8/10/2019 Importanta Procesului de Internationalizare

1/3

Importanta procesului de internationalizare

n contextul actual n care traim, lumea se micsoreaza din ce n ce mai mult datorita transporturilor

rapide, a comunicatiilor mereu ntr-o dezvoltare uimitoare sau a mijloacelor financiare moderne cu care lumea

poate sa efectueze plati de oriunde ar fii n diferite conturi din lume. Telefonia moderna, Internetul, transportul

aerian, iata cteva elemente care contribuie decisiv la micsorarea continua si din ce n ce mai rapida a lumii ncare traim. n ziua de azi orice destinatie este practic mult mai mica fata de exemplu la nceputul secolului.

Oricine vrea sa ajunga dintr-un colt n altul al lumii poate sa o faca n doar cteva ore. Oricine vrea sa ia

legatura cu cineva oriunde s-ar afla poate sa ia legatura cu acesta n decurs de cteva minute. Lumea este

ntr-o continua schimbare, pe care vrem nu vrem trebuie sa o acceptam. Dar pentru a putea rezista n acest

adevarat furnicar trebuie sa ne adaptam la mediu. Datorita acestui context apare dorinta normala de

globalizare. Oricine doreste sa poate calatori unde vrea acesta fara a ntmpina vreun obstacol. Acest

fenomen de globalizare se dezvolta de la micro la macro. Astfel acest fenomen este ntmpinat aproape n

orice mediu: att n mediul social, cultural, politic ct si n mediul economic care practic putem spune ca a

lansat acest fenomen. Astfel n contextul aparitiei acestui fenomen de globalizare putem observa o multime de

uniuni economice ntre anumite state din anumite regiuni ale globului (Uniunea Europeana, NAFTA, ASEAN,

MERCOSUR, OPEC etc.), unele mai solide dect altele. Acest fenomen a cuprins ndeosebi si firmele

puternice care nu se mai multumesc sa produca doar pentru piata interna ci pentru a-si putea pastra sibinenteles creste forta economica pe care o are, decide sa participe si pe alte piete. Pentru a putea patrunde

pe anumite piete unde exista diferite obstacole care pot interveni att din cultura diferita a populatiei autohtone,

a pietei ct si a unor obstacole intentionate pe care diferite guverne sau grupuri de interes le sadesc pentru a

obstructiona intrarea unor firme pe pietele lor din diferite motive (protejarea firmelor autohtone, unor persoane,

coruptie etc.) trebuie sa-si elaboreze anumite strategii de marketing.

Atunci cnd piata interna este suficient de mare si abundenta n ocazii favorabile, conducerile firmelor

acorda putina atentie comertului exterior, aceasta si probabil datorita faptului ca piata interna ofera un grad

mai mare de siguranta. Managerii nu sunt nevoiti sa nvete alte limbi, sa lucreze cu valute necunoscute a caror

valoare se modifica mereu, sa faca fata unor schimbari politice sau legislative neprevazute sau sa-si adapteze

produsele n functie de nevoile sau asteptarile diferitilor consumatori. Este optica pe care si-au nsusit-o

conducerile multor companii occidentale, care au considerat ca nu este chiar att de important sa vnda pepietele straine din moment ce pietele interne pareau sa le ofere mari posibilitati de dezvoltare.

Cu toate acestea, lumea contemporana a afacerilor se afla ntr-un permanent proces de schimbare, iar

firmele care vor sa ramna pe piata si sa nu se piarda n anonimat nu-si pot permite sa ignore pietele externe.

Cresterea dependentei statelor lumii de bunurile si serviciile produse de fiecare din ele a determinat

sporirea interesului firmelor pentru extinderea activitatilor la nivel international. Importanta pietelor externe este

cu att mai mare cu ct majoritatea firmelor sunt angrenate ntr-un proces de dezvoltare, care le obliga sa

gaseasca noi ocazii de afaceri n alte tari, pe masura ce pietele interne se maturizeaza. O data cu liberalizarea

comertului international, firmele se confrunta n tarile de origine cu o concurenta straina tot mai puternica. Ele

trebuie fie sa-si creeze acele capacitati care sa le permita sa faca fata atacurilor lansate de concurenti pe piata

interna, fie sa valorifice ocaziile de afaceri ivite pe pietele externe. Dar companiile care opereaza deja la nivelul

unor industrii globale nu mai au dect varianta internationalizarii operatiunilor lor.

