2222222222

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 34 (5850) 19 august 2015

Iurii TOPALA: «Contez pe ]n\elegere [isus\inere a reformelor ]n domeniul feroviar»

ea mai mare aten\ie s-a acor-dat subdiviziunilor, activitateac=rora formeaz= verigile princi-pale ]n structura c=ii ferate. Prin-

tre acestea este [i ]ntreprinderea de ar-ticole din beton armat. Iurii Topala a vizi-tat hala de produc\ie a ]ntreprinderii, undedirectorul ei Mihail Beico a oferit explica\ii.Anterior aici se produceau anual p]n= la100 mii traverse, dar ]n ultima perioad=de timp volumul produc\iei a sc=zut cuaproape dou= treimi. Pentru a reveni pepozi\iile anterioare este necesar= asigu-rarea ritmic= [i continu= cu materie prim=.Situa\ia financiar= nu este deloc u[oar=,dar [eful magistralei, care a studiat ]n de-talii problema, a dat asigur=ri, c= vor fiantrenate toate rezervele accesibile, cas= nu apar= ]ntreruperi ]n procesul de fab-ricare a traverselor. Doar e vorba de ma-teriale, f=r= de care este imposibil= men-\inerea liniei ]n starea cuvenit=.

}n atelierele mecanice ale ]ntreprinde-rii a avut loc o discu\ie constructiv= cuexperimentatul frezor Vladimir Primac des-pre importan\a renov=rii instrumentelor.

— Ne vom str=dui s= solu\ion=m [iaceast= problem= imediat ce situa\ia eco-nomic= a c=ii ferate se va ameliora, — areiterat conduc=torul magistralei. — }ntr-adev=r, e dificil a repara utilajele f=r= in-strumente calitative, sigure.

Depoul de locomotive, care asigur=trac\iunea pe un sector foarte mare, areproblemele sale. Ele \in, ]n primul r]nd, destocul ]nvechit al locomotivelor, care [i-auiepuizat demult resursele. }n acest con-text s-a discutat [i despre ce tip de loco-motive — de marf= [i pasageri ori specia-lizate de marf= — e mai bine s= fie achi-zi\ionate din ]mprumuturile acordate c=iiferate de b=ncile str=ine. Miron Gagauz,precum [i Ion Vasilachi, [ef al serviciuluitrac\iune, prezent [i el la ]ntrevedere, aupledat pentru varianta a doua. Locomoti-va de marf= [i c=l=tori nu este suficientde puternic=, iar dac= tonajul garniturii vaconstitui circa 4-4,5 mii tone ea pur [i sim-plu nu o va putea remorca, astfel va tre-

Iurii TOPALA, director general interimar al }S «Calea Ferat= dinMoldova», continu= s= ia cuno[tin\= de activitatea magistralei.Pe 11 august 2015, ]nso\it de Miron GAGAUZ, vicedirector gene-ral, responsabil de deservire tehnic= [i repara\ii, el a ]ntreprins ovizit= de lucru la nodul feroviar B=l\i.

CCCCCbui s= sta\ioneze ori s= revin= de la sta\iaterminus ]n depou ca [i rezerv=, consu-m]nd ]nzadar combustibilul costisitor.

}n timpul discu\iei cineva a adus la cu-no[tin\=, c= la etajul doi al blocului admi-nistrativ-habitual acoperi[ul e spart [i ne-cesit= repara\ii serioase. Astfel s-a pus ]ndiscu\ie ]nc= o problem=: a fost oare ]nte-meiat= lichidarea la B=l\i a poten\ialuluiserios al sec\iei edificii civile? Nu se poa-te compara, a spus Miron Gagauz calita-tea repara\iei cl=dirilor de un mic grup deconstructori ai ]ntreprinderilor cu cea efec-tuat= de speciali[ti competen\i, capabili s=]ntocmeasc= proiectele, s= execute pro-fesionist [i calitativ lucr=rile. La ora actual=multe cl=diri [i construc\ii necesit= anumerepara\ii calificate.

Conduc=torul magistralei a dorit s= vi-ziteze halele de repara\ii ale depoului.Acolo a avut loc o ]ntrevedere cu munci-torii, preocupa\i ]n primul r]nd de proble-ma restan\elor salariale. Iurii Topala a ex-plicat: cur]nd va fi lichidat= restan\a peluna mai, de[i bugetul c=ii ferate esteextrem de s=rac, iar ]n continuare se vorachita la timp salariile pentru lunile cu-rente. Lichidarea definitiv= a restan\elor,care ar putea fi posibil= spre sf]r[itul anu-lui, este real= doar odat= cu excludereadezechilibrului dintre veniturile [i cheltuie-lile c=ii ferate.

