Impactul psrilor insectivore asupra defoliatorilor

REALIZAT DE :

CUPRINS1. INTRODUCERE2. INSECTE DEFOLIATOARE3. PASARI INSECTIVORE4. IMPACTUL PASARILOR INSECTIVORE ASUPRA INSECTELOR DEFOLIATOARE5. BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE

Ecosistemele naturale ofera fiintei umane o multitudine de servicii fara de care civilizatia nu ar putea supravietui. Multe din aceste servicii, pe langa valoarea normala au si o valoare economica. Unul dintre aceste servicii este controlul biologica al daunatorilor. Prin consumarea daunatorilor, dusmanii naturali se comporta ca instrumente de reglare a populatiilor de daunatori, prin reducerea daunelor provocate plantelor. Insectele defoliatoare produc daune semnificative: de exemplu, n Canada, n anul 2005, acestea au defoliat peste 16 milioane ha. In Europa situatia este asemanatoare: proportia de arbori afectati pe mai mult de 25% din suprafata lor acopera mai mult de 20% din suprafata padurilor de foioase. (UN-ECE/FAO, 2000) In ultimii ani, suprafetele cele mai afectate au fost in zona mediteraneeana i in partea centrala si cea de est a Europei, unde omizile sunt principalii defoliatori . (ICP Forest, 2011)

Insectele defoliatoare fac parte din ecosistemul forestier, aa cum fac parte i psrile, mamiferele i plantele i au rolul lor n acest sistem natural. Ins , daca numrul lor creste fara sa fie controlat, ntreaga pdure ar putea suferi. Aici intervin psrile care exercita aceasta functie de control a populatiilor de insecte defoliatoare.

2. INSECTE DEFOLIATOARE

Insectele defoliatoare (Lepidoptera, Hymenoptera, Coleoptera, Orthoptera, i Diptera) distrug arborii prin faptul c mannc frunzele sau acele, ndeprtnd esutul necesar creterii i dezvoltrii plantei. Numrul mare de frunze devorate duce la ncetinirea creterii arborilor, scznd totodat rezistena plantei la atacul altor insecte sau patogeni. De asemenea acest lucru duce i la moartea arborilor. Daunele sunt provocate mai ales de stadiile imature ale insecteor, i nu de aduli. Speciile de arbori au diferite grade de toleran la defoliere. n general, speciile cu esen tare rezist la defolieri repetate deoarece acestea stocheaz suplimente alimentare n cantiti mari. Cnd defolierea este moderat, daunele se observ cu greu. Dar n cele mai multe cazuri defolierea este extins pe mai mult de 50% din suprafaa coroanei. La acest nivel, arborii sunt forai s produc un nou rand de frunze, cheltuind-i astfel rezervele de hran. Dar aceste noi frunze nu sunt eficiente n realizarea fotosintezei datorita faptului ca sunt mult mai mici si mai decolorate. De asemenea o singur defoliere, duce rareori la moartea arborilor. Defolierile care apar vara sunt mai putin stresante decat cele care apar in plin sezon de crestere. De asemenea defolierile care apar n ani secetoi sau imediat dup un inghet tarziu afecteaza mai tare arborii. Defoliatorii afecteaz mediul i n mod indirect. Pierderea foliajului poate avea impact negativ asupra umiditii, poate afecta habitatul din coroana arborilor, modificnd-i compozitia. TIPURI DE DEFOLIATORI

Insectele defoliatoare se mpart n trei categorii: insecte care se hrnesc doar cu esutul suculent al frunzelor, realiznd tunele ntre epiderma superioar i cea inferioar a frunzei. Insecte care mannc toat frunza, cu excepia nervurilor. Insecte care mannc toat frunza. Condiiile climatice din ultimii ani au favorizat apariia i dezvoltarea insectelor defoliatoare: Molia frunzelor de mr (Yponomeuta malinella Zell.) - Larva se hrneste cu frunzele diferitelor specii de mr, avand un impact negativ asupra productiei de fructe chiar si dupa incetarea gradatiei. Fluturele cu abdomen auriu (Euproctis chrysorrhoea L.) - Specia defoliaz pduri de foioase i arbori fructiferi. Cea mai comun specie pe care o atac este Prunus maritima. Omida proas a stejarului (Lymantria dispar L.) Specia atinge periodic densiti ridicate, defoliind specii de stejari (Quercus sp.). Gandacul de frunza al plopului (Melasoma populi L.) Specia prefer plantele din familia Salicacea, n special Populus sp. si Salix sp. Trombarul frunzelor de fag (Rhynchaenus fagi Meyers) Molia miniera a frunzelor de stejar (Tischeria ekebladella Bjerkander) Larva se hrnete cu frunzele speciilor Castanea mollissima, C. sativa, Quercus cerris, Q. dalechampii, Q. frainetteo, Q. macrocarpa, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Q. pubescens, Q. robur, Q. rubra, fiind o specie miniera. Molia miniera a acelor de larice (Coleophora laricella Hubner) Lava se hrnete cu acele speciei Larix decidua. Aceasta produce daune vizibile, iar dupa 5 ani de infestari repetate rata de crestere a arborilor scade cu 97%. Cotarul verde (Operophtera brumata L.) - Larvele, cnd ajung la densiti ridicate defoliaz numeroase pduri de foioase i arbori ornamentali stejar (Quercus sp.), mr (Malus sp.), tei (Tilia sp.), specii de Acer, Crataegus, Prunus, Populus i Salix. Molia pestri (Erannis defoliaria L.) Larva se hrnete cu frunzele mai multor specii: Abies sp., Acer sp., Betula sp., Fagus sp., Pyrus sp., Quercus sp., Rosa sp., Ulmus sp.,

