Ieşirea economiei mondiale din criză

7/28/2019 Ieirea economiei mondiale din criz

1/6

Iesirea din criza in 12 pasi

Cum arata planul pentru iesirea din recesiune si revenirea la crestere economica

elaborat de investitorii straini si specialisti locali de prim rang Pentru a elabora

Programul pentru Crestere Economica Actiuni Prioritare pentru Repornirea

Economiei, Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a apelat la propriii membri, dar si la

reputati economisti: Lucian Anghel economistul-sef al BCR, Laurian Lungu Managing

Partner al Macroanalitica, Valentin Lazea economistul-sef al BNR, prof. Ovidiu

Nicolescu presedinte al Consiliului National al In tre prinderilor Mici si Mijlocii din

Romania.

Solutiile au fost structurate in 10 domenii de actiune, detaliate mai jos. Daca s-ar

implementa solutiile prioritare propuse de CIS, pana in 2015 Produsul Intern Brut (PIB)

al Romaniei ar creste cu 11,6%, piata muncii ar avea 250.000 de noi locuri de munca,

iar veniturile bugetare ar avansa cu 8,5%. Costurile bugetare suplimentare presupusede implementarea celor mai urgent 12 actiuni sunt de doar 0,73% din PIB-ul estimat

pentru 2010, adica 864 de milioane de euro. Pe termen lung, este de asteptat ca

masurile sa genereze o crestere economica indirect suplimentara de aproximativ 15-

20% din impactul direct. Referindu-se la impactul pe care l-ar putea avea acest

document strategic in economia romaneasca, Lucian Anghel a spus, in exclusivitate

pentru Biz: Romania are nevoie in acest moment de o viziune pe termen lung care sa-i

permita sa fructifice avantajele de care dispune in conditiile consolidarii fiscale, care

este necesara dar nu si suficienta pentru relansarea rapida a cresterii economice

durabile. Este o sansa pe care Romania nu ar trebui s-o rateze.

DECALOGUL REPORNIRII ECONOMIEI

Primul domeniu se refera la stabilizarea mediului economic. Masura prioritara

pentru stabilizarea mediului este introducerea in cadrul Ministerului Finantelor a unui

Registru transparent de Creante asupra bugetului de stat, cu o scadenta atribuita

fiecarei creante. O alta masura este inceperea programului Prima Casa 3. Pana in 2015,

masurile propuse pot genera credite de aproximativ 2 miliarde de euro (+1,5% la PIB).

Masurile ar duce la crearea a 31.000 de noi locuri de munca, ce se vor reflecta intr-o

crestere de 1,2% a veniturilor bugetare. Costurile bugetare sunt estimate la 70 milioane

de euro. Masura propusa la capitolul guvernanta este crearea unui Consiliu de

Dezvoltare Economica, format din profesori si cercetatori reputati si reprezentanti ai


2/6

sectoarelor privat si public, ai patronatelor si ai sindicatelor, pentru a ajuta la definirea

strategiei pe termen lung a economiei.

Domeniul trei este legat de sustinerea dezvoltarii IMM, unde CIS propune crearea

de facilitati de creditare subventionata prin contributia comuna a bancilor si a sectorului

public. Ar putea fi infiintata o banca sau un fond de dezvoltare care ar putea preluaacest rol (pe modelul KfW din Germania), pentru a ajuta la cresterea ratei de absorbtie

a fondurilor UE. Sunt prognozate imprumuturi de 250 mil. euro, precum si 9.000 de noi

locuri de munca. Acestea din urma se vor reflecta mai departe in cresterea veniturilor

bugetare cu 0,4%, in timp ce costurile la buget ar urma sa fie de doar 0,04% din PIB. Un

domeniu important este si sprijinirea noilor investitii.

Principala masura este dezvoltarea pietelor de capital prin listarea locala si

internationala a Fondului Proprietatea si prin stabilirea unui program accelerat, clar si

transparent de privatizare a companiilor de stat, inclusive actiunile minoritare. Toate

fondurile obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni inca detinute de stat (2 mld. euro)

trebuie investite in infrastructura, conducand la cresterea PIB cu 2% si la avansul

veniturilor bugetare cu 1,6%.

