A fost aprobata rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 1995

1

J

Senatul şi Camera Deputaţilor, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi, proicctul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr.. 2/ 1995 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1995. Rectificarea a fost impusă de schimbările intervenite în evoluţia indicatorilor economici şi a măsurilor de protecţie socială adoptate^ se arată în expunerea de motive a Guvernului. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1995 rectificat va avea 337,6 miliarde de lei venituri şi 317,17 miliarde de tei cheltuieli. Pentru micşorarea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat s-a propus în proiect reducerea contribuţiilor de asigurări sociale - cu 338,5 miliarde de lei, a cheltuielilor cu pensiile - cu 208,5 miliarde de lei şi a cheltuielilor cu plata indemnizaţiilor pentru incapacitate

- temporară de muncă. La bugetul fondului de pensie suplimentară se vor majora veniturile din contribuţiile salariaţilor şi a celor din dobînzi. întrucît numărul beneficiarilor de pensie suplimentară a crescut, se vor mări cu 110 miliarde de lei cheltuielile ocazionate de plata drepturilor. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj a înregistrat un excedent de 259,3 miliarde de lei, faţă de 42,4 miliarde de lei, prevăzute. în acest sens, se va reduce numărul mediu de beneficiari ai ajutorului de şomaj, cu 144.500 persoane^ funar, respectiv, a plăţii, cu 166,6 miliarde de lei. De asemenea, se va micşora numărul de beneficiari ai alocaţiei de sprijin, cu 40.000 de persoane lunar.

♦ Agenda t i♦ Rozavînturilor/3♦ Viaţa politicâ/4♦ Artă - culturâ/S♦ Administraţia locală/6♦ Publicitate/7-I0 ^♦ Varietăţi/U ^♦ Sporim♦ România-vatri eterni/13♦ Economia/14♦ Ereniment/lS :♦ Ultimă ori/l6

P®1f 1 lh S

n i 3i 1 «

E lf lT iT n d & p & n d & n t

ANUL VII NR. 1645 ISSN 1220-3203

JOI18 APRILIE 1996

16 PAGINI 300 LEI

Vremea ya fi rece cu ceru) temporar noros. Pe alocuri va ploua slab. Vîntul va sufla moderat din sector NE. Tem­peratura minimă se va situa între -2 şi l grad C, iar cea maximă înlre 6 şi 9 grade C.

Ieri, la Cluj-Napoca, la ora 13, se înregistrau 7 grade C, iar presiunea atmosferică era de 728 mmHG, în creştere. (Meteorolog de scrviciu: Ioan GIURGIU)

' s

Dăunătoarele bîlbfleli ale conducerii Minisleiului Apărării (II)

VALER CHIOREANU

omânii au fost mereu atenţionaţi că împlinirea dorinţei lor de aderare la NATO depinde într-o măsură

__ covîrşitoare de reglementarea relaţiilor cu Ungaria.Aşa declară oficialii Organizaţiei Nord-Atlantice şi noi trebuie ,

* să ne purtăm conform cerinţelor acestora. Dar relaţiile cu Ungaria la nivel oficial sînt foarte greu de reglementat - din anumite motive: psihologice, în primul rînd, dar şi politice. Românii au fost determinaţi în decursul istoriei să creadă că Ungaria rîvneşte la o parte a teritoriului lor. Dacă e aşa, înseamnă că România trebuie să aibă o armală care să descurajeze încercările Ungariei de a-şi împlini «dorinţele de cucerire. In ciuda acestei stări de lucruri, relaţiile dintre armatele celor două ţări sînt, la nivelul

; percepţiei generale, foarte bune. Există acordul "cerului deschis” (care a murit între timp) şi o intensă activitate de "cunoaştere

. reciprocă” r generali şi soldaţi români participă la consfătuiri şi aplicaţii în Ungaria, cei unguri, în România. \

Acestea sînt însă aspectele de suprafaţă ale problemei. în straturile mai ascunse lucrurile arată altfel. în timp ce vorbeşte

• despre buna înţelegere cu vecinii, Ungaria se înarmează. în curînd, ca va analiza ofertele a şapte firme privind achiziţionarea a 30 de instalaţii de rachete sol-âer şi va cumpăra de la Republica Belarus 100 de tancuri destinate să reînnoiască parcul de mijloace motorizate. Cu mare probabilitate, pînă la sfîrşitul mileniului, armata ungară va achiziţiona 25-30 de avioane de vînătoare compatibile cu cele ale NATO. Toate acestea se petrec în timp ce România abia reuşeşte să menţină pe linia de plutire cîteva „ uzine de armament, şi aceasta după interminabile discuţii în Parlament Se întîmplă însă o situaţie foarte ciudată. Cele două ţări, la fel ca toate statele din Europa, trebuie să respecte un anumit plafon al înarmării - conform Convenţiei de la -Viena, Plafonul a fost stabilit pe vremea cînd exista tratatul de la Varşovia, ai cărui conducători (ruşi, evident) au încadrat Ungaria:

-în prima linie de "luptă împotriva capitalismului”, de aici decurgînd nevoia unui plafon mai ridicat pentru Ungaria. Această . diferenţiere în tratamentul celor două ţări se menţine pînă în prezent Astfel că nu apare deloc exagerat scenariul unui analist militar american' care a închipuit un război între Ungaria şi România (provocat-de prima ţară), război cîştigat de Ungaria ca urmare a surprizei provocată la nivelul conducerii armatei române ; şi-unei înzestrări militare adecvate. : - /•. .

Ce se Mmplă în acest domeniu în România ultimilor ani? Se întîmplă ceva rău în industria de armament şi o tot mai îngrijorătoare nepăsare a unor politicieni faţă de necesităţile de înzestrare a armatei. Lucrurile nu se opresc însă aici. în timp ce armata ungară se modernizează, un fost ministru al apărării român tratează problema în felul următor: ”Eu am în curte un cîine^ vecinul meu ungur are şi el un cîine. Cîinii se latră prin gard”. Acest fost ministru este acum (sau a fost) reprezentantul

- , continuare în pag. a 4-a

RU.N.R. şi P.D.S.R. împart "Vatra Românească”

P.U.N.R. acuză P.D.S.R. "câ încearcă destabilizarea Uniunii "Vatra Românească", după ce a eşuat în încercarea de a obţine controlul asupra ei. ' „! Potrivit liderilor P.U.N.R.,"o acţiune de subminare a actualei conduceri a U.V.R." are loc în întreaga Transilvanie şi este pusă în aplicare prin intermediul prefecţilor P.D.S.R. Preşedintele filialei Alba a Vetrei'a trimis un fax prefectului Grigore Zâne cerîndu-i sprijinul pentru a lua legătura cu o persoană d in- conducerea clujeană a Uniunii .Scopul celor din Alba este o consultare în legătură cu necesitatea convocării Conferinţei Naţionale Extraordinare a Uniunii, care-să aleagă o nouă conducere

■ naţională şi să adopte un nou statut, i 'Prin faxul trimis la Cluj de la Prefectura d in1

Alba, prefectul Zanc este rugat să predea "persoanei ■ v izate^. un. plic-conţ i nî nd ; anumite • materiale. Acesta a fost expediat, probabil, prin poşta guvernamentală şi e greu de crezut că P.U.N.R. l-a interceptat. Avem motive să credem că liderii P.U.N.R. cunosc numele "persoanei vizate”, dar nu l-au dat publicităţii, semn că ar putea f i .cineva important în filiala Vetrei din Cluj. P.U.N.R. vrea să obţină o delimitare oficială a Clujului faţă de acţiunea celor din Alba, pe care o consideră nestatutară.

-■Numeroase personalităţi din P.U.N.R.' şi P.D.S.R. fac parte , d in Uniunea "V atra Românească" şi participă împreună la acţiunile m ediatizate ale acesteia, dar apropierea campaniei electorale creşte nervozitatea şi , •aduce nevoia unor clarificări. Doi foşti camarazi nu mai au: loc, se pare^ în acelaşi regiment.. P.D.S.R. este nemulţumit că sigla Vetrei seamănă pînă la a se confunda cu cea a P.U.N.R.-ului şi că partidul lui Gheorghe Funar pretinde -că este unicul care militează pentru idealurile Uniunii. Preşedintele filialei din Alba a "Vetrei Româneşti” scrie că aceasta s-a transformat într-o "anexă a P.U.N.R."

Gheorghe Funar afirmă că nemulţumirea reală a P.D.S.R.-ului este câ nu poate controla "Vatra Românească” şi că momentul ales pentru declanşarea "acţiunii de destabilizare” trebuie.

: pus în .legătură cu scrisoarea deschisă pe care- preşedintele Vetrei, Zeno Opriş, a adresat-o

; recent preşedintelui Ion Iliescu. Zeno Opriş îi solicita şefului statului să promoveze o politică naţională,:nu inspirată ”după ora altor state”. '

”Ceea ce mă miră este că reacţia nu a venit din partea (J.D.M.R., ci, în mod concret, din. partea P.D.S.R.”, spune Funar. : J

Caius CHIOREAN

ELICOPTER PENTRU PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Avînd în vedere necesitatea unei mai bune supravegheri a respectării legalităţii în ceea ce priveşte domeniul gospodăririi comunale, urbanismului, administrării domeniului public şi pentru urmărirea şi optimizarea circulaţiei rutiere, din iniţiativa primarului municipiului Cluj-Napoca, dl Gheorghe Funar, a fost întocmit un proiect de totărîre pentru şedinţa Consiliului

local din luna aprilie a.c. vizînd achiziţionarea unui elicopter din clasa ULM.

în ipoteza că d-nii consilieri vor susţine iniţiativa d-lui primar, elicopterul va deveni operaţional în cursul lunii iunie a.c., iar contravaloarea lui va putea fi recuperată în cel mult două luni de zile de la data achiziţionării.

Biroul de presă al Primăriei

Miercuri 17 aprilie 7996, a fost inaugurata oficial

CENTRALA N U C LEA R A D E LA C E R N A V O D Â

Zi-eveniment pentru ener­getica românească: miercuri, 17 aprilie 1996, a fost inau­gura tă o fic ia l Centrala Nucleară de la Cernavoda. In acest fel, Romănia intră In clubul ţărilor producă­toare de energie nucleară.

Preşedintele României-, domnul Ion Iliescu, s-a deplasat în acest scop la Cernavodă, însoţit dc dl Oliviu Gherman, preşedintele Senatului, Guvernator din partea ţării noastre în Consiliul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, de primul ministru dl

N icolae V ăcăro iu , şi de o im portantă delega ţie de oficialităţi române şi străine.

Este de semnalat prezenţa în România, pentru a lua parte la această inaugurare, a domnului Jean Chretien, primul ministru al Canadei. .

S-a aflat de faţă preşedintele C onsiliu lu i G uvernatorilo r Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (ÂIEA), dl Johan Van . E bbenhorst - Tengbergen. ^

între diplomaţii remarcaţi în asistenţă s-au numărat excelenţe- - le lo r G illes D uguay,

• ambasadorul Canadei şi Michelis di Slonghelle, ambasadorul Italiei la Bucureşti. -

în cad ru l unei cerem onii .p rile ju ită de inaugurarea C entralei nucleare de la Cernavodă, au rostit alocuţiuni dom nii • V ictor Romer, p reşedinte le RENEL, V iorel Mărculescu, directorul Centralei nuclearo-elcctrice, Bruno Musso, preşedintele ANSALDO, Johan Van Ebbenhorst - Tengbergen, p reşed in te le C onsiliului Guvernatorilor al AIEA, Jean

continuare îrj.pag.-â'l

O sintagmă atotcuprinzătoare:

Lupta împotriva totalitarismului• Aniversare culturală si lansări de carte •

Ieri, în Sala de sticlă de la Prim ăria clu jeană a fost aniversată împlinirea a 135 de ani de la în fiin ţarea acelei "minunate Societăţi Române de Lectură din Cluj, cunoscută sub humele de Casina Română” şi au fost lansate o serie de cărţi a căror dom inantă poate fi sintetizată in sintagma ”lupta împotriva totalitarism ului”. Au fost de faţă: primarul Gh. Funar, subprefectu l L iviu M edrea, Victor Romulus Constantinescu - preşedin te le C onsiliu lu i Judeţean Cluj, academ icieni, preşedinţi de societăţi şi uniuni culturale, cetăţeni de onoare ai m unicip iu lu i , C luj-N apoca,

directori de instituţii de'cultură, istorici, consilieri, scriitori, foşti deţinuţi politici etc.

E xpoziţia docum entară "Casina Română - 135 de ani de la înfiinţare” a fost prezentată asistenţei de Vasile Lechinţan: înfiinţată în septembrie 1861, la Cluj, prezidată de protopopul greco-catolic Ion Fekete Negruţiii şi patronată de mitropolitul de la Blaj - Al. Sterca Şuluţiu -, Casina Română s-a bucu ra t, la

'in au g u ra re , şi de p rezen ţa protopopului ortodox al Clujului din acea vreme, Tuliu Roşiescu, într-o frumoasă unitate culturală

Michaela BOCUcontinuare In pag. a 16-a

Ie r i, la C lu jSimpozion al firmei

HAFIHafi estâ'o firmă austriacă care

se ocupă cu vmzarea produselor în domeniile tehnologiei aerului comprimat, a vidului, a procesării gazelor, a acţionărilor electrice, a frigotehnicii, a instalaţiilor care realizează o protecţie a mediului înconjurător. Totodată firma oferă servicii de transport şi depozitare la cel mai înalt nivel a materialelor granulate şi a pulberilor, precum şi service pentru instalaţiile din domeniile amintite. , : .

Ieri, la ora 9,00, într-un cadru deosebit de elegant a avut loc ; deschiderea oficială a simpozionu-

. lui pe teme tehnologice organizat de firma Hafi Engeneering & Consulting; Gcscllschaft M.B.H. Cuvîntul de deschiidcre-l-a rostit dl Ilclmut Madlcner, director general pentru România. Cea mai - importantă noutate pc carc o aduce firma Hafi este în • sistemu I contractelor de leasing pe care Ie Oferă clienţilor. Astfel, cei care doresc încheierea unui' astfel dc contract sînt scutiţi de taxe vamale şi TVA, au o dobîndă mică, în cazul în care achită sumele aferente, în rate, iar garanţiile cerute sînt fie garanţiile clasice bancare,'fie prezentarea unui partener de afaccri străin care să poată garanta pentru firma română. Dl Mugur Bărbosu - director al Hafi - filiala Bucureşti a expus. tehnologiile modeme pentru comprimarea aerului şi gazelor, dl Jurgcn Leroi, reprezentantul firmei Sabroe din Germania a prezentat noi modalităţi de “tratare a aerului comprimat, dl Gerhard Scheiber, reprezentant al Hafi a conferenţiat pe tema tehnicii instalaţiilor frigorifice şi dl Marian Ene, director al Hafi - filiala B ucureşti,1 a făcut o amplă prezentare a tehnologiilor pentru' protecţia mediului. Dupa fiecare expunere, invitaţii au purtat discuţii cu referenţii relativ la tehnologiile prezentate, condiţii de contractare,, condiţii de funcţionare. A fost un adevărat dialog de afaceri, dc succes. Au participat reprezentanţi; ai industriei clujene, în calitate de invitati. Diana CĂIENARU

Teodor Melescanu va pleca la Ctiişlnăii

Şeful diplomaţiei ■ române, Teodor Melescanu va plcca, pe 23 aprilie, la Chişinâu, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popov. A doua zi, pc 24 aprilie, va avea loc, tot la Chişinâu, cea de-a şasea reuniune comună a Comitetelor Interm inisteriale român şi moldovean. Amintim că Teodor M cleşcanu este preşedintele Comitetului român pentru relaţiile cu Republica Moldova. Cu ocazia vizitei va fi semnat Programul de cooperare dintre MAE al României şt cel al Republicii Moldova pc perioada 1996-1998.

3T cCA \ \

ADEVĂRULde O lul AGENDA joi, ! 8 aprilie 1996 (T )

• Azi: Calendarul ortodox: C uv.Ioan, ucenicul; Sf.G rigorie D ecapolitul (s IX); Calendarul greco-căiolic: S f .Io a n , cu v ., ucenicul lui Grigore Decapolitul (s IX); Calendarul romano-catolic:!

Sf.A m edeo.m ; Sf.Elefterie, m.• Mîine: Calendarul ortodox:

■+) Izvorul Tămăduirii; Cuv.Ioan de Ia Lavra Veche; Sf.Pafnulie, Socrat şi D ionisie; (H arţi); Calendarul greco-catolic: Ss.Pafnutiu, m.pr. (s.IV) şi loan Paleolavritul, cuv. (s .IX ). Izv o ru l T ăm ăd u irii al Preacuratei Fecioare Maria. Harţi; Calendarul romano-catolic: SCEma; Fer.Marcel Callo, m.

L E FI) A NEi H?EFECTURA,COfBILIUL JUDEŢEAN:

19-64-16i PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA;19-60-30 ,i PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRlMÂRIATl!RDA;31-31-60 :;i PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01> PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ••»PRIMĂRIACfERlA24-19-26 ‘i PCO'IIA CLUJ-NAPOCA: 955 si 0

43-27-27 ; . ' -• POLrjIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76» PCUTIADEJ:2i-21-21 : - ■I POLrjIA HIRDA: 31-21-21 '. P0U11A CÎMPIA TURZII: 302-22i POLTpAHUEDIN: 25-15-38-.i POLITIA GHERLA: 24-14-14 'i POMPIERII: 981i PROIECŢIA aVUĂCLUJ-NAPOCA:

19-50-29 'i SALVAREA: 961i SALVAREACFR: 19-85-91 ' 'INTERNATIONAL: 971 ' INTERURBAN: 991 INFORMAŢI: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748

' REGIA AUTONOMĂDE APÂCANAL DISPECERAT: 19-63-02 RECîA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78

' S.C.’SALPREST'SA DISPECERAT:19-55-22 ■ ■'

C0MEN2 SPECIALE PENTRU : • TRANSP0RTRE3DUURI: 11-10-12 ' ini 132 .

i DISTOBUTIA GAZELOR NATURALE: INIERVENilI GAZE 928, DISPECERAT4 3 3 4 2 4 .........'

i REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

(U TRANSl’O R T ^ ftR .PLECĂRI DIN CLUJ-NAP-OCA

. principalele direcţii lrcnuri accelerate, rapide si inlcrcily

•B X lA MARE,SATU MARE(prin Dcj):15,05 •BISTRIŢA: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 1,49 •; •BUCUREŞTI (j)rin Sighişoara): 0,01; 4^5; 9,53; 14,17; 21,52 •(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 ‘(prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14; •GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0.00; 12^8; 21,14; . •ORADEA: 2,45 ; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 - •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA(prin Alba Iulia): 5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) :15,16 ,iTÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19

•INFORMAŢII GARĂ: 952 AGENŢII DE VOIAJ CFR

INFORMAŢII: 43-20-01 (intern) 19-24-75 (internaţional) '

ORARUL CURSELOR TAROM

Din i ap rilie 1996 P lecări d in C luj-N apoca -

8,20 şi 18,50 P lecări d in B ucureşti -

6,50 şi 17,20 ; d e lu n i p în ă v in er i.

S îm b ă tă :Plecări din-Cluj-N apoca -13,05 P lecări d jn B ucureşti « l l j 5P re ţ bilet: români - 54.700 lei

., străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25T24;43-26-69 - pentru externe

M MCURSE INTERNAŢIONALE

d in A utogara II : , .• Cluj-Napoca - Budapesta» cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• tluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A Ţ II ■: Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

Programul policlinicii fără plată

“Familia Sfîntă”15-19 aprilie - \

M edicină g en e ra lă :dr.I.B oilă 18,' 19 (10-12), dr.G .R ăfan 17 (12-14), dr.M.Suciu 17(10-12), dnL.Făt18 (15-17), dr.C.Popa 18 (12- 14), dr.D.Stănescu 18 (15-17), dr.M .M arica _ 18 (15-17); Interne: dr.F.Ghennan 17 (10- _ 12), dr.A.Iancu 17 (11-13), dr.Cs.Szakacs 17 (14-16), dr. C.Vlad 19 (16-18); Pediatrie: dr.D .Lupea 17 (13-14), dr.M .Baytakdar 19 (15-17); Reumatologie: dr.F.Bayrakdar 17, 19 (15-17); Ginecologic: d r.C .Fodor 18 (10-12); Chirurgie: dr.C.Cosma 18(10- 12);Ecograf: dr.M.Călin 19(10- 12); Dermatologie: dr.H.Radu18 (12-14); O.R.L.:" dr. I .Mihali 19(12-14). '

Programarea bolnavilor, de luni pînă vineri, între orele 12- 14 sau la telefon 16-78-22 şi la sediul Policlinicii, Aleea Micuş nr.3,bl,12, ap. 12. ■

UNIPLUS Radio

A RndioSonic^ FM «1,7 MH-

Jo i, 18 aprilie5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5 .25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Ovcrdose; 16.30 Sănătatea înainte de toate; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 “Ilard Rock Cafe; 22.05 Hard Rock Cafe; 23.05 Music by night. P rog ram inform ativ BBC L ondra: 6; 14; 18;21. Ş tiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22-,

Jo i, 18 aprilie 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport,

meteo, utilitare, muzică) (Mircea Tătar). 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară. 11,00-13,00 Music Box (Călin Stănescu).

13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua" la Sonic,ştiri, sport, actualităţi clujene) (Vasile Truţa). 14,00-16,00 CD Sonic (Călin A ndrei). 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu). 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Cozmin Guşă). 19,45-20,00 Povestea dc seară (rubrica pentru copii). 20,00-22,30 Emisiunea în limba maghiară. 22,30-24,00 Soul o f Sonic (Dj. T 2 ’s). 0,00-6,00 Muzica şi Muzichiţa (Marins Braşoveanu).

Jo i, 18 aprilie6,00-11,00 Radioprogram "Prim ul salu t” . 7,00-7,20

_____ Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 M uzică, p u b lic ita te . 11,30-11,35

:■ E S i S : ; Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică, publicitate.13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00

Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,50-16,00 Plus.r. 16,00-18,00 Muzică, ştiri, publicilatc. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-19,30 Muzică^ publicitate. 19 ,30-23,00 USA TOP 4 0 .r. 23,00-6 ,00 M uzică, ştiri" publicilatc,

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

C linicilor 2 ): O ra r : zilnic: 8 > 13,45; 14,30 - 21 ,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.

■ ' B ib lio te c a ju d e ţe a n ă "O C TA V IA N G O G A ": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi d u m in ică - în ch is . FILIALE (Z o rilo r , M ă n ăştu r , ■ M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 8-19,45; sîm bătă: 9- 13,45; duminica - închis. .

■ Biblioteca-Academiei (strada Kogălniceanu 12 -1 4 ). Orar: luni - sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9 ):'lun i - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătâ-duminicâ - închis.

■ Biblioteca A m ericană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 - 16 . ;/-v: .. - ■

■ Bibliotecă^ B ritan ică (strada A vram Iancu* 11). O rar: lun i, miercuri: 14>'19; marţi, jo i, vineri:9 • 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ B iblio teca "H e lta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ B ib lio te c a ' V C lu b u lu i. S tu d e n ţe s c C r e ş t i n . (strada

■ Kogălniceanu 7 r 9). Orar: marţi: 18- 19; joi 1 9 -2 0 . •

■ Biblioteca Centrului C ultural F rancez1 (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîm bătă şi

■ duminică închis. ‘\ / ' v "■ Biblioteca C entrului C ultural

G erm an "H erm an n O b erth ” (str. M em orandum ului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Bibliotecă "V aleriu Bologa" a U n iv e rs ită ţii de M edic ină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20,-sîmbătă 8-13, duminică: închis. v / -

■ M uzeul N a ţio n a l d e A rtă(Piaţa Unirii 30): Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeu l N aţio n a l de A rtă , ; Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul N aţional de Isto rie a T ransilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

,-W. M u z e u l E tn o g ra f ic a l T ra n s i lv a n ie i (str.M em orandum ului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ G a le riile " B a s tio n " (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9- 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul m em orial “ Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ M uzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Program ul Radio Cluj

Jo i, 18 aprilie6,00 Bună dimineaţa (vă spune

a s tăz i A nca B ă ltan ). 10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex a D ep artam en tu lu i S tu d io u rilo r teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Historia, Magistra Vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodea.11,30 Odiseea artei lirice - selecţia Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. E d iţia de jo i: m oderato r F lorin Zaharcscu. 13,00 Radiojurnal. 13,15 M ic ro fo n u l a scu ltă to ru lu i, dum neavoastră întrebaţi Ia 064 / 187266. Astăzi vă răspunde Vasile Luca şi Elena Nicolae. 18,00 Radio Fax, la microfon Ioana Kanya. 19,00 R a d io ju rn a l. 19,30 E m isiunea partidelor parlamentare. 20,00 Din g răd ina cu flo ri m ulte. M uzică populară Ia cerere, prezintă Corina Ionuţ. 21,50 Buletin de ştiri.

