l. --' " I , ~ASISTENTA PRIMARA A STARIIDE , SANATATE flAllistenfa primara a stariide siiniitate (abr. APSS) ("primaryhealthcare",engl.)estedefinitadeOMSdrept "asistentaesentiala,fundamental a astariidesanatate, accesibilalaunpre]suportabilpentrutara~ i pentru comunitate,realizabilaprinmetodeverificatepractic~ istiintific ~ i acceptabile social".Oricemembru al comunitatii trebuie sa aiba acces laAPSS. inrealizareaAPSS este implicat nu numai sectorul medical, ci i alte persoane ~ i sectoare din comunitate. . Pentruintelegerea i acceptarea motivate astudiului ' ~ l ' 1 problemelor de APSSapopulatiei,trebuiesd plecam dela iJ structura asistenfei medicale (Fig.I). I " ~naat_"""tonto ~l.rtlarA,II lICundara~ ,~ l lA.latltftta~ ; i ' primarotristroti:[I ficata 11 Fig1: Structura aslstentei medicale v1i'.r' J { I i l I r 2 3 Aceastapoatefi reprezentatA schematic ca un sistem piramidal, in al carui vfuf este Ministerul SiJnliJi1pi,organul centralguvemamentalla nivelulcanna se concepse emit principiiledepoliticadesmAtateincadrulsistemuluide asistentamedical!existent.Existstreiniveledeasistenta medicala, curativa lli preventiva: tertiara, secundara primara. sistemuldeasistenliJ ter/iari1 suntincluse spitalele cliniceuniversitare alaturi de institutiile nationale deaststentii medicala despecialitate,In care sesimultan trei genuride activitate:asistentamedicala decea maimareperforrnantaprofesionala,activitatedidactica medico-farmaceuticauniversitarapostuniversitarasi activitate de cercetare. Asistentam.edicalif. curativdsecundaraeste asiguratA de spitalele man specializate, din localitatile de rang municipal,decatremedicipersonalspecializati peprofiluride afectiuni, deservind un teritoriumare (judet sau mai mare) o populatie de cteva sutede mii - milioanede locuitori, Asistenta medicaid curativaprimarli sedesfasoara intr-ogamalargadeinstitutiiJunitAti careau acelasiscopasigurarea asistentei medicaleprimarea populatiei, Toateacesteelementecomponentealeasistentei medicalecurativesecompleteazaeu0puternicareteade asistenfd medical4 preventivd, reprezentatadelaboratoare deigiena:;Ii deepidemiologic,inspectoratedesanatate publica, institutedesaniitate publica, Acesteiretele medicale curativo-profllactica de stat se alil.turii treptat, pe masura constituirii sale, reteaua de allistentiimedicaliiprivati,cuatributiiaproapeexclusiv diagnostico-terapeutice, Esteunsistem piramidal cuinterconexiuni structurale functionale permanente l?ieomplexe intre toate nivelurile si specialitatile asistentei medicale. Totul se bazeaza pe stratuleel maide jos,eel al asistenteiprimare(Fig.2). Problema cea maidificila nu este cea a creariiunui sistem de siiniitate,ci aceea a sprijinirii si reformarii sistemului de sanatate existent, identificariimijloacelor de mentinere a necesarului de personal,baza materiala programe. Punt.t aanlw oC_JCtnlruId1cgn01tiCAsi,'e,,!o primorfl. a ,tOri s6tb;1at. Fig 2: Stnlctura asistentei nredicale primare Reforma sistemelor de sanatate este componentiia proceselor mailargiderestrueturaresocialal?ipolitica,de transformare global! a societatii, deci cu mult mai mult decat oajustareasituatieiintr-unanumitdomeniu.6reforma sistemelordednUateintervintreifactorimajori: consumatorii desaniitate, fumizoriidesAnatate guvemul. Fiecareinfluenteazaceilaltifactoritotisuntafectatide elimatuldeintelegereschimbarepoliti ca.Planificarea resurselor necesare se orienteazarnaiales dupaproblemele de sanitate ale populatiei asistate.Fumizorii de siinatate sunt platitiinfunctiedeconstrangeriledecostspeeifice obiectivelor, satisfactiile profesionale ale furnizorilor, accesul echitabilalpacientilor,Desisepastreazareglementari nationale, responsabilitatile Guvemului in siinatate se redue simtitor,RolulGuvernuluivafideasigurareaechilibrului sistemuluirespeetiv.Productiaalocareadeserviciide s4niitatenupoateaveaformapuradepiatlitara riseurile inegalitatii ineficientei, Rolul Guvemuluieste cel legiuitor finantator,ininteresuleficientei totodati1. Guvernulareroluldeastabilisupraveghea0politica de sanatate clara,unrolvitalpentrunatiune,care nu poatefi privatizat in niciun eaz. Soliditateastructural!functionalaaasistentei --

54 ..primareestedecisivapentrufunctionalitateaefieientaa inaeguluiansamblu.AsistentamedicalA primari estecampusA dintr-omultitudinedeelementeconstitutive, careau un singur 'IiantomnipotentcapabilsA Cae!legllturaintretoate componenteleasistentei primare, conferindu-istabilitatelji eficientA. Acesta esteconceptuldeasislen(iJprimaraII stirii de s4n6Jale. APSS contine actiuni ce revin efectivin primul rand populatiei respective, sub indrumareatehnicll oportunll a retelei medicale. Caaspect conceptual,APSSestefundamentalA, vitalA pentru corectA, normala,a activitAtii de asigurare a stArii de sllnAtate a populatiei de cAtre reteauade asistent! medicalA.Analizaobiectiv!profesional!aaspectelor carentiale ale asistentei rnedicalevor ar!tain final originea aeestoralanivelul asistentei primarea stArii de sAnAtate, usor, simplu ljieficient de corijat. CumljideundeaaparutconceptuldeAPSS 7 Raspunsul la aceastl intrebarereiesedin trecereain revistA a unor aspecte ale sAnltAtii publice, deosebit de senmificative pentru ceca ce azieste reunit in eonceptelede APSS,i de medicin! de familie. fntreagasocietateomeneascll estecoofruntatA cu patru mari probleme: s!r!cia, foametea, rAzboaiele ljibolile. tmbolnlvirilesuntaspecte alestAriides4n4tate a individului ,i comunitAtii, careinsotescevolutia intregii istorii a societAtii omenesti, Evaluarea globalA a stllriide sAnItatea comunitAtii umane se facefolosinddiferitiindicatori,eel mai acceptatfiindmortalitatea.Desi moarteatrebuiesA reprezinte sfiiqitul fiziological vietii, ea poatesurveni prematur,ca un evenimentnedorit,adeseacorolaraleseculuiprofesiei medicale de a proteja ,i prelungi viata persoanei respective. Oricum,analizamortalitatiigenerale ,i specifice aunei populatiieste extremde utiliincunoastereastArnde sAnAtatea acelei populatii. fn plus, acest indicator poatefiapreciateel maiobiectiv,datele primare fiindeel maiusorljisigurdeobtinutdincomunitate(evidente medicale, demografice, de cult). Cel mai eompletmod de analiza a mortalitatii se face functiedestructurademografic!pegrupedevArstlla populatieirespective, corelata apoicuanalizacauzelor de deces in ordinea frecventei ell care se manifest!. -"" "" .... It ""....... .,... " ... -.._...-............_.TA-KIIN CURSDE DEZVOLTARE Cavill d. dec..: I.OIlUoNI....ICIIIlI,. 2.TumDrt ,.&111p.nlulel _plntDr .Acdd.... otrAvlri. mum.111m.,BoO IAfeqk,... ..MrezintadoulIi!grope importante de eauzeresponsabilepentrucirca 0treimeII din decesele sugarilordintntreagalume.Deaeeea, patru ,I,I'",1,aspecte se cer sublimate ljiitrebuietinutseamade eontinutel lor: 10 .Suportarea sarciniiinaintea v!rstei de)8 ani sau 'II,J dupa35 de ani expune atAt mama catIii copilul unor riscmi il,' .

(_. i 31

30 TotodatAtrebuie tinutseamaell organismul mamei arenevoie deeel putin doiani pentru a-sireveni biologic complet dup4 sarcina anterioara. Sarcinile laintervale mai micidedoianidueIanastereaunorcopiiprematuri, subponderali,cu sansereduse dedezvoltarenormala, cucrescutede a se imbo1n4vi cu rise de a muri in primul an de viata depatru ori rnai mare fat! denormoponderali. 30.Aducereapelumeamaimultdepatrucopii riseul de imbolnAvire a mamei in cursul graviditati] IIi nasterii. Dupapatru sarcinisi eventual mai frecventedecat ladoianiintervalintreele,organismulmaterneexpus riscurilordeepuizarebiologics,maialesprinanemie, Eventuale1e sarcini ulterioare, mai ales dup!varstade 35 de ani,pot dueelanastereaunorcopiibolnavisaueelputin subponderali. 40.Activitatea deplanificare familiala ofcracuplurilor de a alege cmd sll ineeap/1sa procreeze, cati copii sa aiM, 10ce intervalecAnd sa nu malaibii copii, Metodelede planificarefamiJial/1 soot foartevariate, av4ndacceptabilitate individuall1 diferitA..Scopul estede aasiguraprocreearea i'ntre virstelede 18-35 de ani. a nu mai mult de patru copii la intervale minimede doi ani.Respectarea acestorpercepte pcate contribui la prevemrea decesului a pestetrei milioane i;1Ide copii a peste 200.000 de remei in fiecare an. .It'

l ,,'Graviditatea io sigurantl Zilnic, in lume mor peste1.000 de femei din eauza unor boli conexe cu graviditatea. Prevenirea aeestor situatii :1. l.1:\ 1I. implicaparticipareasotilor, colectivit!tuguvemului- care." trebuie sd asigure nasterea in conditii de asistenta calificata,

t asistenta prenatal! derutinA asistent! despecialitatepentru femeile cu patologie a sarciniia

10.Riscul se extraordinardemult dacll

se efeclUeazil. controalemedicaleperiodiceregulate in cursu! '1\sarcinii. In acest fei se pootesupraveghea evolutia nonnalli a r

11'Iii sarcinii, se controleaza tensiunea arterial! a mamei,se face profilaxiaanemieitetanosului,sefaceeducatiamamei asupra nasterii, alaptarii ingrijirii sugarului,se instruieste femeia in vederea am1ln1lrii unei noi sarcini. 20.Nastereatrebuie sll. fieasistatAde catre0persoana calificata.rnacest fel se poate sesiza normala saunu a nasterii,se reduceriscul infectiei, cordonul ombilical se seetioneaza corect,sepoate interveniincaz denastere patologica, se asigurA reanimareanou-nascutului ingrijirea lui corecta. 30.Familiatrebuiesl1 cunoascs semnelcde alarms1:n cursul evolutiei sarcinii Ili nasterii, factorii de rise ai acestora: a) inainte de sarcina: - intervalul sub doi ani intre saroini; - mama sub18 ani,sau peste 35 deani,cu mai mult de 4 copii;. - marn1l cu copilanterior nascutsubponderal 2 kg); - mama avAndin antecedente 0altAnastere dificila sau prin eezariana; - nastere pcematun'l. in antecedente; -antecedentematemede disgravidie,avert sau fiUnascut mort; - mamA sub145 em inilltimesub38kg 1:nainte de sarcina. b) in cursul sarcinii: - spar ponderal sub 6 kg in cursul sarcinii; - conjunctive palide; - tumefierea neobisnnita a fetei saumembrelor superioareIliinferioare. c) patriJsemne ce denota 0mare- dngerare din vagin in cursul Sllfcinii; - cefalee atroce; - vMsllturi grave; - febr,i[ inaltii. 33 ...-" 32'-' 40, Asigurareadehrana~ i odihnasuplimentarein cursul sarcinii, rriai ales in ultimele trei luni dinaintea nasterii, Trebuie urmarita greutatea corporala a gravidei, care trebuie sa inregistreze un spor ponderal de panAla10-12 kg inaintea nasterii,Consumuldealcool,fumatul~ i drogurilesunt deosebit denocive pentru copil.Medicamentele necesare in cursulsarcinii vor fi prescrise numai de medic. S0. Riscurilegraviditli.tii se reducsemnificativ dacA sarcinile sunt spatiate lamaimult dedoiani in perioada de varstaintre 18-35 de ani a mamei.Avortul, camijlocdeevitare asarcinii,estepericulos~ i explicadecesulanuala 100,000-200.000 de femei. 