7/24/2019 Imanuel Kant ref

http://slidepdf.com/reader/full/imanuel-kant-ref 1/5

 

Immanuel Kant (n. 22 aprilie 1724, Königsberg/Prusia Orientală - d. 12februarie 1!4, Königsberg", a f#st un fil#$#f german, unul din %ei mai mari g&ndit#ridin peri#ada iluminismului 'n ermania. Kant este s#%#tit unul din %ei mai mari fil#$#fidin ist#ria %ulturii apusene. Prin fundamentarea idealismului %riti%, a e)er%itat # en#rmăinfluen ă asupra de$*#ltării fil#$#fiei 'n timpurile m#derne. +nț

spe%ial i%te, %elling  iș egel  i-au de$*#ltat sistemele fil#$#fi%e p#rnind de laș

m# tenirea lui Kant. 0ei mai mul i s%riit#ri i arti ti din *remea lui au f#st influen a iș ț ș ș ț ț

de ideile sale 'n d#meniul esteti%ii, #perele lui #ete, %iller sau Kleist neput&nd fi 'n elese fără referin a la %#n%ep iile fil#$#fi%e ale lui Kant.ț ț ț

  Teoria cunoa teriiș  

na din lu%rările %ele mai imp#rtante ale lui Kant, %are %uprinde 'ntreg spe%trulfil#$#fiei sale, # %#nstituie 0riti%a ra iunii pure (ț Kriti3 der reinen 4ernuft , 171",#pera sa %apitală, 'n %are %er%etea$ă ba$ele pr#%esului de %un#a tere. Kant 'n%ear%ă săș

integre$e 'ntr-# %#n%ep ie unitară %ele d#uă p#$i ii %#ntrare ale te#riei %un#a terii dinț ț ș

*remea sa, pe de # parte ra i#nalismulț  lui 5en6 es%artes, pe dealta empirismul fil#$#fil#r engle$i 8#n 9#%3e  iș  a*id ume. +n a%est s%#p, Kant fa%ede#sebirea 'ntre :ude%ata analiti%ă i %ea sinteti%ă. +n %a$ul :ude%ă ii analiti%e,ș ț

ade*ărul deri*ă din anali$a 'nsă i a %#n%eptului, fără a mai fi ne*#ie de un e)periment,ș

respe%ti* de # per%ep ie sens#rială. +n situa ia 'n %are # anali$ă ra i#nală nu esteț ț țsufi%ientă pentru a e)trage ade*ărul i este ne*#ie de # #bser*a ie sen$#rială sauș ț

e)periment, atun%i a*em de a fa%e %u # :ude%ată sinteti%ă. ;*ident, t#ate %un# tin eleș ț

*alabile la un m#ment dat deri*ate din e)perien ă au prin urmare un %ara%ter sinteti%.ț

+n %#ntinuare, Kant 'mparte :ude%ă ile 'n empiri%e sauț  a p#steri#ri   i :ude%ă iș ț  a pri#ri .8ude%ă ile empiri%e sunt 'n 'ntregime dependente de per%ep ia sen$#rială, de e).<ț ț

afirma ia< a%est măr este r# u. imp#tri*ă, :ude%ă ileț ș ț  a pri#ri  p#sedă prin%ipial #*alabilitate independentă de %a$ul indi*idual i nu sunt ba$ate pe #bser*a ie sen$#rială,ș ț

de e).< d#i i %u d#i fa% patru repre$intă # afirma ieș ț  apri#ri%ă .

