III.8
1
ILUSTRATIUNEA ROMANA" 0 7 A, In casa aceasta, veche. cu zidurile albe incdreate de inutile stucaturi, care isi traeste ultimele clipe, e astazi instalata, o oarecare administratie sil- vica. La parter sunt magazine si in fundul curtii nenumdrate ateliere. Functionarii cari lucreaza la masi- nile de scris, nu-si ridica privirile spre plafonul Malt, pe care au mal ramas urmele unor frumoase picturi Clcidirea cunoscutd sub Trei din cele mai vechi imobile. vor dispare in curând din Bucuresti. pen- tru a face loc unor strazi mai largi, sau unor imobile moderne de, raport Sunt fostele hanurri Ghermani si Rosu Çi imobilul, care a addpostit prima incercare de teartru românesc, faimo- sul teatru al domnitei Ralu, capri- cioasa i rasfatata fata a lui Voda Caragea. Intr'un soi de pios pelerinaj am fost sa ne ham ramas bun dela cele trei vechi imobile, cari au cunoscut veselul Bucuresti cu ,2poduri" de lemn, cu boieri veseli, jupanite dracoase prostime, totdeapna pornita pe pa- treceri prin mustärii i alte ,locante" cu vin bun si muzica tigäneascd. Un prim popas 1-am facut la imo- bilul, care a adapostit hanul rasu". Astäzi, casa este napadita de maga- zinele inghesulte ale pläpumarilor yopselarilor din strada Baratiei. Casa a cunoscut numeroase transformari adaogin. Astfel, curtea a fost inchisa de clädiri notii i zidurile vechi au Primit tencuialä noud. Altädatd, casa aceasta modesta inteun cat, cu ferestrele ei mici ali- Mate in rânduri dese, era vopsita toard intr'o culoare rosie ca sângele. curte largä se deschidea pentru carele marchitanilor, lipovenilor, bo- langillor i zarafilor, cari trageau; In iMma cartierului comercial Hanul Rosu, nu era un palace" Prea de incredere. Aici s'au petrecut destule drame misterioase i jefuirea musteriilor de-o noapte a fost un sistem. caruia i-a pus capat Bibescu iloda. in urma unui caz mai gray. Un nepot al generalului Sarassov, guver- natorul Tighinei, care venise la Bu- euresti sa incerce un negot de vite, a lost atras intr'o cursa, cu ajutorul unei femei i jefuit de 10.000 de gal- beni dubli, impärätesti. Nobilul rus a reciatnat cazul la Curte i s'au luat masuri severe, banii fiMd restittiti in 4 ore. Drept pedeapsa, hanul a fost Inchis sase luni si tot personalul, In frunte cu patronul, bdtut la tälpi in Plata Sf. Anton. De atunci, Hanul Rosu a devenit un hotel de oameni cinstiti, pâna in ziva, cand valoarea comercialã a cartieru- lüi cu. 1000 la 100, tot parterul a fost amenajat pentru ma- gazine. Un alt imobil supus daramarii este ..Hanul Ghermani". Situat intre Banca National& si Bursa., imobilul ocupa o importantä suprafatd de te- ren, a cärui valoare se ridica astazi dupa pretentiile proprietarilor la 100 milioane Aici, la hanul Ghermani a fost pri- mul hotel de lux al orasului. Slräinhi hogati, cari veneau la mijlocul seco- lului trecut sä cerceteze tariseara noastra, trägeau aici. Riffaud, dese- natorul care a publicat in revistele straine nenumarate aspecte ale Ca- pitalei dintre 1820-1850 a fa:cut un Intreg album, reprezentând hanul Ghermani. Ca si la hanul Rosu, valoarea co- mercialä a locului a fault sä fie na- pkin de magazine, birouri si tot soiul ae intreprinderi comerciale, numele de Hctnul Ropc Vizitând hanul Ghennani, un sin- gur lucru mai aminteste de straluci- rea de altadat& a locului. In fundul vastei curti, sträjuitä de anacronice arcade. se afla instalata o adevarata mustarie", cu vinuri spumoase ce se beau nurnai in oale noui de pamânt. In larma atelierelor, birourilor magminelor, mustaria din hanul Ghermani, este deplasata, ca un costum de bas-boier, intr'un cuier laturi de un training"... ae aviator! iatà acum i casa din calea Victo- nei, unde domnita Ralu a facut tea- trul dela Cismeaua Rosie, si care va fi in curând ras de pe suprafata pa- inantului, pentru a se ridica in loc o vastä clädire moderna, un blokhaus sfidator in vechiul Pod al Mogo- soaei", aláturi de bisericile ridicate din evlavia boerilor i vechile case, uncle au palpitat inimile, celor