Inconstient.docx

1
Inconstient - Rol esentual si bazal in dinamica personalitatii si evolutiei individuale. - In acesta rezida instanta Sinelui – Se (sau ID). - Se imparte in inconstientul colectiv si individual. - Inconstientul colectiv, subiect aprofundat de catre C.G. Jung, este alcatuit din elemente de ordin afectiv, motivational si cogntiv. Acestea din urma poarta numele de arhetipuri si reprezinta o serie de memorii ancestrale ce se transmit in plan filogenetic. - Inconstientul individual se compune din doua mari segmente: inconstient primar innascut si inconstient secundar dobandit. - Inconstientul primar innascut exprima natura biologica prin existenta instinctului primordial de supravietuire in mijlocul caruia se afla instinctul primar erotico-sexual si complexul libidoului (forta vitala ce pune in miscare viata psihica); teorie ce apartine lui S. Freud. - Inconstientul secundar dobandit este reprezentat de catre autocenzuara, mecanism reglator de pulsiuni; acesta coincide instantei Supraeului – SuperEgo. - La Alfred Adler in inconstient domina antiteza sentimentul de inferioritate – dorinta de compensare, cuplu care va deveni motorul dezvoltarii personalitatii, mascat sub scop final. - La Karen Horney interpretarea inconstientului se realizeaza prin prezenta sentimentului de securitate si opusul sau, anxietatea.

Transcript of Inconstient.docx

Inconstient

Rol esentual si bazal in dinamica personalitatii si evolutiei individuale. In acesta rezida instanta Sinelui Se (sau ID). Se imparte in inconstientul colectiv si individual. Inconstientul colectiv, subiect aprofundat de catre C.G. Jung, este alcatuit din elemente de ordin afectiv, motivational si cogntiv. Acestea din urma poarta numele de arhetipuri si reprezinta o serie de memorii ancestrale ce se transmit in plan filogenetic. Inconstientul individual se compune din doua mari segmente: inconstient primar innascut si inconstient secundar dobandit. Inconstientul primar innascut exprima natura biologica prin existenta instinctului primordial de supravietuire in mijlocul caruia se afla instinctul primar erotico-sexual si complexul libidoului (forta vitala ce pune in miscare viata psihica); teorie ce apartine lui S. Freud. Inconstientul secundar dobandit este reprezentat de catre autocenzuara, mecanism reglator de pulsiuni; acesta coincide instantei Supraeului SuperEgo. La Alfred Adler in inconstient domina antiteza sentimentul de inferioritate dorinta de compensare, cuplu care va deveni motorul dezvoltarii personalitatii, mascat sub scop final. La Karen Horney interpretarea inconstientului se realizeaza prin prezenta sentimentului de securitate si opusul sau, anxietatea.