Proiect

Analiza macroeconomica a

inflatiei

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................

CAPITOLUL I: Analiza macroeconomica a inflatiei............................. I.1 Inflatia-dezechilibru macroeconomic complex.................................... I.2 Posibilitati de masurare a inflatiei........................................................

CAPITOLUL II: Tipuri de inflatie.......................................................... II.1 Inflatia prin cerere............................................................................... II.2 Inflatia prin costuri.............................................................................. II.3 Inflatia prin profituri........................................................................... II.4 Inflatia importata.................................................................................

CAPITOLUL III: Efectele microeconomice ale inflatiei si Efectele macroeconomice ale inflatiei....................................................................... Efectele microeconomice ale inflatiei III A Efectul pretului............................................................................

Efectul venitului........................................................................... Efectul prosperitatii..................................................................... Efectul tensiunii sociale...............................................................

Efectele macroeconomice ale inflatiei III B Nesiguranta generala de inflatie.................................................

Speculatii generate de inflatie.....................................................Consecintele inflatiei anticipate..................................................

CAPITOLUL IV:Politici antiinflationiste.....................................

IV.1 Politica bugetara antiinflationista...............................................Studiu de caz..............................................................................Anexe..........................................................................................Bibliografie................................................................................

2

CAPITOLUL I

Analiza macroeconomica a inflatiei

I.1 Inflatia-dezechilibru macroeconomic complex

Inflatia este un dezechilibru care atinge toate economiile nationale.De aceea, se cuvine sa se precizeze ce cuprinde aceasta notiune.Se impune o analiza a cauzelor inflatiei,inainte de a lua orice fel de masuri de politica economica specifice combaterii acesteia.

Sursele inflatiei sunt foarte numeroase si una din problemele esentiale este aceea de a sti daca aceastea se produc urmare a unui tip de dezechilibru fundamental care ar afecta din ce in ce mai mult si mai violent economiile dezvoltate.

Accentuarea fenomenului inflationist ar putea lasa impresia ca nu exista doar o singura schimbare a ritmului,dar ca,poate,in mod egal,ar exista o schimbare a rotirii procesului inflationist.

Multi oameni asociaza inflatia cu cresterile preturilor bunurilor si serviciilor specifice.Trebuie sa fim foarte atenti pentru a distinge fenomenul inflatiei din cresterile preturilor pentru bunuri se servicii.Inflatia este o crestere in nivelul mediu al preturilor,nu o schimbare in orice pret specific.

Nivelul mediu al pretului se poate prabusi,tot atat de bine asa cum poate sa si creasca.O scadere in preturile medii-deflatia-se petrece cand preturile scad la unele bunuri si servicii cu pondere mai mare decat cresterile pretului la toate celelalte din,,cosul reprezentativ”Deoarece inflatia si deflatia sunt masurate in termenii nivelurilor medii ale pretului,este posibil ca preturile individuale sa creasca sau sa scada continuu in afara schimbarii in nivelul mediu al pretului.Schimbarile in preturile relative pot avea loc intr-o perioada cu preturi medii stabile.De fapt,in economie,unde milioane de bunuri si servicii sunt schimbate pe pietele factorilor si produselor,preturile relative sunt intotdeauna in schimbare.Intr-adevar,schimbarile pretului relativ sunt un element esential al mecanismului pietei.

3

Reamintim ce se intampla cand pretul de piata al serviciilor caracteristice creste relativ fata de alte bunuri si servicii.Acest pret(relativ) crescut pune alerta producatorii sa creasca productia lor,diminuand alte activitati de productie sau de petrecere a timpului liber.

Aceasta crestere in pretul relativ exprima cresterea cererii consumatorului pentru acest produs.Asemenea schimbari in structura productiei sunt de dorit.Inflatia generala-o crestere in nivelul mediu al pretului-nu indeplineste aceeasi functie de piata.Daca toate preturile cresc in acelasi ritm(cu aceeasi rata),cresterile pretului pentru bunuri specifice au o valoare mai mica,ca semnale ale productiei.

I.2 Posibilitati de masurare a inflatiei

In expunerea consecintelor macro si microeconomice ale inflatiei,masurarea sa serveste doua scopuri: - sa estimeze rata medie a inflatiei; - sa identifice principalele ,, victime”

Modul de masurare cel mai obisnuit al inflatiei este indicele pretului consumatorului(IPC),deoarece acesta este un mecanism pentru masurarea schimbarilor in pretul mediu al bunurilor si serviciilor consumate.IPC nu se refera la pretul oricarui bun,ci mai curand la pretul mediu al tuturor bunurilor consumate.

,,Pretul mediu” al bunurilor consumate nu este o marime foarte utilizata.O data ce noi stim pretul mediu al bunurilor consumate,putem observa cresterile medii-aceasta daca inflatia exista.Prin observarea proportiilor cu care preturile cresc,putem calcula rata inflatiei.

Pe langa IPC mai exista si indicele preturilor producatorului(IPP) care urmeaza frumul preturilor medii platite de producatori.Acest indice include materiile prime,alte materiale intermediare si ultimele adaugiri ale bunurilor finale.IPP nu include toate preturile producatorilor ,ci in primul rand,acelea din ramurile principale ale economiei.

De-a lungul unei perioade de timp,IPP si IPC in general refelecta aceeasi rata a inflatiei.

4

Pe perioade mari de timp,in mod obisnuit IPP creste inaintea IPC,deoarece ia timp pentru ca,marimea pretului producatorului sa fie reflectat in preturile care sunt platite de consumatori.Pentru acet motiv,IPP este privit mai degraba ca un punct de reper al schimbarilor potentiale in preturile cu amanuntul.