mai de searna suflete românesti. Teatrul dela Cioneada Role; Jos: Hanul GherMani murale, cu ingeri, cu harpe, cu lire si alte neintelese simboluri. Aici, in sala aceasta cu parchetele mancate i gaunoase, s'au adunat fri- volele jupânite, prietene I adversare ale initiatoarei teatrului, ciudata Domnita, Ralu. Gras, cu chipul ne- gustorului levarntin, Voda Caragea privea cu bunavointa aceasta noud pozna" a copilei sale preferate, ter- mecatoare fetitä care citeste cele mai complicate tomuri i vreg sä vada in aceeasta capitala, färd strälucire, un teatru adevärat ca la Petersburg, Pa- ris sau Viena. Lumânarile curate de ceara dadeau pe atunci un aer festiv acestor säll posomorâte i triste Era o larma, o stralucire o bundvoe cum rar se vede Imbracata ca ciobanii din Efes, domnita Ralu a jucat pe scena im- provizatä cu stat talent, Meal a smuls lacrimi i aplauze pana i bei- zadelei, care in Mc de biblioteca ayes cea mai completa colectie de lichio- run si votca din Rusia. In aceasta sala trista, unde tacâne masinile de scris, s'a scris prima pa- gina din istorla teatrului românesc. Din stralucirea trecutä nu a mai ra- mas nimic. Si totusi ingerasii, cii o- braji umflati, din picturile plafonului, au vazut acele fermecatoare si naive reprezentatii, in care domnita Ralu a pus atata inflacarata pasiune... Dispare i aceasta, clädire, ale carel ziduri batrane îi mintesc de yre- murile unor straluciri apuse. Si, cdnd tarnacopul va musca din caramida prdfoasä, desigur ca, nu vom fi sin- guru sà regretarn toatd frumu- setea orasului ce se cladeste ha- trtinul i pitorescul Bucuresti, care dispare, care a dispárut. www.digibuc.ro DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
description
III.8
Transcript of III.8
-
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
0
7
A,
In casa aceasta, veche. cu zidurilealbe incdreate de inutile stucaturi,care isi traeste ultimele clipe, e astaziinstalata, o oarecare administratie sil-vica. La parter sunt magazine si infundul curtii nenumdrate ateliere.
Functionarii cari lucreaza la masi-nile de scris, nu-si ridica privirilespre plafonul Malt, pe care au malramas urmele unor frumoase picturi
Clcidirea cunoscutd subTrei din cele mai vechi imobile. vor
dispare in curnd din Bucuresti. pen-tru a face loc unor strazi mai largi,sau unor imobile moderne de, raportSunt fostele hanurri Ghermani si Rosui imobilul, care a addpostit primaincercare de teartru romnesc, faimo-sul teatru al domnitei Ralu, capri-cioasa i rasfatata fata a lui VodaCaragea.
Intr'un soi de pios pelerinaj amfost sa ne ham ramas bun dela celetrei vechi imobile, cari au cunoscutveselul Bucuresti cu ,2poduri" de lemn,cu boieri veseli, jupanite dracoaseprostime, totdeapna pornita pe pa-treceri prin mustrii i alte ,locante"cu vin bun si muzica tigneascd.
Un prim popas 1-am facut la imo-bilul, care a adapostit hanul rasu".Astzi, casa este napadita de maga-zinele inghesulte ale plpumariloryopselarilor din strada Baratiei. Casaa cunoscut numeroase transformariadaogin. Astfel, curtea a fost inchisade cldiri notii i zidurile vechi auPrimit tencuial noud.
Altdatd, casa aceasta modestainteun cat, cu ferestrele ei mici ali-Mate in rnduri dese, era vopsitatoard intr'o culoare rosie ca sngele.
curte larg se deschidea pentrucarele marchitanilor, lipovenilor, bo-langillor i zarafilor, cari trageau;In iMma cartierului comercial
Hanul Rosu, nu era un palace"Prea de incredere. Aici s'au petrecutdestule drame misterioase i jefuireamusteriilor de-o noapte a fost unsistem. caruia i-a pus capat Bibescuiloda. in urma unui caz mai gray. Unnepot al generalului Sarassov, guver-natorul Tighinei, care venise la Bu-euresti sa incerce un negot de vite, alost atras intr'o cursa, cu ajutorulunei femei i jefuit de 10.000 de gal-beni dubli, imprtesti. Nobilul rus areciatnat cazul la Curte i s'au luatmasuri severe, banii fiMd restittiti in4 ore. Drept pedeapsa, hanul a fostInchis sase luni si tot personalul, Infrunte cu patronul, bdtut la tlpi inPlata Sf. Anton.
