Imperiul_Bizantin_-_sinteza_curs

8/13/2019 Imperiul_Bizantin_-_sinteza_curs

1/21

1. Introducere:

Ceea ce ce numim astazi ,,Imperiul Bizantin,, este de fapt un termen ce nu a

existat in perioada antichitatii. Termenul de ,,Bizantin,, provine din perioadaRenasterii, secolul al XIV-lea, de la vechea colonie megariana, Byzantio, deasupra

careia, s-a construit Constantinopolul. espre aceasta colonie, nu exista foarte multe

in formatii, singurul lucru ce este cert tottusi in privinta ei fiind acela al confirmarii

incendierii B!zantionului.

"cindarea Imperiului Roman in doua parti, de #pus si Rasarit, reprezinta un

punct de polemica pe seama caruia istoricii inca dez$at. In ceea ce priveste primii

conducatori ai Imperiului Bizantin, ca de exemplu Iustinian , acestia au marcat istoria

timpurie a regiunii, pe langa acesta mai numarandu-se si %era&lus, care este

cunoscut pentru grecizarea Bizantului sau 'eon al III-lea, care s-a facut cunoscutpentru demararea luptelor iconoclaste.

(n alt conducator important pentru dezvoltarea Constantinopoleului, este

iocletian si ale sale reforme. Reformele acestea sunt vazute ca o urmare a crizei

politice, economice si sociale din timpul secolului al III-lea. iocletian intareste

puterea imperiala, scade rolul senatului iar imparatul incepe sa fie vazut ca un

Dominus Deus, raportul dintre supusi si suverani accentuandu-se. Tot iocletian

este acela care imparte teritoriul in unitati administrative sau provincii, care adunate

la un loc creeaza asa-nimitele dioceze, care, la fel, adunate si acestea la randul lor,

redau prefecturile. #stfel distingem patru prefecturi importante precum cea a

)rientului, a Italiei,a #fricii sau a *allicai.

In timpul lui iocletian, puterea militara se separa de cea civila. Tot acum se

distinge si o tendinta de centralizare administrativa, palatul conducatorului devenind

Palatul Sacru, devenind sediul central de administratie. ) alta masura este

reorganizarea armatei si acordarea unei atentii sporite armatei de frontiere, care

apara practic granitele statului, pe langa aceasta mai distingem si armata centrala,

dar care nu +uca un rol asa important fata de cea de+a mentionata.

iocletian organizeaza si o reforma monetara, incercand sa introduca in uz

moneda de aur. roiectul a fost insa reluat in timpul lui Constantin cel are, el fiind in

cele din urma cel care a $atut mondeda de aur, denumita nomisma, existand pe

langa aceasta si moneda de argint. In ceea ce priveste moneda de aur, nomisma, in

ciuda unor perioade de criza, se mentine puternica pana in secolul al XIII-lea cand

de+a apare moneda de aur venetiana.

Principiul diarhiei, din timpul lui iocletian, era o alta caracteristica a

masurilor luate de catre acesta. iarhia, arhia insemnand putere, se definea prin

faptul ca imperiul era condus de doi #ugusti unul in )rient iar celalalt in )ccident/.


2/21

ai avem pe langa aceasta, si prezenta terarhiei, cu un Cezar ce devenea imediat

#ugust, daca acesta murea neasteptat.

In ceea ce priveste ideologia Imperiului Bizantin, aceasta se leaga mult de

domeniul religiosului, o dovada in acest sens fiind chiar ,,Edictul de la Milan,, din

010. Tre$uie sa mentionam, totusi, faptul ca nu Constantin cel are este primul care

a emis un document oficial ce oferea o serie de privilegii crestinilor, ulterior

transformand crestinismul in religie oficiala de stat, ci primul a fost regele Gallerius,

care emite un document asemanator 2dictului de la ilan. ocumentul lui *allerius,

oferea o serie de privilegii crestinilor in schim$ul realizarii unor rugaciuni indreptate si

catre zeul pagan al lui *allerius. ractic, acesta ii ruga pe crestini sa se roage pentru

el. Totusi imaginea exacer$ata de rege-crestin, acordata lui Constantin cel are, a

fost posi$ila prin intermediul Bisericii, care a refuzat pur si simplu sa faca din

*allerius, un rege pagan si persecutor de crestini, $rusc un rege crestin, astfel

Constantin devenind mult mai fia$il contextului.

2miterea ,,2dictului de la ilan, i-a permis lui Constantin sa realizeze o

oarecare apropiere de lumea orientala, precum #ntiopia, deoarece lumea aceasta

era detinatoare a unor $ogate resurse.

(n lucru este cert, onstantin este fondatorul onstantinopolelui. #stfel, in

noiem$rie 034, incepe construirea propriu-zisa a Constantinpolelui, avand sa tina

pana in 005. )rasul era situat pe malul stramtorii Bosfor si pe doua axe maritime

ma+ore, facandu-se legatura cu area 6eagra si cu cea editerana. "e mai facea

legatura cu *olful ersic sau cu vechiul drum al matesii, astfel intelegandu-se caorasul avea contact cu cele mai mari drumuri comerciale ale vremii. #stfel, se pot

intelege dimensiunile colosale ale orasului si intretinerea lui prin prezenta taxelor si

prin realizarea comertului.

in punct de veder militar, Constantinopolul se situa foarte $ine. #cesta

tre$uie sa contracareze atacurile succesive ale unor populatii precum persanii sau

gotii. #stfel, se putea reactiona mai eficient in fata atacurilor prin aceasta pozitie

strategica. 7iind incon+urat de apa, apararea Constantinopolelui era una usoara,

ridicandu-se pana si ziduri de aparare foarte pragmatic pozitionate precum 8idul lui

Constantin sau 8idul lui Theodosius/ impotriva $ar$arilor. rin prezenta acesteipozitii, $ine alese, si de asemenea prin prezenta zidurilor, securitatea

Constantinolpolelului a fost asigurata pana in secolul al XV-lea.

Constantinopolul, tre$uia sa reprezinte un avant-post al Romei si o copie a

acestuia. Constantinopolul era situat pe sapte coline, precum era si Roma, edificii

precum 7orumul lui Constantin, %ipodromul sau alatul imperial erau menite sa

aduca aminte de statutul vechii Rome. Tre$uie mentionat si faptul ca rolul

Constantinopolelui era in continua ascensiune, a+ungand chiar in secolul al IV-lea sa

fie resedinta imperiala.


3/21

#poi, in cadrul Celui de-al II-lea Conciliu ecumenic, se adopta canonul de

devansare a vechii Rome iar din 09:, Constantinopolul devine capitala imperiului

Rasaritean. 'a al IV-lea Conciliu s-a mers, in cele din urma, pe principiul egalitatii

dintre cele doua orase. upa caderea Romei, in 4;5, prin cucerirea de catre

)doacru, imparatii $izantini revendica mostenirea asupra Imperiului astfel intarindu-

se ideea ca imparatul $izantin este unicul imparat al Imperiului Roman.

Conform istoricilor pagani ai vremii, creearea Constantinopolelui, in secolul V,

de catre Constantin cel are, a insemnat schisma imperiului, istoriografia pagana

afirmand si faptul ca istoria de inceput a marelui oras, imprumuta variate influente din

istoria de inceput a Romei. #stfel, distingem prezenta a doi frati, care sunt

considerati intemeietorii si mai avem notificata de asemenea si prezenta celor sapte

strategi precum celor sapte regi romani.