Au fost adresate [i alte ]ntreb=ri. Deexemplu, ]n opinia unuia dintre angaja\i,la calea ferat= nu s]nt suficient apreciaterezervele de cre[tere a veniturilor de peurma serviciilor auxiliare. Pe teritoriul no-dului feroviar, ]n preajma g=rii, se afl= pia\a[i o parcare, din activitatea c=rora buge-tul c=ii ferate nu prime[te nici un b=nu\.{i nimeni nu ]ntreprinde nimic. Pe terito-riul depoului exist= un bloc gol, care arputea fi oferit ca [i spa\iulocativ tinerilor feroviari.Desigur, exist= anumite pre-vederi legale, care oblig=]ntreprinderea de stat s=v]nd= ori s= transmit= gra-tis organelor publice loca-

O ]ntrevedere cu colectivulremizei vagoane B=l\i

LUNI — ZI A CONTROLULUIIurii TOPALA, director general interimar al }ntreprinderii de Stat «Calea Ferat= din Moldova», a convocatluni, 17 august 2015, Ziua controlului. A fost luat= ]n dezbatere situa\ia curent= a magistralei, ]n specialdin ultima s=pt=m]n=.

{eful serviciului linii, Petru Sa-racu\a, a raportat despre prob-leme legate de aprovizionarea cunecesarul de materiale pentru re-para\iile curente.

Pre[edintele Federa\iei sindi-catului feroviarilor din Moldova,Ion Zaporojan, a informat condu-cerea CFM despre scrisoarea co-lectiv= parvenit= de la nodul fero-viar Basarabeasca, ]n care sem-natarii ][i exprim= ]ngrijorarea fa\=de situa\ia actual= privind achi-tarea salariilor [i cer: rambursa-rea datoriilor acumulate, resta-bilirea func\ion=rii ]n regim cuve-

nit a subdiviziunilor magistralei,majorarea salariilor ]n conformi-tate cu cre[terea tarifelor la ser-viciile de baz= [i depreciereamonedei na\ionale. Pre[edintelesindicatului de profil a propus ini-\ierea procedurii de conciliere, ]nconformitate cu art.359 CM al RM[i crearea ]n acest scop a uneicomisii de conciliere ]n cadrulCFM.

Pe 19 august 2015 se preco-nizeaz= un test drive de pe pe-ronul g=rii din capital= p]n= lasta\ia Ungheni cu trenul dieselmodernizat nr.6025. Acest trendiesel modernizat urmeaz= a fiintrodus ]n orar cu ]ncepere din20 august 2015 pe ruta Chi[i-n=u—Ocni\a.

Irina KRAEVSKAIA

dine. Pe sectorul Revaca—Ben-der are loc instalarea barierei denivel nep=zite. }n conformitate cuplanul stabilit a fost ini\iat= pro-cedura de preg=tire pentru sista-rea activit=\ii mai multor sta\ii,care nu s]nt implicate ]n opera-\iunile de marf=. Au demarat luc-r=rile de vopsire a podului de pesectorul Str=[eni—Bucov=\. Sepreg=tesc informa\iile necesareprivind procesul de fabricare atraverselor din beton armat ]nsec\iile uzinei din B=l\i. Necesi-tatea a survenit ]n urma exploa-t=rii pe parcurs a acestora.

eful serviciului mi[care,Igor Munteanu, a rapor-tat conduc=torului ma-gistralei despre lucr=rile

de ]nc=rcare-desc=rcare desf=[u-rate la CFM ]n weekend.

Potrivit serviciului paz= para-militar=, pe teritoriul depoului delocomotive Basarabeasca a fostobservat un b=rbat str=in, cares-a gr=bit s= plece, abandon]n-du-[i gen\ile, ]n care se aflau re-

cipiente cu motorin=. Pe cazul data fost intentat= o anchet= in-tern=. Pe sectorul Abaclia—kilo-metrul 141 ]n weekend a fost in-cendiat= vegeta\ia. La fa\a lo-cului s-a deplasat o autospecial=din dotarea nodului feroviar Ba-sarabeasca. Incendiul a fost lo-calizat rapid, f=r= pagube pen-tru CFM.

Serghei Tom[a, vicedirectorgeneral, responsabil de infra-structur= [i material rulant detrac\iune, a informat conducereamagistralei despre activitateadesf=[urat= ]n filialele din subor-

{{{{{

Feroviarul Moldovei19 august 2015, N 342

(Sf]r[it. }nceputul ]n pag.1)

le cl=dirile, la care renun\=. Or, Iurii To-pala a promis s= studieze ]n detalii prob-lema, subliniind, c= grija fa\= de oamenitrebuie s= se afle mereu pe primul loc. }nacela[i timp, calea ferat= trebuie s= re-nun\e ferm la surplusul de infrastructur=,care dep=[e[te posibilit=\ile financiare ale]ntreprinderii, concentr]ndu-[i aten\ia peceea ce contribuie nemijlocit la desf=[u-rarea procesului de trafic: locomotive, va-goane, linii, baz= de repara\ie etc. }n con-di\iile actuale, c]nd se pune problemasupravie\uirii economice, alt= alternativ=pur [i simplu nu exist=.

