Dezvoltarea carierei este un proces desfăşurat pe parcursul întregii vieţi şi trebuie să înceapă de foarte timpuriu. Proces continuu, pentru că orice individ, indiferent de gen, poate fi ajutat să-şi descopere potenţialul, să şi-l valorifice, să se orienteze sau reorienteze în carieră. Rolul familiei şi al şcolii este foarte important, într-o lume aflată în continuă schimbare. Cultivarea unor atitudini şi abilitaţi de explorare şi planificare a carierei trebuie să înceapă încă de la grădiniţă. In jocuri şi activităţi copiii descoperă meserii, hobbyuri, ce este munca: situaţii de muncă, specificul unei meserii, colaborarea şi lucrul în echipă etc. La clasele I-IV, vom urmări cultivarea unor valori şi atitudini fundamentale în orientarea lor viitoare: motivaţie, interes, flexibilitate, responsabilitate în luarea de decizii. La clasele V-VIII vom aprofunda aceste aspectele legate de ocupaţii, meserii, cariera, criterii de alegere a unei meserii şi vom ajuta elevii să cunoască alternative educaţionale, să-şi construiască un plan de carieră şi obiective de lungă durată. Introducând elemente de marketing personal: portofoliul cuprinzând carte de vizita, performante, CV-ul, îi ajutam să înţeleagă importanta procesului de orientare in carieră. In clasele de liceu vom urmări tranziţia la piaţa muncii, cu opţiuni şi strategii pentru construirea unui traseu de formare şi dezvoltare personală şi profesională.

Pe tot parcursul procesului de orientare în carieră, atât şcoala cât şi familia trebuie sa ajute copiii, indiferent de gen, să depăşească diferenţelor de gen, să înlăture stereotipurile de gen, pentru a asigura şanse reale şi echitate pe piaţa muncii tuturor.

Prescripţiile sociale de gen în orientarea pentru carieră au un impact puternic în alegerea unei profesii, prin perpetuarea stereotipurilor ”profesii masculine/profesii feminine”. Ele pot genera discriminarea indivizilor care se pregătesc în domenii considerate în mod tradiţional masculine sau feminine - ocupaţii non tradiţionale.

Studii1 au demonstrat ca: “În concordanţă cu dezvoltarea altor domenii ale rolului de gen (cunoştinţe relative la jucăriile de gen), preşcolarii şi şcolarii mici au demonstrat cunoştinţe substanţiale despre ocupaţiile de gen mult, ei aleg ocupaţii specifice genului lor şi resping ideea de a avea, când vor fi mari, ocupaţii specifice genului opus. Astfel, copiii demonstrează percepţii puternic orientate pe gen relativ la ocupaţiile adulţilor şi folosesc aceste standarde pentru viitoarele alegeri ocupaţionale”.

Prin tradiţie, se perpetuează ideea că viaţa privată este domeniul femeii, bărbatul având un rol auxiliar pe care femeia, la rândul ei, îl deţine în viaţa publică, în locul statutului partenerial pentru ambele sexe şi în ambele sfere. De la o generaţie la alta, asistam la transmiterea conservatorismului de gen

1 Huston, 1983; Ruble & Martin, 1998, apud. Levy, in suportul de curs ISE, Dimensiunea de gen in educatie, Modul Consiliere si orientare.

de către societate 2 si la perpetuarea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, atât în sfera viaţii private cât şi în cea publică.

Reproduc câteva fragmente care ilustrează influenţa stereotipurilor de gen în orientarea in carieră. Spre exemplu, manualele şcolare din ciclul primar promovează femeile ca învăţătoare, profesoare, vânzătoare de flori sau fructe sau casnice, în timp ce bărbaţii sunt prezentaţi ca astronauţi, poliţişti, doctori, actori sau conducători. Femeile sunt prezentate şi ca aparţinând în măsură mai mare vieţii private de familie, în timp ce bărbaţii sunt pregătiţi pentru viaţa socială. Preocuparea pentru instruirea fetelor în direcţia libertăţii şi auto-afirmării este nesemnificativă. Elevii nu sunt pregătiţi pentru viaţa privată, relaţiile parteneriale între bărbaţi şi femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes în sistemul educativ. Modelele feminine de succes lipsesc în general, imaginea femeilor ca profesioniste regăsindu-se mai puţin printre personajele care domină spaţiul public. În acelaşi timp sunt promovate şi modele de masculinitate cu efecte educaţionale negative. Bărbatul macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar şi bărbatul obligat să aibă succes social, responsabil de întreţinerea familiei - dar dependent de îngrijirea femeii şi incapabil să se descurce în condiţii de separare sau de creştere şi educare a copiilor singur - sunt imagini care deformează percepţia tinerilor asupra rolurilor ce le revin în societate şi în familie.3

In acest context, nu cred ca putem afirma că băieţii şi fetele au şanse egale pe piaţa muncii. În România nu există o discriminare prin lege, explicită – egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor este statuată în Constituţie şi în Codul Muncii. Discriminarea este totuşi reală şi se realizează prin omisiunile legii şi prin lipsa efectelor ei.

Consecinţe:

- Pentru aceeaşi muncă şi pregătire egală, femeile au remuneraţii mai mici.- Poziţiile de conducere în societatea românească sunt ocupate preponderent de bărbaţi, ei fiind încurajaţi de societate şi pregătiţi prin educaţia în familie şi şcoală pentru a-şi asuma asemenea roluri.- Existenta unor profesii mai prost plătite şi cu un prestigiu social mai scăzut, profesii sau ocupaţii feminizate.

Cu toate ca în Uniunea Europeană există mai multe femei cu studii superioare decât bărbaţi, salariile acestora sunt mai mici cu 15%. Prescripţiile de gen cu privire la alegerea carierei afectează în special femeile, cărora li se limitează accesul pe piaţa muncii în profesii considerate masculine sau în poziţii de succes.

2 Educaţia care se realizează în şcoli încurajează conformismul în ceea ce le priveşte pe fete, iar prin mesajele sale sexiste pregăteşte femeile pentru aspiraţii considerate mai puţin prestigioase şi axate pe roluri tradiţionale: M. Miroiu, 1998.3 Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005

Femeile câştigă numai 85 % din salariile bărbaţilor. Ar trebui să le dăm mai mult de lucru!4

4 Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă. Ghid de lucru pentru conştientizarea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor / Ina Curic, Lorena Văetişi. - Cluj-Napoca : Eikon, 2005