1

Igiena animalelor

Protectia mediului

Note de curs 2016

Conf.univ.dr. ANDRONIE IOANA CRISTINA

2

INTRODUCERE - definitie, etimologie, rol, importanta

Hygeia zeita protectoare a sanatatii Igiena animalelor, studiaza raportul reciproc dintre organismul animal si mediul lor de viata. Elaborraza masuri de ocrotire a animalelor fata de influenta factorilor nefavorabili; are rol in mentinerea si intarirea starii de sanatate, prelungirea vietii economice si ridicarea continua a productiilor; elaboreaza masuri generale adecvate pentru protectia mediului si pentru prevenirea transmiterii unor boli; norme de crestere si exploatare a animalelor sub raportul asigurarii bunastarii si productivitatii lor; perfectioneaza sistemele existente de cresterea animalelor; abordeaza sisteme noi, alternative; satisface nevoile societatii umane cu produse de origine animala din punct de vedere cantitativ, calitativ si al diversitatii lor; in sfera sanatatii publice; in obtinerea de produse de origine animala; in cresterea animalelor; in obtinerea profitului Metode de studiu folosite in igiena animalelor sunt: cel pentru investigarea factorilor de mediu; pentru investigarea organismului animal; statistico – matematice si experimentale

Notiunea de mediu, protectia mediului, dezvoltarea durabila

Informarea viitorului medic veterinar despre notiunile necesare pentru a intelege si actiona in cunostinta de cauza ca specialist si cetatean pentru protectia mediului Mediul este ansamblul de elemente naturale sau artificiale care conditioneaza viata omului. Poate fi mediu artificial si mediu natural Protectia mediului este activitate umana constienta pentru ocrotirea si imbunatatiirea conditiilor cantitative si calitative ale vietii omului; descoperirea cauzelor poluarii si evitarea lor, reducerea consecintelor si eliminarea intr-o proportie cat mai mare. Dezvoltarea durabila este un model de dezvoltare ce corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Obiectivul general: gasirea interactiunilor optime dintre factorul economic, tehnologic, ambiental si uman.

Notiuni generale despre protectia mediului

Legea nr.137/1995 privind protectia mediului modificata prin HG nr.314/1998; Legea nr.453/2001; OUGR nr.91/2002; OUGR nr.114/2007

apele si ecosistemele acvatice atmosfera solul, subsolul si ecosistemele terestre ariile protejate monumentele naturii asezarile umane

Etimologia notiunii de poluare

Polluere = a murdarii, a pangarii, a profana Este definita ca “modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii” (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972) Clasificarea poluarii este naturala si artificiala (microbiologica, chimica, fizica, psihica si informationala, estetica si electromagnetica) Poluarea artificiala microbiologica: diseminarea in mediul ambiant a germenilor patogeni sau conditionat patogeni, a elementelor infestate si infestante de catre subiectii umani sau animali, bolnavi sau purtatori. Consecinta: aparitia si evolutia zoonozelor, a bolilor telurice, hidrice, aerogene si este caracteristica tarilor in curs de dezvoltare

3

Poluarea artificiala chimica se datoreaza dezvoltarii industriei, agriculturii de tip intensiv, transporturilor, urbanizarii, etc. Poluarea artificiala fizica se manifesta in paralel cu cea chimica si poate fi: sonora (zgomote, vibratii), termica, radioactiva si electromagnetica Poluarea artificiala psihica si informationala este culturala si spirituala si apare ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media Poluarea artificiala estetica degradarea peisajelor printr-o urbanizare necivilizata, prin amplasarea de obiective industriale in zone virgine sau mai putin modificate de om Poluarea artificiala electromagnetica apare in locurile in care anterior au fost paduri care s-au defrisat si se inregistreaza o stagnare a campului electromagnetic al pamantului in absenta copacilor care joaca un rol de antene

Rolul medicului veterinar in protectia mediului

Este de a participa la protejarea mediului in scopul mentinerii echilibrului ecologic. Prevederile legale referitoare la protectia mediului in medicina veterinara din tara noastra a fost racordata la cerintele stabilite pe plan international pentru aceasta; popularizarea in randul producatorilor particulari a metodelor moderne de inactivare a fertilizantilor naturali si a pericolului folosirii acestora fara tratarea corespunzatoare; avizarea folosirii apelor uzate numai dupa realizarea parametrilor de depoluare prevazuti in tehnologia statiilor de epurare; urmarirea modului de respectare a tehnoloiilor de colectare, evacuare si prelucrare a purilnului, a dejectiilor si a apelor reziduale in unitatile zootehnice; reducerea emisiilor prin utilizarea sistemelor de epurare, evacuare a gazelor de mare inaltime, utilizarea de combustibili putini poluantirealarea zonelor de protectie sanitara intre intreprinderile industriale poluante si zonele protejate (de locuit, parcuri, rezervatii naturale); interzicerea amplasarii de adaposturi pentru animale in zonele ce cad direct sub incidenta emanatiilor toxice.

IGIENA AERULUI Aerul reprezinta factorul esential al vietii deoarece prin o parte din componentele sale (O2,CO2, pulberi si microorganisme) si fenomenele meteorologice ce au loc in el, intervine in desfasurarea proceselor de baza care se petrec in organismele tuturor vietuitoarelor. Aerul este sursa principala de oxigen, necesara organismului pentru procesele de oxidare si de mentinere a vietii. Un adult inspira in 24 ore pana la 30 m³ aer.

Importanta igienica a aerului

O cantitate cat de mica de substante nocive sau microorganisme patogene din aer exercita o influenta negativa asupra sanatatii organismelor. Organismul se afla in strans contact cu aerul atmosferic, asupra lui actionand nu numai compusii chimici ai aerului ci si factorii meteorologici, ce caracterizeaza starea fizica a atmosferei: temperatura, umiditatea, miscarea aerului, presiunea atmosferica, radiatia solara care strabate atmosfera, radioactivitatea etc. Studierea actiunii diversilor factori meteorologici, precum si a influentei pe care o exercita starea vremii si clima asupra organismului permit elaborarea de masuri, recomandari privind utilizarea actiunii pozitive a acestora asupra sanatatii, si prevenirea influentei negative. Structura fizica a atmosferei este data de straturile sferice concentrice separate de zone de tranzitie inguste. Limita de sus la care gazele se disperseaza in spatiu se afla la o altitudine de aproximativ 1000 de km deasupra nivelului marii; mai mult de 90% din totalul masei atmosferice este concentrata in primii 40 de km de la suprafata pamantului. Straturile

4

atmosferice se caracterizeaza prin compozitia chimica diferita, care da nastere variatiilor de temperatura si ele sunt: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera. Troposfera este stratul atmosferic cel mai apropiat de suprafata pamantului si reprezinta cel mai ridicat procent al masei atmosferice. Este caracterizat de densitatea aerului si de o variatie

verticala a temperaturii de 60C pe km. Temperatura si vaporii de apa continuti in troposfera descresc rapid cu altitudinea. Vaporii de apa joaca un rol major in reglarea temperaturii aerului pentru ca absoarbe energia solara si radiatia termica de la suprafata planetei. Troposfera contine 99% din vaporii de apa din atmosfera. Concentratiile de vapori de apa din atmosfera pot varia cu latitudinea. Concentratia este mai ridicata la tropice unde pot atinge 3% si descreste spre poli. Toate fenomenele meteorologice au loc in troposfera desi trubulente pot exista si in regiunile mai joase ale stratosferei. Troposfera inseamna "zona de amestec" iar acest nume provine de la curentii de convectie din strat. Limita superioara a stratului variaza in inaltime intre 8 km la latitudini mari si 18 km la ecuator. Inaltimea variaza de asemenea cu anotimpurile; cea mai ridicata in timpul verii si cea mai scazuta in timpul iernii. O zona ingusta numita tropopauza separa troposfera de urmatorul strat, stratosfera. Temperatura aerului in tropopauza ramane constanta cu cresterea altitudinii. Stratosfera este al doilea strat atmosferic. Se gaseste intre 10 si 50 de km deasupra planetei. Temperatura aerului in stratosfera ramane relativ constanta pana la o altitudine de 25 de km. Apoi ea creste progresiv pana la 200-220 km pana la limita superioara (~50 km). Datorita temperaturii aerului din stratosfera care creste odata cu altitudinea, nu exista fenomenul de convectie si are un efect stabilizator asupra conditiilor atmosferice. Ozonul joaca un rol major in reglarea regimului termic din stratosfera, din moment ce volumul de vapori de apa din strat este foarte redus. Temperatura creste odata cu concentratia ozonului. Energia solara e convertita in energie cinetica cand moleculele de ozon absorb radiatia ultravioleta rezultand in incalzirea stratoseferei. Stratul de ozon se afla intre 20 si 30 de km. Aproximativ 90% din ozonul din atmosfera se gaseste in stratosfera. Concentratia de ozon din acest strat este de aproape 2 ori si jumatate mai mare decat cea in troposfera. Ozonul absoarbe radiatia ultravioleta cu lungimi de unda intre 290-320nm. Aceste lungimi de unda sunt daunatoare vietii pentru ca ele pot fi absorbite de acidul nucleic din celule. Penetrarea excesiva a radiatiei ultraviolete spre suprafata planetei ar distruge vegetatia si ar avea urmari ecologice grave. Mari cantitati de radiatii ultraviolete ar duce la efecte biologice negative cum ar fi cresterea cazurilor de cancer. Conditiile metereologice afecteaza distributia ozonului. Producerea si distrugerea ozonului are loc in stratosfera superioara tropicala unde este prezenta cea mai mare cantitate de radiatii ultraviolete. Disocierea are loc in zonele inferioare ale stratosferei si la latitudini superioare celor la care se realizeaza producerea ozonului. Acum un miliard de ani, algele albastre-verzi au inceput sa foloseasca energia solara pentru a descompune

moleculele de H2O si OO2 si pentru a le recombina in compusi organici si oxigen molecular

(O2). Aceasta transformare bazata pe energia solara poarta numele de fotosinteza. O parte din

oxigenul rezultat in urma fotosintezei combinat cu carbonul organic au recreat molecule de

CO2. Oxigenul ramas, acumulat in atmosfera a creat un dezastru ecologic in ce priveste

organismele anaerobe. Pe masura ce cantitatea de oxigen din atmosfera a crescut cea de CO2

a scazut. In atmosfera superioara o parte din moleculele de oxigen au absorbit energie de la razele ultraviolete ale soarelui si s-au transformat in oxigen atomic. Acesti atomi combinati cu

oxigenul molecular ramas au format molecule de ozon (O3) care absorb eficient razele

ultraviolete. Acest strat fin de ozon actioneaza ca un scut protector al planetei impotriva razelor ultraviolete. Cantitatea de ozon necesara pentru protejarea Pamantului de razele ultraviolete nocive variaza intre 200 si 300 nanometri (nm) si se crede ca exista de peste 600 milioane de ani. Atunci nivelul de oxigen era aproximativ 10% din concentratia actuala din atmosfera. Inainte de acest moment existenta vietii era posibila doar in ocean. Prezenta

5

ozonului a dat organisemelor ocazia sa evolueze si sa traiasca pe uscat. Ozonul a jucat un rol semnificativ in evolutia vietii pe pamant si datorita ozonului exista viata asa cum o stim azi. Mezosfera, un strat ce se intinde de la 50 la 80 de km este caracterizata prin temperaturi scazute care ating 190-180 K la o altitudine de 80 de km. In mezosfera, concentratiile de ozon si vapori de apa sunt neglijabile. De aceea temperatura e mai joasa decat cea din troposfera sau stratosfera. La distanta mare de suprafata pamantului compozitia chimica a aerului devine dependenta de altitudine iar atmosfera se imbogateste cu gaze mai usoare. La altitudini foarte inalte, gazele reziduale incep sa se stratifice dupa masa moleculara datorita separarii gravitationale. Termosfera este situata deasupra mezosferei si e separata de ea prin mezopauza (strat de tranzitie). Temperatura in termosfera creste cu altitudinea pana la 1000-1500 km. Aceasta crestere de temperatura se datoreaza absorbtiei de radiatie solara de o cantitate limitata de oxigen molecular. La o latitudine de 100-200 km majoritatea componentelor atmosferice sunt inca azotul si oxigenul. La aceasta altitudine extrema moleculele sunt dispersate. Exosfera este stratul cel mai de sus al atmosferei. Limita superioara a exosferei se intinde pana la inaltimi de 960-1000 km si nu poate fi delimitata exact. Exosfera este o zona de tranzitie dinte atmosfera Pamantului si spatiul intraplanetar.

Proprietatile fizice ale aerului si influenta lor asupra animalelor

Factorii fizici ai aerului sunt: temperatura, umiditatea, precipitatiile, presiunea aerului, miscarea aerului, radiatiile, electricitatea, sunetele

Temperatura aerului atmosferic si variatiile acesteia

Variatia diurna se caracterizeaza prin amplitudinea diurna si este diferenta dintre nivelul minim (inainte de rasarit) si nivelul maxim (la 2 h dupa trecerea soarelui de meridianul locului). Marimea amplitudinii este dependenta de latitudinea geografica, anotimp, relief, natura scoartei terestre, nebulozitatea si opacitatea atmosferei. Variatia anuala a temeperaturii este conditionata de aceeasi factori. Variatiile neperiodice au loc in urma invaziei maselor de aer arctic sau tropical in zona tarii noastre.

Temperatura aerului atmosferic si procesele de incalzire si racire ale aerului atmosferic

Pe masura ce temperatura suprafetei terestre creste, caldura acumulata de acesta se transmite aerului prin: conductivitatea termica, radiatie, turbulenta, convectie, advectie, transformare de faza a apei. Conductivitatea termica genereaza incalzirea unui strat subtire de aer din imediata apropiere a secventei terestre. Radiatia este fenomenul prin care energia solara absorbita de pamant este cedata aerului ca radiatie terestra, care incalzeste aerul din apropierea sa. Aceasta cedeaza la randul ei caldura maselor mai reci, rezultand radiatia atmosferica care are un caracter permanent, ziua si noaptea. Turbulenta reprezinta propagarea caldurii prin deplasarea dezordonata a maselor de aer cu temperaturi diferite, in toate sensurile. Convectia este fenomenul de transmitere a caldurii prin ridicarea pe verticala a aerului cald de la suprafata solului si coborarea spre acesta a aerului rece de la inaltime. Advectia reprezinta transferul caldurii pe orizontala, prin amestecul aerului cald cu cel rece, pe care il incalzeste. Transformarile de faza ale apei sau condensarea vaporilor, contribuie la incalzirea aerului din straturile reci ale atmosferei, datorita cedarii caldurii inmagazinate in procesul de evaporare

Procesele de racire ale aerului atmosferic

6

Destinderea adiabatica este consecinta convectiei in urma careia prin miscari ascendente aerul trece de la presiuni mai mari la presiuni mai mici, consumand caldura de la masele de aer cald, care in acest fel se racesc. Radiatia se produce noaptea cand bilantul radiativ al solului scade, preluand energia calorica din atmosfera, care astfel se raceste. Advectia are loc cand masele de aer cald se deplaseaza pe orizontala peste masele de aer reci carora le cedeaza caldura, fenomen prin care masele de aer se racesc.

Influenta temperaturii aerului asupra animalelor

Temperatura aerului prin actiunea sa directa sau indirecta exercita cea mai importanta influenta asupra animalelor. Nivelul pierderilor de caldura este proportional cu diferenta dintre temperatura corpului si temeperatura mediului exterior. Cu cat aceasta diferenta este mai mare cu atat pierderile de caldura sunt mai insemnate. Pierderile de caldura animala catre mediu se realizeaza prin: radiatie, conductivitate termica, convectie si evaporatie. Radiatia este consecinta diferentei dintre temperatura animala si cea a aerului, fiind proportionala cu aceasta. Animalele pierd mai putina caldura in pozitie patrupedala ( datorita conductivitatii termice reduse a aerului) decat in pozitie culcat. Conductivitatea termica se inregistreaza cand animalele sunt in pozitie culcat, situatie in care intra direct in contact cu suprafetele mediului inconjurator. Convectia este consecinta incalzirii aerului din apropierea pielii si invelsului cutanat al animalelor prin radiatie si conductivitate. Pierderile de caldura prin convectie sunt direct proportionale cu suprafata corpului in contact cu aerul, viteza curentilor de aer si diferenta de temperatura dintre organism si mediu si invers proportionala cu grosimea si densitatea invelisului pilos. Caldura pierduta prin radiatie, conductivitate si convectie este definita prin caldura libera sau sensibila si contribuie la incalzirea aerului sau a suprafetelor din adaposturi. Evaporarea contribuie la pierderea de caldura prin apa eliminata de animale sub forma de vapori. Poate avea loc la nivelul aparatului respirator, prin respiratie si la nivelul tegumentelor prin transpiratie si perspiratie insensibila( apa traverseaza pielea sub forma de vapori). Nivelul evaporarii apei este conditionat de specie, rasa, volumul respiratiei si temperatura aerului inspirat. Caldura folosita pentru evaporarea apei poarta denumirea de caldura latenta si nu contribuie la incalzirea aerului. Pierderile de caldura sunt influentate de valoarea izolatoare a tesuturilor si de izolarea externa. Valoarea izolatoare a tesuturilor reprezinta rezistenta tesuturilor fata de fluxul de caldura, indreptat din interiorul organismului spre piele. Izolarea

externa reprezinta rezistenta fata de fluxul de caldura de la nivelul pielii spre mediul exterior si se realizeaza prin invelisul cutanat si parametrii mediului exterior.

Temperatura aerului si functia de termoreglare

Termoreglarea asigura refacerea productiei de caldura si schimbul de caldura dintre organism si mediu, in vederea mentinerii homeotermiei.Animalele se pot gasi in conditiile de echilibru termic, in raport cu temperatura mediului fapt care le plaseaza in domeniul temperaturii biologice optime. Cand animalele se gasesc la temperaturi ambiante care se abat de la temperatura biologica optima, intervine sistemul de termoreglare prin termogeneza (producerea de caldura la temeperaturi scazute) si termoliza (eliminarea de caldura la temperaturi ridicate). Viata este posibila numai la anumite temperaturi ale mediului, adaptarea la amplitudinile zilnice sau anuale ale temeperaturii facandu-se cu consum de energie. Homeotermia reprezinta o gama mai redusa de temperaturi in cadrul zonei posibile a vietii mentinuta prin prin sistemul de termoreglare. Zona de neutralitate termica este reprezentata de un interval redus de temperaturi in care temperatura interna se mentine constanta, in conditiile celei mai scazute productii de caldura, exprimand un echilibru intre organism si mediu.

7

Confortul termic este reprezentat de un interval si mai mic de temperaturi din cadrul zonei de neutralitate termica preferat de animale, compatibil cu productii mari, stare de sanatate optima si in care animalele nu au senzatia de frig sau cald.Termoreglarea se face cu consum de energie a carui nivel este conditionat de durata si intensitatea stresului termic.

Termoreglarea in ambiante reci

Termoreglarea se face cu consum de energie a carui nivel este conditionat de durata si intensitatea stresului termic. Termoreglarea in ambiante reci intervine prin termogeneza chimica (fara frison) si fizica (cu frison). Termogeneza chimica se realizeaza prin cresterea ratei metabolice in care sunt implicati ficatul, musculatura striata si tesutul adipos. Termogeneza fizica, se produce dupa cea chimica ca fenomen reflex de contractare a musculaturii striate, cu cresterea productiei de caldura. In paralel se produce: vasoconstrictie periferica, horiplumatie sau horipilatie, reducerea evaporarii respiratorii si cutanate, precum si modificari de comportament. Temperatura critica inferioara este dependenta de specie, varsta, imbracaminte piloasa, nivelul furajarii, insusirile fizice ale aerului si gradul de aclimatizare.

Termoreglarea in ambiante calde

Declanseaza procese de termoliza, pentru combaterea acumularii de caldura in organism si cresterea temperaturii interne. Transpiratia este direct proportionala cu numarul glandelor sudoripare fiind: abundenta la bovine si cabaline, redusa la ovine si carnasiere si inexistenta la porcine, pasari si iepuri. Evaporarea pulmonara completeaza sau chiar inlocuieste transpiratia si perspiratia si este dependenta de ritmul respirator. In acelasi timp se produc modificari de comportament: intinderea extremitatilor, miscarea aripilor, asezarea in locuri reci, umbrite, tavalirea in balti, noroi, consumul sporit de apa, reducerea consumului de furaje.Animalele sunt mai rezistente la frig decat la caldura, deoarece organismul lor este mai bine adaptat pentru termogeneza decat pentru termoliza.

Influenta temperaturii aerului asupra sanatatii si productivitatii animalelor in ambiante

reci Temperatura reprezinta factorul fizic al aerului care are cea mai intensa actiune asupra sanatatii animalelor. Aceasta se mentine cel mai usor cand temeperatura aerului este in zona de neutralitate termica. Ea poate fi afectata de temperaturile coborate sau ridicate. La temperaturi coborate, aerul devine factor patogen cu cat valoarea acestuia este mai mica, iar specia sau categoria de animale mai sensibila.In ambiante reci, termoreglarea se realizeaza pe baza cresterii glicemiei care poate duce la epuizarea rezervelor de glicogen, la scaderea glicemiei si apoi la coma hipoglicemica.Prelungirea frigului are drept consecinta reducerea proteinelor serice, stimularea secretiei glandei tiroide si a suprarenalelor, alterarea mucoasei respiratorii si reducerea activitatii cililor vibratili.Acompaniate de umiditati crescute, temperaturile stau la baza aparitiei bolilor afrigore si a reumatismului.Temperatura coborata asociata cu umiditati scazute, determina aparitia degeraturilor urmate de necroza tesuturilor respective.Temperatura coborata asociata cu umiditati ridicate si curenti mai mari de aer, produc hipotermie si moarte la animalele tinere(purcei, miei, pui).La temperaturi ridicate aerul afecteaza mai puternic starea de sanatate a animalelor, decat la temperaturi scazute. Eliminarea caldurii excedentare prin transpiratie si perspiratie este insotita de pierderea de electroliti si azot proteic de catre organism. La acele animale care nu transpira pierderea de caldura( creste de 10 ori), care are drept consecinta eliminarea excesiva de CO2, conducand la alcaloza gazoasa si la perturbarea metabolismului mineral.In ambiante calde se inregistreaza

8

scaderea proteinelor totale, a zincului plasmatic si a retentiei de azot in organism si cresterea eliminarii acidului uric prin urina.Temperaturile excesive, associate cu umiditate ridicata si curenti de aer redusi sunt greu de suportat de animale, datorita cresterii temperaturii interne si riscului de aparitie a socului caloric. Acesta se intalneste frecvent la animalele care nu transpira sau la care transpiratia este redusa.

Influenta temperaturii aerului asupra sanatatii si productivitatii animalelor – in

ambiante calde

La temperaturi ridicate aerul afecteaza mai puternic starea de sanatate a animalelor, decat la temperaturi scazute. Eliminarea caldurii excedentare prin transpiratie si perspiratie este insotita de pierderea de electroliti si azot proteic de catre organism. La acele animale care nu transpira pierderea de caldura( creste de 10 ori), care are drept consecinta eliminarea excesiva de CO2, conducand la alcaloza gazoasa si la perturbarea metabolismului mineral.In ambiante calde se inregistreaza scaderea proteinelor totale, a zincului plasmatic si a retentiei de azot in organism si cresterea eliminarii acidului uric prin urina.Temperaturile excesive, associate cu umiditate ridicata si curenti de aer redusi sunt greu de suportat de animale, datorita cresterii temperaturii interne si riscului de aparitie a socului caloric. Acesta se intalneste frecvent la animalele care nu transpira sau la care transpiratia este redusa.

Influenta temperaturii aerului asupra animalelor pe timpul transportului Animalele de ferma sunt homeoterme, ceea ce inseamna ca au capacitatea de a-si mentine temperatura corporala relativ constanta intre anumite limite, fiind diferita de temperatura mediului. Cresterea diferentei intre temperatura corporala si temperatura mediului inconjurator duce la o crestere a pierderilor de caldura, ce nu pot fi compensate prin producerea suplimentara de caldura. Temperatura corporala va creste atunci cand pierderile de caldura sunt insuficiente (stres caloric). Caldura se poate pierde prin conductie, convectie, radiatie si evaporare. Animalele pot sa-si mareasca nivelul de pierdere a caldurii prin transpiratie sau respiratie accelerata, in functie de specie. Ele pot sa refuze efectuarea diferitelor activitati, isi diminueze consumul de hrana, beau mai multa apa sau isi mareasca distanta dintre ele. Caldura produsa, variaza in cadrul aceleiasi specii in functie varsta, starea fiziologica, hranire, performante si adaptare. Animalele se pot adapta la un mediu cald sau rece schimbandu-si fiziologia si caracteristicile fizice. Procesul de aclimatizare trebuie sa dureze cateva saptamani pentru a fi eficient. Porcinele, ovinele, caprinele si bovinele au zone de neutralitate termica diferite iar temperatura critica inferioara (TCI) si temperatura critica superioara (TCS) variaza considerabil. Varsta animalelor joaca un rol important. Purceii au nevoie de o temperatura a mediului mult mai ridicata decat scroafele sau vacile in lactatie. Nu este important daca oile sunt tunse sau nu. In conditii de transport este posibila depasirea temperaturii critice scazute sau crescute recomandate pentru adaposturile de animale, insa valorile cu care poate fi depasita TCS sunt mai mici decat cele cu care poate fi redusa TCI deoarece animalele suporta mai bine extremele joase decat cele ridicate.

UMIDITATEA AERULUI

Apa in atmosfera se gaseste sub forma gazoasa (vapori), lichida (picaturi) sau solida (cristale de gheata). Aceasta provine din apa evaporata din diferitele surse de pe planeta, procese industriale etc.Umiditatea aerului se exprima in marimi higrometrice si anume: UA; UR; UM; D; Punctul de roua. Dintre acestea in igiena se foloseste UR,care exprima procentual gradul de saturatie a aerului in vapori de apa.

9

Variatiile umiditatii aerului

Umiditatea aerului prezinta variatii zilnice si anuale. Zilnic UR inregistreaza o maxima si o minima dupa amiaza, iar anual, maxima ur se inregistreaza in decembrie, iar minima in august. Indicele de confort termic este un index care coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea relativa (marime fizica egala cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un amestec gazos de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta - cea resimtita de corpul uman. In mod normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul caruia apa se evapora, iar ca urmare caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Aceasta inseamna o racire mai lenta a corpului, care retine mai multa caldura decat ar face-o in aer uscat. Harta indicelui de confort termic este marcata cu ora la care se refera si se elaboreaza de la ora 13 la ora 16. Pragul critic este de 80 unitati; acolo unde valoarea este egala sau mai mare, populatia trebuie sa se protejeze adecvat.

Influenta umiditatii aerului asupra animalelor

Influenteaza starea de sanatate si productia animalelor in functie de temperatura si miscarea aerului, cu care actioneaza sinergic asupra lor La temperaturi scazute si UR crescuta, efortul de termoreglare este mare si duce la scaderea indicelui de convertire al hranei. Legatura stransa dintre cei doi factori, modul de actiune interdependenta a lor a fost sintetizata in ITU. La temperaturi sub cele de confort valoarea ITU scade odata cu cresterea UR a aerului. Efectul temperaturii si al umiditatii in aceste conditii este resimtit de animale la temperaturi mai scazute decat sunt in realitate. La temperaturi de confort sau in apropierea lor ITU ramane neschimbat sau se modifica putin, ceea ce demonstreaza ca umiditatea in sine nu are nicio actiune asupra organismului. La temperaturi ale aerului peste valorile de confort, ITU creste proportional cu marimea umiditatii indicand o resimtire mai puternica a efectelor temperaturii existente de catre animale. O umiditate relativa peste 75% si temperatura scazuta, sporeste conductivitatea termica a aerului, favorizeaza pierderile de caldura din organism; creste consumul specific de furaje, scad productiile O umiditate relativa peste 75% si temperatura crescuta, diminueaza evaporarea cutanata si pulmonara; creste ricul instalarii stresului termic, hipertermia, soc caloric; influenteaza negativ functia de reproductie, creste durata de supravietuire a agentilor patogeni microbieni, parazitari; contribuie la deprecierea componentelor adaposturilor pentru animale. O umiditate relativa sub 40% si temperatura scazuta, reduce pierderile de caldura din organism, favorizeaza aparitia degeraturilor la extremitati O umiditate relativa sub 40% si temperatura crescuta, favorizeaza cresterea concentratiei de pulberi, favorizeaza infectiile aerogene

Influenta umiditatii aerului asupra animalelor pe timpul transportului

Umiditatea reprezinta un factor crucial de influenta al capacitatii animalelor de a elibera caldura. Cand umiditatea relativa creste, eficienta pierderii de caldura prin evaporare scade. Cand temperatura aerului se apropie de temperatura corpului, pierderea de caldura sensibila devine mai putin eficienta iar animalul se bazeaza pe racorire prin evaporare. Conditiile dezavantajoase pentru pierderile de caldura pe durata transportului, se inregistreaza la temperaturi si umiditati relative crescute ale aerului.

10

PECIPITATIILE ATMOSFERICE

Totalitatea produselor de condensare si sublimare (cristalizare) a vaporilor de apa din atmosfera, denumite si hidrometeori, ce cad de obicei din nori si ajung la suprafata pamantului sub forma lichida, solida, sau sub ambele forme in acelasi timp. Cantitatile de precipitatii atmosferice se masoara cu pluviometrul, la termenele climatologice (07 si 19), precum si ori de cate ori este necesar. Particularitatile si repartitia precipitatiilor, depind direct de caracterul miscarilor aerului.

