Impunătoarea adunare antirevizio dela · 2020. 10. 21. · a· ,ăi Or ns lr, le e· \a u· ă, ~,...

4
Or ns lr, le \a in a li le e 1, i, , I i /' I ' , r I k .l - '. l' Marti 18 Deeembrl"e 1934 - . ADMINISTRATIA ' 6dI Regele perdinand No.' S. ' A RAD. Bedae1ia pentru Banat I '8otel ..Ferdlnand" camerele Nr. 21 22., DIRECTOR: ('l !il N S 1'.. 1. " T N E tii (Y{l 'Note zilnice ce I aud pe un ungur cerând - na- lucru mare a dele- tural, pre limba lu.i Arpad - gat al Ungariei la Geneva,' d. garete ... "nemzeti u , adunare antirevizio- dela !ibor Eckhardt, in ches- Curios, intreb pe, tiu nea memoriului Jugoslaviei, 1 ce sunt Protestul pe care l·au adresat Du·, social" politic, e- nici nu s'a tinut cont de cele, acestea. , 'mogh1ar intern patronilor lUt conomlC. Ele saboteaza tot spuse, in scris sau oral. de acel I , l·am ,avut budapestani, nu are 11('rOe de nici o sub11ni('1'c specialit ce-i român?sc se. delegat al UDgariei. s',a pe cart d'in partea nimdnui. . ", de cele mal subversive. rit sfatul bunulUI al Erau ... aCI'slu'i profe,"t a tranSp7rat in dlst?plma de 1, loace a dragostei de pace nu de aces;ea! fier a zpcilor de mii de venite ora$, pentru (J as: I pe A pe. e.,:rel pe ro- apanagii ale se, 10 hecare ceas. ' .. culta tuvântul conducdlOrilo! - zeCi qe rnv. de . car,l ,pe cari 11 opun .apoi Eckhardt n a de cat NImenI nu le Se trec mâine se pot transform a m tot aia tea . de din PUDCt de cu vederea. I pentruca ceeate s'a spus cu vorb(l, sase a dm Romama in- vedere al prin vocabu· Dar la UD dcmol1slrne, la lIe?;oe. cu fapta..., tea insumeaza tot atapa Vecirlii imprudnt(i al'iu,t'ii lor dm cupriru:ul (ron· 10 care d. Titulescu a trebUIt tierelor s/l,ia dec? amwte, ImprUdenta 101' poafp, ce (un Banat TranSllvama abia acum vede ce om Unde atunci curajul aduce ceasul soro/eli/or defi'11it11JP _ acpsl cea.9 va fi, sunt J aproaJ)e în totalitatea a ca, bazat pe increderea in suc- de 16 ani de zi,le in pro/?Tia: lor, !- ApponYl, pnn s.uPlda ces, începi o de lui 1'omânu} nu 1'U mai fi iertrlfor, ca m 1919, Pnntre membrii Hara Unde, cu fiecare zi, tem ga, ta (;,U domnii, revizion!{,fi de dp. i, se: cu, atat mal, cu cat a- cu fiecare "l!Ea lor socuteala la ei acasa, dar sd se ca în ocp,<.;t r.uz caIl" ne pol ,a trebmt faca nas lung. mer.e14-li se fac pe peatrd uu va mai 1 in blestema ta ce tale de pe, neaza ne la , cu toate acestea. g'.lvernul cu venin de malurile . .. _ . \ re p.as. 1!1 l-a l-a nu observi un gest, o ca- Aceasta, rlu,mo! aceasta a, (ost de'mon· I Ordmut supraeshmat, nu pentru faptele re te ]a un stro(if'i arilirev1z'C'lllstl' df' dela lui, în food, ci este al sentimeot de acceptare de in·, Am timp de 16 ani de zile - .'ld nu se erNI' \ se. l!l cel ungurilor trebuia laude dfl cd dac(/. am inc P pllt sa v01'IJ'im acum, de garul sd I omul lor pentruca lumea mai tot ei mai vorbim mult. Românui e scurt la vorba... Î m cea mal stransa ales unguri ' d. c', i cu Budapesta, de lm- cu rece, .... _- ( . A.... -'- 1 •• d. Ec.kardt a ceva. (ni U"" elt Ordme mte- Dar nu numai atât. Pentru a OPU .•• \l' '" 'Il' (ll'l\1 1)1'" ('ll'·;\II·la"l'a .1111', p"('f intrcana lor arl'l) pla a a ,1\11' '" (. - . ,. , t'" d mai mult pe Lur'Wl joul'Ilul ciHCJnaLflgl'u!ic, a 'fO'>l 'tixitâ de (1('- I UII1V, tir. O, (;hibu rerillew ta ac. ll'uate pe ocumente acest parveml, ]·au l!lfll câteva scene interesante legati Si, de multime dill toa-/' (Titiea U1CUt:l, de ti-sa ('011('0;'- pe fo;mul! secrete bUui de L-au o Ber!in: te sat(>ie To- datului aeordului ('u Ho- cele mobIlat, capII JlIC(1rI1 de rontaI cu oeazia ma, tit' carp ne vom octlpa Liceul ZIS piarlst dIn Ti trecerea o ,au Cil111. nil el'au din fe- antirevizioniste i!P I mâinp în cadrul· UllUI artieol est'! un focar an: U?garta eriminalu ordman (veZl l lui acelom CII cari Iloi 111'-0/11 S('ria cl1vcÎnHil'ilol' a fost I special. I care .lui dela Iara!) J tal ,v fi, 11ici de d. ing_ C. Teo-I D, G, LUllgulf'sru. r"fldaetm' fara. de 15 falsll1oatorll de bancllote stri- ea re sa faca ol/(oma{e dOJ'escu r('ctol'u! Reoalei Po-: al ziar'ului "TTniYf'nml" 1 de , . , 1 .' I l' A'" 'f d> ' ... I ' , ., ,na!tI a StatulUI roman. DeC!I me, , 1, mCI ee "ICI COL. ( !itehllice, car€' au U!".I sNTPtat' gelH'ral al Llgll :\Il- :. v .. . . -? acel 1 n,/cl goarna, sau mat la cuvi\nt u-nU PI'Of. Homilli f', n. I p;lU. deCIZii cnmmal care a un mo-lm.cl .de plumh fn 11- Toplicf'anu, dr. Bogtlau, ing-, cut o il1clln:iul\e 1 defimtive, a acest ment pnn de COpII/OI' de- Dion :\Ial'dan, deputat P('tn', în istorip, l'f'lf'v:înd cii mai de, bes-jla erall /TIOi Tuma, li 1', Fl'anz Sehmif'tz în eroii ngii ('U fai111;1 n fi munt, ar it aZlgrof! .. tancllrl etc. .ITII- limlla p, O, D. pro-! ai t'llgarif'Î au fost df' ol'lgi- r?man: din 10 Ungana.., '/ malufII, ,51 miCII GI topop Slohouan T\ostici Îll I români\. D. G, Lllugulc:--n: , Ungan? cu . de \-, • Dar, gandu,nlc ceslora, de mC!!