In ceea ce priveste ideologia religioasa, tre$uie spus in primul rand ca

Constantinopolul prezenta un mozaic religios, acest fiind considerat orasul religios

prin excelenta, prin prezenta principiului ,,Pa! restina,, desi crestinii erau

minoritari. #stfel rolul imparatului $izantin se afla su$ influenta acestui principiu

religios. (n prim argument in acest sens este faptul ca Imperiul Roman era, teoretic,

copia ordinii ierarhicii celeste, imparatul, dupa spusele lui 2use$iu in cadrul

discursului sau fune$ru la funeraliile lui Constantin, fiind ales de umnezeu. #stfel,

mai apare si ideea ca imparatul este cel de-al XIII-lea #postol, toate actiunile sale,

inclusiv cele militare, fiind ispirate din vointa lui umnezeu. In viziunea lui 2use$iu,

Constantin era vazut ca un soi de oise pentru poporul sau. ar caracterul acesta

a$solut al imparatului este vala$il numai in planul teoretic.

In practica, puterea imparatului era una limitata, gruparile politice reusind sa isi

impuna candidatul la tron, imparatul, desi avea voie sa modifice legea, nu avea voie

sa o incalce, in guvernarea sa, imparatul tre$uia sa tina cont si de pozitia $isericii ce

incepuse sa devina din ce in ce mai pronuntata la incoronare, de exemplu, semnand

actul de aparare a Bisericii, primul care il semneaza fiind #nastasius I/.

Cat despre incoronarea imparatului, in perioadele agitate, rolul de incoronare

revenea "rmatei, imparatul fiind ridicat pe scut, dupa care i se punea diadema, apoi

era ratificat si aclamat de catre popor. In perioadele de liniste, precum secolul VI,rolul important de incoronare ii revenea Senatului. #stfel, imparatul se lega de

"enat, #rmata si Poporul imperial din interiorul orasului capitala/. Cei trei indicatori

reprezentau si ei de asemenea trei factori de inspiratie celesta.

Incepand cu secolul V, la incoronare incepe si Biserica sa +oace un rol ma+or,

'eon I fiind primul incoronat in prezenta Bisericii. #cum, imparatul primea insemnele

puterii imeriale, care erau coroana- ce era asezata pe masa din altar iar imparatul

avea dreptul de a si-o pune pe cap, tot acolo erau prezente si mantia de purpura,

imparatul fiind singurul care putea folosi pupura, un alt semn regal era cerneala

rosiecu care iscalea documentele iar pe langa toate acestea se mai numara #lo$ul

crucier, care sim$oliza puterea crestinismului asupra intregii lumi, poate fi de altfel


4/21

revazut si in ta$loul incoronarii lui 6apoleon Bonaparte, de catre


5/21

upa ce si-a inlaturat fratele, #tila, devine noul lider al hunilor. )data cu venirea

acestuia pe tron, relatiile cu Constantinopolul au fost tensionate deoarece imparatul

$izantin platea tri$ut anual pentru huni, denumit su$sidie anuala. ana la venirea lui

arcian pe tronul Bizantului, atitudinea fata de ideea tri$utului catre huni nu a putut fi

pusa in pro$lema datorita maririi sumei de tri$ut catre Teodorius, in urma ultimelor

conflicte armate de la Viniaci, unde $izantinii au pierdut.

arcian, refuza plata oricarei forme de su$sidii fata de huni, asteptandu-se astfel

la replica lui #tila. Totusi, #tila era ocupat cu cucerirea )ccidentului, unde de altfel

primeste si o infrangere neasteptata la Cholons, unde generalul armatei adverse

hunilor, il cunostea foarte $ine pe #tila si ii cunostea tehnica de lupta, doarece traise

cativa ani la curtea acestuia. In 4:3, #tila organizeaza imediat o noua expeditie

pentru cucerirea Italiei, in acest moment fiind cunoscut evenimentul care a avut loc

intre #tila si apa 'eon I, care se crede ca in schim$ul unei sume considera$ile de

$ani, l-a convins sa nu cucereasca Roma, impiedicand astfel cucerirea Romei. infericire, #tila moare in 4:0, imensul sau imperiu destramandu-se. "e crede ca acesta

fie a facut un atac cere$ral datorita personalitatii sale vulcanice si temperate sau ca

pur si simplu a fost otravit. #stfel, hunii incep sa fie infranti de populatiile satelit ale

fostului imperiu, noua putere fiind acum de partea gepizilor.

"i odata cu ostrogotii se incheie primul val de migratii aspura Bizantului.

#stfel, urmeaza cel de-al doilea val, ce a fost inceput de catre slavi. atria de origine

a slavilor ramane si pana astazi necunoscuta. Incepand cu anul :11, slavii

demareaza valul de atacuri succesiva care adesea se terminau cu luarea de

prizonieri $izantini si $alcanici pe care ii duceau la nordul unarii. )data cu aparitiaavarilor, care apar in zona gurilor unarii, acestia cer lui Iustinian cedarea o$rogei

pentru a se sta$ili acolo dar sunt, evident, refuzati. In cele din urma, se sta$iliesc, in

:33, in anonia si ii su$+uga pe slavi. #varii sunt aceea care i-au pus in miscare pe

slavi, atacurile celor doua populatii devenind din ce in ce mai lungi. ) prima invazie a

celor doua populatii migratoare are loc in :??, cand a+ung pana la (idul cel lun# al

lui "nastasius care fusese construit la sfarsitul secolului V pentru impiedicarea

patrunderii $ar$arilor, acest zid avand o lungime de ;? &m/. ana la urma Iustinian

reuseste sa ii respinga pe avari, prin operatiunile militare ale generalului Belizarie. In

cele din urma, avarii dispar cu timpul din cadrul istoriei, ultima lor mentionarefacandu-se in secolul VIII.

"lavii raman, in schim$, pe pozitile initiale, in peninsula $alcanica, incepand sa

se organizeze. 6u este atestata totusi o solidaritate a slavilor, situatia complicandu-

se din ce in mai mult cu venirea $ulgarilor, condusi de "sparuc. #cestia forteaza

granita dunareana, sta$ilizandu-se in tr-un final in zona Varnei. #stfel, $ulgarii au

a+uns sa controleze zona cuprinsa intre muntii Carpati si unare, reusind in acelasi

timp cucerirea unei serii intregi de teritorii.

e asemenea, acest al doilea val al migratorilor inseamna pentru Bizant

pierderea unor teritorii din Balcani, manastirile fiind printre primele victime ce cadeau


6/21

in fata $ar$arilor, fiind atacate si +efuite. #stfel, in urma cuceririlor $ar$are au fost

dislocate toate formele de organizare $izantine si ulterior chiar desfintate. Bizantul

mai a+unge sa pastreze puncte in Tracia, #tena si in general in zone cu orase

fortificate.

B& )uptele ristolo#ice:

'uptele Cristologice constituie o pro$lema foarte delicata, care era menita in

primul rand sa clarifice natura, fie ea duala sau nu, a antuitorului. #cestea, la fel ca

migratiile, se impart in doua mari etape. rima etapa s-a desfasurat in secolul IV, si

se leaga de cei trei mem$rii ai Trinitatii iar cea de-a doua se desfasoara in secolul V-

VII si se refera la natura umana si cea divina a lui %ristos.

Prima etapa: desfasurata intre 03@-0?1, secolul IV, este strans legata de cele

doua erezii denumite "rianismsi Erezia lui Macedoniu.