Pecipitatiile atmosferice - clasificare

Condensarea sau sublimarea vaporilor de apa pe particule materiale microscopice numite nuclee de condensare se produce in momentul inregistrarii gradului de saturare a aerului. Condensarea si sublimarea se pot realiza la suprafata solului, dand nastere la: roua, bruma, chiciura si in aer cand genereaza: ceata, norii, precipitatiile (ploaie, zapada, lapovita, mazariche si grindina)

Precipitatii formate la suprafata solului Roua se formeaza in noptile senine, cand aerul din apropierea solului se raceste si vaporii de apa trec in particule fine sau picaturi de diferite dimensiuni pe sol si plante. Bruma este produsul de sublimare a vaporilor de apa in cristale fine gheata pe sol, obiecte sau plante la temperaturi sub 00C. Chiciura este reprezentata de o depunere de cristale de gheata pe ramurile copacilor, la temperaturi scazute. Poleiul este constituit dintr-un strat de gheata omogen, care se formeaza din picaturile de ploaie ajunse pe suprafata solului, plantelor si drumurilor, in conditiile in care temperatura acestora, in momentul contactului este sub 00C.

Precipitatii formate in aer

Ceata este formata din picaturi sau cristale de gheata care se produc in aerul din apropierea solului. Se inregistreaza, de obicei seara si dimineata. Norii sunt formati din picaturi fine sau cristale de gheata, rezultate in urma condensarii sau sublimarii vaporilor de apa. Ploaia este formata din picaturi foarte fine care cad cu o viteza de 3-8 m/s. Zapada este formata din cristale de gheata care se constituie in fulgi cu diametru de 5 cm. Lapovita se produce la inceputul si sfarsitul sezonului rece. Grindina este reprezentata de sfere, fragmente de gheata cu ø 5-50mm Burnita reprzinta picaturi, fragmente de gheata cu ø sub 5 mm.

Influenta precipitatiilor asupra animalelor Actiunea directa poate fi favorabila si se manifesta la temperaturi ridicate prin asigurarea mai usoara a homeotermiei si nefavorabila, determina scaderea productiei de lapte si aparitia mastitelor la vaci si declansarea bolilor afrifore in special la tineret, a pasteurelozei la toate categoriile de bovine si pasari, precum si a necrobacilozei la bovine si ovine. Actiunea indirecta nivelul precipitatiilor influenteaza productia de furaje cu toate implicatiile pe care aceasta le genereaza in cazul neasigurarii cantitative si calitative a ratiilor. Furajele recoltate pe timp polios au o valoare nutritiva mai edusa, o salubritate indoielnica, ca urmare a incarcaturii mari cu miceti si micotoxine si o umiditate ridicata. Apa din roua consumata odata cu plantele verzi, sta la baza aparitiei colicilor, indigestiilor si timpanismului acut la rumegatoare, creste incindenta necrobacilozei si a unor endoparazitoze. Apa din bruma, consumata odata cu furajele actioneaza mai puternic prin temperatura mai scazuta, conducand la aparitia de pareze, tulburari ale digestiei, iar in ultima faza a gestatiei produce avort. Chiciura produce aceleasi efecte ca bruma daca se administreaza animalelor furaje inghetate. Poleiul sta la baza producerii unor accidente si avorturi la animale.

11

Ceata poate actiona direct prin stimularea termogenezei ca urmare a pierderilor de caldura la animale si indirect fiind consecinta retinerii radiatiilor solare.

PRESIUNEA ATMOSFERICA

Reprezinta forta cu care aerul apasa asupra scoartei terestre, corpurilor si vietuitoarelor aflate pe aceasta. Variatiile sunt legate de zona geografica; valorile mari ale presiunii poarta numele de maxime barometrice (anticicloni) iar valorile coborate minime barometrice (cicloni). La poli se mentine un camp anticiclonic, iar la ecuator se constata un camp ciclonic. Variatia presiunii cu altitudinea este consecinta scaderii densitatii aerului in raport cu inaltimea. Aceasta scade odata cu cresterea altitudinii. Variatia periodica este conditionata de anotimp, latitudine si natura suprafetei terestre. Variatiile neperiodice sunt consecinta incalzirii inegale ale troposferei si a miscarilor turbulente ale aerului, generand schimbarea vremii. Variatiile mari, produse intr-un timp scurt sunt resimtite puternic de om si animale fiind definite ca manifestari de barosensibilitate. Influenta presiunii atmosferice asupra animalelor este directa si indirecta. Presiunea aerului in limite obisnuite are o influenta pozitiva prin cantitatea sporita de oxigen. Scaderea brusca a presiunii produce fenomene de hipervigilenta si de modificare a tonusului sistemului neurovegetativ. Oxigenarea buna a sangelui se realizeaza la o presiune partiala a oxigenului in alveola pulmonara de minimum 100 mm Hg, situatie care se inregistreaza pana la altitudini de 360 m. Peste acestea, animalele compenseaza deficitul de oxigen prin modificari functionale si organice. Prin cresterea mai multor generatii de animale la altitudine se realizeaza o adaptarea la presiuni scazute. Animalele care nu se adapteaza fac boala de altitudine sau boala salbei. Presiunea scazuta, gazele din corp tind sa egaleze presiunea atmosferica generand barotraume (cand gazele din organism nu se pot elimina) boala de

descompresiune (azotul trece din forma de solutie din sange in aceea de bule de gaz) si anoxia (consecinta scaderii presiunii partiale a oxigenului).

MISCAREA AERULUI ATMOSFERIC

In mediul exterior miscarea aerului poate fi perceptibila (vant) si imperceptibila (curenti de aer) si prezinta importanta din punct de vedere al directiei, tariei si vitezei. Variatia directiei vanturilor poate fi zilnica (poate fi periodica asa cum este cazul brizei de munte sau de mare), sezoniera (legata de anotimp: pentru tara noastra directia dominanta este din nord si este in timpul iernii si din sud si vest in timpul verii).Variatiile neperiodice sunt accidentale fiind consecinta patrunderii maselor de aer cald sau reci intr-un anumit areal. Taria vantului se exprima in kg f/m2 si este proportionala cu patratul vitezei vantului. Este maxima iarna si minima vara. Se apreciaza cu ajutorul scarii Beaufort.

Influenta miscarii aerului atmosferic asupra animalelor Vantul influenteaza functia de termoreglare iar prin temperatura maselor de aer pe care le pune in miscare are efecte negative sau pozitive asupra animalelor. In ambiante reci, la aceeasi lungime a fanerelor pierderea de caldura este mai mare la animale cu invelis pilos mai rar (porcinele pierd mai multa caldura decat ovinele). Pierderile sunt mai mari cu cat unghiul in care vantul intra in contact cu corpul animalelor se apropie de 900. Vantul rece asociat cu temperaturi scazute si umiditati ridicate, determina pierderi mari de caldura si aparitia de boli afrigore. In ambiantele calde, actiunea directa a vanturilor are efecte benefice prin favorizarea proceselor de cedare a caldurii catre mediul exterior si micsorarea riscului de aparitie a socului caloric. In ambiante de neutralitate termica actiunea directa nu afecteaza termoreglarea, deci nu are nicio influenta. Vantul constituie un factor biotrop al mediului, fapt

12

reliefat de manifestarea de catre animale a unor fenomene de sensibilitate specifica anemosensibilitate.

RADIATIILE SOLARE TERESTRE SI ATMOSFERICE

Radiatia solara trecand prin atmosfera, este difuzata si absorbita, o parte ajungand la sol ca radiatie directa, reprezentand principala sursa de energie pentru scoarta. terestra. Radiatia solara directa prezinta variatii diurne si anuale, avand o maxima la amiaza cand soarele se afla la zenit, iar in cursul unui an in aprilie-iunie, cand factorul de opacitate este mic. Radiatia solara difuza este cantitatea de radiatii difuzata in atmosfera datorita prezentei in aceasta in special a particulelor mari si a gazelor. Intensitatea radiatiei solare variaza in raport cu diferiti factori cum sunt: amplasarea geografica, conditiile de relief, anotimpul. Albedoul, este raportul dintre radiatia reflectata si radiatia incidenta, importanta in iluminarea mediului si a adaposturilor. Cel mai ridicat albedou il are zapada proaspata 80-90%, iar cel mai scazut suprafata apelor vara 6-7%. Principalele radiatii care intereseaza din punct de vedere igienic sunt: radiatiile UV 290-400 nm; radiatiile vizibile 400-760 nm si radiatiile infrarosii 760-300000 nm. Radiatiile si influenta lor asupra animalelor - radiatiile ionizate au proprietatea de a ioniza materia asupra careia actioneaza datorita energiilor mari pe care le elibereaza la locul de contact. In aceasta categorie sunt cuprinse radiatiile electromagnetice si corpusculare care se deosebesc intre ele sub raportul capacitatii de ionizare si de patrundere in diferite materiale inclusive in tesutul organismului animal. Radiatiile electromagnetice au o mare capacitate de patrundere in tesuturi, fapt ce permite utilizarea lor in radiodiagnostic si radioterapie. Radiatiile corpusculare, au o capacitate redusa de patrundere. Efectul bilogic este consecinta actiunii directe a energiei eliberate de radiatii (lezeaza sau distruge celulele); a actiunii indirecte; a energiei eliberate de radiatii care actioneaza prin intermediul radicalilor instabili si cu reactivitate crescuta. Radiatiile ionizante au actiune cu efecte somatice si genetice. Efectele somatice se refera la leziunile anumitor organe sau sisteme cu aparitia de descendenti celulari modificati (boala de iradiere, boala de iradiere acuta). Efectele genetice privesc modificarile produse de radiatiile ionizante asupra celulelor germinale, afectand substratul ereditar. Radiatiile si influenta lor asupra animalelor - radiatiile ultraviolete: se caracterizeaza prin lungime de unda mica, patrundere redusa si energie ridicata, capabile de a distruge microorganismele si de a induce modificari chimice in organismele animale cu care vin in contact, precum si de a ioniza aerul. Actiunea directa este rezultatul patrunderii razelor UV pana la nivelul dermului si a razelor UV mijlocii pana la nivelul stratului mucos al epidermului. La nivelul pielii razele UVL produc eritem cutanat pe zonele depigmentate, iar cele mijlocii produc transformarea provitaminelor D in vitamine D. Razele UV se folosesc cu bune rezultate in tratamentul rahitismului si al afectiunilor chirurgicale, precum si in actiunile de decontaminare datorita efectului de microbicid. Radiatiile si influenta lor asupra animalelor - radiatiile luminoase sunt de sapte categorii: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu si rosu. Lungimea de unda mica, puterea de penetratie redusa si actioneaza prin energia calorica in care se transforma. Caracteristic: ele sunt receptionate de fotoreceptorii retinieni si conduse la centrii nervosi din scoarta cerebrala, determinand perceptia vizuala. Actiunea informationala Prin senzatia vizuala animalelor intra in contact cu mediul exterior, stabilind relatii intra si interspecifice fapt care le permite hranirea, adaparea, reproductia. Reactia animalelor la stimuli luminosi este dependenta de intensitatea si durata luminii si de alternanta perioadelor de iluminat si intuneric.

13

Intensitatea luminii determina raspunsuri fiziologice la animale, astfel la intensitatile mari, animalele isi adapteaza ochiul pentru receptionarea unei cantitati mai reduse de radiatii. Alternanta perioadelor de iluminat si intuneric determina la animale fotoperiodismul, care este ansamblul reactiilor de raspuns al organismului animal la acest fenomen astral. Fotoperioadele lungi favorizeaza cresterea si activitatea de reproductie. Durata iluminarii are o importanta deosebita asupra activitatii animalelor si este dependenta de anotimp si de alternanta lunima-intuneric. Durata critica a zilei este intalnita la echinoctiu si corespunde la 12 ore lumina si 12 ore intuneric. Animalele care reactioneaza prin activarea unor functii la un numar de ore mai mare de 12 (durata critica) se numesc longitudiurne, iar cele care raspund la o iluminare mai mica de 12 ore se numesc brevidiurne.

Actiuneaenergetica, se exercita in mod indirect asupra animalelor de ferma prin participarea la fenomenele de fotosinteza implicit la productia de furaje. Radiatiile luminoase solare folosite in anumite limite sub forma de helioterapie pot contribui la cresterea capacitatii de rezistenta la imbolnaviri si a activitatii de reproductie, la regenerarea tesuturilor la ameliorarea sau vindecarea rahitismului. Importanta luminii in productia si sanatatea animalelor este majora, devenind un factor tehnologic de productie in zootehnia intensiva sub forma programelor de lumina.

ELECTRICITATEA ATMOSFERICA

Aeroionizarea se formeaza prin piererea sau castigarea de sarcini electrice de catre particule materiale, molecule, atomi, devenind ioni sau aeroioni. Ionii pozitivi sau negativi se formeaza sub actiunea radiatiei cosmice, solare, radioactivitatii terestre si a proceselor mecanice si termice din atmosfera. Radiatia solara are efect ionizant moderat, continuu si pe intinderi foarte mari (UV, ionosfera). Radiatia cosmica ionizeaza aerul din straturile superioare ale atmosferei; intensitatea scade pe masura ce se apropie de pamant; difuzeaza partial in atmosfera. Radioactivitatea terestra ionizeaza aerul prin emisiile de electroni (radiatii beta), protoni si neutroni (radiatii alfa), radiatii electromagnetice (gamma), emanatii de izotopi gazosi (radon, thoron, etc.); experimente nucleare

Actiunea aeroionilor

Aeroionii pozitivi, actiune nefavorabila manifestata prin: cresterea excitabilitatii nervoase, a tensiunii sanguine, dificultati respiratorii si tuse la animalele cu afectiuni cornice (scade viteza de ascensiune a mucusului in caile respiratorii producand vasoconstrictia capilarelor sanguine), scade activitatea tiroidei, creste secretia de serotonina Aeroionii negativi, efect favorabil asupra organismului (de oxigen, de a caror existenta este conditionata viata, chiar daca aerul inspirat contine oxigen in concentratie normala) se manifesta prin: actiunea hipotensiva, stimularea reactiilor de oxido-reducere din tesuturi, creste cantitatea de O2Hb in sange, a permeabilitaii membranei hematiilor, imbunatateste activitatea cililor vibratili, viteza de ascensiune a mucusului cailor respiratorii, stimularea secretiei glandei tiroide si a hipofizei, inviorarea organismului. Sub actiunea aeroionilor negativi, la toate speciile de animale se inregistreaza indici biologici superiori, ca urmare a cresterii ingestei, indicelui de convertire a furajelor, morbiditatii, ca urmare a sporirii rezistentei organismului si a reducerii nr. de microorganisme din aer.

Campul aeroelectric si influenta asupra animalelor

Sarcinile electrice ale norilor se separa in: pozitive la partea superioara si negative la partea inferioara fapt ce determina cedarea de sarcini negative pamantului. Variatiile neperiodice apar brusc, pe timp de furtuna si conduc la aparitia fenomenelor de hiperexcitabilitate la

14

animale. Influenta campului aeroelectric asupra animalelor se manifesta in locuri deschise datorita diferentei de tensiune dintre sol si aer.In general animalele sunt adaptate la campul aeroelectric al zonei in care s-au format, suportand fara dificultati vizibile variatiile diurne si anuale ale acestuia.

Fenomenele electrice orajoase (de furtuna) si influenta asupra animalelor

Fulgerul: complexul de manifestari electrice din atmosfera, care conduc la descarcari luminoase sub forma de scanteie. Tunetul: datorita caldurii puternice aerul se incalzeste brusc, schimburile dintre aerul cald si cel rece se fac cu mare viteza si forta producandu-se un zgomot puternic Fulgerele si tunetele, desi nu lovesc animalele, le produc: hipervigilenta, hiperexcitabilitate, tahicardie si incetarea temporara a digestiei fara a le afecta starea de sanatate si de productie Trasnetul sunt descarcari electrice intre nori si suprafata pamantului, insotite de tunete scurte si intense. Are o actiune obisnuit fatala asupra animalelor, denumita fulguratie. Frecvent efectul este moartea instantanee. Cadavrele prezinta pozitia caracteristica din momentul mortii, arsuri superficiale in regiunile expuse si leziuni traumatice contractate la cadere.

VREMEA

starea fizica a atmosferei la un moment dat, determinata de nivelul factorilor meteorologici generati de radiatiile solare Variatiile: periodice (zilnice, sezoniere si anuale) si neperiodice. Animalele au capacitatea de a presimti schimbarile vremii, manifestandu-se neobisnuit si anume: isi cauta culcus, creste consumul de furaje, fatarea la vaci inainte de furtuna etc. Influenta vremii asupra animalelor este conditionata de sezon efectele fiind mai intense in perioada trecerii fronturilor atmosferice.

CLIMA SI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA ANIMALELOR

Reprezinta ansamblul factorilor si proceselor meteorologice ce caracterizeaza o regiune geografica; (radiatia solara, circulatia aerului, caracteristicile teritoriului, activitatile omului) dupa intinderea zonei geografice: macroclima (climatul general al Terrei); mezoclima (climatul specific unor zone geografice); microclima (suprafete terestre mici si stratul atmosferei de 2 m inaltime de deasupra acestora) dupa latitudine: tropicala, temperata si polara Aclimatizarea animalelor influenta asupra animalelor Aclimatizarea este procesul complex dirijat de om in care animalele domestice se adapteaza unor conditii naturale si artificiale de mediu, diferite de cele in care s-au format, si care le permit sa traiasca, sa se reproduca, sa-si mentina sau chiar sa-si imbunatateasca insusirile productive. Adaptarea reprezinta modificarile functionale si anatomice care au loc in conditii normale si care se pot instala dupa perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Vietuitoarele sunt adaptate la modificarile unui anumit climat si odata scoase din el sufera un process de “acomodare” cu consecinte favorabile sau nefavorabile. Zonele asemanatoare sub raport climatic se numesc homeoclimatice si sunt favorabile aclimatizarii, pe cand cele diferite se numesc heteroclimatice si sunt impropii aclimatizarii. Se aclimatizeaza mai usor: speciile carnivore si omnivore fata de cele ierbivore; animalele tinere fata decel batrane sau cu boli cornice; rasele perfectionate fata de celeprimitive; animalele cu o constitutie robusta fata de cea debila; cele cu o stare de intretinere buna fata de cea slaba. Animalele transferate in zone cu aceeasi izoterma (climat cald si umed, in altul rece si mai uscat). Transferul animalelor se face in sezonul de toamna sau de iarna, cand animalele provin dintr-un climat rece si primavara si vara cand provin dintr-un climat mai cald.

15

Aclimatizarea si influenta asupra animalelor

Criza de aclimatizare (1-4 ani) este consecinta efortului de adaptare (de asimilare a noilor conditii apropiate de cele in care s-a format animalul), care se realizeaza prin consumuri energetice. Adapostirea, ingrijirea si calitatile noului mediu nu pot suprima influentele negative ale conditiilor de mediu total diferite fata de acelea din locul de origine asupra animalelor ducand la degenerare (fenomen opus aclimatizarii); consecinta neasimilarii noilor conditii de viata de catre animalele transferate din alte zone. Poate fi economica cand se manifesta prin reducerea masei corporale, conformatiei si nerealizarea productiilor standard si biologica, manifestata prin reducerea sau pierderea fertilitatii, scaderea vitalitatii si a rezistentei generale care duce in final la disparitia animalelor transferate.

COMPOZITIA CHIMICA A AERULUI ATMOSFERIC

Aerul pe care il respitam este un amestec relativ stabil de cateva sute de gaze de diferite origini. Stratul gazos inveleste planeta si se misca odata cu ea. Masa ei este aproape 5,15x10E15 tone atrase de pamant datorita atractiei gravitationale. Proportiile de gaze, excluzand vaporii de apa sunt aproape egale pana la aproximativ 80 km deasupra pamantului. Componentele principale ale atmosferei, dupa volum, sunt oxigenul (21%), azotul(78%), argonul(0,93%), dioxidul de carbon (0,03%) si cantităti mici de alte gaze heliu, neon,kripton, hidrogen,xenon, radon si ozon intr-o proportie de 0,01%. Temperatura si compozitia chimica a atmosferei se presupune ca sunt controlate de aceste gaze se schimba datorita unor cauze naturale dar si artificiale. Exemple de gaze artificiale include clorofluorocarburile(CFC-11 si CFC-12). Dioxidul de carbon, de azot si metanul din atmosfera provin din arderea combustibililor fosili proveniti din biomasa moarta si vie si degajata de procesele metabolice ale microorganismelor din sol si apa. Azotul are rol de a dilua oxigenul pur si de a-i anula astfel efectul nociv. administrat in cantitati mari, are efect sedativ asupra organismului iar inhalat sub presiune determina tulburari ale sistemului nervos. Oxigenul este un element indispensabil vietii, el patrunzand in organismele superioare la nivelul pulmonilor, se dizolva in plasma in procent foarte mic iar cea mai mare parte se combina cu hemoglobina formand oxihemoglobina. La concentratii ale acestuia sub 15%, determina tulburari de hipoxie cerebrala, cu alcaloza, cianoza, fenomenele compensatorii fiind inutile; sub 10% produce perturbari grave, iar la 7% produce moartea prin asfixie. Dioxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, mai greu decat aerul, rezulta din: procesul de respiratie al organismelor; combustii industriale si casnice, fermentatie, metabolism, eliminari vulcanice. Concentratia variaza in functie de anotimp, grad de industrializare, intensitatea circulatiei aerului, prezenta emanatiilor vulcanice si marine, CMA: adaposturi 3000ppm; locuinte 1000ppm. Importanta igienica in respiratie, indicator in aprecierea calitatii mediului si microclimatului. Concentratia acestuia in natura este in continua crestere putand produce in viitor o modificare a climei prin cresterea temperaturii aerului ca urmare a efectului de sera. Ozonul apare acum un miliard de ani, el fiind forma alotropica a oxigenului. Alege albastre-verzi au inceput sa foloseasca energia solara pentru a descompune moleculele de H2O si OO2 si pentru a le recombina in compusi organici si oxygen molecular(O2). Aceasta transformare bazata pe energia solara poarta numele de fotosinteza. O parte din oxigenul rezulatt in urma fotosintezei combinat cu carbonul organic au recreat molecule de CO2. Oxigenul ramas, acumulat in atmosfera a creat un dezastru ecologic in ce priveste organismele anaerobe. Pe masura ce cantitatea de oxygen din atmosfera a crescut cea de CO2 a scazut. in atmosfera superioara o parte din moleculele de oxigen au absorbit energie de la razele ultraviolete ale soarelui si s-au transformat in oxigen atomic. Acesti atomi combinati cu oxigenul molecular

16

ramas au format molecule de ozon(O3) care absorb eficient razele ultraviolete. Acest strat fin de ozon actineaza ca un scut protector al planetei impotriva razelor ultraviolete. Cantitatea de ozon necesara pentru protejarea Pamantului de razele ultraviolete nocive variaza intre 200 si 300(nm) si se crede ca exista de peste 600 milioane de ani. Atunci nivelul de oxigen era aproximativ 10% din concentratia actuala din atmosfera. inainte de acest moment existenta vietii era posibila doar in ocean. Prezenta ozonului a dat organismelor ocazia sa evolueze si sa traiasca pe uscat. Ozonul are efect bactericid si dispare repede in atmosfera poluata cu pulberi. Micsorarea stratului de ozon va conduce la sporirea incidentei tumorilor pielii, la afectarea sistemului imunoformator al organismelor si la accentuarea efectului de sera, ca urmare a cresterii cantitătii de raze ultraviolete ce ajung la nivelul solului. in subtierea stratului de ozon, este implicata poluarea cu unele substante chimice dintre care cele mai importante sunt: clorofluorocarburile(CFC) si oxidul de azot.

PULBERILE DIN AERUL ATMOSFERIC

In afara componentelor gazoase, aerul contine numeroase particule solide care formeaza pulberile, denumite frecvent “praf atmosferic”. Acesta este strain de compozitia normala a aerului si apare ca factor poluant. Originea pulberilor este telurica, vulcanica si cosmica. Dupa compozitia chimica pulberile din atmosfera pot fi de natura organica(32%) sau anorganica(70%). Acestea din urma sunt formate din diferiti compusi din sol, materii prime pentru industrie, produsi de ardere si chiar produse finite. Cele organice sunt reprezentate de granule de polen, resturi vegetale fragmentate, spori de ciuperci si substante organice sintetice. Dupa compozitia chimica: organica (32%) reprezentate de granule de polen, resturi vegetale fragmentate, spori de ciuperci si substante organice sintetice; anorganica (70%), formate din diferiti compusi din sol, materii prime pentru industrie, produsi de ardere si chiar produse finite Dupa comportarea in atmosfera: sedimentabile ( praful propriu-zis): au ø particulelor > 10 mm , stabilitate relativ mica in aer, sedimenteaza in aerul fara curenti cu viteza uniform accelerata, nu difuzeaza in aer si este reztinut in caile repsiratorii anterioare; in suspensie (norii sau ceata): au ø particulelor 10 - 0,1 µm, care sedimenteaza cu viteza uniforma (Stokes), au o capacitate redusa de a difuza in aer si patrund in aparatul respirator pana la nivelul alveolelor oulmonare fiind retinute in majoritate, in zona traheobronsica; in suspensie (fum): au ø particulelor 1mm, nu sedimenteaza si au o mare putere de a difuza in aer. Patrund in caile respiratorii pana la nivelul alveolelor, de unde sunt eliminate prin expectoratie. Cantitatea de pulberi din aer se masoara in mg/m3 de aer pentru pulberile in suspensie si in g/m2/30 zile pentru cele care sedimenteaza Pulberile clasificate dupa Gibbs sunt impartite in trei categorii: praful propriu-zis, norii sau ceata si fumul. Praful propriu-zis are dimensiunea particulelor peste10 u , sedimenteaza in aerul fara curenti cu viteza uniform accelerata, nu difuzeaza in are si este reztinut in caile repsiratorii anterioare. Norii sau ceata, sunt formati din particule cu dimensiuni cuprinse intre 0,10-10 u, care sedimenteaza cu viteza uniforma( L. Stokes), au o capacitate redusa de a difuza in aer si patrund in aparatul respirator pana la nivelul alveolelor oulmonare fiind retinute in majoritate, in zona traheobronsica. Fumul este constituit din particule cu dimensiunea cuprinsa intre 0,01-0,1µ, care nu sedimenteaza si au o mare putere de a difuza in aer.

17

Patrund in caile respiratorii pana la nivelul alveolelor, de unde sunt eliminate prin expectoratie. Cantitatea de pulberi din aer se masoara in mg/m3 de aer pentru pulberile in suspensie si in g/m2/30 zile pentru cele care sedimenteaza.

Actiunea pulberilor asupra animalelor

Dupa modul de afectare a organismului actiunea poate fi: Actiunea toxica: este consecinta patrunderii pe orice cale in organism a pulberilor capabile sa provoace o intoxicatie cu acelasi mecanism fiziopatogenetic tablou climic si modificari anatomopatologice. ex.aerosolii cu Pb sau compusii cu Pb produc saturnism Actiunea alergica este consecinta contactului repetat intre substantele alergizante din atmosfera si organism. factori alergizanti cunoscuti: granulele de polen, praful, penele, lana, firele de par, etc. Actiunea fotodinamica este consecinta actiunii unor produsi ai carbunelui sau petrolului care au proprietatea de a intensifica actiunea biologica a radiatiilor solare, cu manifestari la nivelul tegumentelor si mucoaselor. Actiunea cancerigena este consecinta unor aerosoli cu hidrocarburi aromatice, nicotina etc, care actioneaza la nivelul pielii, laringelui sau pulmonului. Actiunea infectanta sau infestanta se datoreaza vehicularii de catre pulberi a microorganismelor patogene provenite de la oameni si animale sau din prelucrarea unor produse de origine animala contaminate. Actiunea imunogena se refera la prezenta anticorpilor ca elemente de aparare, in urma contactului dintre organismului animal si diferite substante cu capacitatea antigenica. Actiunea iritanta este consecinta densitatii sau compozitiei chimice a particulelor, care declanseaza reactia de aparare a tesuturilor cu care vin in contact. Astfel pulberile inerte adera la suprafata pielii si blocheaza eliminarea secretiei glandelor sudoripare si sebacee, producand reactii inflamatorii, reducand capacitatea de transpiratiei si totodata aceea de termoreglare. Actiunea fibrozanta sau pneumoconiogena, cuprinde fenomenele patologice ce apar in urma expunerii la anumite categorii de pulberi. Imbolnavirea este caracteristica inhalarii pulberii respective, cu un tablou climic si anatomopatologic specific (ex. pneumoconiozele-antracoza, silicoza.) Pentru a impiedica formarea pulberilor atat in adaposturi cat si in afara lor, se impun luarea unor masuri cum ar fi: plantarea unor perdele de protectie in jurul fermelor; cultivarea terenurilor cu plante perene; echiparea sistemelor de ventilatie cu filtre, stropirea cu apa a furajelor; folosirea de furaje granulate, ionizarea aerului din adaposturi etc.