- limha Pl'of. uni'.'. este un ,Pllt('rnic orato!' tI(, ' a de re- I I ,In s crt:n a dm 9. Oc- ne al utllaJlllUI de ri!:;bm pe ('/I,,,e-I !lI', O, Ghihu G, LungulE'- Cu,,:lntaJ'+'a d-sah' fi I sa lucreze { tombne, .s f] pictotcr lll/'lîm ... De. care aVl'm o,/'Oure, scu. I tinut încorJnt,'\ rm:.l- mm al Unganel ar aJuns fla.ra. I core-l CII A face lin J'('zumat al u('('-! timii din piuFî, iar la intri'- , 6. rom. cat: da O;a- dra?oste, la smllli !lOstl'U de stor e imJtil. 1ll'1I- i valuri accasUî :-;c dea. sta patrona]ul Sfan- ton COI'l. Ca,C! 11ll- in fiecal'p. din elE' a I ell\etrizalfl !,:,i mUl\' ti\' Regele Unga- n: mte ,al pre/ural'lle ,o cel'. Ba m',lI, zvâcnit s(,lltimentu] J(>mni- oanwni ar fi fost in :,,:1, nel, la! Dlccezele de Satu- ?llor au 11i-le l1l noastre nationale jig'ni- l pentru .Alba-I.uUa patro- ID _. de, n;ICI cu PI0- te, !:,i fiecare a fost un as(>l'. [suprC'me, de acolo dm naJul va ,putea ]? umil ra:::/1ol 111 carc ei tisment trimis ('('lor ee t'!'('!l; D. elI'. Pompiliu Ciohnnu <"l le U.ng!'rJCl •. Dlevceza catollca regtstra in curand lnamtarea 10 /JO/' fi ('Orne de tIIn, C pot juca cu focul. ' citit apoi a sta sub patro- grad a celor ale nume fi· Edurat!e nall/ml, pelltrlJ- . na.jul aceluias sfânt ungur, gurau prif)tre instructorii sau df e criminal ace/ popor l1estl- MOT 1U N E care este patronul diecezei taberilor teroriste tlll'âlldu-se de ym:;ilpiile Irecl/tu- .. (Hn Ei au cari nu 'redem în ruptul capu- lili g('l11:1'(I/ia /Î- mabHizat pe toii catolicii lui au mai În urii dorin/li de rel:;nUlw- I Românii din judetul 2. Partidul maghiar din unguri din Transilvania la ei, ce 1'1'. Indif,.renl de 111'('_\1 Torontal, intr'o mare România in scopul de a salva tl11ui popO/', slIflcltd ('opiilor Irdmie adunare a Ligii Antirevizio· strânse CII guvernul - dela liceul piarist pe fron.tispici- Dar cum e la noi 1 de miasmele IIrii asa I niste Române, la Budapesta, care-i nI este' Minoritarii se plâng mereu. () poale I'idi((l, ('di/leni in ziua de 16 Decembrie 1934, I toate de sabotare a na emblema Ungariei cine, dintre minoritari, mai tar demni prrdllici. Si nl1m(i! "grr lIe i cu ce mai tendintelor de care fie în ser, sU,nt o [m/I'm apropia de arca P,i'! îngrijorare_ II • a scopurilur po- viciul "Dumnezeului unguri rare d, [.a"al () .,spmtualt- unguresc In pllna !J.hee manhlare. lor". I Ba unii au avut c 7.are:l granitelor", sinqllra care f!()({-! voia sa nu numni in 3. a 7. revizionist În chiar parlamentul românes. le (1sigl1ra pacea uii/o(Jre, I in o serie de I mâr.iei de dincoace de Car- nu este o pe chestia: C1'esccÎ11dll-nc copiii cum I de aceasta, ci I la este numai, "de BUdapesta, ci t I ii rilz/Joaiele se por tinc hotarelor noastre în-! peste 90 la în mâinH i de Roma. Roma : Nu cam ce-ar dori ei 1011/, si nu nor fI- Astfel: i ungurilor a devenit, dela -1919 incoRc vea molive ne fie 1. Presa din Ilo!'. Orasele sunt phne de CE' centrul de unde se Conduf .. '- Poate•.. le mai taie din slo- ])rnll'llc(/ În lor. slfdim' în nevil1o- mai i ca;i, si pr bozenii prea Ii-e liber frâul rultia lor dmf/os/r dr mai decât oricând I ln paganda - m dat în strechie. apl'oape, am scormonit ::i dc :i inainte, zilnic în cel n;;al :r:.!zho- pe intreg rotogoJ fi ('a/'c eslI' piedeco sufletul cititorilor ei Ul Sfânl , NICi nu ,10 ce a-> cen mar grNI de trecllt. a pekii tot ce e romanesc mamei. . . . lUI sunt plIne .de mamfeste llll ÎtJ ('1'sale, apara tot ce este Jlanungu-, 4. supenoare gun, can sub haina Inoc ' vinisJllul ungurii dela noLln cele PIlrinti, Înh'11urali din educatia rese, inclusi.v cuibul terorist ale Bisericii catolice maghia- de conduc poli gesturi cuvinte copiilor lira si dorinta de dela Janka Puszta. Cenzura! re din România, 'u Ca a Romei, de ne arate se simt tot in ruzlmnol'r.dar in ('III zadarnic i cu partidul maghiar, te ori numai vor, în sens n'au nevoe de au- lui n neamului, 1)en- în contra hidrei cu multe I condus adeseori de evrei vizionist maghiar, prezin- limba statului Irllcd numai 11inl'merita dt>- cap,ete a acestei C8!e-!('! I o Î!,l- tând !n fata " En ltlll i la omen>ire! traqe hrauf.\ ei calnata actHlne anhroma- I mondlal, RlJmanla ca o lntr'o regie. Când dau ies,! n. dela Budapesta. pe toate terenurile: (ContlnuSTE'a tn oas.r, IV). ,