3. PASARI INSECTIVORE

Principalii pradatori ai omizilor si in general ai insectelor defoliatoare sunt pasarile, mai ales in sezonul de reproducere, cand proportia de omizi din dieta puilor atinge 90% (Seki si Takano, 1998). Astfel, in sezonul de crestere o pereche de Parus major L. pradeaza aproximativ 15 20 mii de omizi. (Toroko, 1998) Astfel de nivele de consum pot reduce populatia de omizi cu 20 70%. Asadar, psrile sunt deosebit de importante pentru biocenozele arboricole datorita faptului c se hrnesc cu insecte duntoare, putand ingera zilnic o cantitate de hran egal cu masa corpului lor. Cu toate acestea abundenta pasarilor din ecosistemele forestiere este afectata uneori de factori locali ca structura sau naturaletea padurii. Prin urmare, trasaturile locale ale habitatului si naturaletea sa pot influenta interactiunile trofice dintre pasarile insectivore si insectele defoliatoare. Rolul pasarilor insectivore dintr-un ecosistem nu este de a suprima populatiile de insecte defoliatoare, ci de a mentine abundenta acestora la nivele scazute sau moderate si de a mari distanta de aparitie a gradatiilor. Dintre psrile insectivore putem aminti:FAMILIESPECIEDenumire populara