Al cincilea domeniu, al accesarii finantarii din fondurile UE, propune ca masura

principala externalizarea sau centralizarea managementului procesului de acce sare a

fondurilor sau, ca alternativa, revizuirea schemelor de bonusare a angajatilor statului

care lucreaza cu fonduri de la UE. Prima solutie va rezulta in atragerea anuala de

fonduri structurale in valoare de 400 mil. euro, insemnand o crestere a PIB cu 3,6%

pana in 2015. In plus, cei 75.000 de noi angajati preconizati pe termen mediu vor

contribui, la randul lor, cu o crestere de 2,9% a veniturilor bugetare. Costurile primei

actiuni sunt estimate sa ajunga 400 mil. euro.

A doua propunere se preconizeaza sa aduca anual 144 mil. euro din absorbtia

fundurilor pentru agricultura, rezultand intr-o crestere cumulata de 1,3% a PIB. Cele

26.000 de noi locuri de munca sunt estimate sa duca la cresterea veniturilor bugetare

cu 1%, in timp ce costurile sunt preconizate pe termen mediu la 140 milioane de euro.

Domeniul infrastructura defineste doua actiuni prioritare. Mai intai, Romania ar putea

depune impreuna cu Bulgaria sau Ungaria o candidatura comuna pentru organizareaCampionatului European de Fotbal din 2020. Actiunea ar conduce la dezvoltarea

infrastructurii tarii cu un cost total estimat la 10 mld. euro, care va fi distribuit pe

parcursul a zece ani, insemnand o crestere anuala a PIB de un procent. Numarul

turistilor care ar veni in Romania ar creste cu un milion in timpul Campionatului si cu

jumatate de milion in fiecare an dupa aceea. In al doilea rand, CIS considera ca


3/6

modelele de cofinantare sunt benefice pentru dezvoltarea infrastructurii si, pentru a

grabi procesul, sectorul privat este pregatit sa contribuie suportand costul de initiere a

unui mare proiect de infrastructura propus de guvern.

Principala prioritate in domeniul agricultura este accelerarea investitiilor in

infrastructura prin atragerea de fonduri UE de 150 mil. Euro anual. Masura va reducedeficitul comercial si inflatia si va costa aproximativ 40 mil. euro. Prioritatea centrala

legata de politica fiscala este concentrarea controalelor catre platitorii de taxe care

prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala. Sectorul privat este dispus sa sustina

financiar lupta impotriva evaziunii fiscale, angajand companii de securitate care sa

imbunatateasca controlul vamal. Prin scaderea evaziunii, aproximativ 460 mil. Euro vor

fi disponibile anual pentru investitii, vor aparea 46.500 de noi locuri de munca, care

duc la o crestere de 1,8% a veniturilor bugetare.

Cea mai urgenta actiune pentru reformarea sistemului juridic consta in ajustarea

legislatiei muncii. Rezultatul va fi o scadere cu un procent a somajului si crearea a

84.000 de noi locuri de munca temporare si permanente pe termen scurt. Nu in ultimul

rand, este nevoie de modernizarea sectorului public. Masura propusa este reformarea

administratiei publice prin folosirea de indicatori de eficienta clar definiti. Eficientizarea

structurilor prin evaluarea abilitatilor angajatilor si a calitatii ser viciului si prin

implementarea conceptului de Guvernare este de asteptat sa aiba un impact social si

financiar pozitiv.

O solutie pentru iesirea din criza: recuperarea datoriilor

Germaniei din relatiile comerciale nerespectate cu

Romania

Inainte de a da curs argumentelor proprii, provocm cititorii s rspund la urm-

toarea ntrebare: Care ar fi perspectiva Romniei n contextul ncasrii unor despgubiri

de la Germania, aferente relaiilor comerciale nerespectate de 18,88 miliarde de euro?

