Capitolul 3

Marele„Cartel Sferic“(‘Das Großraum-Kartell’)şi cadrul său organizaţional

Walter Hallstein nu a fost în nici un caz singurul arhitect al uneilumi postbelice sub controlul Coaliţiei Nazi/Cartel. Până în 1941,regimul nazist a menţinut mai multe “instituţii” oficiale cu un sin-gur scop: să pregătească viitoarea formă politică şi economică alumii – care urma să fie stabilită după victoria Nazi/Cartel în celde-al doilea război mondial.

Unul din aceste “institute de cu-cerire” a fost Institutul Centralde Cercetare pentru OrdineaEconomică Naţională şi Econo-mia Sferei Mai Mari la Dresda,Germania. Conducătorul acestuiplan oficial Nazi/Cartel a fostArno Soelter.

In 1941, Soelter a rezumat pla-nurile Nazi/Cartel pentru o Eu-ropă postbelică sub controlul lorîn cartea sa “Marele Cartel Sferic– Un instrument al ordinii pieţeiindustriale într-o nouă Europă.[Titlul german original era “DasGroßraum-Kartell – Ein Instru-ment der industriellen Marktor-dnung in einem neuen Europa”].

Cartea lui Soelter a devenit un plan pentru ‘Bruxelles UE’.

Paralelele îţi taie respiraţia.

162

Capitolul 3

163

Marele Cartel sferic si structura sa organizatorică

Marele Cartel Sferic nazist – planul pentrustructura şi funcţiile Bruxelles UE

INTRODUCERE

Cuvântul german Großraum, sau “gro-ßer Raum,” înseamnă literalmente spa-ţiu mai mare sau o sferă mai mare.

Până în vara anului 1946, coaliţia carte-lului Petrolului şi MedicamentelorI.G.Farben - Bayer, BASF, Hoechst (astăziparte din Sanofi-Aventis) – şi acţionariilor politici/militari, naziştii, au ocupatFranţa şi au cucerit brutal mari părţi dinEuropa.

În acest moment cartelul petrolului şimedicamentelor I.G. Farben a începutsă-şi dea la iveală planurile postbelice.După finanţarea ridicării naziştilor şi con-struirea maşinii lor de război (care a asi-gurat în proporţie de aproape 100%explozibilele, benzina, cauciucul şi majo-ritatea materialelor esenţiale pentru răz-boi) cartelul petrolului şi medi ca mentelora căutat o returnare exorbitantă a inves-tiţiei.

Aceste fapte sunt detaliate în înregistrările Congresului SUA din1945 asupra I.G.Farben şi a Tribunalului pentru Crime de Războide la Nuremberg, împotriva sa (www.cartel-roots-www2.org)

Arno Sölter, şeful oficialnazist al “InstitutuluiCentral de Cercetarepentru Ordine Econo-mică Naţională Şi Econo-mie Sferică Mai Mare”,autorul cărţii “MareleCartel Sferic”

(“Das Großraum-Kartell”)

164

Capitolul 3

Cartelul I.G. Farben şi-a primit returnarea investiţiei, pe care ocăuta. Dintre cele aproximativ 20 de ţări cucerite brutal de trupelenaziste, I.G.Farben a primit esenţialmente toate industriile, chi-mică, farmaceutică, petrochimică, a mineralelor şi altele – în mareparte pe gratis. În spatele fiecărui tanc care s-a deplasat prin Belgia,Olanda, Franţa, Polonia, Cehoslovacia, Danemarca, Norvegia şi alteţări europene, erau “oamenii în costume gri” – reprezentanţii cor-poratişti ai I.G.Farben, căutând să acapareze organismele acestora.

Această jefuire lipsită de scrupule de întregi industrii şi ţări a deve-nit planul pentru piraţii mondiali care vor urma – de atunci şi pânăîn ziua de astăzi: Halliburton, numeroase multinaţionale de petrolşi medicamente şi alţi “investitori” corporatişti în timpul preşedin-ţiei Bush s-au asigurat că-şi recuperează investiţiile în războiul dinIrak.