Calea ferat= ]nc= n-a atins nivelul pro-fitabilit=\ii [i deocamdat= nu-[i poate per-mite prea multe. }n afar= de salarii trebuies= se fac= aloca\ii financiare pentru pro-curarea combustibilului [i lubrifian\ilor, pie-selor de schimb. A devenit o problem= chiar[i cump=rarea unui butoi de unsoare teh-nic= pentru osiile montate, despre care avorbit [eful remizei vagoane nr.3 ValeriuG]lc=, solicit]nd ajutorul conduc=torului ma-gistralei. Promi\]nd s= ajute ]n acest cazconcret, Iurii Topala a ]ndemnat persoa-nele responsabile din teritoriu s= manifes-te la procurarea materialelor pentru nece-sit=\ile de produc\ie mai mult spirit gospo-d=resc, pun]nd pe prim plan calitatea [ipre\ul rezonabil. Drept r=spuns Valeriu G]l-c= a estimat, c= asemenea tendin\= exist=demult, dar e necesar ca speciali[tii ]ntre-prinderilor s= fie inclu[i ]n componen\a co-misiei c=ii ferate, ce se ocup= de achizi-\ionarea resurselor materiale.

Lu]nd cuno[tin\= de procesul tehnolo-gic al repara\iei vagoanelor la remiza nr.3,[eful magistralei, la fel ca [i la depoul delocomotive, s-a ]nt]lnit cu angaja\ii ]ntre-prinderii. Oamenii au abordat nu doar prob-lema lichid=rii restan\elor salariale, ci [i-auexprimat [i nelini[tea profund= ]n leg=tur=cu soarta de mai departe a c=ii ferate. Cufiecare an problemele se agraveaz= [i nue clar deloc, ce-i a[teapt= pe feroviari ]nviitor. Pe parcursul discu\iei s-a specificat:colacul de salvare poate deveni doar mo-dernizarea serioas= a infrastructurii fero-viare de baz=. Dup= ob\inerea multa[tep-tatelor ]mprumuturi, care vor fi folosite laachizi\ionarea noilor locomotive [i renova-rea liniei, o parte din mijloacele c=ii fera-te vor fi disponibilizate [i vor putea fi uti-lizate pentru necesit=\ile curente acute.Or, pentru ca toate acestea s= se ]nt]mpleeste important a men\ine ritmul stabil alactivit=\ii c=ii ferate ]n calitate de trans-portator de marf= [i c=l=tori. B=ncile ofer=]mprumuturi agen\ilor economici puternici,[i nu celor ce dau faliment.

}n aceea[i zi [eful magistralei a vizitatmai multe sectoare de produc\ie ale no-dului feroviar Ungheni. {i aici angaja\iiau abordat o serie de probleme actuale.Concluzia a fost urm=toarea: doar \in]ndcont de propunerile muncitorilor, acord]ndaten\ie necesit=\ilor acestora, manifest]nd

a ora actual= pe sector a sc=zut]ntruc]tva intensitatea circula\ieitrenurilor. Or, maistrul superiorAndrei Farfaniuc, cu care am reu-

[it s= stau de vorb=, este sigur c= e vorbade un fenomen temporar. Doar ]nc= maiieri aici erau transbordate lunar p]n= la 400,ba chiar [i 500 vagoane de marf=, deci,a[a va fi [i ]n viitor. S-a inviorat deja, prin-tre altele, transportarea peste frontier= ametalului uzat. Iar cifrele invocate mai susnu constituie limita posibilit=\ilor, deoare-ce fiecare tur=, condus= de mai[trii IurieMacuha, Ghenadie Vacariuc, fra\ii Veace-slav [i Nicolae Bordiianu, este ]n stare s=fac= fa\= unui volum de munc= [i mai mare.De-ar fi fluxul de marf= mai intens, c= pro-fesioni[tii se vor descurca.

Prin sta\ie circul= tot anul expresul deBucure[ti, iar acum, vara — [i trenul dec=l=tori Minsk—Varna. Transbordarea va-goanelor acestor garnituri se efectueaz=]n termenii tehnologici prev=zu\i [i colecti-vul poart= aceea[i responsabilitate.

}n cazul vagoanelor de marf=, pentru a

La postul transbordare —doar profesioni[ti

Sta\ia de frontier= Ungheni, unde ecar-tamentul european se ]nt]lne[te cu cel dela noi, este de neimaginat f=r= postul tran-sbordare a vagoanelor. Aici, sub condu-cerea lui Veaceslav Cornei, munce[te uncolectiv unit, prietenos, implicat mereu, laorice or= de zi [i noapte, ]n orice condi\iiclimaterice, ]ntr-o munc= responsabil=, cuimpact direct asupra respect=rii procesuluitehnologic general.

LLLLL

grij=, se poate conta pe ]n\elegere [isus\inere a reformelor ]ntreprinse, ce vorcontribui la ameliorarea cardinal= a st=riide lucruri ]n gospod=ria feroviar=.