Joi, 18aprilie Program ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană; 11,05 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,40 Desene animate: Grădina ascunsă; 13,101001 audiţii... la Veneţia (p.II);14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi Est Meridian; 15,00 TVRCIuj-Napoca;15,40 Tradiţii: Alexandru Amzulescu;16.00 Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 La orizont economia de piaţă;-17,25 Desene animate: Aventurile şerifilor galactici; 17,50 Viaţa partidelor parlamentare; 18,15 Tragerile Loto 5/40şi Expres; 18,25 Milenium. Secolul XX: termenii supravieţuirii; 19,10 Dosarele istoriei: Drumul vieţii; 20,00Actualităţi; 20,50 Serial: NordşiSud;21,45153.014 km (emisiune rutieră); 22,00 Studioul economic, 22,40 Interpreţi ai muzicii populare; 23,00 Simpozion. Revistă de literatură şi arte; 23,45 Actualităţi; 0,05 Serial: Primarul din Casterbridge.

Programul 2: 7,00 Lla prima oră;8.30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri; 10,40 Întîlnirea de la miezul nopţii (r); 11,35 Desene animate; 12,05 Curcubeu (magazin);13,05 Serial: P.S. Te iubesc; 14,00 Actualităţi; 14,10 Reportaj ’96; 14,55 Limbi străine; 15;45 Ritmuri muzicale; 15,55 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20 Serial: Dedublarea; 17,00 Ceaiul de la ora 5. Invitată: cîntăreaţa de muzică pop Monica Anghel; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00Cultura în lume;20.30 Enigma; 21,00 TVM Mesager,21.30 Stadion. Fotbal din Campionatul Angliei; 22,00 Film: Goya; 23,55 Memoria exilului românesc; 0,40 Vedete în recital.

TVR CLUJ-NAPOCA (P r.l - 15,0Q -15,40): Jurnal - actualităţi. Emisiunea în limba maghiară. (Pr.2 -8.30 -9,20) Documentar: despre grădinărit şi grădinari. Anotimpuri muzicale: Primăvara de Antonio Vivaldi.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa;9.00 Serial:Young & Restless(r); 9,45 Sport la minut - ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach ( ţ); 10,30 Danielle Steels: Zoya (II) (r); 12,30 Fotbal Bundesliga Top Gol; 13,00

Serial: Oameni în toată firea (r); 13,30 Serial: Lege şi ordine (r); 14,30 Rătăciţi în tranziţie (r); 15,00 Gillette - lumea sportului; 15,30 Serial: Beverly Hills (r); 16,30 Serial: Paradise Beach;17,00 Serial: M.A.S.H.(r); 17,30 Young & Restless; 18,15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,30 Bună seara, Bucureşti !; 19,00 Serial: Oameni în toată iireâ; 19̂ 25 Ştirile Pro Tv, 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun

20,00 Goana după fiiste II; 21,50 Ştirile ProTv; 22,00 Serial: M.A.S J l ;22,30 Serial: Cracker; 23,30 Am M lnit şi români fericiţi; 0,05 Sp«t Ut» minut - ştiri sportive; 0,30 Serial: Robocop; 1,15 Baschet NBA.

CBN: 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Caleidoscop (film documentar); 18,30 Talk Show:

Pălăria politicianului; 19,15 Film artistic: ’XJltimul joc” (USA 1988, cu: Matt Craven, Kim Coates, Brian George; regia Martin Larut); 21,00

• Ora locală (ştiri); 21,30 Caleidoscop (film documentar); 21,50 D’ale studentului; 22,30 Film artistic: ”în afaralegii” (cu: Steven Segal); 0,00 Ora locală (ştiri); 0,30 Avanpremieră. Muzică; 1,00 închiderea programului.,

Itneri, 19 aprilie P rogram ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20. Serial: Santa Barbara (r); 10,50 Limbi străine, 11,20 Studioul muzicii uşoare;11,50 Serial: Iubiri amăgitoare (r);12,40 1001 audiţii-Opera Mundi;13.30 TVR Iaşi. Est Meridian; 14,10 Columna lui Traian (documentar): sărbătorirea naşterii oraşului Roma;15,00 Lege şi, fărădelege; 15,20 Agenda consumatorului ; 15,50 Actualităţi; 16,00 Ieşirea din cerc (emisiune religioasă); 16,30 Emisiune în limba germana; 17,30 Pro Patria- magazin militar, 18,25 Viaţa partidelor parlamentare; 18,55 Serial: Giulia;19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric;21.30 Film: Dublă expunere (SUA);23,10 Actualităţi; 23,25 MTV Euro Top 20; 0,25 Film erotic: Jocuri interzise; 1,55 Gimnastică CM de la

• San Juan (POrto Rico): finalele

feminine de la sărituri, finalele masculinela sol, cal Cu minere şi inele.

Programul 2:7,00 La prima oră;8,30 TVR Iaşi: la dispoziţia Dvs; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Mozaic- satelit; 11,30. Desene animate: Dragonii gemeni; 12,00 TVR Iasi. Mlnirecu reporterii; 12,30 TVR Chjj- Napoca; 13,00 TVR Timişoara. Tim Club; 13,30 Limbi străine (r); 14,00 Cafeneaua artistică; 15,20 Convieţuiri; 16^0 Serial: Dedublarea;17,05 Bu&a invenţiilor, 17,45 Oameni care au fost ...mareşalul Alexandru Averescu;18,15 Serial: Iubiri amăgitoare; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio;21.00 TVM Mesager, 21,30 Hyperion. Revistă lit în imagini;22,45 Din viaţa romilor, 23,15 Serial: Santa Barbara;0,05 Bucuriile muzicii.

TVR CLUJ-NAPOCA (Pr.2 -12,30-13,00): Breviar editorial: revistele de cultură. Top Transilvania Documente: Orgi din Transilvania.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa!;8,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun (r);9.00 Young&Resfless(r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beadi (r); 10,30 Goana după fuste II (r);12,10 Arte marţiale. Secretele samurailor;12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Oameni în toată firea (r); 13,30 Serial: Cracker (r); 14,30 Am întîlnit şi ■ români fericiţi (r); 15,00 RugbySupi 12; 16,30 Serial: Paradise Beach;17.00 Serial: M.A.S.H. (r); 17,30 f Young & Restless; 18,15 Serial: Robocop (r); 19,00 Serial: Oameni în toată firea; 19^5 Ştirile ProTv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun; 20,00 - Serial: Dosarele X ; 21,00 Marele jaf al trenului; 23,30 Serial: Aventuri în Casa Morţii; 0,00 Ştirile Pro Tv, 0,05 Serial: Erotică; 0,30 Can Can (film - muzical); 3,00 Baschet NBA; 5,30 i Film: Marele jaf al trenului (r); 7,25 Lumea rugby-ului. . ■ :■ ;

FARMACII^Farmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "Corafann”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.4 “Hedera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon13-00-77, orar 20-8.

Programul televiziunilor prin cablu

«.TVCABLUuLJo i, 18 aprilie 1996

8,10 D esene anim ate TF 1; 9,35 Cu dragoste, al dv.... - FRANCE 2;10,00 Un chip, două fem ei - RT4;11,00Ţiganca -RT4; ll,3 0 R en zo şi L ucia - RT4; 12,45 Forţa iub irii - RT4; 13,30 Casa din prerie - RT4;15,10 Doam na Sprint - RAI UNO;17,35 Zorro - RTL2;18,30 Toţi sub un acoperiş - P R 07; 18,35 Cine - i şeful aici? - PR 07; 19,25 Bill Cosby show - P R 0 7 ; 2 0 ,1 0 E xp lo z iv magazin - RTL; 21,00 M r.Cooper - ITA1; 21,50 Stofă de campion - RAI- UNO; 23,45 Zile de glorie-R T4.

~ N ' .........

Jo i, 18 aprilie 199610,00 Ştiri şi actualită ţi; 10,10

Eroii sînt greu de ucis - film (r); 18,05 Revanşa - film serial; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene anim ate; 2 0 ,2 0 .P arad a m odei ’96; 20 ,45 T rece rea - film ; -22,20 R aţiun i m o rta le - film ; 23 ,55 M ade in Germany - documentar DW.

' Jo i, 18 aprilie 19968,00 Desene anim ate- ITA1; 9,00

Seriale-R T4; 14 ,00 Desene animate

- ITA1; 14,45 Seriale - RT4 şi'C 5;16,30 Portret în negru - RT4; 18,45 D esene anim ale - C5; 20 ,00 Roata n o ro c u lu i - co n cu rs - C 5 ; 21 ,00 D o sa re le “ X ” - P R 0 7 ; 22 ,0 0 Renegade - PR 07; 23,00 Onoare şi g lo rie - P R 0 7 ; 0 ,40 Pro m ovie - magazin cinema - P R 07 .

PO RTA LEXPORT - IMPORT S.R.L.

Jo i, 18 ap rilie 1996PORTAL 17,45 BuJ.etin in fo rm a tiv ; 8,00

C ârto o n N e tw o rk ; 9 ,45 B u le tin informativ; 10,00 Â1 - Divertisment m atinal - serial; 11,05 4 8 de ore - P R 0 7 ; 13,05 B uletin in fo rm ativ ;13,20 A l - R e p o rta je - se ria l - muzică; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - C asaC astagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30= A l - Observator - Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 A l - Documentar- se ria l - m uzică ; 20 ,45 B u le tin in fo rm ativ ; 21 ,00 Film - M iam i C onnection - VOX; 22,45 B uletin informativ; 23,00 Film - Onoare şi glorie -P R 0 7 . .

PORTAL 2Program Cartoon Network; 21,00

B uletin in fo rm ativ ; 2 1 ,5 0 Film - Stofă de campion - RAI UNO; 23,45 Film - Zile de g lorie ... Zile de iubire -RT4.

POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pa>cah nr.5 .rart. Gheorgheni:

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE,* ECOGR AFIE'ALERGOLOGIE • DER-

MATOLOGIE • CHIRURGIE •; . ORTOPEDIE • O.R.L ’ -

OimMOUXJIE • GINECOLOGIE’ ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA \ '

' LABORATOR (Biochimie - Bacteriologie Imanologie - ParazMogic Determinare Rh <■ Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test- Examinări cifologice pentra depistam cancerului de col nterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină şi mascnlinâ! ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 >Medic de gardă: orele 21 - 7Rezervare, consultatll

. la teL 41.41.63. ' ,

ALIANŢA ANTISD1CIDL I F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

41 41 63Z i l n i c în t r e o r e l e 2 0 - 2 4 .

F l l i M E1 2 - 1 8 a p r i l i e

REPUBLICA - M ortal Kombat - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17'; 19). * VICTORIA - Inimă neînfricată -SUA (10; 13; 16; 19) * ARTA- Raţinne şi simţire - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30)* MĂRĂŞTI - sala A: Răzbunare infernală - SUA (11; 13,30; 16; 18,30); sala B: Podnrile din Madison County - SUA (13; 15,30; 18) * FAVORIT - Răpirea trenului cu

bani-SU A (11; 13; 15; 17; 19).TURDA: FOX - Jumanji -

SUA - premieră; TINERETULUI- T.Forcc - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - Jumanji - SUA- prem ieră; D ragostea unni preşedinte american - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII:MUNCITORESC - Frumoasă şi răzbunătoare - SUA - premieră; Vizitatorii - Franţa - premieră.

GHERLA: PACEA - Poliţia n-a văzut nimic - Hong - Kong- premieră; Liceenii în alertă - România; Băieţi răi - SUA.

S .C . Dental R 0 V A - S 0 G 0 L0 V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente

stomatologice complexe: > terapie>protetică [ceramica]> chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8 . ! Zilnic orar: 9-19 .

sîmbăta 9-1 fl Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 80%.

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE Si NIEDICINĂ9ENERALÂ ipr̂ lpedutrc

PROF. UNIV. Dr. MIHAI GĂLUGĂRU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(ttngă biserica Bob)

Tel.: 42.55.18; tel /fax: 19.14.G8

( T ) joi, 18 aprilie 1996 ROZA VÎNTURIIOR lllIliiglIlB lllH

Conflictul israeliano-libanez preocupă com unitatea internaţională

Numeroase ţări, în frunte cu Statele Unite, deplin să-l piardă pe Peres ca partener- de negocieri,' a ap recia t

ă crizei israeliano-libaneze. dar Washingtonul pînă oficialita tea; adăugind că acum un mediator echidistant, şi-a afirmat sprijinul Damascul are obligaţia de adeschis faţă de Israel.

1, Mai "multe ţări, în special Franţa, S tatele „ U nite şi Iordania s-au mobilizat, la 15 aprilie, In încercarea de a aplana criza din Liban, iar primul m inistru israelian , Shimon Peres,; a anunţat că Israelul este deschis “tuturor

controla Hezbollahul şi alte- ' , grupuri extremiste dacă doreşte

incident sîngeros şi-au pierdut să fie văzut cu adevărat ataşatViaţa patru fete şi două femei. ' procesului de păce cu Israelul.;S ta tu l . evreu şi-a justificat.^ Intr-unui din cele mai, critice,acţiunea afirmînd că în ambulanţă, - comentarii ale părţii americanese afla un luptător Hezbollah. despre .Siria, o fic ia lita tea a

soluţiilor” pentruc (Reuter, AFP)

reglementarea conflictului. . ' Purtătorul de cuvînt adjunct al ' afirmat că Damascul “a practicat Statele Unite, îngrijorate că Departamentului de Stat, Glyn întotdeauna un joc duplicitar” -

Pereş ar putea pierde alegerile \ Davies, a recunoscut că atacarea pe de o parte luptînd împotriva din luna măi, au sprijin it ambulanţei constituie “o teribilă Israelului, iar pe de altă parte - necondiţionat Israelu l în tragedie” şi a aruncat. întreaga negociind pacea pînă obţine exact operaţiunile ; sale ; de vină asupra grupului islamic bombardare a L ibanului, radical sprijinit de Siria şi Iran, sperînd că violenţele nu se vor afirm înd: “V io len ţe le se intensifica şi că nu vor datorează atacurilor Hezbollah cu

rachete Katiuşa”.Statele Unite au cerut Iranului

şi Siriei să-şi folosească influenţa pen tru a stopa * gruparea Hezbollah. Dar deşi oficialităţile

^compromite procesul de pace. în pofida num eroaselor victime omeneşti, şi distrugeri materiale - în reg istra te , importante : o fic ia lită ţiamericane s-âu situat de partea Israelului în; operaţiunea sa, “Fructele mîniei” , declanşată ca răspuns la atacurile gherilelor Hezbollah în zona de graniţă.

Tipice pentru această atitudine ,au .fost comentariile D epartam entului .d e S tat referitoare la atacarea de către Israel a unei ambulanţe încărcate cu refugiaţi. în acest

culpabilizează în mod public, în primul rînd, Iranul pentru ajutorul

ceea Ce doreşte. Judith Kipper, expert în problemele Orientului M ijlociu^ a afirm at în tr-un interviu că H ezbollahul este “ultim a carte” a S iriei, m enţionînd că Dam ascul foloseşte grupul de gherilă pentru a-i da mandat să lupte împotriva Israelu lu i. Ea a acuzat W ashingtonul c ă , a ra ta t încheierea acordului de pace

financiar şi strategic pe care î l _ israeliano-sirian acum doi ani, acordă H ezbo llahu lu i, unii nefiind un mediator suficient de experţi apreciază că Siria, pe care ferm şi activ.W ashingtonul o consideră un partener major al Israelului în cadrul procesului de pace, este mult mai în măsură să pună capăt atacurilor grupării de gherilă.

Nu ar fi în interesul Siriei ca violenţele să se intensifice şi

A m basadorul is rae lian la Washington, Itamar Rabinovici, a estimat că Statele Unite ar fi singurele în măsură să desfăşoare cu succes o acţiune de mediere. “Bineînţeles, Statele Unite vor juca rolul de intermediar pentru

a găsi o soluţie sau aranjamente”, a afirmat el,.

Franţa ş-a declarat “extrem , de îngrijorată de escaladarea periculoasă a, violenţelor” şi preocupată de găsirea unei soluţii. Preşedintele; francez,; Jacques Chirac, l-a trimis de urgenţă pe m in istru l ’ de externe, Herve de Charette, la Ierusalim într-o primă etapă a turneului său neprevăzut ce mai include ca etape Siria şi Libanul. Şeful diplom aţiei franceze a conferit cu Peres, în speranţa obţinerii u n e i. încetări a focului. Dată fiind gravitatea situaţiei şi pentru a spori şansele de reuşită ale iniţiativei sale, Parisul a decis să-şi coordoneze acţiunea dip lom atică cu Egiptul. Totodată, premierul iordanian Abdel Karim Kabaritj urmează să transmită ofic ia lită ţilo r israeliene un mesaj din partea regelui Hussein prin care acesta cere o “soluţionare politică” a conflictului. .

La rîndul său,. Libanul a depus eforturi deosebite pentru a dezam orsa c r iz a / După consultări la nivel înalt la Damasc, premierul libanez Rafie Hariri, care a declarat că nu poate fi vorba ca ţara sa să dezarm eze m iliţia' p ro iraniană, a începu t un turneu diplomatic care are ca etape Cairo, Parisul, Marocul şi Arabia Saudită.

I

I

c

GERMANIA INTENŢIONEAZĂ AMENDAREA LEGII PRIVIND IMIGRAŢIA SI ACORDAREA

CETĂŢENIEI( " T h e E c o n o m i s t " ) J

Pentru un rus cu o îndepărtată descendenţă germană, care abia ştie să pronunţe “Guten Morgen” (“Bună dimineaţa”), esie mai uşor sâ obţină cetăţenie germană decît pentru un turc născut în Germania şi care. vorbeşte bine limba germană. Cetăţenia germană se stabileşte în principal după sînge. Dar în condiţiile în care rată foarte înaltă a şomajului şi revoltele de stradă ale etnicilor turci accentuează disputa politică în problema imigraţiei, ideile germane despre naţionalitate încep să fie puse sub semnul întrebării. Pentru calmarea situaţiei este nevoie de claritate, poate chiar şi de o lege privind atît imigraţia, cît şi statutul de cetăţean.-_ Germania este generoasă cu imigranţii săi. La început, şi din respect pentru

singele lor, această ţară primea în fiecare an peste 200.000 de ruşi, “Aussiedler” (cei plecaţi) ai căror strămoşi germani s-au mutat în Rusia acum două secole. Din considerente morale, Germania primeşte orice evreu rus care doreşte să vină. Ea a primit de asemenea (teoretic numai temporar, deşi ar putea deveni permanent) mai mult de jumătate din întregul val de refugiaţi din Balcani.

Pe de altă parte, singurii imigranţi a căror prezenţă nu a fost pînă acum pusă sub semnul întrebării - cel puţin de către oamenii politici, dacă nu şi de ffl public nesigur - au fost cei de origine germană. Numărul lor ar putea fi Bai mare decît cele două milioane de “Aussiedler” din fosta Uniune Sovietică. Germania simte că are o obligaţie specială faţă de aceştia, o obligaţie care merge dincolo de considerentele privind sîngele, deoarece aceştia au fost terorizaţi de către Stalin şi expulzaţi din regiunea Volga pentru că. erau suspectaţi că reprezentau Coloana a cincea a naziştilor. In regiunea Volga Mu stabilit majoritatea strămoşilor lor la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ei >u fost expulzaţi în Siberia şi în Asia Centrală a Uniunii Sovietice.'

Cei care vin în Germania sînt relativ tineri şi dornici de muncă. în condiţiile n care problema lipsei de locuri de muncă provoacă o serioasă îngrijorare, ei sînt de asemenea luaţi în vizor. Se pare că Oskar Lafontaine, liderul social- fanocraţilor aflaţi în opoziţie, a rupt cu tradiţia de toleranţă a partidului său, cerînd noi îngrădiri în ce priveşte primirea “Aussiedler’Mlor. Potrivit afirmaţiei lui Lafontaine, aceşti imigranţi se opresc direct Ia coada pentru a încasa ajutorul de şomaj pentru care se alocă anual din buget trei miliarde de mărci (două miliarde de dolari). Lafontaine şi strategii partidului său care îi împărtăşesc opiniile ar putea să scape de acuzaţiile de naţionalism aduse de conservatorii cancelarului Ilelmuth Kohl, argumentînd că îi vizează “pe germani”, nu pe străini. Dar sondajele de opinie arată că 70 la sută din germanii indigeni sprijină linia politică a lui Lafontaine.

x Dat fiind că elementul de la care porneşte în acordarea cetăţeniei este mai ^degrabă sîngele decît locul naşterii - spre deosebire de principalii săi parteneri

“in Uniunea Europeană -, Germania nu sc consideră ţară de imigraţie. în petică însă, avînd în vedere existenţa azilanţilor turci, foşti iugoslavi şi asiatici, Germania pare să fie tocmai aşa ceva. Dar, exceptînd “Aussicdlerii”, toptul la cetăţenie este rareori acordat imigranţilor, chiar şi celor aproximativ 20 la sută dintre imigranţii născuţi în Germania.. Dar o legislaţie coerentă privind imigraţia şi acordarea cetăţeniei, care să ■mbine considerentele morale, istorice şi practice ale germanilor faţă de străini, pare acum să-şi croiască în forţă drumul pc agenda politică.

Riscurile de accidente nucleare în Europa de Est rămîn

îngrijorătoareîn pofida modernizării intervenite în ultimii zece ănila

reactoarele de concepţie sovietică, nimic nu dovedeşte că nu ar putea avea loc un accident similar celui de la Cernobîl, susţin experţii unor organizaţii occidentale neguvernamentale.

După zece ani de la.catastrofa de la Cernobîl şi cu cîteva zile înaiiite de deschiderea la Moscova a reuniunii G - 7+2 privind securitatea nucleară, specialiştii continuă să fie îngrijoraţi de riscurile de accidente în.centralele nucleare din- ţările Europei de Est, mai ales în 26 dintre ele.

Desigur, s-au făcut progrese, iar îmbunătăţirile aduse în ultimii zece ani acestor reactoare deconcepţie sovietică (15 /'' l A C D l RBMK şi lf 'W E R ) auV * ' redus eventualitatea unui accident comparabil cu cel produs la 26 aprilie 1986 la Cernobîl. Dar, potrivit experţilor, riscurile de incidente grave şi de accidente persistă.

Germanii (din cadrul GRS, Societatea ’ pentru protecţia şi securitatea reactoarelor) şi francezii (de la IPSN, Institutul de protecţie şi de securitate nucleară) care cooperează de cinci ani cu mai multe ţări est-europene pentru a îmbunătăţi securitatea instalaţiilor nucleare, au făcut analize similare cu experţii unor organizaţii neguvemamentale (ONG) ca Greenpeace, ale căror concluzii merg însă şi mai departe' , ,

Nimic nu dovedeşte, potrivit acestora din urmă, că nu ar putea avea loc un accident similar celui de la Cernobîl, în pofida modernizării intervenite la cele 15 RBMK (reactoare cu tuburi de forţă) aflate încă în stare de funcţionare. Subzistă două riscuri majore, cel al unei reacţii în lanţ şi cel al unei pene chiar şi parţiale la cele 1700 de tuburi apă- vapori absenţa unei veritabile incinte izolatoare nelacînd decît să agraveze riscurile.

Din aceste 15 reactoare RBMK,11 se află în Rusia (patru la Sovnoâi Bor, patru la Kursk şi, trei la

Smblensk), două în Ucraina (Cernobîl 1 şi 3) şi două, mai recente în Lituania (RBMK 1500, Ia” Ignalina).

în afara acestor RBMK vechi, şi alte reactoare “sovietice” sînt considerate îngrijorătoare. Este vorba în principal despre cele 11 W ER 440-230 (reactoare cu apă sub presiune) din prima generaţie

implantate în Rusia, în ulgaria, Slovacia şi

'Armenia. - :mJ k

Cît priveşte cele 20 WER-1000 în stare de funcţionare (şapte în Rusia, 11 în Ucraina şi două în Bulgaria), în timp ce alte 14 sînt în construcţie, siguranţa lor poate atinge un nivel echivalent cu cel al centralelor occidentale din aceeaşi generaţie (80-90), chiar dacă au fost subliniate* unele inconveniente în materie de securitate.: Lă Cernobîl; continuă să funcţioneze două reactoare, reactorul

- care a explodat urmînd să facă obiectul unor măsuri imediate de consolidare a sarcofagului, în aşteptarea eventuală a unui ăl doilea sistem de acoperire. Alte trei centrale ‘îngrijorătoare” se află în trei ţări din

; fosta zonă de influenţă sovietică: Bulgaria (Kozlodui), Armenia

' (Medzamor) şi Slovacia (Bohuniţe). In 1995 autorităţile bulgare au repus în funcţiune reactorul 1 (WER-440- 230) al centralei de la Kozlodui fără a proceda la controlul stării cuvei.