Dar să revenim la cel de-al doilea război mondial: terminologiaI.G.Farben despre o guvernare postbelică asupra unei “sfere maimari” a descris iniţial teritoriul Europei ca incluzând şi Rusia. Dar acesttermen a fost păstrat flexibil în mod deliberat astfel încât - cu victo-riile militare proiectate peste Asia, America şi restul lumii – termenulde “sferă mai mare” ar fi cuprins eventual întregul mapamond.

Aceste planuri de cucerire militară a lumii şi subjugare economicăconsecutivă de către coaliţia Nazi/IG Farben sunt detaliate în Tri-bunalul pentru Crime de Război de la Nuremberg împotriva carte-lului I.G.Farben. Copiile a mai mult de 40.000 documente originaleale acestui proces istoric au fost ascunse publicului în Arhivele Na-ţionale ale S.U.A timp de 6 decenii. În 2007 ele au fost în fine pu-blicate online la www.profit-over-life.org.

Următoarea descriere detaliată a planurilor postbelice ale I.G.Far-ben a fost publicată în cartea lui Arno Sölter din 1941, numită “Ma-rele Cartel Sferic – Un Instrument de Ordine pe Piaţa Industrialăîntr-o Nouă Europă” [Titlul original în germană era: Das Großraum-Kartell – Ein Instrument der industriellen Marktordnung in einemneuen Europa].

165

Marele Cartel sferic si structura sa organizatorică

Publicarea acestei cărţi nu a fost acţiunea unui individ. Sölter era con-ducătorul oficial al instituţiei naziste “Institutul Central de Cercetarepentru Ordine Economică Naţională şi Economie Sferică Mai Mare”de la Dresda, Germania, în acel moment. Acest “Institut” era unuldintre birourile oficiale economice de planificare coaliţiei Nazi/Far-ben pentru Europa postbelică.

Această carte descrie planul a ceea ce avea să devină mai târziustructura Uniunii Europene – un organism al intereselor carteluluicare pretinde “mari sfere” ca pieţe şi care operează dincolo deorice control democratic.

EXTRASE DIN CARTEA LUI SOELTER 1941

TITLU DE CAPITOL: MARELE CARTEL SFERIC

“Ne amintim ierarhia organizării de piaţă: Stat – Grup Economic –Cartel, pe care am stabilit-o pentru Marea Sferă. În această con-exiune, nu ţinem seamă de responsabilităţile statului în domeniulcomercial şi de politică valutară, în cadrul Marii Sfere. În schimb,dorim să privim în amănunt problema organizării pieţei Europenedin punctul de vedere al cartelului şi, ca o consecinţă, să privim îndetaliu problema politicilor economice ale statului, care în modinevitabil rezultă datorită principiului de reglementare a pieţei în-tregii zone a ‘Großraum-Kartell’. Direct însărcinat cu “Großraum-Kartell” esze Grupul Economic, ale cărui funcţii de reglementare apieţei dorim să le vedem adunate într-un ‘Birou al Cartelului.’

166

Capitolul 3

“În acest scop, departamentul existent al cartelului pentru GrupuriEconomice va trebui extins pentru a prelua funcţiile acestui noubirou. Superior Biroului Cartelului va fi Biroul Central al Cartelului,care pe baza trimiterilor care I s-au alocat, va corespunde actualuluidepartament de “Supervizare a Cartelului” al Grupului IndustrialGerman (Reichsgruppe Industrie), dar şi departamentului cartelu-lui sau departamentului de specialişti ai Ministerului German deAfaceri Economice“1.

“Din punct de vedere practic, sarcinile vor trebui împărţite pentrua evita duplicarea muncii. Ar fi eficient de alocat supervizarea fac-tuală a birourilor cartelului, Ministerului Afacerilor Economice, întimp ce îndatoririle Biroului Central al Cartelului pentru Industrievor avea mult mai mult de a face cu probleme de organizare fun-damentală de piaţă ca şi cu probleme legale şi interstatale ale car-telului. Pentru a opera eficient, Biroul pentru Industrie va trebui săfie informat despre orice probleme care apar. Dacă discutăm maideparte despre obiectivele “Biroului Central al Cartelului” vom dis-cuta de asemenea problemele de afaceri şi organizare asociate,adică cele care nu sunt specificate conform autorităţilor menţio-nate mai sus.

