MASURAREA INFLATIEISuport de curs

Studenti CSIE – anul II,seriile C

DISCIPLINA : scnBibliografie : curs pag.139-157

al.isaic-maniuwww.amaniu.ase.ro

• Inflaţia poate fi determinată prin ;excesul emisiunii monetare – inflaţia prin monedă, de excesul de cerere solvabilă – inflaţia prin cerere, de excesul de cerere nominală – inflaţia prin credit, de excesul în costuri –inflaţia prin costuri, mai rar din cauza insuficienţei producţiei – inflaţia prin ofertă.

• Pentru statistică se pune problema de a găsi o măsură a nivelului inflaţiei prin indicatori de o bună precizie, obţinuţi într-o perioadă de timp mai redusă şi cu cheltuieli minime.

• Specialiştii apreciază nivelul inflaţiei exprimată ca ritm procentual anual astfel:

• inflaţie subnormală (cuprinsă între 0 şi 3%);• normală (3 şi 5%);• moderată (între 5 şi 10%);• întreţinută (10 şi 20%);• persistentă (între 20 şi 100%);• energică (între 100 şi 200%);• accelerată (între 200 şi 300%);• excesivă (peste 300%).

• Pentru măsurarea inflaţiei se utilizează mai frecvent indicii preţurilor.

• Alcătuirea acestor indici ai preţurilor se realizează prin unele abateri de la „metodologia clasică”, în principal din cauza dificultăţilor de obţinere a informaţiilor necesare în timp util şi la costuri rezonabile.

Indici statistici de pret în măsurarea inflaţiei

• Indicele preţurilor bunurilor de consum – IPBC. Acesta măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie.

• IPPI – Indicele preţurilor producţiei industriale. Acesta exprimă evoluţia sau schimbările medii ale preţurilor produselor fabricate şi livrate de producătorii interni, practicate efectiv, în primul stadiu al comercializării acestora.

• IVU – Indicele valorii unitare a exportului/importului caracterizează dinamica preţurilor din contractele de export/import, extinderea variaţiei preţurilor mărfurilor considerate reprezentative şi permite deflatarea prin intermediul său a indicatorilor ce caracterizează schimburile externe şi chiar calcularea „raportului de schimb”;

• ICV – Indicele costului vieţii măsoară care este costul la preţurile pieţei în perioada curentă, pentru menţinerea standardului de viaţă atins în perioada de bază. Este utilizat, în principal, în determinarea salariilor, respective a veniturilor reale;

• IPAM – Indicele preţurilor cu amănuntul măsoară modificarea preţurilor la mărfurile vândute prin reţeaua comerţului cu amănuntul;

• ICC – Indicele costului construcţiilor măsoară modificarea preţurilor în construcţii• IPPA – Indicele preţurilor produselor agro-alimentare măsoară evoluţia preţurilor

produselor agro-alimentare pe «piaţa ţărănească. Se utilizează atât distinct, cât şi în determinarea IPBC;

• INDICELE DEFLATOR AL PIB – numit şi indice «implicit» al preţurilor Produsului Intern Brut, nu se calculează în mod direct prin modificarea preţurilor ci ca rezultat al raportului între PIB nominal (deci în preţuri curente) şi PIB real (deci exprimat în preţuri comparabile).

• Deflatorul PIB are o sferă de cuprindere mai mare ca a IPC-ului, cuprinzând ,mişcarea preţurilor în întreaga economie naţională, dar este un indicator “tardiv”, având în vedere perioada de timp după care informaţiile privind mărimea PIB-uluisunt disponibile, cât şi variantele succesive de calcul din punct de vedere al preciziei (provizorie, semidefinitivă şi respective definitivă).

