În sufletul meu e Crăciunul…

Bădescu Elena-Mădălina – clasa a XI-a F Premiul Special-Concursul Naţional”Naşterea Domnului,Renaşterea Bucuriei”

Probabil că acum visez sau poate iarna aceasta mi-a înconjurat sufletul cu mii de sentimente.Mii de senzaţii îmi străpung sufletul şi îmi încetinesc respiraţia. Primul fulg de nea mi-a atins uşor buza,lăsând-o să tremure fără sens.Următorii fulgi au format un dans în jurul meu şi mi-au şoptit primele vorbe dulci…dulci încât mi-au atins inima şi mi-au adus liniştea acestui anotimp. Probabil acum dorm şi în vis mă plimb printre oameni.Acei oameni ce în această iarnă se încălzesc iubind şi îşi împodobesc casa cu iubire.Dar şi acei oameni cu suflet rece,închişi într-un cub de gheaţă ce trec prin iarnă fără să-i simtă frumuseţile.Dacă le-aş spune că oricât eşti de gheaţă în viaţă,tot te topeşti?Dacă le-aş spune că iarna le oferă tot ce este mai frumos? Le-aş arăta luminile ce au nuanţe pastelate,ce sclipesc pentru fiecare.Acele lumini ce îţi arată că orice drum te duce spre casă. Le-aş arăta acei brazi ce stau nemişcaţi în faţa noastră, sfiindu-se cu măreţia lor.Acei brazi ce fac potecă printre ei,ducându-te acasă. Le-aş arăta acele grămezi de zăpadă…acele grămezi albe,pure ce nu-şi pierd ino- cenţa. Acea zăpadă ce bucură orice om la apariţia ei. Şi mai presus de toate,le-aş arăta acea bucurie,pace şi frumuseţe ce există peste tot acea stare ce te duce întotdeauna acasă…Şi acasă,lângă cei dragi,ce te copleşesc cu iu- birea lor şi te inspiră cu bucuria lor,petreci cel mai frumos moment din an:Crăciunul Şi acum îmi revin în minte clipele ce le petrec de Crăciun lângă ai mei.O diminea- ţă însorită ce oglindeşte soarele în zăpadă,iar mirosul lemnelor aduse de afară se împleteşte cu mirosul cozonacilor şi al bradului.Iar acesta este împodobit cu dragoste şi căldură sufletească şi,timid,ascunde cadourile pentru cei dragi.În faţa ta,întreaga familie îţi zâmbeşte şi îţi urează”Crăciun fericit.”Şi în acele clipe gândul îmi zboară la Pruncul Iisus care,prin venirea Sa în lume a făcut toate acestea posibile.Este ziua Lui, dar,este în acelaşi timp cel mai de preţ dar făcut nouă,oamenilor. Ţi se umple sufletul de fericire,nu?Te simţi ca un fulg de nea ce cade exact în ziua de Crăciun pentru a aduce câteva zâmbete,pentru a alunga câteva lacrimi. Eu,eu…Crăciunul îl consider un moment magic:atâtea peisaje frumoase alături de atâtea clipe inedite….Zăpadă,luminiţe,brazi,cadouri,dar mai presus de toate iubire, căldură,fericire… Nu o să mă satur niciodată să simt toate aceste lucruri care îmi fac bine! Probabil acum visez sau poate iarna aceasta mi-a adus mii de sentimente.Probabil, Crăciunul mi-a mângâiat chipul,şoptindu-mi într-un colind că totul va fi bine. Crăciunul acesta chiar îl simt,iarna nu-mi mai îngheaţă sufletul.