UNIVERSITATEA DE VESTFACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE ȘI GEOGRAFIE

TIMISOARA

INDUSTRIA METALURGICĂ

GEOGRAFIA TURISMULUIANUL I GRUPA I

FLOREA ROXANAMOTOC ROXANA

Pag. 1

CUPRINS

1.Minereurile de fier i clasificare zăcamintelorș2 Rezervele de fier i reparti ia prduc iei mondialeș ț ț3.Minereurile feroase i ajutatoare în siderurgieș4.Industria Siderrgică5.Industria extractivã a minereurilor feroase şi siderurgia in Romania6.Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã.7.Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã în România

Pag. 2

Industria metalurgicã

Industria metalurgicã este o ramurã a industriei grele, principala producãtoare de mijloace de producţie. Cuprinde:

1. Industria extractivã a minereurilor feroase şi siderurgia2. Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã3. Industria constucţiilor de maşini şi a prelucrãrii metalelor

1.Minereurile de fier i clasificare zăcamintelorș

Fierul este cel mai răspândit element dintre metalele grele din scoar a terestră, țavând o pondere de 4,2-4,7 %, dupa oxigen, sliciu i aluminiu.Rocile cu un continut de șpeste 26% fier sunt considerate minereur de fier, da pentr exploatare cele mai rentabile sunt zacamintele ce con in peste 45% Fe cum ar fiț : magnetitul(68-72% Fe), hematitul(sub70% Fe), limonitul i sideritul(36-63%Fe). ș

Magnetitul reprezinta 15% din totalul rezervelor mondiale, de aceea este cel mai rentabil pentru ob inerea fontei i a o elului.Cele mai mari zăcaminte se gasesc în Fed. ț ș țRusă(Magnitnaia,Kursk,Cusinsk), India (Bihar, Orissa), Suedia(Kiruna), Venezuala(Cerro Bolivar).

Pag. 3

Hematitul este mai răspândit, exploatările importante sunt cele din: Brazilia(Minas Gerais),Ucraina(Krivoi rog).

Limonitul i sideritul ș sunt exloatate din Fed. Rusă(Pen. Kerci, S M- ii Urali), India ț(Uttar-Pradesh), Marea Britanie (Wales) etc.

2 Rezervele de fier i reparti ia prduc iei mondialeș ț ț

Rezervele mondiale sigure de minereu de fier sunt de 850-900mld. Tone, la care se adaugă i concentra iile feromagnetice ale Oceanului Planetar, aproximativ 250mld. ș țtone.

Rezervele de minereu de fier snt inegale astfel in Europa se gasesc peste jumătate, urmată de America, Asia, Australia, si Africa.

Cele mai importante rezerve de minereu de fier sunt de inute deț : Fed. Rusă(304mld.t, 40% din totalul mondial),

Canada(125mld.t), SUA(105mld.t), Brazilia, Bolivia, China, India i Venezuela.șCre terea consumului de produse feroase a impus o cre tere a produc iei ș ș ț

mondialede minereu de fier, de la 127mil.t în 1938, la 630 mil.t în 2002.Din 60 de ari producătoare, doar 10 au o produc ie peste 10 mil.t ț ț : Brazilia(Minas

Gerais: Bahia, Santa Barbara, Matto Grosso “patrulaterul de fier”, Para : Serra das Carajas ) Australia(NV i S, Noua Zeelanda i insulaTasmania)ș șRusia i Ucraina(ș Kursk Belgorod, Krivoi Rog, Kerci Magnitnaia, Gora, Lipe k, Siberia), țChina(Anshan Benxi, Boshan Wuxi, Daye), India(Podi ul Deccan, Statele Bihar, Orissa)ș , S.U.A S i V Lacului Superior(Michigan, Minessota,Wisconsin),SV i E M- ii Appalachi, ș ș țAfrica de S- (Transvaal i Cap)ș , Canada(Pen Labrador, N Lacului Superior)Suedia(Kiruna, Gallivare, Grangesberg, Dannemar) Venezuela(Bazinul fluviului Orinoco,N Pod. Guyanei)

3.Minereurile feroase i ajutatoare în siderurgieș

Minereurile feroase ajutătoare con in metale utilizate în siderurgie pentru țîmbunătă irea calită ii fontei i o elului, acestea acaparând calita i specialeț ț ș ț ț (duritate, flexibilitate, rezisten ă la temperaturi înalte etc.) Cei mai importan i înnobilatori suntț ț : manganul, nichelul, cromul, wolframul, molibdenul, vanadiul,cobaltul, titanul.