MICROORGANISMELE DIN AER

Microflora aerului este reprezentata de virusuri, bacterii si fungi de origine umana, animala si din natura. Microorganismele de origine umana sau animala pot fi grupate in saprofite, ele nu joaca niciun rol in patologie; conditionat patogene si patogene, care pot provoca imbolnaviri specifice. Microorganismele din natura joaca un rol important in procesele biologice de fermentatii, biodegradarea unor substante, cu importanta in patologia animala in masura in care pot fi alergene. In aer microorganismele sunt inglobate sau aderente la particulele de praf sau vaporii de apa sub trei forme: Picaturile de secretie, sunt de origine nazala, buco-faringiana sau bronsica, au dimensiuni mari de 100 µm si sedimenteaza repede dupa eliminare (30-60s; 5-6h). Se produc prin tuse, stranut si muget putand fi proiectate pana la o distanta maxima de 5m; transmiterea bolilor prin p.s.d intra in categoria contaminarii de contact.

18

Nuclee de picatura, rezulta odata cu picaturile de secretie, au dimensiuni mai mici dar o stabilitate mai mare in aer, slaba tendinta de sedimentare. Praful microbian este format din particule de praf pe care adera microorganismele de origine animala si umana. Acesta poate provenii din picaturile de secretie sau nucleele de picaturi care se depun pe diferite suprafete sau din dejectii, secretii si excretii patologice, care prin uscare se transforma in pulberi. Transmiterea bolilor prin aer poarta denumirea de boli aerogene. Acestea isi au originea in activitatea de prevenire si combatere a bolilor.

Influenta microorganismelor din aer asupra animalelor

Imbolnavirile la animale apar indiferent de formele sub care microorganismele se gasesc in aer - sedimentabile sau nesedimentabile. Prin inhalare pot declansa boli respiratorii, prin ingerare boli digestive, prin sedimentare pe plagi, pot declansa supurarea acestora

Criterii de apreciere a contaminarii biologice a aerului

Importanta practica a examenului bacteriologic al aerului este de ordin sanitar, acesta urmarind masura in care aerul adaposturilor este poluat cu microflora de origine umana sau animala. Cele mai utilizate teste bacteriologice sunt: NTG care se dezvolta la 370C (flora mezofila din aer, dau indicatii globale asupra conditiilor de igiena, ce favorizeaza transmiterea aerogena), streptococii (constituie indicatorul contaminarii cu flora nasofaringiana si bucala), stafilococii (se intalnesc in caile respiratorii anterioare si pe piele, sunt rezistenti in aer si indica originea lor umana sau animala) si germenii din grupul coliformilor in atmosfera indica un puternic grad de insalubrizare a mediului.

POLUAREA SI PROTECTIA ATMOSFEREI

„Se poate vorbi despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante straine sau amestecuri de substante, sunt prezente in atmosfera in anumite cantitati sau pe o perioada, care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante, si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatiilor sau bunastarii persoanelor”

Sursele poluarii aerului sunt surse naturale: polenul, ceata, eruptiile vulcanice, cenusa vulcanica, praful vulcanic, incendiile naturale, furtunile de praf, ape termale si surse

artificiale, transporturile

Poluantii emisi Industria

• surse provocate din „activitati casnice”

din arderea lemnului (incalzirea locuintelor pe anotimpul rece)

Sursele poluarii aerului

Poluanti de natura fizica

Depunerile radioactive Ape folosite in uzinele atomice Deseuri radioactive Ape termale Lichide calde provenite de la racirea instalatiilor indrustiale sau centrelor termoelectrice si

atomo-electrice

Poluanti de natura chimica

•Mercurul, azotatii, plumbul, cadminul, zincul, monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, ozonul, dioxidul de sulf, azotul, tigarile

Polunati de natura biologica

Microorganismele patogene

19

Substante organice provenite din procesul de fermentare

•Efecte si fenomene rezultate in urma poluarii aerului

Smogul

„smoke” si „fog” = amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum format cand umiditatea este crescuta.

se formeaza in zonele urbane, in locurile in care exista un numar mare de automobile, cand dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul.

poate cauza probleme foarte mari: irita ochii si caile respiratori. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor de expunere la smog.

Ploaia acida •este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care sunt transportati la distante mari de locul producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. • interactiuni daunatoare: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre si acvatice, distrugerea ecosistemelor.

Efectul de sera

• este cresterea concentratiei de dioxid de carbon ce permite energiei solare sa patrunda in atmosfera. •Principalii poluati care provoaca efectul de sera sunt: dioxidul de carbon, oxidul azotos, metanul.

Reducerea stratului de ozon

•Prin folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. • Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.

Incalzirea globala

Rezultatul efectului de sera este cresterea temperaturii planetei care duce la schimbari ale climei si ale reliefului, datorita topirii calotelor glaciare de la poli.

Masuri de protectie a aerului

•Plantarea de arbori, extinderea zonelor verzi •Suprainaltarea cosurilor prin care se elimina o cantitate mare de fum si gaz

•Umezirea suprafetelor inaintea curatirii lor, a furajelor generatoare de pulberi •Administrarea de furaje granulate •Amplasarea in locuri special amenajate a rampelor de gunoi

•Existenta filtrelor la nivelul deschiderilor pentru ventilatie •Folosirea unor combustibili combinati

Igiena solului

Ecosistem bogat, stratul afanat, moale, friabil de la suprafata scoartei pamantului care impreuna cu atmosfera invecinata, constituie mediul de viata al plantelor; partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1,5 m. Este al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant. Sanogeneza depinde de proprietatile mecanice, fizice, chimice, biologice. Rol de suport mecanic pentru animale si constructii diverse; depozit si furnizor de elemente nutritive si oligoelemente, pentru plante si animale; recipient si transformator de resturi organice vegetale si animale (sistem epurator)

20

Importanta in amplasarea fermelor si adaposturilor, depozitar al energiei cosmice, microelemente esentiale

Compozitia solului

Humusul este un material organic amorf situat la partea superioara a solului, de culoare neagra sau bruna, mai mult sau mai putin rezistent la actiunea microorganismelor.contine carbon, oxigen, hidrogen, sodiu, potasiu, fosfor, substante care intervin in alcatuirea acizilor humici (substante organice specifice cu molecule complexe si caracter slab acid). Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le contine si pe care le elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice contribuind la formarea structurii afanate favorabile dezvoltarii plantelor. Apa in sol poate deveni o solutie chimica complexa ce asigura reactiile necesare functiilor solului; mediul in care au loc procesele biologice si vectorul principal asigurand circulatia diferitelor componente din sol. Aerul cu rol de improspatare se realizeaza prin difuziunea si actiunea intermitenta a unor factori fizici si biotici; variatia de temperatura, presiunea si miscarea aerului participa la schimbul de aer din sol. Terenurile mlastinoase, cu mai putin aer sunt insalubre din punct de vedere igienic.

Structura si proprietatile fizice ale solului

Structura solului = modalitatea de asociere a componentelor solului si de formare a agregatelor Porozitatea solului = spatiile dintre granule si din interiorul granulei. In functie de diametrul lor porii: capilari sub 0,2 mm (se gasesc frecvent in interiorul granulei) si necapilari peste 0,2 mm (se gasesc mai ales intre granule). Permeabilitatea solului = proprietatea de a se lasa traversat de apa de sus in jos sub actiunea gravitatiei. Capilaritatea = proprietatea solului de a se lasa traversat de apa de jos in sus prin pori. Capacitatea de absorbtie = proprietatea de a retine pe suprafata granulelor ce compun solul, apa, gazele, impuritatile si microorganismele. Temperatura solului = consecinta radiatiilor calorice solare. Solurile uscate, pietroase, nisipoase sunt mai calde decat cele umede si compacte.Pentru amplasarea retelelor de apa si canalizare, este importanta cunoasterea adancimii de inghet a solului

Poluarea solului si influenta acesteia asupra sanatatii

Orice actiune ce produce dereglari in functionarea normala a solului ca factor de mediu, exprimata prin afectarea capacitatii bioproductive sau prin aparitia de imbolnaviri la animale si om. Se realizeaza prin: impurificarea cu diferite reziduuri, prin exploatarea nerationala a solului, sau prin aplicarea de substante pentru combaterea daunatorilor. Pulberile si gazelle toxice din aer, spalate de ploaie, ajung pe sol, iar apele de infiltratie pot impregna solul cu diferiti poluanti antrenandu-i spre adancime.

Sursele de poluare si degradare a solului

Interioare: excesul de apa(zonele cu precipitatii abundente, suprafete irrigate irational, pierderi de apa din sistemele de irigatie), lipsa de apa, stratul de nisip care apare in urma pierderii humusului prin eroziune. Exterioare reprezentate de activitatea umana casnica, industriala, agricola,transporturi

Sursele de poluare si degradarea interioara a solului

Eroziunea este un proces natural, intensificat de activitatile umane, de pasunatul excesiv, de defrisarea padurilor, practicarea agriculturii intensive chimice care duc la pierderea humusului din sol si implicit la pierderea fertilitatii solului si la desertificare. In tara noastra, eroziunea medie este de 16,3 t sol/ha/an fata de 5 t sol/ha pe an pe plan mondial. Desertificarea consta in pierderea structurii granulare a solului si aparitia stratului de nisip.

21

Saraturarea reprezinta denumirea generica folosita pentru solurile cu un anumit continut de saruri solubile sau prin sodium adsorbativ Tasarea solului este consecinta folosirii unor utilaje prea grele pentru muncile agricole, care distrug structura granulara a acestuia

Poluarea chimica (cu emisii nocive) • naturala: eruptii vulcanice • artificiala: rezultate din procesele industriale, din transporturi, din chimizarea agriculturii, sunt dispersate pe cale aerului la distante mari de sursa si ajung la suprafata pamantului sub forma ploilor acide sau a pulberilor sedimentare poluandu-l. Cele mai nocive sunt emisiile de plumb, cadmiu, cupru, zinc, fluor, oxizi de sulf si azot, majoritatea afectand grav starea de sanatate a efectivelor de animale (zona Copsa Mica, Baia Mare, Turnu Magurele, Bucuresti, Acumulatorul). Pulberile sedimentabile provenite de la centrele termoelectrice, fabrici de lianti se depun pe sol, impiedicand buna dezvoltare a plantelor.

Poluarea biologica a solului se realizeaza prin depunerea pe sol a apelor reziduale si namolurilor din ferme zootehnice, abatoare, spitale umane si veterinare, intreprinderi de ecarisaj ce contin germeni patogeni si vietuitoare parazite; secretii si excretii patologice; ingroparea necorespunzatoare a cadavrelor. Microflora solului este constituita din virusuri, bacterii, actinomicete, miceti si alge. Dupa provenienta si modul de transmitere germenii patogeni din sol se impart in germeni patogeni excretati de om si transmisi prin

intermediul solului si germeni patogeni excretati de animale si transmisi prin

intermediul solului. Din acestia fac parte agentii etiologici ai tetanosului, antraxului si carbunelui emfizematos care supravietuiesc in sol sub forma vegetativa 4-10 saptamani, iar sub forma sporulata ani de zile >20 de ani. Microflora solului este reprezentata de protozoare considerate factor limitativ pentru bacterii, deoarece se hranesc cu ele. In cadrul poluarii biologice o grupa importanta o reprezinta: biohelmintii si geohelmintii. Microorganismele din sol nu au o raspandire uniforma, astfel in stratul superficial (2-3 cm) sunt in numar redus, deoarece sunt distruse de razele UV. Densitatea mare se inregistreaza intre 4 -30 cm dupa care scade, iar la 3 m dispar.Cea mai mare densitate a microflorei se intalneste primavara si toamna.

Evaluarea poluarii solului

Poluarea solului este echivalenta din punct de vedere igienic cu insalubritatea si poate fi apreciata prin indicatori directi si indirecti. Indicatorii directi se refera la substantele chimice poluante ajunse in sol si care au o actiune nociva asupra sanatatii omului si animalelor prin ele insele. Actiunea nociva a substantelor chimice din sol se produce de cele mai multe ori prin intermediul aerului, apei sau a plantelor. Indicatorii indirecti sunt stabiliti prin metode organoleptice, chimice si biologice. Organoleptic solurile poluate au structura mai omogena, cu granule mici, de culoare mai inchisa, si mirosuri particulare neplacute. Chimic, adaosul de substante straine conduce la modificarea compozitiei solurilor, reflectata in ph si raportul de elemente componente. Biologic, solurile poluate prezinta o ridicata incarcatura de germeni microbieni si elemente parazitare. Indicatorii poluarii biologice sunt: NTG/g sol, bact.coliforme/g sol, bacterii perfingeus/g sol; bacteriofagi eneteric g/sol, bacterii termofile g/sol si nr. oua geohelminti g/sol. Dupa nivelul poluarii biologice, solurile se impart in nepoluate, slab poluate, mediu poluate si puternic poluate

22

Autopurificarea si asanarea solului poluat, sunt procese complexe fizice, chimice si biologice care necesita existenta unui echilibru intre capacitatea de purificare si nivelul de poluare. In functie de natura poluantilor, autopurificarea se realizeaza diferit, fiind: anorganica si organica. Poluantii anorganici sunt integrati in structura solului prin procese fizice, chimice si biologice solurile puternic poluate fiind folosite in agriculturai dupa efectuarea unor lucrari de ameliorare. Poluantii organici sunt descompusi intai in compusi simpli si integrati apoi in structura solului. In conditii normale, vara solul cu grad mediu de poluare se autoepureaza in circa 5 zile iar toamna si primavara in cca 10 zile. In solurile cu permeabilitate mare, umiditate redusa si bine aerate, autoepurarea este mai rapida. Autoepurarea solului conduce la mineralizarea substantelor organice in produsi intermediari si finali, sub actiunea microflorei heterotrofe si in acelasi timp la autosterilizarea de germeni patogeni.

Influenta solului poluat asupra animalelor

Influenta directa se datoreaza contactului direct al animalelor cu solurile poluate biologic sau chimic, generand aparitia unor boli infectocontagioase, parazitare sau chiar intoxicatii.Contaminarea este posibila pe cale digestiva, aerogena si prin plagi deschise.Cele mai poluate soluri sunt: padocurile, incintele fermelor, pasunile, targurile, locurile de imbarcare a animalelor, terenurile fertilizate cu gunoi de grajd neprelucrate si zonele limitrofe unitatilor zootehnice. Influenta indirecta este consecinta ingerarii de catre animale prin biomasa vegetala, de elemente straine compozitiei obisnuite sau de elemente normale in cantitati excesive sau insuficiente. Prin ph-ul lor modificat, solurile poluate duc la schimbarea structurii compozitiei floristice a vegetatiei, a valorii nutritive a acesteia, reducerea productiei de unitati nutritive la ha conducand la afectarea productiei, reproductiei si starii de sanatate a animalelor.

Masuri pentru reducerea eroziunii solurilor: reducerea pantelor; efectuarea de terasari; constructia de valuri de pamant pentru protectie; aplicarea de culturi antierozionale; impaduriri in zonele afectate sau numai plantarea de perdele forestiere; constructia de canale de coasta, pentru drenarea apelor

Poluarea chimica, afecteaza cca 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva este de circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf produce efecte agresive deosebit de puternice asupra solului. A fost identificata in special in zonele critice: Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica. Desi in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata in zonele puternic afectate. Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este prezenta pe circa 50 mii ha.

IGIENA APEI

Sub actiunea energiei solare calorice au loc procese de evaporare la suprafata maselor mari de apa, a solului si a invelisului vegetal, a stratului de zapada sau de gheata si prin procesele de respiratie si transpiratie a oamenilor, animalelor si plantelor. Denumit uneori ciclul hidrologic sau ciclul apei este procesul de circulatie continua a apei in cadrul hidrosferei Pamantului, pus in miscare de radiatia solara si de gravitatie. In cursul parcurgerii acestui circuit, apa isi schimba starea de agregare fiind succesiv in stare solida, lichida sau gazoasa.

23

Sursele de apa si calitatile lor igienice Stabilirea surselor de aprovizionare cu apa potabila a unitatilor zootehnice se face in functie de marimea acestora si de disponibilul de apa din zona. Pe ansamblul economiei se folosesc toate sursele de apa dulce existente: meteorice, de suprafata, subterane. Se caracterizeaza prin apa de calitate diferita, incadrata in prevederile Legii nr.311/2004 privind apa potabila care modifica si imbunatateste legea 458/2002. Apa meteorica: provine din precipitatiile atmosferice, care in drumul lor spre suprafata solului, incorporeaza diferite gaze, saruri si antreneaza pulberi de origine minerala si organica. Contine putini ioni minerali (are gust fad), iar duritatea si incarcatura microbiologica scad odata cu prelungirea timpului de cadere a precipitatiilor. Calitatea apei meteorice este conditionata de gradul de curatenie a suprafetelor de pe care se colecteaza, a retelelor de aductiune si a bazinelor de stocare. Nu indeplineste conditii de potabilitate motiv pentru care prin administrare genereaza la animale, tulburari digestive cronice si obtinerea totodata de productii scazute

Apele de suprafata curgatoare, dupa durata sunt permanente (rauri, fluvii), intermitente (paraie, torente) si accidentale (viituri). Proprietatile variaza de la izvor la varsare fiind dependente de debit, fenomene meteorologice, natura terenului, sursele de poluare. Debitul variaza in functie de nivelul de precipitatii, maximele inregistrandu-se primavara, iar minimele vara. Nu pot fi folosite ca surse de apa in general, decat dupa ce sunt supuse unor procese de prelucrare. Se folosesc curent pentru irigatii. Apa de suprafata statatoare sunt acumulari naturale sau artificiale de apa (mari si oceane) sau lacuri; acumularile artificiale contin apa cu calitati superioare apei din lacuri, datorita curatirii periodice a albiei si malurilor. Calitatea apei din lacuri este dependenta de sursa din care provine: este mai buna din izvoare, ape de munte si deal. Lacurile si acumularile artificiale pot fi folosite ca sursa de apa potabila, cu conditia ca aceasta sa fie supusa unor procese de prelucrare. Marile si oceanele nu pot fi folosite ca surse de apa potabila, decat in masura in care apa acestora este desalinizata. Apele stagnante, baltile si mlastinile sunt acumulari de ape meteorice in depresiuni cu adancimi reduse. In functie de conditiile tehnice de calitate, apele de suprafata se impart in trei categorii categoria 1: se pot utiliza pentru alimentarea centralizata cu apa potabila, alimentarea amenajarilor piscicole si in mod special salmonicole, stranduri organizate etc. categoria a-2-a: se pot folosi pentru piscicultura, in scopuri urbanistice si de agrement. categoria a-3-a: se pot utiliza pentru irigatii si necesitati tehnologice industriale. Nu se admite existenta pe un curs de apa a vreunui tronson cu calitatea apei inferioara categoriei a-3-a deoarece aceasta asigura conditiile minime necesare supravietuirii faunei si florei acvatice si premisele autoepurarii naturale, deci o stare de igiena generala corespunzatoare. Apa subterana, se formeaza din apele meteorice si de suprafata infiltrate in sol deasupra straturilor impermeabile unde se acumuleaza. Dupa adancimea stratului acvifer apele subterana poate fi freatica: limpede, cu gust placut duritate scazuta si mineralizare superioara apelor meteorice si de adancime fiind de cele mai multe ori captiva sau sub presiune si se formeaza sub primul strat impermeabil. Prin formarea sau fisurarea stratului impermeabil, apa subterana se poate ridica la nivelul terenului purtand

24

denumirea de arteziana, sau sub nivelul terenului apa ascensionala. Apele de adancime au o compozitie constanta, un debit mare, precum si o calitate superioara tuturor celorlalte categorii de apa.

POLUAREA SURSELOR DE APA

Apa este un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Dupa origine poluarea poate fi naturala si artificiala, iar dupa dinamica de realizare poate fi permanenta, intermitenta si accidentala. Poluarea naturala, este intermitenta sau accidentala si se manifesta asupra tuturor surselor de apa; meteorice, de suprafata si subterane. Apele meteorice se polueaza in trei etape: prima etapa se produce pe nucleii de condensare in momentul condensarii vaporilor de apa; a doua etapa are loc in procesul de spalare a atmosferei cind inglobeaza gaze, pulberi si microorganisme, poluindu-le; a treia etapa pesupune inglobarea poluantilor intilniti dupa caderea apei pe suprafata solului cum ar fi: pulberile de pe sol, ingrasamintele chimice, dejectiile, apele reziduale. La randul lor pot polua apele de suprafata si cele subterane in special cele freatice. Apele de suprafata: trecerea apelor prin zone cu roci solubile

(zacaminte de sare, de sulfati) constituie principala cauza de patrundere a unor saruri, in cantitati mari, in apele de suprafata sau in straturile acvifere. Un caz deosebit il reprezinta rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane; trecerea

apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate, in special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp in suspensie; vegetatia acvatica, fixa sau flotanta, in special in apele cu viteza mica de scurgere si in lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile in timp, in functie de perioadele de vegetatie; vegetatia de pe maluri

produce si ea o impurificare, atat prin caderea frunzelor, cat si prin caderea plantelor intregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata. Poluarea artificiala dupa modul de emisie al poluantilor este: permanenta cand emisia poluantilor se realizeaza din surse organizate (ape reziduale) sau neorganizate (resturi menajere); accidentala cand indepartarea diferitilor poluanti este necontrolata sau in cazul accidentelor propriu-zise. Acest tip de poluare este determinat de gradul de dezvoltare demografica, urbanistica, industriala si agrozootehnica. Dupa natura poluantilor este: fizica, chimica si biologica

Poluarea artificiala fizica

Poluarea termica este data de deversarea apelor de suprafata, a apelor de racire de la diferite industrii ,in special de la centralele atomoelectrice. Ca urmare are loc o crestere a temperaturii apei, care duce la distrugerea biocenozei si alterarea proceselor de autoepurare a acesteia. Poluarea cu substante cu densitate redusa poate fi de doua feluri in functie de tipul poluantilor; cu poluanti plutitori (detergenti) care raman la suprafata apei, reducand procesele de autoepurare si cu poluanti sedimentabili in timp (dupa intrarea in combinatie cu alte substante). Poluarea radioactiva se datoreaza depozitelor naturale de roci radioactive si a radionuclizilor proveniti din activitatile umane. Poluarea artificiala chimica se realizeaza cu substante chimice ce pot modifica caracterele organoleptice si fizice ale apei facad-o improprie consumului. efecte ecologice si economice. Efectele ecologice apar ca urmare a distrugerii sau intirzierea dezvoltarii microorganismelor, a dezvoltarii luxuriante a organismelor, care duc toate la poluarea apei ca urmare a blocarii proceselor de autoepurare. Efectele economice se datoreaza distrugerii florei si faunei

25

acvatice limitand astfel sfera de utilizare a apei. Poluarea chimica se realizeaza cu substante toxice; indezirabile; micropoluanti chimici organici; cu substante indicatoare ale poluarii. Poluarea biologica este produsa de diversi agenti biologici (microorganisme si substante organice fermentescibile) care ajung in apa odata cu deversarile industriale sau menajere ce contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare. In functie de gradul de poluare, apele se grupeaza in trei categorii: polisaprobe (foarte puternic poluate ), categoria I; mezosaprobe (impurificate puternic pana la moderat) categoria II, III; oligosaprobe (considerate practic curate) categoria I Eutrofizarea - reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane. In conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante organice se face foarte lent (la scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinand succesiunea sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

Poluarea biologica

Categoria I: apa nepoluata in care procesele de autoepurare s-au terminat; este limpede; substantele organice sunt mineralizate, continutul in fosfati si nitrati creste, oxigenul ajunge la saturatie; biocenoza este reprezentata de organisme oligosaprobe, cu specii variate, dar cu indivizi mai putini din fiecare; bacteriile scad sub 100/ml; se reduc numeric, algele, ciliatele si flagelatele, devin dominante macronevertebratele; se poate folosi ca atare in scopuri productive, iar dupa tratare, ca apa potabila. Categoria a II-a: superioara ca si grad de epurare; cantitatea de oxigen creste la peste 50% din gradul de saturatie; biocenoza reprezentata de organisme a mezosaprobe<10000/ml; creste proportia plantelor cu clorofila si a pestilor; nu se preteaza consumului ca atare Categoria a III-a: mai putin poluate; procese de descompunere mai complexe; scade turbiditatea; biocenoza este constituita din organisme ámezosaprobe (alge verzi, spongieri, gasteropode, lamelibranhiate, crustacee, larve de insecte si pesti rezistenti); numarul de bacterii <100000/ml; nu corespund consumului ca atare si nici prelucrarii Categoria a IV-a: cele mai poluate predomina lipsa de oxigen si procesele de putrefactie; organisme polisaprobe (bacterii anaerobe, viermi, flagelate) >1 mil./ml; nu corespund consumului si nici prelucrarii. Dupa principalele domenii de utilizare, apa poate avea urmatoarele categorii de calitate: Calitatea I: cuprinde apele utilizabile pentru alimentarea centralizata cu apa potabila, alimentarea intreprin-derilor din industria alimentara, alimentarea pentru anumite culturi irigate, a amenajarilor piscicole salmonicole, a strandurilor. Calitatea II: cuprinde ape ce pot alimenta amenajarile piscicole, cu exceptia celor salmonicole, unele procese tehnologice si industriale sau se pot folosi in scopuri urbanistice si de agrement. Calitatea III: cuprinde ape utilizabile in sistemele de irigatii si pentru alimentarea industriilor in scopuri tehnologice. Calitatea IV: cuprinde ape degradate, poluate, improprii consumului sau prelucrarii pentru potabilizare. APA POTABILA este apa buna de baut care satisface senzatia de sete, indeplineste anumiteconditii de calitate si nu afecteaza starea de sanatate a consumatorului. In tara noastra normele de calitate ale apei potabile sunt stabilite prin Legea 458/2002, modificata si completata de Legea 311/2004: parametrii microbiologici, parametrii indicatori Parametrii microbiologici: numar de colonii la 370C , germeni coliformi, enterococi, germeni sulfito-reducatori, bacteriofagi enterici

26

Parametrii indicatori: organoleptici, fizici, radioactivi, chimici, micropoluantii chimici (plumb, fluor, arsen, selenium, crom, cianuri, nitrati) care au actiune daunatoare directa asupra organismului; indicatori toxici reprezentati de metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice, trihalometani, pesticide). Pentru toate substantele chimice,legea prevede concentratii maxime admise exprimate in µg/l.

Necesarul de apa al unitatilor zootehnice

Asigurarea cantitativa si calitativa a apei are un rol determinant in mentinerea starii de sanatate si de productie a animalelor, prin cunoasterea necesarului cantitativ de apa. Calcularea lui se face pentru a acoperi consumul util constituit din: nevoile de productie: consumul biologic (de baut, de preparare a hranei) si tehnologic (spalare, dezinfectie, prelucrarea produselor animaliere); nevoile de igienico-sanitare: apa folosita de salariati pentru baut, la filtrul sanitar-veterinar si dezinfectoare rutiere, statii de spalare, dezinfectie; nevoile social-gospodaresti: apa ce se consuma pentru alimentarea cladirilor administrative si sociale, igiena incintelor etc.; nevoile pentru stingerea incendiilor: se constituie ca rezerva de siguranta.

Alimentarea cu apa a unitatilor de cresterea animalelor

Amenajari locale si instalatii locale pentru efective mici de animale, ferme zootehnice si localitati rurale mici (ape meteorice, apa raurilor, ape subterane - izvoare si fantani) Instalatii centrale care alimenteaza cu apa localitati mari, incluzand consumatorii industriali si fermele zootehnice (captare, tratare-decantare, filtrare, corectarea insusirilor organoleptice, dezinfectia apei, inmagazinarea si distributia apei, biofilmul microbian)

ADAPAREA ANIMALELOR Importanta apei pentru organism si reglarea apei in organism

In organism rol plastic, intrand in componenta majoritatii tesuturilor si lichidelor organice; asigura mediul de desfasurare a proceselor metabolice din organism si vehicularea substantelor plastice, energetice, precum si a acelora de catabolism; are rol in termoreglare conditionand nivelul productiilor animaliere. Organismul animal contine 72% apa din care 43,2% este intracelulara si 28,2% extracelulara; la fetusi continutul in apa este mai mare decat la adulte, iar animalele grase au un continut mai redus de apa decat cele slabe. Asigurarea echilibrului hidric al organismului se face prin mecanisme fizico-chimice, hormonale si nervoase. Retinerea apei se datoreaza variatiei concentratiei de sodium si potasiu. Senzatia de sete apare la pierderi de 0,5-2% din totalul apei in organism. Bilantul hidric se realizeaza prin: aportul de apa se asigura prin ingesta (care este reglabila) si prin apa metabolica(din metabolizarea principiilor nutritivi); eliminarea apei din organism se realizeaza prin urina, fecale, produse animaliere si prin evaporare; poate fi echilibrat, carcteristic animalelor sanatoase; negativ este rezultatul eliminarii apei din organism in cantitati mai mari decat aportul. Consecintele acestuia sunt deshidratarea sau chiar moartea; pozitiv se inregistreaza cand aportul de apa este mai mare decat eliminarea acesteia din organism. Apare in cazul gestatiei si a unor afectiuni renale, hepatice si cardiace. Consumul biologic de apa al animalelor este conditionat de factori ce tin de animal si de mediul ambiant. Consumul de apa se determina prin masurarea cantitatii ingerate de animal. In functie de specia si categoria de varsta a animalelor, cantitatile de apa consummate sunt variate: cabaline adulte 40-50l/animal/24h, vaci cu lapte 45 -50l, vieri si scroafe 15-20l, porci la ingrasat 15l, oi si berbeci 8l, gaini 0,3l, iepuri 0,4-0,6l.