"rianismul , formulata in 01?, de catre parintele #rius, sustine ideea ca numai

umnezeu Tatal este cel necreeat iar 7iul este un element creeat, fiind socotit un

intermediar intre Tata si materia impura adica lumea pamanteana. octrina lui #rius

a fost dez$atuta intre anii 03@-031 la un sinod local in cadrul caruia arianismul este

acuzat. In urma acestei decizii, #rius este fortat sa paraseasca #lexandria si sa se

duca in 6icomedia. In urma acestui sinod, lucrurile incepusera de+a sa se pipereze,

astfel ca in aceasta pro$lema intervine chiar si Constantin cel are, ce convoaca

Primul Sinod* onciliu ecumenic la +iceea, in 03:. Traditia sustine ca in cadrul

acestui sinod, organizat de catre imaparatul $izantin, s-au adunat 0@@ de mem$rii,

conciliul fiind prezidat de catre Constantin. rincipalul adversar al lui #rius, din cadrul

acestei intalniri oficiale, este #tanasie care sustine ca 7iul nu este creeat de Tata, ci

nascut din Tata, proclamandu-se in mod oficial acuzarea arianismului, punctul de

vedere al lui #tanasie constituind primele fraze din ,,rezul crestin,, ,,6ascut intr-un

umnezeu, ci nu facut/.

rimul sinod de la 6iceea a mai insemnat de asemenea remarcarea relatiei

dintre stat si Biserica si s-a mai remarcat, de asemenea, puterea imparatului de a

convoca acest conciliu, dogma im$ratisata de imparat fiind si cea impusa fata de

supusii sai.

Condamnarea arianismului nu a insemnat neaparat dispartia lui totala

deoarece acesta a fost im$ratisat de catre popoarele $ar$are, in afara de francii lui

Clovis, care se crestinizara direct.


7/21

Intr-un final, Constantin, sesizand ca doctrina arianismului se aseamana foarte

mult cu doctrina de stat a Imperiului Bizantin, il recheama pe #rius la curtea romana.

#stfel, se hotareste rea$ilitarea acestuia dar intre timp influenta lui este taiata prin

organizarea unei asasinari. Constantin avea sa se $oteze in stil arianist, la fel

procedand si fiul sau, acest principiu fiind vala$il pana la imparatul Valens.

)data cu venirea la tronul imperiului, lui Teodosius, acesta manifesta o

atitudine ferma fata de arianism. In acest sens, convoaca el deal IIlea onciliu

Ecumenictinut la Constantinopol, aici fiind com$atuta si erezia lui acedon. #stfel,

in cadrul acestui nou conciliu, sun condamnate si arianismul cat si erezia lui

acedon.

#stfel, se incheie prima etapa ale disputelor cristologice, ele reiz$ucnind la

"ntiohia, care sustinea arianismul si ratiunea. #deversrul polemic al #ntiohiei, era

Scoala de la "le!andria.

"coala de la #lexandria sustinea ideea ca dupa intrupare, %ristos a avut o

natura umana ce s-a pierdut in caracterul sau divin. #stfel, se nasc doua noi erezii,

una emisa de #ntiohia si denumita nestorianism si cea emisa de #lexadria,

denumita monofizism.6estorianismul sustinea natura umanaa lui %ristos in timp

ce monofizitii insistau pe natura di'ina a acestuia.

#stfel, se convoaca un al IIIlea onciliu, tinut la 2fea, unde nestorianismul

este condamnat si se emite ideea ca 7ecioara aria este nascatoare de umnezeu.

6estorianismul se refugiaza dar continua sa ai$a o larga raza de raspandire,

a+ungand si pana in China. Intretimp, monofizitii a+ung din ce in ce mai puternici pana

cand patriarhul 7lavian alaturi de apa 'eon I i-au pozitie fata de aceasta ideologie

religioasa. In urma reactiei lor, se convoaca Bri#anda-ul de la Efessau onciliu de

la Efes, care nu este recunoscut de catre Biserica.

(n alt conciliu este cel de la al#hedon unde se adopta principiul

diofizismuluisi un de de asemenea se condamna cele doua noi erezii. iofizismul

accepta atat natura divina cat si cea umana a antuitorului. Tot acum se pun $azele

$isericii monofizite, care avea sa se pastreze pana in ziua de astazi , dar pastrand

totusi un caracter moderat.

Intr-un final, aceasta perioada confuza se va incheia prin cel de-al VI-lea

Conciliu ecumenic de la Constantinopol in care s-au pus su$ acuzare toate ereziile,

atat cele din prima perioada a disputelor cristologice cat si cele din a doua.

C/ Iustinian, a reprezentat un important imparat pentru Imperiu Bizantin, in

timpul antichitatii. olitica lui se remarca printr-o activitate militara extraordinara si

prin refacerea unor institutii din cadrul imperiului.


8/21

In acest sens, al refacerii institutionale, tre$uie remarcate cele patru volume ce

constituiau ,, odul lui Iustinian,, . #stfel, primul volum, intitulat chiar,, Codul lui

Iustinian,, incearca sa reactualizeze codul lui %adrian si sa il adepteze la noile

realiatati. Volumul doi, ,,Pandetele,, includ texte +uridic, al III-lea volum se accentua

pe studiile de drept, scopul acestuia fiind de a forma functionari pu$lici foarte $ine

pregatiti pentru administrarea statului, si intr-un final, ultimul volum, intitulat ,,

+o'ele,, reprezinta noile legi imperiale, fiind si singura pu$licatie, din cele patru,

pu$licata in greaca. #ceste lucrari practic, prin redescoperirea dreptului roman, fac

decat sa il revitalizeze si, asa cum s-a mai spus, sa il adapteze la noile realitati.

e plan extern, avem parte de recucerirea unei serii de teritorii, ce au fost

ocupate de $ar$ari, precum cele din nordul #fricii, care au fost recucerite prin

expeditiile militare ale generalului Belizarie. (n alt factor care l-a a+utat pe Iustinian

sa se lanseze in aceste lupte costisitoare au fost $anii, adica detinerea unei sume

considera$ile de $ani in trezoria statului, ce a fost posi$ila administrarii pragmatice apredecesorului lui Iustinian, #nastasie.

In ceea ce priveste regatele $ar$are, si in randul lor s-au format doua ta$ere,

si anume ta$ara pro-$izantina si contra-$izantina. #stfel, in acest context se

plaseaza si lupta pentru cucerirea Italiei, care se imparte in doua valuri, si anume

primul definit de ofensiva $izantinilor si valul al doilea redat de contraofensiva

ostrogotilor ce redo$andesc controlul asupra Italiei. (lterior, o armata enorma

$izantina cucereste peninsula italica. Iustinian actioneaza si asupra vizigotilor din

eninsula I$erica,avand ulterior chiar contact si cu Britania. #stfel se reuseste sa

resta$ileasca intreg controlul asupra arii editeraniene. Totusi consecinteleacestor expeditii militare au fost nefaste, cheltuindu-se surse financiare uriase,

resurse umane, la fel, fortificatiile au fost afectate nu mai existau $ani pentru

intretinerea acestora. ) alta consecinta ma+ora este pierderea partii de nord a Italiei

dupa instaurarea regatului longo$ard, imediat dupa moartea lui Iustinian, Bizantul

pierde si eninsula I$erica. #stfel, rezultatele acestei politici exapansioniste, conduse

de Iustinian, se vor simti foarte mul in secolul urmator, avand sa fie parte

componenta a crizei secolului al IIlea.