Cel mai cuprinzator indice de pret este deflatorul PNB.Deflatorul PNB inglobeaza toata productia,inclusiv bunurile de consum,bunurile investitionale si serviciile guvernamentale.Spre deosebire de IPC si IPP,deflatorul PNB nu se bazeaza pe un ,,cos” fix de bunuri si servicii,permitand continutului cosului sa se schimbe o data cu consumul indivizilor si comportarile investitiilor.

Deflatorul PNB nu realizeaza de aceea ,o masurare exacta a schimbarilor pretului.Valoarea sa reflecta atat schimbarile de pret,cat si raspunsurile pietei la aceste schimbari,refelectate in noile moduri de cheltuire.De aici,deflatorul PNB inregistreaza in mod obisnuit o rata a inflatiei mai scazuta decat IPC.

5

CAPITOLUL II

Tipuri de inflatie

II.1 Inflatie prin cerere

Cea mai obisnuita forma a inflatiei este numita inflatie determinata de cerere,adica cresterea nivelului pretului datorata unei cereri agregate crescute.Numele sugereaza ca cererea ,,trage”(intinde) in sus nivelul pretului,si aceasta este cam ceea ce se intampla.Daca cererea pentru bunuri si servicii creste mai repede decat productia,acolo in mod natural nu vor fi suficiente bunuri si servicii peste tot.

Preturile vor creste,deoarece consumatorii incearca sa ofere mai mult pentru oferta existenta.In acest proces,nivelul pretului se va misca si va fi impovarat cu inflatia.

Bineinteles, nu numai consumatorii sunt potentiali vinovati in inflatia determinata de cerere.

Exista trei categorii de participanti pe piata-consumatorii,firmele,guvernul-si toti dolarii lor sunt priviti la fel.Astfel,un val mare in cererea agregata poate fi determinata prin cresterea cheltuielilor la oricare din aceste grupuri.Cererea de care vorbim aici este cererea totala,suma consumurilor menajurilor,a insitutiilor,a intreprinderilor,a cheltuielilor publice ale administratiilor si aexporturilor destinate,,restului lumii”

Pentru a analiza corect inflatia prin cerere,cel mai simplu este sa se faca referire la schema echilibrului keynesian.

Cresterea cererii totale,pentru o perioada data,poate fi datorata mai multor factori: - cresterea consumului menajurilor prin utilizarea incasarilor monetare crescute sau a creditelor pentru consum - cresterea cheltuielilor publice(salarii ,mari lucrari,subventii) si aparitia sau agravarea unui deficit bugetar - cresterea cererii private pentru investitii - cresterea exporturilor pe baza scaderii ratelor de schimb

6

In concluzie, daca nivelul cererii total depaseste nivelul ofertei totale-daca, cu alte cuvinte,in conditiile deplinei utilizarii,oferta nu este suficient de elastica pentru a raspunde cererii-apar tennsiuni inflationiste in economie.

II.2 .Inflatie prin costuri

Analiza traditionala a inflatiei cu ajutorul costurilor de productie este axata pe cresterile salariilor ca sursa de crestere a preturilor.Dar inflatia poate sa ia nastere dintr-un exces de profituri la baza carora sta decizia intreprinzatorilor,in afara de cresterea salariilor sau acererii.Cresterea salariilor sia preturilor este manifestarea caracteristica inflatiei salariale.Pentru a intelege acest lucru este important mai intai sa vedem care este mecanismul inflatiei prin salarii.

Inflatia prin cresterea salariilor pleaca de la faptul ca aceste venituri nu mai sunt,in economiile moderne,determinate pe piata muncii prin confruntarea ofertei cu cererea.

Atunci cand cresterea salariilor se produce in afara penuriei de forta de munca si aceasta este superioara cresterii productivitatii muncii,are loc o crestere a costurilor de productie in intreprinderi.Acestea din urma nu mai consimt sa livreze pe piata un volum de bunuri si servicii la pretul anteriror.

Datorita cresterii salariilor,menajurilor beneficiaza de o crestere a veniturilor,ceea ce le permite sa-si mareasca cererea de bunuri de consum.Preturile cresc,deci sub o dubla presiune:cea a intreprinderilor care cauta sa-si mentina profiturile si cea a menajurilor care-si maresc consumul.

Atunci cand cresterea salariilor este superioara cresterii productivitatii muncii trebuie sa ne asteptam la o crestere a preturilor bunurilor de consum,deoarece am putea presupune ca intreprinderile doresc sa-si mentina profiturile.

De aceea,cea mai mare dorinta a responsabililor cu politica economica este sa vada cum creste productivitatea,iar actiunea lor cea mai prestanta este de a limita cresterea salariilor sub cresterea castigurilor anuale ale productivitatii.

7

II.3 .Inflatie prin profituri

Preturile administrate,fixate de antreprenori in afara legii ofertei si cererii de pe piata,favorizeaza inflatia prin cresterea profiturilor:cresterea marjelor beneficiare se poate face in afara cresterii cererii sau salariilor.

Putem remarca totusi ca o crestere a profiturilor are cateva sanse de a antrena revendicari salariale,ele insele fiind preludiul unei noi cresteri a profiturilor.Analizele inflatiei prin costuri presupun in general ca acestea din urma(costurile)cresc in mod autonom.Ele neglijeaza legatura care poate exista intre inflatia prin cerere si inflatia prin costuri.Ori,intr-o economie in dezvoltare,cele doua modalitati de inflatie se combina in cea mai mare parte a timpului intr-o,,spirala pret-salarii”(sau pret-profit)unde toate excesele cererii au repercusiuni asupra evolutiei costurilor si reciproc.

II.4 .Inflatie importataTrei teze au fost avansate pentru a explica procesul importarii inflatiei:teza cresterii costurilor,cea a lichiditatii si cea a venitului.

Teza cresterii costurilor

Atunci cand pretul materiilor prime,al semifabricatelor sau al bunurilor de consum importate creste,intreprinderile inregistreaza o crestere a costurilor de productie care se reflecta mecanic in pretul de vanzare inter.