In contextul actualelor evenimente din Romnia i pe fundalul vizitei la Bucureti

a delegaiei FMI se nate ntrebarea: care sunt perspectivele economico-sociale

ale Romniei? Elaborarea unui rspuns temeinic presupune o analiz riguroas a

posibilitilor de a gsi alternative de finanare pentru a depi actuala criz financiar.


4/6

Fr a avea pretenia de a releva un miracol salvator, vrem s aducem n atenia ce-

lor avizai (dar i a publicului larg) o situaie creat ca urmare a acordului de cliring ro-

mno-german ncheiat n urm cu 66 de ani.

In perioada subordonrii Romniei de ctre Germania hitlerist s-a ncheiat, n

anul 1935,Acordul pentru reglementarea plilor ntre Imperiul German i

Regatul Romniei.Prin acest acord s-a stabilit ca plile dintre Romnia i Germania,

provenind din schimbul de mrfuri i din alte obligaii de stat i particulare, s fie

efectuate prin cliring bilateral ntre Banca Naional a Romniei i Casa German de

Compensaie din Berlin. Printr-o clauz instituit n 1940, Banca Naional a fost obli-

gat s achite exportatorii din Romnia, chiar dac sumele necesare pentru aceasta de-

peau vrsmintele n lei ale importatorilor. Deoarece Germania hitlerist importa din

Romnia mai mult dect exporta, aceast obligaie, la nceput limitat ca sum, a ajuns

n anul 1942 s nu mai aib nicio limit convenional de sum. Fluxul de mrfuriromneti spre Germania, fr s fie nsoit de un flux corespunztor dinspre Germania

spre Romnia, s-a soldat cu srcirea de mrfuri a populaiei romneti, cu o cretere a

inflaiei i cu o crean n mrci nevalorificabil a BNR fa de Casa German de

Compensaie. Aceast crean nevalorificabil a reprezentat un credit forat n mrfuri

acordat economiei germane de economia romneasc. Dei au existat preocupri i in-

tenii concrete pentru frnarea creterii soldului (ca urmare a schimbului neechivalent

cu Germania), acestea au fost respinse sau formal acceptate de ctre Berlin.

Menionm c, n cadrul sistemului de cliring (numit i comer n compensaie),

dac schimburile nu sunt echilibrate (exporturile s echilibreze importurile n cadrul o-

peraiunilor aferente aceluiai partener), se impune ncetarea acordului (ceea ce nu s-a

ntmplat n cazul Acordului din 1935 dintre Romnia i Germania). Mai mult, pentru a

asigura continuitatea operaiunilor, Germania a utilizat o gam larg de mijloace

diplomatice, punndu-se n discuie chiar soarta granielor statului. Ex-

trapolndu-se analiza, se poate aprecia c subjugarea economic a Romniei de ctre

Germania a debutat cu Tratatul economic romno-german din 23 martie 1939.

Conform lucrrilor de specialitate romneti1, la jumtatea anului 1944,

soldul activ pentru Romnia al cliringului romno-german ajunsese la 57,8

miliarde de lei, respectiv circa un miliard de mrci. Conform lucrrilor de specialitate

strine2, soldul activ pentru Romnia al cliringului romno-german (la sfritul anului

1944) era de 1.126,4 milioane de mrci imperiale. Plecndu-se de la aprecierea c

1 reichsmark este evaluat, n prezent, la 3,3 euro, se poate calcula, estimativ, valoarea


5/6

cuantumului datoriei: 3,717 miliarde de euro, fr a aduga i dobnda aferent celor

66 de ani - din 1944 pn n 2010; fr a ne lansa ntr-un calcul matematic costisitor de

actualizare, ci doar dac am calcula o dobnd moderat de doar 2,5% pe an, se poate

aprecia c valoarea total a datoriei (suma iniial i dobnda capitalizat) se ridic la

18,88 miliarde de euro.