“Rezultă în mod natural că metoda germană a supervizării carte-lului va fi de asemenea introdusă părţilor non-germane din sferade influenţă europeană. Extinderea şi natura organizării în alte ţăriva diferi în mod natural în funcţie de gradul de industrializare aacestora. Mai jos discutăm modul de operare al organizaţiei car-telului în legătură cu condiţiile predominante în Germania”.

1 Pe criteriul simplificării organizaţionale, considerăm implicarea Camerei Economice Germane (Reichswirtschaftskammer) ca indezirabilă.

Comisia UE de astăzi este copia exactă a acestui “BirouCentral al Cartelului”. Ea guvernează în numele interese-lor cartelului şi mai presus de orice control democratic.

167

Marele Cartel sferic si structura sa organizatorică

1. Biroul Central al Cartelului

a) Biroul Central al Cartelului este cea mai înaltă autoritate de re-glementare;ca atare, este:

i) responsabilă de luarea deciziilor finale în probleme care ţin dezona de responsabilitate a supervizării cartelului;

ii) responsabilă demenţinerea unorcontacte strânse cucele mai înalte or-ganisme de experţiîn politici econo-mice şi comer ciale,politici de preţuri,politici de mărfurietc.) şi de coordo-narea cu organis-mele de experţimenţionate a deci-ziilor sale legate desubiect şi a instruc-ţiunilor fundamen-tale către insti tu ţiilesubordonate.

b) Biroul Central alCartelului menţinecontactele cu posi-bile birouri cen-trale naţionale alecartelului în alte ţări europene, atât pentru a trata problemefundamentale importante cât şi în ceea ce priveşte deciziile re-feritoare la zonele de responsabilitate asupra cărora ‘Groß-raum-Kartell’ sau cartelurile naţionale individuale nu pot cădeade acord.

“Biroul Central al Cartelului” din Bruxel-les UE: Clădirea Berlaymont a “ComisieiUE” de la Bruxelles. De fapt, această clă-dire este doar una din multele duzini declădiri de birouri ale “Comisiei UE” de laBruxelles. Aceste structuri sunt bazeleoperative a peste 54,000 de birocraţi decarieră nealeşi care guvernează Europaîn numele Cartelului.

c) În consecinţă, BiroulCentral al Cartelului re-prezintă departamen-tul potrivit pentrureclamaţii privind deci-ziile luate de birourilecartelului. Mai mult,reclamaţiile care im-plică probleme cum arfi acţiuni întreprinse şiîncălcări comise de car-teluri străine trebuiefăcute prin interme-diul Biroului Central alCartelului.

d) Legea Cartelului,care este în prezentfoarte diversă şi prostorganizată, va trebuireformată şi pe cât po-sibil standardizată pen -tru întreaga Mare Sferă.

e) Principiile generale de reglementare a pieţei pentru MareaSferă Europeană vor trebui trasate. În ceea ce priveşte regle-mentările pieţei şi ale cartelului, reguli similare vor trebui sta-bilite, întocmai ca aceste decrete economice care au fost şi încămai sunt întocmite de către Ministerul Afacerilor Economicepentru sistemul de contabilitate.

168

Capitolul 3

"Sala Crown" a Cartierului General alCartelului la Bruxelles": sala de şedinţe aComisiei UE de la etajul 13 al sediuluiacestuia de la Bruxelles.

La mai bine de 6 decenii, Comisia UE implementează ocopie aproape exactă a acestui plan cu scopul de a stabilio “lege standard a cartelului” pentru a guverna vieţile apeste 500 milioane de europeni – fără nici un control de-mocratic.

169

Marele Cartel sferic si structura sa organizatorică

f) În economia afacerilor, de asemenea, trebuie introdusă coope-rarea cu ţările non-germane pentru a fi capabili să pregătim re-glementări rezonabile de piaţă (inclusiv comparaţii întrecompanii).

g) Un plan organizaţional model pentru un “Großraum-Kartell”va trebui întocmit împreună cu un model clar şi simplu de arti-cole de asociere. Pentru a asigura supervizarea eficientă a car-telului, este indispensabil un acord potrivit întocmit cu acceptulcartelului. Datorită dezvoltării istorice şi adesea nenumăratelorschimbări în prevederile contractuale, multe acorduri ale car-telului sfârşesc prin a fi complet impenetrabile. De aceea, în vii-tor trebuie finalizat un acord master astfel formulat încât săreglementeze detaliile oricărei schimbări sau acorduri supli-mentare.