Teza lichiditatiiAceasta teza este legata de teoria cantitativa a monedei,sustinand ca un aflux de devize mareste lichiditatea economiei si provoaca variatii in acelasi sens asupra nivelului preturilor.Acest aflux provine din excedentul balantei de plati curente sau din miscarile autonome ale capitalurilor,produse prin diferentele nivelului dobanzilor intre pietele financiare si prin previziunile reevaluarii.

Teza venituluiAtunci cand o economie inregistreaza o crestere a cererii straine si cand balanta sa de plati devine excedntara,surplusul exporturilor determina o crestere a venitului national si a cererii totale interne.In perioada de deplina utilizare a factorilor de productie,acest exces de cerere este inflationist.Aceasta teza apeleaza la efectele multiplicatoare ale schimburilor externe asupra venitului national.

8

CAPITOLUL III

Efectele microeconomice ale inflatieiEfectele macroeconomice ale inflatiei

III A-Efectele microeconomice ale inflatiei

Trebuie sa distingem intre preturile medii si preturile relative (comparative),daca dorim sa intelegem adevaratele consecinte ale inflatiei. Cu toate acestea,opinia populara considera ,in mod natural,ca nu oricine este afectat in rau cand preturile cresc.Desi inflatia face unor oameni mai mult rau,ea face altora mult bine.Unii oameni chiar devin mai bogati cand preturile cresc. Consecintele la nivelul micro ale inflatiei se reflecta in redistribuirile veniturilor si bogatiei,nu in declinuri generale in fiecare marime a bunastarii noastre economice. Aceste redistribuiri se petrec pentru ca oamenii cumpara diferite combinatii de bunuri si servicii,in proportii diferentiate si vand bunuri si servicii variate(inclusiv munca). De aceea,impactul inflatiei asupra indivizilor depinde de preturile bunurilor si serviciilor,de cum cumpara si vinde fiecare persoana in realitate.In acest sens,inflatia actioneaza precum o taxa,luand din venitul sau bogatia unor oameni si dand altora.Aceasta taxa este o percepere de impozite prin schimbari de preturi,schimbari in venituri si in bogatii.

Clasificare:

1.Efectul pretului Schimbarile pretului sunt cel mai mult asimilate cu suferintele inflatiei. Daca la universitatile particulare,de exemplu,taxele au crescut de 10 ori in ultimii 5 ani,nu trebuie ca intregul curs de economie sa descifreze implicatiile acestor taxe ridicate. Pentru a invata la aceste universitati trebuie ca studentul (sau parintii sai) sa renunte la cresterea consumului altor bunuri si servicii.In acest timp nu se pot cumpara multe bunuri si servicii care se puteau cumpara inainte ca taxele sa fi crescut.

9

Efectul cresterii taxelor asupra bunastarii economice a individului este reflectat in diferenta dintre venitul nominal si cel real. Venitul nominal este cantitatea de bani primiti intr-o perioada data de timp;se masoara in mod obisnuit in moneda nationala. Venit real este puterea de cumparare a acestor bani;se masoara prin cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi cumparate cu banii detinuti. Daca suma de bani primita in fiecare an este aceeasi,venitul real va scadea cand taxele cresc. Desi taxele ridicate reduc venitul real al studentilor si familiilor lor,cei care nu sunt studenti nu au probleme pentru ca taxele au crescut. O persoana care nu e student cu un venit nominal X poate continua sa cumpere aceleasi bunuri si servicii ce le cumpara inainte ca taxele sa fi crescut.De fapt,chiar daca taxele s-ar dubla,celor care nu sunt studenti nu le pasa.Ei pot continua sa cumpere acelasi volum de bunuri si servicii pe care le cumparau tot timpul.Cu alte cuvinte,cresterea taxelor reduce veniturile reale numai persoanelor ce merg la facultate. In acelasi mod,cand preturile cresc la dulciuri,copiii sunt afectati mai mult. Nu toate preturile cresc cu aceeasi rata in timpul inflatiei.In exemplul nostru,taxele au crescut substantial,in timp ce alte preturi au ramas stabile.De aici,rata medie a cresterii pretului nu poate fi reprezentativa pentru orice bun si serviciu.Unele preturi cresc foarte repede,altele mai putin,iar altele deloc. Nu toti sufera in mod egal datorita inflatiei.Aceasta rezulta din prima noastra observatie,si anume ca sunt afectati doar oamenii care consuma bunuri si servicii ce au cresteri mai rapide in pret;veniturile lor reale scad mai mult. Concluzionam deci:cresterile pretului asociate cu inflatia redistribuie venitul real.In exemplele discutate,studentii sfarsesc cu mai putine bunuri si servicii,ei doresc apoi sa infranga drumul inflatiei.Alti consumatori pot continua sa cumpere cel putin atatea bunuri ca inainte,poate mai multe.Astfel,produsele sunt efectiv redistribuite de la student spre altii,si bineinteles mai multi studenti nu sunt fericiti cu acest rezultat.

2.Efectul venitului Efectele redistributive ale inflatiei nu sunt limitate la schimbarile de pret.Dimpotriva,ati observat ca schimbarile in preturi influienteaza in mod automat veniturile nominale. -Venitul real al studentilor va scadea,relativ fata de nestudenti(presupunand veniturile nominale constante); -Venitul real al nestudentilor va creste,relativ fata de studenti(presupunand veniturile nominale constante);

10

-Venitul nominal al colegiilor si universitatilor va creste.