Transcript of Impunătoarea adunare antirevizio dela · 2020. 10. 21. · a· ,ăi Or ns lr, le e· \a u· ă, ~,...

  • ,ăi

    Or ns lr, le e· \a

    u· ă,

    ~,

    in

    a

    li le

    e

    1,

    i,

    ~' , I

    i /'

    I '

    , ~.

    r ~I>;::

    I

    k .l

    -'.

    l'

    Marti 18 Deeembrl"e 1934 -. 8EDACŢIA ŞI ADMINISTRATIA ' ~ 6dI Regele perdinand No.' S. '

    A RAD.

    Bedae1ia pentru Banat I TIMIŞOARA, '8otel ..Ferdlnand" camerele Nr. 21 şi 22.,

    DIRECTOR: ('l !il N S 1'.. 1. " T EFĂ N E tii (Y{l

    ~~IaI.

    'Note zilnice Judecaţi şi dumneavoastră,' ce I aud pe un ungur cerând - na-

    lucru mare a făcut şvabul dele- tural, pre limba lu.i Arpad - ţi-gat al Ungariei la Geneva,' d. garete ... "nemzetiu • ,

    Impunătoarea adunare antirevizio-nistă dela Timişoara

    !ibor Eckhardt, dacă in ches- Curios, intreb pe, ,dommşoara tiu nea memoriului Jugoslaviei, 1 vânzătoare ce ţigăn'lmport sunt Protestul pe care l·au adresat ,omân~i băni1(eni Du·, social" politic, cultural~ şi e-nici nu s'a tinut cont de cele, acestea. , m1nN:ă revizioni~nntlui 'mogh1ar intern $~ patronilor lUt conomlC. Ele saboteaza tot spuse, in scris sau oral. de acel I , Răspunsul l·am ,avut privlO~ budapestani, nu are 11('rOe de nici o sub11ni('1'c specialit ce-i român?sc şi se. folos~.c delegat al UDgariei. c~ s',a h~tă· ţlgaretel~ pe cart ~e'a ~~rvlt d'in partea nimdnui. . ~ ", de cele mal subversive. ~11-rit după sfatul bunulUI sImţ Şi al che~tu!U1. Erau t.'Na~lOnale ... Măretia aCI'slu'i profe,"t a tranSp7rat in dlst?plma de 1, loace ~entru a ~a~hlanza dragostei de pace ~are nu s~nt ş~ c~te rnăr.unţl~un de aces;ea! fier a zpcilor de mii de şube venite i~a ora$, pentru (J as: I peA şyabl, pe. e.,:rel ŞI pe ro-apanagii ale ~oliticll ung,!reştl,.: se, mt?mpJă 10 hecare ceas. ' .. culta tuvântul conducdlOrilo! - zeCi qe rnv. de . şub~ car,l man~, ,pe cari 11 opun .apoi