Manganul metal important pentru industria siderurgică, folosit în producerea o elurilor demare rezisten ă.ț ț

Nichelul e utlizat la fabricararea o elurilor specale, rezistente la atacurile acizilor.țCromul ridică rezisten ă la coroziune i oxidare a o elurilor, fero-aliajelor i ț ș ț ș

aliajelor neferoase, fiind si unul dn cele mai bune materiale refractate utilizate în siderurgie.

Molibdenul, cobaltul, vanadiul, wolframul, sunt alte resurse folosite în produc ia țo elurilor speciale.ț

4.Industria Siderrgică

Siderurgia mai este cunoscuta i sub denumirea de metalurgie neagră, incluzând unș proces tehnologic complex de extrac ie a minereurilor de fier, ob inerea fontei i a ț ț șo elurilor, , pâna la ob inerea produselor laminate semfinite i finite(table, sârmă). ț ț șAlături de minereruri de fier se folosesc si minereuri ajutătoare(mangan, crom, nichel,

Pag. 4

wolfram etc.), cocs metalurgic(prin cocsificarea huilei), surse de energie(energie electrică, gaze naturale) i materiale fondante(calcare, domolite).ș

Metalurgia feroasă implică 3 faze: ob inerea fontei în furnale, iar ca subprodus țzgura de furnal, flosită în industria cimentului, ob inerea o elului, în cuptoare Simens-ț țMatin, în o elării electrice i în convertizoare cu insuflare directă a oxigenului) i ț ș șlaminarea oferă produse plate, sau cu profil rotund.

Criterii de amplasare a industriei siderurgice:amplasare în marile bazine cabonifere, localizarea în apropierea zăcamintelor de minereu de fier, amplasarea în apropierea hidrocentralelor, furnizator de energie electrică ieftină, în porturile specializate în exportul i importul materiei prime, în apropierea pie elor de desfacere, ș țcum ar fi centrele constructoare de masini sau centre industrial complexe.

Produc ia mondială de o elț ț a crescut la 902mil.t în 2002, stabi ind un adevărat șrecord istoric.

China- Anshan ,Benxi, Fushun, Baotou, Daye, Shanghai, Nan Jing, Tianjin, Guangzhou, Chang Jiang : Wuhan, Maanahan.

Japonia- Insula Honshu: Osaka, Nagoya, Kobe, Sakai, Wakamaya, Tokyo, Insula Kyushu: Muroran

SUA- Pennsylvania : Pettsburg, Youngstown, Wheeling, ărmul Marilor Lacuri ț : Chicago ,Detroit, Duluth, coasta NE Atlantică : Sparrow’s Point, Bethleem, Harrisburg , z central V i V ș : Salt Lake City, Pueblo, Provo, Fontana ( California)

Rusia i Ucraina ș - z europeană : Krovoi Rog, Done k, Voronej, Kerci, țDnepropetrovska, Zaporoje, Nicopo, z contrală i S a m ilor Urali ș ț : Magnitogorsk, Celeabinsk, Nijnîi Taghil, Novotroi k, Ecaterinburg, reg Moscova ț : Moscova, St Petersburg, Tula, Nuovolipe k, Kursk, Cerepoveț ț, reg siberiană : Novosibirsk, Volvograd, Novokuzne k, Krasnoiarskț

Germania : Essen, Bochum, Dortmund, Duisburgh, Dusseldorf, Solingen, Oberhausen

Brazilia : Belo Horizonate, Volta Redonda, AchaminasIndia : Assansol, BhilaiItalia : Cornigliana, Bagnoli, Piombino,Milano, Torino, Verona Fran aț : Nancy, Thionville, Metz, Stetienne, Pas-de-Calais, Le HavreMarea Britanie : Sheffield, Birmingham, Leicester Nottingham, Derby, Londra