Ce arata pretul pentru comparator,arata venitul pentru vanzator.Daca toti studentii platesc taxe ridicate,universitatea va incasa un venit mai mare.Prin extindere,rezulta ca veniturile nominale ale colegiilor si universitatilor cresc mai rapid decat preturile medii,ele benificiaza de inflatie. Ele sfarsesc prin a putea cumpara mai multe bunuri si servicii(incluzand cladiri,carti etc.) dupa o perioada de inflatie,decat au putut inainte.Venitul lor real a crescut. In valoarea medie,veniturile oamenilor tin pasul cu inflatia.Aceasta este o consecinta a fluxului circular:cand o persoana plateste mai mult,cineva incaseaza in plus. Daca preturile cresc,veniturile trebuie sa creasca de asemenea.Daca salariile medii au o crestere sensibil mai mare fata de preturi,nu are sens sa spunem ca “inflatia loveste pe toata lumea”. Ca medie,nu suntem afectati in mai rau cand preturile cresc,daca veniturile noastre cresc in acelasi timp. In realitate,veniturile unor oameni cresc mai repede decat inflatia,in timp ce ale altora cresc mult mai incet.De aici,efectele de redistribuire ale inflatiei creeaza rate variate de crestere a venitului nominal.Daca venitul oricui creste cu rata inflatiei,inflatia nu are un efect de redistribuire mare. In realitate,veniturile nominale cresc cu rate diferite. Daca,de exemplu,profesorii,invatatorii,functionarii nu au avut mare success in competitia pentru un venit mai mare,veniturile lor reale au scazut.Dimpotriva,muncitorii care au negociat cu success salarii nominale mai inalte decat preturile crescute,au obtinut o crestere a veniturilor lor reale.

3.Efectul prosperitatii

Diferitele moduri ale redistribuirii se petrec intre cei care detin diferite forme de avutie si cei care nu detin. Presupunem ca la 1 ianuarie depuneti 100$ intr-un cont de economii,unde se castiga 5% dobanda pana cand il retrageti la 31 decembrie.La sfarsitul anului aveti o avutie nominala mai mare (105$) decat aveti la inceput(100$).Dar daca toate preturile s-au dublat intre timp?In acest caz,cu cei 105$ veti cumpara nu mai mult decat puteti cumpara la sfarsitul anului trecut cu 52,5$.Cu alte cuvinte,inflatia in acest caz reduce valoarea reala a economiilor si veti incheia mai rau decat alti indivizi care au cheltuit venitul lor mai devreme in timpul anului. Inflatia tinde sa redistribuie avutia de la oamenii care inchiriaza case si apartamente la acei care au proprietatile lor.Preturile pietii la locuinte tind sa creasca

11

in ultimul timp tot atat de repede ca si inflatia.Deci,valoarea reala a locuintelor nu este diminuata de inflatie.Valoarea reala a locuintelor si posesiunilor,de obicei,creste in timpul inflatiei. Oamenii care iau cu chirie case si apartamente descopera de obicei ca inflatia ii forteaza sa cheltuiasca o parte tot mai mare din veniturile lor pentru inchirierea locuintelor;astfel venitul lor real scade. Prin modificarea preturilor relative,a veniturilor si a valorii reale,a avutiei,inflatia tinde sa fie un mecanism de redistribuire a veniturilor. Mecanismele acestui proces sunt simple: -Efectele venitului.Oamenii ale caror venituri nominale cresc mai repede decat rata inflatiei,realizeaza o parte mai mare a venitului total. -Efectele pretului.Oamenii care prefera bunuri si servicii ale caror preturi cresc mai lent realizeaza un venit real mai mare. -Efectele avutiei.Oamenii care au in proprietate bunuri de prêt care cresc in valoarea reala acumuleaza cu mult mai mult decat altii.

Pe de o parte,oamenii ale caror venituri nominale nu tin pasul cu inflatia un volum mai mic al disponibilului total.Acelasi lucru este adevarat pentru acei care se bucura de bunuri care cresc cel mai repede in prêt sau care detin bunuri de valoare a caror valoare scade. In acest sens,inflatia actioneaza exact ca o taxa,luand din venitul sau avutia unui grup si dand altora.Dar nu avem asigurarea ca aceste taxe particulare se comporta exact ca un haiduc,luand de la cei bogati si dand la cei saraci. Mult mai important este ca aceasta taxa nu este subiectul controalelor social-politice,este o taxa incostanta.

4.Efectele tensiunii sociale Din cauza efectelor redistribuirii,inflatia creste tensiunile sociale si economice.Tensiuni au loc intre angajati si cei care conduc,intre guvern si populatie,iar consumatorii pot coplesi societatea si institutiile sale. O semnificatie reala a costului inflatiei consta tocmai in ceea ce face inflatia pentru starea de spirit,pentru coerenta sociala si pentru atitudinile populatiei(a oamenilor) unii fata de altii. Societatea este construita pe legaturi implicite si explicite.Ele sunt legate de ideea ca banul inseamna totul. Aceasta este ceea ce a simtit populatia Romaniei dupa 1989,cand valoarea economiilor lor a fost stearsa de o inflatie brusca si fara precedent. Chiar in situatii mai putin extreme,nu este prea tarziu sa vedem cum poate fi inflatia tulburatoare.Cu preturile schimbandu-se tot timpul,deprinderile confortabile

12

ale persoanei sunt tulburate.Oamenii sunt obligati sa faca fata la o intreaga si noua dimensiune de nesiguranta.trebuie sa continuie sa salveze o parte din veniturile lor,desi valoarea reala a economiilor este in scadere?Trebuie ei sa cumpere diferite bunuri si servicii?Cum poti ridica venitul cand inflatia urca?Toate aceste ingrijorari par a se acumula rapid cand preturile incep sa creasca rapid. Psihoterapeutii aduc la cunostinta ca asa-numitul “stress al inflatiei”conduce spre frecvente certuri in familie;creste pesimismul,se diminuiaza increderea in propriile puteri.In consecinta,oamenii se indreapta catre infractiuni ca o cale de a se elibera de stresul inflatiei. Chiar si acei oameni ale caror venituri nominale cresc o data cu inflatia se simt adesea impovarati de cresterea preturilor.Ei se simt pacaliti cand descopera ca,in ciuda salariilor inalte(nominale)nu pot cumpara marfuri in plus,cu toate ca nu sufera o pierdere a venitului real.Acesta este un fenomen numit de economisti “iluzia banilor”.