60. FetelesAnAtoase~ i binehraniteincopilarie~ iadolescent! au mai putine probleme ca femeiin timpul sarcinii ~ i nasterii, 'K'Alimentalia,naturali a copilului sugar. Esteasigurat! prin alaptarea la san. "Laptelematernesteuniculalimenteuadevdrat universalpentru fntreaga specieumana,pentrutoatece/e 5.700 de milioane dintresemeniinostri. Laptelematernreprezinta opunte vitaMa supravietuirii~ i nutritieide-a lungul tntregii existentea speciei umane, astgurdndhrana nou-nascutului, sugarului ~ i copilului micin decursul celor maivulnerabili anide viara.oferind inacelasitimp 0puternicd protectie II(Iantiinfectioasd: Deaceea,dinpunct de vederea/perspective! evoluiiei ~ i dezvoltarii,mentinereaa/(Jptdrii naturale cand U 1:eaexistii;reluarea ei dacdafost fntrerupta, precum~ i crearea,~ Iunui mediucarepermite alaptareasugaruluide catremama meritiisprijinuljararezerve a/'fiecdretcomunitqi ~ i al tuturorII:I. membrilorei "(H. Nakajima, director general alOMS - 1996). l Laptele de mama este 0substanta vie de foartemare 'r II complexitatebiologica,carenunumaicaaduceprotectie antiinfectioas!pasiva,ci~ i stimuleazasistemulimunal copilului.Sugarii alimentati natural suntrareori bolnavi sau II II!subnutriti. Alimentatia artificiala pericliteaza siinAtatea ~ i viata a rnilioane de copii,iilipseste de cornponenta fiziologica~ iemotionala de neinlocuit a lapteluimatern ~ i a alaptarii. Mai mult,alaptareaprotejeazaorganismulrnatern:previne metroragiile post-partum dacasuptul seinstituie in primele ore,areefectanti-anemic,areefectprotector fataderiscul canceruluiovarian ~ i inprimelesase lunidupa nastereare efect protector 98% fatll.de risculuneinoisarcini. 10.Laptele de marna in exclusivitate este cea mai bum hrana~ i bauturapentru copiiinprirnelepatru-sase lunide viatA. Laptele matem contribuie la protectia copilului fata de o serie deboliinfectioase(diarei,infectiivirale respiratorii etc.).Desidupavarstade4-6lunidevinnecesare~ i alte alimente,Iapteledemarnaramaneindicatinalirnentatia copilului cat maimult timp,chiarpana la varsta dedoi ani. Alaptareafrecventaasugarului, ziua~ i noaptea, contribuie laprevenireauneinoisarcini~ i intlirziereinstalarea menstruatiei,fMll.caaceastasafierealmente0metod!de planificare familiala, 20 .Sugarultrebuie sll inceapll sa fie alaptat la san cat mai curanddupa nastere, Practic, fiecare mama li poate alapta copilul.Alaptareapoateincepedupa0oradelanastere, colostrul fiindfoarteadecvat alaptarii.Primigestele trebuie indnnnate ~ i sfatuite in acest sens. Nu se dau alte lichide sau alirnenteinprimele4-6lunideviat!sugarului,pentrucii aceastavaducelareducereafrecventeisuptului ~ i scaderea lactatiei. Este foarte important sprijinul social necesar alaptarii (conditii, concedii etc.). 30 Suptul freeventestenecesar pentru asesecreta lapte sufieient fata de necesitatile sugarului. Alaptarea se face ori de cateori e nevoie,dupacumsemnaleaza sugarul prin tipAt sau plans. 40. AliiptareasugaruluieuajutoruIbiberonuluiare multipledezavantaje:reducesecretiadelapte,pentru ca sugarulvaabandonasuptul,cresterisculanumeroase 34 tmbolnaviri. Daca sugarul nu poate suge la san, e preferabila alirnentarea lui cu lapte matemmuls i dat cu lingurita dintr-o cescuta, nudin sticla, 50. Al/iptarea copilului trebuie continuata cat mai mult timpposibil, pan3la~ i chiardupavarstade doi ani. ..JNivelul deigiena Nivelul deigienaal oricarei comunitati este refleetat de calitatea apei folosita pentru baut ~ i in scopuri gospodaresti, preeum ~ i demodul ln care se asigura coleetarea ~ i lnlaturarea reziduurilor feealein primulrand.Totulestedependent de sprijinul oferit.deautoritati sub forma unuiminim ajutor materialsitehnicpentruameliorareasurselordeapasi eonstruireade latrineinmediulruralinprimaetapa,apoi introdueerea apei curente~ i canalizarii. 10 .Intreaga populatie trebuie sa stie ca imbolnavirile pot fi preveniteprin spalarea mainilor eu apa~ i sapun dupa contactulcu fecalelesi inainteamanevrariialimentelor.De asemenea,eindicataspalareamainilordupacuratirea sezutului unuicopilcareadefecat.Mainile copiilor trebuie spalate catmaides,maialesinainte deamanoa.Laeopii, fata trebuiespalata eel putin 0dati! pe zi, cu sautara sapun, pentrua nuatrage mustele sia preveniinfectiileoftalmice. 20 . Existenta ~ i folosirea latrinelor ~ i a canalizarii pot preveni aparitia imbolnavirilor; deoarece asigura depozitarea corectaafecalelor~ i prinaceasta impiedicadifuzarea mieroorganismelorexcretateprinfeeale.Dacanuexista latrina, defeearea se va face cat mai departe de locuinta, surse deapasaulocuridejoacaaleeopiilor~ i fecalelevorfi 43 ingropate imediat.Latrinele trebuie safie intretinute igienic. Deasemenea,trebuieevitatacontaminarealocuintei~ isurselor deapaprin feealele animalelor. 3. Folosirea apei potabile reprezinta un mijIoc extrern deimportant in prevenirea imbolnavirilor infectioase, Ideals este aprovizionarea cu apa potabila prin reteade conducte de la sursa centrals, Fantanile trebuie sil.fie acoperite ~ i protejate decontaminarefecalaumanasau animala.Serecomanda protectia fatAde orice poluare (cu feeale sau cu ape reziduale) a apei folositapentru gatit, baut,imbaiere sau spalare. Vasele in care se transportii sau se pastreaza apavor fi cat mai curate ~ i acoperite. Apase ia din vase cu 0canAcurata, Nu se introducemana inapadin recipient~ i nusebeaapadirectdin recipient. Animalele nu vor avea acces in casa sau la sursa de apa,Sedepuntoateeforturilenecesareintroduceriiapei curente deretea, 4.tnlipsauneisursedeaplIpotabila,pentru prevenireabolilorinfectioasecutransmiterehidricaeste necesara fierberea apeiinaintede a fi consumat!, chiar dac! elimpede~ i nupareaficontaminata.Apadinsurse neautorizatetrebuiefiarta~ i rlIcit!inaintedeconsum mai ales daca ea va fi consumata de copii. Dacanuse poate fierbe apa,serecomandapastrareaeitimpde2zileinaintede consum inreeipiente de plastic sausticla expuse lasoare. 50. Laprevenireaimbolnll virilorinfectioasedigestivecontribuie~ i pastrareacurataaalimentelor.Aceasta presupune prepararea atenta a alimentelor, mai ales a carnii. Hrana trebuie consumata la eat mai scurt timp dupApreparare, evitand alterarea ei prin pastrare. Daca tree mai mult de 5 ore dela preparare fArl!.a fi consumata, brana trebuie pastrata la rece sau readusa la temperatura de preparare. Alimentele crude ~ i instrumentarul folosit la preluerarea lor nu vor veni in contacteualimentelegatite~ i cuinstrumentarulutilizatin manevrareaaeestoradinurma.Suprafetelepecarese pregatesc alimentele trebuiesAfie curate.Alimentele vorfi mentinute curate~ i inaecesibile mustelor,rozatoarelor ~ i altor animale. J 45 11,:1'i n --- '144i ~60 .Toatereziduurilealimentaredingospodarieatrag Ii mustele - vectori de temut ai bolilor infectioase digestive. IIn modpreventiv serecomanda eoleetarea ~ i depozitarea ,IIigienicaa aeestorreziduuri. Dacanu estefunctional un astfel de sistem, se va procedaIa mgropareasau arderealor zilnic. , I,!t '"Malaria " ;~PentruRomaniaeste 0filA de istorieamedicinei, fiind ii, eradicata.de0jumatate de veac.Chiar daca de atAtatimp nu s-au mai m.registratcazuri indigene de malarie, potentialul epidemiologic.al bo!ii persista in contextulconditiilornatuIi,( ralecare permit existenta vectoruluin a n ~ a r u l anofel) ~ i in contextul trafieuluiinternational de persoane in l1i din zone I~impaludate, blume, anual seinregistreaza peste100de I Nu toatepersoaneleinfectatefac SIDA, dar toatepot milioane de cazuri de malarie, care se soldeaza eu sute de \:"mii de decese la copii l1i mult mai multeeazuride rnalnutritie Prevenirea efectivaa malarieidepindedeactiunea comunitatii l1i de sprijinul oficialitatilorguvemamentale. Pentru prevenirea malariei sunt preconizate cateva , masuri principale: ,- protejarea copiilordeintepaturite denlari, mai ales noaptea; distrugerealarvelordetantarii lmpiedicarea inmulfirii lor;., - chimioprofilaxiamalarieilagravida Inzonele enderno-epidernice;,. - investigareaetiologica a starilor febrilesi- daca se diagnosticheaza malaria- aplicareatratamentului corect; - reducerea febrei prinadministrareadeparacetamol, aplicare de comprese sau bai racoritoare (nu reci), evitarea supraincalzirii prin haine; - asigurarea suplimentuluide lichide ~ i alimente la copiii convalescenti dupa malarie, .SIDA Toate natiunile lumiiaufost atinse deaeest nou flagel mondial omorator, careeste SIDA. Se estimeazacllar exista inlume peste47 milioane de persoane infectate eu virusul imunodeficienteieatigate.Este 0tragedie care in unele zone ale lumiipune subsernnul intrebarii existenta societatii de maine, dat fiind numarul mate de copii care se nascinfectati ~ i decesul adultilor care vor lasa in unnalor orfani.1n lipsaunuitratament~ i aunuivaecineficace, principala annaimpotriva raspandiriiSIDAeste educatia populatiei. 1. SIDA este mca 0boalaincurabila, produsa de virusurileimunodeficientei umane,care afecteaza capacitatile de aparare a organismului.Bolnavii cu SIDAmor deoarece organismul nu mai poate lupta impotriva altor boli grave. transmiteinfectia,in !ipsaoricaruisemn deboala. Schematic, transrnitereainfectieise poaterealiza prin secretiileexocrine ale tractului genitalincursul actuluisexual,in arnbelesensuri, prinfolosirea deseringi~ i acenesterilepentrumanevre medicalesau nemedicale (ex. administrarea intravenoasade droguri), printransfuzie desange infectat, precum ~ i prin transmitereade la mama la filtsau la nou-nascut, . Chiardacanu s-audemonstratastfelde cazuri,teoretic e posibila transmitereaprin lame de ras, brici sau periute de dinti folosite Incomun. Esteriscantii folosirea de instrumentar nesterilpentruperforarealobuluiurechii,tatuajsau acupunctura. Desi este posibila transmiterea infectieide la mama la sugar prin aliiptare la san, riseul intreruperii alaptarii este mult mai mare pentru sanatatea copilului decat continuarea aeestuiact fiziologic, mai ales in conditiidesariicie ~ i mizerie sociala ~ i sanitara. SIDAnusetransmiteprinatingereabolnavului, imbratisarea,sarutarea,strangerearnainiiacestuia,tuse, stranut, utilizarea in comun a toaletei, telefonului,veselei ~ itacamurilor,prosoapelor, hainelor de pat, bazinelor de inot, J 47 '1'1! I 46 strandurilon. Inprogramele nationale de vaccinari se vor folosi ace IiiseringisterileIii sevorimunizatotisugariifafade principalele boliinfectioase.I Sevorevitaadrninistrarileparenteralealeunorilmedieamente ce potfi administrate ~ i pealte caicuaceeasi ,I,'I eficienta.Dacasuntabsolutnecesare,injectiilesevor , , administra numaide catre personalautorizatIiifolosindace :il .I ~ i seringisterile. i:i 20 .Pentrupersoaneleactivesexual,estefoarte IIIimportanta practicarea actuluisexual cu partener neinfectat, cu fidelitatemutuala, folosindprezervativul in caz de dubiu. Riscurile sunt maxime pentru actul sexual anal, oriee practicaIIIsexualacareproducesangersri,aetulsexualcupersoane ,I,prostituate de ambele sexe,actulsexualcu toxicomanicare IIIilii administreaza drogurii.v. i:,3 Oriceinjectiecu acsi/sau seringanesterilaeste Iii periculoasa, Iii40 .FemeilecuSIDAtrebuiesaevitegraviditatea, deoareceaceasta comports riscul nasterii unuicopil infectat I I in50% din cazuri~ i acesticopii vor muri inaintea implinirii varstei de 3 ani.:150.Toti parintii - in afara masurilor individuale de protectiepersonalsmentionatemaisus- trebuies!'Iinfonneze copiii despre modalitatile in care se poate transrnite SIDA.Inaeestfel sepoatesperainprotectiageneratieide ii mainefatii de riseulraspandiriivirusuluiSIDAla cei ee ne vor urrna. 