Tehnica adaparii animalelor in stabulatie si pe pasune Dupa recventa adaparii poate fi: in tainuri: se foloseste in unitati care nu dispun de instalatii mecanice, pe pasune, pe timpul transporturilor si a muncii; sunt obligatorii 3-4 tainuri de

27

apa/zi la vaci, 2-3 tainuri la boii si caii de munca, 2 tainuri la ovine si adapare la discretie la restul speciilor si la discretie: se practica in situatia existentei instalatiilor necesare; asigura valorificarea superioara a furajelor si cresterea productiilor animaliere deoarece satisface senzatia de sete cand aceasta apare. In functie de numarul de animale ce consuma apa dintr-o adapatoare poate fi: individuala (cand consuma un singur animal) poate fi manuala: se face la galeata si se practica la animalele mari pe timpul transportului, in perioadele de izolare profilactica sau de necesitate si in unele gospodarii individuale. Din punct de vedere igienic este corespunzatoare daca se face la timp si fiecare animal beneficiaza de galeata proprie, care se mentine intr-o stare de curatenie si dezinfectie buna; sau mecanicanizata colectiva (cand consuma mai multe animale) poate fi manuala si mecanizata; din punct de vedere igienic prezinta riscuri deosebite, in efectivele in care evolueaza boli transmisibile, favorizand difuzarea lor, dar si in cele indemne, datorita poluarii si a cosumului de apa cu caracteristici necorespunzatoare. Dezavantajele adaparii in jgheaburi colective, pe perioada de stabulatie sau pe pasune, se pot reduce daca acestea sunt confectionate din materiale, care sa permita o igienizare corespunzatoare (materiale usor lavabile, cu orificii pe fund pentru golire, cu despartitori transversale). Igienizarea jgheaburilor este recomandata sase execute zilnic, iar decontaminarea saptamanal. Adaparea mecanicanizata, asigura apa la discretie fara interventia omului si exista in toate sistemele de crestere si se extinde si in sectorul gospodariilor

Adapatori pentru bovine si cabaline

Cu nivel constant: dezavantaje: stagnarea apei in cupe timp indelungat; contactul cu aerul; caderea furajelor in cupa favorizeaza alterarea proprietatilor initiale ale apei; animalele nu beneficiaza de o apa curata decat cateva ore dupa curatirea adapatorilor, aceasta facandu-se greu fara sa fie scoasa toata apa murdara. Cu supapa: avantaje: asigura animalelor o apa curata

Adapatori pentru ovine si caprine

Cu nivel constant, cu supapa si cupa, mobila pentru pasune

Adapatori pentru porcine

Cu nivel constant: dezavantaje Tip suzeta avantaje: nu exista pierderi de apa; lipsa impurificarii apei Adapatori cu cupa si supapa: pierderi de apa; nu exista corelatie intre debitul apei si posibilitatile de consum

Adapatori pentru pasari

Vacuumatice (pui in primele zile de viata) Suspendate (cu jgheab circular) Lineare Cu picurator (niplu) Cu picurator si recuperator

Adaparea pe pasune

Direct din apele curgatoare, locurile respective trebuie sa fie stabile, line, inclinate spre exterior si prevazute cu gratare pentru a impiedica poluarea apei; in adapatori cu cupa si supapa sau cu nivel constant, montate pe autocisterne sau din adapatori racordate la pompe cu membrana actionate de animale evitandu-se astfel deplasarile lungi pana la sursa de adapare. Raza de adapare (distanta pana la sursa de adapar) este in zona de ses de 3,5 km pentru bovinele adulte, 2,5 km pentru tineret si de 3km pentru ovine si caprine, iar in zona de deal si munte de maximum 2km pentru bovinele adulte 1,5 km pentru tineretul bovin si 1,8 km pentru ovine si caprine.

Consecintele adapatului neigienic de ordin cantitativ

28

Privarea totala de apa are cele mai grave efecte asupra productiei si sanatatii animalelor generand consecinte mai grave decat privarea totala de furaje. Supravietuirea animalelor private de apa ca durata este este influentata de continutul in apa al furajelor si de temperatura mediului, fiind in medie de 10 zile la cabaline, 14 zile la bovine, 7 zile la ovine, 15 zile la porcine si 10 zile la pasari. Moartea survine cand animalele pierd 20-30% din greutatea corporala. Animalele pot fi private de apa in perioadele de seceta prelungita, cand sunt: izolate pe pasune fara surse de apa, in timpul transporturilor prelungite etc. Privarea partiala de apa (consumul sub necesarul biologic zilnic) poate fi determinata de: cantitatea insuficienta de apa la sursa, de frontul de adapare comun, adapare rara in 24h, amplasarea necorespunzatoare a adapatoarelor in adaposturi; consumul de apa cu calitati organoleptice si fizico-chimice modificate. Efectele acestui consum sunt: scaderea productiilor, a raportului carne/grasime, a indicelui de convertire a furajelor, intarzierea maturitatii sexuale etc.Revenirea productiilor si a parametrilor fiziologici la valorile normale se realizeaza in 7-14 zile timp in care animalul consuma apa. Consumul excesiv de apa se produce cand animalele sunt febrile, au suferit hemoragii mari, sunt hranite cu nutreturi ce necesita mai multa apa, sau cand au fost private de apa mai mult timp. Cand ingesta de apa depaseste 10% din masa corporala apare intoxicatia hidrica.

Consecintele adapatului neigienic de ordin calitativ

Gustul si mirosul apei: este refuzata de cabaline, consumat in cantitate redusa de bovine, ovine, caprine si consumata normal de porcine, carnasiere si pasari. Efectele asupra animalelor sunt variate, atat ca forma de manifestare cat si ca gravitate. Apa tulbure (turbiditate ridicata) nu este consumata de bovine si cabaline, dar este consumata normal de ovine si pasari si mai putin de porcine. Apa cu temperatura scazuta, prin consumarea de catre animale poate determina aparitia faringitei, laringitei, gastritei, enteritei, bronhopneumoniilor, avorturilor. Aceasta apa este consumata in cantitati reduse, iar dupa 36h de privare de apa iarna apare consumul de zapada. Apa cu tempertura ridicata este consumata in cantitati reduse deoarece are un gust fad si nu satisface senzatia de sete. Cosumul de apa cu mineralizare ridicata duce la aparitia tulburarilor digestive, fenomene de scadere a rezistentei organice si reducerea productiilor. Apa cu insusiri bacteriologice modificate, devine o sursa importanta de infectii hidrice, transmitandu-se prin ea boli ca: leptospiroza, botulismul, enterotoxiemiile anaerobe, tetanosul, rujetul, buceloza. Apa poate fi contaminata la nivelul tuturor partilor componente a instalatiilor de alimentare, frecventa cea mai mare fiind la nivelul adapatorilor. Agentii patogeni supravietuiesc in apa suficient pentru a putea fi ingerati in stare vie de catre animale, doza minima infectanta fiind conditionata de: poluarea apei, de timpul scurs de la contaminare si de cantitatea de apa consumata. Apa cu insusiri de potabilitate modificate reprezinta si o sursa de boli parazitare pentru animale, imbolnavirea realizandu-se prin elemente infestante formate in apa (fascioloza) sau elemente aduse si mentinute in suspensie in aceasta (strongiloza, ascaridioza, trichineloza).

ROLUL ADAPOSTURILOR IN CRESTEREA ANIMALELOR

Constructii realizate pe baza unor proiecte, elaborate de echipe constituite din specialisti de diverse profesii (arhitecti, constructori, energeticieni, medici veterinari) in functie de necesitatile fiziologice a efectivelor ce urmeaza a fi cazate

Avantajele si dezavantajele adapostirii animalelor

• protectia animalelor fata de actiunea nefavorabila a factorilor excesivi de mediu (temperaturi scazute sau ridicate, precipitatii reci, vanturi, radiatii solare excessive, amplitudini diurne mari ale temperaturii)

29

• posibilitatea dirijarii programului de iluminat sub raportul duratei si intensitatii • asigurarea parametrilor optimi ai factorilor de microclimat, prin folosirea instalatiilor de

conditionare a acestora • mecanizarea si automatizarea furajarii, adaparii, ingrijirii, recoltarii productiilor, eliminarii

dejectiilor care conduc la cresterea productivitatii muncii • supravegherea usoara a animalelor si executarea facila a actiunilor medico-veterinare. • privarea animalelor de efectul variatiilor moderate al factorilor mediului natural • reducerea posibilitatilor de miscare; • expunerea animalelor la niveluri peste cele sanitare a factorilor de microclimat; • cresterea riscului de difuzare a bolilor transmisibile; • aparitia in masa a bolilor carentiale datorate greselilor de alimentatie

Sistemele moderne de crestere a animalelor

• alegerea corecta a zonei de amplasare a fermei • asigurarea perimetrului de protectie • dispunerea adaposturilor in cadrul fermei in asa fel incat sa nu se intersecteze circuitul

animalelor pe fluxul tehnologic • construirea adaposturilor din materiale cu insusiri igienice corespunzatoare • dotarea corespunzatoare a adaposturilor cu echipamente necesare asigurarii si mentinerea

microclimatului optim • asigurarea corespunzatoare a masurilor de sanitatie veterinara • se bazeaza pe integrarea actiunilor tehnologice cu cele epidemiologice

Solutiile constructive

Timpul de exploatare a unui adapost este calculat la aproximativ 40 de ani si trebuie sa corespunda unor eventuale modificari a tehnologiei (instalatii) de 4 -5 ori. Aceasta s-a impus ca urmare a reevaluarii tehnologiilor de crestere din ultimele decenii, ce obliga la modificari constructive si reprofilari. Dezvoltarea normala a organismului animalelor cat si pastrarea sanatatii lor, sunt posibile daca impreuna cu factorii de mediu se asigura o suprafata si un volum minim pentru fiecare animal. Nerealizarea acestor deziderate duc la stres prelungit, oboseala, agresivitate si alte manifestari de disconfort, animalele nemaiputandu-si manifesta comportamentul teritorial si relatiile de tip ierarhic. Comasarea adaposturilor presupune mecanizarea complexa a lucrarilor, reducerea terenurile ocupate si a pierderile de caldura prin pereti. Adaposturile modulare (tip container) sunt produse pentru maternitati de scroafe,porci la ingrasat, vitei la ingrasat si au o lungime de 12,4 m, latime 3m si inaltime 2,20m nu depasesc greutatea de 5t, fiind astfel usor de transportat; sunt dotate cu boxe, hranitori, adapatori, canalizare, instalatie electrica etc.

Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice sunt: amplasarea fermelor zootehnice in teritoriu; a constructiilor in interiorul fermelor, deosebit de importante, putand influenta favorabil sau nu desfasurarea procesului de productie, starea de sanatate a animalelor si confortul populatiei; alegerea locului si sistematizarea interioara a fermelor nu costa mult, dar prezinta efecte pe o perioada indelungata, acestea trebuie bine gandite in perspectiva

dezvoltarii fermelor si a localitatilor din jur, valorificandu‑se la maximum conditiile naturale

pe care le ofera terenul. La baza optiunilor privind incadrarea fermelor intr‑o anumita zona

stau studiile de organizare si de sistematizare a teritoriului.

Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice - deziderate economice Legatura fermelor cu locul de prelucrare si desfacere a produselor obtinute (fermele de vaci cu lapte, de gaini ouatoare si de animale la ingrasat se amplaseaza in zona preoraseneasca;

30

fermele de reproductie, de crestere si de selectie, in zona rurala, mai departe de marile orase). Amplasarea fermelor zootehnice este conditionata si de situatia cailor de comunicatie, de volumul si distantele de transport pentru furaje, produsele animaliere si de sursa de energie, care influenteaza in mare masura eficienta economica a productiei. Amplasamentul fermelor de vaci, de gaini ouatoare si de animale la ingrasat in apropierea marilor centre industriale cresc riscurile de supraincarcare cu poluanti a organismelor, care nu numai ca imbolnavesc animalele, dar se elimina prin produsele alimentare si influenteaza negativ si sanatatea oamenilor. Pentru localizarea amplasamentului fermei in cadrul aceleiasi solutii generale, se

iau in considerare o serie de deziderate de ordin economic si igienico‑sanitar, intre care

trebuie sa se realizeze un echilibru Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice - deziderate igienico-sanitare Conditioneaza riscul de aparitie a unor boli infectioase si parazitare, protectia mediului ambiant si apararea sanatatii publice. Alegerea locului pentru amplasarea fermei se face dupa un prealabil studiu din punct de vedere igienic a solului, apei si a climei (directia vanturilor dominante, nivelul si repartitia precipitatiilor etc.) Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice - terenul

Trebuie sa fie ferit de vanturile dominante, puternice si reci, preferandu‑se pantele dealurilor

opuse acestora. Terenurile plane nu se recomanda, deoarece complica lucrarile pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice si a dejectiilor. Pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5-3 %, sunt avantajoase, permiti o buna expunere la radiatia solara. Fermele de animale se amplasaza mai jos decat nivelul localitatilor apropiate, pentru a preveni scurgerea apelor meteorice si a dejectiilor spre acestea. Se prefera solurile cu permeabilitate mare pentru apa si aer, capilaritate si capacitate de retinere a apei mica, deoarece aceste soluri prezinta o capacitate maxima de autopurificare naturala. Se evita vaile stramte, neinsorite si terenurile din apropierea baltilor, unde se dezvolta usor insectele transmitatoare de boli si generatoare de disconfort. Locul trebuie sa fie cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor in cursul inundatiilor. Sursele de apa potabila conditioneaza direct amplasarea fermelor de animale. Trebuie sa asigure apa potabila la calitatile cerute de standardele in vigoare si in cantitati suficiente, luand in considerare si perspectivele de dezvoltare a fermei. Deciziile se iau numai dupa studierea atenta a hartilor hidrografice ale regiunii si a forajelor de proba. Obiectivele zootehnice genereaza mirosuri, gaze nocive, pulberi si microorganisme; potentialul poluant al fermelor de animale poate fi foarte mult redus, prin respectarea regulilor de igiena in incinta lor si prin utilizare a filtrelor pentru retinerea prafului si a microorganismelor. Initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai dupa obtinerea acordului de mediu, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului care se solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu: Distantele dintre constructii in cadrul fermelor se stabilesc in raport cu cerintele igienice, de asigurare a iluminarii naturale si de paza contra incendiilor. Cerintele igienice au in vedere prevenirea transmiterii unor boli, de la un adapost la altul, prin sistemele de ventilatie si asigurarea unui aer curat, neviciat; in cazul adaposturilor cu guri de ventilatie corect executate si amplasate corespunzator, este necesar sa se asigure distanta minima de 10 m intre adaposturile cu parter si etaj si cel putin 6 m intre adaposturile – parter fara padocuri. Asigurarea iluminarii naturale a adaposturilor distanta dintre acestea trebuie sa fie cel putin egala cu de doua ori inaltimea adaposturilor. Normele de prevenire si de stingere a incendiilor prevad asigurarea distantelor in raport cu gradul de rezistenta la foc al constructiilor; distanta minima (10 m), derivata din cerintele de ordin igienic, este suficienta si pentru protectia contra incendiilor, in cazul adaposturilor din

31

materiale rezistente la foc; pentru adaposturile din materiale semirezistente la foc, semi-combustibile, combustibile si inflamabile, trebuie sa se asigure distante mai mari (12-20 m).

Cerinte privind amplasarea fermelor zootehnice

Orientarea cladirilor: in raport de vanturile dominante si punctele cardinale: adaposturile inchise se vor dispune cu axa longitudinala pe directia principala a vanturilor dominante, pentru a se expune vantului o suprafata cat mai mica din adapost; constructiilor zootehnice deschise pe o latura (saivane) si a celor cu ferestre si usi pe o singura parte (puiernite in sistem semi-intensiv) este indicata orientarea cu partea inchisa pe directia vantului, deoarece iarna la nivelul ferestrelor si a geamurilor se realizeaza pierderi importante de caldura mai ales sub actiunea vantului. Fata de punctele cardinale orientarea adaposturilor trebuie sa se faca astfel ca in interiorul acestora sa se realizeze o iluminare maxima. Adaposturile cu ferestre pe ambele laturi lungi sa fie orientate cu axa longitudinala pe directia N - S, iar cele cu ferestre pe o singura parte sau cu o latura deschisa, sa fie orientate cu aceasta latura spre sud. Pentru localitatile in care vanturile dominante au o alta directie decat cea nordica, este necesara o conciliere intre cele doua cerinte de orientare (dupa vantul dominant si punctele cardinale). Pentru astfel de situatii si pentru adaptarea la conditiile impuse de teren (panta) se admit devieri de la directiile indicate cu 25-45°.

INSUSIRILE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Calitatile mediului interior al adaposturilor depind esential de insusirile specifice ale materialelor de constructie si de modul lor de folosire. Fiind utilizate in scopul izolarii mediului adaposturilor de cel exterior, intre materiale si insusirile fizice ale mediului (aerul, apa caldura , lumina etc) se stabilesc anumite conditii din care rezulta calitatile deosebite ale materialelor folosite. Permeabilitatea materialelor pentru aer si vapori de apa, capacitatea materialelor de a transmite caldura.

Permeabilitatea materialelor de constructie pentru aer si vapori de apa

Este dependenta de porozitate. Materialele poroase usureaza schimbul de aer (interior, exterior) – nu acopera necesarul de ventilatie. Odata cu aerul prin pori patrund si vaporii de apa care sunt retinuti de materialele higroscopice, care se pot degrada mai usor contribuind la cresterea UR in adapost;

Capacitatea materialelor de a transmite caldura

Prin inlocuirea aerului cu apa provenita din condens creste k, accentuandu-se pierderea de caldura din adapost. Se recomanda ca materialele poroase (cu o buna capacitate de izolare termica) sa fi protejate la interior de staturi hidrofuge care impiedica imbibarea cu apa (tencuire, varuire, sclivisire, vopsire, folii de material plastic, etc.) Transmiterea caldurii se face prin conductie, convectie, radiatie. Capacitatea materialelor de a transmite caldura - conductivitatea – este calea principala de transmitere a caldurii, dependenta de: structura, densitatea aparenta, porozitatea si umiditatea materialelor. Se exprima prin coeficient de conductivitate termica (kcal/m2/h/°C), caldura ce traverseaza printr-un strat gros de 1m din materialul respectiv avand suprafata de 1m² in timp de o ore si la o diferenta de 1°C intre cele doua suprafete. Pe masura cresterii densitatii materialelor creste si conductivitatea termica: adaposturile bine izolate termic sunt calde iarna si racoroase vara; in practica se utilizeaza coeficientul de transmisie temica (k exprimat in kcal/m² /h/°C), caldura ce traverseaza prin conductie si radiatie o suprafata de 1m², in timp de o ora si la o diferenta de 1°C intre cele doua suprafete. Caracterizeaza elementele de construtie in ce priveste raporurile cu caldura Piatra: fundatie, lucrari de zidarie; conductivitate termica ridicata (racoroase vara, reci si umede iarna) Produse ceramice (caramida plina, cu goluri): calitati termoizolante foarte bune

32

Betonul: folosit pentru scheletul de sustinere al constructiilor; datorita porozitatiiau calitati termoizolante (adapost tineret – izolarea termica a peretilor foarte importanta)

CERINTE IGIENICE PRIVIND PARTILE COMPONENTE ALE ADAPOSTURILOR

Cerinte de ordin tehnic si igienic in functionalitatea de ansamblu a unui adapost: rezistenta si stabilitate sub actiunea incarcaturilor interioare si exterioare; durabilitate (pastrarea timp indelungat a insusirilor de baza nemodificate); siguranta contra incendiilor; confort adecvat destinatiei (permite amenajari tehnico-sanitare); estetica (aspect placut); cerinte specifice

Fundatia

Strat izolator intre soclu si zid (bitum, carton asfaltat, materiale care intrerup capilaritatea) Hidroizolatie buna: strat suport (tencuiala obisnuita), izolatia propriu-zisa, protectia izolatiei la actiuni mecanice, asigura pe termen lung o podea calda, uscata. Structura autoportanta fara fundatie

Peretii

Delimiteaza constructia si compartimenteaza spatiul corespunzator necesitatilor (lut, lemn, piatra naturala, beton, elemente prefabricate, zidarie, caramida). Pereti de rezistenta- portanti (materiale rezistente, k mica, higroscopicitate redusa) caramida, beton si elemente prefabricate. Pereti de umplutura- neportanti, separa spatiile, izoleaza termic si fonic, suprafata neteda, fara denivelari, crapaturi, evitand depunerea prafului, a murdariei, pentru a se curati si dezinfecta cat mai usor, odata pe an se varuiesc.

Tavanul

Simplu (scanduri batute la partea superioara a grinzilor); Dublu (doua randuri de scanduri: spre interior tavaneala; spre pod podeala), limiteaza pierderea de caldura; element de rezistenta orizontala 2-3,5m; bine izolat termic (ascensiunea aerului cald si umed)

Acoperisul

Inchide cladirea la partea superioara; izoleaza higrotermic mediul adapostului. Materiale impermeabile pentru apa, usoare, cu o conductivitatea termica redusa - balanta termica echilbrata, pierderi prin acoperis 48% din caldura adapostului; 35% prin guri de ventilatie, acoperis ventilat (in doua straturi); tip terasa, spatiu de ventilatie intre izolatia termica si hidrofuga, adaposturi cu sau fara tavan si pod, acoperisul tip terasa - compact sau cald, nu prezinta spatii de aer rece, iar straturile se succed unul dupa altul

Usile

Pozitia, numarul si dimensiunile usilor sunt determinate de solutia tehnologica adoptata privind:furajarea, evacuarea gunoiului, popularea si depopularea, prescriptiile de protectie contra incendiilor (30m animale legate, 50m animale in stabulatie libera). Obligatoriu deschiderea spre exterior in sensul de evacuare a animalelor (k este de 2-2,2kcal/m²/h/°C). Pivotante simple; pivotante in doua canaturi; glisante, latimea minima (taurine si cabaline: 2m; vitei: 1,5m; porci: 0,90m)

Ferestrele

Asigura iluminatul natural, permit ventilarea suplimentara a adapostului; geam dublu cu strat de aer cu rol izolator; deschiderea ferestre simple, ferestre duble, sheduri, luminatoare.

Pardoseala

Cea mai importanta parte a adapostului cu care animalele vin in contact, influenteaza microclimatul si sanatatea animalelor. Cerinte igienice si tehnic-constructive: conductivitate termica redusa; rezistenta la uzura fizica, la actiunea de curatire mecanica sau manuala, sa nu se deformeze sub greutatea animalelor sau a vehiculelor; impermeabile, rezistente la actiunea dejectiilor si substantelor dezinfectante; nealunecoase; elastice; panta de scurgere (0,5-1%);

33

netoxice; indice de pret si cheltuieli ulterioare (ex. pardoseala din beton greu: ieftina, calitati termice necorespunzatoare, alunecoasa, produce pierderi importante la porcine) Zonele pardoselilor: de odihna; de depunere a dejectiilor si purinului; de colectare si transport a dejectiilor; de furajare; de adapare; de circulatie; de copulatie; de depunerea oualor; de imbaiere; de amplasare a utilajelor (indeplinire cerinte la sol) Pardoselile continui, servesc ca suprafata de odihna pentru animale (pat, stand), suprafete (alei) de circulatie pentru animale, oameni, vehicule tehnologice Pardoseli continui din pamant batut - adaposturi de taurine pe asternut permanent, saivane, adaposturi cabaline; conductivitatea termica medie; elastica, nu strica aplomburile la cabaline; putin rezistenta, formeaza denivelari; absoarbe lichidele, se imbiba cu dejectii, conserva germenii patogeni, genereaza UR mare si concentratie crescuta de gaze nocive Pardoseli continui din lemn - in gospodariile private, elastica, calda, nerugoasa, suficient de rezistenta; uzura prin invechire; se imbiba cu dejectii; alunecoasa; se spala si dezinfecteaza greu. Pardoseli continui din elemente ceramice, caramida arsa, blocuri ceramice de diverse tipuri, strat de uzura in zona paturilor la toate speciile; conductivitate termica medie; rugozitate medie; rezistenta la coroziune medie; se spala si curata usor Pardoseli continui din beton in anexe; adaposturi pentru pasari in baterii si pe asternut permanent; in celelalte adaposturi pe culoarele de circulatie; nu se utilizeaza la nivelul paturilor la taurine, cabaline, fiind prea dur, rece, alunecos; impermeabila; rezistenta la uzura; elastica; nealunecoasa; bune calitati termice. Se introduc agregate elasto-plastice din granule de cauciuc vulcanizat, mineralizat prin tratarea cu rasini sintetice pentru cresterea aderentei dintre ciment si cauciuc Pardoseli continui din cauciuc si mase plastice in adaposturi pentru taurine, se aplica sub forma de placi sau covoare (conductivitate termica redusa, elasticitate, rezistenta la uzura chimica, nealunecoasa) Pardoseli discontinui - tip gratar, sunt specifice adaposturilor cu evacuare hidraulica a dejectiilor prin canale adanci, pot acoperii toata suprafata de stabulatie sau numai anumite zone, gratare din lemn, metal (fonta, tabla de otel, aluminiu), beton armat sau mase plastice (la pasari, porci, miei), aplicarea finisajelor din cauciuc sau mase plastice, avantaje: evacuarea rapida a dejectiilor Asternutul, asigura conditii optime de odihna, pat moale, uscat, calduros ex.odihna pe o pardoseala dura cu rugozitati, favorizeaza aparitia depilatiilor, a iritatiilor, plagilor cutanate la nivelul articulatiilor si al glandei mamare. Stationarea indelungata a animalelor in pozitie patrupedala determina tocirea intensa a ongloanelor si a copitelor si favorizeaza aparitia afectiunilor podale. Cerintele igienice si economice: capacitatea de izolare termica (ex. porcii pierd pe 1m² de pardoseala fara asternut 290kcal/h; pe acceasi pardoseala acoperita cu strat de rumegus gros 150kcal/h; cu asternut de paie 70 kcal/h), capacitate de absorbtie mare a lichidelor, gazelor, sa nu produca praf, elasticitate superioara, lipsa toxicitatii si a capacitatii de iritare a pielii, de aderare la par, lana, pene, valoare fertilizanta ridicata, pret de cost redus, disponibilitate pe piata

Calitatile sunt dependente de materialele folosite: reziduri vegetale ( paiele, pleava de cereale, vrejii de leguminoase, cocenii de porumb); adera la corpul animalelor; reziduri industriale (coji de seminte de floarea soarelui si de orez, puzderia de in si canepa, rumegusul de lemn, talas); produc pulberi si adera la invelisul pilos; materiale care provin din natura papura, rogozul, frunzele,trestia,turba, nisip; absorbtie redusa

Clasificare dupa modul de folosire: temporar - in gospodariile private pentru bovine, cabaline, porcine (cai 2-3 kg/zi; bovine adulte 3-8 kg/zi) si permanent- stabulatie libera la bovine, cabaline, porci, saivane, in cresterea pasarilor la sol (40-50cm la sfarsitul ciclului de productie)

34

INSTALATII SI SISTEME CARE ASIGURA FUNCTIONALITATEA

ADAPOSTURILOR

Sistemul de iluminat natural

Radiatia solara directa (influenteaza bilantul termic al adapostului, incalzind acoperisul si zidurile, sticla 99% UV) si reflectata (lumina difuza, se distribuie mai uniform in adapost si pe suprafetele cu care vine in contact). Indicele de iluminare naturala (i) aria geamurilor reaportata la aria pardoselii. Coeficientul de iluminare naturala (CIN %) nr.lucsi interior reaportat lanr.lucsi exterior x100. Importanta: dezvoltarea normala a animalelor; asigurarea productiilor la nivelul potentialului biologic; nu creste proportional cu marimea suprafetei geamurilor. Este dependent de: anotimp, nebulozitate, orientarea daposturilornumarul, forma si dimensiunea ferestrelor, inaltimea parapetului ferestrelor, puterea de reflexie a suprafetelor din exterior si interior, calitatea sticlei (materialului transparent), compartumentarea adapostului Sistemul de iluminat artificial, completeaza iluminatul natural sub raportul duratei si a intensitatii, efectul iluminarii asupra organismului depinde de fotoperioada si mai putin de intensitate, orientarea animalelor in spatiu, hranirea, adaparea si dezvoltarea normala a functiei de reproductie

Lampi incandescente = becuri obisnuite cu filament ajuns la incandescenta - randament luminos: 2-3% (r. luminoase si calorice); spectrul bogat in r.galbene si rosii; recomandate in hale pentu pasari efect sedativ (r.rosii) Lampi cu descarcari in gaze si vapori metalici = luminescente (fenomen de luminiscenta); cu neon (lumina rosie-portocalie); cu heliu (alb-galbui); cu argon (albastra-albicioasa); cu vapori de mercur in balon de cuart (alba-albastruie, bogata in UV); se folosesc pentru iluminatul exteriorului; nu deranjeaza animalele Lampi fluorescente, cu vapori de mercur: (la care radiatiile uv emise de descarcare sunt transformate in radiatii vizibile de luminoforii ce captusesc peretii interiori ai tubului). Necesita investitie initiala mare; curent de intensitate constata Sistemul de iluminat artificial: becuri dispuse pe randuri paralele, distribuire uniforma la toate nivelurile custilor la nivelul jgheaburilor de furajare (doua inaltimin diferite) Programe de lumina la pasari: in prima etapa intensitate mare la pui pentru a observa picatura de apa suspendata la nivelul adapatorilor si hrana, in a doua etapa se reduce cu ajutorul reostatului, instalatii automate care variaza intensitatea luminii in trepte sau continuu imitand amurgul sau zorile, broileri: pentru obtinerea de sporuri maxime in greutate cu un consum specific de furaje minim, intensitatea optima sub 1lux, prima luna 8-10 lucsi, restul perioadei de crestere 5 lucsi. Sistemul de ventilatie al adaposturilor pentru animale se bazeaza pe ti-te si actiunea vantului, este direct proportionala cu ti-te, fiind eficienta in anotimpul rece (diferenta de 10°C) Ventulatia naturala: neorganizata, organizata (pe orizontala, pe verticala, mixta), iar cea artificiala (mecanica): aspiranta, refulanta, cu presiune echilibrata (aspiro-refulanta) Ventilatia naturala neorganizata realizeaza schimbul de aer prin deschiderea usilor si ferestrelor, neetansietati ale constructiei, porii materialelor de constructie, schimb de aer redus, curenti de aer reci, nu se recomanda pentru adaposturile de animale

Ventilatia naturala organizata realizeaza admisia aerului curat si evacuarea celui viciat prin deschideri reglabile special amenajate in elementele de inchidere. Este pe orizontala

dependenta de directia vantului; deschideri (patrate, rotunde, dreptunghiulare) de ventilatie, in peretii laterali deasupra ferestrelor cat mai aproape de tavan; la exterior plase de sarma; la

35

interior clapeta sau capac basculant; nu se reuseste evacuarea aerului viciat; pe verticala –

prin cosuri de ventilatie dispuse vertical, compartimentate; scanduri geluite, cu pereti dubli si material termoizolant; nu asigura un schimb corespunzator de aer si mixta - guri (goluri) de ventilatie, cosuri de evacuare, schimb de aer satisfacator, eficienta schimbului de aer depinde de: suprafata pesectiune a cosului, inaltimea acestora, si ti-te.