/ a& riza secolului al IIlea:

erioada imediat urmatoare domniei $eligerante a lui Iustinian, a reflectat intr-

un fel urmarile expeditilor miltare, organizate in timpul acestuia. #stfel,

Constantinopolul este cuprins de o revolta ce, in anul 5@3, il inlatura pe imaratul

auricius, venind la tronul domniei, Centurionul hocas. auricius este ucis alaturi

de toti fiii sai, inclusiv cel mai mic, dupa care a urmat o perioada de teroare,

concentrata in mod special asupra aristocratiei. #poi, in 51@, se porneste o revolta

din nordul #fricii, condusa de %era&lius, care, alaturi de flota africana, porneste

inspre Constantinopol. e plan extern , domnia lui hocas se remarca prin pierderi


9/21

teritoriale masive, fiind de asemenea atacat de persani, care pretindeau ca il raz$una

pe imparatul auricius, detronat de hocas.

e de alta parte, slavii si avarii continua sa fie o putere amenintatoare,

atacurile lor culminand cu atacul sla'oa'aropersan. #stfel, ataca

Constantinopolul, imparatul $izantin afladu-se, in timpul atacului, in ersia. Totusi,

armata persana a ramas inactiva in timpul derularii atacului, slavii si avarii fiind cei

activi. In cele din urma, atacul a fost ridicat datorita faptului ca vasele slavilor au fost

distruse prin intermediul unei furtuni naprasnice neaasteptate, multi locuitori ai

Bizantului crezand ca aceasta distrugere importanta, ce a permis supravietuirea

Constantinopolului, a fost mana 7ecioarei aria, aceasta fiind de altfel si

protectoarea orasului.

#poi, o noua forta militara incepe sa apara, fiind intruchipata su$ forma

ara$ilor. #cestia cuceresc Imperul ersan, de+a foarte sla$it, dupa care numai dupa

sase ani, ocupa 2giptul. #+ung sa ai$a satapaniri in nordul #fricii, in Cartagina, in

#sia ica, in timp ce longo$arzii cuceresc Italia, creeand aici ixirhatul Ravennei, in

Banat se constituie primul hanat $ulgaresc cu tendinte expansioniste, totul fiind in

detrimentul Imperiului Bizantin.

#ra$ii, incearca asedieze Constantinopolul, in 5;4, $izantinii aflandu-se in

pozitie inferioara datorita resurselor restranse. "alvarea avea sa vina totusi prin

intermediul unui sirian, care a descoperit asa-numitul ,,foc #recesc,, care prin

intermediul unor tevi foarte lungi, improsca flacari pe vasele adversare, reusind sa

incendieze inclusiv impre+urimile vasului. 7ocul grecesc era denumit si focul caremergea pe apa.

A# esi a fost o perioada de criza, secolul al VII-lea a permis si reorganizarea

imperiului, facilitand existenta administrativa. "e constituie, in acest sens, o noua

institutie, 0hema, creeata se crede chiar de %era&lius. Thema se afla in consducerea

unui strateg, avand o armata de stratioti tarani strategi/ care primeau un lot de

pamant in schim$ul serviciului militar. ai exista si o tendinta de descentralizare,

strategii devenind noii conducatori regionali sau locali.


10/21

e plan social, marile proprietati dispar, constituindu-se taranimea li$era ce

platea impozite statului, se schim$a protocolul imperial, aparand titlul de

,,Basileus,,, care inainte era detinut numai de regele persan dar ca o dovada a

infrangerii acestuia in lupta, imparatul $izantin isi ia supranumele de Basileu.

B& )upta iconoclastica>

Cauzele luptei inconoclaste sunt diverse si diversificate. (nul dintre acestea

este lipsa unei opinii ferme din partea Bisericii, existand, chiar din secolul VI, pozitii

care adorau icoanele nefacute de mana umana, ci considerate divine, devenind

ulterior stindarde in lupte. In orice caz, icoanele se $ucurau de idolotrizarea poporului

$izantin. Teoretic, se mergea pe principiul ca nu icoana, ca meterial papa$il si $ine-

determinat, tre$uie adorat, ci sfantul care se afla reprezentat in cadrul acesteia. apa

*rigore mai sustinea si ideea ca icoanele aveau un rol educativ in viatacredinciosului de rand, avand in vedere si faptul ca acesta era analfa$et. Credinta

poporului in Biserica este atat de mare incat oamenii a+ung sa isi predea averile

acestora ori fie sa intre in viata monhala, retragandu-se automat din scoietatea.

Influentele monofizite, care se impusesera in constinta colectiva a )rientului,

nu percepea ca natura divina a antuitorului sa fie reprezentata prin aceste icoane.

#stfel, nu neaparat influentat de credintele orientale, imparatul 'eon al III-lea, adopta

o lege in 535, care interzicea adorarea si fa$ricarea icoanelor, declansand astfel

lupta iconoclasta.

Constantin al V-lea, urmasul lui 'eon al III-lea, este unul dintre imparatii care

au luat, totusi, masuri drastice impotriva iconoclasmului. In acest sens, a convocat un

conciliu, in care a secularizat averile $isericii, a desfintat manastirile, scotandu-i astfel

din serviciul vietii monahale pe calugari si maicute. "cosi si refacuti cetateni activi ai

imperiului, acestia au fost fortati sa se casatoreasca, la intamplare, la %ipodrom. Tot

din ordinul imparatului, au fost distruse icoanele din $iserici si manastiri, distrugirile

din domeniul artei, in aceasta perioada fiind foarte mari si irecupera$ile, toate ce

informatiile ce ne sustin arta provenind din regiuni ale Italiei.

asurile au fost continuate de 'eon al IV-lea, dar la un nivel mai putin

intensificat. rezenta elemenutului de sla$ire a itensificarii acestei miscari este

redata de sotia lui 'eon al IV-lea, Irina, care pana la urma avea sa devina regenta

Bizantului, fiind regenta in timpul minoratului lui Constantin al VI-lea. rima miscare a

Irinei a fost accea de schim$are a patriarhului iconoclast si inlocuirea lui cu un

patriarh iconodul, apoi convoaca un conciliu, unde teoretic se dorea acuzarea

iconoclasmului dar care ulterior a fost $oicotat de armata iconoclasta. In cele din

urma, la 6iceea se resta$ileste cultul icoanelor, ca avea sa dureze pan in ?1:. upa

aceasta isprava, Irina retrocedeaza averile confiscate, Bisericii si intre timp se

declara ,, Basileu,, , inlaturandu-l pe fiul ei de la putere, prin or$ire. upa ce a impusimpozite dure pentru popor, Irina a fost inlaturata de la putere, retragandu-se la o


11/21

manastire, locul ei fiind ocupat de 6echifor I, care s-a ocupat mai mult pe resta$ilirea

finantelor.

'eon al V-lea #rmeanul, reia politica iconoclasta in ?1:, prin organizarea unui

nou conciliu. #ceasta a doua etapa a iconoclasmului arata cum de+a nivelul acestei

pro$leme scazuse in importanta, astfel incat atunci cand imparateasa Theodora a

redeclarat cult icoanelor un cult oficial, nimeni nu s-a mai hazardat sa zica nimic.

ro$lema iconoclasmului, a dus o imagine clara in privinta relatiei dintre

Biserica si "tat. #stfel, Biserica devine o institutie supusa statului. (rmarile pe plan

social s-au remarcat prin castigarea unor stratioti si contri$ua$ili in favoarea statului.

rocesul de decorare a icoanelor a fost reluat in cele din urma dar in schim$ dispare

sculptura de mari dimensiuni, aplicandu-se de acum pe o$iecte mai mici ca exemplu

statuetele ce reprezentau imparatii disparand/.

In )ccident, lupta iconoclasta a permis papalitatii o perioada de emancipare side scindare a apartenentei fata de Constantinopol. #ceasta miscare de emancipare

este realizata prin intermediul ma+ordomului epin cel "cund, care la rugamintile

apei "tefan al II-lea, ii alunga pe longo$arzi de pe teritoriile cizmei italice, si reda

teritoriile cucerite papalitatii, constituindu-se astfel statul papal, ce avea sa isi duca

existenta pana in secolul al XIX-lea.