în octombrie 1995, la Sofia, circa 40 de ţări europene s-au angajat să oprească “cît mai curînd posibil” instalaţiile nucleare care nu rcspectă normele de securitate şi îndeosebi “reactoarele nucleare care prezintă un pericol”.

Dar acest angajament ţinea mai ales de o declaraţie de intenţii. ,

SUA şi Coreea de Sud au propus

Chinei şi Coreii de Nord începerea unor negocieri

de pace cvadripartitePreşedintele american Bill * de p a c e p e rm a n e n t : şi au

Clinton şi omologul său sud- ' subliniat că nu poate fi vorba' coreean, k im Young-şam, au de negocieri separate între

>ace >»•" , ..................zarea c ît m aif ( (AFP, Reuter) > urînd posibilînV -..........................................S ŞÎ !'

propus la 16 aprilie Chinei şi Coreii de Nord să înceapă negocieri cvadripartite îft perspectiva unui acord de pace în peninsula Coreea.

Propunerea a fost anunţată de cei doi şefi de stat la sfîrşitu l u n e i în trev ed eri desfăşurate în insula sud- coreeană Chenju.' Reuniunea celor patru,, care ar trebui să aibă loc “cît m ai cu rînd posibil şi fără precondiţii” urm ăreşte “ să lanseze un proces care să conducă la un acord de pace permanent’ arată .; comunicatul, comun.

Oficialităţile americane au rămas prudente în ceea ce- priveşte rolul exact pe care ' Statele Unite urmează să-l joace într-un eventual tratat de pace. Un înalt demnitar - american a apreciat că este “prematur” ' sâ se precizeze dacă Washingtonul va juca rolul de “garant” al tratatului.

în continuare, prezentăm pe scurt textul comunicatului com un sudeo reeano - american. ' .

1) Preşedintele R. Coreea/ K im Y ou n g -sam , şi preşedintele. Statelor Unite, Bill Clinton, au avut un larg schimb de păreri cu privire lâ situaţia d in Pen insu la Coreea şi la modalităţile de promovare a dialogului şi păcii în această regiune. -

2) Preşedintele Clinton a reiterat angajamentul Statelor Unite cu privire la asigurarea securităţii Coreii de Sud şi a- reafirmat forţa alianţei de securitate dintre Statele Unite şi Coreea de Sud. Ambii şefi de stat au co n v en it că. Acordul de armistiţiu, aflat în vigoare în momentul de faţă, treb u ie -re sp ec ta t în, continuare pînă va fi înlocuit eu un acord de pace permanent < ■

3) Cei d o i1 şefi de stat ş i-au - exp rim at d o rin ţa comună de. a edifica o pace ' stabilă şi du rab ilă în Pen insu la C oreea, unde tensiunile continuă şă se situeze la cote înalte. Ei s-au angajat să depună eforturi pentru a încuraja procesul de reconcilie re şi pace în Peninsula Coreea.

4) Preşedinţii Clinton şi Kim au reafirmat principiul fundamental -potrivit căruia sarcina instaurării păcii în regiune revine p o p o ru lu i Coreean. Ei au confirmat că cele două Corei sînt cele care < trebuie să preia iniţiativa în vederea încheierii unui acord

Statele Unite şi Coreea de N ord pe m arg in ea . u no r;: chestiuni legate de pace.

5) Kim a afirmat că ţara ■Jsa este dispusă să participe '

la co n v o rb iri la n iv e l; guvernamental cu Coreea de Nord. Clinton a afirmat că Statele Unite sînt pregătite să joace un ro l ac tiv şi şă sprijine acest efort Ambii'au subliniat că ajutorul Chinei ar fi deosebit de util. - '

6) în consecinţă, cei doi şefi de stat au propus organi- ■;

fărăprecondiţii, a unei reuniuni' cvad rip a rtite , lâ câre să partic ip e n e c o n d iţ io n a t ' reprezentanţi ai Coreii de Sud, Coreii de Nord, Chinei şi Statelor Unite.

7) Cei doi preşedinţi au convenit că propunerea de pace trebuie să conţină şi un set amplu de măsuri menite să reducă tensiunile din zonă.

8) C lin ton a e log ia t iniţiativa Coreii de Sud, pe care a palificat-o drept un pas im portan t şi pozitiv în dezamorsarea tensiunilor din regiune iar Kim a recunoscut im portan ţa sp rijinu lu i constant oferit de4 americani

Prezenţa Chinei la masa negocierilor este considerată ca extrem de importantă, dat fiind că a luptat de partea P hen ianu lu i în tim pu l războ iu lu i d in C oreea.: Relaţiile dintre Beijing şi Phenian nu mai sînt la fel de strînse ca fn tim pu l războiului rece, dar armata chineză este în continuare foarte apropiată de cea nord- coreeană. In final, Beijingul- a accep ta t p ropunerea americano-sudcoreeână.; ; /

Comunicatul oferă satis­facţie Coreii de Sud într-o problemă pe care aceasta o consideră de im portan ţă fundam en ta lă şi a s u p ra - căreia nu este dispusă să facă nici o concesie, şi anume că. toate negocierile de pace ’ privesc în primul rînd Seulul şi Phenianul şi că tratativele directe în acest - sens între Coreea de. Nord şi Statele Unite sînt excluse.

După'ce iniţial preferaseră să păstreze o tăcere ambiguă, oficialităţile nord-coreene au respins implicit propunerea comună-a Statelor Unite şi Coreii de Sud, apreciind că “ sudeoreenii nu au nici un d rep t să se am estece în aco rdu l de a rm istiţiu americano-nordcoreean”.

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESA

g ^ r a c UNATIONAL NEWS AGENCY

în această pagină difuzăm materiale furnizate de agenţia naţională de ştiri ROMPRES, ;

precum şi din alte surse.

A D E V A R U Ld e G B a jj ^ L VIATA POLITICĂ joi, 18 ap] Mie 1996

Rus dezminte că a fost activistCandidatul P.D.S.R. la

Primăria C luj, Ioan Rus, caracterizează astfel etapa politică în România: "Vine o vreme cînd se despart bărbaţii de...”. Cu autoritatea omului care a reuşit să pună pe picioare o afacere serioasă, el spune că în momentul de faţă ţara are nevoie de p rofesionişti, "a ltfe l vom rămîne pentru totdeauna în faza în care imaginăm proiecte peste proiecte” .

Ascensiunea lui Ioan Rus în funcţia de administrator unic al reprezentanţei "Mercedes” în Cluj n u ' a fost un lucru simplu. El este acum unul din cei mai puternici oameni de afaceri din Cluj, dar pentru asta a fost nevoit să lucreze cu perseverenţă. Primii bani î-a cîştigat cînd şi-a amanetat lucrurile din casă şi a-tipărit cartea sa' dc conducere a automobilului..Vţnzarea bună a m anualului i-a adus posibilitatea de a 'înfiin ţa o •

şcoală de şoferi, continuînd apoi cu operaţiuni dc import-export. A facerile au mers bine o perioadă , însă un im port neinspirat de conserve l-a adus la linia de plecare. La întîlnirea cu Ion Tiriac, pentru care, spune el, "am bătut drumul de Bucureşti de zec i de ori, vorbind cu portarul, apoi cu secretarele şi abia după mari eforturi cu şeful”, Rus era falit. El a reuşit totuşi să-l convingă pe Ţiriac, care i-a dat responsabilitatea afacerii în Cluj. în tot acest timp, Ioan Rus şi-a păstrat locul în catedra sa de la Universitatea Tehnică.. Candidatul P.D.S.R. a convocat ieri o conferinţă de presă în care a dat amănuntele acestea despre traiectoria sa în afaceri pentru a "dem onstra că am o ofertă cinstită care vine de la un om c in s tit” . Ioan Rus crede că trebuie judecat după ce a făcut în -u ltim ii şase ani şi nu în perioada 82-89, afirmînd însă că nici activitatea dc atunci nu i se pare compromiţătoare.

"Eu am fost preşedintele s tuden ţilo r din Centrul Universitar Cluj, ceea ce nu era o slujbă retribuită. Toţi banii i-am cîştigat în acea perioadă din activitatea didactică. Nu am fost activist U.T.C. sau de partid", spune el, adăugind că este convins că atacurile în această direcţie .vor veni tocmai de la foşti activişti.

Ioan Rus declară că va prom ova o campanie electorală decentă, fără atacuri la persoană, chiar dacă despre ceilalţi candidaţi ştie ” şi cum bate toaca în cer”. "Doar cei care nu au programe şi nu au mesaj apelează la astfel de acţiuni, însă avertizez că am destui bani să-i dau în judecată pe to ţi cei care mă vor calomnia”. în staff-ul electoral al lui Ioan Rus, în care intră şi un avocat, lucrează, potrivit afirmaţiilor sale, circa 50 de persoane.

Caius CHIOREAN

Dăunătoarele bîlbîieli ale conducerii Ministerului Apărării III)urmare din pag. 1'

militar al României la ONU. în schimb, ministrul civil al armatei, Gheorghe Tinca, pare a fi mai grijuliu faţă de soarta armatei române. El declară că primirea Ungariei în NATO înaintea României ar duce la o cursă a înarmării între cele două ţă ri, cu urm ări neprevizibile în zonă. Oficialii unguri nu au luat în seamă ameninţarea voalată cuprinsă în afirm aţiile m inistrului

român. Ceea ce nu înseamnă' că ea a fost inutilă. Este adevărat că el a revenit, precizînd că nu este absolut obligatorie concomitenţa intrării în NATO a României şi U ngariei.. Dar Tinca este, în primul rînd, un diplomat şi el îşi poate permite declaraţii cu carac­ter politic. Generalul Cioflină însă nu are voie să facă aşa ceva. Dacă declaraţia ministrului civil Tinca a fost luată ca atare, aceea a generalului Cioflină va aduce cu siguranţă deservicii ţării. Ungaria va alege foarte exact momentul

cînd să atace. Iar acest moment va fi cel al aderării la NATO. Dacă pînă atunci, tratatul româno-ungar nu va fi semnat, amîndouă ţările menţinîndu-şi poziţia în legătură cu Recomandarea 1201, Ungaria va putea arăta cu degetul România, acuzînd-o că are un comportament ambiguu. în acest caz, Ungariei nu i se poate imputa neîm plinirea uneia dintre condiţiile puse ţărilor candidate - aceea a regle­mentării relaţiilor cu vecinii.

Cele mai noi opţiuni ale electoratului în România (III)(După ziarul Adevărul)

C um apredapringeneralf activitatea următoarelor instituţii?

Armata

Biserica.w w v i iy a

Primăria

Justiţia

Guvernul

ranamemui

Nu prea bună, foarte proastă

Bună, foarte bună

vt> 1 *1 ^ ^ n

100% 100%

Conform P.U.N.R.Preşedintele Iliescu face campanie electorală

Salutăm iniţiativa de pionierat a preşedintelui Rohiâniei, domnul Ion Iliescu, dc a prezenta colectivelor dc oameni ai muncii pc candidaţii propuşi dc către partidele politice pentru funcţia d c . Primar General al Capitalei.

După vizita dc lucru efectuată, în a treia zi dc Paşti,

la Turbom ccanica Bucureşti, însoţit dc călre dl Ilie Năstase - candidatul P.D.S.R. - sperăm că preşedintele României va păstra acccaşi echidistanţă şi la următoarea vizită îl va invita pe dl prof. univ. dr. Ioan Radu, candidatul din partea P.U.N.R., partid aflat la guvernare împreună cu P.D.S.R.

•Sperăm că preşedin tele României va oferi acccaşi şansă şi onoare şi celorlalţi candidaţi la funcţia de. Primar General al Capitalei, indiferent. de culoarea lor politică.

Gheorghe Funar, preşedinte al

Partidului Unităţii Naţionale Române

A c tu a lu l d e p u ta t Vasile Matei, posibil prim ar al Dejului

%

r ~ ’\ £

~ , ‘- r

- Domnule deputat, deşi face ţi p a rte d in g rupu l p a r la m e n ta r al PUNR, dejenii vă numesc “deputatul nostru”. La ce vâ obligă acest apelativ?

- înainte de toate, trebuie să precizez că viaţa politică nu se reduce la activ itatea Parlamentului. Ea cuprinde dezbaterea în faţa opiniei publice, deci şi a concetăţenilor mei, a ideilor, a m ăsurilor G uvernului, a evenimentelor care se petrec în ţară. Un motiv serios pentru a mă implica în problemele Dejului...

- Vă rog să vâ referiţi Ia cîteva dintre problemele care au putut fi soluţionate.

■> în condiţiile în care bugetul este unul de austeritate, ca toate primăriile din ţară, şi cea din Dej s-a confruntat cu lipsa de fonduri. De aceea, p rincipala preocupare a fost obţinerea de fonduri suplimentare, fonduri pentru investiţii şi credite pentru cîteva societăţi comerciale importante. Am reuşit să obţin o investiţie de peste 2 miliarde lei pentru construirea unei şcoli modeme, cu 16 săli de clasă, laboratoare şi sală de sport. Am sprijinit iniţiativele Primăriei şi Regiei pentru repararea şi m odernizarea cen tra le lo r term ice'şi a reţelei de apă., reuşind să aduc avizele şi aprobările necesare, cît şi fondurile, respectiv finanţarea de la bugetul de, stat pentru aceste lucrări. Un efo rt deosebit l-a constitu it obţinerea fondurilor, pentru repararea străzilor, unele chiar în curs de reparaţie. O altă problemă'a fost obţinerea de credite pentru S.C. “Someş” S.A., S.C.: “Samus” , “Sortilemn” - Gherla (noua linie de cred it perm iţînd

• /redeschiderea secţiei de ch ib ritu ri) şi I.A.S.Gherla.. - C a re au, fost re la ţi ile dum nea- * < voastră cu cele lalte fo rm a ţiu n i p o litice şi în p r in c ip a l cu p a r t id u l de guvernămînt?

» - Trebuie să subliniez că toate demersurile mele aii fost uşurate prin existenţa unei administraţii PUNR-iste atît Ia Dej cît şi Ia Cluj. Deasemenea, m-am bucurat de sp rijin u l constan t al C onsiliu lu i judeţean şi al prefectului de care mă, leagă o Veche prietenie. în general, suspiciunile,, tensiunile, au fost eliminate prin discuţii, în urma unor argumentări coerente.‘ - Preocupările PUNR vizînd problemele şi protecţia socială se înscriu pe linia partidelor de stînga, cum s-au m aterializat ele la Dej?

- Pot spune; că introducerea gazului metan pe unele străzi şi cartiere periferice ale oraşului şi în comuna Cuzdrioara, a uşurat viaţa oamenilor. Interesaţi de soarta sătenilor, la ora actuală sînt în curs de finalizare docum entaţiile pentru introducerea gazului în Jichiş, Căşei şi C hiuieşti. în plus, prim ăria se preocupă de în tocm irea dosarelor pentru acordarea ajutorului social şi de buna funcţionare a Cantinei de ajutor social. în ce mă priveşte, am avut mii de o a m e n i în audienţă,- unii de-a dreptul disperaţi de situaţiile cu care se confruntă în această perioadă.

- Domnule deputat, aproape tot timpul convorbirii noastre v-aţi referit la trecut, rezumatul activităţii d-voastră amintind de un “ b ila n ţ” . T rebu ie să înţelegem că nu mai aveţi de g înd să c a n d id a ţi p e n tru Camera Deputaţilor?

- Ca deputat, consumul psihic a fost şi este foarte mare. Pe lîngă

“naveta” teritoriu-Capitalâ, am fost obligat, aproape tot tim pul, să-mi com pletez cunoştinţele în domenii foarte varia te econom ic,administrativ* ju r id ic etc. Bineînţeles, acest lucru a fost în favoarea mea. Am dobîndit o viziune mai pragm atică asupra realităţii şi o experienţă care îmi poate fi de folos în v iito r, fie ca depu ta t, în continuare, fie 'ca primar al Dejului. încă nu m-am hotărît.

- Totuşi, cînd vom afla decizia d-voastră?

- Consiliul local PUNR se va întruni săptămînă aceasta iar eu voi fi solicitat să d$u un răspuns...'' '

- P resu p u n în d că veţi candida pen tru funcţia dc p rim a r al D ejului şi veţi cîştigă, care a r fi priorităţile pentru oraş?

- în tregu l oraş e s te . o prioritate! Voi continua cu" programul de am enajare a centrului, apoi, cli ̂ repararea drumurilor şi a podului peste Someş, cu rezo lvarea problemelor legate de , apa po tab ilă , s istem ul ; de canalizare, cu ră ţen ia , constru irea ''d e locu in ţe sociale... - -

- Cum se împacă deputatul Vasile Matei cu omul Vasile Matei?

- Renunţînd ap roape ' în întregime la viaţă personală. Din fericire, am o soţie şi copii înţelegători care m-au sprijinit în toate momentele dificile' fap t pentru care le sînt recunoscător.'

Magdalena VAIDAF oto : N . P E TC U

CE LI SE ÎNTÎMPLĂ CONTESTATAMLOR ' ÎN UNGARIA POSTCOMUNISTĂ

Geza Hambuch “a fost” preşedintele Uniunii Germanilor din Ungaria. Dl Hambuch a dus o ' lupta cinstită, deschisă şi necesară pentru a obţine pentru şvabii din Ungaria măcar o mică parte din ce au ungurii la noi. Geza Hambuch spunea adesea că ar dori, azi, pentru conaţionalii săi un pic din ce aveau germanii în România în vremea - lui Ceauşescu. Dar toată propaganda ultraşovină a Budapestei, care s-a intensificat după 1968, era axată tocmai pe lipsa drepturilor pentru minorităţi în România dictatorului. Ori Geza Hambuch, cu minima şi modesta sa pretenţie (“măcar o mică parte”) a dărîmat o construcţie' de cîteva.miliarde de dolari a Budapestei, în care s-au înfrăţit comuniştii, cu fasciştii, din Ungaria şi din emigraţie. Ca urmare, dl Geza Hambuch a fost în mod brutal înlocuit de la conducerea Uniunii Germanilor din Ungaria. Altă făină se macină în Ungaria... .Culmea este că' Geza Hambuch a adresat o scrisoare de sprijin şi cancelarului Hclmuth Kohl fară efect, după cum se vede, întrucît în locul dlui Geza Hambuch “s-a ales un colaborator” al regimului antiminoritar de la Budapesta. Ba mai mult, pînă şi ambasadorul german de la Budapesta, dl > Alexander Arnot, a fost schimbat, adică trimis la Kiev. Dl Arnot spunea acelaşi lucru despre situaţia germanilor din Ungaria şi România! Sc pare că dl Ilelrauth Kohl face acccaşi figOră tristă, care au făcut-o în epocă Bismark şi Hitler, în ceea ce priveşte apărarea drepturilor şvabilor dunăreni. Cît despre poiiticicnii noştri dc stînga sau dc dreapta, naţionalişti sau

internaţionalişti, sau despre funcţionarii noştri comunişti dc la externe, care habar nu au pe ce lume trăiesc, care nu aud, nii văd şi nu supără pe,nimeni, şovinismul ungar de stat şi civil nu va fi deranjat nici cu o floare. Şvabii dunăreni nu sc pot baza în demersul lor spre normalitale nici pe România nici pe Germania. Poate, eventual, pe opinia publică germană dacă se va găsi cineva să o trezească. Pentru că şi aici lucrurile au culoarea B udapestei: noul corespondent în Ungaria al influentului cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung, Matthias Rub, este căsătorit cu o unguroaică, şi asta se observă deja. Chiar dacă Budapesta reuşeşte să sucească capul tuturor, inclusiv al guvernului creştin- democrat, rămîne nerezolvată problema unui grup etnic extrem de valoros. “Sora mea - scrie dl Johann Till - conduce de 30 de ani o aşa- numită grădiniţă pentru minorităţi la Pecs. O tragedie. De 2 ori cîte 30 de minute într-o săptămînă se ţine o aşa zisă oră în germană. (Meine Schwester leitet scit 30 Jahrcn eine, sog. N ationalita tenk indergarten in Pecs. Ein Trauerspicl! Zweimal 30 Min in der Woche wird fur eine Gruppe eine sog, Dcutschstunde angchaUet)”. Trebuie să menţionez că grupul cinic german din Ungaria numără oficial ungar 30.000, dar baza lor etnică este de aproximativ 1 m ilion după calcu lele melc. Uniunea germ anilor vorbeşte de 220.000 de şvabi maghiarizaţi.-'

Octavian CĂPĂTÎNÂ

joi, 18 aprilie (996 ARTĂ-CULTURĂ _ _ _

Cărţile clu/eni/orioan M ilea, S e a r ă c u D a n i e

• Cercetător la colectivul de• istorie literară al Institutului de.

creaţia literară în sine, care oferă celui dedat cu lectura delicii inestim abile . 0 asem enea dragoste necenzurată pentru fiorul de vis al versului sau

texte-elogiu aduse cărţii. Fiorul livresc al acestora nu ne părăseşte nici în Seară cu Dante, dar aici preocuparea pentru construcţie

| Lingvistică şi Istorie Literară | “SexţiL Puşcariu” din Cluj,■ după ce ă trecut prin redacţiile n u m i vi» <u v tu u iu i mu Ide la Echinox şi Apostrof şi pagina de ascunse frumuseţi ale | şi-a făcut mîna în Tribuna şi cărţii se puteau descoperi în acele■ Steaua, Ioan M ilea se J dovedeşte .a fi nu numai un I studios, ci şi un poet totodată,| Versurile sale, publicate răzleţ■ şi cu intermitenţe prin revistele ! literare, nu lăsau să se înţeleagă linsă destul de clar cît e de | puternică şi de mistuitoare■ această pasiune şi cît de fidel e J însuşi autorul acestei laturi,I oarecum nu de fiecare zi, a | creaţiei sale. Recentul volum de • poeme, - S e a ră cu ; D ante '(Editura A rh ipelag , T îrgu IMureş, 1996) vine s,ă ne |confirm e im presia pe care

ne-o lăsase cartea sa anterioară Lecturi bacoviene (Ed. Did. şi

lumii, a unor concluzii la care sensibilitatea sa ajunge în contact cu un cosmos aleato-

I{Pedagogică, colecţia| “Akademos”), care se încheia .cu cîteva aforisme ce puneau *în evidenţă această structură | lirică a autorului. Dincolo de | teroarea textului critic , de .rigorile şi struc tu rile sale

■ jjca rac te ris tice ,. în m icile ,c»J panseuri ale lui I. Milea din * iacei volum se putea descifra o

.dragoste aparte pentru textul I sărbătoresc al operei, pentru

i ,-4 .* i■V0 1oârVMitetP <> , "^V'/V S e a ra < u Dante f 1*-'

h t " *

'■ 'i.. .

respir/ în urechea timpului”/ ■gîndea, îşi număra/ floricelele ■de sîrmă ghimpată din gînd” |(Eu nu). De scurtă respiraţie, |dar o respiraţie condensată şi .plină de surpriza metaforei Irevelatorii care vine la capăt, |poezia lui I. Milea comunică |nuclee de lirism condensat, _esenţe de gînduri şi meditaţii, Ihrăn ite de o sensib ilita te |h iperacu tizată , trăind în ■melosul interior al cuvîntului: !“ Sufletul tău / e negru ca Iasfaltul/ pe care cenuşa paşilor |s-a aşezat” (C u lo a re ), ■deschizînd drum spre post- “modernismul contemporan, dar I

este mai evidentă. I. Milea scrie o poezie modernă, meditativă, încărcată de intelectualitate, o poezie gnomică şi sentenţioasă, construită din straturi de gînduri şi reflecţii succesive, comunicînd rezultatul unor trăiri, a unor investigaţii pe cont propriu a

trimiţînd şi la poezia filosofică a lui Rilke, Trakl sau Blaga; prin reducerea cuvîntului la. expresia liminară. Nimic în plus, nim ic retoric sau redundant în această poezie de o reflexivitate aparte, venind din ironia deşănţată a veacului, din scepticismul utopistului şi din sarcasmul şi lehamitea bacoviană, poetul trist ca o lacrimă! Debutul poetic al lui I. Milea e unul dintre acelea ■

-care consacră. , '■ !Mircea POPA I

"Iubiţi fem eile ,' f

ele sîn t rădăcina lumii• • y y

Aşa spunea un poet chinez al cărui nume s-a pierdut. C elebra rom ancieră .Jan e Auster, scria în cea mai dură perioadă a epocii victoriene, despre destinu l fem eii .. adevărate. A dică cea claustrată, închisă în sufletul ei, obligată să nu mai fie fiinţă. ”Sense and Sensibility” adică în traducerea noastră "Raţiune şi simţire” devine film, după 200 de ani de la scriere. Rescrierea, adică scenariul se datorează unei profesioniste. Ga are, de- fapt, acel simplu eroism, care face dintr-un cuvînt o imagine şi din această mixtură o operă de artă. Emma Thomson a scris un scenariu frumos şi discret, fără a apăsa asupra cuvintelor. Dar ea a ţinut şi un ju rn a l unde cuprinde povestea filmului.