Kant sus ine %ă n# iunile deț ț  timp , spa iu  ț    iș  %au$alitate , %are fundamentea$ă legile %e

gu*ernea$ă rela iile lu%ruril#r dintre ele, nu sunt legate de #bie%tele din natură %i,țdimp#tri*ă, %a pure f#rmeapri#ri%e , stau la ba$a %apa%ită ii de %un#a tere aț ș

subie%tului, fiind astfel transferate realită ii #bie%ti*e. pa iul, timpul i %au$alitateaț ț ș

sunt prin urmare f#rme %are fun% i#nea$ă 'n pr#%esul de per%ep ie %a tipare, %u s%#pulț ț

de a #rd#na i stru%tura t#ate impresiile sen$#riale. 9u%rul 'n sine (ș das 7ing an si%- ",adi%ă a a %um este 'n esen a sa, nu p#ate fi %un#s%ut, pentru %ă subie%tul intră d#ar 'nș ț

p#sesia impresiei asupra lu%rului, a fen#menului, a apari iei sen$#riale a lu%rului 'nț

sine, %are singură p#ate fi per%epută, spre de#sebire de %eea %e Kant

7/24/2019 Imanuel Kant ref

http://slidepdf.com/reader/full/imanuel-kant-ref 2/5

denume teș  n#umen , %are se sustrage %apa%ită ii de %un#a tere. =%eastă %er%etareț ș

%riti%ă a %#ndi iil#r per%ep iei i %un#a terii este denumită de Kant fil#$#fieț ț ș ș

trans%endentală, fil#$#fie %are in*estigea$ă premisele i limitele ne%esare la %areș

este supusă %un#a terea subie%tului.ș

7/24/2019 Imanuel Kant ref

http://slidepdf.com/reader/full/imanuel-kant-ref 3/5

  ;>I9 0IO5=?  ;mil 0i#ran (n. aprilie 1@11, 5ă inariș A d. 2! iunie 1@@B, Paris" a f#st

un fil#$#f  i s%riit#r r#m&n stabilit 'nș  ran aț , unde a trăit p&nă la m#arte fără să%eară %etă enia fran%e$ă.ț

  ;mil 0i#ran s-a năs%ut la 5ă inari, aflat pe atun%i 'nș  %#mitatul ibiu. Catăl său,;milian 0i#ran, a f#st pr#t#p#p #rt#d#) i %#nsilier alș  >itr#p#liei din ibiu. >ama sa,;l*ira 0i#ran (n. 0#mani%iu", era #riginară din ene ia de 8#sț , %#mună situată 'napr#piere de ăgăraș. Catăl ;l*irei, e#rge 0#mani%iu, de pr#fesie n#tar, fuseseridi%at de aut#rită ileț  austr#-ungare la rangul de bar#n. =stfel, pe linie maternă, ;mil0i#ran se trăgea dintr-# familie din n#bilimea transil*ană.

  Prima lui %arte apărută 'n 1@D4 'n 5#m&nia, Pe %ulmile disperării , a f#st distinsă%u Premiul 0#misiei pentru premierea s%riit#ril#r tineri needita i i premiul Cineril#rț ș

%riit#ri 5#m&ni. u%%esi* au apărut< 0artea amăgiril#r  (1@DB", .%-imbarea la fa ă a ț 5#m&niei  (1@DE", 9a%rimi i .fin i ș ț  (1@D7". 0el de-al d#ilea *#lum, .%-imbarea la fa ă a  ț 

5#m&niei  a f#st aut#%en$urat 'n edi ia a d#ua aparută la 'n%eputul anil#r F@!, aut#rulț

 'nsu i elimin&nd numer#ase pasa:e %#nsiderate e)tremiste, preten i#ase i stupide.ș ț ș

?e*#ia resim ită atun%i de genera ia t&nără a unei tre$iri spirituale p#rnită dinț ț

e)altarea *al#ril#r *itale, antira i#naliste, %are din pă%ate a %ulminat 'ntr-un e)tremismț

de dreapta, a influen at *i$iunea t&nărului 0i#ran. e i nu a f#st ni%i#dată membru alț ș

>i %ării legi#nare, 'n peri#ada interbeli%ă simpati$ea$ă %u ideile a%esteia, fără a fi deș

a%#rd %u met#dele ei *i#lente. G1H Ple%at %u # bursă la erlin 'n 1@DD, se de%lară 'ntr-unarti%#l admirat#r al lui itler i :ustifi%ă pr#*#%at#rș  ?#aptea %u itel#r lungiț . a repudiaap#i definiti*, %u furie i ru ine, a%eastă *i$iuneș ș G2H, %a pe # inadmisibilă rătă%ire atinere ii, argument&nd prin ea refu$ul #ri%ărei impli%ări a indi*idului 'n ist#rie.ț

5e'nt#rs 'n ară, #%upă *reme de un an (1@DE" p#stul de pr#fes#r de fil#$#fie la 9i%eulț

=ndrei aguna din ra #*. +n 1@D7, plea%ă la Paris %u # bursă a Institutului ran%e$Ș ș

din u%ure ti, %are i se *a prelungi p&nă 'n 1@44. +n 1@4!, 'n%epe să s%rieș  +ndreptar pătima ș , ultima sa %arte 'n limba r#m&nă, limbă pe %are a aband#nat-# 'n fa*#areafran%e$ei. arianta definiti*ă a +ndreptarului  (rămasă inedită p&nă 'n 1@@1" a f#st

 'n%eiată 'n 1@4B, anul 'n %are 0i#ran s-a stabilit definiti* 'n ran a. upă retragereaț

%etă eniei r#m&ne de %ătre aut#rită ile %#muniste a trăit la Paris %a apatrid.ț ț

;mil 0i#ran a 'n%eput prin a fi un g&ndit#r t#rturat de sentimente i sen$a ii *i#lente.ș ț

Pre#%upat de pr#blema m#r ii i a suferin ei, este atras deț ș ț ideea  sinu%iderii %a idee%are a:ută supra*ie uirii. Cema alienării #mului, temă e)isten ialistă prin e)%elen ă,ț ț ț

pre$entă la 8ean-Paul artre sau =lbert 0amus, este f#rmulată astfel, 'n 1@D2, det&nărul 0i#ran< ă fie #are pentru n#i e)isten a un e)il i neantul # patrieJț ș

0&te*a teme mari străbat #pera lui ;mil 0i#ran< %#ntingen a fiin ei umane, pă%atulț ț

#riginar, sensul tragi% al ist#riei, sf&r itul %i*ili$a iei, amenin area 5ăului, refu$ulș ț ț

%#ns#lidării prin %redin ă, #bsesia abs#lutului, *ia a %a e)presie a e)ilului metafi$i% alț ț

7/24/2019 Imanuel Kant ref

http://slidepdf.com/reader/full/imanuel-kant-ref 4/5

#mului et%. 0i#ran a f#st un g&ndit#r pasi#nat de ist#rie, pe %are # %un#a tea bine dinș

*astele sale le%turi i maiș  ales din aut#rii i mem#riali tii peri#adel#r de de%aden ă, deș ș ț

unde refle% iile mar%at gn#sti%e i antim#derniste, #are%um 'n linia spengleriană, asupraț ș

destinului #mului i %i*ili$a iei. =t&ta *reme %&t a păstrat legătura %u #riginile i nu s-aș ț ș

 'nstrăinat de sine, #mul a re$istat. =stă$i, el este pe %ale să se distrugă prin

#bie%ti*are de sine, pr#du% ie i repr#du% ie irepresibilă, e)%es de aut#anali$ă, deț ș țtransparen ă i prin triumful artifi%ialului.ț ș

Ir#nia destinului a *rut %a ;mil 0i#ran să de*ină %elebru t#%mai 'n limba fran%e$ă, ale%ărei %#nstr&ngeri le repudiase 'n tinere eț .

5en6 es%artes (31 martie 1596 – 11 februarie 1650), cunoscut de asemenea

cu numele latin Cartesius, a fost un filozof   iș  matematicianfrancez.