Relaţi între IPBC şi ICV• IPBC este o aproximare a ICV ca instrument ce estimează „costurile

de consum”• IPBC (prin «formula Laspeyres») furnizează o limită superioară

pentru ICV (ICV< IPBC)• IPBC şi ICV măsoară modificarea cheltuielilor şi nu modificarea în

venituri necesară pentru menţinerea standardului de viaţă• Relaţia de calcul a ICV bazată pe formula Paasche, este utilizată

pentru a verifica sau confrunta coeficienţii de ponderare ai perioadei de bază, prin perioada curentă:

•

• v1 = vânzările în perioada baza de referinţă

• ip = indicii individuali de preţ

∑

∑=

1

11 vi

vI

p

ICV

INDICI PENTRU MĂSURAREA STATISTICĂ A INFLAŢIEI

I. IPBC – Indicele Preţurilor Bunurilor de Consum

• Definirea. IPBC este instrumentul statistic care măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de populaţie într-o anumită perioadă (curentă) în raport cu o perioadă anterioară (de bază)

• Frecvent, IPBC este denumit şi indicele general al preţurilor

Semnificatie IPC

• IPC indicatorul cel mai sensibilMasurator al evolutiei preturilorElement indispensabil in calculul indicatorilormacroeconomiciParametru esential in politica monetaraCriteriu de convergentaBarometru al evolutiei conditiilor de viata(castigul salarial real)

Caracterizarea metodologiei are ca elemente principale

-definirea-avantajele şi dezavantajele utilizării-sfera de cuprindere-sursele de date-eşantioanele utilizate în construcţie-sistemul de ponderare-calculul efectiv--determinarea inflaţiei ca ritm al IPBC-utilizări ale IPC

Avantaje- dezavantajeprincipale avantaje- promptitudinea mai bună comparativ cu aceea

a „deflatorului PIB”-ului- sfera de cuprindere mai extinsă în raport cu

aceea a IPPI-uluiprincipale dezavantaje- sfera de cuprindere mai redusă - exactitatea relativ mai mică ( ambele faţă de

„deflatorul PIB”)

Sfera de cuprindere• Sfera de cuprindere vizează numai elementele

care intră în consumul direct• Sunt excluse:

- autoconsumul sau consumul din resurse proprii, - cheltuielile cu caracter de investiţii şi

acumulare, - dobânzile la credite, amenzile, impozitele şi

- cheltuielile aferente muncii pentru producţia agricolă a gospodăriilor individuale

Sursele de date• Înregistrarea preţurilor şi tarifelor

practicate de comerciale sau prestatoare de servicii se realizează printr-o cercetare prin sondaj organizată de INS

• Cercetarea statistică asupra preţurilor de consum utilizează următoarele eşantioane:

1. Eşantionul de localităţi –cuprinde 42 de localităţi din mediul urban din care au fost selectate 68 de centre de cercetare

2.Eşantionul unităţilor de observare

Cuprinde magazine şi unităţi prestatoare de servicii către populaţie din centrele de cercetare. Eşantionul cuprinde aproape 7000 de unităţii din care aproape 90% sunt proprietate privată

Preţurile\tarifele unice pe ţară stabilite prin acte normative sau note de negociere (energia electrică şi termică, gaz metan, transport pe calea ferată, aeriană, fluvială, servicii de corespondenţă şi curierat, abonamente radio-TV) sunt înregistrate pe baza informaţiilor primite de unităţile care le practică.

3. Eşantionul de mărfuri şi servicii• Cuprinde sortimente care au o pondere

semnificativă în consumul populaţiei. Nomenclatorul utilizat este structurat pe 3 nivele de agregare: grupe, posturi şi sortimente, astfel:

A. grupa mărfurilor alimentare cuprinde 54 posturi cu 369 sortimente

B. grupa mărfurilor nealimentare cuprinde 112 posturi cu 921 sortimente

C. grupa serviciilor cuprinde 50 posturi cu 445 sortimenteSortimentele se individualizează în teren prin varietăţi de mărfuri şiservicii.