De atunci, Hanul Rosu a devenit unhotel de oameni cinstiti, pna in ziva,cand valoarea comercial a cartieru-li cu. 1000 la 100, totparterul a fost amenajat pentru ma-gazine.
Un alt imobil supus daramarii este..Hanul Ghermani". Situat intreBanca National& si Bursa., imobilulocupa o important suprafatd de te-ren, a crui valoare se ridica astazidupa pretentiile proprietarilor la100 milioane
Aici, la hanul Ghermani a fost pri-mul hotel de lux al orasului. Slrinhihogati, cari veneau la mijlocul seco-lului trecut s cerceteze tarisearanoastra, trgeau aici. Riffaud, dese-natorul care a publicat in revistelestraine nenumarate aspecte ale Ca-pitalei dintre 1820-1850 a fa:cut unIntreg album, reprezentnd hanulGhermani.
Ca si la hanul Rosu, valoarea co-mercial a locului a fault s fie na-pkin de magazine, birouri si tot soiulae intreprinderi comerciale,
numele de Hctnul RopcVizitnd hanul Ghennani, un sin-
gur lucru mai aminteste de straluci-rea de altadat& a locului. In fundulvastei curti, strjuit de anacronicearcade. se afla instalata o adevaratamustarie", cu vinuri spumoase ce sebeau nurnai in oale noui de pamnt.
In larma atelierelor, birourilormagminelor, mustaria din hanulGhermani, este deplasata, ca uncostum de bas-boier, intr'un cuierlaturi de un training"... ae aviator!
iat acum i casa din calea Victo-nei, unde domnita Ralu a facut tea-trul dela Cismeaua Rosie, si care vafi in curnd ras de pe suprafata pa-inantului, pentru a se ridica in loc ovast cldire moderna, un blokhaussfidator in vechiul Pod al Mogo-soaei", alturi de bisericile ridicatedin evlavia boerilor i vechile case,uncle au palpitat inimile, celor maide searna suflete romnesti.
Teatrul dela Cioneada Role; Jos:Hanul GherMani
murale, cu ingeri, cu harpe, cu lire sialte neintelese simboluri.
Aici, in sala aceasta cu parchetelemancate i gaunoase, s'au adunat fri-volele jupnite, prietene I adversareale initiatoarei teatrului, ciudataDomnita, Ralu. Gras, cu chipul ne-gustorului levarntin, Voda Carageaprivea cu bunavointa aceasta noudpozna" a copilei sale preferate, ter-mecatoare fetit care citeste cele maicomplicate tomuri i vreg s vada inaceeasta capitala, frd strlucire, unteatru adevrat ca la Petersburg, Pa-ris sau Viena.
Lumnarile curate de ceara dadeaupe atunci un aer festiv acestor sllposomorte i triste Era o larma, ostralucire o bundvoe cum rar sevede
Imbracata ca ciobanii din Efes,domnita Ralu a jucat pe scena im-provizat cu stat talent, Meal asmuls lacrimi i aplauze pana i bei-zadelei, care in Mc de biblioteca ayescea mai completa colectie de lichio-run si votca din Rusia.In aceasta sala trista, unde tacnemasinile de scris, s'a scris prima pa-gina din istorla teatrului romnesc.Din stralucirea trecut nu a mai ra-mas nimic. Si totusi ingerasii, cii o-braji umflati, din picturile plafonului,au vazut acele fermecatoare si naivereprezentatii, in care domnita Ralu apus atata inflacarata pasiune...
Dispare i aceasta, cldire, ale carelziduri batrane i mintesc de yre-murile unor straluciri apuse. Si, cdndtarnacopul va musca din caramidaprdfoas, desigur ca, nu vom fi sin-guru s regretarn toatd frumu-setea orasului ce se cladeste ha-trtinul i pitorescul Bucuresti, caredispare, care a disprut.
www.digibuc.ro
DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
