Influenţa Condiţiilor Ecopedologice Asupra Viţei de Vie
3
INFLUENŢA CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE ASUPRA VIŢEI DE VIE Tipul genetic.Viţa de vie se adaptează la o gamă largă de tipuri genetice de sol, de la cernoziomuri la podzoluri evoluate, bălane de coastă, brune argilo-iluviale, rendzine, pseudorendzine, făcând excepţie podzolurile scheletice, solurile pseudogleizate, sărăturoase (soloneţuri şi solonceacuri), precum şi solurile cu exces temporar sau permanent de umiditate. Orografia. Panta terenului - cele mai favorabile pentru cultura viţei de vie sunt terenurile plane, sub aspectul cantităţii producţiei. Limita superioară de înclinare a versanţilor, până la care se poate merge cu înfiinţarea de noi plantaţii viticole, economice (amenajare antierozională pentru posibilitatea mecanizării lucrărilor) este 25% , terasarea făcându-se de la panta de 12%. Expoziţia - cea mai bună pentru cultura viţei de vie este cea sudică, prin care se asigură resurse heliotermice cu valori maxime, urmată de expoziţiile de trecere: sud-estică, sud-vestică; urmează expoziţia vestică, estică, mai puţin cea nordică. - Altitudinea - influenţează condiţiile de mediu, odată cu creşterea ei, scăzând intensitatea radiaţiei solare, duratei de strălucire a soarelui, nivelului temperaturii.Viţa de vie se poate cultiva la altitudini dintre cele mai diferite, de la nivelul mării, până la 600 m în ţara noastră; - Întinderile de apă - au rol termo-regulator, menţin umiditatea relativă mai ridicată, - Masivele muntoase - păduroase, contribuie la ridicarea umidităţii relative, diminuarea tăriei vântului, influenţează favorabil unele accidente climatice
-
Upload
jesse-thomas -
Category
Documents
-
view
215 -
download
2
description
Influenţa Condiţiilor Ecopedologice Asupra Viţei de Vie
Transcript of Influenţa Condiţiilor Ecopedologice Asupra Viţei de Vie
INFLUENA CONDIIILOR ECOPEDOLOGICE ASUPRA VIEI DE VIE
Tipul genetic.Via de vie se adapteaz la o gam larg de tipuri genetice de sol, de la cernoziomuri la podzoluri evoluate, blane de coast, brune argilo-iluviale, rendzine, pseudorendzine, fcnd excepie podzolurile scheletice, solurile pseudogleizate, srturoase (soloneuri i solonceacuri), precum i solurile cu exces temporar sau permanent de umiditate.
Orografia. Panta terenului - cele mai favorabile pentru cultura viei de vie sunt terenurile plane, sub aspectul cantitii produciei. Limita superioar de nclinare a versanilor, pn la care se poate merge cu nfiinarea de noi plantaii viticole, economice (amenajare antierozional pentru posibilitatea mecanizrii lucrrilor) este 25% , terasarea fcndu-se de la panta de 12%. Expoziia - cea mai bun pentru cultura viei de vie este cea sudic, prin care se asigur resurse heliotermice cu valori maxime, urmat de expoziiile de trecere: sud-estic, sud-vestic; urmeaz expoziia vestic, estic, mai puin cea nordic. - Altitudinea - influeneaz condiiile de mediu, odat cu creterea ei, scznd intensitatea radiaiei solare, duratei de strlucire a soarelui, nivelului temperaturii.Via de vie se poate cultiva la altitudini dintre cele mai diferite, de la nivelul mrii, pn la 600 m n ara noastr; - ntinderile de ap - au rol termo-regulator, menin umiditatea relativ mai ridicat, - Masivele muntoase - pduroase, contribuie la ridicarea umiditii relative, diminuarea triei vntului, influeneaz favorabil unele accidente climatice
Influena particularitilor fizice. Textura - exprimat prin gradul de dispersie a particulelor solului, cea mai corespunztoare pentru cultura viei de vie este cea mijlocie, luto-nisipoas, nisipo-lutoas - cu cca. 20-50% argil 10%.
Grosimea stratului edafic util, stratul de sol s nu fie mai subire de 1-1,5 m.
Influena particularitilor chimice. Substanele minerale din sol sunt: macroelemente: 0,1-10%; N, P, K, Ca; macro-microelemente: 0,01-0,1%; Fe, S, Al, Mg, Cl; microelemente: 0,001-0,01%: B, Zn, Mn, Cu, Mo; ultramicroelemente:
