[imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd...
Transcript of [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd...
[imba romfrndr gramatica r
Ptof. MARIANA BADFA
Prof. MARIANA I{EGRU
Lucrare realizatd'tn conformitatecu Prograrna gcolard de limba romdnd
pentru gimnaziu qi liceu
edfife revlwltifr gt addugttdpe bazn nqrmelat
prevdzute de DCMW
DTP he-Press.' Cristian STOICA
C operta : Ionut B AITBIERU
ISBN-l3: 97 8-97 3 -17 22-25-2Copyright A Editura BADEA & Professional Consulting SRL
Penlru informafii privind oferta editorialX, cornultali:
www.editurlhedouro
f,drrurr: ftDGt rlt ?R0ttSSl0Xtt G0llSUtTlll0Bd. N. Grlrolescu 63, stctot'3, Bucureqtl
Comenrl lr trl./l-r: (021)222.1183
www. editurabodea.ro
I n fttrma yii, con s u ltu1ii,comentarii gi dezbsteri pe blogul
www.maftana-hadea.ru
euPRn{s
1. VOCABULARAL Qnclusiv nornelz DOO lll )2. FONETIC A (nclusiv normele DooM)
3. PUNCTUAIIA Tixausiv normelz Dootrh)
4. MORFOLOGIAI Verbul (nclusiv normele DooM)
I Substantivul Qnclusit normele Dootr4\)
I Articolul (nclusiv nwmele DooM)
I Pronumele $nchtsiv nurute- DOOM')
I Numeralul (nclusiv normele DOOtuf)
I Adjectilul (nclasiv normele DooI.F)
I Adverbul (nchxiv normele DOOI{')
I Prepozifia findusiv norruleDooW)I Conjunclia (nclasiv norrcle Doon'f)
I Interjec{ia (nclusiv normele Dooll:)
5.SINTAXAI Sintaxa propozilieiI PredicatulI SubiectulI AtributulI Complementul
Comnlemente necircumstantiale
5
42
55
74
tj113
131
136
178
195
287
2t8225
23$
233
235
240
253
259
266
El Complementul directEl Complementul indirectEl Complementul de agent
267
269
273
3
Comphmente circumstantialeEl Complementul circumstanfial de toc
E Complementul circumstanfial de timpfl Complementul circumstan{ial de mod
El Complementul cirrcumstan{ial de cauzlEl Complementul circumstan{ial de scop
6.SINTAXA FRAZEII Propozifia subordonatl predicativlI Propozilia subordonatl subiectivlI Propozilia subordonatd atributivlt Propozitia completivl directiiI Propozi{ia completivl indirectlI Propozilia circumstan{ialii de loct Propozifia circumstan{iall de timpI Propozi{ia circumstanfialii de modt Propozitia circumstanliatii de cauziiI Propozi{ia circumstan{ialI de scop
I Propozilia circumstan{ialii condi{ionaliiI Propozilia circumstantiall concesiviiI Propozifia circumstanlialI consecutivl
7. NORME LING\,IISTICE PRIVAZUTE DE DOOIT,T
8. Expresiil loculiuni care au ca suport.un cuviint
g.Cuvinte/ expresii celebre din atte limbi
10. Mic dicdionar de sinonime neologice
ll. Teste aplicative
275
277
279
282
284
286
296
300
305
308
312
315
319
323
325
329
332
334338
34t
368
4
381
VOCABULARUL(LEXTCUT)
Totalitatea ,cuvintelor unei limbivocabularul sau lexicul. timba romene are
120.000 de cuvinte.
formeazdaproximativ
Sf,f,tTf,II RTHCII,ITIM:.f,
I "Limba romdnd modernd se scrie culatin (pdni in 1860, limba romdn[ s-a scris, de regul
cu alfabetul chirilic qi, in ultima perioadd;.cu un al
detranzilie). Alfabetul actual al limbii romane are 3l dlitere. Toate literele sunt perechi: litera mare (numiti gi
maiusculd sau, mai rar, capitald) qi literd micd (numi
Si minusculd sau, in domeniul tipografic, de rdnd."I "Cinci litere reiau cdte o literi de bazd, de care
deosebesc prin prezenla, deasupra sau dedesubt, a treisemne diacritice: cdciula aSezatd deasupra lui a: i;circumflexul pus deasupra lui a gi i: fl gi i; virgalila, sub
s qi t: $ $i t Semnele diacritice se noteuzd in limbaromdni Si la literele mnri,insd punctul suprapus nunoteazd la I gi J mari, iar in scrierea de mdn[, fnici la j mic."
5
s\IiFsI*E\GIrt
FsF*$E
N*EsF*FsI*FsF*ss!ti
Fd!
I Denumire a/ cifirea literei (selectiv) :
-d-idina:
-1-tdlnl- b - be/bi- d - deldi- f - eflfelfr- g - ge/ghelg- h - haq/hi (denumirea ha este rar folositi)- j - jetji- k - calcapa- l - ellle/li- m - em/me/mi- n - en/ne/ni- p - pe/pi- q . kii (pronunlarea chiu. indicatd in DOOM-1, este
nerecomandabil[)- r - er/re/ri- s - es/se/si- 9 - qe/qi
-t-te/6- ! - [e/ti- v - velvi- w - dublu veldublu vi- z - zelzetlA (se poate citi qi zed\- Literele u $i I sunt inci percepute ca str[ine, de
, in pozilie final[ de cuvdnt, articolul se leagi prinratimd,.
- Unele litere din anumite abrevieri se citesc dup[ul limbii din care au fost imprumutate abrevierile,
de exemplu: CV se pronun!6 siud.
o0tPol{xNTf,Lf, wn/lllltatuHn
I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (F'ONDULPRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 decuvinte cunoscute qi utilizate de toli vorbitorii de limb[romdnl qi este format din:
a) cuvinte foarte vechi (mogtenite sau imprumutatedin alte limbi);
b) cuvinte folosite frecvent in vorbire;c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice);d) cuvinte care intrd in componenla unor loculiuni sau
expresii specifice limbii romdne.
Cuvintele care compun vocabularul fundamental al
limbii rom6ne denumesc:- p54i ale corpului omenesc: cap, ochi, gurd, picior,
brap etc.;
- alimente: apd, lapte, pdine, brdnzd, carne etc.;
. - obiecte de strictd necesitate qi act'uni frecvente:casd, masd, a mdnca, q merge, a face, a respira, asta, a locui etc.
- pdsdri gi animale (in special domestice): pui, gdind,
cdine, pisicd, porc, vacd, oaie, cgl etc.;- arbori qi fructe: cdstan, plop, steiar, mdr, pdr - pere,
nuc - nucd, cais - caisd etc;- grade de rudenie: mamd, tatd, fiu, fiicd, bunic etc.:
- zilele slptbmdnii: luni, ioi, duminicd etc.;- momente ale zilei, anotimpuri, luni dimineala,
iarna, iunie etc.;- culori folosite des: alb, negru, roSu, verde etc.;
- conjunclii, prepozilri, numerale: dar, qi, peste, trei,mie etc.
7
II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restulcuvintelor (aproximativ 90Yo din totalul cuvintelor) gi este
compusl din:- urhaisme;- regionalisme;- elemente de iurgon Si de argou;- neologisme;- termeni tehnici Ei gtiinlifici.
1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme,forme gramaticale qi construclii sintactice aare au dispirutdin limba comunb qi sunt de mai multe feluri:
o arhaisme lexicale - cuvinte vechi, iegite din uz ftedin cauzd cd obiectul sau profesia nu mai existd, fie cd au
fost inlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic,logoftt, bejanie, opaif, colib[ etc.
o arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de
pronunlare, ieqite din uzul actual: pre, a imbla, mezul etc.;o arhaisme gramnticale - forme gramaticale vechi gi
structuri sintactice invechite:* morfologice'. aripe, inime, iernei, palaturi etc.;* sintactice: Gazeta de Transilvania;
2. Regionalismele sunt cuvintele qi formele de limb6specifice vorbirii dintr-o anumit[ regiune: barabuld(cartofl, curechi (varzd), dadrt ftord mai mare), sdmdddu(porcar), sabdu (croitor), cucuruz (porumb);
o regionalisme fonetice - forme cu circulalierestrdnsd a unor cuvinte de tz general: barbat (bdrbat),deEte (degete), gios (ios), frace (frate) etc.;
3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii dinalte limbi, intrebuinlate de anumite persoane cu inten,tia de
a impresiona gi a-gi evidenlia o pretinsd superioritateculturali: boniour, madam', O.K., week-end, Iook.
8
Elementele de jargon au fost adesea satirtzate de
Alecsandri qi Caragiale pentru ilustrarea snobismuluipersonajelor.
4. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii,folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restr6nse, cu
scopul de a nu fi inpleqi: bistari (bani), curcan (poliyist), aciordi (a fura), pdnmie, mititica (inchisoare), miqto (frumossau batlocurd), naspa (urdt) etc.
5. Neologismele sunt cuvinte imprumutate recent dinalte limbi:
o limba latin6 savantl'. colocviu. biblic, litefi, fabuld,picturd eIc:;
a din limba francez6'. monument, poezie, recamieretc.;
o din limba italianl capodoperd, spaghete, pizmetc.;
o din limba germand: sortiment, Stachetd, tact eto.;
o din limba engIezi,: star, derbi, penalti etc.tmprumuturile neologice au prilejuit formarea unor
dublete sinonimice: cutrervur - seism; amdnunt - detaliu;ceresc - celest; (a) bdnui - (a) suspecta; moarte - deces;prdpastie - abis etc.
6. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte qi expresiispecifice unui domeniu al tehnicii bield, bard de direcyie,
cheie francezd',7. Limbajul qtiin(ific cuprinde cuvinte qi expresii
folosite in diferite domenii ale qtiinlei: bisturiu, cqtgut,ctdi e ctiV foto s inte zd, e le ctron, polinom etc.
9
E$Vf;NruL $NNSIII. GWIilTNH}Eh oonrnxr
Unitatea debazda vocabularului este cuvflntul care are:
- o formd - totalitatea sunetelor sau literelordin care este alcbtuit;- unul sau mai multe sensuri.
Sensul unui cuvdnt este dat de context, deoarece,considerat izolal, cuvdntul poate avea mai multe sensuri,dar intr.un context anumit acesta are o singurisemnificalie.
I. Dupi numirul de sensuri, cuvintele sunt:O monosemantice - cuvinte care au un singur inteles:
natriu, antibiotic, infarct, neuron;o polisemantice - cuvinte cu doui sau mai multe
sensuri:
a resr
- a rdsdri'.A ieSit un ghiocel.
a se imprima'.Am scris apisat gi mi-a ieSit Si pe parteacealalth.
a se desfdsura:Spectacolul a ieqit bine.
a realiza:lnnei i-a ieSit o compunere frumoasd.
a scdpa:Mi-a ieSit un pantof din picior.
a pdrdsi:El a ieEit din cas6.
a pleca:
_ Maria a ieSit in oraq.
10 1l
7 obiect de mobild:
_ I Y-u- cumpdrat o masd ovald.masa I mqncqre'.
- | Am luat masa in orag.l-I ospa!, petrecere'.
L De ziua lui a dat o masd mare.
7 camera de baie'.
I Eu a fhcut curllenie tn baie
baie I cadn:
-l I Apa din baie e fierbinte.
I mbainre, spdlare:L Copiii fac baie in lac.
caD
- parle a corpului'.
$i-a pus o c[ciuli pe cap.extremitqte'.
Cerqeqte la capul podului.minte, inreligenyd:
Cine n-are cap, vai de picioare.
conducdtor:Tudor Vladimirescu a fost capulrevoluliei din 1821.
II. DupI legltura dintre sensul lor qi no{iunile pecare Ie denumesc, cuvintele pot avea:
7a) debazd*sens: l. propriu: I
- Lb) secundar2. figurat
1. Sensul propriu:a) Sensul propriu de bazi este inlelesul obignuit al
unui cuvdnt:El gi:a rupt un picior. (parte a corpuluiomenesc)Irina a bdgat o bomboand in gurd.(cavitate bucal6)
b) Sensul propriu secundar rezritd, dintr-oasemlnare gi depinde strict de context:
Maqina s-a lovit de piciorul podului.El a cilzutintr-o gurd de canal.
2. Sensul figurat este sensul neobiqnuit al unuicuvdnt, folosit pentru a forma o imagine artisticl:
"Pe-un picior de plai,Pe-o gurd de rai"
ETSIFIGAIf,A GIIYINTnIO:Forntr il $H{s
Relafii semantice (de sens) intre cuvinte1. SINONIMELE sunt cuvintele cu formi diferiti ti
in(eles identic sau foarte aseminitor.Un cuv6nt poate avea mai multe sinonime,
formOndu-se astfel o serie sinoniniici:adevlrat - real - veritabil - autenticSursa principald a sinonimiei o constituie
imprumuturile Si de aceea multe sinonime sunt neologice:
limpede/clar; amdnunt/detaliu; moarte/deces;
adinc/abis; cinstit/onest; (a) tngddui(a) permite ;(a) cere /(a) solicita etc.
t2 t8
Exist[ mai multe tipuri de sinonime:
a) Sinonimele totale - sunt puline la numir gi se
stabilesc intre cuvinte vechi, regionale gi cuvinte literare sau
intre denumirile populare gi termenii tehnico-qtiinfifi ci :
inimd-cord; cupru:alamd; dalac-antrax;timp-vreme; repede:iute; varzd-curechi;porumb :cucuruz, pdpusoi etc.
b) Sinonimele parliale - sunt cele mai frecvente qi se
realizeazd", de obicei, intre cuvinte vechi qi cuvinte mai noi:
bun:prelios, valoros, bldnd, gustos;' cuvdnt:discurs, cuvdntare, vorbd etc.
in cazul acestcir sinonime nu se realizeazd oidentitate a termenilor seriei sinonimice qi se opteaz[
pentru unul dintre ele, in funcfie de particulaitdlilecontextului.