C& Politica e!terna a imparatilor izaurieni:

olitica externa a imparatilor izaurieni, ce a inceput cu 'eon al III-lea, se

remarca in mod special prin stoparea ara$ilor, mentinandu-se astfel un status-=uo

continuu. "uccesele militare ale lui Constantin al V-lea, impotriva $ulgarilor, au fost

repede lasate in urma, odata cu venirea la tron a Irinei, care prin preocuparea sa

speciala acordata conflictului iconoclastic, a permis $ulgarilor sa se refaca si sa

culmineze cu asediul lor ce s-a terminat cu infrangerea imparatului $izantin , 6echifor

I. Intr-un final, moartea hanului $ulgar a permis o perioada de liniste in Balcani si in

Bizant.

In ceea ce priveste reactia Constantinopolului la formarea statului papal, princuceririle lui epin cel "cund in eninsula Italica, aceasta a fost de o intensitate

redusa pana in momentul incoronarii lui Carol cel are, la 3: decem$rie, anul ?@@.

#stfel, au inceput realizarea unor tratative intre Bizant si Carol cel are, legandu-se

chiar niste aliante matrimoniale intre fiul Irinei si una dintre fiicele lui Carol. #ceasta

alianta avea, pana la urma, sa se desfaca datorita lipsei lui Carol de pe lista

monrahilor alacatuita pentru conciliul de la 6iceea, prin care iconoclasmul era supus

condamnarii. upa inlaturarea Irinei de la putere, atitudinea succesorului ei, 6echifor

I, este mult mai ferma in fata suveranului apusean. ana la urma, succesorul lui

6echifor I, ihail I il recunoaste pe Carol ca imparat al francilor, dar totusi tre$uie

remarcat faptul ca nu il recunoaste ca imparat roman, aici fiind de fapt vor$a despre


12/21

un conflict de concepte, fie ele religioase sau politice a se vedea sinteza ,, 2v ediu

(niversal-partea I, sem I, pagina ;/

D& Dinastia Macedoniana:

)data cu mi+locul secolului al IX-lea, in cadrul succsesiunii, principiul

ereditar, devine cel mai aplicat principiu, prin venirea la domnie a lui Vasile

acedonianul, ce era sustinut de imparatul $izantin aflat in exercitiu, ihail al III-lea,

dar care este ulterior asasinat de acesta. esi a fost o persoana foarte capa$ila

pentru rolul de guvernare a imperiului, Vasile acedonianul incepe incet, incet sa se

retraga din viata pu$lica datorita mortii fiului sau mai mare, lasand domnia fiului sau,

pote chiar vitreg, 'eon al IV-lea. #cesta, din urma intra in conflict cu patriarhul

6icolae isticul, datorita celor 0 casatorii pe care de+a le avusese imparatul. In cele

din urma copilul rezultat din aceasta a patra casatorie este recunoscut de 6icolaeisticul, aparand astfel institutia Porsphyro#entului , care demonstreaza

apartanenta regala a copiilor imparatilor $izantini, aceasta apartenenta fiind

demonstrata de prezenta amerei de purpura.

#poi, in aceasta perioada, la Constantinopol se va instaura o perioada in care

orasul va fi condus de gatre generali, asta neinsemnand ca imaparatul sau $asileul

era cumva detronat, acest general fiind interpretat ca un soi de co-imparat. (nul

dintre primii generali care a guvernat Constantinopolul a fost oman I )ecapenos,

un general ce s-a facut remarcat prin expeditiile sale militare victorioase. In timp ce

guvernatorul conducea imperiul, imaparatul Constantin al VII-lea, avea mai mult

preocupari catre domeniul cercetarii, incon+urandu-se astfel de o serie de carturari,

ce asigurau de altfel prezenta vietii culturale la curtea imperiala. In privinta

succesiunii, greseala mare a lui Roman I 'ecapenos a fost aceea de asociere a celor

trei fii ai sai la domnie, primul dintre ei murind in timp ce ceilalti doi complotau

detronarea tatalui lor si chiar a imparatului legitim, Constantin al VII-lea. In cele din

urma, asasinearea esueaza iar cei doi fii ai lui Roman I sunt ucisi de multime, acest

fapt demonstrand puterea pe care o +uca cultul imparatului in memeoria colectiva a

societatii. Imparatul, si-a invatat lectia, si a inceput sa guverneze tara fara intermediul

unui general, asociindu-si la succesiunea domniei pe fiul sau, Roman al II-lea, careera epileptic. #stfel, iar se a+unge la optarea unui co-imparat, de data aceasta fiind

generalul +echifor al IIlea Phocas. #cesta din urma mentionat, este asasinat de

sotia lui impreuna cu amantul sau un alt general vestit/ acesta declarandu-se

imparat,ulterior, dar acceptand totodata conditiile Bisericii, adica sa faca penitenta

datorita crimei pe care a facut-o si sa o inlature de la putere pe amanta sa, sotia

raposatului 6echifor al II-lea. ana la urma si acesta moare in conditii misterioase,

venind acum la tronul Bizantului asile al IIlea Macedonianulsi fratele sau, dar

care avea sa guverneze propriu-zis mult mai tarziu, dupa ce Vasile moare. Vasile

este descris ca fiind o persoana austera, ce nu s-a maritat niciodata in acest sens,

multi spunand ca de fapt ii era frica sa nu pateasca ce au patit si predecesorii lui,


13/21

asasinati de amante sau de sotii/, si-a petrecut viata numai in campanii militare. "e

confrunta cu doua revolte de uzurpare a puterii, apeland astfel la cneazul rus

Vladimir, care ii cere in schim$ ca sotie pe sora lui. Vasile accepta, in cele din urma,

cu conditia ca Vladimir sa se crestinizeze alaturi de populatia sa. oare, in cele din

urma, in 1@3:, dupa o mare victorie militara o$tinuta in 1@33.

upa moartea lui Vasile al II-lea acedonianul, urmeaza criza secolului al

2Ilea, unde avem conflicte intre aristocratia militara si cea civila, schim$andu-se

foarte des imparatii in aceasta perioada. Resursele statului $izantin, dupa ce pierde

teritorii in )rient, devin din ce in ce mai restranse, rentele platite catre dregatori fac

sa creasca aparatul $irocratic, su$sidiile pentru $ar$ari cresc la fel de mult, armata

incepe sa devina din ce in ce mai prost platita, intrand in declin si desfintindu-se :@

de proprietati stratiote in timp ce stratiotii deveneau contri$ua$ili. (rmeaza criza

nomismei, moneda pra$usindu-se rapid in primii ani ai secolului al XI-lea, revoltele

populatiei si ale aristocratiei militare se intetesc.

inastia macedoniana se stinge in 1@3?, pe cale masculina, iar pe cale

feminina se stinge in 1@:5, odata cu moartea printesei Theodora, sora imparatesei

8oe. upa o intreaga serie de uzurpari si dispute ce, adeseori, degenerau in violenta,

conflictul este castigat de aristocratia militara, venind la putere "le!ios I omnenul,

astfel incepand dominatia dinastei omnenilor.