III B-Efectele macroeconomice ale inflatiei

Desi redistribuirile venitului si bogatiei sunt o prima consecinta a inflatiei,inflatia are efecte macroeconomice.Inflatia poate altera ritmul si structura productiei prin schimbari ale consumului,muncii,economiilor si plasamentului investitiilor.

1.Nesiguranta generata de inflatie

Una din consecintele imediate ale inflatiei este nesiguranta.Cand nivelul mediu al pretului se schimba in mod semnificativ in orice directie,deciziile economice devin din ce in ce mai dificile. Incertitudinile create de schimbarea in nivelurile pretului afecteaza de asemenea deciziile productiei. In general oamenii micsoreaza orizonturile lor de timp in fata incertitudinilor inflatiei.Daca consumatorii sau producatorii amana sau anuleaza planurile lor de cheltuieli,cererea pentru bunuri si servicii va scadea. In mod sigur,productia noastra de bunuri si servicii va scadea si vom sfarsi undeva in situatia in care PNB va scadea si va exista somajul insotitor corespunzator. Pe de alta parte,participantii in relatiile de piata pot creste nivelul cheltuielilor lor in prezenta inflatiei.Motivatia aici este ca,,inflatia-i inversa” prin cumpararea bunurilor inainte ca preturile sa creasca mai departe.Frenezia rezultata poate impinge preturile mai sus.Acest tip de panica a cumpararii poate duce la dezastru economic.

13

2.Speculatii generate de inflatie

Inflatia ameninta nu numai reducerea nivelului activitatii economice.Daca va asteptati in mod real sa creasca preturile,atunci are sens sa cumparati bunuri sau factori de productie acum,pentru a le revinde mai tarziu.Daca preturile cresc destul de repede puteti obtine un profit insemnat. Daca preturile cresc extraordinar de repede,oamenii cumpara necesitatiile de baza cat de repede este posibil,cat timp ei pot sa-si permita. Acest fenomen a ajuns la proportii extreme in timpul hiperinflatiei din Romania dupa 1989,cand preturile se dublau in perioade foarte scurte. In general ne asteptam ca inflatia sa deterioreze comportamentul pietii.Nivelul economiilor si investitiilor tinde sa scada cand oamenii micsoreaza orizontul lor de timp si privesc in fata viitorul cu mai putina siguranta. Acest nivel redus al economiilor si investitiilor va intarzia cresterea economica. Un alt motiv pentru care economiile,investitiile si efortul de munca scad cand preturile cresc,este ca taxele cresc.Nivelul taxelor pe venit sunt progresive,aceasta inseamna ca nivelul taxelor este mai mare pentru venituri mai mari.Intentia acestor niveluri progresive este sa redistribuie venitul de la bogati spre saraci.Totusi inflatia tinde sa creasca venitul oricui.

3.Consecintele inflatiei anticipate

Desi inflatia poate avea consecinte serioase pentru bunastarea economica,impactul ei nu este intotdeauna asa de aspru.Ratele modeste ale inflatiei,daca sunt constante si astfel previzibile,pot in realitate sa stimuleze productia. Chiar ratele inalte ale inflatiei nu sunt neaparat distrugatoare.Dupa cum demonstreaza experienta economiei mondiale,multe tari au crestere economica si prosperitate in ciuda unor rate ale inflatiei mai mari. In mod evident ei ajusteaza in mod repetat cresterea preturilor.Diferiti economisti argumenteaza ca toate costurile inflatiei rezulta din cresterile pretului care sunt anticipate. Teoretic,avem motiv sa credem ca o inflatie anticipata complet poate face un rau mai mic.In practica,totusi nu oricine are abilitatea sau energia sa faca toate asigurarile cerute de comportamentul pietii.Nu este usor sa prevezi complet toate cresterile medii si relative ale pretului. Ca o concluzie,inflatia este benefica pentru cei care au cele mai bune informatii si cea mai mare capacitate sa se adapteze la comportamentul pietii.

14

CAPITOLUL IVPolitici antiinflationiste

Obiectivul central al politicii antiinflationiste este stabilizarea nivelului general al preturilor.In cadrul unei economii deschise schimburilor internationale,acest obiectiv un este suficient.Aceasta actiune un poate fi decat graduala,deoarece o politica pera brutala ar avea consecinte pe termen scurt foarte devaforabile asupra utilizarii factorilor de productie si ar fi insotita de o recesiune brutala a activitatii economice.Lupta impotriva inflatiei trebuie sa fie o actiune de mare intindere,cotidiana si permanente.

Politicile bugatara si monetara au fost din punct de vedere istoric primele componente ale luptei impotriva cresterii preturilor.Reglarea cererii globale prin politica bugetara in vederea stabilizarii preturilor nu a dat rezultatele asteptate.Politica monetara furnizeaza solutiile cele mai bune,dar costul social al unei stabilizari de preturi a fost deseori considerat excesiv tinand seama de rezultatele obtinute.

In consecinta politica antiinflationista a imprumutat cateva instrumente ale politicii economice externe care apartin de domeniul politicii monetare.

Politica bugetara antiinflationista

Recurgerea la politica bugetara are ca obiectiv prioritar reducerea cererii globale actionand asupra celor patru componente: - consumul privat - investitia - cheltuielile publice - exporturileInvestitia de productivitate este la originea unei scaderi a costurilor de productie si a unei integrari a progresului tehnic,care nu pot in final decat sa reduca cresterea preturilor.

Investitia de capacitate mareste potentialul productiv,ceea ce ridica productia de bunuri si servicii si reduce tensiunile inflationiste datorate unui exces al ofertei globale.