Familiarizarea cu procesele de produc-\ie ]n timpul vizitelor de lucru ]ntreprinseva permite, indiscutabil, a evalua mai binesitua\ia real=, va ajuta la elaborarea uneistrategii mai clare pentru viitor. }n acela[itimp, discu\iile cu feroviarii, care au de-curs constructiv [i sub forma unui dialogsincer, constituie un exemplu concludent,cum trebuie s= fie ]n condi\iile actuale ra-porturile comunicative eficiente ]ntre ma-nagementul de conducere [i verigile dejos.

De la B=l\i [i Ungheni —Vladimir DOBREANSCHI

Iurii TOPALA: «Contez pe ]n\elegere [isus\inere a reformelor ]n domeniul feroviar»

Imagine: Iurie KOZLOV

Imagini: Vladimir DOBREANSCHI

schimba osiile montate cu l=\imea respec-tiv= cutiile acestora s]nt ridicate cu ajutorulmacaralei, iar ]n cazul celor de c=l=tori — cucricurile. Transbordarea ca atare, fiind ul-tima etap= ]n proces, este precedat= deac\iuni ce \in de preg=tirea boghiurilor, pro-filaxia [i repara\ia utilajelor ]n caz de ne-cesitate, astfel ]nc]t s= nu creeze proble-me ]n momentul decisiv. }n atelierele meca-nice poate fi confec\ionat orice detaliu ne-cesar, chiar [i spirale pentru cricuri. A fost]nsu[it= opera\iunea de rebobinare a mo-toarelor electrice. Iar ]n procesul de tran-sbordare l=c=tu[ii nu doar fixeaz= cutiilepe boghiuri, dar [i examineaz= mecanismulde rulare, efectueaz= revizia intermediar=,]nl=tur= careva defecte ale ro\ilor [i buc-[elor.

La STV spectrul specialit=\ilor solicita-te este at]t de amplu — de la sudor, electri-cian p]n= la strungar ]n metale, t]mplar [ichiar fierar — ]nc]t colectivul treze[te invi-dia alb= a altor sectoare. }n momentul c]ndlocomotiva de manevre aduce vagoanelepe pozi\iile de transbordare, se implic= to\ispeciali[tii, indiferent din care sector facparte. Astfel trenurile reu[esc s= respectegraficul. Ritmul muncii ]l dicteaz= l=c=tu[iide utilaje Aurel Cebotari, Ion Ciobanu,Ghenadie {uparskii, Veaceslav Creang=,macaragiii-electricieni Petru Floreac, Va-leriu Mu[et, Vasile Snigur, strungarii Ser-ghei Crudu [i Tudor Rusu, [i mul\i al\ii.

Vladimir DOBREANSCHI

Instantaneie din cadrulvizitei de lucru

Feroviarul Moldovei 319 august 2015, N 34

arcinile de baz= ale sec\iei liniiBender s]nt ]ngrijirea curent= [irepara\ia liniilor ]n scopul asi-gur=rii circula\iei f=r= pericole [i

]n regim continuu a trenurilor cu vitezelestabilite, conform prevederilor Regulilorexploat=rii tehnice a c=ilor ferate.

Odat= cu crearea sec\iei linii Benderacum 70 de ani s-a format [i structura]ntreprinderii cu toate subdiviziunile teh-nologice importante. }ncep]nd cu anul2005, ]ntreprinderea are ]n grija sa 225kilometri de traseu principal [i linii de sta\iepe direc\iile Bender—Chi[in=u, Bender—C=inari—Zlo\i, Chi[in=u—Revaca—C=inari.

Sectorul construc\ii inginere[ti. O im-portan\= extraordinar de mare are ]ngriji-rea curent= a podurilor, \evilor, sisteme-lor de evacuare a apelor pe liniile curente[i la sta\ii.

Pentru a men\ine toate acestea ]n starebun= de func\ionare muncesc zilnic an-gaja\ii sectorului Stepan Marian, VictorBotnari, Sergiu Zaporojan, Veaceslav Ste-fanco, Ion Antoci, Andrei Ghincul, SergheiVersteac. Sub conducerea maistrului IonPaladi s-a executat repara\ia capital= acapetelor de \eav= la km 68 al liniei cu-rente C=inari—Zlo\i, la km 20 al liniei cu-rente Hagimus—C=u[eni, la km 1510 alsegmentului de linii halta Km 1507—Bul-boaca.

Toate subdiviziunile activeaz= ]n unison

E considerabil aportul sec\iei linii Bender la activitatea de munc= a }S «CaleaFerat= din Moldova» prin contribu\ia la dezvoltarea eficient= a ramurii, laformarea pie\ii serviciilor de transport.