n plus, timpul si distantele se scurteaza tot mai mult pe masura aparitiei unor mijloace financiare, de

comunicare si de transport mai rapide. Produse create ntr-o tara sunt larg acceptate de consumatorii din alte

tari. n Europa Occidentala si America de Nord, nume precum Mitsubishi, Sony sau Toshiba au devenit

binecunoscute consumatorilor din tarile respective, asa cum nume ca McDonald's sau Coca Cola sunt extrem

de populare consumatorilor tineri din tari asiatice precum Japonia, Singapore sau Taiwan. Astfel, pe masura ce

concurenta la nivel global se intensifica, firme locale care nu s-au gndit niciodata ca vor concura cu firme

straine se trezesc cu acestea pe terenul lor. Firmele care nu parasesc piata interna din motive de siguranta, nu

numai ca rateaza sansa patrunderii pe alte piete, dar risca sa-si piarda chiar propria piata. Exemplu putem

avea firmele japoneze care au obtinut o serie de victorii n dauna multor producatori occidentali de:

motociclete, aparate electronice, automobile, masini-unelte, aparate de fotografiat, fotocopiatoare etc. n anii

70, aceste piete erau dominate de firmele din S.U.A., Germania si Marea Britanie. Dar n prezent, japoneziisunt cei care detin pozitia de lideri pe pietele amintite. Cu toate acestea, nici ei nu sunt imuni la atacurile

8/10/2019 Importanta Procesului de Internationalizare

2/3

lansate de concurenti straini. Firmele din tarile recent industrializate din Orientul ndepartat, n special cele din

Coreea de Sud si Taiwan, reprezinta o mare amenintare la adresa companiilor japoneze cu traditie n productia

de otel, articole chimice si utilaj greu.

Cu toate acestea, firmele europene au obtinut o serie de succese pe cteva piete externe. n S.U.A.,

de exemplu, firmele locale fac fata cu greu atacurilor companiilor europene. Astfel ne aducem aminte de

succesul repurtat de Bic n dauna celor de la Gillette si pozitia ocupata de Nestle pe piata cafelei si a dulciurilor

reflecta nivelul tot mai ridicat al concurentei internationale de pe pietele interne, considerate "singure" . La

nivelul Uniunii Europene putem observa o crestere a investitiilor directe efectuate de firmele straine si o

dinamizare a fluxurilor de investitii n toate sectoarele de activitate: constructia de automobile, productia de

mbracaminte, comertul cu amanuntul, prestarea serviciilor financiare etc. Multele din marile si agresivele

companii straine, mai ales cele din Japonia si Orientul ndepartat, si-au sporit investitiile n cadru UE, vaznd

n economiile est-europene n curs de restructurare ocazii care vor putea fi valorificate n viitorul nu prea

ndepartat. Asadar, astazi mai mult ca oricnd, o firma trebuie sa caute sa obtina un avantaj diferential att pe

piata interna, ct si pe cea externa unde-si desfasoara activitatea.

Desi unele firme ar prefera ca avalansa importurilor sa fie stopata prin mijloace protectioniste,

aceasta n-ar constitui dect o solutie temporara si riscanta n acelasi timp. Restrngerea importurilor ar duce la

limitarea posibilitatilor de alegere ale consumatorilor si la cresterea preturilor bunurilor indigene. Pe termen

lung, aceasta ar contribui la cresterea costului vietii si la protejarea firmelor locale ineficiente. De asemenea,

nevoile si dor 646s1821g intele consumatorilor n-ar mai fi satisfacute n mod eficient si la un nivel

corespunzator. O solutie mai buna ar consta n stimularea unui numar ct mai mare de firme de a patrunde pe

pietele straine si de a-si mbunatati competitivitatea globala. Asa, spre exemplu, firma daneza producatoare de

bere Carlsberg a ajuns la concluzia ca succesul sau poate fi asigurat de export (avnd n vedere ca 30% din

cifra de vnzari ale firmei o reprezinta doar exportul de bere n Marea Britanie).