Aici s în t ' "cu p rin şi” Lindasay Doramn şi James Schamus (producători) precum şi reg izoru l de orig ine taiwaneză, Ang Lee. Scrierea, bogat ilustrată, a fost publicată de editura "Newmarket Press” :■ din New York.-Pe tema asta

s-a făcut multă vîlvă. Emma a obţinut Globul de Aur şi un Oscar pentru cel mai bun scenariu. N iciodată în is to ria cinematografiei nu s-a întîmplat un asemenea lucru. Peste ani, Emma a dublat-o perfect pe Jane. Geniile se întîlnesc chiar dacă nu

Filmse vor. Faptul că Emma este una din interpretele principale nu este o întîmplare. Ea îşi joacă destinul.

Lupta dintre cele două surori, Emma aparen t feric ită şi nefericită, sentimentală (jucată de

Kate Winslet), pentru un fante mizerabil (Hugh Grand) se. term ină p rin putere de a înţelege viaţa şi nu iluziile. G lobul de A ur şi ce le 7 nominalizări pentru premiul Oscar spun foarte mult.

Ce-ar fi să ne întîlnim cu o epocă liniştită în care oamenii gîndesc firesc, iubesc şi nu m ai. trag toată ziua cu mitraliere arătîndu-şi muşchii fastuoşi şi înnebunind copiii! Şi violenţa' ca orice viciu, îşi are apusul.

Dorin SERGHIE

Rezultatele obţinute de elevii din judeţul Cluj, participanţi la etapa

naţională a olimpiadelor şcolare(continuare din numărul de ieri)LIMBA ROMÂNA, Premiu special: Diana Chiorean, clasa a

XH-a (Lic. ”A. Mureşanu” Dej), Daniel Uţă, clasa a XH-a (Lic. ”Gh. Şincai”); Menţiuni: Ilinca Călugăreanu, clasa a VlII-a (Lic. ”Gh. Şincai”), Graţiela Andreica, clasa a IX-ă (Lic. de arte plastice ”R, Ladea”), Andrei Aro neţ, clasa a IX-a (Lic. ”N. Bălcescu”), Dorean O. HoroVitz,-clasa a X-a (Lic. ”Gh. Şincai”). ’ ;

LIMBA GERMANĂ (m aternă). Menţiuni: Floriansics Peter, clasa a X-a-(Lic. ”G. Coşbuc"), Crenguţa Trincă, clasa a Xl-a (Lic. ”G. Coşbuc”). .

LIMBA MAGHIARĂ. Premiul II: Balogh Reka, clasa a XH-a (Lic. ”A. Mureşanu” Dej); Premiul III: Adorjani Zsolt, clasa a VlII-a (Şc. nr. 16 Cluj-Napoca), Şipos Geza, clasa a XII- a (Lic. "Apaczai Csere Janos” Cluj-Napoca); Menţiune: Bolla Emese, clasa a VlII-a (Lic. "Apaczai Csere Janos”). \

MATEMATICĂ. Premiul II: Cassian Pantea, clasa a X-a (Lic. ”A, Iancu”), Radii Ignat, clasa a Xl-a (Lic. ”A. Iancu”); Premiul III: Eva Tudor, clasa Vll-a (Şc. nr. 24 Cluj-Napoca), Daniela Inclezan, clasa a IX-a (Ljc. ”A. Iancu”), Andreea Tomoioaga, clasa a IX-a (Lic. ”A. Mureşanu” Dej), Corina Ferdean,-clasa a Xll-a (Lic. de informatică ”T. Popoviciu”).'

PEDAGOGIE., Menţiune: Alexandra lulia Lucaciu, clasa a IX-a (Şc. Normală ”Gh. Lazăr”). -

(Va urma)(Rezultatele ne-au fost puse la dispoziţie prin amabilitatea

Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj)

Lansare de p u b lica ţiiReamintim publicului clujean interesat că astăzi, 18 aprilie,

Fundaţia Culturală Română şi Centrul de Studii Transilvane organizează în m unicipiul nostru lan sa rea pub licaţiilo r. Centrului de Studii Transilvane, editate în anul 1995. in programul manifestării, care are loc astăzi, cu începere de la ora 12,30, la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, la care este anunţată prezenţa acad. Augustin Buzura, preşedintele Fundaţiei Culturale Române, vor fi prezentate: în Colecţia Bibliotbeca Rerum Transsilvaniae: Camil Mureşan - Naţiune, naţionalism. Evoluţia naţionalităţilor; Ioan-Aurel Pop- Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în T ransilvania; Gheorghe Iancu - The Ruling Council. The Integration of Transylvania into Romania. 1918- 1920; în Colecţia Oameni care au fost: Sabin Manuilă - Istorie.' şi demografie; Colecţia Interferenţe: Nicolae Edroiu, Vasile Puşcaş - Maghiarii din România, ediţiile în. limba română şi în limba franceză; Colecţia Documenta: Ăl doilea Război Mondial. Transilvania şi aranjam entele europene, ediţie, îngrijită de Vasile Puşcaş; Transylvaniân Review, voi. IV. 1995; Bulletin of the Center for Transylvanian Studies.

Lucrările menţionate vor fi prezentate de: Vasile Sălăjan, redactor şef adjunct al publicaţiilor-Centrului de Studii Transilvane, prof. univ. dr.-Nicolae Bocşan, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, prof. univ. dr. Vasile Vesa, lect. univ. Liviu Ţîrău si cercet. Marius Bucur. :

M. BOCU

Primim la redacţie următoarele Precizări o

Prin-Cartă (1995), elaborată pe baza Constituţiei Românief şi a Legii învăţămîntului (1995), Universitatea “Babeş-Bolyai” se bucură de autonomie universitară. ■

. Unul din principiile ei de organizare, înscrise în Cartă, este libertatea de gîndirc, de conştiinţă, de exprimare, de asociere a membrilor comunităţii ei academice. Universitatea apără cadrul democratic şi pluralismul politic. ' :

Universitatea “Babeş-Bolyai” este angajată în reformă şi în susţinerea reformelor din {ara noastră, pentru alăturarea României la înnoirile timpului nostru şi integrarea ei în structurile şi valorile europene. Ca urmare, prestigiul naţional şi internaţional al Universităţii a crescut. V > / ? :

A sporit substan ţia l in teresu l opiniei publice şi al responsabililor politici pentru contacte cu administraţia academică de la catedre, facultăţi, universitate. în acest sens, Consiliul de Administraţie al Universităţii “Babeş-Bolyai”, în reuniunea din 8 aprilie 1996, a făcut! următoarele precizări:

1. Ca instituţie de stat, Universitatea “Babeş-Bolyai” abordează cu autorităţile puterii de.stat rezolvarea de probleme pentru a spori finanţările, a dezvolta infrastructura şi structura studiilor şi cercetările şi a-şi consolida performanţele. ..

2. în linia tradiţiei europene majore, Universitatea “Babeş- Bolyai” este deschisă dialogului cu. reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice democratice, care contribuie la reforme şi la integrarea euroatlantică a ţării noastre. j >

Consiliul de Administraţie al Universităţii \ "Babeş-Bolyai"

INTR-UN NOD DE DURERE... r rODYSSEAS ELYTIS - " M -AM STRÎNS |

l I l ll

Laureatul Premiului Nobel pentru literatură (1979) -

I ODYSSEAS ELYTIS - a murit | (18 martie 1996), la 85 dc ani,

la Atena. Patriarh al poezieielene, pilon de rezistenţă al

I triadei - Konstantinos Kavafîs,| Georgios Seferis,. Odysseas | Elytis a fost un mare poet,■ care în discursul de primire • I a acestui invid iat prem iu | rostea: “Vreau să cred că| Academia Suedeză onorează,■ prin persoana mea, poezia J Greciei în to ta lita te” . De I asemenea, în 1979, motiva

\ | astfel atribuirea premiului:‘ i pentru poezia sa, izvorînd

J din fondul tradiţiei greceşti şi I punînd în lumină, cu puternică | senzualitate şi o inteligenţă■ lucidă, lupta unui om modern - pentru libertate şi activitate I creatoare”.| Elytis, pe numele adevărat

- Odysseas Alepoudelis - a fost un simbol al Eladei moderne, bucurîndu-se de o binemeritată popularitate. O pera sa a fost pusă pe m uzică de celebrii compozitori - Mikis Theodorakis şi Mănos Hadzidakis - şi cîntată în cafenelele şi tavernele Greciei,

VITRALIIîn care melodiile prindeau, ca într-o plasă de paianjen, tinerii căzuţi în melancoliile existenţei şi a le v îrs te lo r, uniţi întru acordurile vechilor instrumente şi legănaţi îngemănat în paşi de sirtaki.

O dysseas E ly tis s-a rev en d ica t în to td eau n a din poezia anticilor, din liturghia ortodoxă şi din suprarealist».După cum se ştie a fost un avizat cunoscător al artelor plastice, un foarte talentat autor de colaje şi

un pasionat meloman.A sc ris poem e v izual

expresive - TO AXION EŞTI - (“Ceea ce este demn dăinuie”), fiind cel mai celebru poem al său care, se pare, a determinat Academia Suedeză să-i confere premiul, dar şi originale tran sfigu rări ale m itu r ilo r s trăv ech i şi moderne: “Clima absenţei” , “Frescă”, “Copacul-lumină”, “Trifoiul dc mare”, “Maria Nefcli”.

Odysseas Elytis, scriitorul “... cel mai... britanic din toată literatura Greciei”, a fost un

.simbol poetico-muzical, un Homer al lumii moderne cc a plecat, credem, neîmpăcat în lumea um brelor, deseori invocată în versurile nepere­che: “M-am strins într-un nod de durere...”

Corneliu IUREŞ

T O Y

Ş S T O R Y

k " \ U Toystoryeşteprimul film delung metraj de

\ S , / /SI a n i m a ţ i ed l f com puterizată.Y F ilm ul este'

w l \ p rogram at înL l*1V<*1 W <4, A I I săptămînă 19-25

ap rilie lacinem atograful“A rta” , de la

' • orele 11-13-15- 17 - - 19.

i P r e m i e r a

' m m ‘

clujeană a filmului are loc sim ultan cu premiera de la Londra, Paris şiMadrid.

C ine . mai.poate spune cănu sîntem ,europen i? Un

film pentru copiii lumii este şi al nostru. Cluj-Napoca este o capitală a spiritului.

(d.s.)

( Ocazională]

A D A P T A M

E-o situaţie neroadă: ;că totu-i, vezi, cu capu-n jos Crăciun cu ploi, Paşti cu zăpadă si vremea-i azi ... exact pe dos! " '*

Teofil VOINESCU-AMADEUS

R e c i ta ld e c a n to

în această seară, la ora 18.30, în Sala Studio a Academiei de Muzică "Gh. Dima" din Cluj- Napoca va avea loc un recita l de canto susţinut de tenorul YOTYAM COIIEN, din Israel. Oaspetele va fi acompaniat la pian de Ştefan Ronay. în program piese de: Bcllini, R ossin i, T urina, C eaikovsk i, G linka, Rahmaninov, Tosti si canzonete napolitane.

M .B.

ADEVĂRUL-d e G f l u j ADMINISTRAŢIA LOCALA joi, 18 aprilie 1996 ( Y )

I Oraşele, în România şi în| restul Europei, trăiesc prin| propria lo r personalitate,■ formată p rin acum ulări;■ m ultiseculare, dacă .nu I multimilenare. Aceasta este o | mare deosebire faţă de oraşele■ de peste Ocean, din Lumea î Nouă, oraşe care seamănă■ între- ele, cu precădere în.. | SUA, unde cîte un pîlc de | zgîrie-nori se înconjoară d e .

I cartiere qu specific aparte.Dar şi acolo, în ultima sută

I de ani, au apărut elemente| particu lare , d is tinc te , ce■ caracterizează fiecare aşezare ! urbană. în Europa însă,■ lucrurile sînt demult aşezate | . din acest punct de vedere.| Parisul are ca em blem ă

I Notre-Dame, Louvre-ul sau Turnul E iffel, Londra se

. I prezintă pe sine prin celebrul| pod, turn sau prin Catedrala■ Saint Paul, Roma prin J Colosseum, Forul lui Traian,■ Milano prin dom şi la fel | M adridul, -Viena, P raga, . | Cracovia etc., fiecare prin■ c îte v a ' m onum ente■ inconfundabile. Nimeni nu-şiI poate imagina Londra'fără -| statuia amiralului Nelson din■ T rafalgar Square, New “ Y ork-ul fără ' S tatuia I L ibertăţii, P arisu l fă ră , | O beliscul Egiptean sau | Copenhaga fără celebra ei■ Sirenă.■ Toate monumentele fac I parte organică - din | personalitatea unui oraş, se■ confundă cu profilul său, sînt J prilejuri de mîndrie, trezesc■ ' nostalgii pentru cei ce . s în t- | : departe, devin motive de | aducere aminte. Dar ca să■ ajungă să reprezinte atît de■ mult, să : se confunde I emblematic cn aşezările | respeetive , monumentele | s-au creat şi integrat organic

' k — mm mm mm mm mm mm'— mm

în viaţa oraşelor, pe parcursul a sute de ani. Ele au intrat - uneori nu fără controverse. - în viaţa cotid iană a locu ito rilo r, a vizitatorilor şi chiar a străinilor, cu ajutorul gravurilor, picturilor, fotografiilor, filmelor, televiziunii etc. Toate aceste monumente s-au creat în momente precise, sîn t legate de evenim ente deosebite, îşi au propria istorie. De pildă, în 1806, cînd Napoleon

v a decretat construirea Arcului de Triumf din Paris, nimeni nu s-a gîndit să facă trei sau cinci

maghiară) ş.ă. Toate acestea au intrat în viaţa cetăţii şi acolo vor

- rămîne. Ele nu se pot scoate din peisajul urbanistic şi înlocui cu altele, după voinţa unui regim

' politic sau a unui om. Adăugarea altor simboluri la cele existente este, de asemenea, un lucru delicat şi pretenţios. A construi cinci- şase statui într-un an, cu gîndul că ele vor deveni simboluri şi embleme peste noapte, înlocuind eventual alte simboluri şi embleme, este o iluzie. Să recunoaştem că un oraş ca Clujul

asemenea construcţii atunci sau să repete ideea, tot la Paris, mai tîrziu. De asemenea, cu excepţia unor perioade de sistematizare, rare şi acelea, nimeni nu a construit monumente în trombă. Statuile au şi ele timpul lor, se fac atunci cînd împrejurările o cer, cîte una, cu multă chibzuinţă, pentru a nu fi nevoie ca alţii, după ani, să le dea jos. Şi Clujul are simbolurile, monumentele sau emblemele sale inconfundabile. Multe din acestea sînt statui (Mathias Rex, Lupa Capitolina, Şcoala A rdeleană, M ihai V ite a z u l,, H orea său H orea, Cloşca şi Crişan, Sf. Gheorghe ucig înd balauru l, Em inescu, Blaga etc.), altele sînt biserici (Biserica Sf. Mihail, Catedrala ortodoxă, Biserica Bob etc.) sau. clădiri monumentale sau instituţii de mare prestigiu. Cine spune Cluj spune Universitate, Grădina Botanică, M uzeul Naţional de Istorie, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Artă, Teatrul Naţional, Teatrul, M aghiar, Opera (rom ână şi

simţea nevoia unei statui a lui Avram Iancu, erou de suflet al românilor, cel care a ars ca o flacără, pe altarul naţiunii şi a trasa t destinu l'rom ânesc al Transilvaniei. Această statuie trebuia făcută odată, cu multă

- cumpănire, fără grabă şi fără patim ă, dar'- mai ales ' fără

I ostentaţie (oricum, proiectul l- aşteptase din 1924). Şi, pentru o ’ vreme, era de ajuns, deoarece nu

au intrat zilele în sac şi lumea nu sfîrşeşte cu noi. Cum să intre în conştiinţa publică cinci statui într- un an sau doi ? Este nevoie oare ca aceste noi simboluri să le înlocuiască pe cele vechi ? Cele vechi reprezintă şi ele istorie,, convieţu ire; Viaţă trecută, acum ulată a co lo ; (cele care reprezentau numai orgoliu antiromânesc au fost în chip firesc eliminate de generaţia Marii Uniri)! De pildă, statuia '

• Sfîntului Gheorghe a fost făcută la 1308, de către meşterii Martin şi Gheorghe, doi artişti germani din Cluj. Cu originalul ei se mîndreşte azi oraşul Praga, Clujul

dispunînd: doar de o copie, dar care oraş din România şi cîte din lume aveau artişti şi statui la 1308 ? Biserica

. Slîntul Mihail, începută-pe la 1360 şi a cărei construcţie a durat cam 100 de ani, a fost comandată şi finanţată de către saşii din Cluj, stăpînii de atunci ai oraşului, dar la ridicarea ei au lucrat probabil şi români şi maghiari. Biserica din Cluj şi cea din Braşov (Biserica Neagră) sînt cele m ai; im portante monumente de cult gotice din România şi, natural, ambele au fost monumente săseşti. Noile embleme pe care 'le gîndim pentru oraş trebuie s ă , aibă valoarea şi trăinicia celor evocate. Or, cu grabă şi improvizaţie nu se obţine efectul dorit.

Mai există o chestiune, de data aceasta nu de principiu teoretic sau de estetică, ci de etică: într-o ţară aflată în tranziţie şi în criză, cu lin şomaj de circa 10 % din populaţia activă, cu pături sociale şi - socio-profesionale şi de vîrstă aflate în suferinţă, nu este cumva o sfidare să faci atîtea statui? Nu discutăm aici natura finan ţării, deoarece fie că banii pentru statui vin de la contribuabili, fie de la donatori şi sponsori, din interiorul său din afara, ţă rii, omul, cetăţeanul se întreabă' dacă aceşti; bani nu puteau avea o destinaţie mai eficientă, pentru el,* pentru copiii lui,' pentnf bătrînii lui. Omul, localnicul nu se poate hrăni cu monumente,-nici cu lozinci. r Sufletele îngrijorate nu se încălzesc şi nu sc amăgesc cu statui,'în nici un caz cu atîtea.

Aurel OROS

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

IIII

IJ

Consiliul judeţean reglementează situaţia imobilelor cu destinaţia de locuinţe■ » » .. ?

Consiliul judeţean Cluj - Comisia Judeţeană proprietatea statului,aduce la cunoştinţa cetăţenilor, pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr.l 12/1995 că îşi desfăşoară activitatea în sediul Consiliului pentru reglementarea situaţiei juridice a unor Judeţean, B-dul 21 Decembrie 1989 nr, 58, camera imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în 74.

• TELEGRAF m m S M U TELEGRAFr I| • Secretariatul de Stat pentru| Problemele Revoluţionarilor din■ Decembrie 1989 va acorda 10■ burse speciale de merit I studenţilor români care se| încadrează în prevederile Legii -■ nr. 42/1990 şj îndeplinesc J următoarele condiţii: să fie cel I puţin în anul II de studii, să fi | obţinut în anul universitar | precedent o medie de' minimum’I 9,00 şi să manifeste un interes■ constant pentru învăţătură; bursa I va fi de 100.000 lei; şi se va | menţine în condiţiile promovării■ tuturor examenelor şi. păstrării ; J nivelului ridicat a l mediei.I Cererile pentru burse vor fi| adresate SSPR şi vor fi însoţite■ de copii xerox după certificatul * • dc naştere,' cel dc revoluţionar,■ precum şi dc o adeverinţă care ; I si ateste situaţia la învăţătură.| • Rcluînd o vcchc tradiţie '■ a vieţii în mediul rural, Legea ' J învăţăm întului ! acordăI unităţilor dc învăţămînt din .| mediul rural şi preurban| dreptul de a primi pămînt

I pentru loturile didactice şi"’ experim entale; suprafaţa

I acestora este stabilită astfel:'| 1 ha pentru şcolile primare;--■ 2 ha pentru gimnazii; liccelcJ pedagogice vor primi în 'I folosinţă trei hectare, iar cele| agricole, .s i lv ic e ş i .

agrom ontane, care' 'au în proprietate terenuri agricole în ex trav ilan - 10 hectare , în echivalent arabil: Aceste loturi se atribuie la cererea unităţilor şcolare, d in .terenurile ce au aparţinut şcolilor sau din fondul de rezervă al localităţilor. , '

• Noile tarife poştale sînt: o scrisoare simplă .loco - 70 lei, scrisoare simplă înalte localităţi -150 lei, scrisoare simplă externă - 1500 lei, carte .poştală simplă internă - 70 lei,-carte poştală simplă externă,- 1000 lei. La

•mesageria internă -pentru localităţile intraregionale se va percepe un tarif de 160 lei pe kg; iar pentru localităţile extraregionaie - 200 lei pc kg. L a;servicii suplimentare ( la - cererea publicului) tariful pentru recomandate interne va fi de .220 lei, pentru recomandate externe 2550 le i, pen tru confirmare poştală dc primire internă - 280 lei, iar pentru confirmare poştală dc primire externă - 2550 Ici. <

• A sis ten ţii;m ed icali-po t obţine avizul de liberă practică din partea Ministerului Sănătăţii pe baza unei adeverinţe de recomandare din partea direcţiei san itare judeţene cu viza C olegiulu i de D isciplină al personalului mcdico-sanitar; cel interesaţi pot depune o cerere la

XI

direcţia sanitară în raza căreia |domiciliază, împreună cu o Iadeverinţă de la locul de .muncă, în care să fie precizate *funcţia şi vechimea; se va |semna un angajament prin |care asistenţii medicali se ■obligă să respectele normele Jde sterilizare a instrumentarului Ifolosit; avizul favorabil se |acordă numai acelora ^ţu o Ivechim e în munca de .minimum un an in sectorul *sanitar; dacă persoana are o Iîntrerupere a activităţii mai |mare de 5 ani, va fi necesară ■susţinerea unui examen de Jatestare a cunoştinţelor. ‘ I

• R egia, autonom ă |“Romsilva" şi-a exprimat |nemulţumirea faţă de faptul ■că elementele predominante *pc tim brele apărute sub I

• inscripţia “Lunii Pădurii" sînt | ciupercile. In acest sens, Romsilva a lansat apelul “Lăsaţi pădurea să rămînă I verde, nu o o trăv iţi în |

• ciupercomania voastră!”.”Nu | sîntem contra ca în partea >

. figurativă a ştampilelor “Luna *Pădurii” să existe şi siluete |dc ciuperci, dar elementele de |bază trebuie să fie pădurea şi ■arborele”, se arată în Jcomunicatul remis agenţiei IMediafax., |

I

Cine deranjează liniştea locatarilor dincartierul IWR1

din GherlaMai mulţi cetăţeni ne-au.

rugat să revenim asupra ' subiectului cu privire la staţionarea maşinilor şi tractoarelor care transportă borhot de la Fabrica de spirt din Gherla . Dacă toată iarna a fost linişte, odată cu sosirea . primăverii pe aleile blocurilor din împrejurimile secţiei spirt aparţinînd SC "Prodvinalco" SA Cluj şi pe strada Gelu au reapărut camioanele şi tractoarele care Vin după materia secundară produsă de această unitate.

' într-adevăr - după cum am văzut recent la faţa locului -, din primele ore ale dimineţii zeci de maşini, tractoare şi căruţe se perindă la poarta nr.2 a Fabricii de spirt, deranjînd nu numai locatarii din blocurile vecine, dar şi circulaţia autovehiculelor. Sâ nu mai vorbim de posesorii' de atelaje, care vin după borhot şi depun furajele animalelor chiar la marginea trotuarelor, în văzul tuturor. Credem că este un gest reprobabil, pentru care cineva trebuie să ia la rost pe aceşti aşa-zişi cetăţeni. Acum cîţiva ani, maşinile sosite pentru încărcat la Fabrica de spirt aşteptau la o distanţă apreciabilă dc blocurile dc locuinţe din zonă. Bine ar fi, ca cineva sâ facă ordine şi în acest an, fiindcă, pe lîngă mirosul neplăcut, este ţin zgomot infernal şi un dutc/. vino permanent

SZ.Cs

DIN ACTIVITATEA OFICIULUI JUDEŢEAN PENTRU PR0TEGIIA

CONSUMATORILOR CLUJ ÎN LUNA MARTIE 1996

(date de sinteză)* în acţiunile de supraveghere pe piaţă efectuate în

conformitate cu prevederile OG 21/1992 aprobate prin Legea 11/1994 privind calitatea produselor şi serviciilor prestate către populaţie, au fost cuprinşi un număr de 190 agenţi economici. Din totalul acţiunilor 44 s-au desfăşurat în afara reşedinţei de judeţ, dintre care 18 în mediul rural.