Cu câteva decenii mai târziu, “Decretele Cartelului”Nazi/IG Farben au devenit “directivele UE” – nu doar gu-vernând asupra vieţii şi sănătăţii popoarelor Europei, darşi secătuindu-le economiile.

Acest “acord master” a devenit până la urmă aşa numitul“Tratat de la Lisabona” al UE – o “lege de activare” apro-bată în 2009 care asigură puteri cvasi-dictatoriale “Comi-siei UE” a cartelului. Cu motive întemeiate, de teamă căva fi respinsă de popoarele Europei, cartelul nu a permisun referendum democratic pan-european asupra acestui“acord master”. De aceea este notabil faptul că poporulsingurei ţări care a votat asupra tratatului, Irlanda, a tri-mis un răsunător “Nu”, “biroului central al cartelului” –Comisia UE la Bruxelles în iunie 2008.

h) Trebuie de aseme-nea stabilite schemeunificate de clasificarepotrivite pentru statis-ticile de producţie şidistribuţie ale cartelu-lui. Statisticile de vân-zări trebuie să fieîntocmite astfel încâtîn orice moment distri-buţia să fie ajustată înraport cu nevoile deconsum.

i) Trebuie înfiinţat unregistru central al car-telului care să includănu doar participanţiigermani, ci şi pe cei in-

ternaţionali, din toate zonele, sub influenţa “Großraum-Kar-tell”. Registrul cartelului trebuie să includă atât naturaacordurilor încheiate cât şi detaliile despre procurarea mărfii,sediile afacerilor, condiţiile de producţie şi altele asemenea. Re-gistrul trebuie să reprezinte într-o anumită măsură imaginea“Großraum-Kartell” ca un întreg.

j) Biroul Central al Cartelului va trebui să organizeze publicareaunei reviste intitulate “Das Großraum-Kartell” ("Marele CartelSferic”), care să publice toate deciziile înaltei autorităţi privindtoate problemele fundamentale ale reglementării pieţei euro-pene, directive [!] şi probleme similare.

170

Capitolul 3

171

Marele Cartel sferic si structura sa organizatorică

CARIERA LUI ARNO SOELTER’S CA ARHITECTAL “BRUXELLES UE”

A crede că Arno Sölter a fost unul dintre criminalii nazişti care adispărut de pe faţa pământului în 1945, la sfârşitul “Reich-ului deo mie de ani” poate fi iertat.

Totuşi, o asemenea presupunere naivă ar fi foarte departe deadevăr. În realitate, serviciile acestui arhitect Nazi/Cartel pentrusubjugarea Europei intereselor cartelului au rămas foarte solici-tate în anii de după război. În 1962, la 5 ani după crearea Comu-nităţii Economice Europene, Sölter şi-a făcut din nou un nume,ca strateg al cartelului în cadrul Comunităţii Economice EuropeneEWG.

Sub titlul “Vertriebsbindungen im gemeinsamen Markt unterwirtschaftlichem und EWG-kartellrechtlichen Aspekt,” (Drepturiexclusive de distribuţie pe o piaţă comună sub aspecte legaleEEC-cartel) Sölter şi-a publicat conceptele de cartel vechi şi noi înnumărul 4/1962 al publicaţiei periodice ”Kartellrundschau” laeditura Carl Heymanns.

Având în vedere tranziţiile netulburate de la strategi europeniai celui de-al treilea Reich la arhitecţi ai Bruxelles UE pe care ledescriem în această carte, nimeni nu ar trebui să mai fie surprinsde caracterul cvasi-dictatorial al “Bruxelles UE”.

Acest punct a fost de asemenea adaptat de Bruxelles UEcare a emis “Jurnalul Oficial al Uniunii Europene” ca “pu-blicaţia sa legală”. Nici o reglementare sau directivă nupoate deveni lege în UE până nu a fost publicată înaceastă gazetă.

The text in bold and parentheses are added commentaries.

Informaţii suplimentare la: GB3A5666