3. Faptul sau condiia de a nelege adevrul, faptele sau realitatea imediat, cu mintea sau prin intermediul simurilor; percepie, cunoatere, nelegere;ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Cunoaterea filosofic2. Cunoaterea resprezint cunotina, informaia, nelegerea teoretic sau practic cu privire la o anumit ramur a tiinei, artei, nvrii sau a altei zone care implic studiu, cercetare sau practic i dobndirea abilitilor4. Suma total a ceea ce se cunoate: ntregul corp al adevrurilor, faptelor, informaiilor, principiilor sau altor obiecte ale cunoaterii dobndite de omenire.ExperienaInformaiaInvturaCunoaterea

Cunoaterea filosoficILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Problema originii cunoaterii umane este aceea de a ti dac ea provine din experien (empirism) sau din raiune. Problema naturii cunoaterii ne face s distingem diverse forme ale cunoasterii, indeosebi pe acelea ce tin de spiritul de finete (cerut in toate stiinele umane- psihologie, pedagogie si pe acelea ce in de spiritul geometric (este cerut in tiina despre lume). Problema importanei cunoaterii noastre este aceea de a ti dac putem ajunge la absolut i la cunoaterea naturii intime a lucrurilor, cum crede dogmatismul (Platon), ori daca cunoaterea noastr rmne limitat la lumea fenomenelor, fr a ne putea vreodat pronuna asupra celor trei probleme fundamentale: natura materiei, esena sufletului omenesc (i a instabilitii sale) i existena lui Dumnezeu (i a naturii sale).In istoria filosofiei s-au formulat poziii foarte diverse cu privire la natura, modalitaile i scopul cunoaterii, marcnd o adevarat revoluie in gnoseologie.

Cunoaterea filosoficIn epistemologie, filosofii admit 3 tipuri de cunoatere Cunoaterea factual (rezult in urma unor observaii indrecte, contemplative) Cunoaterea practic (const n a ti cum) Cunoaterea prin contact (cunoaterea oamenilor, a locurilor i a lucrurilor)Analizand structura cunoaterii, aproape toi filosofii au admis c ea se prezint ca o relaie ntre dou componente ireductibile una la alta, anume subiectul si obiectul cunoaterii. - nivelul cunoaterii observaionale, care pornete de la obiecte, fenomene, diferite procese i n cadrul cruia sunt evideniate cu ajutorul organelor de sim nsuirile exterioare i individuale ale obiectului- nivelul cunoaterii empirice care are n vedere analiza i descrierea clasei de obiecte identice, pentru prelucrarea datelor fiind folosite o serie de operaii logice- nivelul cunoaterii teoretice care urmrete elaborarea conceptelor i stabilirea legilor teoretice i n cadrul creia capacitatea constructiv a subiectului cunoaterii are un rol important. ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Obiect Subiectrelaie cognitiv (cunotin i comunicare) => obiectivitateAstfel au fost identificate i trei niveluri ale procesului cunoaterii:valoarea cunoateriiIdealist-obiectivMaterialist-metafizic

Cel care centreaz filosofia pe om, pe necesitatea perfecionrii lui morale, fcnd trecerea spre gndirea despre gndire, este Socrate.Stroe noteaz c "teoria cunoaterii ncepe s fie vzut ca o component necesar oricrei construcii filosofice, ea explicnd ce este i cum se realizeaz cunoaterea lumii de ctre om.

fie ca o cretere a puterii noastre asupra lumii nconjurtoare (concepie dezvoltat de Fr. Bacon).Adevrul

Adevrul este o valoare gnoseologic ce caracterizeaz cunotinele despre realitate.

Este una din valorile supreme ale omului care evideniaz semnificaia general uman a cunoasterii

Adevrul este un caracter al cunoaterii noastre si nu a ceea ce exist (realul)

ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Cunoaterea a fost mereu neleas n dou moduri:

fie ca un progres realizat n interiorul nostru (concepie aparinnd lui Platon);Cunoaterea filosofic

Adevrul Atingerea adevrului constituie idealul ntregii noastre cunoateri, n funcie de care se structureaz intreaga activitate cognitiv a omului. Conform definiei adevrului, condiia pe care o propozie trebuie sa o indeplineasca pentru a fi adevarat, are in vedere existenta unei corespondente ntre coninutul (sensul) acesteia i realitatea la care ea se refer

Unii filosofi au propus definiii ale adevrului care sa cuprind i un criteriu pe baz cruia s se poat face deosebirea dintre adevr si fals.Teoriei corespondenei definete adevrul prin acordul cunotinelor cu realitatea, cu obiectul lor.