* în 186 cazuri au fost întocmite procese verbale de constatare-contravenţie consemnîndu-se abateri de la legislaţia în vigoare privind produse alimentare (116 cazuri), produse nealimentare (24 cazuri) şi prestări servicii ( 44 cazuri).~ * Pentru nerespectarea prevederilor legale au fost aplicate un

număr de 145 amenzi contravenţionale în valoare de 16,225 milioane lei şi s-au încasat şi vărsat la bugetul statului 13,400 milioane lei.

* 483,234 milioane lei reprezintă valoarea produselor constatate cu abateri de la prevederile legislaţiei privind protecţia consumatorilor, din care au fost scoase definitiv din circuitul consumului uman produse în valoare de 31,061 milioane lei fiind po ten ţia l pericu loase pentru viaţa ori sănătatea consumatorilor, ca de exemplu came şi preparate din carne (0,131 to / 1,403 mii. lei) avînd modificări de culoare, miros şi gust alterat; făină şi produse de panificaţie ( 0,216 to7 0,356 mii. lei) fiind infestată cu larve şi avînd termenul de valabilitate depăşit; legume, fructe, citrice ( 7,789 to/ 16,279 m ii lei) cu abateri la parametrii prevăzuţi de STAS, produse intrate în proces de fermentare, putrede şi mucegăite; zahăr şi produse zaharoase ( 0,-272 to / 4,514 mii. lei) fiind cu modificări organoleptice, rîncede şi cir valabilitate expirată; vin, bere şi băuturi alcoolice ( 0,102 mii litri/ 0,528 mii. lei) cu abateri Ia parametrii de calitate precum şi sedimente -impurităţi în lichid; produse nealimentare în valoare totală de 0,613 milioane lei : pentru abateri de la parametrii de calitate ( electronice,’ cosmetice, chimice de uz gospodăresc, etc.). ;

■* 33 reclamaţii primite de la Consumatori privind calitatea; produselor achiziţionate sau a serviciilor prestate, rezolvate prin. remedierea deficienţelor constatate, înlocuirea produselor sau restituirea valorii acestora. , ,

r La Mintiul Gherlii:

Lupta pentru.;, gaz metan continuăPrintre comunele judeţului

Cluj,'dare după evenimentele din Decembrie ’89 au luat o dezvoltare puternică, se află şi M in tiu l G herlei. Pe lîngă ex tinderea . sup rafe ţe lo r agricole şi înflorirea sectorului zootehnic din gos'podăriile populaţiei, un avînt deosebit a cunoscut şi privatizarea. Nu au lipsit nici realizările edilitar- gospodăreşti, cum nu âu fost n eg lija te nici problem ele sociale ale locuitorilor din cele 6 sate componentei Totuşi, cel mai mare bf, l-a - constituit introducerea gazului metan în casele oamenilor.

Dintr-o discuţie, purtată cu prim arul' comunei,, domnul loan H odiş, am afla t că documentaţia pentru această mare' investiţie ■ este' realizată încă din 1992. E xistă ■ aprobarea Romgazului, iar o parte din banii necesari lucrărilor este asigurată. Numai în centrul de comună sînt 300 de cereri pentru introducerea gazului metan. A probarea

Romgazului a fost depusă pentru discutare şi avizare în vederea; cuprinderii într-o' hotărîre de guvert. Adevărul este .că, în ultima ̂ perioadă, asemenea aprobări s-au dat foarte greu.; Cetăţenii comunei, Mintiul Gherlei, însă, speră că

: pînă la urmă vor izbîndi. Este mare nevoie de gaz metan în comună, mai ales dacă avem

i în vedere că doar la cîţiva paşi trece conducta. Faţă de alte

•localităţi din jurul-oraşului Gherla, locuitorii celor 5 sate - fiindcă la pădureni nu se pune această problem ă - posedă sum ele necesare lucrărilor de introducere a

: gazului metan. Chiar şi în satele Buneşti şi Nima oamenii

. aii hotărît să contribuie la realizarea acestui important

’ obiectiv. Oricum - după cum ne-a d ec la ra t primarul comunei - nu ' se opresc la jumătatea drumului şi atîta vor

, umbla la Bucureşti,1 pînă cînd rezolvă aprobările necesare.

(Sz.Cs.)

în tirgul .de animale dini Qluj-Napoca, mizeria este la ea acasă ... Foto: N.PETCU

( 7) joi, 18 aprilie 1996 PUBLICITATE Program; f Ş î r ™ d g ^ c u T i^

Anuht de licitaţieS C P R O T A N S A B u c u r e ş t i

Filiala Dejcu sediul în Dej, str.Uriului nr.7, jud.Cluj

Scoate la vînzare prin licitaţie publică, următoarele mijloace fixe:r Nr.

crt.1—-----1 1-

Denumirea mijlocului ; fix -

Autobenă 8,5 to.

Nr. ' inventar

503o" ~"

Nr.buc.

Valoarea de pornire! a licitaţiei

~2o!548.¥oâ lei [

| 2- Autobenă 8,5 to. 5023 1 7.190.900 lei j

I 3. Autobenă 8,5 to. 5017 1 12.843.000 lei |

r 4 - Autobenă 8,5 to. 5022 1 10.274.250 lei j

I 5. Autoturism DACIA 1304 5016 1 2.987.500 lei |

! 6-Autoturism ARO \ 5004 1 7.900.000 lei j

L Z - _ Remorcă tip RFC 6,5 to. _ J 0 3 7 _ _ ___1 _ _ _ _ _ IŞeOOOOJeL jLicitatia va avea loc în data de 14 mai orele 1000 la'sediul filialei, iar în caz de

neîndejilinirea reglementărilor în vigoare, se va repeta în data de 21 mai 1996 orele 1000.Taxa de participare este de 5% din valoarea de pornire a licitaţiei, sumă care se va plăti

la caseria filialei, pînă la ora începerii licitaţiei.R elaţii la sediul Filialei Dej. (760358)

Uj

Ug U)

,TORMTPRODINVESTs eVinde utilaje frigorifice pentru magazine,

import Italia:♦LĂZI FRIGORIFICE (300

►VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE (1,2-2 melri lungime)(TIP COC

•ALIMENTARE 220 V;♦VITRINE VERTICALE (TIP COCA-COLA)

OFERIM GARANŢIE ŞI POSTGĂRANflECluj-Napoca, B-dul Eroilor(fosta Dr. F. Groza)

nr.ll (tn curte) tel./fax:064-430193

Moara Baciu SA Cluj ^p r in depozitul en-gros din Cluj-N apoca, g

str.Aurel Vlaicu nr.ll ŞVĂ OFERĂ

un bogat sortiment de produse alimentare şi cosmetice.Telefon: [o rÂrT luni-vineri 8-16~|

155288; 414395 sîmbătă 8-13.J

S H A R RSHARROM S.R.L.-Filiala Cluj i

S tr .P a sc a ly , Nr. 5, Tei.: 4377 (763266) o re le 9.00-17.00 -

initiilJ, IBS B

§B)Sliă©Ml

Sim ţiţi că n u . mai pu teţi trăi

în această lume în continuă

mişcare?In fo rm aţiile pe care le găsiţi

în paginile z iaru lu i nostru vă pot salva!

TIîAXSEIîVICIl SUI,Organizează curse regulate Budapesta. Plecări zilnice,

Cluj ora 1800 întoarceri zilnice din Budapesta ora 16®. S DUS - ÎNTORS: 28.500 lei. ^

Vînzări bilete si plecări: *Agenţia 0 JT (Turism - Feleac) str. Şincai nr.2. Tel. 196257.

BAU TU R m r0R IT6AR E!dR

ggEgaRjUi, PUBLICITATE Program; S T ' t î t -oi, 18 1 »>« Ţ»)

^ 6*s ^

1 3 3 M H z4MRAM, PCI IDE on board,FDD 1.44MB, HDD 540MB, .PCI VGA 1M, monitor SVGA color 14" LR NI, tastatură, . îWinmouse cu pad, şlicenţă DOS 6.22, ■' rmanuale de utilizare în l.romănă / - v

tel. 064.438328* 123125

lax 064.198263 Observatorului 1 bl. OS13400 Cluj-Napoca

magazin MICRO Vb.dul Eroilor 32

Prin sistemul computerizat folosit, conectat la SrTA (Sodătâ Internationale de T6l6communlcatlon

Aeronautique) vă oferim fri timp minim:

& Rezervări şi emiteri. de bilete de avion pe relaţiile internaţionale ale companiilor TAROM, ALFTALIA,

CSA, MALEV, BALKAN şi zboruri în conexiune cu alte companii aeriene.

CF= Zboruri charter, VIP şi Business.(763267)

Ş C M W 1 L M & ® &

Cluj-Napoca, (str. A urci Vlaicu nr.l 82Oferă la vînzare prin licitaţie publică

o rgan izată ila sed iu l soc ie tă ţii, începînd din 'data de 19.05.1996 în fiecare joi J â ora 10,00

m i j l o a c e f i x e a m o r t i z a t e s i n e a m o r t i z a t e .

societăţii: * , .- Biroul Mecano Energetic - şi pot fi

consultate în fiecare joi, între orele 8 , 0 0 - 1 0 , 0 0 . ;

Informaţii se pot obţine Io telefon:(584876) 142788 mt.l 25. .

S C M E Q K 6 D LANGAJEAZĂ

' •SE C R E T A R Ă :Studiile superioare po t f i un avantaj .

• AGENŢI COMERCIALI. In form aţii la te le fo n 4 1 4 3 9 9 .

JENEI s .A .CLUJ-NAPOCA, Str. Lombului Nr. 9

TeUFax: 064-420535, 420536 ^Angajează aejenţi comerciali pentru

distribuţie in oraşul Cluj-Napoca. Condiţii obligatorii:* posesia permisului de conducere categ. B* domiciliul stabil în Cluj-Napoca* experienţă în domeniu (240834)Acordăm condiţii de salarizare avantajoase.

(760360)

Vă oferă:Carne şi preparate din carne în 2S-30 de sortimentePreparatele sunt analizate zilnic în laboratorul uzinal

fZŞ^jAsigurăm şi transportul la magazine Oferim închirieri de spaţii pentru depozitare

iJYot v n p r o te ja m s ă n ă t a t e * fl

ac, ARCO SHVEST&/?.LDISTRIBUITOR ZONAL AUTORIZAT

OFERĂ LA PREŢURI FOARTE AVANTAJOASE:

-PLĂCI DE GIPS-CARTON 'standard, rezistente ,SA1̂ WRE la umezeală sau/si la

* PRA9EAfoc- pentru pereţi Uşori,

3 AIA MARE

BISTRTTA î% ■ s

■ itencuieli uscate ^-PLAFOANE FALSE CLUJ-NA^gk -ACCESORH-structură S0TUROA

metalică galvanizata pentru pereţi şi tavane, material mărunt, scule specifice

- W Ă MINERALĂiGypsum Company §

D EPO ZIT: Cluj-Napoca str. Vrancei 24 R elaţii ta te l/fa x : 064 -12.38.62

- c o r a l i s p a v i l isocietate mixtă romăno-austriacă, unic

importator în România al produselor MANNER (Austria),

LUDWIG SCHOKOLADE (Germania), BOSMAN (Olanda) etc.

A N G A J E A Z Ăcu carte de muncă '

C ondiţii-. , : -- experienţă ca agent comercial minim un ' £

• ' an la o firmă de.prestigiu; '- domiciliul stabil în Cluj-Napoca; v- studii - cel puţin liceul;- vîrsta maximă 30 ani;- carnet categoria B şi autoturism proprietate;- dorinţă de afirmare în promovarea

produselor firmei. .

Principiul nostru - personal bineselecţionat şi bine plătit

Doritorii vor trimite curriculum vitae pe adresa firmei: .

Timişoara, str.lalomitei nr.2.* r ,

Societatea Comercială ACORD S.R.Lvin de p rin magazinele sale din

C luj-N apoca, P -ţa 1848 n r .l , tel. 437429 sau 437430 (Zona Glujana - C arbochim ) şi str.Livezii 63

Important’W o Iiif» î n m ie '” firi r i t ( l i t l t î iu l i t

• Vinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV. mese pliante, mobilă de bucătărie.

• Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac, aracet, diluant, prenadjez, palux, săpun pentru protecţia muncii, dero etc. (240833)

SCŞBIETAIND.Specializată în comerţ EN GROS cu

produse de uz industrial angajează'cu carte de muncă

CONTABIL ŞEF.Salarizare 600.000 lei. : !Condiţii: ~- studii superioare de specialitate;- vechime minimă 5 ani în domeniul

financiar-contabil;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca;- Curriculum Vitae.

Inform aţii telefon 437601, 135366, orele 8-16.

Str.M eseriilor 1 2 . f5MS8|)

AGENŢIE IMOBILIARA A I V l ^ B E N - r

vînzări, cumpărări, închirieri;^ apartamente, case, terenuri, n T e l. 1 5 -2 5 -2 0 . §

S t r .M u n c i t o r i l o r 8 / 7 . ^

îfEfiLlOOOvînzări în 12 RATE

electrocasniceelectronice.

Ţ e l . 4 1 2 3 4 5Str. 21 Decembrie nr.150

1584843) -

EfectuămTRANSPORTURI

INTERNATIONALE............... im. ...........2 0 to n e , 8 0 m* ■,

p e r e l a ţ i a I T A I I A .Tel. 064/415224;

415236. Fax 414116. Tel. celular 018623272.

(241749)

VINZARICUMPĂRĂRI

§S§BBAa r AAGBRTIE IHOBIL

Str. I.C. Brătianu nr. 17, ap. 104 3 . 1 7 . 5 6 1 4 3 . 0 0 . 6 5

SC IMPORT EXPORTPRODUSE

CERAMICE SRLstr.Pictor Aman nr.l, Turda,

declară pierdut cerţi Gcatul de înmatricu­

lare .112/1204/1991. Se declară nul.

V . . :: .(341104).

• Vindem vaci şi juninci gestante. C a r tie r G heorghen i, D rum ul Soporu lu i n r. 1, ferm a Roxana. (024466)

CASA DE AMANETO J i ’ r i m h n p n n n u t l j

t ' / / m i s i o n m i n i m ! £ 'ilr.Napoca nr.29. toi. 19982V

S C A N R O S Il ig O ţ j iW l iB l :OW\K: 9 -1 7

• Vînd 2 camcre. Tel 12-20-67 seara (024350)

• Vînd apartament str. Dorobanţilor lîngă Tribunal. Tel 43-82-50. (024358)

• Vînd mochctâ import Belgia 12. 000 lei/mp fără TVA. TeL 19-88-17 (006755)

• V înd m aşină dc în g h e ţa tă şi b iliard . Tel. 14-38-34 dim ineaţa. (006832)

• Vînd dozator bere şi dozator suc m arca Siem ens. Tel.. 15-77-66. (006929)

• Vînd Iveco M agirus 3 , 5 1 cu p re la tă . Accept sch im b cu autoutilitară sau autoturism . Str. Miron Costin nr. 2, tel'13-97-26. (024197)

• Vînd gheretă. Tel 14-07-25 ora 17(024339)

• Cumpăr betonieră mică, im port Tel 16-19-46. (024363)

• V Jndcîntar500kg.Tel25-12-ll. (024386)

• Vînd urgent Ford Escort 1, 6D. Informaţii la tel 41-29-90. (024403)

• Vînd microcomplcx comercial cu d o tă ri (le ultim a oră, funcţional, str. Şesului nr. 19. Tel 42-02-20. (024419)

. • V înd 4, 75 ha (crcn zonă de agrem ent, 20 km dc Cluj. Tel 14- 19-52.(024428)

• Vînd apartament 2 camere cu telefon, bun pentru privatizare str. Năsăud. Informaţii la tel. 41-09-12 între orele 16- 22.(006639). • Dc vînzare autoutilitară DAC 7120,

motor turbo diesel, dotată şi cu prelată, an fabricaţie 1995 cu 4000 kin la bord. TcD 42-52-70; 42-52-71 ; 42-52-72. (006641) ' '

• Vînd spaţiu comercial amenajat în Gheorgheni. Tel. 15-23-29. (006868)- • Vînd dozator Siemens, cuptor microunde,' casete suc. Tel. 15-34-53 (006873)• Vînd camion S R 113,5 milioane. Str.

Vînătorului nr. 11. (006894)• Vînd acţiuni Ţiriac. Tel. 19-92-03

(006904) i ' V V ,• Vînd telefon lără fir Panasonic, nou,

telefax Sharp. Tel. 16-94-39 (006912)• Vînd SRL 600.000 leu TeL 17-35-24

(006922)•- Vînd maşină de înghetată germană

25L. Informaţii tel. 12-10-42. (013261)• Vînd maşină îngheţată import

Germania. TeL i9-19-23. (013265)• Vînd urgent din stoc tablă zinca tă 0,

4-0, 5x1000x2000, preţ 3100 lei/kg, inclusiv TVA. Asigur transport direct I» beneficiar. Telefon 059/47-01 -19. (023709)

• Vînd maşini pentru ambalat cafea Ia plic. Str. Traian nr. 64. (024238)

• Cedez spaţii bar. Tel 43-84-12. (024325)

• Vînd vitrină frig, cîntar electronic, xerox Ranks. Tel 14-07-25. (024338)

• Vînd sau închiriez spaţii comcrciale, birouri. Tel 16-91-06. (024346)

• Vînd raft magazin. Tel 16-91-06- (024347)

• Vînd dozator dc suc <cu 4 capete şi garanţie. Tel 13-80-61. (024391)

• Vînd calculator 386, casă lemn 8x6m, remorcă auto-750 kg Suedia, vitrină frigorifică, congclator orizontal, frigider, rafturi lîiliy Tel 18-61-17. (024421)• Vînd magazin în comuna lara. Tel 13-

99-89,(024427)• Vînd dotare bar, dozatoare suc, bere,

moară daneză. Tel 16-90-56. (024457)• Vînd maşină îngheţată, dc laborator.

Tel 13-36-68 orele 20-22. (024463) . .

9 ) joi, 18 aprilie 1996 PUBLICITATE Program: J S ÎV I N E R I 8 - 1 ( i A D E V A R U L9-i4. cS e C l u i i

SC C O E lA t S A T u r d a' Anaaiează de urgentă ; x f ^

REVIZOR CONTABIL 3- de preferinţă bărbat

C o n d i ţ i i d e p a r t i c i p a r e : y

- studii medii sau superioare;- vechime minim 5 ani în contabilitate. Concursul va avea loc în data de

6.05.1996, ora 10 la sediul societăţii din turda, str.Republicii nr.15.

Relaţii suplimentare la Biroul Prog.Dezvol.Comerţ, telefon 316399.

S.C. LYVARY S.R.L.1 i «■ ■'[i f wr

OFERĂ LA CELE M A IM IC IP R E Ţ U R I

o gamă largă de mobilier ce vă satisface toate gusturile fi parchet stratificat (240832)

Nu ezitaţi, caufaţi-ne, la adresa str DONAfH 90 (lîngă compbx STUDIO, pe strada UUULLIi 2)

sau !a unul din te'afbancie noastre : 064/187677,180446.

J

•Vind teren la mirarea m Vagei 1200 mp şf în Complex turistic Băisoara 120 ap. Ţel. 41-43-51. (006701).• Vînd urgent 1584 mp teren cu 3000

lei/mp, lîngă fostul CAP înfrăţirea, capătul liniei 3. Tel. 15-30-73(006806)• Vînd teren 17 arip e malul lacului

Someşul Cald. Tel. 19-50-45. (006840)• Cumpăr teren în zona Gării făţă

intermediari. TeU 14-36-54 (006860) -• Vînd urgent 20 ari teren arabil în

Dimbul Rotund. Tel. 16-65-40.(006877)• Vînd 4200 mp teren pentru cabană

casă. Tel. 23-12-97 după ora 17. (006911) . - , .• Cumpăr teren ultracentral. Tel. 15-79-

43.(013268) .• Vînd loc de casă la şoseaua principală

şi cazan ţuică 100 1. Floreşti, str. A. Iancu nr. 31. (024398)• Vînd teren la şosea naţională. Tel 14-

6743 sau 14-51-09 seara. (024410)• Vînd 50 ari teren construcţii în Gilău,

fcgâ Hotel. Tel Gilău 442A (024434)

“ Vînd casă (u ltra )c e n tra l 4 camere, telefon, grădină 100 mp. Preţ informativ 200 milioane lei. Telefon 19-50-81 d u p ă o ra 19. (006738)

• Vînd apartament trei camere în localitatea Floreşti, str. Gheorghe Doja. Informafii suplim entare la telefon 16-62-19. (006884)

• Vînd b a racă m etalică dtmontabilă Inform aţii Ia tel. 18- 56-96. (013255)

• Vînd a p a r ta m e n t 4 cam ere confort 1 şi mobilă Ludovic, la preţ convenaba Tel 17-87-77. (024190)

• Vind u rg en t a p a r ta m e n t 3 Minere confort I , f in isat. S tr. Răsăritului nr. 103, BL R3, ap. 1, «ara. (024269)

• Vînd u rgen t a p a r ta m e n t 2 camere finisat. Tel 15-39-74, seara.(024270)

Vind garsonferă confort I în Zorilor, u ltrafinisată , p re ţ fix 31 milioane. Tel 43-82-50 orele 9-18 şi42-07-63 orele 18-22. (024297)

Vind a p a r ta m e n t e cam cre Mărăşti B-dul 21 Decembrie nr. 137, «I. M4, ap. 16 şi apartament 2 camere M ăn ăştu r, s tr . G rigore Alexandrescu nr. J 0 . Tel 41-33-51 sau 17-37-96. (024314)

Vind apartam ent 2 camere şi ■nobilă llclvcdcrc. Tel 17-92-95.(024335)

• Vînd apartam ent u ltracentral 150 mp. Tel. 19-80-97. (006886)

* Vind apartam ent 3 cam erc în Plopilor Noi. Tel 42-02-20. (024420)

• < V înd a p a r ta m e n t 2 cam cre con fo rt im ed ia t ocu p ab il, Gheorgheni, str. H erculane nr. 6, et. 4, ap. 108. Tel 13-71-08. (024451)

• Vînd apartam ent 3 cam cre în F loreşti Informaţii Cluj, str. Gării n r . 2A, ap . 12, d u p ă ol-a 14. (024452)

• V înd a p a r ta m e n t 3 cam erf, confort 1, cu îmbunătăţiri, Gherla, Aleea Brazilor nr. 11, BL H40, ap. 1.(024454)

• C u m p ă r u rg e n t g arso n ie ră confort maxim, 25.000.000. Tel 19- 49-59. (024469)

• Vffţrt 7 c am ere ,-g ara j, cen tra l Tel 15-31-97 orele 16-20. (024474)

• Cumpăr 1-2 camere. Tel. 17-88-84. (006482)

• Cumpăr apartament 1-2 Minere. Tel.15-59-92.(006564)

• Vînd garsonieră confort I str. Almaşuluinr. 6 bl. MIIap. 30(006635)

• Vînd apartament 3 camere. Tel. 41-21-58.(006638)

• Vînd 3 camere confort II la parter zona Minerva,~str. Bucegi nf. 8 ap. 2 sau tel. 13-51-58 numai între orele 16-19.(006669)

• Vînd apartament cu două camere, bucătărie str. Horea nr. 96-106 et. 4 ap. 80 vizibil în data de 20. 04 1996 între orele 10-16. (006674) : ;

• Vînrl rasă zonă ccntrală şi Wartburg 345 preţ 2. 500.000 lei. Str.'Salcîmului nr. 5 (006679)♦* Vînd apartament 2 camere pe str. Pata

nr. 24 bl. PI 1 sc. 2 cL 4 ap. 24 vizibil zilnic între orele 16-18 preţ negociabil37 .000 DM. (006707)

• Vînd garsonieră în Zorilor. TeL 43- 80-73 după ora 16. (006722)

• Vînd(schimb) apartament 3 camcre decomandate, parter, Gheorgheni cu apartam ent 2 camcre Pata (eventual diferenţă). Tel. 15-89-90.(006733); • Vînd apartament 2 camcre str. Jiului nr. 22 ap. 12 cartier Mărăşti (006761)

• Vînd garsonieră str. Bucegi nr. 14 bl. Tl ap. 25 Mănăştur. (006772)

• Vînd garsonieră confort 3 în Gheorgheni. Td. 14-45-68 după ora 18.(006776) :■ • Cumpăr casă sau grădină zona

Somcscni. Tel. 17-79-87 orele 18-20.(006779) . ..

• Vînd apartament 3 camerc Zorilor Tel12-S6-30. (006767)

. _• Vînd gais'oiueră, ultracenfral, telefon, finisată, ocupabilă imediat Tel. 13-55-73.(006801) ;

• ,Vînd ieftin apartament J camere ultracentral Turda. Tel. 12-84-03 (006821)

• Vînd apartament 4 camere, etaj 1, Apahida. Relaţii Apahida, str. Parcului nr. 28 bl. 17 ap', 19.(006843)• Vînd apartament 3 camere str. Tulcea

nr. 29 bl. K6 sc. 2 ap. 19 (006844) ..'• Vînd-Cf|să central ne str: IuIiiÎManlu. .