Ventilatia artificiala

•inlocuirea fortata a aerului viciat cu un volum egal de aer atmosferic curat din exterior prin intermediul electroventilatoarelor •ventilatoare, regulatoare, prize de aer, canale de aer, guri de aspiratie si de refulare, dispozitive pentru reglarea debitului de aer, baterii de incalzire si filtre de praf, instalatii pentru umidifierea si racirea aerului •aspiranta, refulanta, cu presiune echilibrata (aspiro-refulanta) Ventilatia artificiala aspiranta

•in adaposturi cu bilant termic pozitiv, cu numar mare de animale

•aspirarea se face prin ventilatoarele axiale amplasate la nivelul tavanului sau direct in acoperis; pe un singur perete

•admisia se face pasiv prin ferestre sau fante protejate cu jaluzele amplasate in peretii laterali Ventilatia artificiala aspiranta transversala •Ventilatoarele se monteaza pe un singur perete, in grup sau individual •Sensul de miscare al aerului este transversal si de sus in jos Ventilatia artificiala refulanta •introducerea fortata cu ajutorul ventilatoarelor •evacuarea se face prin guri practicate in pereti, sau canale amplasate de-a lungul adapostului •In functie de anotimp aerul poate fi incalzit sau racit (baterii de incalzire sau aeroterme) evitand aparitia bolilor afrigore

Sisteme si instalatii pentru conditionarea aerului

•Totala •Partiala: complex de metode folosite in scopul mentinerii parametrilor de microclimat in limitele optime ale speciilor de animale adapostite •Incalzire •Racire •Umidifiere •Uscare •Filtrare •Dezinfectie

Incalzirea aerului

•caldura sensibila insuficienta pentru asigurarea confortului termic al animalelor (tineret)

prin consum de combustibil sau energie

generala

locala

Incalzirea generala a aerului

incalzirea uniforma a intregului volum de aer din adapost centrale termice,

36

• incalzirea se realizeaza cu apa calda la 80-90°C, sau cu vapori de apa sub presiune; nu se recomanda , se decontamineaza foarte greu instalatii individuale de incalzire

apa calda trece prin conducte amplasate sub pardoseala fiecarui nivel de custi; producerea unei kcal la un pret de cost redus; se decontamineaza ceva mai usor aeroterme mobile

incalzirea aerului se face prin recirculare; foloseste energie electrica sau gaze naturale ca sursa calorica

Incalzirea locala a aerului

este utilizata ca incalzire de baza sau suplimentara (maternitate de scroafe cu purcei)

radianti (becuri cu infrarosu, elemente de ceramica cu rezistenta electrica, arzatoare de gaze naturale, eleveuze); se suspenda la o inaltime mica

incalzire in pardoseala (retele de conducte cu apa calda sau rezistente electrice 24V); in zonele destinate purceilor din boxele de fatare (32°C); in zonele de odihna din boxele de crestere a tineretului intarcat (20-24°C)

Racirea aerului

se impune cand temperatura aerului depaseste valorile optime pentru animale

•directa: trecerea aerului atmosferic cald printr-o baterie de racire ( in adaposturi cu ventilatie aspiranta)

•indirecta: producerea de ceata, evaporarea apei pulverizate pe suprafetele de inchidere ale adaposturilor sau suprafata corporala a animalelor si cresterea vitezei de circulatie a aerului

Umidifierea aerului

•In sezonul cald cand deficitul de saturatie este mare; se realizeaza prin umidificarea aerului

Uscarea aerului

•in sezonul rece, datorita tendintei de crestere a umiditatii peste limitele optime; •se realizeaza prin scaderea surselor de vapori de apa si eliminarea apoi prin ventilatie

Filtrarea aerului

•pentru mentinerea unui status sanitar in adapost; •se folosesc diferite filtre la deschiderile de ventilatie

Dezinfectia aerului

•prin filtre, •aeroionizare negativa, •dezinfectie: cea mai folosita; se aplica substante netoxice si neiritante sub forma de ceata; efectul maxim dupa 1-2 h si dureaza 3-5 zile

Tipuri de sisteme de ventilatie in mijloacele de transport

Ventilatia naturala apare ca urmare a diferentelor de presiune dezvoltate intre deschiderile de ventilatie,

datorita densitatii aerului, temperaturii sau vantului in cazul unui mijloc de transport aflat in miscare ventilatia naturala este suportata de

diferentele de presiune ce rezulta in urma miscarii vehicului, a fortei vantului si a directie. exista trei aspecte care trebuie avute in vedere la reglementarea sistemelor de ventilatie in

cazul mijloacelor de transport cu ventilatie naturala: •viteza vehicului aflat in miscare; •reglarile operate la sistemul de ventilatie; •situatia stationarii vehicului Viteza vehicului

campul de presiune din jurul vehicului si din interiorul acestuia, se schimba in functie de viteza de deplasare a vehicului, de directia dominanta si viteza vantului

37

vanturile frontale creaza conditii diferite in comparatie cu vanturile laterale care lovesc vehiculul dintr-o parte; ca urmare, valorile efective ale ventilatiei sunt greu de anticipat

in conditii normale, cand sunt deschise trapele de ventilatie iar camionul ruleaza pe autostrada, se asigura suficient aer chiar si pe timp de vara; in timpul iernii, cand majoritatea trapelor sunt inchise, nivelul poluarii cu gaze si al umiditatii aerului din camion poate sa creasca foarte mult; in functie de lungimea calatoriei si compozitia asternutului pentru animale.

Reglarea sistemelor de ventilatie naturala

mijloacele de transport sunt echipate cu sisteme de ventilatie naturala care prezinta deschideri (trape, fante) pe peretii laterali

nivelul ventilatiei este reglat folosind trapele flexibile care acopera partial deschiderile, in cazul in care temperatura mediului inconjurator este mai scazuta si sunt indepartate pentru a asigura maximum de ventilatie pe timp de vara.

aceste facilitati sunt operate de sofer unele mijloace de transport folosite doar in conditiile unor temperaturi ridicate, au o

deschidere laterala foarte larga.

Vehiculul in stationare

se intampla cand autovehiculele sunt incarcate sau descarcate, ceea ce poate sa dureze o ora sau mai mult, cand sunt blocate in trafic sau cand soferii fac pauza.

in reducerea stresului determinat de caldura pe timp de vara deschiderea usilor, a trapelor de ventilatie si a rampelor de incarcare pot sa fie de ajutor

multe camioane au posibilitatea sa deschida acoperisul cu 20 - 30 cm asigurand mai mult spatiu/cap animale de pe puntea superioara si creste nivelul ventilatiei cand vehiculul este in stationare.

Stropirea regulata cu apa pe acoperis si/sau folosirea unor izolatii in constructia acoperisului poate determina o scadere intr-o oarecare masura a stresului cauzat de caldura.

Se pot lua foarte putine masuri in cazul in care camionul este blocat in trafic pe o autostrada. In conditiile unor temperaturi joase circulatia slaba a aerului are drept rezultat cresterea

nivelului de gaze si umiditate.

Ventilatia artificiala

sistem in care fluxul de aer este furnizat prin ventilatoare care asigura circulatia unei anumite cantitati de aer proaspat in functie de capacitatea si reglarea acestora. •aspect important: localizarea trapelor pentru aspirarea aerului din cabina de transport. •daca se utilizeaza un vehicul cu un singur etaj iar acesta se afla in stationare iar aerul este propagat in interior prin ventilatoare frontale plasate la nivelul acoperisului, atunci aerul proaspat circula din fata spre spate. Daca exista trape pe peretele din spate, aerul va iesi din vehicul prin acestea. •trapele trebuie amplasate la nivelul capului animalelor. •daca vehiculul se afla in miscare directia fluxului de aer se schimba; campul de presiune care se acumuleaza in jurul vehicului pe masura ce acesta isi mareste viteza, atrage aerul in interiorul camionului prin deschiderile din spate, si iese din vehicul prin fata sau prin deschiderile laterale. •aerul trebuie sa circule pe toata lungimea camionului •cele mai recente sisteme de ventilatie artificiala cu care sunt dotate camioanele, sunt instalate pe peretii laterali propagand curentul de aer peste animale dintr-o parte in alta. •sistemele pot fi perturbate cu usurinta atunci cand vantul bate din directia opusa •nu prezinta mari avantaje cand camionul se afla in miscare.

Avantaje asigura un nivel controlat al ventilatiei si un anumit flux de aer independent de conditiile inconjuratoare de mediu.

38

mai buna distributie a aerului proaspat in incinta vehicului in stationare, prin canale, trape si deschideri ale sistemului

Dezavantaje calcularea volumului adecvat de aer ventilat este foarte dificila anticiparea greoaie a modalitatii de circulatie si distributie a aerului intr-un vehicul semi-inchis.

SISTEME DE COLECTARE, EVACUARE SI PRELUCRARE A DEJECTIILOR

ANIMALE

Importanta evacuarii dejectiilor din adaposturile pentru animale

prezinta aspecte economice, igienice pentru sistemele de crestere intensiv-industrial a animalelor, de la care rezulta cantitati foarte mari de reziduuri

realizarea unui microclimat corespunzator

•genereaza gaze nocive, cresterea UR

•continut mare de specii de microorganisme dintre care unele sunt potential patogene Sisteme traditionale: in cresterea extensiva, semi-intensiva

• colectarea si evacuarea fara diluare cu apa, scurgerea urinei facandu-se prin panta pardoselii, rigole, canale colectoare si bazine speciale

evacuarea gunoiului de grajd se face in amestec cu asternutul: manual, mecanic, 2-3x/zi Sisteme moderne: in cresterea intensiva,

•canalizarea si evacuarea difera si se coreleaza cu tipul pardoselii si modul de intretinere a animalelor;

•tratarea si valorificarea nepoluanta a dejectiilor semilichide, a apelor reziduale, si a namolului

SISTEME DE CANALIZARE PENTRU COLECTAREA SI EVACUAREA

PURINULUI - aspecte generale

Purinul = un amestec lichid, care rezulta din procesul de crestere a cabalinelor, bovinelor si porcinelor

• urina • apa folosita pentru igiena corporala a animalelor, • apa pentru igienizarea adaposturilor, • lichidele din fecale si substantele organice din fecale si din asternut

rezulta • sistemul de crestere gospodaresc la cabaline, bovine si suine, • din sistemul intensiv de crestere al bovinelor in stabulatie libera • din maternitati in sistemul de crestere si exploatare intensiv (adaposturi cu pardoseala

continua si asternut temporar), in care evacuarea purinului se face separat de gunoi

•in 24h: 20 l la vacile in lactatie, 7l la tineretul taurin, 14 l la scroafe cu purcei, 4 l la tineretul porcin la ingrasat, 15 l la cabaline Sisteme de canalizare pentru colectarea si evacuarea purinului este compus din rigole, guri de

scurgere, colectoare situate in interiorul adaposturilor si bazinul de purin Rigolele = santuri construite la marginea posterioara a standului si boxelor

•scurgerea purinului in rigole este asigurata de inclinatia lor in sensul lungimii adaposturilor, panta recomandata fiind de 0,5-2%.

•pe sectiune forma ovala, dreptunghiulara si triunghiulara.

39

•construite din materiale impermeabile (beton, asfalt, caramizi sclivisite cu ciment) si acoperite cu gratare din metal, scandura si prefabricate din beton.

Gurile de scurgere

•se amplaseaza pe traiectul rigolelor,

• sunt acoperite cu gratare din metal sau prefabricate din beton pentru retinerea particulelor grosiere.

•sunt prevazute cu sifoane hidraulice, care impiedica refularea gazelor de descompunere

•din gurile de scurgere prin colectoarele de purin din fonta sau beton amplasate sub pardoseala, purinul este condus in bazinul colector

• pe traiectul canalelor colectoare exista camine de vizitare, acoperite cu capace care permit interventia in cazul infundarii canalelor

•Bazinul de purin se amplaseaza inafara adaposturilor la o distanta de 5m.

•construit din beton si acoperit cu capac simplu sau dublu pentru a evita pierderile de azot si difuzarea gazelor urat mirositoare.

•capacitatea acestor bazine se calculeaza dupa numarul de animale cazate, dupa consumul de apa tehnologica si dupa frecventa evacuarii purinului.

•pentru fermele mici bazinele de purin se pot amplasa langa platforma de balegar, iar din punct de vedere al posibilitatilor de construire, intretinere si functionare se prefera bazinele mici, celor mari.

Prelucrarea sau inactivarea purinului

fertilizant valoros pentru plantele de cultura, pentru cele furajere se aplica diluat (1/10) prin aspersiune cu autocisterne sau vidanje tractate de tractor (solutie

neecologica); inglobare in sol cu dispozitive speciale pentru reducerea emisiilor de amoniac si pentru a

preveni distrugerea structurii granulare a solului potential poluant microbiologic ridicat, dupa fertilizarea cu purin a pasunilor se interzice

aducerea animalelor pentru pasunat mai devreme de 21-30 zile. purinul rezultat de la efective de animale afectate de boli transmisibile, se va folosi ca

fertilizant numai dupa inactivarea sub raport microbiologic prin stocare prelungita sau

dezinfectie cu substante active cunoscute ca eficacitate, prevazute in normele sanitare

veterinare

Prelucrarea dejectiilor lichide

• inactivarea sub raport microbiologic prin stocare prelungita = mentinerea 6 luni in bazine de colectare

• decontaminare cu substante chimice care modifica puternic pH-ul acestuia in sensul reducerii nivelului sau sub 2 unitati pH, sau al cresterii lui la valori de peste 12 unitati pH; timpul de contact 4-7 zile; inainte de folosire sau stocare purinul se neutralizeaza

• varul stins, soda caustica, acidul peracetic, formaldehida si clorura de var

COLECTAREA, EVACUAREA SI PRELUCRAREA DEJECTIILOR PAIOASE

•amestec de asternut, fecale, urina , apa de spalare, resturi de furaje rezultate in sistemul de crestere si exploatarea animalelor in stabulatie legat sau liber, pe asternut temporar sau permanent

•cel mai complex ingrasamant agricol prin componentele sale

•10-12 t/an/vaca,

•8-10 t/an/cal,

40

•1,5 t/an/ porc,

•0,5 t/an/oaie,

•50-6 kg/an/ gaina ouatoare

Mijloacele mecanice de colectare si evacuare :

instalatia cu racleti unilaterali ficsi

instalatia cu racleti unilaterali batanti

instalatia cu racleti bilaterali batanti: lopata mecanica, plug raclor, racleti fluture, etc.

transportoarele pneumatice

tractorul cu lama

Depozitarea si prelucrarea gunoiului de grajd

contin minim 18% s.u. potential poluant direct prin gazele nocive, odorante, pulberi si microorganisme patogene si

conditionat patogene; indirect prin favorizarea inmultirii insectelor si rozatoarelor ca vectori reprezinta o sursa de infectii si infestatii parazitare pentru animale si om, constituind un

mijloc de mentinere si difuzare a infectiilor in ferme si in afara lor

• nu poate fi utilizat imediat ca ingrasamant deoarece are o valoare fertilizanta scazuta si contine un numar mare de microorganisme patogene si elemente invazionale, permitand astfel difuzarea infectiilor in afara fermei

• trebuie prelucrat prin depozitare si fermentare pe platforme de gunoi special amenajate si amplasate fie in incinta unitatii zootehnice mici fie in afara unitatii

Depozitarea si prelucrarea gunoiului de grajd

conditii de amplasare: terenul sa fie ridicat pentru a evita acumularea apelor meteorice sa fie situat in asa fel incat vantul dominant sa nu bata spre ferma distanta minima pana la adaposturi sa fie de 100 m, de 300-400 m fata de locuinte si 500 m

fata de sursele de apa drumurile de acces spre platforma sa nu intersecteze drumuri intens circulate de animale

sau de mijloace folosite la transportul furajelor

•Platforma dreptunghiulara betonata

•Platforma tip “sergent”

•Platforma tip capcana

Prelucrarea gunoiului de grajd

• fermentarea incepe din adaposturi si continua in platforme, modificand continu compozitia chimica sub actiunea microorganismelor

• in prima faza predomina procesele de dezintegrare a substantelor complexe (celuloza, proteina,uree) in produsi mai simpli, determinand modificarea temperaturii din profunzimea gunoiului

•se asigura distrugerea germenilor patogeni mezofili si a elementelor parazitare ducand la sterilizarea biotermica a gunoiului.

• fermentarea gunoiului poate fi dirijata: aeroba, anaeroba si mixta Manipularea, transportul si comercializarea gunoiului de grajd trebuie sa respecte prevederile Regulamentului CE care stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman - Regulamentul 1774/2002 -

41

COLECTAREA SI EVACUAREA DEJECTIILOR PASTOASE

Se obtin in adaposturile in care se practica cresterea pe pardoseala fara asternut.

Colectarea se face manual in canalele colectoare sau pe suprafetele de colectare, se face numai mecanic in functie de sistemul de crestere si exploatare. Instalatiile sunt reprezentate de: transportoare cu racleti bilaterali batanti; lame racloare si benzi transportoare. Transportorul cu racleti bilaterali batanti - utilizat pentru evacuarea dejectiilor pastoase din adaposturile cu pardoseala continua si discontinua in adaposturile destinate cresterii si exploatarii ovinelor pe gratar si a pasarilor la sol, pe plasa de sarma sau gratare si in baterii. Lama racloare este montata pe un cablu mobil si serveste la evacuarea dejectiilor de pe placa colectoare. Benzile transportoare se intalnesc in bateriile verticale folosite pentru exploatarea pasarilor; servesc la colectarea si transportul dejectiilor pana la capatul bateriei.

Prelucrarea dejectiilor pastoase

• se realizeaza pe paturi de uscare - bazine impermeabile, care au in pardoseala mai multe canale colectoare (drenuri orizontale) acoperite cu un filtru (gratare care acopera canalele colectoare), prin care se scurge faza lichida din dejectii,

• partea lichida este dirijata din canalele colectoare in bazinele de decantare amplasate la capatul paturilor de uscare, pentru inactivarea biologica

• partea solida ramasa pe patul de uscare sufera un proces de biosterilizare asemanator cu cel al dejectiilor paioase; dupa 3 luni este folosita ca fertilizant

• ingrasamantul organic obtinut din dejectiile pastoase este inferior aceluia obtinut din dejectiile paioase, datorita ph-ului acid, valorii fertilizante mai scazute si a potentialului poluant sub raport microbiologic mai ridicat.

• pentru imbunatatirea valorii nutritive si reducerea potentialului poluant al fertilizantului rezultat din dejectiile pastoase, se practica cu bune rezultate compostarea; consta in amestecarea partii solide a dejectiilor pastoase in raport de 1/3 cu resturi vegetale uscate tocate; se aseaza in platforme in care prin fermentarea aeroba se dezvolta temperaturi de peste 600C

COLECTAREA SI EVACUAREA DEJECTIILOR SEMILICHIDE

• sunt constituite din fecale, urina si apa tehnologica

• tehnologiile moderne de crestere a animalelor au adoptat evacuarea hidraulica a dejectiilor din adaposturi. In acest fel se elimina total sau partial asternutul, iar munca pentru colectarea si evacuarea dejectiilor este redusa substantial.

• sunt colectate in canale colectoare situate sub pardoseala-gratar in care ajung prin cadere libe, construite din materiale impermeabile si fose colectoare care sunt bazine betonate, amplasate in afara adaposturilor.

•evacuarea dejectiilor semilichide se poate face prin scurgere rapida sau lenta.

• cea lenta se inregistreaza in trei variante 1. in canale colectoare cu sau fara panta si fara stavilar, prin alunecare si spalare cu apa 2. cu panta si stavilare successive si 3. in canale colectoare fara panta cu stavilar fix spre fosa.

• prelucrarea dejectiilor semilichide este dificila, datorita cantitatilor mari si potentialului poluant deosebit de ridicat al acestora.

Inactivarea dejectiilor semilichide si lichide

• sunt constituite din fecale, urina, cantitati reduse de nutret combinat si diferite cantitati de apa de dilutie folosita pentru usurarea transportului acestora pana in statiile de epurare

•au o compozitie chimica si biologica variata,

42

• un volum de 10 ori mai mare fata de dejectiile pastoase si contin 90-95% apa restul fiind reprezentat de substantele organice dizolvate sau in suspensie; acestea din urma dau dejectiilor un aspect intens tulbure, o culoare galben cenusie si un miros puternic caracteristic de dejectii

• ca si grad de poluare, prezinta un nivel mai ridicat de 5-6 ori ca cel al apelor reziduale fecaloid menajere iar potentialul poluant este accentuat de continutul in medicamente, pesticide, detergenti, decontaminanti si microorganisme.

Inactivarea dejectiilor semilichide si lichide

• pasteurizare,

• oligoliza,

• sterilizare cu microunde metode care nu s-au extins datorita costurilor ridicate stocare pe termen lung, epurare in statii cu una pana la trei trepte, epurare in statii de biogaz epurare in statii biotehnologice orizontale si verticale de tip piramidal metode care se

practica curent

Stocarea pe termen lung

• presupune ca inainte sa fie folosite ca fertilizante acestea sa fie mentinute cel putin 6 luni in bazine de diferite marimi in scopul reducerii titrului celor mai rezistenti germeni la niveluri sub cele minime infectante.

Prelucrarea apelor reziduale

• metode si mijloace mecanice, chimice si biologice

• apele reziduale provenite din unitatile zootehnice, rezulta in urma lucrarilor de igienizare si pot fi colectate si prelucrate separat sau odata cu dejectiile semilichide si lichide.

• apele reziduale care proven din activitatea unitatilor de industrie alimentara sunt prelucrate fie separat fie odata cu apele fecaloid-menajere orasenesti. Epurarea mecanica (primara) se realizeaza prin diferite constructii si amenajari cum sunt gratarele si sitele, deznisipatoarele, separatoarele de grasimi si decantoarele, cu scopul de a separa faza solida de faza lichida. Epurarea biologica (secundara) utilizeaza mijloace naturale reprezentate de campurile de irigare si de infiltrare ce folosesc capacitatea de autoepurare a solului si a apei si mijloace artificiale reprezentate de filtre, biofiltre si bazine de epurare cu namol activ.

Epurarea chimica (tertiara) de dezinfectie, se realizeaza in acelasi fel si are acelasi scop ca prelucrarea dejectiilor semilichide si lichide.

MANAGEMENTUL DEJECTIILOR

Reprezinta ansamblul de actiuni referitoare la colectarea, evacuarea, transportul de la

adapost la locul de stocare, depozitarea, prelucrarea, transportul de la locul de

prelucrare la cel de utilizare si modul lor de utilizare

• un management rational creste profitul in agricultura si minimalizeaza impactul negativ asupra mediului

43

• dejectiile de origine animala constituie suportul si locul de dezvoltare al unor vectori ce afecteaza starea de confort si de productivitate a animalelor si care sunt implicati in transmiterea a peste 30 de boli

•managementul corespunzator al dejectiilor de origine animala este foarte important de realizat in special in zonele in care se practica cresterea si exploatarea intensiva a animalelor altfel efectul poluant asupra mediului, este deosebit de grav

Dezavantaje

• poluarea produsa de dejectiile de origine animala poate fi de natura chimica si biologica, potentialul lor poluant fiind dat de continutul lor in substante organice, microorganisme patogene si conditionat patogene

• poluarea chimica este data de gazele toxice, de cele odorante, fiind rezultate din fermentarea substantelor organice, unele dintre ele avand un puternic efect de sera. Alti poluanti chimici rezultati din ingrasamintele organice aplicate in exces, care polueaza in primul rand solul, apoi apele de suprafata si de adancime sunt reprezentati de compusii azotului, fosforului, cuprului etc.

• poluarea biologica este cauzata de dejectiile de origine animala provenite de la animale cu forme clinice sau subclinice de boala si care nu au fost prelucrate corespunzator, prin aparitia atat la om cat si la animale de boli hidrice, telurice si aerogene

MICROCLIMATUL ADAPOSTURILOR PENTRU ANIMALE

Microclimatul reprezinta complexul factorilor fizici, chimici si biologici ai aerului adaposturilor care actioneaza concomitent asupra animalelor. Microclimatul este dependent de factorii climatici, fiziologici si tehnologici, iar calitatile lui depind de numarul de animale din adapost, de specie, categorie de varsta elementele de inchidere ale adaposturilor si de dotarile din adapost.

FACTORII FIZICI

Temperatura

•sunt cei mai importanti deoarece supun organismul animal la cele mai intense reactii de adaptare

•cel mai important factor fizic ce determina nivelul altor factori de microclimat ca: umiditatea, curentii de aer, gazelle nocive si odorante, pulberile si microorganismele.

•Nivelul marimii temperaturii din adaposturi este consecinta raportului dintre marimea

surselor si pierderilor de caldura. Sursele sunt reprezentate de caldura:

sensibila dependenta de nivelul furajarii, greutatea corporala, suprafata pielii si calitatea invelisului pilos al animalelor.

solara contribuie pe timp de iarna la incalzirea adaposturilor la inceputul primaverii si la sfarsitul toamnei

artificiala se obtine cu ajutorul instalatiilor de incalzire, pentru a suplimenta caldura sensibila si cea solara Pierderile de caldura din adapost sunt permanente (temperatura aerului este superioara celei din mediul exterior), si se realizeaza prin:

transmisie termica se inregistreaza la nivelul elementelor de inchidere fiind proportionale cu coeficientul de transmisie termica, suprafata elementelor si diferenta de temperatura a

44

aerului din adapost si mediul exterior. Pierderile sunt maxime iarna si minime vara. Pe timp de vara caldura este transmisa dinspre elementele de inchidere spre interiorul adapostului.

ventilatie se datoreaza inlocuirii aerului mai cald din adaposturi cu aer mai rece din mediul exterior.

evaporarea tehnologica se inregistreaza la nivelul dejectiilor, furajelor, adaposturilor si a suprafetelor umede din adapost.

Umiditatea aerului din adaposturi

•Sursele de umiditate sunt reprezentate de cantitatea de vapori cu care aerul atmosferic intra din exterior si de evaporarea fiziologica si tehnologica.

•evaporarea fiziologica este proportionala cu numarul de animale cazate si se produce prin respiratie, perspiratie si transpiratie.

•evaporarea tehnologica reprezinta in sistemul gospodaresc 10-38% din evaporarea fiziologica, iar sistemul intensive 30-50% in adaposturile pentru bovine si pana 100% in cele pentru porcine.

•nivelul UR este conditionat si de temperatura aerului, fiind cu atat mai mare cu cat temperatura acestuia este mai scazuta.

Miscarea aerului in adaposturi

•in adaposturile neincalzite artificial, miscarea aerului se produce pe verticala dinspre animale spre tavan datorita caldurii sensibile.

•in adaposturile incalzite artificial, sensul curentilor de aer datorita sistemului de ventilatie este de la admisie spre evacuare.

•viteza curentilor de aer este mai mare iarna decat vara datorita diferentelor mari de temperatura dintre exterior si interiorul adaposturilor.

Radiatiile

•cele mai importante sunt cele infrarosii, luminoase UV naturale si artificiale

•Radiatiile infrarosii naturale au origine solara, vin in contact cu elementele de inchidere ale adaposturilor pe care le incalzesc; prin deschiderile de iluminat contribuie la incalzirea organismului animalelor.

•Radiatiile infrarosii artificiale sunt produse de sursele locale de incalzire.

•Radiatiile luminoase naturale au origine solara si ajung in adaposturi prin supratele transparente, iar cele artificiale sunt produse de lampile incandescente sau fluorescente amplasate in adaposturi.