CaprimulgidaeCaprimulgus europaeus L. Caprimulg european

CuculidaeCuculus canorum L.Cuc

UpupidaeUpupa epops L.Pupaza

CoraciidaeCoracias garrulus L.Dumbraveanca

MeropidaeMerops apiaster L.Prigoria

CypselidaeApus apus L.Lstunul

PicidaePicus viridis L.Ciocanitoare

Picus canus L.Ciocanitoare sur

Dryocopus martius L.Ciocanitoare neagra

Picoides tridactylis L.Ciocanitoare de munte

Jynx torquilla L.Capntorturat

CorvidaeCorvus corax L.Corbul

Corvus frugileus L.Cioara de semntur

Corvus monedula L.Stncua

Garrulus glandarius L. Gaia

SturnidaeSturnus vulgaris L.Graurul

OriolidaeOriolus oriolus L. Grangurul

FringillidaeFringilla colebs L.Cinteza

Pyrrhula pyrrhula L. Mugurarul

PloecidaePasser montanus L. Vrabia de cmp

ParidaeParus major L. Piigoiul mare

Parus caerulens L.Piigoiul albastru

Parus ater L.Piigoiul de brdet

Parus palustris L.Piigoiul sur

Parus montanus L. Piigoiul de munte

TurdidaeErithacus rubecula L.Macaleandrul

Turdus merula L.Mierla

4. IMPACTUL PASARILOR INSECTIVORE ASUPRA INSECTELOR DEFOLIATOARE

Plantele utilizeaza compusi organici volatili pentru a atrage pradatori pentru daunatorii ierbivori. Recent, a fost sugerat faptul ca plantele fie ca folosesc simtul vizual sau cel al mirosului, plang dupa ajutor. ntr-un studiu de laborator s-a observat ca Parus major i Cyanistes caerulens erau atrase de ramurile intacte ale arborilor (Betula pendula) atacati de larve ale speciei Epirrita autumnata. Psrile insectivore au un rol important n ecosistemul forestier. Psrile sunt mijloace de control al daunatorilor avansate tehnologic, motivate si eficiente. Psrile au o influenta semnificativa asupra dinamicii populatiilor de insecte. Acestea se comporta direct ca agenti ce induc mortalitatea sau pot afecta indirect insectele prin introducerea unor paraziti sau pradatori n preajma przii (acestia pot fi fungi entomopatogeni). In unele cazuri pot altera microhabitatul insectelor defoliatoare. Psrile exerciteaza o influenta mare asupra populatiilor de insecte la nivel endemic: impiedicand cresterea sau refacerea unei populatii de insecte, ducand totodata la cresterea intervalului de aparitie a gradatiilor sau la declinul unei gradatii. Insectele care produc gradatii sunt deseori infectate cu paraziti. Multe specii de psri pot identifica insectele infectate, selectandu-le doar pe cele sanatoase, reducand astfel populatia insectelor. Psrile pot imprastia infectii virale printre insectele daunatoare prin faptul c mananca aceste insecte infestate dup care imprastie virusii prin defecare. Deoarece sunt specii mobile, acestea se pot deplasa spre gradatii. Abundenta psrilor n aceste cazuri poate fi cu 80% mai mare decat valoarea normala. De asemenea psrile vor creste ca numr in timpul gradatiilor, datorit resurselor abundente. De exemplu in New Brunswick, intre anii 1947 1956, Choristoneura fumiferana Clem. a produs o gradatie, numarul pasarilor din zona crescand si el de la 200 la 355 perechi/40 ha. Dupa gradatie (1966 - 1968) numarul pasarilor a scazut la 123 perechi/40 ha, iar la apogeul unei noi gradatii, in anul 1983, numarul pasarilor a ajuns la 638 perechi/40 ha. Psrile si hrnesc puii cu insecte mari si suculente, astfel putin insecte supravietuiesc in stadiul de ou sau e larv. Exist specii de psri care se hrnesc doar cu un anumit tip de insecte, daca acest lucru este avantajos pentru ele. In acest caz pasarile isi dezvolta vederea pentru noua prada i invata cum sa o vaneze mai eficient. Dar de cele mai multe ori, pasarile vaneaza insectele defoliatoare, utilizand frunzele ce prezinta daune. Pe langa faptul ca isi dezvolta o imagine de cautare a prazii, pasarile isi pot schimba locurile de cautare a hranei i isi pot adapta comportamentul ca raspuns la gradatiile insectelor. De exemplu cand o cantitate mare de insecte este situata in coronamentul arborilor, multe specii de pasari ce traiesc pe sol sau in tufarisuri pot urca in coronament pentru a se hrani. Unele strategii de cautare a hranei, afecteaza in mod evident habitatul insectelor, ducand totodata la cresterea mortalitatii. Pasarile afecteaza si evolutia insectelor prin faptul ca acestea din urma incerc sa isi dezvolte adaptari pentru evitarea pradatorului. Astfel eficienta hranirii este scazuta iar numarul de oua depuse este mult mai mic.

Fig. 1 Experiment realizat de Ola Atlegrim Ola Atlegrim (1989) a studiat influenta psrilor asupra insectelor defoliatoare ale speciei Vaccinium myrtillus. Acesta a observat c psrile insectivore reduc densitatea insectelor defoliatoare. Acesta a mai observat c unele larve defoliatoare sunt mai vulnerabile decat altele. Astfel, larvele de viespi si cele ale geometridelor care se hrnesc in zone expuse sunt preferate de psrile insectivore, in timp ce larvele de tortricide, care se hranesc in adposturi, nu sunt atat de afectate de psrile insectivore (Fig 1.).

Robert Marquis and Christopher Whelan (1994) au realizat un experiment n Centrul de Cercetare Tyson, Eureka, Missouri, pentru a observa impactul pasarilor insectivore asupra insectelor defoliatoare. Astfel, acestia au utilizat folie de nailon pentru a indeparta psrile de pe 30 de stejari albi - Quercus alba. Primul pas dup folia de nailon a fost stropirea arborilor cu insecticid si indepartarea manuala a insectelor defoliatoare ramase. Rezultatele acestor cercetatori au fost asemnanatoare cu cele din anul 1989 (Fig 2.).

Fig. 2 - Experiment realizat de Robert Marquis and Christopher Whelan

5. BIBLIOGRAFIE

E. Mntyl, T. Klemola, P. Sirki, T.Laaksonen - Low light reflectance may explain the attraction of birds to defoliated trees, 2007 K., Bereczki, P., dor, Gy., Cska, Zs., Mag, A., Bldi, - Effects of forest heterogeneity on the efficiency of caterpillar control service provided by birds in temperate oak forests. Forest Ecology and Management 327: 96105, 2014 J. Dickson, R. Conner, R. Fleet, J. Jackson, J. Kroll - The effects of insectivorous bird activities in forest ecosystems: an evaluation, Academic Press, New York, 1979. J. Trk, - Great Tit. In: Haraszthy, L. (Ed.), Magyarorszg Madarai (Birds of Hungary). Budapest: Mezgazda Kiad, Hungary, p. 336, 1998. L.A. Venier, S.B. Holmes - A review of the interaction between forest birds and eastern spruce budworm, Environ. Rev. 18: 191207, 2010 M. R. Wagner, J. R. Cobbinah, P.P. Bosu Forest Entomology in West Tropical Africa: Forests Insects of Ghana. Defoliating Insects, 2008. S.I., Seki, H. Takano, - Caterpillar abundance in the territory affects the breeding performance of great tit Parus major, Oecologia 114, 514521, 1998. V. Brudea Entomologie forestier ICP Forest (International Co-operative Programme on Assessment and Monitoring of Air Pollution Effects on Forests) - The Condition of Forests in Europe. Executive Report. Hamburg: Institute for World Forestry, 2011 UN-ECE/FAO (United Nations Economic Commission for Europe Food and Agriculture Organization of the United Nations) - Forest Resources of Europe, CIS, North-America, Australia, Japan and New Zealand. United Nations: Geneva Timber and Forest Study Papers, N-17, 2000

6