ANr$OARA ODEANU

iNrn-r.JN 6a1\4rNDE DOMNTgOARE

OAlAronnniNoAPTEADEAIuN

&c

CUPRINS

iNtn-uN cAurx DE DoMNISoARE s

Capitolul I.................. 7

Capitolul II..............,.. 44

Capitolul III ...............

Capitolul IV............... 70

Capitolul V.................

Capitolul VI............... 103

Capitolul VII..............

Capitolul VIII............ 146

Capitolul IX............... 153

Capitolul X................. I57

Capitolul XI............... I75

Capitolul XII.............. 181

Capitolul XIII............ 187

Epi1og......... L93

CALAToR DrN NOAPTEA DE A1uN.......... 203

I. Pe1er......................:.... 207

II. Riscruci 367

IIL Singuritate............... 450

Capitolul I

Ce se poate face in patru ani de facultate ;i cum se poate

sd se petreacd o dimineald,,intr-un cdmin de domni;oare".

Fluctualii sentimentale ale unei domni;oare din cdmin.

Azim-am trezit devreme de tot.De multe zile am socotit multe lucruri pe care azile-am

pus la punct.Sunt de patru ani ln Bucuregti. Pentru ci n-am avut apti-

tudini deosebite pentru nici una dintre facultigi, m-am inscris

la litere, iar, de la litere, pentru ca si nu-mi bat prea mult capul,

am ales cea mai ugoard specialitate: limba romAnl.De patru ani, de cdnd sunt in Bucuregti, n-am mers la

cursuri regulat decAt in semestrul intii al anului Preparator.in anul II - sau ,,anul I specialitate" - am fost de trei ori (o datila dl. Dragomirescu, la Fundafie, ca si-mi caut o colegi, gi,

pentru c[ intrarea mea a produs cdteva trdntiri de scaune iardl. profesor s-a infuriat gi ne-a dojenit, a trebuit si stau pAnila sfbrgit). Alte date, am nimerit la un alt curs decAit cel pe care-l

ciutam. Am intrat tot tirziu gi, in urma mea, s-a incuiat uga.

Numai a treia oari am rimas de buni voie. Asta pentru ci ocolegi imi arita noile modele de primivari, copiate la ,,Car-

tea Romineasci" din ,,Die Dame" Ei ,,Femina"). in anul III -,,anul II specialitate" - n-am mai fost decdt o datd ca si-mi iau

AniSoara Odeanu

o lucrare de seminar, iar in anul IV - ,,anul III specialitate" -n-am mai fost deloc.

Examenc, trebuia si dim cAte gase pe an, avind optsprezece

pAni la licenfi, in cei trei ani de specializare. Pentru ca si trecidintr-un an in anul urmitor, erau necesare numai trei, insi.Nici n-am fbcut mai mult. Aveam pindL acum gase examene,

date in doi ani - patru sesiuni - gi douisprezece examene de

dat intr-una singuri: sesiunea asta (ca si pot si-mi dau licenlain toamni).

Motivul pentru care m-am prezentat la examene aga

de pufine a fost - recunosc * cam neobignuit. Mi inscriam, de

obicei, la cAte zece. Dar incepeam si invif totdeauna tdrziu,ca o zi sau doui inainte de examen.

incepeam si invi!, plictisiti, ciscAnd qi injurind: cursul,pe profesor si soarta mea. Pagini cu pagini, qi deodati cursulincepea si mi intereseze. CurAnd, imi dideam seama ci:materia e frumoasi qi interesanti. (Am fost emofionati p6nila lacrimi, pdni gi deasupra cursului de filologie cAnd am gisitintdiul cuvint a clrui argumentare nu-mi mai pirea traside mAnec6 gi am intrevizutvag ci - probabil - 9i filologia e o

gtiin!6.) Toati mentalitatea mi se schimba. imi disprefuiamlenea de pAni atunci Ei imi propuneam si incep o viali nouiL,

de munci disciplinati gi rodnic5.Nu mai dideam examenul, dar curdnd uitam ce-mi propu-

sesem. Venea vara cu cildura gi toate celelalte tentalii ale ei.

Octombrie sosea pe neagteptate 9i iariqi mi vedeam cu cursulde opt sute de pagini de pregltit in doui z:dle.M|mulpmeam de

data asta, si mi dispre{uiesc profund gi si pierd iar examenul.La toate lucrurile astea m-am gindit asearl.Douisprezece examene ... Azi era douizeci gi cinci martie.