Teoria coerenei definete adevrul prin faptul ca ea se afl n acord cu celelalte cunotine acceptate de subiectTeoria pragmatist definete adevrul prin prezumia ca are consecine utile, eficiente, n diferitele zone ale aciunii umaneTeoria consensului susine ca adevrul nu are suport ontic, legile naturii si abstraciile tiinifice au aprut ca simple convenii.

Cum se formeaza adevrul?SenzaiiSimuriExperienteorieILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"

INTELECT AGENT UNIVERSAL (ACTIV) In Evul Mediu tardiv, s-a formulat o teorie care const din: secundum fidem adevrul dupa credint si secundum rationem adevrul dupa raiune.Conform lui Averroes, nu exist nici un conflict ntrereligieifilosofie. Exist astfel dou ci distincte de atingere a adevrului: caleafilosofieii cea a religiei.INTELECT ACTIVINTELECT PASIV FORMA CORPULUI- Nu este identitc cu sufletul individual- Nu au fost niciodat forme ale corpului individual- Sunt eterne, universale i uniceINTELECT PASIV- Este individual SUFLETUL INDIVIDUAL- Este efemeractivareNemurirea sufletului individual este numai unadevr de credin, nu unul absolut.Adevrul absoluteste accesibil numaiIntelectului adept. Astfel doctrina conducea la anularea cunotinei individuale i la ideea c sufletul este efemer. INTELECTUL INDIVIDULUI INTELECT ADEPT- Pune in funciune predispoziia corporal i d astfel natere unei receptiviti fa de inteligibil- Sunt numeric egale cu sufletele individuale care au reuit s intre in comuniune cu Intelectul Universal.ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"

Dogmatismul

Cunoaterea filosofic i teologic

Cunoasterea stiintifica

Cunoasterea filosoficIluminismul - premiseCauzele formrii curentului psihologic: ILUMINISMULEmpirismul lui Francis Bacon Panteismul lui Baruch SpinozaScepticismul lui Pierre BayleRaionalismul lui ReneDecartesDescoperirle lui Isaac Newton Teoria adevrului dublu al lui AverroesPrivilegiile feudale (monarhie)Supremaia monarhuluiConstrangerile sociale si politiceCenzura in diferite aspecte socialeIluminismulnumit iEpoca LuminilorsauEpoca Raiuniieste o micare ideologic i cultural, antifeudal si antidespotic, desfurat ntre sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale, prin rspndirea culturii, a luminilor n maseILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"

Iluminismul caracteristici Are caracter antidespotic i antifeudal instituiile feudale erau supuse unei critici severe; se cerea anularea privilegiilor feudale; se cer drepturi sociale i politice egale pentru intregul popor.

Are un spirit raionalist i materialist - raiunea este calitatea fundamental cu care natura l-a inzestrat pe om - toatele fenomenele vieii cunosc o interpretare materialist - lumea este o realitate obiectiv care exist indiferent de voina omului sau chiar a Divinitii.

Are caracter anticlerical i laic - pledeaz pentru eliberarea spiritului de prejudeci sau superstiii - caut,ca i umanistii,s elibereze individul de sub puterea bisericii,a credinelor populare; Propune accesul poporului la educaie i emanciparea lui prin cultur Este doar un curent ideologic i cultural, nu un curent literar - scrierile erau marcate de un puternic curent materialist; - prin alegorie, satira i fabula se critica indirect fanatismul religios i orientarea politic; - se promoveaz ideea de toleran i egalitate ntre oameni.ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"