1,1,1PRINCIPIIDEMANAGEMENTiN ASISTENTA PRIMARAASTARnDESANAl'ATE I Notiunea deffltUUlgemenJestedejaatatdeadsnc inradaeinata inlimbajulcurent incatadeseoriuitarri sensul I propriualaeesteinotiuni.Inmoduzualeste plasat insfera economicului, a afacerilor, a actiunilor profitabile ,cu caracter vadit concret in sens materia!'Prezenta notiuniide manage!IJ mentindomeniul sanatafiieste neobisnuita doarpentrucei neinitiati, lipsitide simtulrealitatii~ i de profesionalitate in ceea ce priveste caraeterul "productiv" sau "neproductiv"al medicinei. Discutiileprivind"eficientaeconomica'ta medicineiauincetatintlirile dezvoltatede maibinede un sfert de veac,dar continua in tArilesubdezvoltatein care nu esteinc!puslapunctunconceptstiintific,realist,de organizareIii sustinereaasistenteistariidesanatatea populatiei. Carentele de ordin conceptual i ~ i au originea atat in lipsa profesionalismului la cei care detin puterea de decizie in organizarea sistemuluidesiinatate,cat~ i inabsenta unei fundamentariteoreticecorecteasistemuluideasistentaa s.matlitii . Adoptarea programului "Sanatate pentru toti panli in anul2000"lansat de OMS,a confruntat majoritatea tlirilor incursdedezvoltarecuprobleme~ i deficientedeordin managerialincadrulrespectivelorsistemenationalede asistenta a slinlitafii.Prineipalele deficiente semnalate au fost denumite "cei trei S.O.S.": deficientede specialisti , de spatiu ~ i de stocuri .(engl. "shortage of staff, shortage of space, shortage of supplies") (Kanari). Analiza maidetaliataa cauzelor care pot explicadeficientelefunctionaleale unuisistem de asistentaassnatatiipoatepunepeprim-planaspectul financiar,material.Estefoartepericuloasainsaignorarea carentelor de alt tip: lipsa de abordare manageriala, birocratia, incompetentapersonaluluidespecialitate,deturnarea resurselorsaracesprealtescopuridecatceleprimordiale, insuficientapreocuparepentruformareaIii dezvoltarea specialistilor, iar in final - dar nu in cele din urma- ca un leit motiv,lipsadeprofesionalisminpreintampinarea~ irezolvarea problemelor.Inacestgrupsepotgasideficiente tehnologice, de personalspecializat, defacilitatitehnice,de metodologiedelucru,depoliticadesanatate~ i altele (culturale, de mediuetc.). Remediereacelorde maisusserealizeazainmod clasic prin conceptulmanagerialaplicat in asistenta stariide 49 48 'I'''I ,"siiniitate, Conceptul managerial are capacitatearoluldea ofericunostinte,atitudinimetodecepermitcelorcare ,Iucreazaill domeniulsaniUatii exerciteindatoririle Ii profesionalemaieficient.Deficientelemajorealeacestui ! conceptsuntneglijareaimportanteirnunciiinechipa toleranta fata deproblemasistemelor de sanatate care folosesc unsuport managerialneeficient.Paremult mairealista I irealizabilaincercarea de a dezvoltaun serviciu de managementinserviciile pentrusa11lltateill etape,invatand treptat modulderezolvareprevenireaurior aspecte functionale dincadwlacestorservicii.Treptat,odatacu acumulareaexperientei,vadeveniposibilaelaborarea strategieiglobalenationalepentrudezvoltarea managementuluiill serviciilepentrusanatate , Practica dintarile subdezvoltate a aratat utilitatea unui tipdemanagement alserviciilor pentrusana tatedezvoltat pas cu pas, in timp. Dezvoltarea unuiastfel de sistem, a unui , astfeldeserviciu,implicaobligatoriumuncainechipa, ' ,I ,n II dezvoltarea capacitatilorprofesionale manageriale a tuturor ,:[ membrilor echipelorrespective a sistemelor de suport manai gerialin sanatate. IIToateobiectivelegeneraIe alepoliticiinationalede ,", siinatatetrebuiedetaliate,precizandu-seobiectivetinte intermediare,De' exemplu:dacaobiectivulnationaleste Ii: eradicarea poliomielitei, obiectivul intermediar este reducerea 'I'"Iincidenteipoliomieliteiparalitieecu50%,iartintaeste imunizarea tuturor copiilorsubvarsta de2 ani,LanivelloIIIcal, tintelesunt de dimensiuni proportional maimici decatla Inivelnational,sumatintelorlocalerealizandtintalanivel districtual sauteritorial. Ii"Aceste detaliisunt necesare deoarece oricine munceste ill dorneniulsaniHatii este raspunzator deasistentasanatatii populatieidintr-oariegeograficaoareeare.Elvaactivain stransa colaborare cu coleetivitatea pe care 0deserveste, mai alesindomeniulplanificariiaplicariiprograrnelorde sanatate.Problemeleeareiserelevapotfiuneoriaparent :"'J tarA legaturacuspecificulactivitatii specifice cotidiene,de , , ex. rnalnutritia conditiile proaste de locuit; ele sigur se vor asocia cu probleme de sanatate, iar rezolvarealor va depinde in buna masura de opiniafumizorului de saniitate. Cu atat maimult,eelincauzatrebuiesafiecatmaibineedificat asupra problemelor existente a manierei in care ele trebuie abordaterezolvate.Oricedecizieprivindsanatatea comunitara trebuie safie finalulunuiprocesstiintific, Schematic,procesul decizional in APSS trebuie ,sa parcurga treietape: a.Studiereastariidesla"niitateapopulatieia problemelor desiinatateexistente; b. Stabilirea prioritatilor; c.Precizarea schimbarilor necesare.Griceprogram de APSStrebuie sase desfasoare peparcursul a trei faze: jOo.Planiflcarea APSS sereferalaplanificarea deciziilor privind obiectivele, activitatile resursele, luand In considerare inmodsistematic ce,cine, care, unde,cdnd, catdemultin ce fel vafaceechipadeAPSS.Datorita complexitatii sale,activitateade planificare estebine sil fie realizataimpreunadetotimembriiechipeideAPSS de reprezentantii colectivitatii. indinamica, activitatea de planificare a APSStrebuie sa parcurga5 etape: 1. analiza situatieiexistente; 2.identificarea problemelor importante; 3. stabilirea obiectivelor (rezultatul intentionat al uneiactivitati sau program reusit); 4.precizareaobstacolelor\Iilimitelor previzibile revederea obiectivelor functiede acestea; 5. planificarea activitatilor." inplanificarea activitatilor de APSS trebuie precizate: - obiectivele ce urmeaza afi planificate; - strategia de atingere a acestor obiective; - activitatile necesare pentru atingerea'obiectivelor; - obstacolelecarepotimpiedicadesfasurarea activitatilor;. - resursele ce urmeaza a fi folosite; I[ fllil ---' I I, 50 costuIactivitatilor; - planul detaliat al irnplementarii, 2,Implementareaactivit4plor de APSSfaceca planul54 nunlman4teoretic.tnacestscoptrebuieluatei respectate 4 tipuride decizii: I.asigurareaexecutariiactivitatilor asacum " aufostplanifieate~ i fumizareaserviciilorasacums-a :1"1 intentionat;I, 2,desfasurareainterenapersonaluluiin II' ii numarul, momentul ~ i loculoportunpentru arealizaaceste activitati;il;: 3. mobilizarea i alocarea resurselor fiziee i i i :1financiare neeesare buneidesfasurariaactivitatilor respeciJ'tive;i'l 4.obtinerea,prelucrarea~ i transmiterea Ii: informatiilor necesareargumentariideeiziilorsievaluarii " actiunilor,II:'I.~tn esentil, implementarea APSScuprinde: i':;- coordonarea tuturor activitatilor; destlUfareapersonalului; II", I- aloearea de resurse; I~ - prelucrarea informatiilor, 3.EvaluareaactivitiJ(ilorde sanlJJatepresupuneI'analizaefecteloractivitatilordepuse,prinaplicareaunorI metodecantitativesaucalitativedeanalizaarezultatelor activitatilor respective,Practic, in evaluare se reeurgela: - masurarea rezultatelor observate ( sunt cele dorite? stintde valoare?); 'II compararea cu norme,standarde sauasteptari; judecareamlisuriiincarerezultatelesuntIIsatisfacatoare;11 analiza cauzelor de esec; deciziafinala(feed-backinformational).Aceasta poate fi: pozitiva (masurile sunt efieiente), negativa (masurile 1 1 1 1 ~nusunt efieiente)sau neconcludenta (rezultatele obtinute nu III suntconcluzive,fiindnecesarealtemodalitatideevaluare saucontinuareaobservatiilor privind oportunitatea utilizarii I ifI 1:1151 respectivelor rnasuri) . Respectarea aeestui protocol managerial este conditia necesara 'i suficienta pentru caunprogram de APSS sil.fie realist, realizabil i rentabil. EPIDEMIOLOGIA GENERALA, , {: Termenul de epidemiologie are origine greaca: "epi" =deasupra, peste+"demos" =popor,populatie +"logos" = tuntfAltfeI spus,epidemiologia estestiinta.care'studiaza procese lanivelpopulational. A.Scurt istoricat epidemiologiei Rlidllelrule epiderniologiei'sunt infipte In solul rodnic alistorieicumaibinededouamileniiInurma,primele elemente de epidemiologie gasindu-se InBiblie i Inscrierile luiHippocrate.HippocrateafirmaIn"Aforisme"iIn "Miasme,ape,locuri"eliaparitiaimbolnaviriloreste influentatadefaetoriapartinandmediuluideviataal colectivitatilorumane.tosecolulXVIIJohnGrauntpune bazele aplicarii statisticii in rnedicina. Prima aplicatie demare amploareaepidemiologieiinsaniHateapublicaeste reprezentatadelucrarealuiFrankasuprafundamentarii politiciidesanatate dinImperiulHabsburgic(sec.XVIII). DeabialarnijloculseeoluluiXIXs-a inregistratreluarea arnplaaideiiparinteluimedicinei,caracterizataprin determinari ale distributiei irnbolnavirilor in anurnite grupuri de populatie umana,Studiile lui John Snow asupra epidemiei de holeradinLondraIn perioada1852- 1853 audemonstrat eorelarea risculuideholeraeueonsurnul deapaimproprie. Cercetarile luiSnow marcheaza lneeputurile epidemiologiei modemei eleaucertifieatnecesitateaimplicariistudiilor fiziee,chimice,biologice,sociologiceipoliticein epidemiologie.ContemporanulluiSnow;WilliamFarr; realizeaza prima clasifieare a bolilor (iS85). Epidemiologia modema recunoaste incaunmoment - I --

F. Supravegherea in sanatatea comunitara "'Deilnifie:Supravegherea este sistemulde eulegere activa sistematica, analiza interpretare a datelor de sanatate esentiale pentru planificarea, apliearea !lievaluarea rnasurilor desanatatepublica,stranslegatededifuzareaperiodicaa aeestordateeelorinteresati,Finalitateasupravegheriieste apliearea datelor in prevenirea controlul imbolnavirilor. Definitia prescurtataaeoneeptuluidesupraveghere este "informapepentru actiune"; prin cele ce urmeaza dorirn sa' ilustramtocmaiaspeetulpragmatic,concret,realistal coneeptului de supraveghere. Supravegherea este 0actiune cu earaeter dinarnie, de aetualitate,cuscopprecissiellrezultatreprezentatde0 interventiedesanatatepublicanouasauameliorata,avand eficientasporitacomparativeusituatiapreexistenta. Supraveghereaesteesentialapentruuncontrolprompt eficientasuprauneibolipentruprevenireaei.Initial,la inceputul anilor'SO, supravegherea s-aaplicatboIilor acute infectioase. De atunci, spectrul de utilizare s-a extins la multe alte probleme de sanatate cum sunt imunizarile, bolile cronice (cancere, balicardio-vasculare, boli de nutritie etc.), riscurile ambientale si ocupationale,obiceiuri deprinderi cu influente asupra sal).atl1tii,accidentele, asigurarea asistenteisiinatatii, tehnologiimedicaleeu rol preventiv,distributia produselor biologiee s.a. Majoritatealumii au prograrne nationale J 59 ":)" 58'l'iii desupraveghereaunorboli.OMSsupravegheazabolile carantinabile ~ i altele,cum esteSIDA. Rezultaaspectuldeactivitateciclica,incluzand 'Ii'IIi evaluareamasurilordepreveniresicontrol,depistareaI epidemiilor ulterioare printr-o continuaculegere,analiza~ iinterpretare a datelor intr-unsistem de supraveghere a s!l.nil.tiitii publice. Trebuiefacutil.diferentaintrenoti uneade supraveghereinsiinlitatea publica,definitaca maisus,~ itermenuldesupravegheremedtcalii,careserefersla supraveghereacontactilordeboliinfectioase peperioada incubatiei maxime aboliipentru adepista precoceaparitia sernnelordeboala,Terrnenuldesupraveghere nuesteidenticceluide cercetareepidemiologica, de carese deosebeste princaracteruloportun,prinidentificareaproblemelorde cercetat, prin difuzarea rezultatelor si prin legaturacu actiunea desanatate publica. Sistemeledesupravegherediferadesistemelede informaresanitarii(nasteri,decese,foidespital, supravegherea siiniitiitii in general) care potsa nufie active, sanuincluda difuzarea periodica arezultatelor~ i potsanu fie aplicate specific in