' Tel. 19-5937. (006851) ; :• Vînd 2 camere finisate în Grigorescu

etaj 2. Tei. 43-05-37. (006856)• Cumpăr garsonieră în Grigorescu.

Tel. 19-47-75.(006858)• Cumpăr garsonieră în zona Pata Iară

intermediari. TeL 14-36-54. (006861)• Vînd casă şi teren în sat Vişag

comuna Săcuieu.*Informatii telefon 12- 32-23.(006865) ' ’ '

• Vînd apartament 4 camere confort I str. Răsăritului nr. 102 bl. R2 sc. 1 et. 1 ap.'J orele 16-22. (006866).* Vînd casă: cameră, bilcătărie 40 mp

Zorilor, 54 milioane. TeL 17-14-17 (006874) ■ •

• Vînd apartament 3 camere Mănăştur, str. Bucium. TeL 19-77-23. (006887) .

• Vînd casă|p !jrij'~"1'1'’» c>r Clinicilor nr. 15 tekfon l 7^65-52. (006909)

• Vînd apartament 3 camere confort I, parter, locuinţă sau variante zona Flora urgent Tel. 14-36-37. (006910)

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur : Nord. Til. 43-04-50, (006924) / ;r:. ' ;

• Vfal 3 canal în Mărăşti. Tei. 18-77- 20. (006926)' : 1 '!* Vînd garsonieră confort I, Dacia 1993 şi pătuţ copil. Jucan Vasile str. Observatorului nr. 127 bl. ZL2 ap. 19 Cluj-Napoca. TeL 17-57-79. (013249)

• Vînd apartament patru camere. Tel.42-01-59.(013251) -

• Vînd casă 2 camere 1 bucătărie, 1 baie, singur în curte. Str. Suceava nr. 76. Tel. 13-28-14 cartier M aşiniştilor. (013260) ' ' ■

• Cumpăr apartament ultracentral. Tel.15-79-43.(013267)• Vînd apartament 3 camere şi fotolii.

Tel. 17-15-73. (013272) -• Vînd apartament 2 camere confort I

pe str. Băişoara nr. 13 ap. 104. (013273)» Vînd apartament 2 camere confort 1

pe str. Tulcea nr. 11 ap. 14 sc. 1 (013274)• Cumpăr urgent apartam ent: în

Gheorgheni. TeL.14-58-77. (013280)• Cumpăr 3-4 camere. Tel 17-88-84.

(024019)• Vînd casă cu 800 mp teren. Str. AL

Saliîa nr. 16. (024199) \ • / ,• Cumpăr casă sau teren de casă cu

instalaţii. Tel 15-88-93. (024206) '• Vînd garsonieră confort I. Str. Bucegi

nr. 17, ap. 167, lîhgăBig. (024211)• Vînd apartament 3 camere zona Flora,

etaj 4, preţ 45 milioane negociabil. Tel16-21-73.(024227) .

• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, parter. Tel 16-21-73. (024228)• Vînd apartament 4 camere confort! în

Mănăştur. Tel 16-85-54. (024229) '" • Vînd urgent schelet metalic 2 boxe garaj. Tel 14-44-32 seara. (024245) ‘

• Vînd 2 camere, bucătărie, baie, pod pivniţă, curte, preţ 70 milioane. Str.

: Tutunului nr. 2, ap. 3. (024256)• Vînd apartament 2 camere confort 1

Gheorgheni. Tel 14-14-40. (024264)• Vînd garsonieră confort I. Str. Zorilor

nr. 45, ap. 21, Bl. RC5. (024283).• Vînd casă 3 camcre, bucătărie, baie, grădină 7 ari, sa t Suceag nr. 2 45 milioane. Tel 13-71-81. (024330)

• Vînd garsonieră în bloc de apartamente. Str. Mehedinţi nr. 90,131. S2, ap. 14. Tel41-46-03. (024331)

• Vînd garsonieră în vilă cartier A. Mureşanu, cu telefdn, gaz. Tel 14-93-77.(024336) '

• Vînd apartament 2 camere, 44 milioane negociabil. Str. Dorobanţilor nr. 109, ap. 18, orele 17-20. (024352)

• Vînd apartament 2 camere confort mărit, cartier Mărăşti, preţ 38 milioane. Tel 41-15-87. (024354) ’ -• Vînd apartament 4 camcre ultrafinisat

str. Anina nr. 19, sc. II, ap 15, et. II. Vizibilzilnic orele 17-21. (0243 56)

• Cumpăr apartament 2 camere M ănăştur. Tel 19-16-75 orele 9-18. (024357).

• Vînd apartament 1 cameră, finisat telefon internaţional, TVcablu. Tel 41- 30-73 orele 17-20. (024359)• Vînd 2 camcre, 60 mp. Str. Mâliăştur

nr. 85, ap. 83, între orele 16-20. (024360)• Vînd apartament 4 camcre. Tel 16-29-

60.(024367)• Vînd apartament 2 camerc etaj 2, cu

telefon. Plopilor. Tel I8-88-5Q.(024374) '• Vînd- apartament 3 camcre în •

Grigorescu. Tel 18-S0-52 zilnic între orele 14-20. (024376)

• Vind apartament 3 camcre carticr Gheorgheni. Ţel 14-58-20, (024383) .

• Vînd apartament 2 camcre confort II,' 12 000 DM. Tel 14-83-94 după ora 18. (024379) -

• Vînd apartament 2 camere. Str. Tulceanr. 29, sc. I, ap. 12. (024389)

• Vînd garsonieră confort redus cartiir Gheorgheni. Tel 14-71-77. (024406) ,

• V înd : apartament 2 camere Grigorescu, preţ 55 milioane. Telefon18-53-79 orele 16-20. (024409) .

• Vînd apartament 3 camere Calea Floreşti nr. 3, ap. 49. Tel,17-94-45 Vizibil după ora 17. (024411)

• Vînd apartament 1 cameră confort I, str. Aurel Vlaicu nr. 3, BL R2, ap. 184. Vizibil 20.04. orele 7-15 (024418)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1, fîţiisat, parter, Zorilor. Tel 43- 83-51.(024423)- • Vînd urgent garsonieră confort 1 cu telefon, în Grigorescu. Relaţii str. Cojocnei nr. 2, ap. 72, Mărăşti, după ora 17.(024425)• Vînd casă la 16 km de Cluj. Tel‘13-

99-89.(024426)■ • Vînd sau schimb apartament 4 camere, 100 mp, cu 3 căm ereplus diferenţă. Str. Plopilor nr. 56, BL P16, et.4, ap. 40, orele 10-22. (024436) V

• Vînd casă în Iris 2 camere, bucătărie, baie.' Str. JanlTussnr. 35. (024437)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 2 camere M ănăştur. Tel 19-24-63.(024439) '

• Vînd apartament 3 camere confort 1, etaj I. Str. Dunării nr. 53, ap. 14 (024443)•. Vînd apartament4 camcre Mărăşti str.

Anina nr. 8, ap, 5, et. 2. Tel l5-28-91. (024444) ' ■,-V Vînd 3 camere decomandate cu

parchet, şi faianţă, în Mănăştur. Str. Cioplea ţir. 3, Bl. S7, sc., 1, ap. 1 Vizibil zilnic după ora 15. (024453)

• Vînd apartament 4 camerc etaj 3 nefmisat. Tel 19-72-43: (024459) '

• Vînd apartament 3 camere pe B-dul 21 decembrie. Tel 41-04-00. (024465)

• Vînd garsonieră confort 1, etaj 4, convenabil. Tel 19-49-59. (024470)

• Vînd apartament 1 cameră. Calea M ănăştur nr. 95, Bl. D8, ap. 89. (024473)

• Vînd casă 5 camere; curte şi grădină. Tel 13-22-52 după ora 17. (024475)

• Cum păr Dacia 1300-1310. Ofer 3, 7 -7 m ilioane, Tel. 13-5l-6 4 f (006704) -

• V înd D acia 1310 nouă, două bucăţi Telefon 15-78-58. (006711)

• Vînd barcă de pescuit din fibră de sticlă, nouă 4 locuri cu vîsle şi suport pentru motor, şi motocicletă Jawa 350nouă. TeL 15-67-16 între orele 18-20. (013258)

• Vînd Mercedes 230E, 1988,150.000 km , ABS, m e ta liza t, genţi alum iniu, închidere centralizată, in terio r lemn, stare excepţională, 15. 900 DM + vamă. Tel 17-78-85 ora 18-21 (024205) ‘

• Vînd piese dubă Mercedes 207 D noi şi d in dezm em brare. Telefon 058/87-21-86. (024259)

• "Vînd Opel Vectra 1,61 an 1990, stare impecabilă, foarte puţin rulat în R om ânia , pre{ 13. 600 DM negociabiL Tel 17-02-07. (024370)

• Cum păr parbriz Talbot OrizonL Tel 12-13-70 seara sau 19-94-58. (024415)

• Vînd Renault 19. Tel 13-04-53. (024442)

Vînd Dacia 14101989, Ford minibus,7 locuri, cîntar Detecto 15 kg, congelator 3401. TeL 13*58-86 (006623)

• Vînd Mercedes 300 diesel 1979 cu climă şi extrase 2800 DM, Audi 801982 1600 DM, Opel Kadett E 1985 2700 DM, VW Golf,1980 pentru piese 700 DM, toate 3 pe benzină, neînscrise. Tel.14-57-04. (006693) V

• Vînd Renault Expres diesel 1 ,6 combină cereale Claas Matador. Tel. 15- 52-23.(006698)

• Vînd Citroen BX 1990 1400 cmc, neînmatriculat. TeL 19:50-61. (006729)

• Vînd Ford Escort an 1983-1700 DM VW G olf an 1981-1700 DM , Opel Commodore -1500 DM. Tel. 17-27-10 orele 8-12 şi 17-32-96 orele 19-21. (006744)

• Cumpăr Dacia 1993-1996 sau înscriere Dacia. TeL 16-01-92. (006791)• Vînd Ford Sierra 2 ,0 an 1988înscris,

9000 DM. Tel. 17-26-37. (006797)• Vînd Skoda 120L an 1980

înmatriculat. Tel. 41-34-81. (006798).• Vînd VW Golf an 1985, adus recent

preţ avantajos. Tel. 17-72-78. (006799)• Vînd talon şi carte identitate Ford

Sierra 1985. Tel. 17-72-78. (006800)• VîndpicseScat Ibiza. Tel. 14-59-61

între orele 18-21. (006817)..................

• Cumpăr Oltcit stare bună. Tel. 12-84-03.(006823) ,. • Vînd minibus Ford Tranzit diesel înmatriculat model 1984. Telefon 18-70-01.(006825)

• Vînd Opel Rekord 2000 cmc fără talon pentru piese de schimb, preţ 900 DM. Informaţii str. Transilvaniei nf. 38 după masă. (006827) •;

• Vînd Dacia 1310 an 1990, 5 trepte preţ 8. 300. 000 lei. Tel. 41-32-79. (006831) ' ,

• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1988. Informaţii tel. 17-70-05. (006836) •

• Vînd Audi 80 stare bună. între orelell-19tcl. 18-60-50. (006852)

• Vînd ARO 10 din 1990 adus recent, din Ungaria, stare bună, preţ convenabil. Zilnic tel. 17-54-75.(006854) '

• Vînd Aro platformă fabricaţie 1990 din Ungaria în stare toarte bună. Zilnic tel. 17-54-75. (006855) .

• Vînd Mazda RX7 sport an fabricaţie 1986 înmatriculată, caroserie perfectă, motorul necesită mici reparaţii, 4ŞOO DM negociabil. TeL 12-89-70. (006870) :, • Vînd ARO 10 4x4 din 1990 stare foarte bună,Ţel. 16-90-25, (006876) : ■

• ' Vînd Espero 2000 km, preţ negociabil. TeL 18-76-44. (006879)• CumpărtalonRenault 18 diesel 1981.

T ei.l 5-28-68. (006880)• Vînd.ARO 240B. Ncccsitâ montare şi

vopsire.4, 5 milioane, Dacia 1100 3, 3 milioane. Str. Vînătorului nr. 11 după masa (006893)% Vînd BMW 323i fabricaţie 1984 (ursuleţ), extrase, pret 3300 DM. TeL 17- 01-32.(006895) ' .

• Vînd Dacia din 1990 TLX. TeL 17- .80-17 între orele 12-18. (006901)

• Vînd Audi 80 fabricaţie 1988 preţ 10. 500 DM. Tel. 12-48-58. (006907)

• Vînd Dacia 1310 din 1983 neînmatriculată. Tel. 43-12-57 după ora17.(006930) ,

• Vînd Mercedes 300 D înmatriculat , Tel. 14-22-83. (013247)

• - Cumpăr urgent planetară Renault Rapid R 5 diesel. Tel. 15-25-42. (013250)

• Vînd Mercedes 230 1982 stare foarte bună, pe benzină cu injecţie, neînmatiiculat. Tel. 19-19-23 şi 16-29- 15.(013264)• Vînd VW Golf 1 ,6 GTD, 1983, Opel

Corsa 1 ,0 1983, ncînmatriculate; motor Opel Ascona 1,6 benzină 1983; motor şi cutie VW Passat 1980 şi alte piese. Tel14-84-01. (023883); * Vînd Oltcit 600, 15. 000 km rulaţi, motor defect. Tel 13-31-09. (024193)■ » Vînd Fiat Ritmo diesel, înmatriculat. Tel 16-05-15 sau 16-43-67. (024279)

• Vînd Ford Escort 1, 6 D, 1987, adus recent, înmatriculat, 4 usi, stare foarte bună, 6700 DM. Tel 14-48-43 (024282)• Vmd Opel Ascona 1,6 benzină, 1983,

vama plătită, stare ireproşabilă. Tel mobil018-62-31-49.(024284)• Vînd Mercedes 280 SE 1982, injecţie,

toate extrasele, înmatriculat 12 CJ. Tel19-44-18. (024324)• Vînd Ope 1 Kadett an 1984, preţ 1500 •

DM. Tel 14-38-67. (0243,43) ‘• Vînd camion MAN-VW 6,5 to., cu

frig., an fabricaţic 1985, înmatriculat, accidentat, preţ 10.000 DM, negociabil. Tel. 059/16-59-37 (100295). • Vînd piese auto provenite din dezmembrarea unui Audi 100 an 1980 şi a unui Ford Granada an 1980. Tel 17-02-07.(024371) • '

• Vînd Audi 80 automatic, neînmatriculabil; Tel 19-41-52. (024373)

• Vînd Chrysler limuzină, an fabricaţie 1929. Informaţii la tel 43-27-81 între orele 8-15. (024412)• Vînd RenaultFuego 1983, stare bună.

Tel 13-96-33. (024435)• VîndFordEscortl,3;OpelRekord2,

3D; BMW 528i. Tel 41:27-63. (024445)• Vînd Renault 18 diesel, 5 viteze, 2000

cmc, din 1981, înmatriculat, 3500 DM negociabil. Tel 14-86-14. (024446)

• Vînd VW Transporter benzină 1979 rotund - 3200 DM sau schimb cu autoturism. Tel 14-86-14. (024447)

• Vînd piese Mazda 626 2,Oi: motor, cutie viteze, radiator, faruri; an fabricaţie 1985. Tel23-ll-58. (024449)

• Vînd Ford Taunus preţ avantajos. Relaţii tel 15-87-87; 43-01-50. (024455)

• Vînd Nissqn Patxol 3 ,3 D 1987; VW Transporter D 1992-15. 900 DM, CD auto Blaupunkt, Tel 43-81-75. (024468)• Vînd Fiat Panda 1984, înmatriculaţi,

8 milioane negociabil. Tel 16-25-27 după ora 16. (024477)

r Vînd urgent 4 bucăţi memorii SIM M dc 1 M B, 9 b iţi. S tr. Mărginaşă nr. 20. (024416)

• Vînd vioară pentru pretenţioşi şi una, dc Reghin, amplificator pe lămpi, masă birou cu 2 corpuri, radio marc cu lămpi, costum crcm pentru mire, aparat manual cosmetic. Tel. 19-40-60. (006882)

• Vînd aparat de aer condiţionat marca DeLonghi. Informaţii tel. 17-14-50 între

.orele 15-18. (006902)

P R I N T Ă 4 3 2 6 8 0lei: 137523

A Q f i 10X4/100:702$lferQWDX4/120 -718$ j

• Vînd telefon Panasonic nou, tară fir, cu robot inclus. Tel. 43-77-19 (006739), <• Vînd saltea Relaxa nemţească dublă şi

simplă, aspirator Rowenta 1000W, congelator tip ladă 100 1 italian, auto radio, telefon digital + memorie marca Mitsubishi şi alte obiecte de ilz casnic. Fam. Biro str. Bariţiu nr. 18 Ia etaj(006802) ) .

• Vînd imprimantă m atricială A3. Garanţie. TeL 43-04-50. (006925) • :

• Cumpăr amplificator 2x100 2x150W şi ?cou. Tel 15-04-94. (024162) /

• Vînd chiuvetă inox simplă şi dublă,' televizor sport, bicicletă Cross italiană, aspirator, cască coafor Rowenta. Tel 13- 78-60. (024191) , / ' ■

• Vînd video Panasonic şi videocaşete. Tel 42-52-75. (024438) ! '

• ' Vînd 200 elem enţi c a lo rife r fontă. Relaţii Ighiu-AIba, tel. 236. (006730) -

• Vînd combină agricolă C laas diesel m asa 2. 90. Tel. 41-41-25. (006908) ‘ ■

• Vînd tractor 650 si plug. TeL 15-77- 81.(006818)

• Vînd aparat de sudură autogen cu toate accesoriile. Tel. 15-37-58. (006824) , V. -

• Vînd motocultor nou. Tel. 19-58-60 (013270)

• Vînd tractor DT 1010,6 milioane Ici şi remorcă 51. Tel 15-25-88. (024464)• Vînd combaină de recoltat griu marca

Clas Corsar. Tel21-60-28. (024472)

• Vînd teracotă stil baroc, unicat;masâ+4 scaune. Tel. 19-80-97.(006885) . - ;■

• Atenţiune! Pentru m obilarea unui castel cum 'părăm obiecte vechi: mobilă, tab louri, ceasuri, porţelan candelabre, obiecte mici de argint şi orice obiect de decor. TeL 19-28-16 între orele 10-.18, str. Eroilor nr. 41. (013158) .

• Vînd cărămidă, 2 panouri gard, mobilă, vană, sobă gaz cu cazan. T d 13-92-62. (024476)

• Cumpăr repatriere. Tel. 14-23-65. (006620)

•. Vînd mobilă neagră sculptată a iu l 1900. Telefon 18-26-58. (006673)*• Vînd mobilă Bobâlna; TeL 15-89-90

(006732)• Vînd dormitor Dallăs stare perfectă.

Tel. 41-31-21. (006830)• Vînd fereastră nouă cu 4 ochiuri Tel.

18-36-15.(006915)• Vînd cursieră nouă şi panouri beton

pentru casă. Tel. 16-50-15. (006927)• Cumpăr mobilă de bucătărie, canapea,

fotolii. TeL 19-18-10 după ora 14.(013259) ■ -• . :• ; ■ . . '

• Vînd pianină. Tel 065/13-67-53.(024344) .• Vînd pui caniche alb. Telefon 12-04-

86. (024377)• Vînd ieflin mobilă stare bună si

frigider. Tel 13-36-89. (024380)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament de două cu apartament de trei camcre în Zorilor. TeL12-38-98; 17-00-25 (006513) '

• Schimb apartament 3 camere ultracentral Turda cu garsonieră confort I Cluj. TeL 12-84-03.(006822). •

• Schimb apartament 4 camere, multiple îmbunătăţiri, garaj, zona Grădini Mănăştur, cu apartam ent 3 camere zona Pata; centru, G rădini Mănăştur. Tel 17-27-53 după ora 16,30. (024265) •

• Schimb apartament 3 camerc confortI, etaj II, finisat, carticr Gheorgheni central, bloc cărămidă 'IV cablu, telefon, balcon închis, cu asemănător sau casă curte central, în Bucureşti. Accept variante. Tel 14-29-10 orele 10-19.(024404) '

În c h ir ie r i

• Dăm chirii locuinţe. Tel-43-OO-81(006896)

• Dau chirie locuinţă. TeL .13-03-81(006897)

ADEVÂRULde OIbjJ PUBLICITATE Program: K Î XLUNI-VINERI S-l<i9-14. foi, 18 aprilie 1996 (10

Intermediem chirii. Tel. 19-09-28 (005756) V --• Caut spaţiu ultracentral. TeL13-08-92

orele 8-16, '• Intermediem chirii. Tel. 19-09-28

.(005757) ■ . - ^ : 7 ; :• Caut, ofer chirii. Tel. 43-09-41.

(005993) ■ ' ;• închiriez garsonieră plata anticipat.

Str. Girbău nr. 10 ap. 66 (006728) y• Dau în chirie apartament lingă cantina

CUG 100, DM, plata anticipat. Tel. 42- 05-11 orele 17-20. (006819) .

• Dau in chirie 3 camere nemobilate pe valută-Pata. Tel. 19-87-81.(006820) ,• închiriez apartament 2 camere central,

telefon intemational. Informaţii tel. 42- 50-87.(006848) ; -

• Dau în chirie o cameră cu intrare separată. ŢeL 19-93-23 Ia casă (006871)

• . Dau în chirie apartament cu două camere. Str. Tulcea nr. 8 ap. 1 (006872)

• Dau în chirie apartament 2 camere + garaj. Informaţii str. Gorunului nr. 7 ap .' 18(006916) —

• Dau garaj în chirie. Tel. 18-46-19 după ora 18. (006923)' ; - -

• Dau m chirie apartamente camere. Tel 17-68-22 sau 36-85-74. (023701)• Dau în chirie locuinţă contra meditaţii

- (matematică, germană). Tel 18-49-16 ora16-18.3(024263) V ’ . ,/

•. Dau în chirie apartamente camere . J plus garaj, în vilă, str. Braşov. Tel 41-43- ; 60. (024378) ' ■

• Dau în chirie 3 camerc nemobilate, -str. Mehedinţi, 110 DM negociabil, petermen lung. Tel 25-12-11. (024385)

• Dau îri chirie garsonieră cu telefon. Tel 17-78-89 după ora 16. (024429) :

• Dau în chirie 2 camere. Relaţii str. Mehedinţi nr. 17, 1)1. 0 2 , ap. 102 (024462)

1 Caut chirie urgent. TeL 16-58-10 (006898)

Caut chiric(valută). TeL 15-49- 47 (006899)

• Solicit ch irie . Tel. 13-03-81 (013275)

, • Caut de închiriat apartament 2 camere. Tei. 14-46-83. (005760)

• Caut de închiriat garsonieră sau gazdă. Tel. 41-45r58. (005762) .

• Căutăm o casă de închiriat pentru o familie, în Gheorgheni, cu 4 camere şi

- telefon. Tel. 41-29-79 (006384) \- Caut urgent gazdă. Tel. 17-43-29.