15

Franarea investitiei ar consta in reducerea productiei si ar mari problemele de utilizare,doua dificultati pe care putini responsabili politici doresc sa le provoace sau sa le amplifice.

Politica bugetara prezinta intr-adevar doua inconvienente.Este lipsita in primul rand de suplete.In al doilea rand este subordonata intervalelor de timp de incepere a unei actiuni si de reactie,care ii interzic de fapt sa fie un instrument adoptat pentru lupta impotriva inflatiei.Asta nu inseamna ca politica bugetara nu are influenta asupra cresterii preturilor.puterile publice nu pot sa-si permita sa aduca orice fel de politica bugetara si fiscala,daca doresc sa lupte cu eficacitate impotriva inflatiei.

16

Studiu de Caz

In Romania, potentialul inflationist s-a acumulat treptat in anii economiei de comanda, dar el a explodat odata cu trecerea la liberalizarea preturilor din 1990. Este de mentionat ca la potentialul mostenit de la economia de comanda, inflatia galopanta din Romania a fost alimentata atat de procesele de autointretinere care o genereaza cat si de modul in care a fost proiectata si promovata Reforma economica intr-un context economic international nefavorabil.Desi, in ultimii ani, se observa fenomenul dezinflationist, un procent de crestere a preturilor au o semnificatie economica tot mai ampla, iar efectele asupra agentilor economici sunt inca de mare intindere.

Desi inflatia este perceputa de catre toti participantii la viata economico-sociala cu intensitati si semnificatii diferite, exista modalitati convenite institutional pentru a-I calcula nivelul si evolutia, pe baza unui indice al preturilor care reprezinta o medie ponderata a preturilor unui anumit numar de bunuri, materiale si servicii. Pot fi alese: indicele preturilor de consum (IPC), indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB), indicele preturilor bunurilor de capital, indicele costului vietii, scaderea puterii de cumparare a banilor, coeficientul de devansare a cresterii indicatorilor macroeconomici rezultativi (PIB, PNB) de catre masa monetara aflata in circulatie si disponibila pentru achizitionarea marfurilor.Dintre acestea, cel mai utilizat pentru a masura inflatia este:IPC. In Romania, evaluarea inflatiei se face pe baza indicelui pretului de consum (IPC) de tip Laspeyres dupa relatia:

IPC

in care: q = cantitati de bunurip = preturile unitarei = ponderea pe fiecare grupa de marfuri o detine in bugetele de familie ale salariatilor, pensionarilor, etc.

17

0,1 = perioada de baza, respectiv curentaRata inflatiei = IPC - 100 IPC se calculeaza prin luarea in calcul a unui nomenclator de sortimente care cuprinde 1442 de pozitii considerate reprezentative in consumul populatiei structurate in zece grupe de bunuri marfare. Inregistrarea preturilor are loc in 42 de localitati-resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Fiecarei grupe si subgrupe i se atribuie o anumita pondere care rezulta prin ancheta integrala in gospodarii realizate de catre INS si MMPS. Inregistrarea preturilor se face saptamanal pentru marfurile alimentare si bilunar pentru cele nealimentare si servicii, la punctele (magazinele si pietele) stabilite. In final, se calculeaza, dupa modelul Uniunii Europene, un indice de pret clasic de tip Laspeyers .

In Romania, cu prognozarea ratei inflatie se ocupa BNR, iar datele concrete obtinute sunt furnizate de Institutul National de Statistica.

Desi specialistii au atras atentia de nenumarate ori in ultimul an asupra vulnerabilitatilor din economia romaneasca, decidentii romani la nivel macroeconomic practica in continuare politici inconsistente, avand o atitudine pasiva.

In Raportul asupra inflatiei, prezentat pe 5 noiembrie 2007, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a anuntat ratarea tintei de inflatie stabilita pentru anul 2007. Depasirea tintei de inflatie pentru acest an reflecta esecul actiunii autoritatilor in materie de stabilizare macroeconomica.

Inca de anul trecut, PSD a atras atentia asupra catorva riscuri la care este expusa stabilitatea macroeconomica din Romania: crestere economica nesustenabila, bazata in mare masura pe importuri si diseminata inechitabil in societate; inconsecventa politicii bugetare, caracterizata printr-un raport asimetric intre cheltuielile curente (mari) si cele de capital (mici) si repartizarea neuniforma a cheltuirii banilor publici de-a lungul anului; adancirea deficitului de cont curent (pana la 14% din PIB, aproape dublu fata de nivelul sustenabil calculat de Fondul Monetar International pentru a nu conduce la explozia datoriei externe) si accentuarea presiunilor inflationiste. Efectele negative ale acestor riscuri nu vor intarzia sa apara.

18

Rata inflatiei pe 2008

*7,26% in ianuarie

Indicele preturilor de consum (IPC), indicator care masoara inflatia, a urcat in luna ianuarie cu 0,86% comparativ cu finele anului trecut, iar inflatia anuala s-a accentuat la 7,26%, potrivit datelor transmise marti de catre Institutul National de Statistica (INS). Fata de luna decembrie a anului trecut, cele mai mari cresteri de pret s-au inregistrat la servicii (2,1%), in vreme ce tarifele marfurilor alimentare si ale celor nealimentare au urcat cu 0,8%, respectiv 0,4%. Astfel, la categoria servicii, cele mai pronuntate cresteri de preturi s-au consemnat la transportul aerian (4,43%), telefonie (4,38%) si la alte servicii (4,65%). Avansul cu 0,8% a tarifelor la marfurile alimentare s-a datorat in special majorarii preturilor la laptele de vaca (3,77%), fasole boabe si alte leguminoase (2,33%), alte legume si conserve de legume (2,78%) si fructe proaspete (2,08%), in vreme ce scaderi de pret au avut loc la oua (0,77%) si zahar (0,25%). Preturile marfurilor nealimentare au inregistrat un avans de 0,4%, influentata in principal de cresterea preturilor la autoturisme si piese de schimb (2,37%), produse cultural sportive (1,26%). Scaderi de pret s-au observat la medicamente (0,01%). La inceputul lunii februarie, Banca Nationala a Romaniei a revizuit previziunea privind nivelul inflatiei in 2008, de la 4,3%, estimat anterior, la 5,9%, dar a decis sa mentina tinta pe care si-a propus-o pentru acest an, de 3,8%.