•Radiatiile UV naturale datorate capacitatii reduse de penetrare a suprafetelor transparente sunt retinute de acestea in proportie de 30-90%, in timp ce radiatiile UV artificiale din adaposturi sunt produse de lampi speciale cu vapori de mercur si cuart. Starea electrica a mediului adaposturilor

•reprezentata de campul electromagnetic, curentii de scurgere si aeroionii

•aeroionii: naturali (provin din cei existenti in aerul atmosferic) si artificiali (produsi de aparate speciale numite aeroionizatoare)

FACTORII CHIMICI

45

sunt reprezentati de gazele din adaposturi ce provin din procesele metabolice ale animalelor, din fenomenele de descompunere a dejectiilor, din actiunile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. Azotul = provine din atmosfera fara sa ridice probleme, deoarece proportia lui ramane aceeasi nefiind folosit in procesele metabolice. Oxigenul = cantitatea acestuia scade in aerul adaposturilor ca urmare a proceselor respiratorii si de descompunere aeroba a substantelor organice. Consumul de O₂ este mai mare in adaposturile cu densitate mai mare pe unitatea de suprafata,in care sunt cazate specii cu masa corporala mai redusa, categorii de varsta mai mica,animale cu productii mari si in adaposturile cu temperaturi scazute.

•cel mai scazut procent de O₂ (18%) se inregistreaza iarna dar fara a afecta starea de sanatate a animalelor.

•Ozonul din aerul adaposturilor poate fi de origine naturala, sau poate fi produs de aparate numite ozonizatoare. Se gaseste in cantitati reduse in adapost numai vara la orele pranzului, in restul timpului, lipseste, datorita instabilitatii ridicate.

Dioxidul de carbon • in adapost provine din aerul atmosferic, procesul de respiratie ala animalelor (300 cm³/h/kg

masa vie), procesele de fermentare a substantelor organice din dejectii si asternut (5 l CO₂/m²/h; 4 l CO₂/m²/h) si din activitatea digestiva a rumegatoarelor.

• cantitatile eliminate de animale sunt dependente de specie, categorie de varsta, numar de animale

• concentratia CO₂ in aerul expirat este de pana la 4000ppm.

• norma recomandata este de 3000 ppm pentru mamifere, 2500 ppm pentru pasari adulte

si 1500 ppm pentru pui de pasare (0,1-0,3%); nu reprezinta o un prag toxic ci o limita test pentru aprecierea ventilatiei

•depasiri se pot inregistreaza numai in situatia deficitului de ventilatie; polipnee, tahicardie, cresterea tensiunii arteriale, apatie, scaderea brusca a productiei de oua

• concentratii de 10000ppm (10‰) duc la cresterea CO₂ din sange cu 2-3-% iar metabolismul energetic scade cu 10%, starea de acidoza determina la reducerea proceselor de oxidare si perturbarea metabolismului animal

• concentratii de 50.000 ppm cu actiune prelungita determina o respiratie profunda, secretie traheala si leziuni congestivo-hemoragice la nivelul cailor respiratorii si ale pulmonilor,

• concentratii de 100.000 ppm la animalele duc la moarte prin toxicitate proprie a CO₂

Amoniacul

• gaz incolor, cu miros caracteristic intepator; rezulta din descompunerea substantelor organice azotate, principala sursa fiind reprezentata de ureea din urina

•formarea si prezenta NH3 in adaposturi este dependenta de stagnarea dejectiilor, evacuarea defectuoasa a purinului, temperaturilor ridicate, exploatarea necorespunzatoare a canalelor colectoare si a foselor de dejectii, densitate mare a animalelor pe m2, ventilatie insuficienta si intretinere necorespunzatoare a asternutului permanent.

•indicator principal al starii de igiena din adaposturi

•norma igienica este stabilita la nivelul de 26ppm (0,0026%) cu exceptia iepurilor 10ppm si cainilor 15ppm

•perceput la o concentratie de 20 ppm are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi (in secretia nazala si oculara solubilizeaza usor si este retinut 65-85%) Factorii chimici

•efectu NH3 asupra animalelor este diferit in functie de concentratie si durata actiunii local si general; nefavorabil asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii anterioare ca atare sau

46

sub forma de hidroxid de amoniu; concentratiile mari de ammoniac declanseaza edemul pulmonar

•absorbit in circulatie, are o actiune toxica generala, interferand sinteza hemoglobinei intra in combinatie cu acidul glutamic reducand reactiile de oxido-reducere; toxicitatea se manifesta prin spasme ale musculaturii bronsice, gemete, tremuraturi, convulsii, edem pulmonar si moarte.

•la porci se manifesta prin: cresterea incidentei unor boli-pleuropneumonia infectioasa a porcului, rinita atrofica, pneumonia enzootica, pasteureloza, reducerea sporului de crestere in greutate si a indicelui de conversie a furajelor, si prin deprecierea carcasei la expertiza sanitara-veterinara de abator.

•la pasari: mai sensibile la depasirea normei igienice de amoniac; efectele negative: cresterea incidentei bolilor respiratorii, a canibalismului, a intarzierii instalarii maturitatii sexuale si la reducerea indicatorilor de productie.

Hidrogenul sulfurat

•gaz incolor, cu miros caracteristic de oua alterate, perceput la o concentratie de 0,13ppm cu efect paralizant olfactiv.

•provine in adapost din descompunerea substantelor organice ce contin aminoacizi cu sulf din dejectii, asternut si microflora moarta.

•nivelul H2S in adaposturi, depinde de marimea sursei si de rata de ventilatie, avand tendinta de cumulare in partea inferioara a adaposturilor.

•gaz foarte toxic, cu actiune iritanta locala la nivelul mucoaselor si asfixianta generala; absorbit ca atare in circulatie se combina cu hemoglobina, producand sulfmethemoglobina, compus care nu fixeaza oxigenul.

•H2S produce intoxicatii cronice ca urmare a concentratiilor reduse cu actiune indelungata si a intoxicatii acute in mod accidental Gazele de canal (odorante) apar concomitent cu CO₂,NH3 si H₂S prin descompunerea substantelor organice existente sub actiunea microflorei in conditii de anaerobioza; in urma proceselor de fermentatie fiind reprezentate de gaz metan, scatol, indol, mercaptol, amine, aledehide, cetone.

•cantitatea de gaze odorante produsa este direct proportionala cu marimea densitatii animalelor, a temperaturii si umiditatii aerului, a deficitului de ventilatie si a suprafetei de depunere a dejectiilor.

•prin mirosul lor, genereaza disconfort pentru om si polueaza mediul exterior

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, indoor, insipid, apare in urma arderii incomplete a diferitelor materiale

•prin inspiratie ajunge in pulmon si de aici in circulatia sanguina unde se combina cu hemoglobina, formand carboxihemoglobina; intoxicatiile cu monoxid de carbon se inregistreaza la toate categoriile de animale. Norma igienica este de 30ppm.

Formaldehida are un miros patrunzator si o actiune iritanta asupra mucoaselor producand lacrimare, stranut; patruns in circulatia generala afectand sistemul nervos central, asupa caruia actioneaza ca un paralizant. Factorii biologici

Pulberile

•provin din aerul atmosferic si din activitatea de intretinere si exploatare a animalelor in adapost

•cantitatile produse sunt dependente de specia, categoria de animale, marimea efectivului, felul furajelor utilizate si tehnologia de crestere folosita; producerea lor este favorizata de

47

cresterea temperaturii, a ratei de ventilatie si scaderea UR a aerului sub 75% si a asternutului sub 30%.

•norma igienica este de 15mg/m3

pentru pulberile in suspensie si de 20g/m2/ luna pentru

cele sedimentate

•cele mai mari cantitati de pulberi se inregistreaza in perioadele de furajare, de igienizare, de efectuare a unor actiuni zootehnice sau medical veterinare

•unitati avicole: material de asternut (55-68%); furaj combunat uscat (24-40%); fragmente de pene (2-12%); excremente uscate (2-6%)

Microorganismele

•aeromicroflora adaposturilor este reprezentata de un numar foarte mare si variat de germeni, care provin din surse exogene (1000/m3 )si endogene (dejectii, asternut, furaje, secretiile si excretiile patologice ale animalelor).

•NTG variaza in functie de specia si categoria de animale cazate, de tehnologia de crestere, de nivelul celorlalti factori; creste paralel cu durata de mentinere a animalelor in adapost, calculata de la ultima dezinfectie sau de la momentul popularii

•microorganismel sau microbismul de grajd se caracterizeaza prin concentratie mare, pondere mare a germenilor saprofiti si conditionat patogeni, variabilitate ridicata, circulatia rapida a microorganismelor intre animale si intre acestea si mediu si producerea de infectii asociate

•actiune negativa prin virulenta agentilor microbieni, capacitatea de invazie a tesuturilor,

toxinele bacteriene, micotice, endotoxinele (compuse din poteine, lipide si complexe lipopolizaharidiceLPS – constituent major al membranei externe a bacteriilor Gram-negative) continute de bacteriile Gram-negative

nivelul endotoxinelor se coreleaza pozitiv cu cantitatile de pulberi in adaposturile pentru animale; creste odata cu cresterea contaminarii microbiene; produc efecte sistemice, obstructie pulmonara

reducerea concentratiei germenilor microbieni din aerul adaposturilor: intensificarea ventilatiei pana la nivelul optim;

reducerea surselor de praf; filtrarea aerului; dezinfectia aerului (aerosoli, ioni, radiatii); modernizarea echipamentului tehnoic de ventilatie; dispzitive pentru retinerea si distrugerea germenilor exhaustati pentru prevenirea poluarii

aerului, etc. adaposturi de vaci cu lapte, vitei la ingrasat: stafilococii 41-51,2% streptococii 20-85% germeni Gram-negativi 0,5-5,8% ciuperci 1,7-4,5% adaposturi de pasari pe sternut permanent: 100000-300000 UFC/ m3 adaposturi de pasari in baterii de custi:

200000 UFC/ m3

•sub raport calitativ se apreciaza ca favorabila urmatoarea structura a aeromicroflorei: stafilococii sub 50%; streptococii sub 25%; germeni Gram-negativi su 25%; ciuperci sub 5%

NIVELUL FACTORILOR DE MICROCLIMAT

Microclimatul de confort

48

T0C nivel optim, maxim si minim; UR si curentii de aer niveluri minime si maxime; iluminat niveluri minime; zgomote nivel maxim (50-60 dB pentru sistemul gospodaresc si de 80-90 dB pentru sistemul intensiv)

aprecierea globala a microclimatului se face cu ajutorul cheii de apreciere a microclimatului elaborata de Petkov si modificata de Draghici si Lungeanu.

pentru fiecare factor de microclimat apreciat in functie de nivelul acestuia si gradul de influenta asupra animalelor se acorda un numar de puncte.

punctajul maxim se acorda pentru nivelul optim al factorilor iar abaterile se penalizeaza cu scaderea punctajului

microclimatul poate fi: bun intre 90-100 puncte, mediu intre 70-90 puncte si necorespunzator sub 70 de puncte

Microclimatul in mijloacele de transport Temperatura

definirea zonelor termice ale animalelor de ferma

•animalele de ferma sunt homeoterme •T corporala relativ constanta intre anumite limite, fiind diferita de temperatura mediului inconjurator; •T corporala creste atunci cand pierderile de caldura sunt insuficiente; •caldura se poate pierde prin conductie, convectie, radiatie si evaporare; •cand pierderile de caldura sunt mai mari decat caldura produsa survine hipotermia si in cele din urma moartea. •nivelul de pierdere al caldurii prin transpiratie sau respiratie accelerata creste in functie de specie •evitarea activitatilor, diminuarea consumului de hrana, cresterea consumului de apa sau a distantei dintre ele

Umiditatea pe masura ce umiditatea creste, eficienta racirii prin evaporare descreste. pe masura ce temperatura inconjuratoare se apropie de temperatura corpului, racirea

sensibila devine mai putin eficienta iar animalul se bazeaza din ce in ce mai mult pe racirea prin evaporare.

cele mai dezavantajoase conditii pentru pierderile de caldura se inregistreaza la temperaturi inalte si umiditate crescuta.

Gazele nocive Animalele elimina dioxid de carbon si produc amoniac si acid sulfhidric din fecale •Dioxidul de carbon este un asfixiant la concentratii relativ mari •este acceptabila o concentratie de 2% dar numai pentru putin timp catre sfarsitul calatoriei •nivelul producerii de amoniac nu este previzibil, prin urmare nu poate fi practicat un control al nivelului de ventilatie bazat pe nivelul valorilor de amoniac; trebuie evitate valori mai mari de 20 p.p.m •acidul sulfhidric rezulta in urma unui proces de descompunere anaeroba pe termen relativ lung ce are loc in fecale.

Biosecuritatea unitatilor de crestere

•concept polivalent, managerial, tehnic si stiintific, important din punct de vedere practic. •complex de masuri organizatorice si tehnice ce trebuie aplicat intr-o ferma pentru prevenirea introducerii, persistentei si raspandirii de agenti patogeni astfel incat sa fie prevenita aparitia unor boli transmisibile •garantie a calitatii productiei zootehnice, a salubritatii produselor alimentare de origine animala si a protectiei sanatatii publice de agentii patogeni zoonotici, transmisibili la om (peste 150 de specii de virusuri, prioni, bacterii, ciuperci, agenti parazitari).

49

1. gradul de protectie sanitara

• zona administrativa • zona de productie

2. delimitarea sectoarelor zonei de productie

3. circulatia animalelor in fluxul tehnologic

4. distantele dintre constructii

5. nr. intrari in zona de productie

6. filtru-vestiar

7. intrarea interzisa

8. tranzitarea numai a spatiilor amenajate

9. adaposturi pentru carantina profilactica

10. respectarea, ritmul si calitatea masurilor de profilaxie generala

Gradul de protectie sanitara •spatiul tehnologic, alcatuit din adaposturile pentru animale si o serie de anexe toate cu rol determinat in procesul de productie ce permit realizarea unui flux convenabil si aplicarea masurilor de profilaxie generala si epidemiologica. •la elaborarea proiectelor unitatilor zootehnice, se tine seama de gradul de protectie sanitara veterinara in functie de specia de animale si situatia epidemica din tara: •gradul I – protectie sanitara completa; •gradul II – protectie sanitara partiala; •gradul lII – protectie sanitara minimala; •in toate tipurile de unitati zootehnice, este necesara o delimitare stricta a cel putin doua zone distinctive functional: zona administrativ gospodareasca si zona de productie Delimitarea sectoarelor zonei de productie

imprejmuire cu gard care exclude contactul dintre personalul celor doua zone si introducerea diferitelor materiale

• in unitatile mixte cu mai multe specii de animale, delimitarea se face in sectoare • in unitatile mixte un numar mic de animale, despartirea nu se practica • in unitatile zootehnice tip intensiv cu o singura specie de animale, se constituie sectoarele

functionale separate printr-un gard prevazut cu loc de trecere si cu dezinfector Circulatia animalelor in fluxul tehnologic

se face fara intersectarea acestuia;

corelata pentru asigurarea aplicarii principiului igienic "totul plin - totul gol” Distantele dintre constructii Intrarea in zona de productie

o singura intrare (cu exceptia celor de taurine care au doua),

pentru vehicule, se recomanda amplasarea pe drumul de acces al acestora a unui dezinfector rutier acoperit Filtru-vestiar

in fermele de tip industrial intensiv trebuie sa existe o constructie speciala numita filtru-sanitar,

• aplicarea masurilor sanitare veterinare in cadrul filtrului se face sub supravegherea unui personal instruit si controlat de medicul veterinar.

• se amplaseaza la limita zonei de productie, • prezinta trei compartimente: • camera pentru echipamentul de strada, • camera pentru dusuri si mijloace dezinfectante,

50

• camera pentru echipamentul de lucru. • atat la intrarea cat si la iesirea din filtru se amenajeaza dezinfectoare pentru

incaltaminte • Intrarea interzisa • persoanele straine de ferma, a celor care detin acasa animale sau vin in contact cu

acestea sau cu produsele de origine animala • aprobarea vizitei trebuie sa fie temeinic motivata si insotita intotdeauna de masuri

severe de protectie: Tranzitarea numai a spatiilor amenajate

in cadrul fermelor de taurine, depozitele de furaje fibroase, suculente, si silozurile, se amplasa la marginea fermei, in partea care are legatura directa cu drumurile de acces din camp.

in afara de acestea, intr-o unitate zootehnica mare trebuie sa mai existe obiective sanitare veterinare cum ar fi: un punct sanitar veterinar (medicamente, instrumentar, produse biologice) sau un pavilion sanitar veterinar corespunzator cu specificul fermei (stationar, punct de taieri de necesitate, dulapuri frigorifice, sala de autopsie, containere pentru depozitarea confiscatelor, crematoriu etc.) Adaposturi pentru carantina profilactica. Unitatile zootehnice trebuie sa detina adaposturi pentru carantina profilactica, in care se introduc animalele aduse din alte unitati sau din import, in scopul depistarii unor boli cronice transmisibile si preintampinarii introducerii lor in unitati respective. Carantina profilactica se efectueaza sub supravegherea serviciului sanitar veterinar si incepe cu identificarea si individualizarea animalelor, verificarea documentelor care au insotit animalele, examinarea clinica amanuntita si apoi stabilirea programului actiunilor sanitare veterinare ce vor fi efectuate in perioada de carantina. Respectarea, ritmul si calitatea masurilor de profilaxie generala •in vederea prevenirii contaminarii mediului din unitatile zootehnice se impune aplicarea masurilor de decontaminare, dezinsectie si deratizare, colectare, neutralizarea si distrugere a reziduurilor zootehnice (cadavrelor si a confiscatelor de origine animala, dejectii, etc.) realizate corespunzator si la intervale de timp bine stabilite Categoriile de reziduuri animaliere si importanta neutralizarii riscurilor asociate din procesul de crestere si de taiere a animalelor, de prelucrare a carnii si a altor produse de origine animala, se obtin numeroase reziduuri considerate necorespunzatoare din considerente: etice, a contaminarii fizice, chimice, biologice, datorita alterarii. Categoriile de reziduuri animaliere: cadavre de animal de ferma, de agrement, de laborator, inclusiv avortonii, animale ucise in actiunile de eradicare a unor boli epizootice, placente, deseuri din statiile de incubatie, deseuri necomestibile din abatoare:

• carcase si organe confiscate, fetusi, raturi, coarne, picioare, copite, ongloane, piei pentru industrie, pene, par, etc

• fragmente de carne de la transare, resturi din fasonarea pieselor cazute pe podea • peste si deseuri de peste confiscate • resturi din materialele trimise laboratoarelor pentru examinare • carne si produse de carne confiscate sau alterate, continut gastro-intestinal

grasime recuperata prin separatorul de grasimi din intreprinderile de prelucrare a carnii si abatoare, resturi din industria de pielarie si altele Importanta neutralizarii, distrugerii, si valorificarii cadavrelor si a altor resturi organice este: igienica prin continutul in agenti etiologici ai bolilor infectioase si parazitare, suport nutritiv pentru inmultirea microorganismelor saprofite si epifite si a vectorilor de boli (insecte si rozatoare), prin descompunere emana produsi volatili cu miros dezagreabil si polueaza mediul si economica: sursa de proteine ce se valorifica in hrana animalelor.

51

Ecarisarea reprezinta activitatea de colectare a cadavrelor, deseurilor si subproduse de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul procesarii sau incinerarii/coincinerarii acestora, incluzand activitatile de colectare, transport, depozitare, manipulare, sortare Legislatia in domeniu este reprezentata de: LEGEA nr. 73/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 47/2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala Regulamentul Parlamentului si Consiliului Europei nr.1069/2009, cuprinzand norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 Norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru a preveni si minimiza riscul afectarii sanatatii publice si animale generat de aceste produse si in special, pentru a proteja siguranta lantului alimentar si furajer Obligatii igienice la colectarea, transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea, utilizarea, procesarea, comercializarea deseurilor pentru: persoanele fizice si juridice; unitatile de ecarisare si neutralizare a deseurilor de origine animala; cazuri specifice: importul, exportul, tranzitul deseurilor. Se interzice abandonarea, ingroparea sau depozitarea in alte conditii decat cele stabilite de legislatia in vigoare pentru a putea functiona, exploatatiile zootehnice, unitatile de productie, depozitare, procesare sau comercializare a carnii sau altor produse de origine animala sunt obligate sa detina instalatii proprii de neutralizare, procesare sau incinerare autorizate sau sa incheie un contract cu unitati de ecarisare autorizate (sa construiasca sau sa amenajeze cu acordul organelor sanitare veterinare, spatii sau locuri speciale pentru pastrarea pana la ridicarea lor de unitatile specializate). Detinatorii de animale sunt obligati sa anunte toate cazurile de moarte a animalelor in maxim 24h, Consiliul local iar acesta la randul lui unitatea de ecarisare. Consiliile locale au obligatia de a-si asigura contractual serviciile unei unitati de ecarisare autorizate conform legislatiei in vigoare activitatea de neutralizare a deseurilor animale este supusa inspectiei si controlului sanitar veterinar Regulamentul CE 1069/2009 prin care subprodusele de la animale se refera la cadavre intregi, parti de cadavre de animale sau produse de origine animala, grupate in 3 categorii: Categoria 1

• cadavre intregi, toate partile organismului, inclusiv piei de la: animale suspecte de a fi infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile (EST); animale ucise ca masura de eradicare a (EST); animale salbatice cand sunt suspectate de a fi infectate cu boli transmisibile la om sau animale alte animale decat cele de ferma si salbatice, incluzand animalele de companie, cele din gradinile zoologice animale de circ; animale de experienta definite de OG 37/2002; materii cu risc specific si cadavre de animale moarte continand materiale cu risc specific (EST) subproduse de la animale carora le-au fost administrate substante interzise; subproduse de origine animala colectate in momentul tratarii apelor reziduale din intreprinderile de prelucrare a subproduselor din categoria 1, deseuri alimentare de tip catering de la mijloacele de transport international amestecuri de material de categoria 1 fie cu material de categoria 2, fie cu material de categoria 3 sau cu ambele Categoria 2

• reziduuri animaliere colectate de la instalatiile de tratare a apelor reziduale provenite din abatoare, produse de origine animala ce contin reziduuri ale medicamentelor veterinare sau alti contaminanti care depasesc nivelul permis, produse de origine animala declarate improprii consumului uman din cauza prezentei corpurilor straine, animale moarte altfel decat prin sacrificare sau ucidere in vederea consumului uman, inclusiv animale ucise din motive de

52

combatere a bolii; fetusi; ovule, embrioni si material seminal care nu este destinat reproducerii; si pasari moarte in ou; Categoria 3

• parti de animale taiate respinse improprii consumului uman care provin de la animale ce nu au fost afectate de boli transmisibile; parti de animale taiate la abator proprii consumului uman care nu sunt destinate consumului din motive comerciale, piei prelucrate sau neprelucrate, ongloane, coarne, capete de pasari, de la animale supuse inspectiei ante-mortem si declarate corespunzatoare pentru a fi taiate pentru consum uman, sange de la alte animale decat rumegatoarele, declarate corespunzatoare pentru a fi taiate pentru consumul uman la examenul ante-mortem etc.

• lapte crud de la animale ce nu prezinta semne clinice ale bolilor transmisibile pesti sau alte animale marine cu exceptia mamiferelor marine pescuite in largul marii in scopul productiei de faina de peste coji de oua, subproduse din statia de incubatie, subproduse derivate din oua sparte provenite de la pasari ce nu au prezentat semne clinice de boli transmisibile piei prelucrate sau neprelucrate, ongloane, coarne, par de porc, pene, blana de la animale moarte, ce nu au prezentat semne clinice ale bolilor transmisibile

• produse de origine animala sau alimente care contin produse de origine animala, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricatie sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate aparea niciun risc pentru sanatatea publica sau animala; hrana pentru animale de companie sau furaje de origine animala sau alimente care contin subproduse de origine animala sau produse derivate, care nu mai sunt destinate hranei animalelor din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricatie sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate aparea niciun risc pentru sanatatea publica sau animala;

Fainurile proteice obtinute din materiile de categoria 3 pot fi folosite in hrana altor specii de animale, decat aceea din care sunt obtinute, cu exceptia celei de peste care poate fi folosita la toate speciile de animale. Prelucrarea industriala se realizeaza in unitati din reteaua SC “Protan” SA sau altora acreditate de ANSVSA Metode de valorificare, neutralizare si distrugere a cadavrelor si deseurilor de origine animala deseurilor de origine animala care nu prezinta riscuri deosebite pot fi supuse prelucrarii in:

• industrie cu exceptia celei cosmetice, farmaceutice si a dispozitivelor medicale; producerea de fainuri de carne, oase, sange, sau fainuri mixte pentru diferite tratamente termice, compostare in amestec cu alte deseuri organice vegetale = compost de uz agricol

• fermentare lactica a cadavrelor de pasari = supliment nutritiv sau ingrasamant organic gricultura ca fertilizant, statiile de biogaz (prin fermentare metanica in asociere cu alte deseuri vegetale) = biogaz si namol fermentat lipsit de riscuri infectioase si parazitare

Valorificarea industriala a cadavrelor si subproduselor

Producerea fainurilor proteice prelucrare in 24h de la primire • obligatii sanitar veterinare ale unitatilor prelucratoare: sa ridice si sa transporte mijloace

proprii, cadavrele, confiscatele si subprodusele de origine animala de la unitatile agricole, intreprinderile de industrializarea carnii si alte intreprinderi de industrie alimentara, sa prelucreze industrial intregul material ecarisat in scopul obtinerii de fainuri proteice, sa distruga prin metode fizico-chimice materialul ecarisat care este impropriu pentru obtinerea produselor finite sau care depaseste capacitatea de prelucrare a instalatiilor, sa se asigure toate conditiile pentru prevenirea difuzarii bolilor infecto-contagioase si prevenirea poluarii mediului ambiant

• organizarea intreprinderilor de producere a fainurilor proteice: imprejmuire cu gard plin pavarea in totalitate incinta separata in 2 sectoare, existenta a 2 vestiare-filtru

53

Sectorul contaminat cu peron acoperit, incaperi pentru depozitare temporara, necropsie, transarea cadavrelor, crematoriu, loc amenajat pentru curatirea si dezinfectia mijloacelor de transport, statia pentru tratarea si dezinfectia apelor reziduale, dotarea incaperilor cu sistem de iluminare si ventilatie, peretii si pardoseala din materiale impermeabile si neabsorbante, netede, usor de curatat imbinarea rotunjita dintre pereti si pardoseala Sectorul necontaminat cu: sali pentru autoclavare, extragerea si decantarea grasimilor, ambalarea produselor finite, examenul de laborator fizico-chimic, microbiologic al sarjelor de productie Conditiile speciale presupun: autoclavarea la 133°C/20 min pentru distrugerea gemenilor din fragmentele de oase si de carne, masurarea si monitorizarea temperaturii si presiunii la punctele critice, filtre speciale pentru aerul evacuat statii eficiente de epurare a apelor reziduale. Incepand cu 1 ian 2005este interzisa administrarea proteinelor animale procesate in hrana animalelor de ferma (extinderea encefalopatiilor)

Neutralizarea si distrugerea cadavrelor si a deseurilor

Cadavrele si subprodusele ce nu sunt destinate consumului uman si care nu pot fi colectate pentru prelucrarea industriala, cadavrele animalelor cu valoare economica redusa, obligatoriu vor fi neutralizate sau distruse Neutralizarea este activitatea de ecarisare a deseurilor de origine animala urmata de procesarea sau de incinerarea/coincinerarea acestora, prin transformarea lor in produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul inconjurator, animale sau om, respectiv activitatea de ingropare a acestora in conditiile stabilite de ordonanta (gropi) Distrugerea inafara intreprinderilor de incinerare, se poate realiza prin ardere in crematorii (electrice, cu gaz metan, pacura), gropi.

Eliminarea cadavrelor si a deseurilor prin incinerare/co-incinerare

Este o metoda folosita pentru distrugerea certa a tuturor germenilor patogeni (cu/fara prelucrare), se aplica materialelor din categoria , se realizeaza in crematorii, intreprinderi de incinerare sau co-incinerare (unitati mobile sau stationare destinate pentru producerea de energie sau alte produse materiale care folosesc reziduurile pentru ardere ca si combustibil sau doar pentru inactivarea termica a acestora), rampa de gunoi autorizata Eliminarea cadavrelor si a deseurilor a materialelor din categoria 3se realizeaza prin pentru: fabricarea furajelor pentru animalele de ferma, altele decat animalele pentru blana, fabricarea furajelor pentru animalele pentru blana, fabricarea hranei pentru animalele de companie, fabricarea ingrasamintelor organice sau a amelioratorilor de sol. Utilizat pentru fabricarea hranei neprelucrate pentru animale de companie, transformat in compost sau biogaz; Operatorii care efectueaza una dintre urmatoarele activitati creeaza, implementeaza si intretin o procedura scrisa sau proceduri bazate pe principiile corespunzatoare metodei „analiza riscurilor si punctele critice de control” (HACCP) referitoare la: prelucrarea subproduselor de origine animala; transformarea subproduselor de origine animala in biogaz si compost; manipularea si depozitarea a mai mult de o categorie de subproduse de origine animala sau produse derivate in aceeasi unitate sau instalatie; fabricarea de hrana pentru animalele de companie. Operatorii, trebuie sa: identifice toate riscurile ce trebuie sa fie prevenite, eliminate sau aduse la un nivel acceptabil; identifice punctele critice la nivelul carora un control este indispensabil pentru prevenirea sau eliminarea unui risc sau pentru aducerea acestuia la un nivel acceptabil; stabileasca, in punctele critice de control, limitele critice care diferentiaza acceptabilitatea de

54

inacceptabilitate, in scopul prevenirii, eliminarii sau reducerii riscurilor identificate; stabileasca si sa aplice proceduri de supraveghere eficienta a punctelor critice de control; stabileasca actiunile de corectie care trebuie sa fie aplicate atunci cand supravegherea indica faptul ca un punct critic de control nu este controlat; stabileasca procedurile destinate verificarii caracterului complet si eficient al masurilor descrise la literele. Procedurile de verificare se efectueaza periodic; intocmeasca documente si dosare, in functie de natura si de marimea intreprinderii, pentru dovedirea aplicarii efective a masurilor definite la literele.