    Eckhardt n a făcut de cat să- Şi, NImenI nu le observă. Se trec mâine se pot transform a m tot aia tea ,tuntC~ ostaşeş/i, tend~nJelor . de no~m.abzare ~mpromită ţara din PUDCt de cu vederea. I pentruca ceeate s'a spus l;llmi'11e('ă riVma~ cu vorb(l, sase a st.a~t1or dm Romama in-vedere al purtării, prin vocabu· Dar adunat~ la UD 1.?~, aces~ dcmol1slrne, la lIe?;oe. cu fapta..., trenl~~... ~arul Jntrebu~nţat pânăînmă~ura tea insumeaza tot atapa colţt Vecirlii imprudnt(i ş~ al'iu,t'ii lor dm cupriru:ul (ron· O~,(1lne~e reli~loase .cato~l-10 care d. Titulescu a trebUIt să veniooşi. tierelor noa~tre s/l,ia dec? amwte, ImprUdenta 101' poafp, ce (un Banat ŞI TranSllvama spună că abia acum vede ce om Unde să găseşti atunci curajul aduce ceasul soro/eli/or defi'11it11JP _ şi acpsl cea.9 va fi, suntJ aproaJ)e în totalitatea a pier~ut. Un~ari~ i~ c?ntel~ ca, bazat pe increderea in suc- înfric08ălor, pi'ntrucă, H)că'it de 16 ani de zi,le in pro/?Tia: lor, ?r~aniza~ii ungureştl !-ApponYl, şI-apOI pnn s.uPlda ŞI ces, să începi o operă de iniră- lui casă 1'omânu} nu 1'U mai fi iertrlfor, ca m 1919, Sun·l~enaste. Pnntre membrii Hara Aîncăp.ăţin~re berbec':,ască, ţire? Unde, dacă cu fiecare zi, tem ga, ta să s,'ăm (;,U domnii, revizion!{,fi de t~orl;i1 şi dp. i, l~r se: !Jăs~~c. nenu~ăraţi ~el cu, atat mal, rnşmoa.=-ă cu cat a- cu fiecare clipă "l!Ea lor creşte socuteala la ei acasa, dar sd se ştie ca în ocp,mmr~ca,t1Q de'mon· I ,?.~dm~}. P! ' ... I ' , ., ,na!tI a StatulUI roman. DeC!I me, , ~ 1, mCI rt>nUl~ ~ ee I'Ice.~ "ICI COL. ( !itehllice, după car€' au U!".I sNTPtat' gelH'ral al Llgll :\Il- • :. v.. . . -? .T~ pomeneştI c~ d~ca acel 1 s~/~at ŞI n,/cl goarna, sau ,~WblC":' mat la cuvi\nt u-nU PI'Of. Tr,!lireviziOlli--tţ> Homilli f', n. f

  • i1 I I

    1 "

    eCOUL Marţi 18 Decembrie 1934 • ce"' ~~ m ~ E •• t:4iIld!Ii

    POfili'osul pentru 10ilO DUSSD· ~Iflonu

    Concursurile ginina~ti~~·'ti~~~;t~r~r (ţeSâmbătă şi Duminecă ~;:::~:. • ••

    Programul de azi: Dmninccă, 16 Decembrie a. (', la prill ('ondeiul '$i scrisul său dărz, I 'Sambtifă Sl'ara şi Dumil!l'că după 1 nell7 ".4Ihambru", nici vre-o f"('prl'-

    bIserica din suburbia Bujac, in neamul trufa~lIllli .\HiJa. dcsvăluind maS(1 llll aVlIt loc la teatrul mllnici- ::entalie a teatrul/li utlgllre.~c ... cadrcle unei misiuni religioase pă- adeYărul în toală goIic'iuoea lui, pillilli ,'imei. ('ollcursuri!r de gim-rinlele C. Turicu, conducătorul u- în mOIlUlnentllb sa Opl'ră: "l'eoiO-jIlClStiCă pl'lItn/ .. Cupa Şoimilol' Ro- Echipele participante cl~stei misiuni, 'fi oficial un paras- b5ţ.1ia". ,mâllî"' şi !J('lllr., campionatul 1lr(1- Echipele concurt'nte au fost: Ro-t~s În lllcllloria mardui ziarist Şi' Scrisul lui fi săltat inimile, iar; du/ui.. i m~nla şi K. K. A, S, E, din Cluj, nationalist, Ioan Rusu-Şirianu, de- clIv[wlul lui a pomit masse!{', Ne-I Cu loalc Ct/ au fost UJlwllt/le dill I V. D, R. din Reşi\a, "Şoimii Româ- Dupil romanul lui la IllO,artea căruia s'uu împlinit' 25 1 uitatit a l~i1Iaş c:lor. de ~jCi .. , impo: 1 tim~), CI~. tpc/le ('Il (Iu. ~~l'liC!TJ(lt şi n~ei" din Arad !;'i Inlelt>ge~c;,1 din ' Victor Hugo de am. 1 ~an'a adU/l:lI'C q,m Via", Call'draleJ echIpe dlll (llielorallial!, dalid usl~ I Llpova. H "nny DA1II

    CU aceHstii oc:aziune, prlrin!cle '1 ~i nc~tcarsă din inllTli inflăcărala I fel cOiicursurilor O amploare deo- In aftlril de 3('cstt"a au fost ll1on:-;triltiH Sf'natul a p!"imit Cll ap'auze l'au WrilU, tinuiUld să o servească cu riscul să- j p.al'tea .re:'I:-~ratul~1 ~eolar prImar S'HII l'e(eY;jt Soimii ~i ŞOimi!p!e pl'ecizfJrea d-JUi SUlrd R&du llonel ltltuill nă1ătii până în

  • Marţi 18 Decembrie 1934 ====-

    -.e (} o () L ::

    .< B~i\:pl1ri d~ t~ţ f~~u1. teparatiuni speciale, bun~ şi-eftine la ~rad, str~dQ. fmint§(u' No. 1. - f r il n ( i 5 (

    .' ", "l ,/'! \. '. ,

    j.JJ ~ 4 i ~i c. i III ~ o ţ ~ 1 u \ ui '.,C o r nul V â n ă tor u 1 u i"·\'·..·, . J ' . --~---_.