Pentru a nu fi acuzai de mimetism (de curnd, Grecia a amintit Germaniei c nu

i-a achitat integral despgubirile de rzboi), vrem s precizm c cele dou situaii nu

sunt comparabile. Soldul activ al Romniei nregistrat n urma cliringului romno-

german este un rezultat al activitilor comerciale derulate ntre cele dou ri (i nu o

pretenie instituit ca urmare a unor evenimente/conflicte militare, ca n cazul Greciei).

La baza sa a stat un contract semnat de ambele pri, de comun acord (fr

elemente de constrngere). Nerespectarea acestui acord internaional activeaz dreptul

uneia dintre prile semnatare de a trage la rspundere (chiar dac mai tardiv) cealaltparte care nu-i respect obligaiile contractuale.

Cercetnd n arealul istoriei, am urmrit dac aceast obligaie s-a prescris sau s-

a stins printr-o form concret de acord interstatal. n primul rnd, precizm c n

dreptul internaional nu exist o reglementare clar privind termenul de prescriere a

obligaiilor decurgnd din acordurile comerciale ncheiate ntre state. n al doilea rnd,

menionm c dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, ntre Romnia i Germania

nu s-a ncheiat niciun tratat de pace (aa cum a fost Tratatul de pace al Germaniei

cu Polonia). De regul, prin ncheierea tratatelor de pace ntre state se vizeaz nu doar

rezolvarea diplomatic a unor aspecte de ordin militar, ci i reglementarea relaiilor

comerciale.

Revenind la ideea iniial - elaborarea soluiilor de ieire din criz prin

identificarea unor poteniale surse de finanare pentru Romnia -, menionm c la baza

cercetrii nu a stat nici intenia de a fi descoperitorii unui miracol i nici intenia de a

denigra practicile comerciale germane. Din contr, animai de ideea valorificrii oricrei

surse poteniale pentru depirea actualei crize cu care se confrunt Romnia, ne

asumm responsabilitatea de a fi promotorii unui demers firesc, bazat pe date

concrete.Deoarece poziiile pro i contra sunt n mod egal fecunde (ele determinndu-

se reciproc), suntem deschii provocrilor critice pe aceast tem.

Bibliografie

1. Kiriescu, C., Sistemul bnesc al leului i precursorii lui, vol. 2, p. 503


6/6

2. Rieder, Maximiliane, Deutsch-italienische Wirtschaftsbeziehungen: Kontinuitten

und Brche 1936-1957 (Relaiile economice germano-italiene: continuitate i ntreruperi

1936-1957), p. 41

3. http://www.revistabiz.ro/iesirea-din-criza-in-12-pasi-41.html

4.http://www.sfin.ro/articol_19825/o_solutie_pentru_iesirea_din_criza_recuperarea_d

atoriilor_germaniei_din_relatiile_comerciale_nerespectate_cu_romnia.html
http://www.revistabiz.ro/iesirea-din-criza-in-12-pasi-41.htmlhttp://www.sfin.ro/articol_19825/o_solutie_pentru_iesirea_din_criza_recuperarea_datoriilor_germaniei_din_relatiile_comerciale_nerespectate_cu_romnia.htmlhttp://www.sfin.ro/articol_19825/o_solutie_pentru_iesirea_din_criza_recuperarea_datoriilor_germaniei_din_relatiile_comerciale_nerespectate_cu_romnia.htmlhttp://www.revistabiz.ro/iesirea-din-criza-in-12-pasi-41.htmlhttp://www.sfin.ro/articol_19825/o_solutie_pentru_iesirea_din_criza_recuperarea_datoriilor_germaniei_din_relatiile_comerciale_nerespectate_cu_romnia.htmlhttp://www.sfin.ro/articol_19825/o_solutie_pentru_iesirea_din_criza_recuperarea_datoriilor_germaniei_din_relatiile_comerciale_nerespectate_cu_romnia.html

Ieşirea economiei mondiale din criză

Documents

Transcript of Ieşirea economiei mondiale din criză