Sectorul terasament. Subdiviziuneasupravegheaz= terasamentul liniei de caleferat= pentru a preveni deform=rile, re-v=rs=rile [i impactul distrug=tor al apelor,v]ntului [i altor factori naturali. Astfel,muncitorii Vitalie Ciorba, Ion Romanenco,Serghei Ursu [i t]n=rul muncitor Constan-tin Curuliuc au reparat capital ]n luna mai,]mpreun= cu picherii, pasajul de nivel dela kilometrul 42 al liniei curente B=l\a\i—C=inari, iar ]n iunie — bariera de la km 75al liniei curente C=inari—Zlo\i.

Sectorul de exploatare [i repara\ie ama[inilor [i mecanismelor. Colectivul estecondus de maistrul Sava Cataraga. Zilnicse deplaseaz= pe linii mijloacele de tran-sport cu motor de marca DGK, AS, AGM,asigur]nd districtele cu materialele [i in-strumentele necesare [i transport]nd mun-citorii la locul de destina\ie. Conduc=toriidrezinelor Eduard Bogat]renco, VladimirMandea, ma[inistul Denis Li[cenco [i aju-torii s=i Ion Cataraga, Oleg Li[cenco, Ana-tolie Osipov men\in mijloacele de transport]n stare bun=, execut= toate ]ns=rcin=rileprimite ]n ziua respectiv=.

Sectorul circuite de linii. Speciali[tiisubdiviziunii verific= starea liber= sau ocu-pat= a tronsoanelor feroviare pe liniilecurente [i cele din sta\ii, precum [i inte-gritatea circuitelor de linii, ceea ce permi-te prevenirea opririi materialului rulant pe

liniile curente. Colectivul de aici este con-dus de t]n=rul maistru {tefan Ciobanu.De[i e abia la ]nceput de cale, el se bu-cur= de stima subalternilor. Sarcina sub-diviziunii este de a nu admite rebut ]n ceprive[te func\ionarea circuitelor de linii.

Sectorul defectoscopie. Defectoscopistnu e o specialitate prea r=sp]ndit=, darextrem de important= [i solicitat=. Ea faceparte din categoria celor de care depindevia\a [i bun=starea oamenilor. Defecto-scopi[tii controleaz= [i depisteaz= de-fectele [inelor, descifreaz= reflexograme-le. Lungimea liniilor verificate este de 255kilometri. }n fruntea sectorului se afl= Va-sile V]z]i, maistru cu vechime de munc= [iexperien\= bogat=, ]ndrum=tor. Colectivulsubdiviziunii este unul t]n=r [i instruit teh-nic.

Sectorul planta\ii verzi. Este o subdi-viziune relativ nou= ]n cadrul sec\iei linii,creat= ]n anul 2008 pentru ]ngrijirea f][iilorforestiere pe fiecare direc\ie. Maistrul eiGrigore Arsirii este specialist ]n domeniu[i un bun consultant. Suprafa\a ]ngrijit=este foarte vast=, dar maistrul reu[e[tes-o inspecteze ]n mod regulat, verific=planta\iile de fortificare. Colectivul estet]n=r, s]rguincios.

Districtele sec\iei linii. Montatorul delinii este una din cele mai frecvente spe-cialit=\i la calea ferat=. Ea necesit= for\=,rezisten\=, cele mai diverse deprinderi [icuno[tin\e. Pentru a construi [i repara li-nia de cale ferat= trebuie s= cuno[ti binecalit=\ile solurilor [i balasturilor, metode-le de pozare a [inelor [i traverselor, s=[tii a le fixa [i a ]ndeplini numeroase alteopera\iuni. }n prezent la construc\ia [i re-para\ia c=ii ferate se folosesc ma[ini pu-

ternice, dar montatorul de linii e de ne-]nlocuit. Echipa montatorilor de linii parti-cip= la pozarea nemijlocit= a panourilorde linii, a traverselor de lemn [i beton ar-mat, la rectificarea [i riparea liniei.

De la ]nceputul anului 2015 montatoriide linii au pozat 30 traverse noi de lemn,177 traverse vechi de lemn, 708 traversenoi [i 1295 traverse vechi din beton ar-mat, au sustras 31 traverse de lemn [i1418 — din beton armat ]n urma mic[or=riidiagramei.

Fiecare maistru-picher se str=duie s=asigure men\inerea liniei ]n stare bun=,s= ob\in= punctajul necesar, care alc=-tuie[te ]n prezent 75 unit=\i, planul fiind150. Toate districtele ]ndeplinesc planulla punctaj, dar cele mai multe eforturidepun colectivele districtelor 2 — B.Ni-colaenco, 3 — I.Petru[ca, I.Nigai, 6 —P.Poiat=, 7 — V.Pankin, A.Bursuc, S.Ca-tan=, 8 — S.Bulat, V.Cernat, 1 — N.Mer-jievskii [i to\i montatorii de linii, care mun-cesc din greu. Punctajul bun este notapentru munca noastr=, a tuturor.