PAni la doulzeci gi cinci mai. in realitate, examenele vorincepe numai dupi cinci iunie, dar preferam si lucrez in cifrerotunde, ca si nu mi mai incurc Ai in socoteli mirunte. Douiluni. $aizeci de zile. Cinci zile pentru pregitirea unui exa-men. Era pu{in. Trebuie, deci, si invif zi gi noapte. (E foarte se-

rios, Dany! Mi incurcam gi ciutam si-mi dovedesc ci e foarte

intr-un cdmin de domni;oare 9

serios. Cineva din mine z?rmbeaflegmatic: ce, serios, Dany?Ai si dai examenele... $i; ce ai si faci cu literele, Dany? Culimba romini?! Te tenteazi si fii o profesoari de limba ro-mdni in oraqul X unde nu-i decAt o stradi lungi de la garl,pdni la cimitir gi unde ziarele din capitali sosesc cu intdrzierede trei zile, iar moda sosegte abia dupi trei ani?! Mai ai numaicAteva luni de stat in Bucuregti. $i e primivarl, cea din urmiprimlvari ataaici. E ridicol si te gAndeqti la examene acum!)

M-am culcat nemulpmiti de mine gi de tot gi lipsiti deconvingere. Congtiinfa imi dicta, in acelagi timp, doui lucruriopuse: si invi!, pentru ci n-am fbcut pdni acum nimic Ai sinu invi! pentru ci e prea frumos afari gi s-ar putea si regrettot timpul acesta sacrificat invifiturii. Am dormit foarte neli-nigtit - un somn impestrifat cu fragmente de vise in care intoate, mi vedeam bucurindu-mi de soare si de libertate indiferite feluri, pentru ca - la un moment dat - gindul exame-nelor s5'-mi intunece brusc fericirea, cobordnd sub el umbrideasi pe cdmpul insorit al liniqtii mele.

M-am trezit mult inainte de a suna, cu aceeagi senzafie, deceva supiritor, dar care nu era nici micar atdt de supiritorca si mi necijeasci cu adevirat. O stare sufleteasci in care tesim{i ispitit si cau{i vini celor din jur, ca si-i cerfi - gi, atunci,nu mai egti deloc supirat, egti, dimpotrivi, vesel qi mulfumit.

Nu m-au trezit nici grijile, ci m-a trezit soarele.Patul meu era intre doui uqi: uga prin care se intra in ca-

meri 9i cea prin care se iegea in balcon (o proeminen{[ a zidu-lui, lati cdt si pui un pantof - in lungime, dac6' nu cumva aveainumir prea mare la picior gi care, pentru ci avea grilaj, pretin-dea a fi balcon). in stAnga acelei ugi, mai era o fereastri. Deci,aproape tot zidul era acoperit de geamuri - gi prin toate gea-murile pitrunseseri razele gi igi frceau de cap in camera noastri,intr-o invilmiqeali de lumini, orbitoare.

Cum am deschis ochii, mi-au inecat privirea ca o api gal-beni, iar, cAnd i-am inchis, mi-au transformat pleoapele indoui comprese muiate in sdnge.

t0 Ani;oara Odeanu

Oare cAt o fi ceasul? m-am intrebat curioasi. N-aveam nici

un ceas in cameri. Ceasul meu, ceas brilari,,Doxa", l-am dus

de atdtea ori,la reparat gi am pldtit atAt de mult pentru el firdsi reugesc s6-1 fac si' meargi bine, cd, in cele din urmi, m-am

resemnat cu ideea ci n-are si,-mi mai foloseasci 9i l-am arun-

cat in fundul cutiei de la noptieri, lAngi alte lucruri scoase dinuz. Baby a primit cadou, in vacanla Criciunului, un ceas de

aur, tot ceas de mind, o fini bijuterie de modi veche - incrus-

tat cu pietre pre{ioase printre flori stilizate migdlos. in plus,

era un obiect cu oarecare vechime - de prin 1900 - 9i nu avea,

din catza asta - spunea ea - nici un fel de marc6. Doar, pe un

capac iniuntrt, zgdriat timid de o mAni de domnigoard: Zoe,

numele mltugii care i l-a diruit. Baby voia si-l vdndi 9i nugisea cumpirdLtor. A avut norocul sd i-l pierd eu, la un cine-