    -, --

    s

    llpg~t~~ f~1ţdală apr9~~ !\nschlussuI ~: SeQsul unui dqt;l ()ratoiic în pa~lameDtul ungar - '"

    'A plecat c_ , , • I

    • >() • ' L. ...... ~J. '~'. ' Il * om ...... " . .~. 1. '- " J Este fntr'adevar un om. Dupi1cum mulţi ştiu, dom-~e o diS ti l'tC)ţie 'arl.stot::rati~ nia 'sa a condu,s pOliţia ard-

    cit şi de o prestanta înseila- dana' cu delegaţie, numai t4 pe qemnitate, de Il! fnţe~ pentru a.şi complecta anii de Alexandru Oltean. le,ge, r'! de, t(locr,atd Şi, de o in,:" II de se.rViCiţt învp.derea pen- Fjcrb~rc~ i/.llernă din ~:~Iguria ia la .Ullgariri a fusl dcfinitiv compro- şWncios cdnd a sustinul că d, Kci-ţ'elepciU:ne 1svorîtă din dreap. siontlT'iă. ' . .' - '- propor/wm ŞI nemullwntrlle popu- mlsă. cabinetul Goemboes să-şi dea l1"a S'(1 pronuntat pentru anschluss". t~,i. c/~ibzuiaut, d. Zamfir FI- A plecat ca om inlf'gru, liJ,- lat ici şi-au găsit un inlerpret chiar imediat demisia, Magnalii' un- - •. Esle adellliral că o parte din lOU', n.a PU~J.l,t avea duşrnr;mi sându·ne in ~uflel un gol un si în parlament, 1,0gic ar fi fost ca ".;>< 1 ' . J,resa germanii nu s'a ocupat de T. I d v • • • BUn. IIlli", nil se (l1iă Influentatl . ntc'iodatit. ' regret, o părere d.e rdu 'du- . upa mot!llI1~a votaM CII unamml- ..•.. '.. v N!UZ(l noastră cu cordialilalca la Iată de ce plecarea dom- prl silueta distlnsr'i a celui tale de Consiliul Socieliilii Naliuni-I d.1' C~il1sldClQIIUIlI mor~le ŞI ţm sa- care ne-am aşteptat. TrebIle, însă

    niei sate din Arad este sin- cu un impercep ribil zâm be t lor î~. (·heli!.illllca w;as~n~lll/lli dcl~ 1 ŞI. ~aslr.eze p/~t('rea JX1ncl la ultima l' recunoscut că şi o parte considera-.cer regretata nu numai de propriu veşnic in colţul gu- JIlll'Sllw, prrn care jlolliica exlerna : pIcatura de sange.· lJi/ă a presei Irngare are o atitlldi-.subalterni ci $i de sooietătili rei. dupd (metea şi stilul stiu 1"1' ostilă fală de Germania. Deci al c(}ror Petronius 'sufletesc în,tr'adevt'tr aristocrat.' , Guvernul demascat de un deputat l presa germană şi-a /tIU/ numai re-:, ,(1 fost precum şi de toti. cei N(J.rldjduim I]d plecarea . vanşo, In zadar am rugat presa Şl cqri l au trwitluit dela pri- domniei sale nu în.~emneazd opoziţionist I pe domnii deputati să se ocupe de mele cuVInte în cţragostea e(J nu va. mai revpdpa acest chestiunile noastre şi sll mi se eri-lp-r:. .' oraş ci1ruia-i rclmdne drag. In cecace prive~te ma~Î11a- Ii/iilii germane a luai propol'liuni.! jeze În rolul de inlrrpl'rli ai emi-

    . De ce a plecat, d. FUotti? 1 " d. c. ţiUllilc revizioniste ale gu- .Ilai are IJ/'e-w! rosi ca să alergiim 1 grantilol' germani".

    ~',"" . __ . ___ . _____ . .-_. __ .. ____ 50._,_. __ .•. __ . __ .. ,.... . ........ _ ..... vel'n~lf:li . Goemboes, este dill/:Ci Igl'oliile Ger'malliri, care in I - ..r;I'I'rTWn;f/ lUI eslI' 1111 memhru SPl1lHl lcatlv discursul 1'08- II {Im(' e riie ne-li dOl/râil că estl'! in S(lcietatea "'·aţi/milol'. prin ur-, ~lIIIlormantilreil cir-ului (ă.tinc@Du tit de dC!Jutatul !\ieulae ('11 desăl1dl'şi/'1' slriiină inll'rrselor: mOI'!" nu a/}e(l posihilitatea sd s, . , ," Gri~rl' în ~edint.a din 12 cor, noaslre?" , • I pronunte nici pcntru noi, nici con·