prevenirea ~ i controlul imbolnavirilor, Datele din sistemele deinformare sanitara potfi foarteutile insupraveghere 1, Scopurile supravegherii potfi foarte diferite: A.Urmdrirea unor probleme de sdniiJate: - stabilireaistorieinaturaleauneiboli,inclusiv descriereaaparitieiboliifunctiedetimp,loe~ i persoana, pentru a decela schimbaribrustemaparitia~ i distributiabolii, - descrierea modului de manifestare populationala a procesului epidemiologic alboliirespective. - identificarea unormodificari suferite de organismul gazda (de ex. comportamente cu rise) sau de un agent etiologic (ex. antibiorezistenta), - schimbari inpracticaasistenteistariidesanatate (ex.purtareamanusilordecauciucintimpulexecutarii , ~rnanoperelor parenterale). B.RealizarelegiUuriicu interventiadesanliJate publica: - stabilirea prioritatilor bugetare in solutionarea unei probleme desanatate. - stabilireaunor masuri depreveniresi/saucontrol (chimioterapie sau/sichimioprofilaxie, alocareaderesurse, formare depersonal etc.). - evaluarea unei strategii noide prevenire ~ i control. - prognozareatendintelorevolutieipopulationalea unei boli. e. Alte scopuri:") - verificarea unor ipoteze. - depozitarea arhivistica a datelor privind manifestarea populationala auneiboli. Cu alte cuvinte, supravegherea poate fi folosita pentru descrierea ~ i supravegherea fenomenelor desanatate,pentru stabilirea prioritatilor, ca~ i pentru planificarea, aplicarea~ ievaluareaprogramelor ~ i interventiilor desanatatepublica. Cei implicati in realizarea supravegherii pot fi inclusi intr-un cireuit informational: populatie - retea de asistenta a sanatiitii - institutia carerealizeaza supravegherea - populatie;feedback-ul informational trebuiesaajungiilatoti componentii acestui circuit, dar~ i aIte persoane, organizatii sau autoritati potsaaiba accesla aceste date. Supraveghereanuselimiteazalaproblemelede sanll.tatepublicapentrucareexistamijloaceeficientede interventie, Necesitatea supravegherii este eelputin egala in problemele desanatatemaiputin cunoscutesau rnaiputin.;stiipanite. 2, Caracterillticile sistemuhn de supraveghere simpl* sensibil "flexibii * acceptabil * oportun * reprezentativ 60 '"cumarevaloarepredictivii pozitiva(daciiprin sistemul de supraveghere - s-a depistat ca 0persoana ar avea stareadesanatatesupravegheatii,aceapersoana trebuiesa prezinterespectivastaredesanatatecufoartemare probabilitate si In momentul actual). Concret, etapelesupravegherii sunt:III- culegerea datelor;,r)1 - prelucrarea datelor; , ,iI - interpretarea datelor; - difuzarea concluziilor, 3.Sursele datelor: OMSenumeraurmatoarelesurse de date necesare sau utile pentru realizarea supravegherii: 10.Datele de mortalitate, carepotfi extrase din: - registrele destare civila; - rapoarte medico-legale. Moartea reprezintapentruepidemiologceamai semnificativaexpresieauneistaridesiinatate inecorespunzatoare.Certificatuldedecesesteundocument 'II oficialdeimportantaextraordinarii.PrecizareacauzeiI!I decesuluipoatefiinfluentatadeniveluldecunostinte ,Iprofesionale medicale, interesele medicale, perceptii, filozofii. 2. Fertilitatea;reflectatade certificalele denastere. Ajutiila aprecieri privind indicii degraviditate, malformatii, mortalitatea perinatala, neonatala ~ i infantila, 3. Datele demorbiditate, provenind din: - raportarileoficialeasuprastarilorde , sanatate.conform reglementarilor In vigoare; - date de laborator (multeincluse In raportarile obligatorii alebolilor); - evidentelespitalicesti(ex.pentruinfectii nosocomiale,malformatii,accidente,urgenteprodusede efectele secundare aleunormedicamente etc.); evidente medicale primare; - evidente speciale existente (ex.registru de cancer,registreledeefectemedicamentoasesecundare, evidenta bolilor profesionale etc.), : ~-' 61 4. Rapoarte asupra'unor epidemii. 5. Rapoarte aledatelor delaborator. 6.Rapoarteasuprainvestigariiunorcazuri individuale. 7.Rapoarte asupra investigatiilor in focar. 8. Studii speciale (ex.interniirile Inspitalesi foile de observatie clinicaa bolnavilor din spitale, studii serologice, studiiprivind profilulstariidesiiniitateauneicolectivitati etc.). 9. Supravegherea unorindicatori aibolii: a.Informatii asupra unoranimalerezervoare deinfectiesau aunor vectori. b. Datedemografice~ i deabsenteism. c. Date demediu. d. Consumul de medicamente & ~alte produse terapeutice sau profilactice. 10. Corelareadocumentelorlegatedeviaiaunui individ.Ansamblareadiferitelordocumentemedicale referitoare la viata unuiindivid (nastere, mariaj, divert, deces) poate duce la realizarea unui tablou complet ~ i complex asupra stariisaledesanatate,adinamiciiei~ i afactorilorcareau influentat-o, Rezumatul datelor indivizilor dintr-o populatie esteuntabelstatisticcereflectsaceleasiaspectelanivel populational. Pentru toate acestea este necesara 0rnetodologie unitarapentru identificareafiecaruiindivid(chiardacaI ~ ischimbanumele),pentruabstractizarea~ i depozitarea informatiilor ~ i 0tehnica de inregistrare tara greseli si pentru mult timp a informatiilor acumulate. 4. Culegerea datelor necesaresupravegherii: a.EstefoarteusoaraIncazulunorsituatiiacute (epidemiiactive),folosindasa-numitulsistemactivde culegere a datelor.Este un sistem operativ, simplu, acceptabil ~ i sensibil. Valoarea predictiva poate fi slaba din cauza calitatii diagnosticului. b.Culegereadatelor este eelmaifrecventrealizata printr-un sistempasiv desupraveghere,caresebazeaza pe raportiirilefacutedereteauadeserviciidesanatateasupra j 62 unorbolisupuseregimuluideanuntare,inregistrare~ ideclarare obligatorie - nominala sau numerica periodica. Sistemul pasivdeculegereadateloruneoripoate deveni activ, la cererea unor nivele organizatorice superioare interesate insupraveghere (OSP, ISP, MSetc.). c. in unele situatii se preiau date culese in cadrul unor studiisanttneld,initiatepentrumaibunacunoasterea anumitor probleme desmatate comunitara, Astfeldestudii sefac pe esantioane omogenede populatie bineprecizate ~ iinzoneanume alese. d.Esteposibila utilizarea secundard aunordatecu continutmedical,culeseinitialpentrualtescopuri.Este0 alternativedesupraveghereutilizabilanumailanivel populationaldeoarecedatelesuntderegulaanonime;este utila mai ales pentru incercarile de elaborare a unor programe deinterventiepetermenlung;existarisculunuicontinut nesemnificativ medicalinacestedateadunateperprimam pentru a obtine relatii in alte domenii, S. Calltatea datelor: - calitatea malta adatelorculesesepoateasigura prin chestionare corecte, antrenarea anchetatorilor, folosirea I unor tehnici computerizate, verificarea meticuloasa a datelor. I, - administrarea documentelorcutnregistrarea datelorculeseastfelincatdatelesilpoatafiidentificate, ii,1 l sortate, regasite ~ i verificate oricand cu ~ t l l . Documentelel trebuiesafiecompletatecorect~ i safieconfidentialeif 'I (identificare prinnumir de inregistrare in loc de nume). Ii - prezentarea finalii a datelor culese trebuie sil fie de ocalitatedeosebita (de ex.,sumacifrelor din tabeletrebuie safie aceeasi peorizontala~ i peverticals).. - arhivarea datelor este necesara pentru a putea reveni oricandasupraunordatedejaprelucrate~ i prezentate, indiferent demotivul revenirii. 6.Raportarea datelor: . Se face uzual in patru modalitati:tabele, grafice, hiiqi, analizamatematica. 7.Difuzarea informatillor fmale (fig.IO): 63 Se facecucaracter deurgenti catredoidestinatari: - cei caresunt sursede date; - ceicareraspunddeluareadeciziilor,functiede informatiile disponibile. G. Investigatia epidemiologidi 10.Definltie:Investigatiaepidemiologicdeste0actiune neobisnuita,cuduratalimitata,efectuatasubprezumtia j ! [iiREL.UCRARElJ11 STOCARj. \ ~Fig 10:Circuitul informafional'in supraveghere existenteiuneiproblemedesanatatedejaconstituitain populatie, in incercarea de "agasiceva". Ceea cesevagasidepindedeceeacesecunoaste deja In momentul inceperii investigatiei. 6totdeauna trebuie avutain vederetriada epidemiologies gazdi - agent cauzal - mediu.Deregula,primeleinformatiisereferala caracteristicialegazdei(numar decazuri,simptomatologie ~ i forme clinice).ndiferent dacaestevorba despre epidemii deboliinfectioase sau probleme acutedesanatatedecauze neinfectioase saubolicronice, Dacainvestigatia este completa, la finalea trebuie sa CAPITOLULI 1. EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE TRANSMISIBILE, EPIDEMIOLOGIA este stiinta care: 1. studiaza cauzele aparitiei, extinderii sidisparitiei bolilor transmisibile 2.elaboreaza cele maieficiente metode de profilaxie (prevenire) decombatere a bolilor transmisibile Boala infectioasii = orice boala determinata deunagent patogen Agentul patogen =microorganismul (bacterii, virusuri, protozoare) carepoate determina in anumite conditii 0boala infectioasa Boala transmlsibilii =orice boala infectioasa caracterizata prin posibilitatea de ase transmite de lavariate sursedeinfectie (om saualta vietate) la0persoana receptive Transmiterea unei boli esteconditionata deprezenta a3 factori,numiti factoriepidemiologici principali: I. Izvorul (sursa) de infectie II.Calea detransmitere III.Organismul receptiv (populatia receptiva) Prevenirea bolilor transmisibile presupune masuri adresate acestor 3 factoriepidemiologici principali. 1.1. Izvorul (sursa) deinfectie ) este reprezentata de orice macroorganism (om,animal) bolnav cu formatipica,atipica, frusta;inaparenta de boala, sau purtator degenneni.Purtatoriidegermenisuntpersoancsanatoasesauaparent sanatoasecareauin organismullor sielimina inmod continuu sauintermitent germeni patogeni.. Eliminarea germenilor patogeni inmediul extern sefaceprin: - secretii nazofaringiene - saliva - secretii purulente aletegunientelor simucoase1or. - dejecte - sange - glandele mamare - urina Masuri cetrebuiesc luateimpotriva izvorului deinfectie: - depistarea precoce a bolnavilor si purtatorilor - izolarea lor la domiciliu sau spitalul de bali eontagioase, in conformitate euInstructiunile Ministerului Sanatatii. - aplicarea tratamentului adecvat. ) 1.2. ,/Calea detransmitere estecalea pe care agentul patogen 0parcurge dela izvoru1 de infectie panli la persoana receptive. Transmiterea poate fi: a) directa, prin contactul direct intre persoana care se infecteaza si persoana infectata sau produs patologic provenit de 1a aeeasta. b) indirecta, realizata prin intermediul unor elemente din mediul extern, ce reprezinta factori de transrnitere ai infectiei:apa,aer,alimente, obiecte, manamurdara, vectori, etc. Pentru a putea transmite infectia, aceste elemente trebuie sa fiecontaminate eu germeni si sa ofere conditii desupravietuire multiplieare a acestora. ...).2.1. ROLUL MA.INII MURDARE iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE Mana murdara are un rol important in transmiterea multor bali infectioase intestinale: febratifoida, dizenteria, toxiinfectiile alimentare, hepatita virala A, poliomielita. mainilor sepoate produce: - ell gennenii propriului organism, proveniti din secretii nazofaringiene, puroi, urina,materiifecale,etc. 5 - prin contact direct cuizvorul de infectie - prin contact indirect cuelemente contaminate dinmediu extern. Germenii de pe mainile contaminate pot fi introdusi direct in gura sau nas, sau pot contamina apa, alimentele, .obiectele cu care persoanele receptive yinin contact. r 1.2.2. ROLULiN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE Alimente deorigine animals potfi contaminate prin: - provenienta lor delaanimale bolnave (trichineloza, febraaftoasa, salmoneloze, tuberculoza, antrax); - prin urina siexcrementele animalelor bolnave sau purtatoare de genneni patogeni (salmoneloze, febra Q,bruceloza, tuberculoza); - prin intermediul solului (geohelminti, bacilul botulinic); - prin intermediul vectorilor (musca, soareci, sobolani); - prin intermediul mainilor murdare, al secretiilor nazofaringiene si al sputei persoanelor bolnave, convalescente sau purtatoare de genneni, in timpul manipularii, transportului, distributiei alimentelor. Alimentele deorigine vegetala potficontaminate prin: - irigarea culturilor cuapefecaloid-menajere; - folosirea excrementelor umane sauanimale ca ingrasaminte; - in timpul transportului, distributieisi prelucrarii lor. r1.2.3. ROLUL OBIECTELOR iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE Contaminarea obiectelor se face prin murdarirea lor directa cu secretiile si excretiile bolnavilor sau purtatorilor (secretiinazofaringiene,sputa,saliva,puroi,urina,materiifecale),prin sangesauprin intermediulaltor caide transmitere:aer(praf), apa,sol,muste. Exemple de obiecte care pot fi implicate in transmiterea bolilor infectioase:instrumentar medical, instrumentar nemedicalcaretaie sauinteapa, lenjerie, vesela,tacamuri, carti, scaune de la WC-uri, bani, etc. Prin intermediul obiectelor se poatetransmite marea majoritate a agentilor patogeni. \;1.2.4. ROLUL APEI iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECpOASE Apele sepot contamina prin patrunderea insurseledeapaadejectelor umanesianimale sia reziduurilor rezultate dinactivitatea umana, Principalele afectiuni care se pot transmite prinapii sunt:dizenteria, hoi era, hepatita virala tipA, lambliaza, boala diareica acuta, febra tifoida, leptospiroza, poliomielita, etc. Deregula, poarta.de intrare a gennenilor inorganism este tractul digestiv (prin ingestie). Cunoastereacailor detransmitereesteimportanta pentru aplicarea masurilor deintrerupere atransmiterii bolilor. Asupra cailor detransmitere se aplica, dupa caz,miisuride: - curatenie - dezinfectie - dezinsectie ...deratizare - sterilizare Dezinfectia realizeaza0distrugereinproportie depina la99%afonnelorvegetativedeviata,dad este aplicata corespunzator. Dezinfectia poate fi:- profilactica - combativa Dezinfectia profilactica seaplica nurnaipeelemente curate - trebuie precedata decuratenie. Aplicarea ei constituie obligatie pentru fiecare unitate in parte (detalii incap.DDD). 6 .. 1.2.5. ROLUL VECTORILOR BIOLOGICI iN TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE Din punet devedere epidemiologic, veetorii se impart in2 categorii: ."1. Vector-sursa care-sigazduiesc si realizeaza transmiterea unor agenti patogeni, ex:tfultarii(malarie, encefalite, febra galbena, etc),capusele (encefalite, tularemie, febra Q, febra butonoasa, febra recurenta), paduchele uman decorp(tifosul exantematic, febrarecurenta). ...2.Vector-suport eurolnumaiintransmitereaagentilor patogeni,cum arfimuseadomestica.icele3 speciidegandacidebucatarie,fumicile,plosnitelesipurecii.Acesteapottransmite:salmonelIe,stafiloeoci, streptococi, enterovirusuri, virusuri hepatitiee, etc. Igienizarea generala, dezinsectia deratizarea redue mult rolulintransmiterea aces torvectori. 1.2.5.1. Exemple deboll transmise prin veetork ...TlFOSUL EXANTEMATIC Este 0boala infectioasa grava, determinata de Rickettsia Prowazeki. Boala este transmisa la om prin paduchele de corp sau de cap.Transmiterea interumana se face prin solutiile de eontinuitate ale tegumentelor, determinate:de infepatura sau grataj. Receptivitatea la boala este generals.Imunitatea dupa boala estesolida si dedurata.Raspandirea boliieste favorizata de totifactorii care genereaza sau intretin pediculoza: lipsade igiena, frigul,aglomeratiile si deplasarile )masive depopulatie...... Incubatia este de10-14 zile. Principalele semne si simptome sunt: febra mare, frisoane,dureri de cap, dureri musculare, eruptie maculopetesiala(pete de culoare rosie-palida demarimi variabile, ea un cer instelat) petrunchi, regiuni subclaviculare, axile, spate,membre, stare tifica (tulburari neuropsihice pina la coma), tulburaricireulatorii. Prognosticul tifosului exantematic netratat cuantibiotice estegrav, putind duceladeces. ! "Masuri infocarul detifos exantematic: \1) depistarea, diagnosticarea si izolarea cit maitimpurie a bolnavilor 2)dezinsectia imediata a bolnavului, a lenjeriei decorp si depat,a autosalvarii sauvehiculului cu care a fosttransportat bolnavul 3)dezinsectia dezinfectia terminala a focarului.Dezinsectia se repeta saptamanal timp de0 4)supravegherea medicala acontactilor si deparazitarea initiala sisaptamanaUiaacestora... 5)educatia antiepidemica a populatiei si mobilizarea ei pentru deparazitare si mentinerea unei dit mai bune igiene Supravegherea focaruluisefacetimpde90de zile. Profilaxia tifosului exantematic se axeaza in primul rind pe masuri de distrugere apaduchilor si a oualor lor, Eradicareapedieulozei,obtinutaprincointeresareamaselorlargialepopulatiei,contribuie,lareducerea )imbolnavirilor, paniilaeradicarea bolii. .,.MALARIA (paludismul) Este 0boala produsa de unprotozoar dingenul Plasmodium carese transmite laam prin tantarul dinspecia Anopheles sise manifests clinic prin accese de febra,anemie, spleno-megalie (splina marita). Are0evolutie acuta saucronica. In prezent la noi malaria este eradicata, cazurile existente fiind din import. Exista insa pericolul importarii ei datorita numarului mare dediliitorii, precum si dezvoltarii conditiilor detransporturi. "Prufllaxie: 1. dezinsectia aeronavelor si vapoarelor, ceYindinzonelecu malarie 2. chimioprofilaxia antimalarica pentru cetatenii romanicare calatoresc irqari eu malarie (clorochina) 3.supravegherea clinica si hematologicii timpde6luni a cetatenilor care Yin dinzone cu .. ENCEFALITE VIRALE TRANSMISE PRINARTROPODE Artropodeleimplicate intransmiterea encefalitelor virale sunt tantariiExista 0mare varietate detantarieurolintransmiterea encefalitelor, Transmiterea laom este accidentala, prin intepatura artropodelor, Manifest3rile eUnicevariaza delaformeusoare, inaparente, pana laformegrave. Profilaxla consta inorganizarea actiunilor dedezinsectie. 7 Alteexemple deboli eutransmitere digestiva ''f,HEPATITA VlRALA Este0boalainfectioasa,specifica omului,produsade maimultevirusuricucaracter hepatotropsicare, introduseinorganismpecaledigestivasau- inmodincidental- pecaleparenterala,provoaca0imbolnavire generalsa organismului si mai ales a ficatului, manifestata prin simptome generale infectioase, digestive si hepatice, insotitesau nu deicter.. In functiede agentuletiologic, exista mai multetipuri de hepatite virale: - hepatita virala A produsa de virusul hepatiteiA - hepatita virala B produsade virusul hepatiteiB - hepatita virala C produsade virusulhepatiteiC - hepatita viralaD produsade virusul bepatiteiD Hepatita virala Asemainumestehepatitaepidemics.Afecteazaeel maiadeseacopiiisiadultii tineri. Numaruleel mai marede imbolnaviri se inregistreazatoamna$i iama. Sursa deinfectieestereprezentatanumai deomul bolnav.Transmitereaserealizeazadirect,pecale digestiva(fecal,orala)siindirect,prinmainimurdare,prineonsumdealimentecontaminatesi- mairar- prin consum de apa contaminata. Incubatia este de15 - 42zile. Simptomatologie:boaladebuteazacusimptomegeneraledeboalainfectioasa(febramoderata,dureri musculare,dureri articulare, faringita,etc.), simptome digestive(lipsa poftei de mancare,greturi,varsaturi, dureri epigastrice,etc.),simptomeneuropsihice(astenie,ameteli,cefalee,insomnie,etc.).Inperioadadestareapare icterul (colorarea in galben a tegumentelorsi mucoaselor), urina se inchide la culoare, devenind portocalie-inchis, scaunelese decoloreaza.In medieicterul dureaza intre14 - 21 zile. Ficatulsi splinasunt maritein volum. Diagnosticul se punepe baza simptomatologiei,recunoastereacontactului cu 0sursade infectie, analize de laborator. Evolutia in hepatita A este favorabila. Nu se cronicizeaza niciodata. Nu exista purtator de virus hepatic A Profilaxie sicombatere 1. Masurifatade izvorul deinfectie:. -bolnavilor la de boli contagioase - identificarea si supravegherea contactilor, - dezinfectia curenta la patul bolnavuluisiterminala in focar. 2. Masurifata de caile detransmitere: - pentruhepatita A: masuri de igienii personala si alimentara 3. Masuri fatade masareceptiva: - ridicarea nivelului cultural sanitar SALMONELOZELE'10 Suntinfectiiacute,foarteraspanditeatat la om, catsi la animale,determinatede diverse tipuride bacterii din genul Salmonella. Clasificare: - salmoneloze majore (febra tifoidii si paratifoidii A) - salmoneloze minore (gastroenterite,toxiinfectiialimentare) Rezervoruldesalmoneleestereprezentatdeanimaledomestice(porcine,bovine,ovine,caini,pisici), rozatoare (soareci, sobolani), animale cu sange rece (reptile, broaste, peste), pasari. Abatoarele constituie un principal "depozit" de salmonele (prinanimalelecare ajung aici, manipularea carniisi frecventaexcretiilor umane). Omuleste eliminator de salmonele in timpul bolii sau ca purtator convalescent,temporar (zile, saptamani), purtatorcronic,rareoripesteunandezile,purtatorsanatos("decontact"),pasager,maifrecventinpreajma bolnavilor si mairar dupaingestiaunui alimentcontaminat. In transmiterea salmonelelor eel maiimportantfactorilconstituiealimentelecontaminate (came,lapte, ouii)in diferite moduri:directde la sursa (animale bolnavesau purtatoare)sau pe parcurs(transport, depozitare, distribuire).Transmiterea directa(interumana) este posibila mai ales in mediu familial, in colectivitatile infantile, in mediu spitalicesc. Receptivitatca la infectieeste mai crescuta la copii,distrofici,tarati. SALMONELOZELE MAJORE.FEBRATIFOIDA Este0boalainfectioasaacuta,transmisibila,specificsomului,determinatadebacilultific,caracterizata clinic prinfebrii prelungitii,staretifica, eruptie lenticulara,tulburaridigestive. 