matograf - gi si nu-mi dau seama pini acasi' Ca si primeascio reparalie pecuniari, am minfit-o ci l-am vindut unei prie-tene ale mele, externe, care s-a aritat foarte incAntati de

achizilia ficuti. Mai aveam, pAni acum cdteva zile, un ceas

degteptdtor de tinichea, de foarte dubioasi calitate, cu o loco-

motivi inalti gi indesati - ca turtiti, intr-o catastrofb de cale

feratd -, fluturind deasupra un steag de fum tremuritor'-,zugrdvitit in mijlocul cadranului, voind si arate ci foloseqte

indeosebi pentru a prinde trenul la timp qi care, pentru cd eta

de tinichea, avea un tic-tac supiritor, in linigtea nop{ii, mai

ales atunci cAnd te incipifAnai si-l asculli. La inceput, nu-lsimleam, doar dupi cAteva siptimdni, intr-o noapte de

insomnie, am inceput si-l ascult gi mi s-a pirut gtozav de cu-

rios cum putusem si dorm cu el pAni atunci. Avea un tic-taccaracteristic: doui tac-tac-uri obignuite, apoi, al treilea, hdrqiitlung, parci silta in el un monstru mic de metal: doi paqi dubli,

iar al treilea schimba piciorul... L-am scos pe sali, inspii-mdntati. A doua zi am constatat ci a dispirut, ca si reaparicine gtie unde. (Concepfia multora dintre noi, despre proprie-tate, tindea spre comunism.)

Marta gi Baby m-au certat (,,tu, sensibilo, daci n-aveai

nevoie de ceas, n-aveai nici un drept si ni-l iei noui" etc... cu

intr-un cdmin de domnisoare 11

toate ci il aveam prin aceeagi manevre prin care il avea acumnoua-i proprietari, dacd riu cumva era chiar vechea stdpAni,care 9i l-a regisit).

Acum, imi dideam seama gi eu ci e prost si n-ai ceas. Nugtiam ce sd fac. Trebuia si agtept si sune. Nu mi incumetamsi mi scol inainte de a suna intAia oari. (Suna de doui ori:intdi pentru sculare, apoi pentru ceai.) Oricum, nu simleam inmine nici cel mai mic impuls spre munc6. Simfeam, in schimb,o nelinigte ce-mi apisa toate gdndurile, se scurgea printre ele,

mi le incleia... $i, daci nu mi hotira, inci, si incep si invif,imi rata, in schimb, orice alti activitate. (Era oare glasulcongtiin{ei? imi dideam oare seama, in subcongtient, ce nu facnimic gi ci cheltuiesc gi bani, gi timp, de atdgia ani, zadarnic?)

Dar m-am consolat.M-am hotirdt si dorm iar. Mai ales cd soarele mi supira,

oricum m5. intorceam. Erau, ce-i drept, atitudini in care nu-milumina decdt o parte din fafd (de ex. cind eram cu fafa spre

perete), dar de vreme ce il gtiam prezent gi supiritor si com-parasem pleoapa inrogiti de lumini, cu o cataplasmd insdn-geratil, nu mai era chip si-l suport in nici un fel. M-am ghemuittoati sub plapomi, in pozifia despre care, nu stiu unde amcitit ci e cea mai comodi, pentru ci a fost intAia pozilie dinexistenfa noastri gi, astfel, m-am pregitit pentru un nou somn.Mi-am pregitit gi gdndurile pentru linigte. Dar abia apucaserisi se absoarbl unele intr-altele, ca niqte stropi de cerneali pe

o sugativd, ca si invie intr-o lume in care fantomele lor se voruni dupi plac, cind, a pornit din mine, ineclcios, cu pietre qi

cu fum, ca o erup(ie vulcanici, un necaz ce m-a cuprins toatigi mi-a readus luciditatea. Adici de ce era si stau eu aga sub

plapomi? Cine m5 obliga si fac lucrul acesta? Md ghemuisemgi mi acoperisem ridicol qi voiam si dorm! Era foarte umi-litor! De altfel, era qi incomod. Cum nu observasem pAniatunci cdt e de incomod sd dormi cu trupul zgdrcit in felulacesta? Enervarea imi cuprinse capul in cercuri de fier, ce mdstrAngeau din ce in ce mai tare.