Importanta internationalizarii este reflectata si de faptul ca majoritatea statelor lumii aplica programe de

promovare a exporturilor, prin care se ncearca stimularea activitatilor de export ale firmelor locale. Statul

danez suporta mai mult de jumatate din salariul consultantilor de marketing care ajuta firmele mici si mijlocii sa

se implice n operatiuni de export. Multe state merg chiar mai departe, subventionnd activitatea companiilorlocale, terenurilor si energiei electrice. Uneori, statele sustin chiar si cu fonduri aceste firme, n asa fel nct sa

poata practica preturi mai mici dect concurentii lor din strainatate. La nivelul global, GATT ndeplineste rolul

de intermediar, el ajutnd statele membre sa negocieze ti sa ajunga la un acord, asigurnd astfel schimbul

liber al bunurilor si serviciilor ntre natiuni. Liberul schimb sta la temelia marketingului global, asigurndu-i pe

furnizorii de bunuri si servicii ca-si pot desface produsele pe piata si ca pot concura loial.

n prezent, firmele care opereaza n industria globala nu sunt obligate doar sa-si exporte marfurile n

alte tari, ci si sa devina ceea ce se cheama firme globale. Se poate spune despre o industrie ca este globala

atunci cnd pozitiile strategice ocupate de concurenti pe diverse piete geografice sau nationale sunt influentate

de pozitiile lor la nivel global. Asadar, o firma este globala daca, opernd n cel putin doua tari, obtine o serie

de avantaje legate de activitatea de cercetare-dezvoltare, productie, distributie, marketing si operatiunile

financiare, care-i influenteaza pozitiv costurile si prestigiul si care nu sunt la ndemna concurentilor autohtoni.De exemplu, camionul cu marca Ford are cabina fabricata n Europa, sasiul n America de Nord, este

ansamblat n Brazilia si importat spre a fi vndut n SUA. Firma globala vede lumea ca o singura piata. Ea

acorda o mica importanta granitelor dintre state, procurnd capital, aprovizionndu-se cu materiale si

componente, producnd si comercializndu-si marfurile oriunde exista conditiile cele mai prielnice pentru a

face aceste lucruri. Astfel, firmele globale reusesc sa obtina mari avantaje de pe urma planificari, derularii si

coordonarii operatiunilor proprii la scara mondiala. Tocmai aceste avantaje au stat la originea programelor de

restructurare globala pe care le deruleaza n ultima vreme marii producatori de automobile din Germania, BMW

si Mercedes Benz. Marketingul global se axeaza pe integrarea sau standardizarea activitatilor de marketing la

nivelul multor piete geografice. Aceasta nu nseamna o adaptare fortata a mix-ului de marketing la conditiile

fiecarei tari, ci o ignorare (n masura posibilitatilor) a granitelor dintre pietele nationale si o concentrare asupra

asemanarilor dintre ele, n vederea obtinerii unui avantaj competitiv.

8/10/2019 Importanta Procesului de Internationalizare

3/3

Procesul de globalizare rapida a activitatilor firmelor din ntreaga lume obliga agentii economici

nationali care opereaza n industriile globale sa actioneze rapid, nainte ca usa de la intrare pe piata globala sa

se nchida. Aceasta nu nseamna ca firmele mici si mijlocii trebuie sa opereze, pentru a avea succes, pe un

numar foarte mare de piete nationale. Ele pot aplica o strategie de patrundere pe nisele pietei globale. Lumea,

nsa, devine din ce n ce mai mica si fiecare firma, mica sau mare, care opereaza ntr-o industrie globala

trebuie sa-si ocupe locul pe piata mondiala. Spre exemplu, n parerea multor autori dar si a multor firme reusita

crearii Uniunii Europene are ca si dezavantaj faptul ca dupa desavrsirea completa a acestei uniuni, aceastapiata se va nchide din punct de vedere economic si anume eliminarea barierelor comerciale ntre statele

Europei poate duce la ntarirea protectiei acesteia dinspre exterior. Unii observatori prevad crearea unei

"fortarete europene", unde vor fi favorizate numai firmele membre, n timp ce firmele din afara se vor lovi de tot

felul de bariere cum ar fi contingente de import foarte stricte, norme locale mai aspre cu privire la continutul

produselor sau alte bariere netarifare. Acele companii care vor opereaza deja n Europa nu vor fi afectate de

aceste masuri cu caracter protectionist. De aceea acele firme care exporta n Europa, dar care nu desfasoara

n prezent nici o activitate pe piata europeana, se grabesc sa-si creeze unitati operative n interiorul UE, nainte

ca portile Europei unite sa se nchida. Astfel ele si vor construi n UE baza pentru operatiunile proprii,

achizitionnd firme deja existente sau formnd aliante strategice cu parteneri europeni traditionali.