8 .. Bacilul tificeste foarte rezistent inmediu extern:insolrezista1-5luni,inapa derau 4-10 zile,in apade canal6-12zile, ingheata 2-3luni,inlaptedelacateva zile la cateva saptamani, inmaterii fecale 25dezile.Este distrusla60Cin20min.precumsi desolutiidezinfectantecarecontinclorsicompusieuatemarideanioni (Bromoeet). Imbolnavirile prin febra tifoida in tara noastra s-au redus foarte mult, daraceasta ramane unperieol datorita circulatieisurselor deinfectienecunoscute reprezentate depurtatoridebacili tifici,precum ~ i datoritaformelor atipicedeboala, Rezervorul debacili tifici este exclusiv omul, Transmitereasefaceprincontactdirectcubolnavulsaupurtatorul(mainimurdare)sauindirect,prin consum deapa saualimente contaminate. Mustele sunt vectori pentru contaminarea alimentelor. Profilaxie ~ i combatere 1. depistarea precoce a bolnavilor siizolarea lorinspitalul de boli eontagioase; externarealorsefacedupa obtinerea a 3 coproculturi negative, la 5-7 zile interval. Dadbolnavul ramane purtator de bacili tifici, se procedeaza la sehirnbarea locului de munca daca lucreaza insectoare derise(alimentatie, aprovizionare euapa,colectivitati de copii) 2.dezinfectiecurenta lapatulbolnavului(dejectii,lenjerie,vesela),dezinfectieterminala ladomiciliu si salon (dupa externare) 3. depistarea sisupravegherea contactilor 4. protectia surselor de apa potabila, a alimentelor, indepartarea igienica a reziduurilor, dezmustizari, educatie .sanitara )5. profilaxie specified: vaeeinarea antitifica a persoanelor din rcgiuni eu febra tifoida, din regiuni de ealamitate, dincolectivitatile sezoniere si a tuturor contactilor eli uneazdeboala declarata, 7SALMONELOZE MINORE.TOx/INFECTII ALIMENTARE . Suntboli acute euun tablou clinic de gastroenterocolita acuta, Toxiinfectiile alimentare apar sub forma de focare epidemice colective sau familia1e ~ i mult rnai rar,sporadic, dupa consumul unor alimente contaminate. Izbuenirea epidemica inceteaza repede, odata cu seoaterea dineonsum sauepuizarea alimentului implieat. Alimentelecelemaidesincriminate sunt:carneasipreparateledincarne,laptelesiderivatele,pestelesi produsele dinpeste, produsedecofetarie, preparate dinalimente vegetale., Contaminarea alimentelor se poate produce petoteireuitullor, delaorigine, pana la consum. Toxtlnfectia alimentara cuSalmonella este eeamaifrecventa toxiinfectie alimentara intoata lumea. Izvorul de infeetie principal estereprczentatde:pasarisioua(inspecialderata),porci,bovine,peste, crustacee, rozatoare.Omul (bolnav sau eliminator) constituie eeldeal doilea rezervor. Calea de transmitere este orala, prin ingerarea dealimentecontaminate. Receptivitatea este generalasidepinde de: - cantitatea dealiment ingerat )- cantitatea degenneni/g aliment - tipul sicantitatea deenterotoxina - particularitatile biologice aleindividului. Tablou clinic: incubatia medie este de12 - 48 ore. Debutul este bruse eu eolici abdominale, greturi, varsaturi, cefalee, febra,diaree (scaune frecvente,fecaloid-apoase, verzui, fetide,cu mucozitati),deshidratare. Forme clinice:usoare, moderate,severe Evolutia estefavorabila yTOXIINFECTIA ALIMENTARASTAFILOCOCICA Estedeterminatadeenterotoxinastafilococicaprezentiiinalimentulcontaminatconsumat.Aceastaeste rezistentalacaldura. Izvorul principal de infectie este omul:cu infectii stafilococice cutanate (parazitii, piodermite, furuncule), respiratorii sau purtator sanatos (nazal, faringian)destafiloeoe. Contaminarea se produce prin contact direct, tuse, stranut, in timpul manipularii, pregatirii sauservirii alirnentelor. Izvoare deinfectie secundare pot fi~ i animalele bolnave prin produsele lorcontaminate (carnea,laptele). Profilaxie ~ i combatere 1. depistarea bolnavilor ~ i a alimentului incriminat cuseoaterea luidinconsum 2.controlul multilateral sirepetat (sanitar si veterinar) al tuturor produselor alimentare vegetale si animale ----3.controlulperiodicaltuturorpersoanelordinsectorulalimentar~ i alunitatiloralimentare(curatenie, dezinfectie, dezinsectie, deratizare) 4.pastrarea inconditii igienice si adecvate a alimentelor 5. prelucrarea termica suficienta si pregatirea corecta inainte de a ficonsurnate 6. respectarea conditiilor defolosireaghetiisi a apei 7. educatie pentru sanatate. 'f DIZENTERIA RACILARA Este 0boala infectioasa si contagioasa, exclusiv umaria,determinata de bacterii dingenul Shigella. Tipuri de bacili dizenterici sunt: Shigella Shig; Shigella Flexner; Shigella Boyd,Shigella Sonne. Bacilii dizenterici sunt rezistenti in mediul extern:rezista 90 de zilein apelecurgatoare, 22 de zile in apele de conducta, 2 ~ 4 zile inapamurdara de pestrazi,inlaptesi derivate de lapte 5-7zile,ingheata 2 luni, in materii fecalecateva ore. Sursa de lnfeetie este reprezentata de: bolnavul si convalescentul de dizenterie, purtatorii asimptomatici de bacilidizenterici. Transmiterea se realizeaza prin: maini murdare, alimente si obiecte contaminate (rolimportant detinandu-l mustele !). Au fostdescrise epidemii care au avutcale de transmitere apa, lapte, inghetata, alte produse alimentare contaminate depersoane infectate. Receptivitatea estegenerala, Profllaxie ~ i combatere 1.Intemareaobligatorieinspitaluldebolicontagioaseatatabolnavilor,cat~ i apurtatorilordebacili dizenterici; extemarea sefacedupaobtinerea a 3 coproculturi negative. Persoanele care raman purtatoare se dispensarizeaza ~ i i ~ i schimbi obligatoriu locul de munca, dacalucreaza in sectoare cu rise:sector alimentar,aprovizionare centrala cu apa,colectivitati decopii; 2. Dezinfectie curenta la patulbolnavului ~ i terminala in focar. 3. Controlul sanitar periodic al persoanelor carelucreaza insectoare cu rise. 4. Aplicarea masurilor de igiena elementara permanenta (spalarea pe maini,consumarea fructelor si legurnelor' binespalate, dezmustizari). 5. Vaccinarea antidizenterica se aplica incolectivitati cu risecrescut deimbolnavire prin dizenterie (copii, . handicapati, batrani). JBOALA CU I/yCIDENTAiN CRE$TERE: LEPTOSPIROZA Sunt bali infectioase acute,transmise de la animalla om, caracterizate clinic prin febra,frisoane, mialgii si prezenta unor sindroame deintensitate variabila (meningian, hepato-renal, hemoragipar). Agenti patogeni sunt reprezentati de peste 100 de tipuri de leptospire. Rezista 10-20 de zile in natura,in apa de canal,mlastini, pamant umed.Sunt distruse de caldura (60C)si produsi declor. Rezervorul ~ i sursele deinfectie il constituie animalele salbatice si domestice. Rozatoarele pot excreta toata viataleptospire prin urina. Transmiterea se faceprin contact directcu sangele, urinasau organele unui animal infectat sau cu solul sal' apacontaminata eu leptospire.Patrunderea inorganism sefaceprinleziuni,chiar superficiale alepieliisau prin mucoasa bucofsringiana, nazala, conjunctivala.. Receptivitaea. esiegenerala. Promaxie ~ i combatere 1. Izolarea bolnavilor obligatoriu inspitalul de boli contagioase. 2. Dezinfectie continua la patulbolnavului (inspecial a produselor bolnavului:sange, urina,secretii), 3. Purtarea obligatorie a echipamentului de protectie pentru cei expusiprin profesie. 4. Evitarea imbaierilor in apesituate langa crescatorii deanimale (inspec.deporcine) 5. Clorinarea bazinelor de inotsi protejarea lorimpotriva rozatoarelor, 6. Chimioprofilaxia expusilor profesional in cazdeinfectiiaccidentale (Penicilina sau Tetraciclina) 7. Vaccinarea antileptospirica a animalelor (caini, bovine, porcine). -,1.3.Organismul receptiv estereprezentat de organismul care- fiindexpusinfectiei - faceboala.Gradul de receptivitate al populatiei la diferite bolidifera in functiede varstii, sex,starea desanatate,etc. 10 Asupra masei receptive seaplica 2 masuri deprofilaxie: 1.- specifice- vaccinoprofilaxia, concretizata prin aplicarea Programului National de Imuniziiri - seroprofilaxia Ambele erese rezistentaspecifica aorganismului, 2.- nespecifice, generaIe - cresterea rezistentei nespecifiee aorganismului. Factorii epidemiologici seeundari, favorizantisunt: 1. factoriinaturali:geografici, meteorologici, climatiei 2. factorii economico-sociali concretizati in nivelul de trai (conditii de locuit, alimentatie si aprovizionare cuapa,etc.) sinivelul educatiei pentru sanatate. 1.3.1. mv -SIDA SIDA ::::Sindromul imunodeficientei umane dobandite Estc produsa deHIV =virusul imunodeficientei umane. HIV + ::::persoana infectata cuHIV. Sursa deinfectie:persoane HIV+ sau in stadiul SIDA Calea detransmitere: A.Contact sexual neprotejat eu 0persoana HIV+ sau cuSIDA B.Prin patrunderea decelulc saufluide contaminate in propriul fluxsanguin ')1. transfuzii eu sange sau preparate de sange contaminate cu HIV;transplanturi $i grefe cu organe si tesuturi contaminate 2.prin utilizarea instrumentarului medical contaminat cuHIV 3.prin utilizarea instrumentarului nemedieal, care produce intepaturi sau taieturi,contaminate eu HIV (truse defrizerii,coafura,manichiura, pedichiura.tatuaje, etc.) C.Delamama lacopil: - intimpul sarcinii - intimpul nasterii - prin alaptare Infectia cuHIV evolueaza in 2stadii: I.Stadiul HIV+ 2.Stadiul SIDA 1. Stadiul HIV+. 0persoana este Hl'V} din momentul contactului infectant. Stadiul de HIV+ poate dura de la 0luna pana la 5 - 10- 15 ani.In toata aceasta perioada, persoana in cauza esteaparent sanatoasa (nuprezinta semnedeboala), dar contamineaza laranduleipersoanele cucare arecontacte contaminante.Stadiul deHIV+ poatefi diagnosticatnumai prin efectuarea testuIui Hrv. Acesta consta indetenninarea anticorpilor anti HfVin - fangele (serul) uman.Anticorpii apar intr-un interval depana la3 lunideIa contactul infectant,nurnit fereastra 1munologica. Deci, pentru siguranta diagnosticului, testultrebuie repetat dupa 3 luni,interval, in care sa fie exclusa oriceposibilitate decontaminare. 2.Stadiul SIDA este fazaterminala a infectiei cu HIV.Evolutia esteinvariabila - spre deces.Sistemul imunitar care asigura apararea organismului impotriva agresiunii agentilor patogeni, este distrus. Datorita acestui fapt, decesul se produce prin infectii banale, care in mod obisnuit nu produc imbolnaviri (candidoze, herpes, zonazoster,pneumonii cugermeni saprofiti, etc.). Principalele semne care neindreapta spre diagnosticul SIDA sunt:scaderea ponderala peste 10%,febra prelungita eelputin 0luna, diaree cronica eelputin 0luna,infectii severe alecailor respiratorii inferioare, precum si limfadenopatie generalizata, herpes generalizat, etc. DiagnosticuI decertitudine se pune numai dupa efectuarea testului HIVConform legislatiei in vigoare (Ordinul M.S. nr.912/1994)rezultatele testului HIV sunt confidentiale. Tratament Laora actuala nu exista untratament care sa vindece SIDA. Tratamentul antiviral aplicat si la noiinmod gratuit (AZT) prelungeste perioada deHIV+.Deasemenea,aplicatdinprimele luni desarcinala gravide, reduce mult riscul transmiterii HIV-ului la fat. Pentru a prelungi cat maimult perioada de Hlv-r persoanele incauza trebuiesaaiba 0alimentatie corespunzatoare, bogata invitamine, unregim deviata echilibrat sisase adreseze unui medic pentru orice afectiune aparuta, deoarece acestea trebuiesc tratate cucea mai mare seriozitate. 11 -Prevenirea infectiei eu HIV A.Pentru transmiterea sexuala - abstinenta sexuala - partener unic, fidel - contact sexual protejat prin utilizarea prezervativului B.Pentru piitrunderea decelule sau fluidecontaminate inpropriul flux sanguin .- din 1994, intreaga cantitate desange destinata transfuziilor la noiintara este testata mv siHBV .(pt. hepatita B); sunt testate de asemenea persoanele care ofera organe sau tesuturi pentrutransplanturi sau grefe. - utilizarea deinstrumentar medical steril pentru fiecarepersoana inparte - utilizarea deinstrumentar nemedical steril deunica utilizare (truse individuale) sausterilizat (inultima instanta dezinfectat chimic corespunzator dupafiecare utilizare) C.Pentru transmiterea dela mama la copil: - cunoasterea propriei staride sanatate prin efectuarea testului HIV in mod gratuit inprimele luni de sarcina, aplicarea precoce a tratamentului cuAZTreduce mult riscul transmiterii infectiei lacopil - renuntarea Ia alaptare a mamelor HIV+ Atitudinea incazul inteparii sautaierii eu uninstrument contaminat: - stimularea sangerarii locale - spalarea la jet deapa 5 min - aplicarea deantiseptice, dezinfectante, spalare cu apii sisapun - prezentarea imediata la medic!!! 