Sec\ia linii Bender are ]n componen\asa 10 districte, conform diviz=rii admini-strative — trei sectoare. Ele s]nt condusede mai[trii-picheri superiori G.|]mbaliuc,M.Orlov [i I.Osipov.

Dezvoltarea procesului tehnologic laora actual= solicit= din partea fiec=ruiangajat noi cuno[tin\e, mult= perfec\io-nare. }n cadrul sec\iei linii se organizeaz=atestarea muncitorilor pentru ridicareagradului, anumite persoane urmeaz= in-struirea la {coala tehnic= feroviar= Basa-rabeasca, la Centrul de instruire Chi[in=u,precum [i la institu\ii de ]nv=\=m]nt uni-versitar.

De remarcat [i aportul unor subdivi-ziuni ale sec\iei linii precum biroul tehnic— [ef M.{evcenco, contabilitatea — E.Chi-seli\a, ale inginerului pentru organizarea[i normarea muncii S.Sandu\a, responsa-bilului de protec\ia s=n=t=\ii [i securita-tea muncii N.Ermacovici [i, desigur, alespeciali[tilor principali, care m= ajut=: in-ginerul-[ef M.Slivca, ajutorul responsabilde securitatea circula\iei N.Cebanenco.

To\i ]mpreun= noi contribuim la des-f=[urarea activit=\ii c=ii ferate [i dorin\anoastr= este de a munci, ]n pofida tuturordificult=\ilor.

}N IMAGINI: mijloacele tehnice s]nt]ntotdeauna gata de a ]nf=ptui lucr=rilepreconizate

Imagini: Iurie KOZLOV

e depun toate efor-turile pentru ca linii-le de cale ferat= depe acest sector s=

fac= fa\= cerin\elor securit=\iicircula\iei. Trebuie s= recunoa-[tem, c= nu e o sarcin= u[oar=]n condi\iile deficitului de ma-teriale, dar colectivul distric-tului nr.11, bun=oar=, care are]n subordinea sa 29 kilometride linie, reu[e[te s-o ]ndepli-neasc=. Antren]nd rezerveleinterne, maistrul-picher Dumi-tru Mitioglo [i subalternii s=iasigur= un punctaj de 20-21unit=\i, planul fiind 80. Colec-

Exemplu de bun=organizare

onform datelor serviciului, peparcursul lui iulie curent la filia-lele c=ii ferate au fost admisedou= cazuri de traumatism cu

pierderea temporar= a capacit=\ii demunc=. }n luna iulie a anului trecut a avutloc un singur caz de traumatism: ]n sec\ianr.2 alimentare cu energie electric= Basa-rabeasca.

M= voi referi ]n detalii la cazurile cu-rente. Pe 13 iulie [oferul sectorului con-struc\ii B=l\i N.Crivoi mergea spre vestiarla sf]r[itul zilei de munc=, s-a ]mpiedicat[i a c=zut, fractur]ndu-[i cotul drept. Acestferoviar nu este un novice, el munce[tela ]ntreprindere mai bine de 35 de ani.Totu[i, n-a fost atent ]n timpul deplas=riipe teritoriul ]ntreprinderii [i astfel a ]nc=lcatInstruc\iunea nr.1 al.1.4, 1.5 privind pro-tec\ia s=n=t=\ii [i securitatea muncii. }ncel de-al doilea caz a fost implicat maca-giul superior de la sta\ia Ocni\a V.Stog.Pe 27 iulie curent feroviarul a avut desuferit de pe urma ac\iunilor de huligani-sm ale unor persoane str=ine, care au

PROTEC|IA S+N+T+|II {I SECURITATEAMUNCII FEROVIARILOR

Consecin\ele neaten\ieiDumitru Durnescu, [ef al serviciului securitatea [i s=n=tatea ]n munc= al }S«CFM», a organizat o audioconferin\= pe marginea bilan\urilor ]n iulie [i pri-melor [apte luni de la ]nceputul anului 2015.

aruncat cu pietre ]n el c]nd se afla ]n turade noapte la postul de serviciu de la ba-riera de nivel. Pe marginea acestui cazcomisariatul de poli\ie Dondu[eni a inten-tat dosar penal.

}n iulie curent colaboratorii serviciuluisecuritatea [i s=n=tatea ]n munc= au par-ticipat la demontarea macaralelor la sta-\iile Flore[ti [i Alex=ndreni, la activitateacomisiei permanente de pe l]ng= serviciulrevizori, ]n comun cu inspec\ia principal=a muncii din cadrul Federa\iei sindicatuluiferoviarilor din Moldova au verificat sta-rea protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\ii mun-cii la sta\ia Giurgiule[ti, au participat laactivitatea comisiei de primire a exame-nelor ]n cadrul serviciului trac\iune; auoferit suport metodic [i consultativ spe-ciali[tilor ]n protec\ia s=n=t=\ii [i securi-tatea muncii de la filialele c=ii ferate [i,desigur, s-au implicat ]n investigarea ac-cidentelor de munc=, care au avut loc lacalea ferat= ]n luna iulie.