Decontaminarea este un complex de masuri si mijloace folosite pentru distrugerea, neutralizarea sau indepartarea microorganismelor din mediul ambiant sau de pe tegumente, astfel incat sa nu se mai produca infectia sau infestatia infectie=gazduirea unui microorganism de catre macroorganism infestatie=prezenta agentilor parazitari macroscopici pe diferite suprafete si interactiunea acestora cu organismul gazda Clasificare dupa zona de aplicare generala: in toata unitatea si partiala: pe suprafete restranse; dupa momentul aplicarii si scop urmarit, profilactica: in unitati indemne de boli transmisibile, de necesitate: pentru combaterea bolilor transmisibile, de necesitate curenta: pe tot parcursul evolutiei bolii (zilnic, sau la cateva zile), de necesitate finala: dupa lichidarea ultimelor cazuri de boala, dupa dezinsectie si deratizare Metode de combatere: mecanice: aerisire, umezire, scuturare; fizice: caldurii uscate sau umede, a radiatiilor ultraviolete, ultrasunetelor; chimice: substante chimice cu actiune distructiva asupra bacteriilor, virusurilor, ciupercilor si parazitilor din mediul ambiant: dezinfectante, biocide.

Etapele decontaminarii

Curatirea mecanica Curatirea sanitara Curatirea chimica – dezinfectia propriu-zisa

DEZINSECTIA este un complex de mijloace si metode folosite in combaterea insectelor si acarienilor care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare la animale, produc pagube economice importante prin degradarea sau distrugerea produselor animaliere si crearea de disconfort la om si animale. dupa momentul aplicarii masurilor de combatere poate fi profilactica si de necesitate

Mijloacele de combatere

Mecanice: pansajul animalelor, plase de sarma sau tifon, benzi adezive sau capcane de capturare a, astuparea crapaturilor Fizice: caldura uscata, radiatiile UV, electrocutarea Chimice: insecticide DERATIZAREA cuprinde un complex de masuri si mijloace de prevenire si combatere a infestatiilor cu rozatoare sinantrope si asinantrope, ce constituie vectori importanti ai bolilor infectocontagioase si parazitare si care produc importante pierderi economice

Mijloacele de combatere

Mecanice: capcane, santuri capcana, butoaie sau galeti cu capac mobil, statiilor permanente de intoxicare, inundarea galeriilor cu apa sub presiune sau aer comprimat (motocompresoare) Fizice: ultrasunetele, undele electromagnetice Chimice: raticide Biologice: conservarea dusmanilor naturali Mixte: folosirea asociata a tuturor posibilitatilor de combatere

55

PROTECTIA MEDIULUI IN DOMENIUL SANITAR VETERINAR

Substante si deseuri periculoase in domeniul sanitar veterinar

In conformitate cu H.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase, in categoria SUBSTANTE PERICULOASE este cuprinsa orice substanta care indeplineste cel putin una din urmatoarele proprietati: de a fi exploziva, oxidanta, inflamabila, iritanta, nociva, toxica, cancerigena, coroziva, infectioasa, teratogena, mutagena, sensibilizanta, ecotoxica. SUBSTANTELE TOXICE sunt incadrate in categoria substantelor periculoase si sunt reprezentate de acele substante care, atunci cand sunt inhalate sau ingerate sau patrund prin piele, pot produce vatamari corporale si chiar moarte. Simbolul prin care se eticheteaza recipientele in care sunt pastrate substantele toxice este un craniu cu doua oase incrucisate. Toxicitatea este influentata de doza, solubitatea toxicului, starea de sanatate, starea imunologica si fiziologica, varsta, sexul, greutatea corporala, rezistenta ereditara, specia.

Identificarea riscurilor substantelor si deseurilor periculoase in domeniul sanitar

veterinar

Substantele si deseurile periculoase pot avea un impact negativ asupra omului si mediului inconjurator. Explozive = care pot exploda sub efectul unei scantei. Oxidante = care produc reactii puternic exoterme in contact cu alte substante. Foarte inflamabile = care au punctul de aprindere sub 21°C; care se pot incalzi pana la aprindere in contact cu aerul la temperatura ambianta fara aport de energie; care se pot aprinde usor dupa un contact scurt cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei de aprindere; care se inflameaza in aer la presiune normala; care in contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase.

Gestionarea riscurilor substantelor si deseurilor periculoase in domeniul sanitar

veterinar se realizeaza prin adoptarea de masuri in administratie; unitatea de invatamant, de cercetare; cabinetul medical veterinar; unitate farmaceutica veterinara Masuri de protectie a apelor (de suprafata si subterane) si a ecosistemelor acvatice ce au ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii omului si animalelor, precum si asupra bunurilor materiale; a atmosferei; masuri de protectie a solului, subsolului si a

ecosistemelor terestre, sunt masuri de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului; masuri de protectie a asezarilor umane au ca scop asigurarea unui mediu de viata sanatos

LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI • Regulamentul (CE) nr. 142/2011 al Comisiei Europene de punere in aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de punere in aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului in ceea ce priveste anumite probe si produse care sunt scutite de la controalele sanitar- veterinare la frontiera in conformitate cu directiva mentionata

• Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animala) Directiva 2008/98/cE a Parlamentului European si a Consiliului, privind deseurile si de abrogare a anumitor directive Legislatie romaneasca:

56

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor: • Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu modificari si completari prin legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor; modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 61/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 27/2007; • H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, modificata si completata prin H.g. nr. 358/11.04.2007; • H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate Directiva 2006/66/cE a Parlamentului European si a Consiliului, privind bateriile si acumulatorii si deseurile baterii si acumulatori si de abrogare a Directivei 91/157/CE, cu amendamentele ulterioare Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori Directiva 1999/31/cE a consiliului privind depozitarea de deseuri Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, completata prin Hg nr. 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului; • Ordin MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor modificat de Ordin mmga nr. 1230/2005 privind modificarea anexei la Ordinul mmga nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor; • Ordin MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri; • Ordin MMGA nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale in depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor completat de Ordinul mmga nr. 27/2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu Directiva 2000/76/cE a Parlamentului European si a consiliului, privind incinerarea deseurilor. Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin H.g. nr. 427/2010; • Ordin MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor; Directiva 94/62/cE a Parlamentului European si a consiliului, privind ambalajele si deseurile de ambalaje. Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, modificata si completata prin H.g. nr. 1872/2006; • Ordin MMGA nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje; • Ordin MMGA 1281 /1121/2005 privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective; • Legea nr. 132 /2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutii publice Decizia 2000/532/cE a comisiei de inlocuire a Deciziei 94/3/cE de stabilire a unei liste de deseuri in temeiul articolului 1, litera (a) din Directiva 75/442/cEE a consiliului privind deseurile si a Directivei 94/904/cE a consiliului de stabilire a unei liste de deseuri periculoase in temeiul articolului 1, alineatul (4) din Directiva 91/689/cEE a consiliului privind deseurile periculoase.

57

Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 856 /2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, modificata prin Hg nr. 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului Regulamentul (cE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European si al consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deseuri, cu amendamentele ulterioare. Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; Directiva 2000/53/cEE a Parlamentului si consiliului privind vehiculele scoase din uz. Legislatie romaneasca: • H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz; • H.G. nr. 1313/2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz; Directiva 2002/96/cE a Parlamentului si consiliului privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Legislatie romaneasca: • HG nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice • OUg nr. 195/2005 privind protectia mediului Ordin mSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale LEGISLATIA PRIVIND SUBSTANTELE TOXICE • Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 • H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase • LEGEA nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase • LEGEA nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 • LEGEA nr. 254/2011 pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase

CERINTE DE IGIENA GENERALA ALE ALIMENTATIEI ANIMALELOR

• alimentatia = unul dintre factorii importanti alaturi de asigurarea parametrilor de microclimat, cu rol deosebit in cresterea, dezvoltarea si reproductia animalelor • o alimentatie rationala si igienica presupune:

continuitate in aportul de principii nutritivi, constanta a compozitiei ratiei, calitatea nutrientilor, asigurarea frontului de furajare alte principii importante privind elaborarea ratiilor si modul lor de administrare

58

Continuitatea in aportul de principii nutritive

• organismul animal este consumator de energie,si in conditii de inactivitate aparenta asigurand conditiile necesare unei digestii fiziologice ce duce la evitarea tulburarilor digestive si la cresterea eficientei furajelor

•daca hranirea animalelor nu are un caracter permanent, atunci se produce sistarea productiei dupa care consuma din rezervele organismului cand acestea exista.

•discontinuitatea in alimentatie conduce la instalarea unei stari de stres alimentar.

•eforturi de adaptare, pentru echilibrarea functiilor vitale ceea ce conduce la scaderea rezistentei generale fata de factorii de mediu

• discontinuitatea in alimentatie si productia pierduta nu pot fi compensate printr-un fortaj alimentar ulterior, care ar duce la aparitia tulburarilor digestive, accidentelor datorate aglomerarii animalelor la frontul de furajare.

Constanta compozitiei ratiei si trecerea treptata de la un regim la altul, sunt importante pentru toate speciile, mai ales pentru rumegatoare;

mentinerea constantei compozitiei ratiei, asigura capacitatea optima de transformare a nutrientilor ingerati, in principii asimilabili.

schimbarea brusca a regimului alimentar poate genera tulburari importante in digestie, datorita dezvoltarii insuficiente a florei si faunei specifice, din diferite motive

Asigurarea frontului de furajare cerinta ce nu trebuie neglijata

• procesul tehnologic trebuie conceput si dirijat, incat animalele sa poata consuma nestingherite tainul, fara sa se produca aglomerari la jgheabul de furajare;

• suprapopularea adaposturilor si distribuirea neregulata a furajelor creaza de cele mai multe ori o stare de agitatie in efectivul de animale in preajma furajarii acestora

• se ingramadesc la jgheab, se lovesc si se calca ducand la aparitia de accidente sau chiar moartea prin asfixie

Igiena pasunatului si a pasunilor

= pasunatul este modul de furajare al animalelor prin autoservire, in conditiile oferite de mediul exterior, cu plante de pe pasunile naturale sau cultivate, fara vreo operatiune de recoltare.

• in functie de modul de organizare si de pregatire a animalelor, ca mijloc biologic de productie si a pasunilor, iar ca sursa de nutrienti, poate prezenta avantaje si dezavantaje de ordin igienic si economic

• furajele verzi, provin fie de pe pajistile naturale a caror vegetatie ierboasa este utilizata prin pasunat fie prin cultivarea plantelor furajere care sunt administrate sub forma de cositura proaspata sau sunt consumate direct de animale in cazul pajistilor amenajate.

• prin pasunat animalele beneficiaza de efectele bune ale miscarii, sunt mai sanatoase, intrunesc indici ridicati de fecunditate si realizeaza productii de lapte mari si economice.

• economicitatea este asigurata de faptul ca masa verde de pe pajisti costa cu 40-50% mai putin decat fanul si cu 50-60% mai putin decat silozul.

Avantajele pasunatului sub raport igienic rezulta din:

•accesul ad libitum la un furaj de calitate superioara, sub raportul compozitiei in principii nutritivi si cu grad ridicat de asimilare;

• cresterea robustetii si a rezistentei sale nespecifice; dezvoltarea si consolidarea aparatului locomotor; cresterea capacitatii respiratorii si cardiace; stimularea sistemului nervos central si neurovegetativ; sinteza vitaminei D etc.

59

• animalele isi imbunatatesc starea de sanatate sub raportul bolilor nutritional-metabolice, locomotorii, cardiovasculare, respiratorii si de reproductie, asigurand astfel o serie de avantaje economice.

Dezavantajele pasunatului sub raport igienic •insolatia si socul termic apar in cazul pasunarii pe canicula. •fotodermatoza apare la animalele care consuma plante cu continut de substante fotosensibilizante si sunt expuse la radiatii solare intense. •bolile á frigore si de purtator apar la animalele care pasuneaza pe timp de ploaie, vant si temperaturi scazute. •bolile telurice si parazitare apar in cazul revenirii mai devreme de 21 de zile pe aceeasi parcela, a prelungirii pasunatului mai mult de 4-6 zile pe o parcela (geofage) si a neaplicarii tratamentelor pe pasuni. • tulburarile digestive (colici, pareza prestomacelor, indigestii gazoase etc.) apar daca se practica pasunatul pe roua si bruma • intoxicatii cu plante toxice pe parcelele infestate in situatia in care se prelungeste pasunatul pe acestea si nu se asigura supliment alimentar in cazul pasunilor cu productii slabe. • intoxicatii cu unele plante furajere apar in cazul in care pasunatul se face in conditii speciale (variatii mari de temperatura si precipitatii abundente), pe suprafete cu vegetatie luxurianta fapt care favorizeaza sinteza in acestea a unor principii toxici

Dezavantajele pasunatului sub raport economic • directe, sunt consecinta reducerii productiei, din punct de vedere cantitativ si calitativ. • reducerile cele mai importante de productie se inregistreaza in cazul pasunatului pe canicula sau la temperaturi scazute, cu sau fara precipitatii reci si vanturi, pe perioade prea scurte sau prea lungi • in cazul pasunatului pe suprafete cu productii mici si de slaba calitate, pe suprafete situate la distante mari de ferme sau de locul de innoptare, pe suprafete fara surse suficiente de apa potabila sau cu surse de apa potabila amplasate la distante mari. • pentru a beneficia de avantajele oferite de pasunat, trebuie respectate o serie de norme, care privesc animalele si pasunile

Pregatirea animalelor pentru pasunat

•acomodarea treptata a animalelor la conditiile mediului exterior se realizeaza prin scoaterea in padocuri, pentru plimbari in incinta unitatii sau pentru pasunat pe suprafetele din imediata vecinatate a fermei pentru perioade din ce in ce mai lungi.

•trecerea lenta de la furajarea de stabulatie la aceea cu masa verde se obtine prin cresterea treptata in ratie a cantitatilor de suculente, iar apoi prin amestecul de furaje verzi cu grosiere.

• actiunile sanitare veterinare prevazute in “Programul actiunilor strategice de supraveghere, prevenire si combatere a bolilor la animale" se refera la depistarea unor boli transmisibile, la operatiuni imunoprofilactice, la tratamente generale antiparazitare si la curatirea si toaletarea ongloanelor si copitelor.

• inainte de scoaterea la pasunat, toate animalele vor fi supuse unui atent examen clinic, fiind admise pentru pasunat numai animalele capabile sa suporte deplasarea sau solicitarile acesteia, cele fara boli cronice care le-ar putea pune in pericol viata.

• practicarea pasunatului este interzisa fara aprobarea medicului veterinar de stat, in cazul animalelor cu boli cronice infectocontagioase

•actiunile zootehnice se refera la individualizare, cantarire si clasare; scoaterea animalelor la pasune se face in loturi formate pe specii, categorii de exploatare si stare fiziologica

Pregatirea si organizarea pasunatului Lucrari ameliorative pentru atragerea in circuitul economic de noi suprafete de pasuni prin: •combaterea eroziunii solului, umiditatii excesive, aciditatii, impaduririi, aplicarea de amendamente, ingrasaminte naturale,

60

•infiintarea de culturi perene valoroase, •tarlalizarea, amenajarea surselor de apa, a drumurilor Lucrari inainte de pasunat •curatirea pasunilor de arbusti, nivelarea terenului, drenarea locurilor cu exces de umiditate, distrugerea buruienilor, a plantelor toxice, dezinfectia surselor de apa, amenajarea de tabere de vara

Tehnica pasunatului

• se declanseaza in momentul in care terenul este zvantat si cand plantele au o inaltime minima de 15 cm pentru oi si 20 cm pentru bovine si cabaline • la inceput dureaza 1-2h/zi, prelungindu-se treptat in urmatoarele zile, pana la 8-10h/zi, in functie de productia animalelor si a pasunii se va evita: • pasunatul pe roua, bruma, imediat dupa ploaie sau in zilele cu variatii mari de temperatura si precipitatii abundente;vegetatia luxurianta; revenirea pe aceeasi parcela la intervale mai mici de 21 zile; tinerea pe o parcela a animalelor o perioada mai mare de 4-6 zile, pentru a preintampina geofagia; scoaterea animalelor pe parcele cu plante toxice, inainte de identificarea si marcarea suprafetelor si distrugerea vegetatiei vizate • incepe cand roua sau bruma se ridica; se desfasoara in doua reprize, cu o pauza la amiaza pentru odihna, adapare, muls, dupa caz, si pentru evitarea efectelor negative ale caniculei; in zile foarte calduroase, se face dis-de-dimineata si se prelungeste seara tarziu sau se face noaptea; se face pe tarlale pentru realizarea unui randament mare de valorificare a resurselor de masa verde, pasunatul ; portionarea tarlalei se face pentru necesarul unei singure zile (cu oameni, garduri mobile sau electrice in adancime, pe masura ce se consuma masa verde); pasunatul de noapte prezinta riscul unei infestari mai mari, datorita particularitatii larvelor infestante de a se ridica spre varful plantelor. •pe pasunile netarlalizate se poate realiza un pasunat eficient prin dirijarea avansarii treptate si grupate a animalelor de catre ingrijitori, cu sau fara ajutorul cainilor. •concentratele, ca supliment de hrana, se administreaza pe cat posibil la aceleasi ore ca in stabulatie; sarea si brichetele cu diferite microelemente se asigura la discretie, prin expunere in suporti speciali sau jgheaburi in locurile de retragere a animalelor, iar adaparea se face de minimum 3 ori/zi. •fibroasele, pentru completarea ratiei se dau dimineata inainte de scoatere la pasune •in anumite zone, in perioada iulie-august, pasunatul trebuie obligatoriu completat cu anumite cantitati de fibroase, concentrate si chiar de borhoturi de masa verde de pe fanete cultivate, pentru a mentine nivelul de productie a animalelor. •accesul la tarlale sau la sursele de apa trebuie sa se faca direct. • este dependenta de productia de masa verde data de pasunile naturale sau artificiale • se poate organiza rational numai pe pasuni care produc peste 10 t masa verde/ha • pentru mentinerea raportului leguminoase-graminee este obligatorie efectuarea cel putin a unei coase pe fiecare tarla, o data la 2 ani. • repartizarea pasunilor se face in functie de categoria de exploatare si starea fiziologica • vacile de lapte, oile cu miei si tineretul de structura mica trebuie sa beneficieze de pasunile cele mai valoroase si apropiate • la distantele cele mai mari se repartizeaza oile (cu exceptia oilor mame) si tineretul bovin de peste 12 luni

IGIENA CORPORALA A ANIMALELOR

61

•urmareste mentinerea integritatii structurale si functionale a organismului si in mod exceptional a tesuturilor in raport cu mediul inconjurator.

•Masurile igienice practicate riguros si cu constiinciozitate contribuie la obtinerea unor animale viguroase, armonios dezvoltate, blande, fara tulburari de comportament.

•Igiena corporala se asigura printr-o serie de operatiuni efectuate zilnic sau periodic, care constau in:

•pansaj,

•tundere,

•imbaiere,

•ingrijirea copitelor, ongloanelor si coarnelor.

Pansajul •manual sau mecanic, •la animalele cu parul scurt (cabaline, taurine, porcine) •succesiune de operatii prin care se activeaza circulatia sanguina periferica (tesalat, periat, pieptanat, indepartarea transpiratiei, busumarea, stergerea corpului) •se va executa cel putin odata pe zi la toate animalele si recomandabil de 2 ori pe zi la cele de reproductie tesalatul urmareste indepartarea murdariei grosiere de pe par si tegument si se executa cu tesala, care este trecuta in lungul firelor de par si invers, dar numai in regiunile corporale cu musculatura bine dezvoltata. •murdaria acumulata in tesala se depune intr-o cutie de lemn sau metal si se transporta la platforma de gunoi. periatul, se realizeaza pe toate regiunile corporale prin trecerea cu peria atat in directia firelor de par cat si invers. murdaria este depusa de asemenea in cutii colectoare. •pansajul se incheie prin curatirea orificiilor naturale cu un burete umed sau o carpa curata, care se spala si se decontamineaza dupa fiecare animal.

Tunderea animalelor

•operatiune aplicata periodic, cu mai multe scopuri: igienic se efectueaza la cabaline si bovine; terapeutic la toate speciile; economic la ovine si iepuri; estetic la cabaline si caini.

•igienic, se recomanda tunderea parului din regiunea organelor genitale externe, precum si de pe coapse si fese la femelele gestante inainte de parturitie. La vacile cu lapte se tunde parul de pe glanda mamara si fata interna a coapselor. •estetic se practica la unele rase de caini in functie de specificul rasei; la cabaline si consta in scurtarea parului din coama, mot si coada. •terapeutic, se recomanda in cazul aplicarii unor substante medicamentoase, pentru a facilita contactul acestora cu tegumentul, sau a interventiilor chirurgicale (laparatomii, deschideri de abcese, flegmoane etc.). •locul de tundere: amenajat la adapost de ploaie, soare vant, in saivane, magazii sau grajduri goale care permit amenajarea unui compartiment de asteptare pentru oile care merg la tuns si compartiment pentru tuns unde: • se amplaseaza mese sau se intind pe jos, pentru a evita murdarirea lanii; • se instaleaza cantare pentru cantarirea oilor si a lanii tunse si mese de sortare. • pentru a se evita imbolnavirea oilor, in caz de ploaie se amenajeaza un loc acoperit pentru oile tunse.

62

• la 10-12 zile dupa tundere se face imbaierea obligatorie pentru prevenirea scabiei. •manuala se poate efectua cu foarfeca sau cu masina manuala, dar are un randament scazut si este obositoare •mecanica se realizeaza cu masini de tuns actionate mecanic sau electric •se recomanda folosirea masinilor actionate fie electric, fie cu vid, intrucat ofera urmatoarele avantaje:

• diminuarea efortului fizic atat al omului cat si al animalului; • reducerea timpului de recoltare al lanii; • obtinerea unei tunsori uniforme, cu randament ridicat al lanii; reducerea leziunilor cutanate ce

apar in timpul tunsului. •dupa tundere, oile vor fi examinate clinic, iar plagile pensulate cu tinctura de iod. •indiferent de scop, tunderea poate fi: locala sau generala •generala se practica in mod obisnuit la ovine, dar se poate aplica si la unele rase de cabaline sau taurine. In conditiile climatice din tara noastra, tunderea oilor se face odata pe an, in lunile mai-iunie. •masuri organizatorice: se vor amenaja locuri sau incaperi bine luminate, ventilate si uscate, in care animalele vor fi tunse; cu 12-24 ore inainte de tundere, oile vor fi tinute la dieta si vor fi adapostite in saivane curate si uscate; dupa tundere, animalele vor fi pasunate in apropierea fermei, pentru a fi adapostite la timp in caz de intemperii.

Imbaierea animalelor

•constituie un mijloc de igienizare a corpului animalului

•se poate efectua in scop igienic sau terapeutic avand caracter general sau local

Imbaierea generala

cabaline, bovine, ovine si porcine: prin introducerea animalelor in • ape de suprafata (rauri, lacuri), in • bazine special amenajate sau prin dusare

•in bazine la ovine (in incinta fermei) si porcine (se amplaseaza in boxe, padocuri); construite din materiale impermeabile, avand la un capat un plan inclinat, iar pentru schimbarea apei o deschidere la baza •dusarea se practica manual la toate speciile cu par, prin proiectarea apei sub forma de jet sau ploaie si mecanizat in instalatii de spalare si dezinfectie •Bovine: instalatii automate in care deschiderea dusurilor se face cu ajutorul unei celule fotoelectrice cand animalul se gaseste in dreptul duzelor de pulverizare. •Ovine: instalatie de dusuri intr-o incapere prin care trec oile. •Porcine: dusuri automate amplasate in padocuri sau tuneluri de spalare si dezinfectie prin care trec scroafele gestante inainte de introducerea in maternitate. • operatiunea reduce considerabil pericolul contaminarilor noilor produsi prin scroafa mama, intrerupand lantul microbismului local • prin aspersiune, consta in aruncarea unei cantitati de apa pe unele regiuni corporale sau pe intregul corp

Imbaierea locala • se practica:

pe regiunile corporale murdare de dejectii sau noroi, in regiunea ugerului la vaci inainte de muls si inainte si dupa fatare; dupa spalarea cu apa calda se face dezinfectia regiunilor spalate

• baile locale simple sau medicamentoase se fac si pentru tratamentele aplicate pe diferite regiuni corporale.

63

Ingrijirea copitelor, ongloanelor si coarnelor

•lipsa de miscare a animalelor crescute in sistemul intensiv de crestere si exploatare, apar tulburari ca tocirea ritmica a cornului, productia cornoasa excesiva deformeaza unghia, confera ongloanelor forme anormale bizare, sprijinul este defectuos, animalele acuzand dureri se deplaseaza greu. •prevenire prin curatirea zilnica a copitelor, a ongloanelor, atentie acordandu-se spatiului interdigital, unde se pot colecta cantitati mari de murdarie si unde exista o umiditate foarte ridicata. •periodic se indeparteaza excesul de corn, operatiunea fiind executata de lucratori bine instruiti; vor folosi instrumente taioase, animalele fiind bine contentionate in travalii. •Bovine: folosite la munca pe terenuri dure, pietruite, se impune protejarea ongloanelor, prin aplicarea potcoavelor separat pentru fiecare onglon; la interval de 6 -8 saptamani potcoavele vor fi inlocuite. •Miscarea in aer liber, in padocuri, pe distante de 1-2km zilnic pe drum asfaltat pentru: • tocirea ongloanelor •pastrarea sanatatii •manifestarea plenara a functiei de reproducere (alimentatia, microclimatul, miscarea si odihna) •Cabaline: indepartarea murdariei, prevenirea uscarii cornului si ungerea lui cu unguente care-i conserva elasticitatea (vaselina neutra); controlul copitelor se recomanda a fi facut la un interval de 4 -6 saptamani. •potcovitul igienic al cailor se practica la animalele care executa munci pe terenuri pietruite, dure. •potcoavele se schimba la interval de 2 -3 luni, iar la 4 -6 saptamani se executa “primenitul”, care consta din scoaterea potcoavei, curatirea copitei si folosirea aceleiasi potcoave. Potcovitul se face de catre persoane bine instruite si numai in situatii de necesitate •se practica la bovine, cu scopul de a imprima acestora o dezvoltare estetica, folosind tutori din lemn sau metal (tineret); la bovinele adulte se scurteaza coarnele sau se fixeaza in varful lor bile metalice. •ecornarea se practica tot mai des la 2 -5 zile de la nastere, dupa contentionarea animalului in decubit lateral; se tunde parul din dreptul mugurilor cornali, pe o suprafata circulara cu diametrul de 2-3 cm, zona limitrofa se unge pe o latime de 0,5 cm cu vaselina neutra, la care se adauga 2% acid citric; suprafata tunsa se umecteaza, apoi se freaca 30 secunde cu un creion de hidroxid de sodiu; in zona tratata se formeaza in zilele urmatoare o crusta, care va dispare dupa 10-15 zile

Igiena cresterii animalelor de renta

Adapostire

Cazare

Microclimat

Igiena corporala

Igiena cresterii bovinelor

•Tauri de reproductie

•Vaci pentru reproductie

64

•Vitei

•Tineret taurin la ingrasat

Igiena cresterii taurilor de reproductie •Stabulatie legata sau libera •Adaposturi:

unitati specializate pentru producerea materialului seminal congelat; statiuni si puncte de monta volum mare de aer (50-200m³/h), iluminat mixt, ventilatie naturala organizata mixta; artificiala, sistem de colectare si evacuare a dejectiilor

•Cazare: standuri lungi (4,7-6m²) prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala boxe individuale (16-18m²/animal) cu acces in padoc culoar pentru protectia personalului dupa fiecare doua standuri pardoseala din caramida sau beton asfaltat cu asternut gros din paie

•Miscarea ca gimnastica corporala plimbare la baston (1km); carusel cu viteza reglabila

Igiena cresterii vacilor pentru lapte

•stabulatie legat (stand); stabulatie libera (adaposturi semideschise, inchise) •Adapostire

volum mare de aer (50-200 m³/h), iluminat mixt, ventilatie naturala organizata mixta; artificiala, sistem de colectare si evacuare a dejectiilor

•Igiena corporala pansaj zilnic ajustarea periodica a ongloanelor dusari generale

Igiena cresterii vacilor pentru lapte – stabulatie legat

•cazare cu acces in padoc •Avantaje: confort sporit, urmarirea individuala usoara (sanatate, reproductie, consum de furaje, productie), efectuarea facila a actiunilor medical veterinare (deistari, actiuni imunoprofilactice, tratamente), furajare diferentiata •Dezavantaje: limitarea posibilitatii de miscare, hipotonie generala, a aparatului reproducator, oboseala aparatului locomotor