*7,97% in luna februarie

Indicele preturilor de consum (IPC), indicator care masoara inflatia, a urcat in luna februarie cu 0,7% comparativ cu luna anterioara, iar inflatia anuala s-a accentuat la 7,97%, potrivit datelor transmise marti de catre Institutul National de Statistica (INS). Fata de luna ianuarie, cele mai mari cresteri de pret s-au inregistrat la marfurile nealimentare (1,1%), in vreme ce tarifele serviciile si cele ale marfurilor alimentare au urcat cu 0,5, respectiv 0,4%. La categoria marfurilor nealimentare cele mai pronuntate cresteri de preturi au fost consemnate la gaze (8,42%), carti, ziare, reviste (1,47%) si combustibili (1,29%), in vreme ce scaderi de pret au avut loc la ceasuri, aparate audio-video, articole sportive (-0,42%), masini de spalat (-0,18%), medicamente (-0,04%). Avansul cu 0,5% a serviciilor s-a datorat in special majorarii preturilor la transportul urban (3,54%), apa, canal, salubritate (2,05%), confectionat si reparat imbracaminte si incaltaminte (1,5%). Scaderi de pret s-au observat la transportul aerian (-0,83) si telefonie (-0,82%).

19

Preturile marfurilor alimentare au inregistrat un avans de 0,4%, influentate in special de cesterea preturilor la lapte de vaca (3,27%), branza (2,38%), citrice si alte fructe meridionale (2,41%), in timp ce preturile la oua (-5,13%), cartofi (-0,99%) si fasole boabe si alte leguminoase (-0,44%) s-au diminuat. La inceputul lunii februarie, Banca Nationala a Romaniei a revizuit previziunea privind nivelul inflatiei in 2008, de la 4,3%, estimat anterior, la 5,9%, dar a decis sa mentina tinta pe care si-a propus-o pentru acest an, de 3,8%. "Vom depasi spre sfarsitul acestui trimestru o rata de 8%, care se va plafona in al doilea trimestru, ca in partea a doua a anului sa intre pe un trend descendent", a afirmat Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, la acel moment. Pentru anul viitor, BNR estimeaza o inflatie de 3,9%. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a revizuit in crestere previziunile privind inflatia din acest an, cu 0,9%, estimand ca la finele lui 2008 inflatia va fi de 5,4%. 

*8,63% în martie

Prețurile de consum au crescut în luna martie cu 0,67%, susţinute de combustibili şi serviciile de telefonie, iar rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,63%, reprezentând nivelul maxim atins din ianuarie 2006 până în prezent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Creşterea preţurilor de consum din martie, de 0,67%, a fost inferioară celei din februarie, de 0,7%. La finele primului trimestru, inflaţia s-a situat la 2,25%. Cele mai importante scumpiri din luna martie au fost înregistrate de grupa serviciilor, de 0,92%, avans susţinut de serviciile de telefonie, a căror creştere s-a plasat la 1,87%. Pe acelaşi segment, o scumpire importantă, de 1,88%, au consemnat şi transporturile aeriene, însă ponderea acestora în indicele preţurilor de consum este redusă. Preţurile mărfurilor alimentare au urcat, în martie, cu 0,55%, cele mai semnificative scumpiri, de 6,77%, fiind înregistrate de citrice şi fructe meridionale, însă ponderea acestora nu este una dintre cele mai ridicate. Per ansamblu, preţurile la fructe şi conserve din fructe au urcat cu 3,9%. Pâinea, produsele de franzelărie şi specialităţile au avut creşteri de preţuri de 0,42%, iar carnea, preparatele şi conservele din carne de 0,72%. Laptele şi produsele lactate s-au scumpit cu 1,21%, brânza fiind unul dintre produsele cu cea mai mare creştere, de 2,14%. Preţurile la ulei au urcat, în martie, cu 3,44%.

20

Ieftiniri au fost înregistrate, la grupa mărfurilor alimentare, la legume şi conserve de legume (0,79%) şi ouă (1,82%). În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, acestea s-au scumpit cu 0,67%, avans susţinut de combustibili, cu o creştere de 2,31%. Majorări importante au fost consemnate şi la autoturisme şi piese de schimb (1,34%) şi tutun şi ţigări (1,29%). Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (aprilie 2007 - martie 2008) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2006 - martie 2007) determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC) şi a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 5,9%. Excluzând băuturile alcoolice şi tutunul, creşterea preţurilor de consum, în martie, ar fi fost de 0,64%, iar fără combustibili, de 0,55%. Indicele preţurilor de consum, exclusiv produsele ale căror preţuri sunt reglementate, s-a plasat, în martie, la 0,76%. În acelaşi timp, excluzând legumele, fructele, ouăle, combustibilii şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, inflaţia ar fi fost de 0,82%. Rata medie lunară, în primele trei luni, a fost de 0,7% în acest an, comparativ cu 0,1% în 2007. În cel mai recent raport asupra inflaţiei, publicat la începutul lunii februarie, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, şi estimează pentru decembrie 2009 o inflaţie anuală de 3,9%.