Se poate stabili o relafie de sinonimie qi intre oexpresie gi un cuvint sau intre doui expresii:
a bdga de seamd : a observa;
a o lua la sdndtoasa - a fugt;a se ds de-a dura - a se rostogoli,
a se da de-a rostogolul;a-Si lua nasul Ia purtare : a s.e obrdznici,
a i se urca la cap.
Notd'.*Sinonimul qi cuvdntul inlocuit trebuie sd fie aceeagi
parte de vorbire:substantive : noroc : Sansd ;yqfbe: a reuSi-a izbuti;adi e ctive : pri e tene sc : am i cal ;
plonuue: el:ddnsul;numerale : intdiul- pr imul ;adverbe : mereu :totdeauna ;prepozilie : cdl re - sore
Un cuvdnt cu mai multe sensuri are sinonime pentrufiecare sens:
;copac: Bradul e un copac.arbore I
ILpg4q: Mdrul e un pom.
Mic dic{ionar de sinonime
abilitate (subst.) - destoinicie, dexteritate, dibdcie, ingeniozitate,iscusinla, istefime, indemdnare. pncepere, gtiinF. alen!ugurinti" (pop.) megtegug,meqterie, (reg.) apucdturq (inv.)maravet, practicd:
absolut (adj, adv) - ad6nc, complet, deplin, desdvArgit, perfect,profund, total, integral, suprem;
(a) afirma (vb.) - a declara, a mirturisi, arelata, a spune, a zice,a se evidenti4 a se remarca, (pop.) a cuvAnta.
(a) anula (vb) - a abroga, a desfiin!4 a inftma, a invalid4a suprima, a rezilia, a revoca, a desfiinfa;
bravuri (subst.)- birbdlie, curaj, eroism, neinfricare, vitejie,cutezan!.d", indrdzneald, neinfricare, temeritate, (pop.)voinicie;
capriciu (subst.) - chef, fandoseald, fantezie, fason, fi1d,maimuldreali, moft, naz, pofti, sclifosealS, toand, (pop.)scdl6mbdial5, (reg.) ndbidaie;
citit (adj.) - cult, cultivat, educat, instrui! inv6!at, erudit, (pop.)pricopsit, gtiutor;
cuviincios (adj.) - decent, politicos, respectuos, reverenfos,deslvirgire (subst.) - perfecfonare, plenitudine, perfecfune;distins (adj ) - ales, deosebit, rar, superior, remarcabil, eminent,
14 t5
ilustru, select, stilat, manierat, politicos, aristocrat, elegant,(fam.) qic;
dur (adj.) - rezistent, solid, tare, tenace, agresiv, bitiios, brutal,nestdp6nit, violent;
efemer (adj ) - temporar, schimbdtor, pieritor, trecdtor,vremelnic,
(a) emo{iona (vb ) - a impresiona, a induioga, a migc4 a tulbur4a sensibiliza;
falsitate (subst.) - inexactitate, neadevdr, duplicitate, fdg}rmicie,ipocrizie, minciuni, perfi die, preficdtorie, viclenie ;
(a) gnzdui (vb.) - a adiposti, a primi, (pop.) a pripqi, a s6ld6lui;(a) guverna (vb.) - a cArmui, a conduce, a dirigui, a domni, a
stipdni. (pop ) a obladui, (arh.) a ocdrmui,harnic (adj ) - activ, muncitor, neobosit, neostenit, silitor,
s6rguincios, vrednic, zelos, (livr.) laborios.imaginare (subst.) - concepere, ereare, elaborare, inventare,
niscocire, pldsmuire, scomire;joc (subst.) - joacd, zbenguiald, zbdnluialS, zburddlnicie, (sport)
disput4 intrecere, meci, partidd;limbaj (subst.) - limbd, vorbire, grai, exprimare, stil;mediocru (adj ) - comun, mijlociu, potrivit, obscur, rnodest,
redus. scdzut;motiva{ie (subst.) - indreptSfire, justificare, motivare, rafiune,
temei, argument, (pop.) noimS;nociv (adj.) - ddunator, negativ, pdgubitor, periculos,
prejudiciabil, primejdios, stricdtor, vdtdmdtor,contraindicat, (livr.) pemicios;
obriiznicie (subst.) - insolen{d, impertinenld, necuviinti,neobrdzare, neruqinare, aroganfS, sfruntare, trufi e, tupeu;
ozonat (adj ) - oxigenat, proaspd! purificat, salubru, bun, curat,neaher at, ne stricat, nevdtdmdtor;
patetic (adj ) - duios, emofionant, impresionant, induioqdtoEmigcitor, rdscolitoq tulburdtor, vibrant, (arh.) simlitor;
petifie (subst.) - cerere, memoriu (arh.) jalb5;precept (subst.) - invnJaturi, norm5, principiu, reguld, povald;