1.3.2. HEPATITA VlRALA. B Se mai numeste hepatita de seringa sau hepatita cu antigen Hbs. Are un caracter mai mult sporadic, aparand in focare familiale.Ambele virusuri hepatice (A si B)au0rezistenta mare fatii deagentii fizici si chimici. Rezista la alcool si la clorinarea uzuala a apelor.Se distrug prin fierbere prelungita (30min), sau prin autoclavare (metoda desterilizare ainstrurnentarului medical). Sursa de infectle este omul bolnav ~ i purtatorii devirus hepatic B. Transmiterea se realizeaza prin contact direct, intim, intrafamilial (contact sexual, sarut), parenteral, prin utilizarea de instrumentar medical nesteril, contaminat, prin utilizarea de instrumentar nemedical contaminat, care poate produce intepaturi sau tiiieri (trusede ras, manichiura, pedichiura, etc.),prin transfuzii cu sange sau preparate de sange contaminate, delamama la tat (transmiterea este identica cua HIV). Incubatia este lungii50- 180 zile. Simptomatologia: esteidentica cuceadescrisa lahepatita virala A. Evolutia nueste intotdeauna favorabila, hepatita Bputand ducelacronicizare siportaj deantigen Hbs. Diagnosticul decertitudine se bazeaza pedecelarea antigenului Hbsdinsange. Tratamentul: repaus la pat,regim igieno-dietetic sever,tratament simptomatic, vitaminoterapie. Profilaxie ~ i combatere: 1. Masuri fata deizvorul delnfectte: - izolarea bolnavilor la spitalul debali contagioase - identificarea sisupravegherea contactilor, depistarea purtatorilor deantigen Hbs 2. Masuri fatadedille detransmitere: - pentru hepatita B:utilizarea deinstrumentar medical steril, utilizarea deinstrumentar nemedical steril sau eelputin dezinfectat chimic, contact sexual protejat 3.Miisuri fata demasa receptiva: - ridicarea nivelului cultural sanitar - pentru hepatita B:vaccinarea contra hepatitei B.Vaccinul utilizat la noiintara este preparat prin inginerie genetica~ i nu produce reactii postvaccinale. 1.3.3. NOTIUNI GENERALE DESPREANATOMIA ~ I FIZIOLOGIA PIELII Pielea este un Invelis careacopera in intregime corpul.Este fermata din3 straturi: epiderm, denn sihipodenn.Este strabatuta de vase desange si terminatii nervoase.Contine glande sudoripare si sebacee. 12 Parul este0formatiune cornoasa. Radacina luiesteinchisa ingrasimea derrnului. Prezinta 0glanda sebacee anexa, bulbsi papila. Unghia este0placa cornoasa.Stii pe patul unghiei si prezinta 0radacina, unde ia nastere. Principalele functiialepielii sunt: 1. Protectie- mecanica - chimica - impotriva radiatiilor 2. Tennoreglare : rol inreglarea temperaturii 3. Organ desimt 4. Aparare impotriva infectiilor - integritatea pielii impiedica patrunderea microbilor - aciditatea pielii distruge microbii, rolasemanator il ausi uniiacizigrasi dinsecretia glandelor cutanate CAUZELE BOLILOR DE PIELE (dermatozelor) Buna functionarea celulelor pielii este influentata de .modul incarefunctioneaza restul organismului. Dermatozele pot fi: - deorigine interna, cauzate de tulburari ale functiilor altororgane; - de origine externa, In urma contactului cuagenti nocivi dinafaraorganismului. Cauzele derrnatozelor externe pot fi: )1. agenti fizici:frig,caldura,razele X,etc. 2. agenti mecanici: frecare~ i apasarerepetata 3. agenti chimici:- substante careactioneaza asupra tuturor persoanelor care Yinincontact cuele - substante careactioneaza numai asupra celor sensibilizati (vopsele de par, creme, etc.), sensibilitatea putand fi dobandita dupa contacte repetate cu substanta respective 4.agenti microbieni:bacterii,virusuri,ciuperci, etc. DERMATOZELE OBRAZULUI, PIODERMITELELOCALIZATE PE OBRAZ$I1NBARBA Deflnitie:infectiialepielii datoratestreptococilor ~ i stafilococilor. Pentru patrunderea gerrnenilor estenecesara 0leziune catde mica.Boala se poate lua: a. de la frizerii care au piodermite, fie candau leziuni alemainilor, fie cand au leziuni cu altelocalizari si i ~ iinfecteaza mainile; b.prininstrumentele careau fostutilizate inainte la 0persoana bolnava si nuau fost dezinfectate; c. prin instrumentele pastrate neigienic. Micile traumatisme provocate de brici pot servica poarta de intrare, fie ca se introduce un microb de la 0alta persoana, fiecasedisemineaza pe intreg obrazul 0leziune infectioasa careerastrict localizata. )Piodermitele barbii pot prezenta diferiteaspecte: a.foliculitele - leziuni inflamatorii alefolieululuipilos,datorate stafilocoeilor. Dupa sediullor sedeosebesc: - ostiofoliculite - leziuni superficiale ce se prezinta ca niste basicute eu puroi,in centrullor cu unfir de par; - foliculiteleprofunde- inflamatiearadaciniifiruluidepar.Seformeaza 0mica punga cupuroi,carese spargelasuprafata~ i seevacueaza puroiul(carevainfectafoliculiidinjur).Firuldepar estesieldistrussi expulzat. Seatrage atentiasanusestoarcaacestefoliculite.Zona cufoliculitenutrebuiebarbierita pentru anuse infectarestul obrazului prin interrnediul briciului infectat. b.furunculul - foliculita necrozanta cu perifoliculita - induratie a tesuturilor din jur. Candestesituat lanivelul feteiestefoartegraysistoarcerea luipoate dacomplicatii de0gravitate exceptionala (chiar moarte). c. sicozisul microbian - infectie stafilococica subacute -Ieziuni de foliculita, multiple, unele confluente. De obiceiinflamatiapornestedela0inflamatienazala- secretia nazalainfectata,infecteazamustata,deundese intinde,cuprinzand barba. d.impetigosaububeledulci.Infectiasuperficialaapieliidatoratauneiinfectiimixtecustreptococisi stafilococi. Inepidermseformeaza0bula cecontineunlichidcare devinerepedetuibure,purulent.Bula sesparge, puroiulinfecteaza pielea invecinata. Ramane 0eroziune pesuprafata careia, prin uscarea secretiilor, seproduce 0 crustagalbena, ca mierea.Se observa maidesIa copii, dar, se poate intalni si laadulti.Este foarte contagios. 13 --Persoaneleprezentand unadindiferiteleformedepiodermitevortrebuisafieindrumatecatreunitatile sanitare de specialitate (dermato-venerologie) si nuvor fi deservite pana nuvor avea permisiunea scrisa a unui medic de specialitate. Micozele barbii (trichofitiajiarbii) Unelespeciidec i ~ r a z i t e dauleziuniinbarba.Boala seiadelaomulbolnavsaudelaanimale bolnave.Transmiterea seface: - direct prin contact cubolnavul, - indirect prin obiecte infectate. Contaminarealafrizerieprin intermediulinstrumentelorinfectateestefoartefrecventasideaceeaboala trebuie safiecunoscuta defrizeri. In cursul barbieritului se poate infecta briciul, pamatuful, servetul, puful cu care se pudreaza dupa barbierit, etc.Prin intermediul aces torustensile infectate boala poate fitransmisa lapersoanele deservite ulterior. Trichofitia barbii se poate prezenta uneori subformaunor placarde scuamoase, asemanatoare leziunilor de trichofitieuscatadinpieleacapului.Celmaiadeseaseprezintasubformaunorleziunidefoliculitaprofunda subacutii:noduliinflamatori,supuratii,uniiizolati,altiiconfluenti.Firuldepar infectatseexpulzeazii odata eu puroiulincaresescalda radacina sa.Acesta esteaspectul clinic al sicizisului parazitar. Leziunile sunt localizate deobicei peobraji, fiepeunul,fie peamandoi, dar in acest dinurma caz,pe unul dinobraji leziunile sunt maiputin intinse (dispozitie asimetrica) Pentruca frizeriile sa nudevinii focarede transmisiune a acestor boli trebuie sa ia 0serie de masuri: I.Saserefuze barbieritul persoanelor ce prezinta leziuni scuamoase sau pustule inbarba, indreptandu-se aceste persoane spre unitatile sanitare de specialitate, unde se precizeaza diagnosticul sisefacetratamentul necesar.. 2.Sterilizarea ustensilelor intrebuintate 3. Inlocuirea pufului (eenupoate fi sterilizat) cu bucati devata, caresearunca dupa intrebuintare. 4.Intrebuintarea deservete individuale,fierte:;;icalcate dupa intrebuintare. 5. Este preferabil ca persoanele ce se barbieresc in mod obisnuit in frizeriisa-si aibe pamatuful personal (casi peria decap). 6.Spalarea atenta pemaini afrizerilor dupa deservirea fiecareipersoanc. PEDICULOZA $1 COMPLICA TIlLE EI Pediculoza capului estedatorata unui parazit deosebitde pediculoza corpului. Localizareadepredilectieaparazitului:retroauricularsiregiuneaoccipitala.Inacesteregiunisegasescouale parazitului, numitelindeni, care seprezinta canistebobite rnici,translucide,lipite defiruldepar. Ciupitura parazitului provoaca mancarimi si in urmascarpinatului seproduc zgaraieturi care seinfecteaza, Astfcl,se produc infectii (piodermite) care pornind din locurile aratate se pot intinde in toata pielea capului, uneori depasind zona paroasa.. Ustensilele infectate euocazia tunderii unuiastfelde bolnav potprilejui transmiterea piodermitelor, in cazul ciind sunt utilizate ulterior la unomsanatos. tara afidezinfeetate in prealabil. In masina de tunssi inperiile utilizate, raman firede par parazitate si astfel se poate transmite si pedieuloza. Pentru aseimpiedica transmiterea pediculozei estesuficienta curatirea eu indepartarea mecanica a parului parazitat dinmasina detuns,foarfece,piepteni.Maidificilestecuratirea periilor sidinacest motiv trebuie sase evite intrebuintarea lor, iar daca au fostfolosite, trebuie sa fie binespalate, muiate apoi in otet(care dizolva chitina oualor)sidinnouspalate,iarlasfarsit pudrate cu unpraf dezinsectant sauumectate cusolutie deinsecticid. 1.3.4.BOLl VENERICE MAJORE SIFILISUL,BLENORAGIA,SANCRULMOALE,LIMFOGRANULOMATOZAINGHINALA BENIGNA (boala Nicolas- Favre). SIFILISUL' Este 0infectie generals produsa de un microbin formade spirals - Spirocheta palida sau Treponema palidum. Rezista cateva orepeobiecte umede,in mediu extern.Este usor distrus deantiseptiee si dezinfeetante. Perioada deincubatie insifilis estede3 saptamani.Evolueaza in3 stadii:sifilisul primar, sifilisul secundar sisifilisultertiar, Sifllisul primar se caracterizeaza prin aparitia uneileziuni (sifilom) la locul de inoculare (mucoasa genitala ingeneral). Leziunea este subforma unei eroziuni rotunde,superficiale, nedureroase.Este insotita deadenopatie 14 (cresterea involum aganglionilor).Diagnosticul se puneprin ultramicroscopie si reactieserologies. .Aceastase pozitiveazadupa6 saptamani de Ia contactulinfectant. Sifilisulsecundar survine Ia 9 saptamani de Ia contactul infectant si consta in leziuni generalizate Ia nivelul tegumentului, mucoaselor, paruluisi unghiilor. La nivelul tegurnentului aparsifilide(ridicaturilenticulare roze, rosiisau aramii)eritematoase,papuloase, erozive, ulceroase, nedureroase, nepruriginoase. La nivelul unghiiIor intalnim:decolaripartiale sau totale, crapaturi,ingrosari, leziuni periunghiale. Lanivelulparuluiintalnim:alopecia(cadereaparului)sifilitica,difuzasauinIuminisuri,Potcadeade asemenea sisprancenele, Netratat, sifilisul treceinstadiul tertlar producand leziuni organice~ i nervoase. Tratamentul in sifilis esteobligatoriu si gratuit,in conditiide spitalizare. Sifilisulse transmite: 1. direct:- prin contactsexualgenitalsi extragenital 2. indirect - prin obiectecontaminate, inspecial cele care producintepaturi, taieturi(ace,lame, foarfeci,etc.). Prevenirea sifilisului - evitarea contactelor sexualeneprotejatc - utilizarea instrumentarului medicalsteril - utilizarea instrumentarului nemedicalsteril,de unicautilizaresau dezinfectat chirnic )- examen clinic~ i serologic periodical unor categoriide persoane,stabilite prin OrdinulM.S. nr.15/1982 $ANCRUMOALE Este0afectiune maifrecventintalniHi la barbat,decat la femei, produsa de bacilul DUCREY. Apare dupa 0incubatie de 1-3 zile sub forma unci pustule rapid transformate intr-o ulceratie, adesea profunda. Suprafata ulceratiei esteacoperita cu 0secretiepurulenta si este dureroasa. Inuneleeazuriseinsotestedeadenopatie(inflamareaganglionilor),careaparedupa2saptiimani,este unilaterala,dureroasa si evolueaza spre supuratie~ i fistulizare. Tratamentul