    Eri după masă a fost îll- i celui. care a fost tIr-ul Căti- a parlamentulUI. .- .. T~·r/Jue să ler!Hlllam Cl/ ge/'- i 11'11 noasfrd, Heruna~c, ÎnS(I, c(l 60 mormântat l'rgl'etatul doctor neanu d-nii dr. Cornel Radu D. Gl'iger mult timp a fO!'lt man~!lllsrnlll UCI'SIl', Seful gu/}('/,-, la .mf ve- mului act ual. ;.:.u·~ţill~lIl11 Pl'O-; litica ~cr\'ilă a millistrlJlui germanismulul, decât să re-tobus ::;1 un tren a avut loc 111 i !wa dpla Bl'cma spre Berlin, gramul partidului mieilor l' ele externe I\:inya.· Dunţe 1a revizuirea Tratatu-Germania între Lalldwebell.\utobusul a fost . făcut puz- agricultor'i. Răspunsul p:pmi(,l'uh~i Go- lui dela Trlanon. Kirchlinteln. Autobusul de del'ii. Treisprezece actori au . D G . d .. f'mhoes a confIrmat aflrma- 'S'a confirmat odatâ in poştă a trecut peste linia fe- fost tăiati in budiţi ~i pref:i- . rl'lg"er, e ong"1I1e gel'-I tilllwa de mai sus. Sunt 0- plus că d,· Coloman Kimya. rată şi. fiind cea~ă, şoferul euO Înt1"o massă de carne. man, a tnrlreptat Ull en(,l'gic hlignt a releva ('ă 'are!'lt dis- fost ambasador al Ungariei n'a observat că se apropie I Numai patru au scăpat cu atac contra gen~ralului Go- (,lll'~ a fost puhlicat în ziare- la Berlin, omul dE' incredere expresul. Autobusul, îil care. viaţa, dar şi aceştia s'au ales emboes, rrproşflndu-i pOliu-I IP române~ti {'U un text atte- 'al conteluiiŞtefan Bethlcn in. se afla o trupă de aetori; a-I cu. r?ni gra~e._ T.r~!1u.l s'a ~~ ca ultrag-cl'manofilâ, l',at. .o-sa n~t .a negat că, 80- guvern, este un adrrent al

    J'un"L>se to m . , :- d prlt III loc ŞI ramtn ŞI mOl'tn - "Poti/ica germarlOfilii sl/stinu- hda1 ('u mlll!~trui de extpl'- an!-lchlussuJui. O bun.:l parte

    ", c al pe SIne, Ccln I f t . i h ă' 1 1 ă t l' ii ~, , : ' v I au os SCOŞI n.,uc ţI de sub 1/(/ dl" şeful gLllJel'lll1/ui - a $PUS nt', p ee ('az' 1'(>11 ,'"u 1:('a 11.a- (,11' presa ungara este ostIlă

    &A fost apucat de tI en ŞI sfa- roatele trenulUI, Locomotiva I GdţJer ._ (( dat faliment. Trebuc rf'a ansehlllssul1lI. el a,1'(,- Germaniei naziste, iar 60 la. ramat. In trenul (}xpres căIă- a suferit mici avarii. . 's(I-1 intreb: dacă d-sa esle dispus prosat deputatului Grigl't' di suti'i din prt'sa germană este

    ,._.. .. .... ' să suporte consecinlele acesfui a ahordat ('hf'sthllH'a într'un l'czE'rvată fată de strilduinte-""oti"v"'e-·I .. e··.. carI- au""'d' etern··"ll-nat l'şec?" mom(>nt foartE' pnţin opor-I'le ilieite ale. magnaţilO1' un-.LI. _ .. Ori de câte ori imperiul g('1'_ Illll. Tată pR

  • , '

    , :~ i

    . ; ~ :

    1 "il

    %

    'j , \

    , ~ ..

    i "

    ,~ >t

    , " \. j :

    1

    4

    Prin Micălaca

    ECOUL

    Anehefele "Econlul~ •

    "W'

    romilnea5~a - (um au 105. despăguLi1i sinistra4ii micăIăceni -

    Marţi 18 Decembrie 1934

    Tot d.POp dClo Soto-norc ... Comedia din jurul concursului pentru bust

    lui Mocloni -111 m~mărl11 ;lOslru de Sâmbălt.'I n~dn(e de a se cunoaşte ('MeU/'sul

    15 eri, am anuntat - greşi( - că cu scadenţă neobişnuit de scurti!

    . Acum câţiva ani, dupl ce 8'a~ r c~e~. ati la, ultim~le '~legerit 1_ Zilel~' tTec~t_e am Îl!trat ~n cel ce (1 "câşligat" concursul pen- (nici. două săptămâni complecte}, f 1 1 l t 1

    1

    - d - t 1 - 'na suburbla ~fIcalaca SI al pa iru bllSlul ce urmează să i se ridi-I (lşa Ctl se' putea ,pt;esupul1c că d-sa ăcut anumite ca cu e e ce ora e, sa-ş! epuna vo urI e In Ul • 1 ' . "'.; 1 - - ce lni MocioRi Ia TimişQara ar fi I este fericilut desemnat a "clÎştiga".

    s'a luat hotărârea ca să Se a- orăşenească, .' ce am mnotat prlD noroIUL ca-, . '] d. PerdilWIId Gal/as:::. Fericitul "câştigător", q rămas in-nexcze municipiului Arad. co· Oamenii au protestat, dar l'(>-ml ajungea p[ln~i a glezne,

    munele româneşti Mieălaca veche mai apoi au vftzut că n'au dupăce am făcut salturile de ,1ue!1l de reclifical ceva În legă- I ,~ă şi de data aceasta d. Pop dela , l '1 b 1 fllră Ci! aceaslă greşeală, da/' nimic i SalII Jlare. pielorul care s{~ pune