In momentul stapanirii lui #lexios I comnenul, acesta stapanea numai

Constantinopolul si Tracia, #sia ica fiind intretimp cotropita de turcii seleucizi. Tot in

aceasta perioada, avem si prima in'azie normanda, in anul1@?1. Coducatorulnormand, o$ert Guiscard, isi declara o$iectivul cuceririi teritoriilor din Balcani,

a+ungand astfel pana la Cosntantinopol. entru a face fata atacului organizat de

normanzi si lipsit de resurse, #lexios recurge la a+utorul flotul venetienei, venetienii

fiind la randul lor amenintati de normanzi. In cele din urma, lupta se temina cu

infrangerea normanzilor. #stfel, $izantinii se reorganizeaza dar incep sa fie atacati

mai apoi de pecene#i.

upa infrangerea pecenigilor, seleucizii devin o adevarata amenintare pentru

$izantni. #stfel se adreseaza mai multe scrisori din partea Bizantului catre

papalitatea occidentala in vederea sustinerii armate. Raspunsu oferit de papalitateavea sa fie su$ forma primei cruciade.

Prima etapa a cruciadei, dintre 1@95-1@99, este una dezorganizata. 2ste

condusa, intr-o prima instanta, de etre ustnicul, fiind denumita cruciada saraca.

#ceasta miscare intra in atentia Bizantului datorita dezorganizarii. Bizantul se astepta

la o miscare $ine-organizata si cu niste o$iective $ine trasate pe cand aceasta in

cauza era comparata mai degra$a cu ,, un val de lacuste,, , daca este sa luam in

seama spusele #nei Comneana. Realizand ca aceasta grupare haotica nu ii va

aduce nici un $eneficiu, Imperiul Bizantin a propus anularea atacului impotriva

seleucizilor. "ingura pro$lema ma+ora era ca de+a aceasta adunare incepuse sa

creeze pro$leme in Constantinopol, printr-o serie de violente, creeind astfel agitatie.


14/21

Imparatul, intr-un final, se hotareste sa ii treaca in Bosfor, unde sunt macelariti pur si

simplu de seleucizi.

" doua etapa a cruciadei, este constituita din cavaleri francezi si italieni.

)data cu venirea acestora in Constantinopol, atitudinea imparatului a fost una mai

deschisa. #cest eveniment militar mai tre$uie interpretat, de asemenea, si prin

prisma primei intalniri oficiale dintre occidentali si $izantini. e altfel, relatarile #nei

Comneana, ne descriu indignarea acesteia la vederea agorantei si mirosului

occidentarilor. #u existat si cavaleri occidentali, care s-au apropiat imediat de lumea

Bizantului, mai ales atunci cand imparatul le-a cerut un +uramant de fidelitatel.

Referitor la acest +uramant de fidelitate, una dintre cele mai importante prevederi ale

acestuia prevedea retrocedarea teritoriilor cucerite Bizantului. upa toate acestea,

are loc, intr-un final, asediul asupra 6iceei, aici producandu-se si prima neintelegere

dintre cruciati deoarece emirul 6iceei spunea ca prefera retrocedarea cetatii

imparatului $izantin. #stfel, #lexios I Comnenul primeste cetatea.

Tot in cadrul acestei a doua etape, sunt atestate si acte de cani$alism cu

trupurile prizonierilor musulmani, din cauza lipsei de hrana deoarece Bizantul nu

asigurase hrana in cadrul acestei expeditii militare.

) alta neintelegere intre cruciati, avea sa se produca la #ntiohia, unde asediul

a durat sase luni. 6eintelegerea a constat in faptul ca europenii, dupa cucerirea

cetatii, au refuzat sa mai retrocedeze cetatea imparatului $izantin. #stfel, dupa

cucerirea Ierusalimului, se vor constituii niste state latine orientale.

upa sfarsitul primei cruciade, apar din nou pro$leme asupra stapanirii

#ntiohiei, Bohemme de Tarren, propunandu-si sa porneasca o campanie de

denigrare a imparatului $izantin, in occident. entru a a+unge in )ccident, acesta se

declara mort astfel incat se im$arca intr-un vas, punandu-se intr-un sicriu, in care a

asezat alaturi de el un cocos mort si putrezit, care putea sa emane un miros

neplacut, confirmand multimii ca el era mort. #stfel, prin acest truc, a+unge in

)ccident, traversand si teritoriul imparatului $izantin. Totusi, raz$oiul pe care l-a

declansat s-a terminat cu un tratat de vasalitate, dar care nu a fost respectat

niciodata, anuel I Comnenul reusind cucerirea #ntiohei, pana la urma.

In ceea ce priveste relatia Bizantului cu Venetia, aceasta, pana in secolul al

XIX-lea a apartinut Bizantului. Relatia dintre cele doua state s-a axat in primul rand

pe flota venetiana. In semn de multumire pentru fidelitatea arata, #lexios I Comnenul

acorda un privilegiu comercial Venetiei. #stfel, negustorii detin dreptul de a face

comert in tot imperiul fara a plati nici un fel de taxa, primind de asemenea si un

de$arcader propriu. entru serviciul gratuit acordat acestora, Bizantul avea sa piarda

sume considera$ile la trezoreria statului. In ceea ce priveste situatia negustorilor

$izantini, acestia erau o$ligati sa plateasca taxe, provocand acestora sentimente

anti-latine puternice.


15/21

(rmasul lui #lexios I Comnenul, Ioan I omnenulpractic mostenise o mare

pro$lema nerezolvata de parintele sau. #cesta incearca sa scape de tri$utul platit

Venetiei, declansandu-se un intreg raz$oi. ) caracteristica importanta a politicii duse

de Ioan I Comnenul, este caracterul realist pe care l-a avut, concentrandu-si mai mult

atentia asupra #siei ici. In ceea ce o priveste pe sora acestuia, #na Comneana,

aceasta a fost trimisa la o manastire dupa ce a fost deran+ata de faptul ca fratele ei a

a+uns imparat, ci nu ea, cum era de asteptat.

ruciada a IIa> s-a facut remarcata prin prezenta capetelor incoronate

europene, ce au fost implicate mult mai direct, de data aceasta. #rmatele

participante sunt cele franceze si germane. 7iecare dintre ele a+ung in Bizant pe o

ruta distincta, prima armat care a+unge fiind armate germana, condusa de Corad al

III-lea si nepotul sau, 7rederic Bar$arossa. 6emultumirile apara destul de repede,

acestea venind de la francezi, papa pronandu-i imparatului francez chiar cucerirea

Constantinopolului. Corad al III-lea semneaza un tratat cu anuel I Comnenul, ceidoi facand o alianta impotriva normanzilor din "icilia. Intretimp, anuel I Comnenul

reinnnoieste si privilegiile venetienilor, dupa care intra in contact cu apa #lexandru

al III-lea, redeschizandu-se, in acest sens, pro$lema imparatilor romani. Corad al III-

lea moare, iar 7rederic Bar$arossa devine noul lider al germanilor, apa #lexandru

al III-lea declarandu-se impotriva ideilor politice ale lui Bar$arossa. Bizantul, pe de

alta parte, iar revine la politica universalista, negli+and provinciile din #sia ica,

pierzand astfel noi teritorii. In 1159, vin si genovezii in Bizant, $eneficiind de niste

reduceri la taxele comerciale si mutandu-se astfel in niste cartiere din apropierea

celor venetiene. Venetienii, deran+ati de privilegiile acordate genovezilor, ataca

cartierele acestora, declansandu-se astfel un raz$oi intre cele doua popoare. In urma

incidentelor, imparatul $izantin aresteaza toti venetienii din regiunea Bizantului,

inchizandu-i chiar si in manastiri, aceasta actiune starnind reactia Venetiei. #stfel,

dogele trimite o intreaga flota spre Bizant, dar aceasta este crunt lovita de o ciuma

care decimeaza intreg echipa+ul, dogele fiind executat prin urmare pentru decizia

luata. Intr-un final, odata cu moartea lui anuel I Comnenul, Bizantul era cam

compromis, pierzand teritorii foarte importante si facandu-si noi dusmani prin

existenta diferitelor aliante anti-$izantine, formate in )ccident. upa moartea

acestuia, sotia sa preia regenta imperiului. In timpul domniei acesteia se creeaza o

puternica revolta anti-latina fiind profanate mormintele, spitalele si manastirile latine/dupa care sotia regenta, provenita din #ntiohia, este inlaturata de la putere de varul

lui anuel I Comnenul, "ndronic omnenul , care il omoara si pe nepotul sau,

#lexios al II-lea Comnenul. #cesta domneste putin, perioada in care a domnit fiin do

perioada caracterizata prin teroare.