(013256) .. . ,• Studenţi, căutăm garsonieră de

închiriat, pe 1 an. Tel 15-14-87. (024208)• Caut de închiriat; central, cameră cu

grup social. Tel 41-09-98. (024400)

• SC G lvila In te rn a tio n a l angajează contabilă cu experienţă, salar de excepţie. Interviul va avea Ioc în data de 18 şi 19 .04 ., orele 9- 12, în P-ţa Cipariu nr. 9. Tel 19-34- 47.(024309)

A ngajăm econom istă cu experienţă Tel/fax 19-94-58 orele 9-18. (024414)

• Laboratorul dentar SC “Denta- Pop” SRL reîncepe activitatea în noul sediu din str. Ilie Măcelaru nr. 30, tel 19-94-26. (024417)

• Repar maşini spălat. Tel 17-95- 06(024432)

• Angajăm bucătar şi femeie de serviciu. Tel 43-20-80. (024441)

• Fac menaj tot timpul sau 2 zile pe săptămînă. Tel 16-86-26. (024195)• Caut fată menaj zilnic. Telefon 16-64-

66. (024461)• Ofer invitaţie turistică pentru

Germania (statele Schengen) pe o perioadă de 90_zile. Preţ 300 DM. Informaţii tel. 0049(9431/42648 între orele 8-13 ş i 17-21 pînă Ia data de 22 aprilie. (006781) :

• Se citează pîrîta cu domiciliul necunoscut, Balogh Clara la Judecătoria Turda pentru termenul din 30 aprilie. i996 de către reclamanţii Potinteu Pavel şi Genoveva pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (006803)

• Donez rinichi. Tel 16-90-56. (0244S8)

PIERDERI

DIVERSE

Coralis-Pavili angajează analist - p rog ram ato r cu cunoştin ţe FoxPro p en tru filiala d in C lu j. D oritorii vor trim ite curriculum vitae pc adresa firmei: Timişoara, str. Ialomiţei nr. 2 (006611)

Firmă de construcţii angajează trei şoferi cu experienţă categoria B+C. R elaţii tel. 15-37-86 zilnic pînă în data de 20 aprilie 1996 între orele 8-12. (006815)

* Pantofi noi din G erm ania-la preţuri incredibile în magazinele noastre de pe str. Garibaldi (vizavi de S tadion, zilnic orele 10-20, sîmbătă orele 10-14) şi str. Paris nr. 110/A (zilnic orele 10-18, sîmbâta orele 10-14). Tot aici găsiţi haine şi încălţăminte, ieftine, pentru toată familia. S ăp tâm in a l în zilele de vineri şi sîm bătă reducere de 30- 50%. Vă aşteptăm! (006828)

• A ngajăm ;d ircc to r v înzări, sa larizare deoseb ită . C ondiţii: experienţă, auto. TeL 14-13-98, ore 16-23(006835)

• închideri balcoane. TeL 17-11- 72 după ora 17. (006853) ■

• Executăm deratizări. TeL 18-34- 16(006900)

• Angajez vînzătoare serioasă pentru punct alimentar. TeL 15-77- 66(006928)

• Angajez cro itom c, cusătorese, serie mică, retribuţie avantajoasă. S tr. Lăpuşului 15. Tel. 43-20-54 (013252)

* Ocazie deosebită! Ilidroizolaţii 5 an i g a ran ţie , p re ţ m ic • în a ltă calitate hidroizolaţiile asphaltco. S unaţi acum la tel. 19-97-61 (013269)

• Profesoară, meditez limba şi literatura română, orice nivel. Ţel.13-03-28 (M)

• Angajez tinichigiu auto. Str. Rozelor nr. 2 Someşeni tel. 15-86-09 (006534)

1 • Societate comercială, importatoare de produse cosmetice, angajează secretară/ avînd cunoştinţe temeinice de operare pe calculator şi de limba engleză şi agenţi comerciali: vîrstă maximă 35 ani, posesor de carnet de conducere, preferabil cu experienţă. Informaţii suplimentare la tel. 41-43-96. (006573), * Reînnoirea vănii cu smălţuire germană cu garanţie; alb 77 m ii TeL 17-; 7«-71; 13-07Tt>2. (006671)

• Angajăm vînzătoare pentru pâti-bar. Relaţii str. Emil Isac nr. 25A pâre central- Rainbow. (006889) : '

• Angajez tînără fără obligaţii. Tel. 1$- 24-63.(006903) 7 v '■

• Transport marfă 1 1. Tel. 19-07-88 (006905)

• Angajăm supraveghetor jocuri electronice. Tel, 43-24-72. (006913)

Executam zugrăveli, faianţări, tencuieli, zidării. Tel. 14-63-85 (013209) "• Miami Electronics angajează vînzători, (băieţi) produse electronice. Luni 22.04. 96 Piaţa Mihai Viteazu nr.2, orele 12-16. (013276)

• Medicamente potenţă, frigiditate, zahăr afrodisiac, spray contra ejaculări rapide. Tei 01/637-62-73 (023038)

• Angajez vînzătoare cu diplomă şi minim 2 ani vechime. Relaţii zilnic între orele 10-18 la adresa: SC.Tin-Tin, str. Oaşului nr. 137. (023997)

• Angajăm 5 cofetari. Tel 19-56-47 zilnic între orele 8-17. (024200)

Angajăm bannan-ospătar şi bucătar. Relaţii la tel 13-67-70 după o ra 10. (024365) V ' ' "•'

• Angajăm agenţi economici dinamici pentru produse alimentare. Tel 19-41-52. (024372) -

• SC Piscicola SA Cluj, cu sediul în Calea Baciului nr. 81, oferă pentru comercializare peşte proaspăt, la cele m a i. miei preţuri. Ofertele se primesc la tel 18-22-87 întfe orele 7-15.(024390)

• Excursii săptămînale lâ Istanbul preţuri avantajoase: 200. 000 lei şi 15 DM. Pentru informaţii si înscrieri sunaţi la tel 16-86-72 (024433)• Angajez vînzătoare tonetă. Str. Reşiţa

nr. 4, ap. 26, lîngă Tribunal (024450)• Căutăm ucenici pentru meseria de

brutar. Angajăm brutari cocători. Str. Dunării nr. 98. (024471) ; ; .

• SC Naposem SA cu sediul în Cluj- Napoca, str. Fagului nr. 1 organizează licitaţie publică deschisă cu strigare, conform Legii nr. 58/ 1991, HG. 634/ 1991 şi HG. 758/1991 pentru vînzarea activulu i' ferma T riteni aflat în conservare, din Triteni - colonie la preţul de pornire a licitaţiei de 30 milioane lei fără TVA. Licitaţia va avea loc pe data de 20 maî 1996 ora 10 la sediul unităţii. Dosarele de prezentare a activelor şi criteriile specifice pentru preseleeţia participanţilor la licitaţie pot fi consultate zilnic ia sediul societăţii între orele 8-12. Alte relaţii privind activul la tel. 15-60- 58, d-1 Copaciu. Pentru selecţionarea participanţilor la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă la data de10 mai 1996 documentele prevăzute de HG. 758/1991. Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa Ia licitaţie va fi afişată la sediul societăţii pînă la 17 mai 1996. Ofertanţii selecţionaţi vor

• depune pînă la 15 mai 1996 la casieria societăţii sau în contul nr. 408549 deschis la BASA Cluj următoarele: taxa dc participare dc 100. 000 Ici şi garanţia dc participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. In preţul dc pornire a licitaţiei nu este inclusă valoarea terenului urmînd ca acesta să lic vîndut cumpărătorului activului conform IIG. 331/1992. în caz de neadjudccare la prima licitaţie se va desfăşura o a doua licitaţie în 4 iunie 19% Ia aceeaşi oră. In caz de neadjudccare nici la a doua -licitaţie, a treia licitatic sc va şine în 10 iunie 19%. (006892)'• Satul Ogruţ anunţă licitaţia păşunii, în

suprafaţă dc 400 ha, pentru data de 21 aprilie 1996, ora 13. (013277)

• Dau împrumut. Tel 19-44-18. . ( 0 2 4 3 2 2 ) , ,

• D ispărut cline lup ciobănesc german-, v îrs tă 10 lu n i, bine dezvoltat.- G ăsito ru lu i sau persoanei care poate da relaţii, 500.000 lei recompensă. TeL 14-17-52. (006645)

• P ierdu t femelă ciobănesc german în călduri zona In tre Ape. O fer recompensă. Tel.18-97-90. (006789)

• P ierdu t cocker alb -neg ru , niascuL Este sub tratam ent. Ofer recompensă. Tel 16-86-15. (024218)

• P ierdu t dog germ an femelă, neagră cu U T ech ile ;netăiate. Ofer recompensă. Tel 19-94-58; 13-19- 75.(024413)

SC Energovulcan .Tg. Mureş pierdut chitanţier fiscal nr. 57451-57500 cod fiscal nr. 1222706. Se declară nule. (006809) •’ ;' • Papiţă Daniel, pierdut carnet alocaţie seria OB 13 nr. 004655 îl declar nul. (006845) ; '

• Pierdut carcasă neagră cu instalaţie electronică pentru radio Blaupunkt. Ofer recompensă. Tel, 14-36-54. (006862)

• Pierdut carnet de student pe numele Potra Marius, îl declar nul. (013254)• SC Sonimex SRL pierdut următoarele

acte: certificat de înmatriculare, cod fiscal, cerere de înmatriculare, dovada depunerii de capital social, dovada de spaţiu. Se declară nule. (024355)

• Cuc Petru pierdut autorizaţie nr. 3331 din 14.08.1990.0 declar nulă. (024375)

• SC Papetrotsin SRL pierdut bloc facturi nr; 715501-715700 şi bloc avize nr. 126751-126950. Se declară nule. (024393) : .

DECESE COMEMORĂRI

• Cu inimile zdrobite de durere ne despărţim dc scumpa noastră mamă soacră şi bunică GOCAN MARIA. B unătatea şi sufletul cu care ne-a în con ju ra t vor dăinui vcşnic în inimile noastre. George, Andrei, Pia, G igl (006810)

• Cu lacrim i şi du rere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame şi soţii GOCAN MARIA, în vîrstă dc 50 ani Înm orm întarea va avea loc joi, 18 aprilie, ora 13 la locuinţa din str. Codrului nr. 48. Iubită mamă şi soţie, nu te vom uita niciodată. Traian, Pia şi Emil (006813).

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din v ia ţă , după o grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, ta tă , frate , unchi şi cumnat IIULUBAN SIMION, născut în Adalin. Înmormîntarea va avea Ioc la Capela Veche M ănăştu r în 18 aprilie, ora 14. Soţia M ărioara, fiii M arius, D ănuţ, F lorin şi nora Blanca, surorile Anuţa, Finuca şi Oniţa cu familiile. (006859)

• Copleşiţi de durere anunţăm prematura trecere în nefiinţă a celui mai iubit bunic, ta tă , soţ şi socru prof. PURA GRIGORE. Inmormîntarea va avea loc vineri, 19 aprilie 1996, ora 14, la Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Va rămîne mereu în inimile celor ce l-au iubit atît dc mult. Bogdanei Ioana, Ileana, Mircea (006*67)

• Sîntem alături de colega noastră Anam aria I la jek în m area durere pricinuită de m oartea ta tă lu i său drag. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Diriginta şi colcgil clasei a VlII-a C2 Liceul George Coşbuc. (006849) .

• Sîntem alături de colegul nostru Boier Petru în marea durere cauzată dc pierderea tatălui drag. Colegii de la SC Napopan Cluj (006846)

• Transmitem sincerc condolcanţc şi p rofunda noastră com pasiune familiei Dan Văţulescu în aceste clipe dureroase. Familia Purdea Dumitru. (006883)

• Cu aceeaşi durere şi tristeţe în suflet anunţăm că în data de 18.04. 1996 se împlinesc 6 săptămîni de cînd draga şi scumpa noastră m am ă, soacră, bunică şi străbunică, ŢALA FLORICA din Jucu de Jos ne-a părăsit pentru totdeauna. Parastasul va avea loc duminică, 21.04.1996, ora 12, în Jucu de Jos. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Cei 7 copii cu familiile. (024271),

• Cu ad în că .d u re re în suflet anunţăm decesul celui care a fost un bun şliubitor soţ, tată, socru şi bunic, LITAN AUREL, în vîrstă de 67 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 20 aprilie 1996, ora 13, în comuna Gîrbău. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. (024349)

• Cu adîncă d u rere în suflet anunţăm dispariţia fulgerătoare şi neaşteptată a scumpului nostru tată şi soţ, SORIN ADRIAN BUŞIŢIA. Amintirea lui va rămîne veşnic vie pentru noi. Înmormîntarea are loc azi, 18 a p r ilie -1996 o ra . 12, la Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Alex, Roxana şi Felicia. (024364) -

• C u inim a zdrob ită de d u re re anunţăm în cetarea d in V iaţă a scum pului nostru soţ şi ta tă , BUŞIŢIA SORIN, în vîrstă de numai 37 ani. Nu te vom u ita niciodată. Înmormîntarea va avea loc în data de 18 aprilie orele 12, în Cim itirul CentraL Soţia Felicia, copiiiRoxana şi Alex. (024407)

• Un ultim omagiu celei mai bune mătuşi ILEANA BUCUR; născută Bocean. Nu te vom uita niciodată, dragă mătuşă pentru grija care ne-ai purtat-o. Nepoţii Simion cu familia, M aria şi O ana-Loredana L orin ţ. (006805)

~ « Un ultim om agiu colocatarei noastre ANA BOLOGA. Sincere condoleanţe familieL Asociaţia de locatari str. Horea nr. 10. (006807)

• Sîntem alături de fratele nostru Emil Gocan în m area d u rere pricinuită de dispariţia fulgerătoare din v iaţă a soţiei MĂRIOARA. M am a V eronica, f ra ţii A urelia, Victoria, Măriuţa, Simion, Traian cu familiile. O dihnească-se în pace. (006808)

• Sîntem alături de cuscrul nostru şi nora Pia în marea durere pricinuită dc dispariţia soţiei şi mamei dragi GOCAN MARIA. Odihnească-se în pace. Fam. Cosma Vasile, Floarea şi Angela. (006811)

• Sîntem alături de naşul nostru Gocan . Emil în m area du rere pricinuită de trecerea în nefiinţă a scumpei sale soţii GOCAN MARIA Finii Sătmărean Grigore, Cristina şi Hortensia. (096814)

• Un ultim omagiu celei care a fost bună noastră colegă GOCAN MARIA! Sincerc condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea şi colegii din C onstructoru l SCCA Cluj. (006816)

• Sîntem alături de tine, Mărioara în m area durere pricinu ită de pierderea soţului SORIN BUŞIŢÂ. Familia Roh. (006826)

• Sîntem alături dc familia Costea în durerea provocată la decesul ta tă lu i drag. Colegii de la firm a Ascenso. (006829)

• - Compasiune şi sincere condolcanţc pentru Sanda şi Traian Vamos în marca încercare pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Grigore Cosma. (006834)

• Sincerc condoleanţe colegei noastre T riteanu Virginia la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Colegii din Rcg. CF Cluj - SIPAPC. (006841)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate la pierderea celui care a fost COLDEA VASII ,E, pensionar - fost gestionar mulţi ani la Dcp. 2 Abr. Colectivul SC Romdur Exim SRL (006847)

• Sîntem alături dcŢurişi Sandu la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Prietenii din Terapia. (024340)

• Împărtăşim durerea prietenilor noştri Sanda şi T ra ian Vamos, pricinuită dc trecerea în eternitate a ta tă lu i drag. Sincere condoleanţe. Fam. Damaşchin loan. (006888)

• Sîntem alături de colegul nostru profesor director Gavril Demian, în m area d u re re p ric in u ită de dispariţia prem atură a fratelui său. Colectivul de cadre didactice de la Şcoala Gen. nr. 22 (006921) ”

• Sîntem alături de colegul nostru A lexandru Colceriu, la pierderea ta tă lu i drag . Sincere condoleanţe întregii familii. Colegii de la secţia Tabletaj Terapia. (013262)

• Sîntem alături de colegul nostru M r. ing. L itan A urel la pierderea tatălui drag. Colectivul de cadre al UM 0827 Cluj. (013279)

• Sîntem alături de colegul nostru Colceriu Alexandru în m area durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la în tre ţinere Tabletaj, Terapia. (024341)

• S incere condoleanţe colegei n oastre U ngurianu M ărio ara , la decesul tatălui drag. Colegii de la C. T .S. Cluj. (024342)

* Sîntem alături de salariata Şcolii n r. 16, B an M aria , în momentele grele pricinuite de m oartea mamei d rag i. Colectivul Şcolii n r. 16.(024345) '

• Sincere condoleanţe domnişoarei contabil şef, Alexandrina Coldea, la încetarea din viaţă a ta tă lu i drag. Colectivul filialei Bankcoop Huedin. (024353) ~

• Sîntem alături de vecina noastră Colcer A na în m area du rere p ric in u ită de m oartea soţului, CO LCER IONEL. Sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari Aleea Meziad nr. 1.(024362)

• Sîntem alături de mătuşa Anuţa şi verişorii Dan şi Sandu Colceriu, greu încercaţi prin pierderea soţului şi ta tă lu i d rag , unchiul IONEL COLCERIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familiile Inţe, Iosif şi Boca. (024368)

• Sîntem a lă tu ri de sora noastră A nu ţa şi nepoţii D an şi Sandu C olceriu în aceste clipe de g rea încercare, la dispariţia celui care a fost cumnatul IONEL COLCERIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fraţii Aurel şi Elena Boca. (024369)

-♦-Sîntem alături dc familia prof. dr. M ateş N icolae, în m area du rere p ric inu ită de p ierderea socrului d rag . C olectivul C linicii ' de C hirurgie F. M. V. C luj-N apoca. (024382)

• Sîntem alături de colegii noştri m r. ing. Litan Aurel şi Corpodean Otilia, în marca durere pricinuită dc trecerea în eternitate a tatălui drag. Cadrele din UM 0701 Cluj. (024394)

• Sincerc condoleanţe şi întreaga compasiune familiei m r. ing. L itan Aurel, Ia trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Serviciul Tehnic al UM 0701 Cluj. (024395)

• Sîntem alături de familia mr..ing L itan A urel şi sora lu i O tilia la suferin ţa grea şi neaştep ta tă pricinuita de trecerea în nefiinţă a tatălu i drag. Fam. colonel Grozav loan. (024396)

• Sincere condolcanţc familiei mr. ing. Litan Aurel, în aceste momente grele. Fam ilia lt/ col. Ilusm czan loan. (024397)

• Sîntem alături de colegul nostru G ocan Emil în m arca du rere pricinuită dc moartea soţiei dragi. Colegii dc la SC Agrocom SA Cluj(024405)

• Dragă Fclicia, sîntem alături de tine în m area durere pricinuită dc m oartea soţului d rag , BUŞIŢIA SORIN. M ama E lena, fra ţii Septimiu şi Voichlţa. (024408)

• Un ultim omagiu fostului nostru coleg, ing. BUŞUŢIA SORIN, plecat atît de prem atur dintre noL Sincere condolcanţc familiei. Colegii de Ia SC “Romviocons" SRL. (024422)

• Un ultim omagiu cclci carc a fost fina noastră AVRAM ELEONORA O dihnească-se în pace.- Fam ilia Birtoccan. (024431)

• Sîntem a lă tu ri de fin ii noştri Mircea şi Cristina în m area durere pricinuită de m oartea soacrei şi mamei lo r d rag i, AVRAM ELEONORA. Fam ilia Sebedean. (024430)

• Suferim , a lă tu r i de familia în d u re ra tă , p ierderea iubitului nostru coleg, p ro feso r PURA GRIGORE. Colectivul de profesori de la Liceul “ O nisifor Ghibu*.(024440) • .

• Cadrele didactice de la Şcoala Generală Borşa, elevii şi părinţii sînt a lă tu r i de p rof. P e tru Cotârlă, directorul şcolii, ad înc îndurerat pentru pierderea p ărin te lu i drag. (024456) \

• Noi cei care am răm as drumeţi pribegi pe acest păm înt cu rănile sîngerînde din sufletele noastre vă reamintim tu tu ro r celor care prin gînd, vorbă sau faptă l-aţi stimat şi i- a ţi cinstit pe cel care a fost dr. OCTAVIAN C. BURACU, că pe data de 19 aprilie 1996 orele 14,30 se va oficia sfinţirea monumentului funerar prin slujbă ecum enică de pomenire la locul de veci a familiti d in C im itirul C e n tra l Cluj. A dunarea va avea loc la intrarea p rincipală, orele 14-14, 30. O dihnească-se în pace. Ildiko, Claudia, Sonia, mama. TeL 064/42- 00-83.(006706) \

• Prezent m ereu în gîndurile şi sufletele noastre, aducem un pios omagiu Ia împlinirea a 6 luni de Ia dureroasa ş i fu lgeritoarea despărţire de dragul nostru soţ, tată, bunic, fra te şi socru ec. POP N. TITUS. Tim pul nu va şterge niciodată chipul şi am intirea sufletului său bun d in inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, 20 aprilie orele 11,1a Capela greco-catolică d in B-dul Eroilor nr. 10. Familia. (006712)

* Azi se îm plinesc 4 a n i de la moartea fulgerătoare a scumpului nostru soţ, ta tă , socru ş i bunic NECHITA GAVRIL. Nu te vom uita niciodată. Fam ilia îndu rera tă . (006837)

• S-au scurs şase săptăm îni de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost em inentul profesor DUMITRU BOTA. Slujba de pomenire va avea loc sîm bătă, 20 aprilie , o ra 16,1a Biserica din C im itiru l M ănăştur. Familia îndoliată. (006906)

• Pe 17 aprilie s-au împlinit 6 luni de cînd soţul meu BAN ANDREI a trecut în eternitate. Amintirea ta va rămîne veşnic. Soţia M aria. (006918)

• Cu nemărginită durere anunţăm rudele, p rie ten ii, . vecinii şi cunoştinţele că în ziua de 16.04.1996, ora 17,30 a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, p rof. GRIGORE PURA, în v îrs tă de 63 de ani Oficierea slujbei de înmormîntare ti avea loc vineri, 19 aprilie, ora 14 la C apela mică a Cimitirului M ănăştur. F ratele ing.Ion Pura cu familia.(341073Â)

. • Z drob iţi de vestea tristă a încetării din viaţă a fratelui nostru, prof.GRIGORE PURA, ne alăturăm la marea durere a nepoatei noastre, Ioana. F ra ţii P e tru , Ambrozie, M aria şi Vasile. (341073B)

• Zdrobiţi de durere, aducem un pios omagiu unchiului nostru, prot GRIGORE PURA: Nepoţii Liliana şi Cornel cu familiile.(341073C)

• Cu pioşenie şi aceeaşi nestinsa d u re re com em orăm 7 a n i de la trece rea în n efiin ţă a dragului nostru fiu, frate, cum nat şi unchi ing. ALEXANDRU CÂMPEAN. D um nezeu să -l odihnească fi amintirea să-i fie mereu luminoasă Fam iliile C âm pcanu şi Călian. (024460)

'• M ulţumesc din sunet tuturor celor care au fost alături de noi in acele clipe grele şi în mod deosebiiS. C. T. T ransilvan ia şi tuturor prietenilor, cunoştinţelor. Livia şl Constantina Axente. (013257)

Sincere condoleanţe familiei Litan Aurel la Ircccrea în nefiinţă a tatălui drag- Colegii din Inspectoratul Judeţean d£ Poliţie Cluj - Biroul Tehnic. (013253)

• Foştii eolegi dc la Carbochi* îm părtăşesc durerea fostului coltj Colceriu Dan la dcccsul tatălui dragS| transmit sincere condoleanţe fafflili*1 îndoliate. (013271)

Tu) joi, 18 aprilie 1996 VARIETAT! ADEVĂRUL.d e C l M I

*!

S t a r e a v r e m u r i t c r

f ( t i m p u l î n l u n a m a i ) j

In m ai va fl a 5-a lună a anului. A sta eI sigur. P rec ip ita ţiile v o r creşte uşor; pe| alocuri," g reu su b fo rm a tu rn a tu lu i cuI găleata, adică al turnătoriilor preelectorale,■ presa de anum e tip s tînd la d isp o z iţia■ acestor tipi. . ' | în buzunarele cetăţenilor v în tu l va sufla | cu in te n s i f ic ă r i de p în ă l a ta r e . Se■ recom andă coaserea buzunarelor, nu de

alta, dar p rostu l .obicei de a v îrî m îna în| buzunare duce la lăbărţarea acestora, pînă

o b ic e i p o p u la r spune că a tu n c i c în d trăzneşte este bine să ţinem un lem n îri gură, să ne ghem uim , cu fundul în sus şi să num ărăm din 14 în 14 pînă trece furtuna alegerilor. ‘ , ;

înnorări la unele partide care n-au ştiut din vreme să anunţe vreme frumoasă pentru v iito ru l ţă rii, s-ar putea să şi p louă cu anum ite destitu iri, dar asta este apă de ploaie, fiindcă un alt front va lua locul celui v e c h i , c e e a ce v a p ro d u c e a n u m ite

| ajung să arate ca nişte m arsupii laterale şi perturbări, dar nici chiar aşa să sem ene a |L ! a m m « H a î r t i a l « a _trebuie să vă gîndiţi că prea curînd alte

J haine nu pupaţi, n ici nu purtaţi.I Temperatura va fi în creştere cu fiecare | zi care ne apropie de alegerile locale; în■ unele p ărţi secetă, în a lta 'caniculă, dar■ acelaşi Soare a l am biţiilor m ărturisite neI va lum ina pe toţi, m ai puţin pe ce i aflaţi la ■ | întuneric cu privare de lum ina naturală.■ Pe alocjlri vo r avea loc descărcări locale,J de aceea e bine să nu stăm lîngă acei buni I conducători, prin care curentul trece m ai | repede, s-ar putea, să fim trăzniţi şi noi. U n

vijelie.• C îm pul va fl verde grin p is-p is, oile zb u rd a-v o r ca tîm pite le , ag ricu ltu ra va m erge to t înainte, spre noi recolte bogate, c red ite le a co rd a te ţă ran ilo r în scădere constantă, cresc însă preţurile la utilajele agricole, ceea ce ne duce cu gîndul la o lungă vară fierbinte.'L ito ra lu l vă aşteaptă încă din luna mai.

A colo vă pu teţi îneca amarul," că apă e destulă...