7/24/2019 Imanuel Kant ref

http://slidepdf.com/reader/full/imanuel-kant-ref 5/5

S-a nscut !n localitatea "a #a$e en Touraine !n 1596, fiind al treilea co%il al cu%lului

&oac'im i &eanne (escartes, o familie de mici nobili din reiunea Touraine,ș  *ran aț . "a

numai un an de la na terea lui +en, mama sa se stine din ia ș ț   (escartes a fi crescut

de o doic i se %are c a fost contaminat de boala de %lm/ni care a cauzat moarteaș

acestuia. n 160, la /rsta de 2 ani, este !ncredin at noului a ezm/nt al iezui ilor din "aț ș ț

*lec'e, bastion al /ndirii aristotelice. ici studiaz latina iș  reaca, %recumiș  matematica, fizica, loica, morala  iș  metafizica.

 n 1612 (escartes se !nroleaz !ntr-una din armatele 4la mod4 de %e atunci, cea a

%rin ului de rania, fr reun imbold deosebit %entru ia a militar. ncartiruit !nț ț  landa,

la reda, (escartes se a !nt/lni %e 10 noiembrie 1612 cu un om care-i a marca

destinul7 8saac eecman, matematician i fizician care-i stimuleaz lui (escartes ustulș

inen iei iin ifice. Tot !nț ș ț  1612, (escartes scrie un mic tratat de muzic :Compendium

Musicae), dedicat lui eecman, i se ocu% intens de matematic.ș

 n toamna lui 16;2 se stabile te !nș  landa, unde rm/ne ;0 de ani. Sunt anii !n care

%ublic cele mai im%ortante o%ere ale sale7 Discursul , Medita iileț  , Principiile, Pasiunile.

 n noiembrie 1633 afl de condamnarea lui <alilei  i renun la %ublicarea tratatului suș ț

4"umea4, care se s%ri=inea %e sistemul co%ernican. n 1635 se na te fiica sa, *rancine,ș

conce%ut cu o seritoare. n iunie 163> a%are la "e$da, fr semnatur, Le Discours de la

méthode, !n francez, urmat de eseurile Dioptrica, Meteorii  iș  Geometria. ?rmeaz reac iiț

ii la aceste tratate, mai ales din %artea lui +oberal i *ermat, la care se adau tatlș

lui @ascal. Tot !n aceast %erioad se a declan a i conflictul dintre (escartes i *ermat.ș ș ș

 n 160, !n se%tembrie moare fiica sa *rancine iar !n octombrie moare tatl su. (escartes

e foarte afectat. n 161 %ublic, la @aris, !n latin, Meditationes metaphysicae, :Aedita iiț

metafizice), o%era sa ca%ital traducerea francez a%are !n 16>, la @aris, rezut de

(escartes !nsu i. (escartes trimite tratatul, !nainte de %ublicare, %rin intermeiul luiș

Aersenne, unor intelectuali de seam :%rintre care @ierre <assendi i T'omas #obbes) iș șunor iezui i :%rintre care t/nrul teolo ntoine rnauld) %entru ca ace tia s- i eB%rimeț ș ș

obiec iile la %ozi iile sale metafizice. a iau na tere biec iile i rs%unsurile, care orț ț ș ș ț ș

fi %ublicate odat cu tratatul i fac cor% comun cu acesta, a/nd un im%ortant rolș

eB%licati. ntre 16;-16 are loc %rima confruntare ma=or a cartezianismului cu filosofia

remii %rintr-o !ndelunat %olemic la ?niersitatea din ?trec't, cu Doetius, %rofesor de

teoloie i rector al uniersit ii, care !l acuz %e (escartes de calomnie i de ateism.ș ț ș

@olemica a dus la condamnarea 4filosofiei noi4 !n landa i a continuat la "eiden %/nș

du% moartea lui (escartes, im%lic/nd tot mai multe %ersona=e.

 

Se stine din ia %eț  11 februarie 1650 !n urma %neumoniei contractate !n tim%ul

de%lasrilor de la re edin a sa la %alatul real %entru a %redaș ț  filosofia, la orele cinci aledimine ii – sinurul moment al zilei !n care reina considera c aea 4mintea lim%ede4.ț