Iluminismul adevar si cunoastere Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa autoindus. Raionalismul extrem i scepticismul epocii au transformat perspectiva mecanicist asupra universului ntr-o variant revizuit radical a cretintii, numita deism A fost reprezentat de cele mai strlucite mini ale vremii: Voltaire (1694-1778) , Jean Jacque Rousseau (1712- 1778), Denis Diderot (1713- 1784), Charles de Secondat, baron de Montesquieu (1689- 1755), Jean-Baptiste le Rondd'Alembert (1717- 1783). O preocupare a filosofiei luminilor n contrast cu doctrina Bisericii Catolice, a fost cutarea i definirea fericirii. Fericirea era conceput n spirit raionalist ca fiind imediat, un mod de a te mulumi cu posibilul. Evenimentul care marcheaz inceputul acestui curent este revoluia burghez din Anglia (1688). Actul de natere al Iluminsmului poate fi considerat votarea de catre parlamentul englez a Declaratiei Drepturilor Omului. Sub raport ideologic acest curent se cristalizeaz in Franta in secolul al XVIII-lea fiind marcat de apariia unei mari opere colective (17 volume si 11 volume de planse) - Enciclopedia , alctuita sub coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaz toate cunotinele umane. ...ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Teoria cunoaterii se constituie ns ca disciplin filosofic de sine stttoare prin interpretarea i evaluarea coninutului produselor i finalitii activitii de cunoatere. (Eseu asupra intelectului omenesc din 1690 a lui J. Locke).

Iluminismul reprezentantVoltaire sau Franois-Marie Arouet (1694-1778) a fost scriitor i filosofalIluminismuluifrancez.(Les Lumires). - Studiaz limbile clasice (latina i greaca),filosofia, literatura i retorica. - A fost numit istoriograf i acceptat nAcademia Francez. - A practicat criticismul n fiecare form areligieiinstituionale, dar i n nenelegerile politice. - Concepia sa politic se ntemeiaz pe armonia dintre monarhii care dein puterea politic i filozofii care dein nelepciunea.ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" - A contribuit la Enciclopedia lui Diderot si a scris articole pentru Dicionarul Filosofic. - Operele lui resping violent ideea absolutismului i a originii divine a monarhiei.- Deviza a lui Voltaire era lupta pentru triumful raiunii asupra superstiiei, intoleranei, obscurismului i fanatismului religios din Europa secolului al XVIII-lea..Montesquieu nelesese libertatea ca fiind lipsa restriciilor n a face ce doretin limitele legilor impuse de monarhia constituional.Rousseau definea libertatea ca posibilitatea de a te conduce singur, trind sub o lege pe care tu nsui ai adoptat-o.Voltaire credea in teoria conservrii suveranittaii statului nedivizat, nefiind transmis poporului, ci rmnnd n minile monarhului.

El pled pentru un catolicism inclusivist, tolerant, uman.Se resemneaz n faa aciunilor enigmatice ale divinitiiEmpirismCredint cretinRaiuneApariieEvanescenntr-o prim faz ncearc s se lanseze n exerciii de teodiceeIluminismul reprezentantILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Raiunea nsi resimte necesitatea logica a lui Dumnezeu Se ndoiete de raionalitatea naturii i de obiectivitatea actului providenial i pune problema sensului fiinei Se resemneaz n faa aciunilor enigmatice ale divinitiiDeismLuminFericire

Cunoaterea teologicILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Cci roada luminii st in orice buntate, in neprihnire i in adevr, umblai deci ca nite copii ai luminii. Efeseni 5:8 Cunoaterea catafatic - cunoaterea natural a lui Dumnezeu, ce pornete de la creaie ctre Creatorul ei..La baza acestei cunoateri se afl raionalitatea creaiei.Teologia cretin Cunoatere prin revelare i relevareAre un dat i o component dinamic Cunoaterea apofatic - experienadirecta prezentei lui Dumnezeu, care depseste simpla Lui cunoatere raional. Cunoaterea apofatic caut s adapteze mintea omului la realitile dumnezeieti pentru ca omul s tind spreasemnare cu Dumnezeuprin progresul luispirituali moral.

Voi suntei lumina lumii Matei 5:14 Ferice de omul care gsete inelepciunea i de omul care capt pricepere. Proverbe 3:13LuminFericireInima celor pricepui caut tiina Proverbe 15:14

ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" Nu condiia noastr, ci calitatea sufletului nostru ne face fericii. VoltaireCunoasterea teologicRaiunea clasic teoretizat de Descartes, Spinoza i Leibniz se epuieaz n probleme metafizice, pe cnd raiunea la care fac apel filosofii iluminiti este n esena ei mai practic, abordeaz realitile sociale, politice i religioase

**