•cazare pe doua, patru randuri

• stand scurt (1,76-2,16m²): mastite, afectiuni podale,prolaps

• stand mijlociu (2,07-2,4m²) maternitate • stand lung (2.8-4,2m²) • pardoseala: caramida, elemente ceramice, beton asfaltat

Igiena cresterii vacilor pentru lapte - stabulatie libera -

65

•Avantaje: reducerea consumului de forta de munca, imbunatatirea indicatorilor de reproductie, efectuarea actiunilor medical veterinare, urmarirea productiei, asigurarea unei furajari diferentiate •Dezavantaje: dificultati in supravegherea animalelor

•Adaposturi semideschise: trei pereti, fara tavan, pardoseala, asternut, 4m²/animal; padoc 8m²/animal; front de furajare si adapare construite din materiale usoare, lemn sau metal si se recomanda a fi utilizate pentru 20 vaci; constructiv, acestea pot fi realizate in mai multe modele si variante structurale:

•Adaposturi inchise:

organizare interioara,

fara tavan,

pardoseala: panta de 1,5-2%, incepe dinspre o intrare si se continua spre iesire; la capatul spre care este orientata panta (capatul situat mai jos), se recomanda plasarea bazinului pentru purin si a platformei de depozitare a gunoiului; in plan transversal, aleea are, de asemenea, o panta de 1,5%. Aceasta este orientata in directie opusa fata de intrarea in sala de muls, astfel ca purinul sa nu patrunda in aceasta incapere.

zonele pardoselilor Zona de odihna

•cusete individuale odihna,

•standuri-boxe (jug/opritor) •Zona aleilor de circulatie: •Zona aleilor de circulatie-furajare: •Zona de furajare: •Zona de adapare:

Igiena mulsului

•inaintea mulsului (igiena adapostului, igiena corporala, igiena operatorului)

•in timpul mulsului (igiena in sala de muls)

•dupa muls (igiena vaselor, instalatiei) Mulsul trebuie sa se faca la platforma de muls

sala de muls: tip tandem, bradulet, ”side by side”, rotativa; sala de asteptare; sala de colectare, sala de racire si pastrarea laptelui; sala cu generatorul de muls

Platforma de muls trebuie sa fie : separata de adapostul pentru animale sa aiba pardosea rezistenta, impermeabila, peretii acoperiti cu materiale ce pot fi usor

curatate si dezinfectate curata, luminoasa, bine ventilata si protejata impotriva insectelor si rozatoarelor dotata cu sursa de apa potabila curenta si cu posibilitati de incalzire a apei

66

prevazuta cu rafturi pentru pastrarea si scurgerea bidoanelor de lapte, a vaselor de muls, a aparatelor de muls, etc.

dotata cu aparatura necesara pentru examenul cantitativ si calitativ al laptelui

Igiena cresterii viteilor

Maternitate, Profilactoriu, Cusete

Masuri de biosecuritate in cresterea bovinelor din exploatatiile comerciale - Ordin ANSVSA 34/2009 - • inregistrare/autorizare sanitara-veterinara in conformitate cu prevederile legale in vigoare; • asistenta sanitara veterinara realizata de medicul veterinar de libera practica; • aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea, protectia si bunastarea bovinelor si a programelor de supraveghere a sanatatii acestora, pastrarea evidentelor prevazute de normele sanitare veterinare • spatii pentru schimbarea hainelor si a incaltamintei de strada cu echipamentul de protectie, instalatie de spalare si dezinfectie a mainilor persoanelor care intra si ies din incinta exploatatiei; • interzis accesul persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de productie; exceptie organele de indrumare si control din cadrul ANSVSA, DSVSA, care pot intra numai cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare; • adapostirea separata a bovinelor nou-introduse in exploatatie pana la clarificarea statusului de sanatate; • spatii pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de origine animala destinate distrugerii; • facilitati pentru realizarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare de catre o societate comerciala autorizata sau de catre o echipa proprie coordonata de medicul veterinar de libera practica din exploatatia agricola comerciala de crestere a bovinelor; • depozitarea si prepararea furajelor, ca activitate integranta a exploatatiei; • evacuarea si depozitarea dejectiilor, a gunoiului, astfel incat sa nu constituie surse de difuzare a bolilor; •notificarea prin sistemul TRACES, DSVSA privind intentia de introducerea/scoaterea de bovine in/din exploatatie si alte miscari interne de bovine; • notificare fara intarziere a medicului veterinar de libera practica imputernicit de DSVSA privind aparitia unor modificari in starea de sanatate a bovinelor; • masuri pentru izolarea animalelor bolnave si suspecte, a celor moarte sau taiate de urgenta • sa nu permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala provenite de la aceste animale, precum si scoaterea din ferma a furajelor, gunoiului si a altor materiale. Pentru prevenirea introducerii de boli infectocontagioase, detinatorul exploatatiei inregistrate / autorizate sanitar-veterinar poate sa intocmeasca si sa implementeze un program de biosecuritate propriu, dezvoltat pe proceduri care sa aiba la baza regulile generale de biosecuritate, specifice exploatatiei, avizat de DSVSA • asigurarea reproducerii bovinelor din exploatatie numai prin utilizarea reproducatorilor autorizati sanitar-veterinar; • declararea medicului veterinar de libera practica imputernicit de catre DSVSA si la primarie bovinele proprii, pe rase, sexe si categorii de varsta; • sa nu introduca timp de cel putin 15 zile bovinele nou-achizitionate in efectivele constituite in turme sau cirezi; aceste animale vor fi tinute in perioada de 15 zile numai in exploatatia proprie;

67

• sa intretina bovinele si adaposturile acestora in conformitate cu normele de protectie si bunastare a animalelor; • sa prezinte, la solicitarea medicului veterinar de libera practica imputernicit, la data, ora si locul stabilite, animalele pentru efectuarea unor actiuni sanitar-veterinare de supraveghere obligatorii; • sa permita personalului DSVSA verificarea starii de sanatate a animalelor din exploatatie si sa il sprijine in efectuarea actiunilor sanitar-veterinare din normele metodologice de aplicare a “Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului” • sa anunte DSVSA prin medicul veterinar de libera practica imputernicit, aparitia unor semne de boala, a primelor cazuri de moarte sau taiere de urgenta, iar pana la sosirea personalului sanitar-veterinar sa izoleze exemplarele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la animalele taiate de urgenta, luand masuri ca acestea sa nu fie folosite sau vandute; • sa respecte prevederile legislatiei sanitar-veterinare in vigoare cu privire la conditiile de taiere si de valorificare a bovinelor.

Igiena cresterii rumegatoarelor mici

• Sistem semiintensiv, intensiv (legat, dezlegat)

•Berbeci pentru reproductie: depozite de elita (saivane deschise, semideschise, inchise)

•Oi pentru reproductie: saivane deschise, semideschise, inchise

•Miei: saivane deschise, semideschise, inchise

•Tineret ovin pentru reproductie: saivane deschise, semideschise, inchise

•Tineret ovin pentru crestere si ingrasare: sistem extensiv (saivane deschise, semideschise, inchise), semiintensiv, intensiv (adaposturi simple deschise, soproane

Igiena cresterii berbecilor

•Adapostire: depozite de elita unitati economice Gp saivane deschise; semideschise; inchise

•Cazarea: boxe individuale: 4,0-6,0 5m²/anim boxe colective: 1,8-2,5m²/anim padocuri

Igiena cresterii oilor pentru reproductie

•Adapostirea

• Saivane deschise

• Saivane semideschise

• Saivane inchise

•Pardoseala continua

•Pardoseala discontinua din gratare de lemn sau fonta

Igiena cresterii mieilor

•Adapostire:

•Igiena la fatare

68

Igiena cresterii tineretului ovin pentru reproductie

•Saivane

Igiena cresterii caprelor

•Unitati economice

•Gp

sistem semiintensiv

sistem intensiv

adaposturi

Cazare

boxe fara padoc:

boxe cu padoc:

•Sistem dezlegat

cazare in boxe colective 25-50m²; asternut permanent; elemente de compartimentare mobile: boxe pentru capre gestante, pentru capre cu iezi cruzi boxe pentru capre cu iezi mijlocasi boxe pentru capre cu iezi zburati boxe pentru cu capre cu mai mult de 2 iezi/fatare

•Sistem legat

cazare: stand delimitat, dotari

Igiena cresterii suinelor

- vieri -

•societati comerciale, unitati de selectie •sistem intensiv, boxe individuale

sistem de ventilatie artificial; iluminat mixt; sistem de distribuire a furajelor, apei; sistem de evacuare a dejectiior pastoase/semilichide

boxe individuale/cu sau fara padoc zona de furajare, de odihna, de defecare marimea zonei libere disponibile pentru un vier adult trebuie sa fie de cel putin 6 m2/10 m2, igiena corporala: imbaiere, ongloane

Igiena cresterii suinelor - scroafe si scrofite in sistem intensiv, alternativ

•Boxe individuale: 1,2m²/anim, in baterii pe mai multe randuri; dotate cu jgheab de furajare cu dozator individual, adapatoare; •Cusete individuale: fara perete in partea posterioara; dotare

•Sistemul alternativ: boxe colective mici,

• pardoseala: continua pe toata suprafata, asternut, sistem de furajare individual, automat, la cerere controlat; adapare

•igiena corporala

Igiena cresterii suinelor - purcei -

• boxe de fatare • igiena • colostrare: hipotermia neonatala (60C) • furaj suplimentar 10-14 zile

• intarcarea: 28-35 zile

69

• cu pana la 7 zile mai devreme, daca acestia sunt mutati in adaposturi speciale care sunt depopulate, curatate si dezinfectate inainte de introducerea unui nou grup si care sunt separate de adaposturile in care sunt tinute scroafele, pentru a se diminua pe cat posibil transmiterea de boli de la scroafe la purcei.

Igiena cresterii tineretului porcin (2-4 luni)

•sistem intensiv, (boxe colective, baterii de custi)

•boxe colective: dotare, pardoseala discontinua Biosecuritatea unitatilor de cresterea suinelor ORDIN ANSVSA nr. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar

•exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar organizate in:

•exploatatii de porcine in sistem integrat - cu sectoare de reproductie, crestere si ingrasare a porcinelor cu aceeasi locatie sau in locatii diferite;

•exploatatii de porcine numai cu sector de reproductie;

•exploatatii de porcine numai cu sector de crestere si/sau ingrasare. imprejmuirea exploatatiei, sa nu permita intrarea sau iesirea animalelor si a persoanelor

neautorizate; asigurarea aassiisstteenntteeii ssaanniittaarr--vveetteerriinnaarree de catre medicul veterinar de libera practica; in exploatatiile de porcine in sistem integrat si de reproductie se delimiteaza zona de

productie de zona administrativa; accesul persoanelor straine numai cu aprobarea administratiei exploatatiei, iar datele

privind vizitatorii sunt inregistrate intr-un registru special; accesul in exploatatie al personalului propriu, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali este

permis numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, in special in ceea ce priveste echipamentul si dezinfectia;

in exploatatiile de porcine in sistem integrat si de reproductie se limiteaza circulatiei

personalului propriu in alte zone de productie decat cea in care isi desfasoara activitatea; elementele spatiului tehnologic care asigura realizarea productiei trebuie astfel amplasate

incat sa permita aplicarea masurilor de profilaxie nespecifica antiepizootica; in cadrul exploatatiilor de porcine in sistem integrat si de reproductie, adaposturile sunt

amplasate astfel incat circulatia animalelor in cadrul fluxului tehnologic sa se faca fara intersectare;

distanta dintre adaposturile de porcine trebuie sa faciliteze prevenirea transmiterii agentilor patogeni odata cu aerul viciat evacuat prin sistemele de ventilatie care asigura admisia aerului curat;

exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar sa aiba o constructie speciala numita vestiar-filtru, amenajata corespunzator, pentru a preveni vehicularea agentilor patogeni in si din exploatatie; amplasat la limita zonei de productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei;

vestiarul-filtru trebuie sa fie amenajat astfel incat sa permita schimbarea imbracamintei de strada cu echipamentul de lucru si dezinfectia mainilor;

atat la intrarea, cat si la iesirea din vestiarul-filtru, se amenajeaza dezinfectoare pentru incaltaminte;

pentru fiecare persoana care activeaza in zona de productie, vestiarul-filtru trebuie dotat cu echipament de protectie individual, echipament care va fi folosit numai in spatiul de productie

70

respectiv, sau echipament de unica folosinta pentru vizitatori, cu sapun, substante biocide si prosoape;

vestiarul-filtru trebuie sa aiba o camera pentru imbracamintea de strada, o camera cu facilitati pentru igiena corporala si de spalare a echipamentelor de protectie si o camera pentru echipamentul de lucru;

la intrarea in zona de productie trebuie sa existe facilitatile de dezinfectare a mijloacelor de transport;

rampa de incarcare/descarcare conforma cu un sistem care asigura conditiile de protectie si bunastare a porcinelor si/sau masini prevazute cu rampa proprie; dupa fiecare operatiune, rampa se supune curatarii, spalarii si decontaminarii;

autovehiculele inregistrate/autorizate sanitar-veterinar, utilizate pentru transportul animalelor, trebuie sa fie curatate si dezinfectate inainte de imbarcarea porcinelor, iar conducatorul auto prezinta ddoovvaaddaa eeffeeccttuuaarriiii ddeezziinnffeeccttiieeii;;

aprovizionarea cu furaje se face prin transbordare sau prin utilizarea sistemului de aprovizionare directa racordat la facilitatile de distributie; in cazul in care autovehiculul intra in zona de productie, se efectueaza obligatoriu ddeeccoonnttaammiinnaarreeaa ssuupplliimmeennttaarraa mijlocului de transport, inclusiv a partilor laterale ale acestuia, si utilizarea de catre conducatorul mijlocului de transport a echipamentului de protectie;

efectuarea de actiuni de dezinsectie si deratizare ori de cate ori este necesar; in zona de productie, se delimiteaza sectoare pe categorii de productie; capacitatea spatiilor de cazare pe categorii de productie este corelata astfel incat sa se

asigure posibilitatea aplicarii principiului "totul plin-totul gol” pe obiectiv, adapost sau subunitate de adapost; dupa fiecare depopulare, suprafetele din spatiile de productie se supun curatarii, dezinfectiei, intr-o perioada delimitata de timp care sa permita efectuarea acestor actiuni; in acest scop exploatatia de porcine inregistrata / autorizata sanitar-veterinar trebuie sa dispuna de eecchhiippaammeenntteellee necesare pentru eexxeeccuuttaarreeaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee,,

hhiiddrroommeeccaanniiccee ssii aapplliiccaarreeaa ssuubbssttaanntteelloorr bbiioocciiddee;;

pentru decontaminare se folosesc numai pprroodduussee iinnssccrriissee iinn lliissttaa ooffiicciiaallaa aa pprroodduusseelloorr

mmeeddiicciinnaallee ddee uuzz vveetteerriinnaarr oommoollooggaattee,, aauuttoorriizzaattee ppeennttrruu ccoommeerrcciiaalliizzaarree; sa aiba concentratia in substanta activa prevazuta in instructiunile de utilizare, iar solutia dezinfectanta sa fie schimbata cu o frecventa care sa asigure mentinerea aceleiasi concentratii;

colectarea si neutralizarea subproduselor de origine animala ce nu sunt destinate

consumului uman se efectueaza in conformitate cu legislatia specifica in domeniu; depozitarea porcilor morti, a avortonilor si a placentelor se realizeaza in spatii inchise,

pentru a preveni vehicularea agentilor patogeni si contactul cu animale sau persoane neautorizate;

ffaacciilliittaattii dotate pentru executarea nneeccrrooppssiiiilloorr.

Igiena cresterii pasarilor

•Sistem intensiv

•baterii de custi (neimbunatatite , imbunatatite, voliere)

•tineret de inlocuire pentru reproductie, gaini oua consum (la sol)

•Pui de carne (la sol)

•Gaini ouatoare (la sol, baterii de custi)

•Sistem alternativ

•adaposturi cu padoc, voliera

Igiena cresterii gainilor ouatoare

•Sistem intensiv: baterii de custi, la sol

71

•Sistem alternativ; adapost, adapost cu padoc;

•Sistem extensiv IGIENA EXPLOATARII EFECTIVELOR DE GAINI PENTRU REPRODUCTIE

• Exploatarea la sol: adapostirea, furajarea, adaparea, microclimatul

Igiena cresterii puilor de carne

Sistem intensiv: la sol dotare Sistem intensiv: baterii de custi dotare

Sistem alternativ

organizare dotare

Microclimat Biosecuritatea in exploatatiile avicole comerciale ORDIN ANSVSA nr. 147/2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de biosecuritate in exploatatiile avicole comerciale, precum si a Procedurii privind miscarea pasarilor vii, a produselor,

subproduselor si a dejectiilor de la pasari

asigurarea spatiilor de cazare bine delimitate, etanse, sectorizate pe categorii de exploatare, si a conditiilor in concordanta cu reglementarile privind protectia si bunastarea pasarilor;

imprejmuirea compacta a adaposturilor in scopul prevenirii accesului animalelor si al persoanelor straine, cu verificarea periodica a integritatii acestora;

asigurarea mmiijjllooaacceelloorr ddee pprrootteeccttiiee ppeennttrruu iinntteerrzziicceerreeaa aacccceessuulluuii ssii ccoonnttaaccttuulluuii ccuu

ppaassaarriillee ssaallbbaattiiccee; asigurarea dezinfectorului rutier sau covorului cu substanta dezinfectanta; amenajarea si functionarea filtrului sanitar-veterinar compartimentat corespunzator pe

sexe, care sa asigure schimbarea imbracamintii de strada (haine, incaltaminte), separat de echipamentul de lucru;

aassiigguurraarreeaa eecchhiippaammeennttuulluuii ddee pprrootteeccttiiee pentru ppeerrssoonnaalluull ddee sseerrvviicciiuu si vviizziittaattoorrii, precum si a conditiilor pentru decontaminarea acestuia; asigurarea ggrruuppuulluuii ssaanniittaarr dotat corespunzator pentru igienizarea corporala a personalului propriu si a vizitatorilor

asigurarea ssuurrsseeii ccuurreennttee ddee aappaa ccaallddaa ssii rreeccee, fiind interzisa alimentarea prin surse de apa deschise;

asigurarea dezinfectoarelor pentru incaltaminte si a unui ssiisstteemm ppeennttrruu ssppaallaarreeaa ssii

ddeezziinnffeeccttiiaa mmaaiinniilloorr, plasate la intrarea in spatiile de crestere si exploatare; asigurarea respectarii principiului “totul plin totul gol”, a vidului sanitar si a repopularii

spatiilor de exploatare dupa cel putin 7 zile; asigurarea substantelor necesare efectuarii decontaminarii tuturor obiectivelor existente

in exploatatia avicola; respectarea iiggiieenneeii oouuaalloorr ppeennttrruu iinnccuubbaatt ssii aa pprroocceedduurriilloorr ddee ddeeccoonnttaammiinnaarree

mmiiccrroobbiiaannaa aa aacceessttoorraa; asigurarea amenajarilor necesare pentru eliminarea dejectiilor si a apelor reziduale dupa

inactivarea acestora;

72

incadrarea de ppeerrssoonnaall aatteessttaatt pprrooffeessiioonnaall si asigurarea utilajelor necesare efectuarii decontaminarii, dezinsectiei si deratizarii spatiilor de crestere a pasarilor si a tuturor obiectivelor existente in exploatatia avicola, pentru pregatirea introducerii unor noi serii de pasari;

iinncchheeiieerreeaa uunnoorr ccoonnttrraaccttee cu societati comerciale autorizate sanitar-veterinar pentru efectuarea actiunilor de decontaminare, dezinsectie si dezinfectie;

aassiigguurraarreeaa ccoonnttrroolluulluuii eeffiicciieenntteeii ddeeccoonnttaammiinnaarriiii ddee ccaattrree llaabboorraattooaarree ssaanniittaarr--

vveetteerriinnaarree aauuttoorriizzaattee ssaanniittaarr--vveetteerriinnaarr; asigurarea aprovizionarii cu furaje prin transbordare sau prin FNC propriu, separat

functional de restul activitatilor; asigurarea ddeeccoonnttaammiinnaarriiii mmiijjllooaacceelloorr ddee ttrraannssppoorrtt a pasarilor in spatii aflate in afara

perimetrului exploatatiei; asigurarea mmiijjllooaacceelloorr ddee ttrraannssppoorrtt ppeennttrruu ttrraannssffeerruull ppaassaarriilloorr in incinta fermei,

separate de cele necesare efectuarii livrarilor la abator sau pentru alte scopuri tehnologice; respectarea in mod obligatoriu a carantinei profilactice pe o perioada de 30 de zile,

perioada in care se efectueaza supravegherea sanitar-veterinara necesara stabilirii statusului de sanatate al efectivului de pasari nou-achizitionat;

pprreelluunnggiirreeaa ppeerriiooaaddeeii ccaarraannttiinneeii pprrooffiillaaccttiiccee se face cand statusul de sanatate al pasarilor nou-achizitionate nu a fost precizat pe perioada celor 30 de zile;

rreessppeeccttaarreeaa pprreevveeddeerriilloorr PPrrooggrraammuulluuii aaccttiiuunniilloorr ddee ssuupprraavveegghheerree, profilaxie si control al bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului;

asigurarea formatiunilor de lucru necesare efectuarii decontaminarii, a dezinsectiei si a deratizarii in toate obiectivele din exploatatia avicola;

oobblliiggaattiivviittaatteeaa sscchhiimmbbaarriiii hhaaiinneelloorr ddee ssttrraaddaa ccuu eecchhiippaammeennttuull ddee pprrootteeccttiiee ddee ccaattrree

ssooffeerriiii ccaarree aassiigguurraa aapprroovviizziioonnaarreeaa ccuu ffuurraajjee; colectarea si eliminarea zilnica a pasarilor moarte si a deseurilor de la statia de incubatie si

dirijarea acestora la o unitate de profil tip Protan (in baza unui contract incheiat cu aceasta) sau distrugerea acestora in incineratorul propriu;

amenajarea rampei pentru livrarea oualor de consum din depozit; depozitarea gunoiului de grajd separat de cadavre, in platforme amenajate, batale speciale

si imprejmuite, pentru o perioada care asigura sterilizarea; inscrierea in ccoonnttrraaccttuull ddee mmuunnccaa a prevederii referitoare la interdictia cresterii de catre

angajatii din exploatatiile avicole a pasarilor in gospodariile proprii, precum si a desfasurarii de activitati similare in alte exploatatii avicole;

iinnttooccmmiirreeaa eevviiddeenntteelloorr ssaanniittaarr--vveetteerriinnaarree ssii zzooootteehhnniiccee oobblliiggaattoorriiii: registrul de ferma; registrul mijloacelor de transport al pasarilor, furajelor si al diverselor materiale; registrul de consultatii si tratamente; registrul imunologic; evidente privind efectuarea decontaminarii spatiilor cu echipe specializate proprii, autorizate sanitar-veterinar; registrul pierderilor prin moarte, fisele de lot; registrul de necropsii; evidenta privind necesarul consumului de hrana si apa; evidente referitoare la inregistrarea cantitatilor de cadavre si subproduse in corelatie cu cantitatile dirijate pentru distrugere intr-o unitate tip Protan; interzicerea comercializarii pasarilor vii si a oualor pentru incubatie direct de la poarta exploatatiei avicole catre persoanele fizice;

existenta evidentelor privind cceerrttiiffiiccaarreeaa ccoommppeetteenntteeii pprrooffeessiioonnaallee a managerilor si ingrijitorilor si a programului de control pentru certificarea sanatatii angajatilor;

respectarea aplicarii ssiisstteemmuulluuii HHAACCCCPP in biosecuritatea exploatatiei.

IGIENA CRESTERII CAILOR

•herghelii, depozite de armasari, compartimente speciale

73

•adaposturi:

•cazare: pardoseala, dotari, organizare

•adaposturi cu capactate de pana la 40 locuri

•acoperis

•ventilatie naturala organizata; iluminat mixt; sistem de colectare a purinului, de furajare, de adapare; sistem de legare

•pardoseala din argila, batuta, caramida sau lemn, cu asternut yemporar din paie

Igiena cresterii armasarilor

•Boxe individuale: 16 m²/animal; pereti plni pana la 1,3-1,4m iar este din grilaj

•Standuri: 4,8-5,9 m²/animal; separate prin stanoage mobile/fixe; la mijlocul standului sifon de pardoseala

•Igiena corporala zilnica: pansaj

•Miscare in manej

•Antrenament pe culoare de alergare

Igiena cresterii iepelor, tineretului cabalin

•Cazare: compartimente 9-12 m²/animal in functie de starea fiziologica; separeuri amenajate pentru furajarea suplimentara si adaparea manjilor

•Manji: igiena, colostrare, dupa 3-4 saptamani: fan vitaminos, tarate, morcovi, pasunat

•Iepe cu manji: 8-10 cupluri, 12-16 m²/cuplu (10-14 zile);

•Tineret cabalin: boxe colective

Sistemele extensive de crestere a pestilor

•Constructii hidrotehnice pe firul unei vai, sau al unui curs de apa. •Bazinele acvatice cu o suprafata mare si adancimi variabile, specific lacurilor de acumulare sau unor iazuri. •In aceste amenajari se practica monocultura sau policultura. •Popularea acestor sisteme de crestere este realizata la densitati foarte mici, deoarece in acest sistem este caracteristica lipsa hranirii suplimentare, pestii si animalele acvatice crescute hranindu-se strict cu ce rezulta din productivitatea naturala. •Nu se intervine in vederea reproducerii, aceasta este intotdeauna naturala, periodic se poate interveni prin repopulari. Productia este in general mica.

Sistemele semi-intensive de crestere a pestilor •Constructii cu sisteme proprii de alimentare si evacuare, specifice majoritatii helesteelor piscicole. •Se practica monocultura sau policultura. •La populare densitatea este mai mare decat in sistemul extensiv, deoarece se furajeaza suplimentar, dar nu se exclude nici hranirea animalelor acvatice cu hrana naturala. •Bazinele se fertilizeaza periodic. •In aceste sisteme zilnic se inlocuieste un anumit procent din apa, in functie de specia crescuta.

Sistemele intensive de crestere a pestilor •Bazine mici, prevazute cu aeratoare, pompe si alte accesorii, specifice pastravariilor. •Se practica monocultura, popularile se fac cu densitatii foarte mari.

74

•Apa in aceste bazine este schimbata zilnic, hranirea artificiala, la intervale regulate de timp si in doze egale. •Se obtin productii foarte mari, ce depasesc celelalte sisteme descrise anterior.

Sistemele super-intensive de crestere a pestilor •Cresterea pestilor in conditii de mediu strict controlate, la o densitate foarte mare rezultand productii de peste 200 kg peste/mc de apa . •Principiul sistemelor superintensive este de a valorifica cat mai bine potentialul biologic al unei specii, pentru a se obtine o productie maxima de peste/mc de apa •Cresterea super-intensiva poate fi de doua feluri: sisteme "flow-through“, sisteme

recirculante

Sisteme "flow-throgh“de crestere a pestilor •Cresterea pestilor se efectueaza in bazine alimentate cu apa termala sau provenita de la termocentrale, care se introduce direct in bazinele de crestere a pestilor sau se foloseste doar ca agent termic pentru incalzirea apei ce urmeaza a fi utilizata in sistem. •Bazine mici (sub 100 mp), construite din beton, fibra de sticla, prelata impermeabila etc; •Bazinele se amplaseaza in hale, sub soproane sau chiar in aer liber. •Furajarea se face numai cu nutreturi combinate granulate. Sisteme recirculante de crestere a pestilor cresterea pestilor in bazine alimentate cu apa tratata si reutilizata

75

Bibliografie selectiva

1. ANDRONIE IOANA (2003)- Igiena veterinara notiuni practice. Ed. FRM, Bucuresti. 2. ANDRONIE IOANA, FURNARIS F. (2004) – Evaluarea protectiei si bunastarii

animalelor si a protectiei mediului. Ed. FRM, Bucuresti. 3. DECUN M., KRUTSCH H.W. - Vulnerabilitatea si protectia animalelor. Ed. Mirton,

Timisoara, 2001, 42 -126. 4. DECUN M. (1995) – Sanitatie veterinara, Ed. Helicon, Timisoara. 5. Teusdea V. - Igiena veterinara vol I Factorii naturali de mediu si influenta lor asupra

animalelor. Ed Omega Print, Bucuresti 2002. 6. TEUSDEA V. - Igiena veterinara, adapostirea animalelor vol I. Ed. Omega Print,

Bucuresti, 2003, 10 – 148. 7. Teusdea V. – Protectia mediului. Ed. FRM, Bucuresti 2000, 1-288. 8. ***Legea nr. 655/2001, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 243/2000 privind

protectiei atmosferei. 9. **** Legea nr. 311/2004, privind calitatea apei potabile. 10. *** Legea nr. 73/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 47/2005 privind

reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala 11. *** Ordonanta nr.42/2004, privind organizarea activitatii veterinare; 12. *** Ordinul ANSVSA nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de crestere a bovinelor 13. *** Ordinul ANSVSA nr.147/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind conditiile de biosecuritate in exploatatiile avicole comerciale, precum si a Procedurii privind miscarea pasarilor vii, a produselor, subproduselor si a dejectiilor de la pasari.

14. *** Ordinul ANSVSA nr. 63/2008, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de porcine inregistrate / autorizate sanitar-veterinar

15. *** Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman.

16. *** Programul anual al actiunilor de supraveghere, profilaxie si combaterea bolilor la animale.