5.Industria extractivã a minereurilor feroase şi siderurgia in Romania Materiile prime de bazã sunt minereurile de fier.Cele mai mari cantită i se extrag din minele Ghelari şi Teliuc (E Munţilor Poianaț

Ruscã), cantitãşi mai mici la Ocna de Fier (Munţii Dognecei), la Lueta(Munţii Harghitei) şi la Bãişoara (Cluj).Mare parte din minereu se importã

Se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc Exploatãri de mangan lânga Vatra Dornei (Iacobeni, ţaru Dornei).Combustibili: cocsul metalurgic se extrage din huia de la Petroşani, insuficentă de aceea se importă

Centre siderurgice cu furnale: Galaţi, Hunedoara, Cãlan, Reşiţa, Vlahiţa.La Gala i esteț cel mai mare centru siderurgic din ţară, materiile prime de import sunt aduse pe Dunăre.Hunedoara importă minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar şi din import. La Călan se produce fontă de turnătorie i semicocs din huilã din Eș depresiunii Petroşani. Reşiţa – fontã, oţeluri, laminate de calitate; uzinã de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier şi din import. Vlahiţa produce fontã de turnãtorie, importă minereu de la Lueta. Alte centre mai puţin importante: Câmpia Turzii, Tulcea, Bucureşti, Roman, Iaşi, Buzãu, Târgovişte, Cãlãraşi.

Pag. 5

6.Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã.

Metalurgia neferoasă se ocupă cu extrac ia minereurilor neferoase(ce nu con inț ț fier) i produc ia unor metale neferoase cu diferite proprieta i fizice iș ț ț ș întrebuin ări,grupate astfel ț : Metalele colorate, Metalele u oareș , Metalele pre ioaseț , Metalele radioactive, Metalele rare.

Metalele colorate: cuprul este un metal de culoare ro cată,utilizat pentru calita ileș ț sale: conductibilitate termică i electrică mare, ductilitate i maleabilitate.Este utilizatș ș pentru producera podoabelor,si a uneltelor, monedelor sau a armelor,în prezent se foloseste în industriile electrotehnică, constructoare de ma ini, chimică, de armament.ș

Este folosit i sub forma diferitelor aliajeș :bronz, alamă, alpaca.Rezervele de cupru sunt estimate la 600mil t si se gasesc sub forma de

sulfuri,minereuri complexe, si rar cupru nativ, unde s adaugă cantita i însemnate înț domenil marin, sub forma nodurilor polimetrici.

Plumbul i zinculș frecvent întâlnite împreună, în principal sub formă de sulfuri : galenă i blendă.ș

Plumbul metal greu ,maleabil, f rezistent la coroziune, conductabilitate termică iș electrică f redusă, utilizat în: industria chimică, centre nucleare, fabricarea de tuburi iș cabluri izolante, în medicină, tehnică militară i tipografie ș

Produc ia mondială în 2002 ț : 5 mil tări producătoare Ț : Australia, China, SUA, Peru, Mexic, Canada, Rusia, Japonia,

Suedia Zincul: metal greu,maleabil,culoarea alb-argintie rezistent la coroziune -> fabricarea

tablei Produc ia mondială în 2002ț : 8,8 mil t

ări producătoareȚ :Australia, China, SUA, Peru, Mexic, Canada, Rusia, Japonia, Suedia, Spania

Staniu(cositorul) :- metal u or alb-argintiu foarte maleabilș , duritate mică însă rezisten ă mare la oxidareț , u or laminabil ș ( tablă albă i staniolș ), se utilizează în industria constructoare de ma ini, chimică ș ( culori i emailuri), alimentarăș

Rezervele mondiale : 50 mil t ări producătoareȚ : China, Thainalda, Malaysia, Indonezia, CSI, Australia, America

Sud Metalele u oareș : Alumiuniul - metal u or, alb-cenu iu ,u or ductil, maleabilș ș ș bun

conducător de electricitate i căldurăș , aliajele sale (duraluminiu, siluminiu, magnalin) sunt folosite în industria aeronautică, mijloacelor de transport, pt fabricarea reactoarelor nucleare, a conductorilor electrici, a articolelor de menaj ,ambalajelor, ind mobilei i în construc ii.Se ob ine din bauxităș ț ț