Se aşteaptă revenirea pe o pantă descendentă, însă poate fi îngreunată de anticipaţiile inflaţioniste

"Nivelul de 8,63% din martie ar trebui să fie vârful atins de inflaţie în acest an, dacă nu se agravează şocurile dinspre economia americană, preţul petrolului nu suferă majorări substanţiale şi în condiţiile în care cursul de schimb şi agricultura au o evoluţie favorabilă", a declarat economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel. Acesta a declarat pentru NewsIn că, în condiţii normale, inflaţia ar trebui să rămână la niveluri ridicate până la sfârşitul primului semestru şi să se tempereze în a doua jumătate a anului. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, estimează, de asemenea, că inflaţia anuală va rămâne peste 8% în următoarele două luni, pentru ca apoi să se calmeze treptat, putând ajunge sub 6% în decembrie 2008. "Noi ne menţinem estimarea de 5,5% pentru inflaţia la sfârşitul acestui an", a mai spus Dumitru. Ciprian Dascălu, trader în cadrul Millennium Bank, anticipează un nivel al inflaţiei anuale de aproximativ 8,5% în aprilie şi o temperare uşoară, la 8,3% în mai. El spune că temperarea inflaţiei în al doilea

21

semestru va fi facilitată de un efect de bază favorabil, începând din aprilie, dar avertizează că anticipaţiile inflaţioniste, determinate de efectul ridicat la care a ajuns creşterea preţurilor în prezent, pot îngreuna procesul dezinflaţionist din a doua parte a anului.

De la începutul acestui an, în coşul de consum al românilor, pe baza căruia INS calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,5%, mărfurile nealimentare de 44,7%,  iar serviciile cântăresc 17,8%.

Hotărârile Consiliului de administraţie al BNR Menţinerea nivelului ratei dobânzii de politică monetarăla 7,0 la sută pe an Repoziţionarea unor instrumente ale cadrului operaţionalal politicii monetare

în vederea întăririi rolului de semnalal dobânzii de politică monetară şi a reducerii volatilităţii dobânzilor pieţei interbancare prin:

Majorarea nivelului ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit de la 1,0 la sută pe an la 2,0 la sută

Reducerea nivelului ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare de la 14,0 la sută pe an la 12,0 la sutăReducerea scadenţei pentru operaţiunile de atragere de depozite de la o lună la două săptămâni

Stabilirea ţintei de inflaţie pentru anul 2009

Ţinta de inflaţie pentru anul 2009 a fost stabilită la3,5 la sută ±1 pp, nivel care:

Satisface cerinţa de continuare şi adâncire a procesului dezinflaţionist Reflectă preocuparea BNR pentru atingerea consecventă a obiectivuluide inflaţie stabilit şi consolidează progresul în privinţa adoptării euro conform

calendarului din Programul de convergenţă Prudenţa BNR este justificată de anticiparea persistenţei pe parcursul anului 2009 a efectelor inflaţioniste exercitate de factori aflaţi în afara sferei de influenţă a BNR:

Continuarea creşterii preţurilor ca efect al procesului de convergenţă a economiei româneşti

Programarea efectuării în acest interval a unor ajustări de preţuriadministrate şi de impozite indirecte

Persistenţa unor rigidităţi nominale asimetrice

22

ANEXE

23

Rata inflaţiei în România comparativ cu

Statele Membre ale UEapr. 2007/dec.2006

ANUL INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% RATA INFLATIEI-%

1971 100,6 0,6

1972 100,0 0,0

1973 100,7 0,7

1974 101,1 1,1

1975 100,2 0,2

1976 100,6 0,6

1977 100,6 0,6

1978 101,6 1,6

România 0,9Uniunea Europeană (27) 1,1 pUniunea Europeană (25) 1,0 pBelgia 1,1Bulgaria 2,6Republica Cehă 2,4Danemarca 1,3Germania 0,9Estonia 2,6Irlanda 1,4Grecia 1,3Spania 1,5Franţa 0,8Italia 0,8Cipru 0,6Letonia 4,3Lituania 1,8Luxemburg 2,0Ungaria 3,7Malta 2,4Olanda 2,3 pAustria 1,3 pPolonia 1,7Portugalia 1,8Slovenia 1,5Slovacia 0,9Finlanda 1,5Suedia 1,0Regatul Unit 0,5

24

Contributia dinamicii preturilor marfurilor alimentare, nealimentare si a serviciilor la cresterea IPC (aprilie 2007

fata de decembrie 2006) - în %

0.26

0.33

0.24

0.00 0.10 0.20 0.30 0.40

MARFURI ALIMENTARE

MARFURI NEALIMENTARE

SERVICII

Rata inflaţiei în România comparativ cu

Statele Membre ale UEapr. 2007/dec.2006

1979 102,0 2,0

1980 102,1 2,1

1981 103,1 3,1

1982 117,8 17,8

1983 104,1 4,1

1984 101,1 1,1

1985 100,8 0,8

1986 101,0 1,0

1987 100,9 0,9

1988 102,2 2,2

1989 101,1 1,1

1990 105,1 5,1

1991 270,2 170,2

1992 310,4 210,4

1993 356,1 256,1

1994 236,7 136,7

1995 132,3 32,3

1996 138,8 38,8

1997 254,8 154,8

1998 159,1 59,1

1999 145,8 45,8

2000 145,7 45,7

2001 134,5 34,5

2002 122,5 22,5

2003 115,3 15,3

2004 111,9 11,9

2005 109,0 9,0

2006 106,56 6,56

2007 104,84 4,84

Bibliografie:

1. Inflatia : concepte, teorii si politici economice - Tugui, Alexandru, Editura Economica, Bucuresti, 2000 2. Inflatia, marea provocare - Radulescu, Eugen Traian, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1999  3. Inflatia in Romania - Ciumara, Mircea; Ciutacu, Constantin, Editura Expert, Bucuresti, 2003

25

4. Inflatia in Romania : Modelarea fenomenului inflationist -  Ciumara, Mircea; Ciutacu, Constantin, Editura Expert, Bucuresti, 20045. www.bnr.ro

26