De la audioconferin\= —Alexandru NICHIFOROV

Pe direc\ia de cale ferat=Abaclia—Cahul, care ]n

ultima perioad= de timpcap=t= un rol tot mai

mare ]n ce prive[teorganizarea traficului de

tranzit pe sectorul de sudal magistralei, s]nt am-plasate c]teva districte

ale sec\iei linii nr.3Basarabeasca.CCCCC

tivul a demonstrat exemple de bun= or-ganizare [i ]n procesul de preg=tire pen-tru traficul estival din anul curent.

Vladimir DOBREANSCHI

SSSSS

SSSSS

}N IMAGINE: maistrul-picher superioral sectorului Petru Oglind= (la st]nga) [imaistrul-picher Dumitru Mitioglo

Imagine: Iurie KOZLOV

Valeriu LOMOV,[ef al sec\iei linii Bender

Feroviarul Moldovei19 august 2015, N 344

Administra\ia }S «Calea Ferat= dinMoldova» adreseaz= felicit=ri de ziuana[terii Ing=i NOSAT}I, responsabil= pen-tru rela\ii cu mass-media; Nadejdei ME-LENTII, secretar-referent al directoruluigeneral; Eugeniu PETRENCO, [ef-adjunctal serviciului linii; Victor URSACHII, revizoropera\iuni comerciale; Mariei-NadejdaSACEALA, contabil de categoria 1.

— V= dorim mult= s=n=tate, bun=stare]n familii [i fericire! S= v= ]nso\easc= suc-cesul ]n toate faptele bune, iar ]n via\= s=ave\i parte de c]t mai multe evenimenteinteresante [i pl=cute!

* * *Comitetul sindical al sec\iei Chi[in=u

semnalizare [i comunica\ii ] i felicit= cuocazia zilelor de na[tere pe Vladimir AXEN-TII, Constantin ANDREEV, Valentin BR}NZ+,Nicolae B}RSAN, Irina GHELIUTA, Ion GRI-BINENCO, Nadejda DANISCA, Olga DORO-GAN, Cecilia DUDAI, Olga ZAVIZION, ArturCOVALIOV, Natalia COSTOGLOTOVA, IonLUCA, Serghei M}NDRESCU, StanislavM}NDRESCU, Ion NANU, Natalia PERMINO-VA, Boris RO{CA, Valentina TI{CENCO,Natalia TOVBAZ, Svetlana TROFIM.

Un cer albastru f=r= nori}n cale s= v= fie,S-ave\i ]n via\= numai flori,Succes [i bucurie!

* * *Colectivul sta\iei Sipoteni adreseaz=

cordiale felicit=ri de ziua na[terii impie-gatului de mi[care Parascovia BOLDURES-CU.

Un motiv de bucurieToat= via\a s= v= fie,S= v= treac= anii lin,F=r= ghinion [i chin,Cu por\ii de fericire,Mult noroc, mult= iubire!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de

la remiza vagoane nr.3 B=l\i vin cufelicit=ri de ziua na[terii c=tre Ruslan VET-RENIUC, strungar; Ecaterina KOROLIUK,defectoscopist.

C]\i ani — at]tea bucurii ]n via\=,C]\i ani — at]tea mii de clipe

cu dulcea\={i tot at]tea mii[oare-n buzunare,Mul\i ani din suflet [i mult soare!

FELICIT+RI!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical din

cadrul TCM-740 Basarabeasca o felicit=cu prilejul zilei de na[tere pe Maria URSU,paznic.

Atunci c]nd ]nc= o petal= din ai t=iani frumo[i

Se scutur= agale, vibr]nd armonios,Fii fericit=, g]ndind ne]ncetatLa restul de petale, ce nu s-au

scuturat!

* * *Colectivul sta\iei Bucov=\ adreseaz=

felicit=ri de ziua na[terii impiegatului demi[care Marina RUSU.

— V= dorim mult= s=n=tate, ani de via\=lung=, fericire ]n familie, bun=stare [i suc-cese de munc=!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

serviciului paz= paramilitar= al }S «CFM»,colectivul [i comitetul sindical ale echipeipaz= paramilitar= Bender ]i felicit= cu oca-zia JUBILEULUI de 50 de ani pe MihailCAZAC, pu[ca[-pompier superior; la ]mpli-nirea v]rstei de 45 de ani — pe ValentinCHICARO{IE, pompier superior; cu prilejulzilelor de na[tere — pe Boris POPAZOV,[ef de unitate; Tudor CEBOTARU, ajutoral [efului de patrul=; Nicolae |URCAN [iVeaceslav CEM}RTAN, pu[ca[i-pompieri.

— Un ocean de s=n=tate, un muntede noroc, un camion de bani [i un cordial«Mul\i ani!»