    .. i Mică1aca nouă. cari se itltin- Încotro. Mai sperau să 1i se 1'1goare peste uelU ~l toace- I Y'"' 1 . _. de refraded. sâ execule şi sculptură, pentru a deau până'n baril:!ra oraşului. I pictruias. că vr'UI~ d. rU1J1,. srJocutorullla sfar~ltul . saptamanll t!'e hberalIlot~ ~ lll_ ,lg 1l~1a, a

    tICI ŞI Beneş au 1l.1ptat la. Ge- meu. .\ eute SItuaţIa guvernulUl.a spus hO,tarlt ca SItuatIa, gu,-puterilor ataşate păcii: Fran- :l l ta, Mica Intelegere, Inţelege- lH'Va_ pentr~ _ un.ltatea ]ugo- IlC§pV,1lil.i;.irl, diU' (Ori! fost mul~ discutati\. Se ?~-' v5'rJl:IIU! lJu e ( e]oc P~l'l_C ~ta. rea Balcanică ~i Rusia so- slava, romana !;lI ceho~lova- frelmeSL. resUmite de.au tel('gra~1e sc~rte, SIIH- ta, ('~ C~t 111 baz~ !'eahzarJ!or

    că. lice. pentruca dupa un ceas- de pana acum ~I In baza 1Il' vietică, ca şi o schimbare de D, Bene~ R dedaj'at că I)U S'au mai plâns oamenii că, ~ două să fie desminţite de credel'ii Coroanei şi a naţiu, atitudine a Marei Britanii şi cl'ede în posibilitatea unei dupăce şi-au văzut - mai a- alteJr>. nei, arest g-uvel'n îşi va con-a Italiei. l'evizuil'i prin mijloace pa~- cum câţiva ani - întreg a- Eri, Dumilleeă, d. Inculet tinna munca nestingherit.

    Blocul puterilor ataşate nice. Revi:doniştii, a încheiat vutul cărat la vale de valu- !"""' ....... "!"'!' ........... 'I""!'!'!!'!!!!~ ..... _""6;..· _~~~~~ _____ ..... ____ """!!'!""'! păcii nu este îndreptat im- el-sa, urmă rese o prefacere riie Mureşului revărsat, au ------~ -___L .~--- - " potriva nimănui şi, mai ales l 't - tI' t,V . i trebuit să aştepte o bucată 'J, - U' .. 1" ~ f nu contra Germaniei de v1'e- comp ee a a ac ua el s ar} (e b - , A - ••• »A).§"ra« «-il »'n;o{( UZiOneiFlZu. I " ~ . I . una de tlmp, panace edlill "i-me ce ea va putea să pal'ti- I uet'ln'} ŞI o mapOlere a SI- depe acea vreme s'au îndurat ' , . , v dpe dacă o va voi, la pactul tuatia dinainte de războiu, să le dea ceva material pen- rabriya "l~stl'a"v I~U num~I I fahnc~ e ceruta de o mal:e co-

    MÂNA DE PACE t 'd't ' Il:ă realIzeaza luerarl de ea11-! manda pe care statul o ~a fa~ r~:tm~~ia .~ distribuit în tate supe~ioară, v:stite, Ş! 'pe- c~ in a?-ul 1935, aşa încâ~ V!

    special cărămizi, iar in une-! ste hotar.a, dar ~.a poslblht~-I fI neVOle de ~ ~uncă ~rIaşa le cazuri - tigle şi ceVa var. I te de tra~u la 11UI de oamem.! în vederea careIa, dupa f:l-

    In "Uj Nemzedek" a apărut 1 vinşi că rom {mii din Ungaria S'au inglodat oamenii in da- O f~b~'l?,ă ~e a~elaş gen ,e- I ziunea eare este deja hota: un articol în care studenţi-l se htl(:ur~l("?) de un tratament torii de-au ridicat peretii ca-I s~ ,,~:;l~, dl~1, ~; atu t Mal r 1 rîtă în scris urmând numaI mea maghiară intinde celei, leal? I selort de i-au acoperit, dar 1" ~tJ a ,~I" .~I~ d sun ce ela se realiza in faptă se vor r?mâne dreapta de împăcal:e 1 .Dar ne mai înt)'~băm, oare când să-şi aranjez! situa~a I ~al tm,~r 1 d~bII~CI e. ~~o:c~~ angaja noui braţe d~ muncă, ŞI propune ca pentru reah- cat e de cn~zut dm aceasUi la cartea funduara, s'au va. 1 (lll a~. uZlU,ne III 1 e . T ., ". c zarea acestei împăcări, stu- Întindere a mâinii de pace şi zut întabulaţi "din oficiu" de i stea s a preconIzat mal de Nu se ~tIe, CIne ~"a fI dl1,~-{]entii celor două ţări să se mai ales ce ascunde? către primărie, eu sumele mult,_ ~ _ _ toruI acesteI man întrepnn-viziteze reciproc pentrucă Din parte-ne, n'avem nimie cari reprezentau valoarea Iata. ,lI1sa ca ~e data /e 1 t del'Î. Deocamdată se ştie nr' numai astfel ungurii din Un- de pierdut .() spunem şi'n a]- materialului distribuit. r lanu~l'lde l~C~taSITa., va ~ un I m. ai că directorul Szab6 dela • t fi .. t~ t . t 'M' AIA 'i t l4 apt Ul ep 1111., ,nuea (apa- j garta vor pu ea conVinşI a pare: 1101 sun em' aCeia 'l.Cu ucen1 pT6 esleazu. cu 't~t' . ' 'estor două mari Vnio" va pleca. că fratii lor dela noi sunt sub rari aşteptăm semne de pa- toatil energia conlra acestui CI a 101 ac " un tratament îngăduitor şi ee ~i de priefellie .- dar sin .. ŢJTocedl''ll, şi au drf1platef' Se ~-- ~~~ -- - ~-- ~ ~- ~ -- ------------ ------ -că nu sunt oprimati. eel'ă - din parf"a ungurilor, ştie dom' cd municipiul se Români! (jtrmftnia şi IJD~iI.-