Rezervele mondiale de bauxită : 25-30 mld t ,din care 6-7 mld t Alări producătoareȚ : Australia( 5,3 mil t 40% din totalul mondial), Guineea ,Brazilia,

China (1 mil t),Fran a, CSI ,România.ț Magneziul : - metal alb-argintiu, mai u or decât aluminiuș , aliajele sale sunt utilizate

în industia automobilelor i aeronauticăș , se exploatează din China, CSI, Slovacia, Spania ,Fran a, Norvegia, Grecia, România, Rep Africa de Sud, Australiaț

Metalele pre ioaseț : Aurul : - metal galben-strălucitor, foarte maleabil i ductilș , bun conducător de căldură i electricitate cu proprietă i anticoroziveș ț , utilizat pt confec ionarea podoabelor, monedelor, se folose te ca obiect de tezaurizare dar i înț ș ș

Pag. 6

ind electronică,aerospa ială,ceramică,sticlărie,chimie i medicinăț ș , se găse te în naturăș sub formă de aur nativ

Produc ia mondială de aurț : depă e te 2000 t anual.ș șProducători : Rep Africa de Sud, SUA, Australia, CSI, Indonezia Argintul : - metal alb- strălucitor, ductil, maleabil i mai dur decât aurulș , se

utilizează în confec ionarea bijuteriilor,obiectelor de artă, monedelor, în indț electrotehnică, chimică, aerospa ială,medicină,cinematografie, fabricarea oglinzilor iț ș materialelor fotografice

Produc ia mondială de Ag 2001ț : 18334 tPlatina i metale platiniceș (iridiu,osmiu,paladiu,rhodiu i rutheniu)ș , metale

pre ioase de culoare alb-cenu ie, luciu puternic, densitate mare, rezisten ă la coroziuneț ș ț mai mare decât aurul i o bună maleabilitateș , exploatate în stare nativă sau sub formă de minereuri alături de alte metale, utilizat în industria chimică, electronică, electrotehnică, tehnică aerospa ială,pt confec ionarea bijuteriilorț ț

Produc ia mondială de platinăț : 230 t Metalele radioactive: sunt utilizate ca sursă energetică în atomocentrale, dar i înș

industria armamentului, electronică, aeronautică, chimică.Cele mai importante sunt uraniul, radiul i thoriul.ș

Uraniul : - metal de culoare alb-argintie, se găse te în scoar a terestră ș ț , pe lângă utilizarea drept combustibil în centralele nucleare mai e folosit i în ind armamentului ș

Produc ia mondială ț 2002: 31 000 t-cel mai mare producător e Canada(11 250 t),Australia (7 700t)

Radiul: - metal de culoare alb-argintie , asociat în natură cu uraniul însă mult mai radioactiv decât acesta, utilizat în medicină i ind electronicăș

Thoriul : -metal greu de culoare albă mai răspândit în natură decâ uraniul, se găse te în principal în roci graniticeș , folosit drept combustibil în atomocentrale,medicină,ind aeronautică

Principalii producători : Australia, India, Brazilia, Rep Africa Sud, CSI, SUA, Canada Metalele rare: sunt pu in răspândite în scoar a terestră i se extrag ca subproduse dinț ț ș

diverse minereuri.Cele cu importan ă economică sunt ț :mercurul, zirconiul,germaniul,beriliul, cadmiul, indiul, taliul, galiul, niobiul, tantalul,seleniul i bismutul.ș

Mercurul : - singurul metal sub formă lichidă, se extrage din zăcăminte de origine hidrotermală (cinabru) i mai rar în stare nativăș , utilizări : ind metalurgiei neferoase,tehnică medicală i industrialăș

Principalii producători : CSI,Australia,Spania,Portugalia, Italia Zirconiul :- metal rezistent la coroziune i cu punct de topire la 3000ș °C, aliajele sale

utilizate în ind aerospa ială i nucleară i în ind electronicăț ș șPrincipalii producători : Australia (peste 50% prod mond),