• Colectarea preturilor, respectiv a tarifelor pentruun nomenclator reprezentativ de bunuri si servicii– 1730 sortimente– 68 centre de colectare– 6000 de magazine– Aproximativ 300.000 cotatii de pret lunar

• Indice cu baza fixa (de tip Laspeyres)– esantionul reprezentativ de bunuri si servicii pentru

care se colecteaza preturile este pastrat constant, in timpul fiecarui an

– evolutiei preturilor i se aplica un set fix de ponderi aferent fiecarui sortiment, in asa fel incat influenta lor asupra indicelui general sa reflecte importanta acestora in bugetul unei gospodarii tipice (medii)

• Informaţiile colectate prin această cercetare sunt completate cu cele provenite din cercetarea privind preţurile principalelor produse agricole vândute de producătorii particulari pe pieţele agroalimentare, asigurându-se astfel, acoperirea principalelor surse de aprovizionare a populaţiei

Sistemul de ponderare• Ponderile utilizate pentru calculul indicilor sunt

obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi servicii

• Periodic se analizează si actualizeaza structura cheltuielilor efectuate de populaţie, iar când mutaţiile intervenite sunt semnificative, ponderile se actualizează

• Incepând din ianuarie 2008 în calculul IPBC se utilizează ponderile rezultate din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodărie în anul 2006

• Sursa de date– Ancheta Bugetelor de Familie, ANRE, ANRCTI, etc.– In anul 2008 ponderile au rezultat din structura cheltuielilor medii

lunare efectuate de o gospodarie in anul 2006

• Scopul ponderilor– reflecta greutatea specifica a fiecarui sortiment in total cheltuieli

ale gospodariilor populatiei– Permit calculul indicilor de pret agregati

• Frecventa revizuirii ponderilor– actualizarea ponderilor se realizeaza anual– Intervalul de 2 ani, ca an de referinta – cel mai mic posibil

Metoda de calcul a IPC• IPC se calculează ca un indice de tip

Laspeyres cu bază fixă.• Începând din ianuarie 2008, calculul indicilor

lunari cu bază fixă se va face cu preţurile medii şi ponderile din anul 2006

IPC = ∑∑

)()(

00

00

qpqpIp

, unde pCqp

qp=

∑ )()(

00

00

unde : Ip = indice de preţ al nivelului de agregare specific (pentru postul sau grupa de mărfuri şi servicii) Cp = coeficient de ponderare specific (postului sau grupei de mărfuri şi servicii)

• Pentru asigurarea continuităţii seriilor de indici construiţi cu baze diferite s-a utilizat un „coeficient de racordare” care permite legarea (racordarea) seriei de indici lunari din anul 2008 cu bază 2006 =100 la seria de indici cu bază 2005 =100

• Coeficientul de racordare s-a determinat ca raport între indice de tip Laspeyres calculat pentru luna decembrie 2007 în veche bază (2005=100) şi un altul de acelaşi tip şi pentru aceeaşi lună în noua bază (2006=100)

• Compararea a doi indici calculaţi în baze diferite se face raportând indicele de comparat în noua bază multiplicat cu coeficientul de racordare la indicele cu care se compară, calculat în vechea bază

Actualizarea ponderilor in anul 2008 comparativ cu anul 2007

0500

10001500200025003000350040004500

Evolutia ponderilor pe grupe de marfuri si servicii

2007 (W2005) 3892 4354 17542008 (W2006) 3750 4470 1780

marfuri alimentare marfuri nealimentare servicii

Actualizarea ponderilor in anul 2008 comparativ cu anul 2007 (cont.)