* * *Colectivul [i administra\ia sec\iei linii

B=l\i o felicit= cu ocazia JUBILEULUI peLudmila VERGHELIS, contabil-[ef.

— Cu profund respect v= felicit=m cuprilejul acestui important eveniment ]nvia\a dumneavoastr=. Deja mul\i animunci\i la ]ntreprinderea noastr=, ]n acestcolectiv. A\i demonstrat mereu o mare res-ponsabilitate ]n activitatea de munc=, ati-tudine cordial= [i binevoitoare fa\= de oa-meni. V= dorim ca aceste calit=\i minuna-te [i profesionalismul s= v= ajute ]n via\=[i ]n domeniul muncii. S= r=m]ne\i mereuplin= de via\=, de for\e [i energie, pre-cum a\i fost ]ntotdeauna. V= dorim ferici-re, bun=stare, pace [i armonie ]n suflet!Felicit=ri cu ocazia jubileului!

* * *Direc\ia [i comitetul sindical ale Cole-

giului feroviar din B=l\i ]l felicit= pe BorisOLEINIK, director-adjunct al institu\iei, cuocazia JUBILEULUI de 65 de ani. Dup=absolvirea IITF din Dnepropetrovsk dum-nealui a muncit prodigios la multe ]ntre-prinderi ale C=ii Ferate a Moldovei, par-curg]nd calea de la inginer ]n domeniullinii p]n= la profesor la colegiul tehnic. Esteun minunat organizator, un iscusit peda-gog. }i dorim lui Boris Oleinik mult= s=n=-tate [i succese ]n continuare ]n domeniulpedagogic la preg=tirea speciali[tilor-fero-viari!

Imagine: Vlad DOBROV– Ce harbuz mi-a rodit!

UNIVUNIVUNIVUNIVUNIVERSUL C+ILOR FERAERSUL C+ILOR FERAERSUL C+ILOR FERAERSUL C+ILOR FERAERSUL C+ILOR FERATTTTTEEEEECele mai punctuale ]n Europa

C=ile ferate federale din Elve\ia (CFF)s]nt declarate cea mai punctual= compa-nie feroviar= din Europa.

rea s= demonstreze realiz=rile tehnolo-gice ale \=rii.

Pasagerii au apreciat tehnologia, darau rugat s= fie mic[orat= viteza. {i nu ede mirare, deoarece cel mai rapid trendezvolt= viteza de 350 km/or=.

De la ]nceputul acestui an ]n presamondial= au fost publicate o serie de ar-ticole, ]n care turi[tii ][i ]mp=rt=[eau im-presiile despre c=l=toriile cu trenurile ra-pide [i pledau practic unanim pentru mic-[orarea vitezei de circula\ie. Oficialit=\ilechineze nu au c=zut de acord cu caracte-ristica «extrem de riscante» (tehnologia ]ncauz= este furnizat= de francezi, japone-zi [i nem\i, unde trenurile de mare vitez=s]nt exploatate cu succes), dar nu s-au]mpotrivit. La ora actual= China sus\ine,c= mic[orarea vitezei va avea un impactpozitiv asupra securit=\ii traficului de c=l=-tori [i va permite reducerea costului bile-telor, ceea ce va face «gloan\ele» chine-ze — anume astfel s]nt numite trenurilerespective — mai accesibile. }n acela[i timpnu se comunic= nimic despre o posibil=stopare a construc\iei liniilor de mare vi-tez=. Pentru construc\ia liniilor de caleferat= ]n China s-au investit miliarde dedolari, iar la ora actual= aceast= \ar= dis-pune de cea mai mare re\ea feroviar= dinlume.

}n anul 2015 trenurile elve\iene [i-au]mbun=t=\it [i mai mult punctualitatea, ]npofida numeroaselor lucr=ri de repara\ie.Ele ][i p=streaz= reputa\ia. Anul trecut circa87,7 la sut= din clien\ii CFF au ajuns ladestina\ie f=r= ]nt]rziere. Comparativ cu2013 indicatorul exactit=\ii s-a majorat cu0,2 la sut=. Astfel, CFF devine cea maipunctual= companie feroviar= din Euro-pa. Pentru compara\ie: ]n majoritatea \=ri-lor europene trenul, ce ]nt]rzie cu mai pu\inde 5 minute, este considerat ca [i sosit latimp. }n Austria bariera de timp, dup= care]ncepe num=r=toarea ]nt]rzierii trenului, es-te egal= cu 5 minute 29 secunde, ]n Ger-mania — 5 minute 59 secunde. }n Elve\iase aplic= criterii mai dure pentru stabili-rea punctualit=\ii transportului. Printre al-tele, se consider= c= pasagerul a sosit latimp, dac= ]nt]rzierea constituie mai pu\inde 3 minute.

}n China turi[tii au fric=de trenurile rapide

C=ile ferate de mare vitez=, conside-rate m]ndrie na\ional= a Chinei, au meni-

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

}n clipele de r=gaz

Din revista «Integrame pentru to\i»