SUA,Brazilia,India,Senegal,Germania,Rep Africa Sud Germaniul:-folosit în ind electronică sau pt fabricarea sticlei optice i a unor aliajeș

cu AlPrincipali producători : Germania, Bolivia, SUA, CSI, Portugalia, NamibiaBeriliul :-metal f u or i f rezistent folosit în tehnica nucleară i fabricareaș ș ș

avioanelor supersonicePrincipalii producători : SUA, CSI, Brazilia, Argentina, Zair, Ughanda, Mozambic Cadmiul : -metal de culoare albă argintie rezistent la coriziune, se utilizează în ind

chimică(galvanoplastie)Principalii producători : Japonia, SUA, CSI, China, Canada,germania, Fran a, Belgia,ț

Mexic, Polonia

Pag. 7

Indiul :-subprodus din diverse sulfuri metalice, se folose te la fabricarea aliajelorș u or fuzibile, a semiconductorilor sau în ind electronică i a sticleiș ș

Producători : Canada, Suedia, Japonia, India, China, SUA, CSI, GermaniaTaliul : - metal alb-cenu iu rezultat în urma prelucrării minereurilor altorș

neferoase, se utilizează în ind chimică (insecticide), cea a sticleiProducătoare : Japonia, CSI, Germania, Polonia, Canada, Mexic Galiul : -utiliz în ind electrotehnică (Canada, SUA, India)Niobiul i tantalulș : Canada,CSI,Brazilia,Zair-pt tehnica nuclearăSeleniul: Japonia, SUA, Canada, Suedia- ind siderurgică i cea a sticleiș

7.Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã în România

Metalele colorate:cuprul, plumbul, zinculMinereuri complexe la poalele munţilor Gutâi, în împrejurimile oraşului Baia

Mare.Se extrag în minele de la Baia Sprie, Cavnic, Bãiuţ, Nistru, Baia Borşa, în depresiunea Maramureş

Zãcãminte cuprifere se exploateazã la: Toroiaga (jud. Maramureş), Leşu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Bãlan (jud. Harghita), Bãiţa şi Deva (jud. Hunedoare) şi la Mina Altân-Tepe (jud. Tulcea).Extracţia industrialã se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna şi Roşia-Poieni

Zãcãminte de plumb – munţii Gutâi, metalul se obţine prin topire la Baia Mare Alte centre de extracţie: Ruschiţa (m-ţii Poiana Ruscã) şi Muncelu Mic, folosit la

fabiricarea camerelor de plumb, ţevi pentru apã potabilã, în tipografie este o industrie foarte nocivãZincul – fabricare de tablã, electrozi pentru elemente galvanice, se extrage din minereurile de la Nistru şi Ilba, Muncelu Mic, se prelucreaza la Copşa MicaAluminiul – mare rãspândire pe glob, industrie aeronauticã, aliaje uşoare, conductori electrici, se obţine din bauxitã (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseşte în munţii Pãdurea Craiului: Roşia, Vârciorog , alumina se prelucreazã la Oradea şi Tulcea (de import), aluminiul se obţine la Slatina

Metalele auro-argentifereAurul – exploatat de daci dinaintea stãpânirii romane – exploatãri dezvoltate

încã din periaoda anticã 1. Munþii Metaliferi – Valea Arieşului – Valea Mureşuluicentre: Crişcior-Brad, Roşia Montanã, Baia de Arieş, Bucium, Sãcãrâmb, Bãiţa Baia Mare –aurul+argint alãturi de alte minereuri neferoase – Gutâi, obþinerea si rafinarea se face la Baia Mare şi Zlatna

Matelele rareRezerve cu totul reduse, in munţii ApuseniMercurul – minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)Molibden şi wolfram la Bãiţa (jud. Bihor) extragerea este dificilã