sefacecu streptomicina, sulfamide, penicilina pecale generala, LIMFOGRANULOMATOZA INGHINALA w BENIGNA Este produsa de un virus specific, cu 0incubatie de 10-25 zile, sub forma unui sancru de inoculare(ulceratie) pe mucoasa genitals masculina ~ i extrem de rar pc mucoasa vulvara. Uleeruleste mie si dispare In cateva zile, este insotit de adenopatie, care intotdeauna este unilateralii, freevent inghinala. In lipsa tratamentului, ganglionii supureaza sise deschidnumeroase fistule,scurgandu-seun puroigalben vascosinitial,ee devineapoiseros,filant. Tratamentul generalconstainadministrareadesulfamide,antibioticecuspectru Iarg,iareellocalin deschiderea sidrenarea fistulelor,aplicatiilocale,radioterapiesau ablatiechirurgicala.. URETRITA GONOCOCICA (gonoreea,blenoragia)) Este0boalavenerica, contagioasa,cu localizare initial uretrala,produsa degonococ. Sctransmite direct,prin raportsexualsauindirectprin lenjeriesi obiectede toaleta, Incubatia variaza intre36 ore si 5 zile, eu limitamaximade 10 zile. Simptomatologie: 1. La barbat secretie purulentagalben-verzuie, mictiuni(urinari) freeventesi dureroase. Complicatii: edem preputial, firnoza, parafimoza, etc. Daca nu se intervine eu antibiotice, infectia se propaga la uretraposterioara, secretia diminua, mictiunile devin mai freevente ~ i se insotesc de tenesme (eontraeturi dureroase) si hematurie terminala., 2.La femeie:infectia prindeuretrasiyoluluterineusimptomatologie uretralaasemanatoarebarbatului, colul uterinesteedematiat, rosu~ i prezinta 0secretie purulenta,Blenoragia trece neobservata adeseorila femeie, Complicatii:bartolinita, eistita,salpingita,pelvi-peritonita, 3. La fetiteseasociaza eu inflamatia vulveisi a vaginului;vulvadevinerosie,edematiata sidin vagin se scurge 0secretie care pateaza lenjeria. Fetitele acuza dureri, usturimi ~ i arsuri locale. Se poate eomplica eu anorectita gonococica. Diagnosticul se pune pe bazasimptomatologiei clinice si pe examinaride laborator. Tratamentul se facecu penicilina, in dozelerecomandatede medic. .~I .. 15 i -1.4. EPIDEMIOLOGIA SI PROFILAXIA BOLILOR PARAZITARE SI A DERMATOMICOZELOR 1.4.1. BOLILE PARAZITARE Giardioza Este 0parazitoza dintre cele mai frecvente determinata de un protozoar flagelat nurnit GIARDIA - LAMBLIA. Estc 0parazitoza derepartitie universals, mtalnindu-se pe totglobul, atat inregiuni declima calda, cat si in cele cu clima temperata sau rece. Seintalneste atat laadulti,cat silacopii. Dupa 0incubatie de15 zile incep sa apara primele semne de boala. Fiind un parazit delocalizare intestinala, hepato-biliara, manifestarile clinice sunt din partea aparatului digestiv. Dintre simptomele digestive domina dureri abdominale, balonari, senzatii de greata, lipsa poftei de mancare. De asemenea un lac important it ocupa manifestarile nervoase (cefalee, ameteli, stari deoboseala, denervozitate) simanifestari alergice (urticarie, eritem, prurite). Prezenta giardiei constituie 0cauza decronicizare siagravare a hepatitei epidemicc, Tratament: cu Fasigin, Metronidazol. Principalul rezervor de infectie albolii il reprezintaomul bolnav saupurtatorul sanatoscareelimina chisturile infectioase odata cudejectiile, Ciiidetransmitere:chisturileeliminateintermitentodatacumateriilefecalesuntrezistenteinmediul extern,inschimb sunt distruse la temperatura de65C. Pe langa transmiterea directa prin maini contaminate, giardioza poate fi transmisa si prin interrnediul apei poluate, sau prin intermediul diferitelor alimente, pecare auajuns chisturile infectioase. Profilaxie:masuriledeprofilaxievizeazadepistareapersoanelorparazitatesitratarealor.Copiii,care urmeaza a fiprimiti incolectivitati, vor fi controlati parazitologic de2-3ori.Deasemenea adultii, care deservesc unitati decopii, care Iucreaza insector alimentar sau ininstalatii deaprovizionare eu apa potabila, vor fi periodic controlati i tratati, Dejectiile folosite ca i n g r a ~ a m i i n t in gradini vor fi inactivate, in colectivitatile de copii se vor folosi elite individuale, caresevor dezinfecta periodic, spalarea mainilor,spalarea corecta a fructelor sizarzavaturilor. Educatie sanitara prin crearea dedeprinderi igienice duce 1arezultate bune inprofilaxia acestei parazitoze. Trichineloza Este 0boala parazitara determinata de unnematod TRICHINELLA SPlRALIS. Apare printre persoanele care consuma carne depore (mistre], urs) infectata siinsuficient tratata tennic. Este 0boala derepartitie universals, cu0frecventa mai mare inAmerica deNord siEuropa Centrala i de Est.InRomania trichineloza afostsemnalata inca din secolul trecut.Boala pare safiemai frecventainArdeal, Banat, Oltenia si Muntenia. Ciclul incepe dupa ingerarea carnii de pore, in care se gasesc larvele inchistate aleparazitului. Subactiunea suculuigastriclarvele seelibereaza dinchisturi,sevor fixa in mucozitatile intestinului subtire, apoi dinlarve se ,vorformaadultii.Larvele prin caleasangvina sevorraspandiin Intregorganismul,localizandu-se inmuschii} activi:diafragma, intercostali, masticatori, globi oculari, ai limbii. Larvele se inchisteaza, apoi chisturile se calcifica. Calcificarea chistului nuinseamna moartea parazitului care ramane viabil pana lapeste 40deani. Debutulin trichineloza este deobicei brusc,incepand cufrison,febra,cefalee, astenie, injaza a doua apar dureri abdominale, greturi, diaree, edem facial,palpebral. In fazaatreia- durerimusculare(candlarvelemigreazainmuschi),tulburaricardio-vasculare,ale aparatului respirator,alesistemului nervos.Eozinofilia inscrie valori ridicate. Tratament: Metronidazol (Vennox) asociat euuntratament antiinflamator siantialergic. Principalul rezervor de infectleesteporeul, mistretul, ursul ~ i animaleledomestiee sau salbatice,la care este cunoscut canibalismul. Porcii se pot infecta ingerand chisturile parazitului odata eu cadavrele sobolanilor, Cal detransmitere: prin intermediul carnii depore infestata,care nua fost tratata terinic suficient. Profilaxie: prevenirea infestarii porcilor prin metode destarpire a rozatoarelor, interzicerea introducerii in alimentatia porcilor aresturilor rezultatedinsacrificareaaltorporci.Sacrificariledeporcinevor trebuisupuse controlului veterinar obligatoriu. 16 Toxoplasmoza Este 0boala parazitara determinata deprotozoarul TOXOPLASMA GONDll. Parazitul se prezinta sub 0forma vegetativa si sub0forma chistica. Poate sa ajunga in celulele musculare, nervoase si in celule parenchimatoase alediferitelor organe. Are0repartitie universals, lntalnindu-se caboala Ill,om petoate continentele. Toxoplasmoza poate fi contactata din afara dupa nastere (toxoplasmoza sau alteori boala este contactata incain cursul vietii intrauterine (toxoplasmoza congenitala). In toxoplasmoza ca$tigata stadiul acut sau subacut alboliieste dominat defonnele limfoganglionare, forme oculare, viscerale, encefalitice. Intoxoplasmoza congenitala apar diverse malformatii alefatului:hidrocefalia, microcefalia, mongolismul, buze deiepure, malformatii cardio-vasculare. Rezervorul de infectie 11reprezinta pisica sialteanimale (cabaline, ovine,caprine sichiar pasari), Un rol important ii revine pisicii lacare parazitul areunciclu evolutiv complet. Parazitul ajungeIll,om prin intermediul fructelor sau zarzavaturilor insuficient spalate, pecare au ajuns oochisti eliminati depisica, Oochistii infectiosi ai pisicii pot trecc Ill,om si in urma unui contact rnaiapropiat cu aceste animale. In afara de aceasta cale de transmitere digestiva exista sicalea detransmitere transplacentara deIll,mama Ill,flit. Profilaxie:evitareacontactuluicuanimale,masurideigienaindividuala $i deigienaalimentara,Masuri deosebite sunt recomandate in profilaxia toxoplasmozei congenitale. Astfel gravidele pana la3 luni desarcina pot fianalizate si in cazuri pozitive avortul esteindicat. Teniaza ) Teniazele sunt boli parazitare determinate de TAENIA SAGm:ATA sau TAENIA SOLIUM. Formele larvare ale celor doua tenii sunt cisticercii: Cisticercus bovisdincarnea de vita si Cisticercus celulosae din carnea de pore. Formele Iarvare ale teniilor ajung intubuIdigcstiv alomului odata cucarnea infectata depore sau devita, atunci,cand aceasta esteconsumata inainte deafiinmod suficient tratata termic.Instomacsiapoiin intestin scolecsii eliberati sefixeaza demucoasa intestinala si inaproximativ 2-3luni ianastere parazitul adult. Teniile au0repartitie universala. Bolnavii infectati incep sa eliminc proglote odata cuscaunele, dar$i intre ete.Apar dureri epigastrice, pofta capricioasa demancare,balonari,cefalee,ameteli,senzatii degreata,fenomenenervoase,prurit anal sau nazal, urticarie. Tratament: Mepacrin Rezervorul de infectle inboala este omul purtator alparazitului. Unrolimportant inraspandirea bolii poatesarevinasiacelor bolnavi,carenuiaumasurideinactivareaprodusiloreliminati,Lipsadelatrinesau constructianecorespunzatoarealorpotduceIll,infcctareafrecventaaanimalelor.Sacrificarileclandestinede porcine si bovine, practicarea unui control superficial in abatoare pot face ca 0came infectata sa ajunga in consumatie, Acest lucru este po sibil atunci cand camea nueste suficient tratata termie. Prcfllaxie: produsele eliminate vor fiinactivate cuapaclocotita $i aruncate incloset. Se va consuma came tratata terrnic sufieient. Pastrarea carmi timp de10 zile Ill,- 10C sau 30-40 orela - 20C poate Juce Ill,distrugerea cisticercilor. Ascaridoza, tricocefaloza,oxiuraza Boli determinate deviermi nematozi. in cadrulAscaridozei parazitiiadultiajunginjejunsiileonsiexercita0actiunemecanica,traumatica, oclusiva, toxico-alergica, bacterifera. Boala are0repartitie universals, dar mai frecventa inmediul rural. Tratament: Decaris, Metronidazol. Quale eliminate odata cumateriilc fecale nusunt embrionate $i nusunt infectioase. Evolutia lor Ill,stadiul de oua infectioase se facepe pamant, in mediul extern. Raspandirea oualor pesol,in apa sau pealimenteestefavorizata Inmediul ruraldelipsadeclosetesau closete prost construite.Folosireamateriilor fecalenetratate, caingra$amant pentru gradini duce Ill,eontaminarea produselor cultivate peaceste terenuri. Infestarea omului sefaceprin alimente (legume, fruete,zarzavaturi) nespalate, prin maini murdare Profilaxie:construirea declosete corespunzatoare,inactivarea dejectiilor umaneinainteafolosiriilorca educatia sanitara a populatiei. Tricocefaloza - determinata de TRICHIURIS TRICHIURA. Este 0parazitoza de repartitie universala, Produce tulburari gastrointestinale, dureri abdominale,greata, varsaturi, balonari, tulburari nervoase, alergice, anemie. Tratament: euVennox Rezervorul de Infectie este omul bolnav. Ouale eliminate nusunt infectioase, evolutia lor,ca$i Ill,ascaris, arelocinmediul extern, pe pamant, 17 Profilaxie:casiinascaridoza,serecomandaconstruireadeclosetecorespunzatoare,spalarea fructelor, zarzavaturilor, intretinerea igienica a mainilor, educatie sanitara, Oxiuraza - determinatd de parazitul ENTEROBIUS VERMICULARIS Din ouale ingerate pecale digestiva sevor formaadultii,carese stabilesc incecum sicolonul ascendent. Migratia oxiurilor pline eu oua dincecum pana la orificiul analse faceseara ~ i noaptea si este insotita de un prurit analadesea insuportabil. Caracterul particular al depunerii oualor este principala cauza a autoinfestatiei. Bolnavii iau pe maini, subunghii 0parte dinouale depuse, carevorajunge chiar indimineata urmatoare in