0

100

200

300

400

500

600

700

citrice zahar paine legume lapte carne depasare

ulei faina

Evolutia ponderilor care au avut o contributie important negativa / pozitiva asupra marfurilor alimentare

2007 (W2005) 2008 (W2006)

• 20 de posturi au inregistrat o crestere a ponderii comparativ cu anul precedent

• 34 de posturi au inregistrat o scadere a ponderii comparativ cu anul precedent

• Principalele cresteri de ponderi au fost inregistrate la:

– “zahar” (0,1 puncte procentuale) – “Citrice, alte fructe meridionale si

tropicale” (0.07 puncte procentuale)

• Principalele scaderi au fost inregistrate la: – “paine” (-0,7 puncte procentuale)– “ulei” (-0,2 puncte procentuale)– “legume” (-0,2 puncte procentuale) – “carne pasare” (-0,2 puncte

procentuale) – “lapte” (-0,1 puncte procentuale) – “faina” (-0,1 puncte procentuale)

Actualizarea ponderilor in anul 2008 comparativ cu anul 2007 (cont.)

energie electrica

benzina

tutun

medicamente

gaze naturale

autoturisme

incaltaminte femei

Evolutia ponderilor care au avut o contributie important negativa / pozitiva asupra marfurilor nealimentare

2007 (W2005) 2008 (W2006)

• 65 de posturi au inregistrat o scadere a ponderii

• 47 de posturi au inregistrat o crestere a ponderii

• cele mai importante scaderi au fost inregistrate la:

– “energie electrica” (-0,07 puncte procentuale)

– “benzina” (-0,6 puncte procentuale)

• evolutia pe total grupei de marfuri a fost influentata in mare masura de evolutia ponderilor inregistrate in cazul unor posturi de cheltuieli, a caror pondere a crescut cu valori cuprinse intre 0,1-0,5 puncte procentualei (incaltaminte din piele naturala pentru femei, tutun si tigari, medicamente, autoturisme, si gaze naturale)

Actualizarea ponderilor in anul 2008 comparativ cu anul 2007 (cont.)

0

50

100

150

200

250

300

350

telefon fix telefon mobil apa, canal abonamentradio TV

chirie

Evolutia ponderilor pentru produsele care au avut o contributie important negativa / pozitiva asupra serviciilor

2007 (W2005) 2008 (W2006)

• 27 de posturi au inregistrat o scadere a ponderii

• 23 de posturi au inregistrat o crestere a ponderii

• cea mai importanta scadere a fost inregistrata la postul de “telefonie fixa”(-0,5 puncte procentuale)

• tendinta de crestere a ponderii in anul 2008 comparativ cu anul 2007 se datoreaza unor cresterii mai importante la: chirie, apa, canal si salubritate, abonament radio-TV, si telefonie mobila.

– cresterea ponderii la aceste posturi de cheltuieli este cuprinsa intre 0,07-0,5 puncte procentuale.

Impactul actualizarii ponderilorasupra evolutiei IPC

IPC in luna decembrie 2007 fata de noiembrie 2007, calculat pe baza celor doua sisteme de ponderare

0,670,64

0,92

0,39

0,65

0,60

0,82

0,39

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

Total Marfuri alimentare Marfuri nealimentare Servicii

dec 07 / nov 07 (2005) dec 07 / nov 07 (2006)

Rata medie a preturlor

• Rata lunara a inflatiei• Rata medie lunara a inflatiei• Rata anuala a inflatiei• Rata inflatiei la sfarsitul anului

100100)1(

)1( −⋅=−

−tAN

ANttANANt

IPCIPCR

• Pentru România, prezintă importanţă în analiza tranziţiei comparaţia dintre preţurile fiecărei luni şi nivelul înregistrat în octombrie 1990, căci din noiembrie în cadrul procesului de reformă s-a declanşat operaţiunea de „liberalizare” a preţurilor

• Dintre utilizările IPC-ului. Calculul salariului real (Sr = Sn/IPBC · 100), a pensiei reale (Pr = Pn/IPC · 100), la indexarea câştigurilor salariale şi a pensiilor, la determinarea consumului real etc.

• Indicele puterii de cumpărare a monedei naţionale (IPCMN) constituie inversul valorii IPC, semnalând cu rapiditate pierderea puterii de cumpărare a monedei naţionale într-o anumită perioadă de timp:

• IPCMN = IPBC

1