Pag. 8

1. Industria constucþiilor de maşini şi a prelucrãrii metalelor.-creatã şi dezvoltatã dupa al II-lea rãzboi mondial-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica finã şi opticã, maşini-unelte diverse, locomotive, autovehicule-principalele ramuri ale industriei construcţiilor de maşini pot fi grupate astfel:

a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeazã echipament pentru numeroase ramuri ale industriei şi anume:-Utilaj petrolier pentru foraje şi rafinãrii care se fabricã la Ploieşti – cel mai mare centru, Târgovişte, Câmpina, Braşov, Bacãu – România este printre primele ţãri în acest domeniu-Utilaj minier – necesar activitãţii în subteran şi la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabricã la Satu Mare, Baia Mare, Petroşani, Sibiu, Târgu Jiu-Maşini unelte – strunguri,freze etc – produse la Bucureşti, Arad, Târgovişte, Roman etc. La Oradea: maşini-unelte şi utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Reşiţa reductoare, la Râşnov scule, la Braşov, Bârlad, Alexandria şi Ploieşti rulmenţi-Utilaj şi echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgicã, chimicã, materiale de contrucţii, prelucrarea lemnului, industria textilã şi alimentarã), fabricat în numeroarea intreprinderi din Bucureşti (una dintre cele mai mari intreprinderi de maşini grele din Europa), Reşita, Brãila, Iaşi (maşini grele), Cluj-Napoca (maşini grele). La Târgu Mure utilaje pentru ind. textilã. La Sibiu aparate de control si mãsurã, mecanicã finã la Sinaia etc.

b. Industria electotehnicã şi electronicã-producţie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic-intreprinderile cele mai mari sunt la Bucureşti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timişoara, Sãcele, Piteşti-alte centre pentru industria electrotehniã: Botoşani, Zalãu, IaşI, Cluj-Napoca, Bistriţa, Vaslui, Gãieşti, Târgu-Mure

c. Industria de tractoare, maşini şi utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Braşov, tractoare speciale la Craiova şi tractoare pe şenile la Miercurea-Ciuc. Se fabricã semãnãtori şi combine, grape, cultivatoare, secerãtori. Principalul centru este Bucureşti, urmat de Craiova, Timişoara, Bocşa, Topleţ, Botoşani, Medgidia

d. Industria mijloacelor de transport-produce material rulant pentru cãi ferate, autovehicule, nave şi aparate de zbor-primele locomotive la Reşiţa în 1872, apoi la Bucureşti-locomotive: Craiova, Bucureşti, Reşiţa-vagoane: Arad, Bucurşti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal-utilaje pentru material rulant: Buzãu, Balş, Braşov, Paşcani, Miercurea-Ciuc

Pag. 9

-autovehicule: Braşov(autocamioane),Bucureşti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze), Piteşti, Craiova, Timişoara (autoturisme de oraş) şi la Câmpulung (autoturisme de teren). La Mârşa (Sibiu) autobasculante-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale şi maritime: Galaţi, Drobeta-Turnu Severin, Olteniţa şi Brãila. Galaţi – cel mai mare şantier fluvial din ţarã – se produc nave maritime de capacitãţi pânã la 30.000 tdw. La Constanţa este principalul şantier naval maritim – nave mineraliere de pânã la 65.000 tdw şi nave petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou şantier naval se aflã la Mangalia.-aparate de zbor (avioane de pasageri, şcoalã, utilitare, elicoptere şi planoare) se fabricã la Bucureşti, Braşov, Craiova şi Bacãu

La cele de mai sus se adaugã producţia bunurilor metalice de uz gospodãresc: vase emailate produse la Mediaş, maşini de gãtit la Satu Mare

BIBLIOGRAFIE

Terra-Geografie economică ,Bebe Negoescu i Gheorghe Vlăsceanu,edș Teora 1998, Bucure ti ș

Elemente de Geografie economică mondială, ion Florin Mihăilescu i Vasileș Nicoară, ed Exponto 2000, Constan aț

Geografia economică, Florentina Miu i Smaranda Simoni ,ed Universită iiș ț din Ploie ti 2007ș

Geoeconomia Terrei, Teodor P. Simion ,ed Sfinx 2000, Târgovi teș Terra- Geografia resurselor, Valentin Teodorescu i Valeria Alexandrescu,ș

ed Funda iei România de Mâine 2001, Bucure tiț ș

Pag. 10