#cum la conducerea Bizantului, va fi Isac al IIlea "n#helos , care este fortat

sa recunoasca existenta unui nou stat format la granitele imperiului, si anume statul

'laho$ul#ar. In ceea ce priveste cruciada a IIIa , 7rederic Bar$arossa

declanseaza o cruciada anti-$izantina, dupa ce Isac al II-lea i-a retinut pe solii

germani la curtea imperiului. ana la urma solii sunt eli$erati si se semneaza un

tratat defavorizant pentru Bizant. Cruciada a III-a a fost, in general, caracterizata de


16/21

prezenta neintelegilor dintre Richard Inima de 'eu si 7rancisc a V-lea si moartea

su$ita prin inecare accidentala a lui 7rederic Bar$arossa si retragerea armatei

germane din ecuatie. Isac al II-lea, apoi, are un conflict de intelegere cu fiul lui

Bar$arossa, %enric al VI-lea, dupa care Isac al II-lea este or$it si inlaturat de la

putere de fratele sau, care accepta tri$utul lui %enric al VI-lea.

#poi, incepe cea dea a Ia ruciada, care nu mai este organizata de

marile capete incornoate, ci de no$ilii occidentali, care nu erau multumiti fenomenul

centralizarii, si care erau condusi de archizul de ontfera. Cruciatii si-au propus sa

cucereasca 2giptul. entru spri+in militar au apelat la ogele venetian, angello, dar

care le impune acestora cucerirea cetatii 8ara, ce apartinea regelui (ngariei. 8ara

este astfel cucerita dupa care in timpul iernii, cand cruciatii isi sta$ilisera ta$ara la

8ara, #lexios al III-lea este inlaturat si fuge cu tezaurul dupa care este scos din

temnita vechiul imparat detronat, Isac al II-lea #nghelos si repus pe tron, fiul sau ce

devine co-imparat. e fondul unor neintelegeri, cei doi imparati $izantini suntinlaturati de la putere, noul imparat fiind dintr-o familie de aristocrati, si fiind denumit

"le!ios Duca. Constantinopolul este mai apoi pradat cumplit de cruciati, +aful care

s-a desfasurat acolo avand si un caracter sacru, furandu-se relicvele sacre ale

Constantinopolelui, precum crucea antuitorului. e altfel, si $iserica "fanta "ofia a

fost pradata, fiind profanata de latini iar masa din altar a fost luata de venetieni. upa

cucerirea cruciatilor, Balduin de 3landra devine liderul Imperiului )atin de la

onstantinopol.#stfel, in Constantinopol se constituie o patriarhie latina cu un

patriarh latin, in forma unui venetian, de asemenea se mai constituie si Regatul

Tesalonicului, Imperiul de la Tra$izand, si Imperiul de la +iceea.

Cea mai importanta ascensiune din cadrul acestor regiuni, este Imperiul de la

6iceea, imparatii de aici detinand teritoriile din #sia ica. Conducatorul de aici,

0heodor I asarit , ela$oreaza un plan de sta$ilire a unor legaturi cu papa si

reinnoirea tratatului cu Venetia. In ceea ce priveste atitudinea 6iceei fata de Imperiul

'atin de la Constantinopol, aceasta avea sa fie mult mai ferma. (rmasul lui Theodor I

Vasarit incearca chiar construirea unei flote proprii, formeaza o noua clasa sociala

denumita pronoiari adica cei care primeau un lot de pamant din partea statului in

schim$ul unor servicii militare/.Intretimp, aristocratia decade foarte mult in timp ce

vasele miceene hartuiesc flota venetiana. upa aceasta, 6iceea incepe o serie decuceriri in peninsula Balcanica, $izantinii a+ungand sa detina din nou controlul asupra

teritoriilor din #sia ica si Balcani. Ioan al V-lea Vasarit continua politica

predecesorilor sai de a izola aristocratia si de a o tine departe de scena politica.

#stfel, in acest sens, are loc o revolta a familiei aristocrate a aleologilor, Mihail al

IIIlea Paleolo#uldevenind noul conducator, intr-un final.

)$iectivul principal al acestuia era recucerirea Constantinopolelui, dorindu-se

inlaturarea latinilor de acolo si asedierea orasului. #sedierea nu era posi$ila datorita

prezentei flotei venetiene in porturile Constantinopolelui. #stfel, ihail al VIII-lea se

aliaza cu genovezii, oferindu-le in schim$ diferite privilegii foarte importante. (nuldintre privilegii era cedarea orasului "mirna, tratatul incheiat, oricum, fiind conceput


17/21

ca fiind unul anti-venetian. Recucerirea Constantinopolelui are loc, intr-un final, dar

intr-o con+unctura, mai degra$a accidentala decat una programata. #stfel, intra in

cetate o armata $izantina ce a reusit sa cucereasca orasul fara mari pro$leme

datorita faptului ca flota venetiana lipsea sin port la data aceea. Imperiul 'atin isi

inchide astfel existenta, regele Balduind de 7landra fugind in Italia si incepand sa

actioneze de acolo impotriva Bizantului.

#poi, Imperiul Bizantin reintra in negocieri cu Venetia pentru un trata favora$il

am$elor parti implicate, dupa care se incepe negocierea unirii Bisericii si

recunoasterea suprematiei pontificale. In 13;4, in numele Bizantului, s-au acceptat

conditiile papalitatii si se o$tine promisiunea papei in privinta securitatii. Clerul

$izantin, se declara impotriva unirii Bisericii, ihail al VIII-lea fiind astfel excomunicat

pentru acceptarea acestei idei. #cesta, din urma, il depune, la randul lui, pe patriarh,

luand, de altfel, masuri dure impotriva celor care se delclarau impotriva unirii cu

Biserica Catolica. Totusi, nu s-a proclamat oficial unirea Bisericii, in cadrul Bizantului.ihai al VIII-lea avea sa moara, fiind excominicat, si de patriarhul occidental pentru

nedeclararea oficiala a unirii Bisericii/ cat si de patriarhul $izantin. #stfel, pericolul

occidental parea departe de Bizant.

(rmasul lui ihail al VIII-lea, #ndronic al II-lea, a avut o domnie foarte lunga.

(na dintre reusitele sale, este preluarea drepturilor asupra Tesalonicului, prin

casatoria cu fiica marchizului de ont7erra. In privinta alimentarii, acum aceasta se

realiza prin intermediul flotelor venetiene si genoveze, a+ungandu-se astfel la o

competitie acer$a intre cele doua. Competitia avea sa fie denumita ,,Raz$oiul

"fantului "ava,, si avea sa se termine cu victoria Venetiei.