    Mai întâi - zicem noi De dI'agul pacu suntem obligase a da despitgubiri si- "4 d- OU ei se vor pu~ea _co~}\'inge de dispuşi să uităm s:;i anumite nistrptilor din acest cartier Nu uitaţi să "ă tns- riu il(Ulihe In D aceasta, daca puna acum au ., ,.~. romanesc, erleţl .In listele electo- d6J tprorlsm re!uzat să ~readă" dar ~e ră-1 pagllll, negre ct;n .. lstorle., In ararli de aceasta, s'au rale in decu)"sul lunei '" '"' mane cu aI noştl'l? Al noş-I De dragul paCll şi nu dIn colectat sume importante, a- Decembrie. Cine IIpseş- MOSCOVA, - Din Karbin tri cum vor putea fi eon-: alte motive... tât în orfN}j cât şi in judet. te românlsmul de,'otul se anunt-it, cel la procesul in-~ ...... __ ...... """!JIIII""''''''-~'''''''!'!~''''!"'~'"'!'''''' ............ ___ .... ____ Pâni'1 şi celui mai sdrac 10- său este In contra Inte- tentat de consulul general

    r ---! : ~ ImpDn~"oarl'a ildunarp an .. 11-fplll- cuitor din Muntii Apuseni, reselo)" sale româneşti. sovietic contra teroriştilor UI u ... u U., u. .... i s'a cerul obolul. S'au pus Nu amânaţi, DU tărA-

    apoi în vânzare timbrele găniţl r Inscrleti-T ă eu blancgm'dişti din organ~za-zlonlsta dela Timişoara pentru sinistrati, totii cât mai curând in ţiunea "Fraternitatea adevă~

    IS . t

    I

    a •. P

    li tt

    ln cazul acesta. cum vinp listele electorale. Tullli rus" s'a stabilit, cii şe-(Urmare din pa g. I~a), . A' . -V -V·"t' pnmur?/J Su, cearu reSti 'tt1.Tfa fii c(J1'i dirfjau aceste orga-

    :schismatică, balcanică şi bi· ştri, d-Ior miniştri de justi- ... desptJgubirilor? n I li n?zaţii teroriste erau la Ber-zantică, nevrednică de 8 fi I ţie, externe, culte şi instruc~ Credem că o clarificare a Heman ereu ~D'fr- 1 fi menţinută în hatarele ei de; tie şi d.lul preşedinte al Li. acestei chestiuni se impune. OUlui iR,dOslaf lin, dar ca fonduri e se a au astăzi. I gii AnUrev!zioniste Române, Comi~ia interimară care a " ~ dfpuse la Budapesta . . In fata acestor situatiunl, i pentru a le în mâna motiu- manipulat fondurile pf!ntru Se tclegrafiază din Bel- DesUb:nuirile de mai SUS cari nu-şi găsesc perechea în I nea prezentă şi pentru le ce-, f.lil1istraţi, nu mai e azi în grad: au agravat mult pyocesul, lumea intreaqă, Adunarea il re luarea celor mai urgente', fruntea municipiului, dar In cercurile politice circulă tribunalul manciurian fiină românilor bănăţeni îşi ddică '. şi Tadicale măsuri. ("pa actuală are la 'ndf?mână cu stăJ'uinţ.ă svonul că se va Z-eu toată energia glasul său I Românii bănăţeni, adunati toate scriptple, Si Întrucât produce o iminentă. remanie- pus în situaţie foarte de 'lca-de prote~t i~n fata tări~, . îl! 1 in marea adunare ~e protest b~nii. cari s'au mâ!luit pro- re a guvernului jugoslav. tă de pe urma faptelor sta-fata luymIi, In ~a!a istonel $11 in contra revizionism ului Vlll

    y dm colecte pU?hce, s~~ ~e Astfel se pretinde că d. Uzu- bilUe la proces.

    deleaga o comlSlUne eoml'u~, h' • faca o socotf?ala publIca. ' . d' tI'}' I ~ să din d-nii: dr, Avram Jm- mag Iar Intern şi a patrOni- ehiar dacă nu prin afise _ nOVICI, preşe ltl e e conSI lU-\ =----------------~- ~-.-------.--

    'broane, preşedintele Ligii :. lor lui, depun jurământ sfânt a~a, cum a făcut d. ajut~r de lui de miniştri este virtual- ABONAMENTE: P. Antirevizioniste din Timi- '1 că nu vor desarma până când primar AL Constantinescu mente demisionat. i Lei 500 pe an, 275 pe 6-

    ..... ~tl $Oara, dr. prof. univ. Onisifor nu vor distruge revizfonis- atunci când manipula fondu- In cercurile 'competente se luni, 150 pe 3 luni. . Ghibu şi Nicolae Lăzărescu, muI maghiar intern şi nu pile. penb:u şomeri - dar cel afirmă că politica de unifi- Pentru bănci. cafenele,

    • v • t d f' f :1' t putm prm organele de pu- J 1" f' t ii t t i t'tutjife;< earl sa se prezm e e urgen~ vor ace InO ens VI pe pa rO-blicitate accesibile pubIicu-' care a ugos aVlel va 1 con- Indus r, oa e ns} t 'fă M. S. Regelui, d-luf preşe- nU lui. ' lui. tinuată în orice eventuaJita- particuJare şi· admlnistra-dinte al ConsUialul de mini~ Aşa să ne ajute Dumnezeul R. te, ţiiJe pubUce: lei 1500 ~

    ... -~ ... ~~_::::::: =~- -------- - - -~ - " ~

    Ecoul_bw_1152Ecoul_bw_1153Ecoul_bw_1154Ecoul_bw_1155