) alta pro$lema ma+ora, in timpul lui #ndronic al II-lea, este din nou unirea

$isericilor. #stfel, unirea cu Biserica Catolica a provocat multe pro$leme lui ihail al

VIII-lea, acesta fiind chiar si excomunicat datorita nehotararii sale, in schim$

atitudinea lui #ndronic al II-lea avea sa fie una ferma, acesta denuntand ideea unirii

celor doua institutii confesionale. Tot acum, in cadrul acestui conflict, s-a putut

o$serva si scaderea influentei imparatului in raport cu poporul sau in favoarea

cresterii gradului de incredere pe care il furniza $iserica.

In ceea ce priveste pro$lema turcilor otomani, ce reprezentau un pericolcrescendo, $izantinii nu au acordat o importanta deose$ita de la $un inceput, acest

fapt fiind explicat si de faptul ca lipsa resurselor isi spunea de+a cuvantul. ) prima

masura, a fost luat de urmasul lui #ndronic al II-lea, care a convocat o solda catalana

de mercenari, meniti sa lupte impotriva turcilor otomani, ce de+a ii invinsesera si pe

seleucizi. In cele din urma, aceasta solda catalana s-a dovedit a fi de neincredere,

intorcandu-se impotriva Bizantului, datorita faptului ca nu erau platiti.

Tot in aceasta perioada, se plaseaza si primul conflict ci'il din cadrul

Bizantului. Conflictul s-a declansat intre #ndronic al II-lea si nepotul sau, viitorul

#ndronic al III-lea. otivul demararii acestui conflcit a fost explicat de uciderea din


18/21

greseala a unei rude a lui #ndronic al II-lea. ana la urma, intreg conflictul s-a

terminat cu a$dicarea si calugarirea lui #ndronic al II-lea.

Cat despre domnia lui #ndronic al II-lea, acesta a fost un om destul de capa$il

sa guverneze Bizantul in perioada aceea de criza profunda. #cesta a incercat sa

creeze o cruciada anti-otomana dar pe care nu a mai reusit sa o puna in practica.

#stfel, ca #sia ica a devenit o cucerire otomana, Bizantul pierzand din nou controlul

total asupra acelor teritoriii. #ndronic al III-lea moare neasteptat, lasand regenta

sotiei sale si sfetnicului sau de incredere, Ioan al Ilea antacuzino, cu care sotia

nu se intelegea de loc.

In acest context, se declanseaza cel deal doilea conflict ci'il, intre Ioan

Cantacuzino si sotia regenta. #cesta, in cele din urma, a facut apel la otomani,

Constantinopolul fiind crunt asediat. In cele din urma Ioan Cantacuzino a+unge la

intelegere cu noul imparat $izantin, Ioan al lea Paleolo#ul. Totusi, Ioan al V-lea

era tinut departe de deciziile statale pe care le lua Ioan Cantacuzino, in calitatea sa

de co-imparat, asfel incat il forteaza pe Ioan Cantacuzino sa renunte la putere, toate

acestea fiind posi$ile si prin intermediul flotelor venetiene si genoveze. #stfel, se

poate o$serva cum ultima perioada de existenta a Imperiului Bizantin, a fost i

perioada plina de conflicte civile ce aveau sa demonstreze caracterul sla$it al

imperiului.

In cele din urma, in anul 10:4, otomanii intra in 2uropa. Ioan al V-lea

aleologul, intelegand ca nu ar putea face fata militar in fata otomanilor, incearca sa

se apropie mai mult de papa, acesta din urma promitandu-i ca ii odera spri++n militarnumai daca se converteste. 'a un moment dat, Ioan al V-lea este chiar si intemnitat

de $ulgari, si eli$erat ulterior de varul sau, din )ccident, "madeo de Sa'oia. 'a

insistentele acestuia si constrans de intreaga situatie, Ioan al V-lea trece, personal, la

catolicism fara sa implice Biserica din Constantinopol sau poporul sau. #stfel, se

duce personal la Roma sa se inchine papei si sa ii recunoasca suprematia. e

drumul de intoarcere in Bizant, este prins de venetieni, datorita unor datorii mai vechi

ce erau neplatite, fiul sau cel mare, #ndronic al IV-lea nederan+andu-se sa isi

rascumpere parintele. In cele din urma, celalalt fiul al sau, Emanuel al IIlea , prin

cedarea unei insule venetienilor, reuseste sa il rascumpere pe tatal sau. 'a

intoarcerea lui Ioan al V-lea in Constantinopol, remarca cum otomanii au infrant de+a

forta ortodoxa, Bizantul devenind, de acum, vasal al Imperiului )toman.

In acest context, se amplaseaza si cel deal IIIlea conflict ci'il, intre

#ndronic al IV-lea si parintele sau. In cele din urma, dupa o intreaga serie de

conflicte si interese, noul conducator al Imperiului Bizantin, devine Emaneul al IIlea

Paleolo#ul.

upa moartea lui Baiazid, 2manuel al II-lea se implica in +ocurile de alegere al

urmatorului sultan, pentru tronul Imperiului )toman. #poi, dupa cucerirea

Tesalonicului, 2manuel transfera puterea lui Ioan al IIIlea Paleolo#ul. #cesta,

accepta desfasurarea unui conciliu oficial, desfasurat la 7errara, prin care se


19/21

oficializa unirea $isericilor, in speranta ca $izantinii vor o$tine si ei un a+utor militar in

fata otomanilor. In cele din urma, conciliul avea sa fie desfasurat in 7lorenta, datorita

unei epidemii de ciume aparute $rusc. #stfel, s-a cazut de comun de acord in

respectarea propriilor traditii $isericesti. Intretimp, la Constantinopol, Constantin,

fratele mai mic al lui Ioan al VIII-lea, preluase puterea. Cand a+unge in

Constantinopol, Ioan al VIII-lea afla vestea mortii cele de-a treia sotii a sale, in

acelasi timp incep niste tensiuni puternice intre delegatia trimisa la 7lorenta si

poporul revoltat de acceptarea ideii de unire a $isericii. esi, indurerat de pierderea

sotiei sale, imparatul proclama primul patriarh unionist din Bizant. upa ce moare si

Ioan al VIII-lea, la conducerea imperiului vine Constantin, fratele sau mai mic.

Incoronarea lui Constantin nu a mai avut loc la Constantinopol, datorita

revoltelor prezente in oras. (na dintre masurile luate de acesta a fost de reinnoire a

tratului cu venetienii, incercarea de aliante cu Iancu de %unedoara cola$orarea lor

terminandu-se cu dezastrul de la Varna/, iar ultimul moment important, din cadruldomniei lui Constantin, a fost organizarea unei slu+$e in "fanta "ofia, prin care se

oficializa din nou unirea $isericilor.

upa aceasta, otomanii, condusi de ahomed al II-lea, patrund in

Constantinopol, avand loc atacul desfasurat intre aprilie-mai 140:. #rmata otomana

numara 3@@.@@@ de soldati. Tot aici se mai vor$este si de construirea unui tun de

dimensiuni mari, care permitea otomanilor sa darame zidurile de aparare ale

Constantinopolelui. 'uptele cele mai grele s-au dat la Poarta Sfantului oman.

#stfel, pe data de 39 mai 140:, Constantinopolul este infrant definitiv, $atranii si

copiii, refugiati in "fanta "ofia, au fost luati pe sus de otomani in timp ce sultanul isiface rugaciunea de seara, pentru prima oara in "fanta "ofia. #stfel, Constantinopolul

se transforma in actualul Instan$ul iar istoria Bizantului se incheie in acest punct.


20/21

Istoria Imperiului Bizantin

Sinteza


21/21

%41%

Imperiul_Bizantin_-_sinteza_curs

Documents

Transcript of Imperiul_Bizantin_-_sinteza_curs