; ' Cornel UDREA

Să nu-l uitam pe... Bula!

• La sfîrşit de săptămînă, Bulă, împreună cu colegii de clasă, însoţiţi de profesoara de geografie, merg în excursie.

- Copii, fiind "în mijlocul naturii, astăzi vom vorbi despre ecou. Bulă, ce este ecoul?. ■ - '

- Un dialog cu natura...Profesoara: - NordulEcoul; - Nordul...

. Profesoara: - SudulEcoul: - Sudul...Profesoara: - EstulEcoul: - Estul...Profesoara: - VestulEcoul: - ... • ..Bulă: .V edeţi, doamnă

profesoară, din Vest nici ecoul nu se măi întoarce!

• Bulă era mare director de liceu, băţos nevoie mare. într­una din z ile ,, fem eia de serviciu sare în întîmpinarea lui şi strigă să o audă toată lumea din jur: "

- Servus directore!- De cînd sîntem noi

“servus”?

- De cînd am dormit împreună!- I-auzi! Cînd am dormit noi

împreună?- La ultima şedinţă de partid!!!

*• Doctore, urlă Bulă, mi-ai scos

alt d in te!.- încet, încet ajungem şi la cel

bolnav, îl consolează doctorul.

• Profesorul: - Un nebun poate pune mai multe întrebări v decît poate răspunde un om înţelept.

Bulă: - Păi, da, nu-i de mirare că pică exam enul la dumneavoastră.-

\ • - Nu înţeleg, măi Bulă, de ce limba la tină îţi pune atîtea probleme. în definitiv, este o limbă moartă...

- Da, dar profesorul trăieşte!

• - Bulă? - întreabă profesoara, “Sînt frumoasă” la ce timp este? ' - La trecut! ; '• - Cînd eu spun “plouă”, ce

timp este? .- Timp u rît, doam nă

profesoară, răspunde Bulă.

• - Te rog, Bulă, lasă-te de băut, de dragul meu!. - Dar, dragă, eu nu beau de

dragul tău!- ■ ' *

• într-un tîrg de cîini, Bulă îl întreabă pe vînzătorul unui pudel: . '

- li inteligent?- Cum să nu! A stat trei ani

la.un profesor universitar!

• - Tată, eu cu logodnicul meu B ulă, putem fo losi maşina?

, - Da, dar nu arc benzină!- Nu-i nimic, noi nii ieşim

din garaj!* ' ■ ■

• - Măi Bulă, pe tine nu te-au învăţat la şcoală să spui “Bună ziua”?

- Noi învăţăm la şcoală numai dimineaţa...

DE PRIN LUME ADUNATE

de Corneliu IUREŞ

C u r io z it ă ţ i, c u r io z it ă ţ i ...

Receptori de mirosDupă com entarii şi date

publicate, la om suprafaţa ce reacţionează la miros este de 4,8 emp, la cîine de 64,5 emp, iar la rechin este de 130 emp!

Cartoful în. EuropaDupă apariţia cartofului în

Europa în anul .1619 în zona ducatului Borgogna (Franţa) cultivarea lui era aspru pedepsită deoarece se considera că acest

aliment (cartoful) era vinovat de apariţia... leprei! A trebuit să

- treacă ani de zile pînă cînd s-a" ajuns la normal.

Rezistenţa animalelorDacă pentru oameni unele

substanţe (chiar plante) sînt otrăvitoare, pentru unele animale acestea nu au efect nociv. De exemplu, caii rezistă la doze de antim oniu, c lin ii rez istă la mercur, capreie rezistă la tutun iar iepurii rezistă la beladonă!

, Sînt cîteva exemple.

Femeie la 114 ani ;După Adevărul de Bucureşti,

nr. .1816, la Căminul spital din Lipova Arad se află Aniţica Butariu n. în iunie 1882, deci la

, vîrsta de 114 ani! Se pare, cea mai bătrînă femeie din ţară?! Nu

. vede, nu aude, restul normal pentru vîrsta de 114 ani! Nu are rude, este “adoptata” spitalului.Eschimoşii şi zăpada

Populaţia esefaimosă din zonele polare exprimă noţiunea de “zăpadă” prin circa .190 cuvinte,1 funcţie de calitatea zăpezii! Greu de înţeles pentru alte populaţii!

loan N. URECHE (INU)

/

f p f t B & l L J Rf i

t '

".ti crezul au ploua soare?C-a dat iarba pe răzoare?Că alunul c un chitea?Astea-s vorbe de descîntec. "

(Ion Barbu)

Cultura, ca străzile ...Vreţi să ştiţi care este asemănarea dintre

străzile Clujului şi nivelul culturii oraşului. Păi, asemănarea este totală. Ambele arată ca şi cum ar trece linia frontului, din Bosnia, pe acolo. Cîndva ne puteam lăuda cu ele. Acum cînd mai pui o plombă aici, se cariază în alte două locuri. D acă clu jeanu l este parcurs de o criză existenţială, aşa cum un tir greu spulberă reparaţiile din, asfalt, aşa şi < omul nostru va fi răvăşit de evenimente. Cultura, loc de refugiu pentru sufletul nostru asaltat de practici asiatice, lasâ loc divertismentului, atît debine .primit de public. v ‘„ ; • ■ - •

Dacă studentul , acumulează cam de* trei ori pe an, experienţă culturală prin teatre, săli de concerte şi mai rar prin săli de expoziţii, omul obişnuit rămîne la stadiul de conversaţie şi citit ziarul. Chiar aşa, la ce bun tot stresul acesta de a fi prin preajma actului cultural? Păi uite la ce- bun: cînd se întoarce studentul acasă cu diploma în buzunar/ce să discute cu prietenii: "Ce oraş fain e Clujul. Cum mai e teătrul? Opera e tot aşa de slabă? Mai ţii minte cînd am mers la concert cu Monica (soţia)? Şi ce chef am tras după aceea!” Că doar trebuie ridicată un pic discuţia, sîntem intelectuali ce naiba. ,

Spuneam despre cultură, că nu mai are loc în regimul nostru de viaţă. Eu zic că acesta este şi

unul dintre motivele pentru care metabolismul , nostru este a tî t 'd e afectat. Nc plac doar

conservele citite din ziar sau dulciurile savurate la TV. Am învăţat să mai trecem pe la biserică: E ca un pumn de polivitamine pentru spiritul nostru atît de apăsat. Nu-i aşa că arată ca-n vreme de război. -- ~v- «' r , - —

Umblă vorba despre Cluj că este un.oraş cultural. Aşa o fi dacă majoritatea zice. Dar eu cred că-i doar o chestie de statistică: toţi vin să se maturizeze artistic aici şi din mulţimea asta de manifestări, cîteva tot trebuie să fie mai răsărite. Dar şi aceştia, cum personalitatea lor prinde un pic contur,-o iau spre Bucureşti sau spre occident, să se împlinească total Şi atunci ce rămîne aici? Rămîn sălile de expoziţii cu tablouri studiate de reflectoare, concerte audiate din uşă de portari şi din sală,-de rude-şi cunoştinţe, şi piese de teatru cîteodată bine jucate. V- '

: Şi mai rămîne şi clujeanul .“ocoş”, plimbîn- du-se pe. străzi, ocolind statui şi gropi de o potrivă, mîndru că-i ardelean. Şi ce dacă pleacă- oamenii de cultură? Doar nu ne ţin de foame creaţiile lor iar dacă ne trebuie o statuie facem un concurs şi vin ei înapoi; pentru bani.

Serban DRONCA

Din presa vremiiJ in u n c lu r l ** i’ecfn m e

• B lo n d in ă d ră g u ţă m ignonă fire veselă m odestă. D oresc nobilă protecţie a unui dom n situat cu înalte calităţi sufleteşti. ”Rose de M aiu” (14 m artie ,1930).

• M aior din artilerie 38 ani prezentabil doresc căsătorie cu persoană serioasă cinste ireproşabilă coarne nu port!!! (12 ianuarie 1930).

• Inginer de mine la M oreni doreşte o drăgălaşe prietenă pînă la 28 ani nu ca să stingă so n d a in c e n d ia tă -ci s in g u ră ta te a m ea (1 iu n iâ 1930). .

• D oam nă tîn ă ră b o g a tă dorind a pleca la a ie r am şi- p regă tit 200.000 lei, doreşte cunoştin ţa unui dom n bine solid în a cărui com panie să pu tem petrece cîn ta ca două păsărele libere to tuşi în m od

discret ca să nu afle... M oşul! (8 iunie 1930)..

• A sta-zi, fiind z iua B ună- V e s t i r e i (2 5 m a r t ie , s t i l vechiu) toate autorităţile (sic!) vor fl închise (8 aprilie 1920).

• C ine vrea să aibă în v iaţă/ Un păr des şi m inunat/ Fără n ic i un p ic d e m ă tre a ţă . Să-m i asculte azi un sfa t:/ Să ' ia m ereu ”F lu idum .lob lach”/ R em ediul ce l m ai rad ica l/ Ce scapă capu l de chelie / Şi face părul ideal!/ (2 maiu 1920).

• M a io r- in fa n te r ie b o g a t divorţat dc o fem eie rea şi - n ec in s tită do rcsc c ă să to r ie p o a te fi ş i d in p o p o r d in C ap ita lă sau p ro v in c ie saii funcţionară refuz cele cu do tă

căci sîn t obraznice (24 martie 1930). •

- ■ • Inventator 23 ani energic c a u t so ţie fru m o asă şi cu z e s t r e n iă re . ' D o re sc " să constru iesc îm preună aparate ce fac obiectu l unor invenţii proprii ce se află în faza de cercetare teoretică avansată şi printre care se află un aparat pen tru producerea unor raze de 2 o ri m ai penetrante decît - r a z e le c o s m ic e (12 sep tem brie 1947). ‘ 1

• G ard ian public situat fin n e v ic io s d o re s c c ă să to r ie .doam nă prefer croitoreasă (27 octom brie 1947).

' Culese de'Eugen HANG

Pagină realizată de Iu liu PETRUS

ADEVARULd e O H bjI______ SPORT joi, 18 aprilie t W ( j^ ~ |

DIVIZIA NAŢIONALA DE FOTBAL - 33— “IJ” ■ DINAMO 2-0 “

Stadionul "Ion Moina", timp excelent de joc, gazon foarte bun, spcclalori aproximativ 8000 (adevărat record în final de campionat).

Au marcat Brâtianu II (min. 32), şut din careul mic după o lovitură de colţ şi Szeinely (min. 68), care deschis în âdîricime de Radu Sabo a reluat pe sub Prunea ieşit la blocaj. în min, 25 Radu Sabo a executat un penalty, a înscris, dar arbitrul Ad. Porumboiu a dictat repetarea loviturii pentru că în careu, în momentul execuţiei au pătruns Marcă şi Varga, ambii alegîndu-jjş cu cîte un "galben" iar la repetare Sabo a şutat telefonat şi Prunea a respins. Au evoluat formaţiile: "U": Ritli (Mare, 88) - Kadar, Brâtianu II, Jula (Szemely, 46), Bănceu - Sabo, Marcă (Stan, 46), Gioloboc, Falub - Grigoraş, Maier; Dinamo: Prunea - Varga, FI. Lazăr, Bătrînu, Comaciu - Contra (Mere, 62), Csilc II,' Hîndan (Coporan, 84), Moga (Pantelimon, 70) - D.. Cezar, Dănciulescu. A arbitrat la centru Adrian Porumboiu (Vaslui), mult sub valoarea de purtător al ecusonului internaţional, ajutat la tuşe de FI. Donosă (Vaslui) şi FI. Marcu (Oradea), amîndoi cu semnalizări eronate la unele faze de ofside. Greşelile n-au influenţat însă rezultatul. ' V

Din nou "ploaie" de "galbene" în iabăra clujeană, încasate de Kadar, Marcă, Jula, Maier şi Brătianu II. De la Dinamo au primit Dănciulescu, Varga şi Hîldan. v ■ .

Iată celelalte'rezultate ale penultimei etape: ~:• Rapid - Universitatea Craiova \ . 0-1 (0-0) '• Farul - F.C. Inter ; » 4-0 (3-0)

,? Gloria- “Poli” Timişoara ■ - ' . -0-0 (0-0)• F.C. Argeş - “Poli” Iaşi 6-0 (3-0)• F.C. Braşov - A. S. Bacău :■ . 2-1 (2-0)• Ceahlăul - F.C. Naţional . ' * 1-2 (0-1)• Oţelul - Petrolul ^ - 2 - 0 - ( 2 - O h ~ '• Steaua - Sportul Studenţesc ■ ' 1-1 (0-0) .Alte detalii pe marginea penultimei etape precum şi clasamentul

Diviziei Naţionale în numărul de vineri al ziarului. -Victor MOREA

CO PIII CARE AU CĂLCAT PE "SA N SIROi t r

“San Siro”. Sau, de cîţiva an i buni, “Giuseppe Meazza”. Unul din “templeiefotbalului”european. Alăturide “Wembley” sau “SantiagoBernabeu”,stadionul “GiuseppeMeazza”(deşi sentimental îm i sună m ai frum os “San Sird”) este unu l din celebrele dreptunghiuri de gazon verde. Acolo, 18 copii din Cluj-Napoca, jun io ri a i centrului F.C. “U”, antrenaţi de dom nul Gheorghe Vasile, şi-au cîştigat dreptul de a călca pe iarba p e care au frămîntat-o afiţia şi atiţia idoli a i lor. A u intrat învestiarulundeprezenţaluiBaresisauSavicevici,Baggiosau W eahsesim ţeaîncăinaer.Austatlaunpasdeloja “imperială” a magnatuluiaudio-vizualuliiişifotbalului, Silvio Berlusconi. Ce p o a te fi m ai frum os, ce recompensă m ai mare poate prim i un copil de 14 an i îndrăgostit de fotbal? Dar, p înă acolo, drum ul a fo s t lung. La capătul celor trei zile ale celei de a IX - a ediţii a turneului defo tbal “Pro ludis et amiciţie” desfăşurat la Milano, jun iorii de la F C “U” au ocupat un extraordinar loc doi. M otiv pentru care n-am ratat prilejul de a sta de vorbă cu antrenorul Gheorghe Vasile.

Rep.: - Domnule Gheorghe Vasile, cine sînt aceste 18 mici vedete?

Gh.V.: - Am deplasat la turneul “Pro ludis et amiciţie” un tot alcătuit din Călin M oldovan, Filip Lăzăreanu şi Găîălin Alexandru - portari, Zolt Szilagy, Claudiu Ignat, Dan Matei, Radu Tuţă, Ionuţ Moldovan, Adrian G a lg o ţ. - fundaşi, Sergiu Lonca, Alin ' Gherman, Alexandru Păcurar,

Adrian Borca - mijlocaşi, Cristian Vlaic, Robert Varga, Tiberiu Bălan, Florin Timoce, Gabriel Pleşa - atacanţi.

Rep.: - Cîteva cnvintc despre tnmeul recent încheiat.

Gh.V.: - în ceea ce ne priveşte sîntem la a treia participare consecutivă, în aceeaşi formulă de echipă. La prima, am ocupat locul 15, la a doua, locul 9, iar acum, la

a treia ediţie, am făcut un salt calitativ deosebit, ocupînd în final locul doi, după o finală cu centrul Schiaffmo, sponsorizat în totalitate de A.C. Milan. Au participat 16 echipe, opt italiene şi opt străine. Cele străine, cîte una, din România, Franţa, Serbia, Olanda, Danemarca, Suedia, Croaţia şi Belgia. Echipele

- au fost împărţite în patru grupe a citc patru echipe.

Rep.: - Care a fost parcursul echipei dumneavoastră pînă în finală?

Gh.V.: - în grapă am jucat alături de Obstina (Serbia) şi două echipe italiene: Garibaldina şi Palazzolo. Prima p artidă . am pierdut-o cu 1-0, poate şi din cauza celor 30 de ore petrecute în deplasarea cu autocarul. Spre comparaţie, Obstina. care a fost sponsorizată de Savicevici, a călătorit cu avionul. Am cîştigat apoi cu 2-0 în compania Garibaldinei, respectiv 6-0 cu Palazzolo. A urmat semifinala cu Seinois (Franţa), pe care am învins-o cu 3-0. Finala cu centrul Schiaffino am pierdut-o cu 2-1, dar, cu puţină şansă, am fi putut chiar să cîştigăm. Oricm “am căzut de pe un cal mare”.

Rep.: - Veţi participa şi ediţia viitoare?

Gh.V.: - Invitaţia a fost deja1 făcută şi sîntem hotăriţi să o : onorăm. ■

Rep.: - Prin ce aţi impresionat?Gh.V.: - Am fost cea mai

apreciată echipă atît pe teren, cît şi în afara acestuia. Impresia generală a organizatorilor a fost că sîntem cea mai completă echipă participantă, am avut o foarte bună circulaţie a batonului, a jucătorilor cu şi fără minge, dar am fost şi cea mai iubită echipă. Şi în acest an Ion Ovidiu Sabău a fost alături de noi, lucru deosebit de important pentru aceşti copii extraordinari.

Rep.: - Departe de rezultatul remarcabil obţinut, mi se p are extraordinar că aceşti juniori â n t deja fam iliarizaţi cn gazonul marilor stadioane, cu m iza şi atmosfera marilor meciuri şi cred că acesta este, de fapt, marele cîştig.

Gh.V.: - Intr-adevăf. Şi sîntem hotăriţi să utmăm această linie. N u în ultimul rînd vreau să spun că s- a vorbit enorm de mult de România în toate acele zile şi numai la superlativ.

Rep.: - Felicitări şi mult succes în continuare.

Gh.V.: - Mulţumesc. 'Cristian BARA

P.S. După încheierea turneului, Alexandru Păcurar a fost supranumit. “micul Hagi”, Tiberiu Bălan - “noul van Basten”, iar domnul Gheorghe Vasile a primit o ofertă de antrenor la centrul Schiaffmo - A.C. Milan, pe care acesta a refuzat-o!

Pase subiective

A scrie sau a scurma cu condeiul?!

•• După revoluţie a sporit crunt şi numărul cronicarilor sportivi! Foarte mulţi popii, înainte de a, fi văzut cît de cît ceva spori, scriu cronici cu o. mîndrie şi o trufie IM de limite, socotindu- se direct mari maeştri! Ei scriu ceea cc văd zecile de mii de spectatori. Dar asta înseamnă a ■ fi grefierul disputei, copistul şi nu analistul ei! Cronicarul sportiv ar trebui să vadă cît toţi spectatorii* la un loc, să descifreze luminile şi umbrele întrecerii, resorturile ei interioare, să emilă o judecată de valoare. Unii băieţi care au pus mîna pe condei ca pe o furcă, merg mai departe şi scriu nişte prăpăstii greu de acceptat la un om normal. Vine unul Ţopa, într-un ziar prestigios cum e Curierul Naţional, şi scrie după meciul ”U” Cluj-Napoca

.- Universitatea Craiova: ”... arbitrul Gheorghe Constantin... dictează penalty la o minge şutată de clujeanul Maier în spatele lui Ciocănescu. Jucătorii craioveni protestează vehement, "centralul” realizează (sic!) greşeala făcută şi, surpriză, se roagă de portarul oaspeţilor: ”Scoate-mă din belea (?!) David se conformează, apără conştiincios, Olăroiu îi atrage atenţia arbitrului câ există un Dumnezeu al fotbaliştilor (sic!) şi... vede cartonaşul galben, care fiind ( al şaptelea...” Ne întrebăm: cum poate serie cineva aşa enormităţi, vorbite dc senili la colţ dc stradă? Cum poate publica un ziar de talia Curierului Naţional asemenea tîmpenii?! Mai mult, zice Ţopîrlanul în cauză că arbitrul trebuia să mai dea încă două cartonaşe roşii clujenilor, deci în total 41 De cc nu 5? Oare chiar sînt clujenii bandiţi şi criminali dc trebuie eliminaţi în grupuri, precum chinezii împuşcă tot în grupuri condamnaţii la moarte?! fopa arc în mînâ un par şi nu un condei! Dar el încă nu "realizează" drama!

Viorel CACOVEANU

CUPA U .E.F.A . CUM SE POATERATA O CALIFICARE IN FINALA!• F.C. BARCELONA -

BAYERN MONCHEN 1-2 •în urmă cu două săptămîni, pe

lapoviţă şi ninsoare, am urmărit ' prima manşă a sem ifinalelor competiţiei /încheiată după cum se ştie cu scorul.de 2-2 (golul egalizator al catalanilor fiind marcat de Gică Hagi, care a avuto prestaţie foarte rbimă în acel joc), formaţia F.C. Barcelona luîrid o serioasă opţiune pentru partida retur. Numai că marţi seara, pe “Nou Camp”, plin ochi, cum se spune, în loc să cîştige Barcelona a fost eliminată.. Fără drept de apel.

Nu ştiu ce s-o fi întîmplat cu Gică Hagi de n-a apărut nu în formaţie ci măcar ca rezervă. Să fie vorba despre o nouă dispută între el şi năbădăiosul Johan Cruiff? Oricum, lipsa sa s-a resim ţit, nefiind cine să-l servească pe Jordi C ruiff cu mingi utile (aşa cum a făcut-o şi • în finala Cupei Spaniei, cu acea centrare din care Jordi a expediat balonul din 6 metri în transversală şi asta-în momentul cînd pe tabela de marcaj era înscris rezultatul de 0-0).

Catalanii au jucat marţi seara fără luc id ita te şi calm , au dominat, dar la modul haotic, nereuşind să-şi creeze decît rare ocazii de gol. A fost o primă repriză de studiu prelungit, rarele încercări ale catalanilor de-a

pătrunde prin defensiva miinchenezâ so ld îndu-se cu (eşecuri. Şi, pe nepusă masă, în m in .-39, la un atac pe banda stînga, germanul-turc Mehmet Scholl “l-a întors pe dos” în careu pe N adal, a şu tat v io lent, Bosquets â respins în faţă la Babbel care a expediat balonul în plasa porţii catalane. După pauză, jocul catalanilor a devenit şi mai încîlc it, miinchenezii

: ,apărîndu-se exact şi eficient, pentru ca la un nou contraatac, în min. 83, Viteczek să şuteze şi să înscrie al doilea gol spre stupoarea întregului stadion, mai puţin a galeriei lui Bayern. Că în min. 88, dintr-o liberă. De la Pena a înscris golul de onoare al catalanilor, cu un pic de - şansă, faptul nu mai are importanţă. Victoria a revenit • echipei care a

■ meritat succesul, lui Bayern M unchen, care se califică

■ oarecum nesperat dar pe deplin meritat, în finala competiţiei. Insuccesul poartă am prenta inconsecventului “napoleon” olandez Johan Cruiff. în cealaltă a doua manşă a semifinalelor

"s-au întîlnit Bordeaux şi Slavia Praga, partida încheindu-se cu scorul de 1-0 pentru Uordeaux (exact ca şi în partida tur). Deci vom vedea o fina lă , franco- germană ce sc va desfăşura în dublă manşă în 1 si 15 mai.

Romeo V.CÎRTAN

CFR - Mineral Baia-Borşa 3-1 (1-0)Ha-ha-hâ! Ieri, pe stadionuldin cartierul Gruia, 500

de spectatori care au preferat să-şi urmărească favoriţii în locul unei partide mult mai interesante ce se desfăşura la concurenţă pe stadionul “Ion Moina”, şi care au plătit

, 1500 de lei - contravaloarea unui bilet de intrare, au asistat în cele din urmă la o parodie fotbalistică în două acte. Nu ştim care au fost calculele făcute înaintea începerii partidei, cert este câ cele 90 de minute de joc

, au fost un fel de “dă-mi-o mie, na-ţi-o ţie”care au prodtis, în cele din urmă, cel mult ilaritate în tribune. De aceea nici nu vom insista foarte mult cu ocaziile de gol ale clujenilor, pentru că ar fi de prisos, iar spaţiul tipografic ...costă. Ar fi putut marca, dar nu au reuşit (!?!), din situaţii incredibil de clare; Oncică (min. 8, şut de care Nichitean, transfoimenil rugbiştilor clujeni, ar.fi fost mîndru şi asta n-a fost singura execuţie de acest gen), Truşcă (min. 30), Minteuan (miri. 44, 48), din nou Oncică (min. 50), după care m-am opriţ din notarea ocaziilor. Singura faza curată de fotbal, de altfel excepţională, a fost cea creată de Minteuan care a centrat pe linia de “16”, voie -fulgerător Coroian, dar portarul

oaspeţilor, Timiş, a avut un reflex de excepţie (min.18). Ceea ce vreau totuşi să subliniez este că, oricum, problema învingătoarei nu s-ar fi pus nici un moment, clujenii fiind cu cîteva clase bune peste o echipă, Minerul Baia Boişa, mai mult decît subţirică. Au marcat Haitonic (min. 7: centrare Coroian, Oncică prelungeşte, Haitonic reia balonul cu capul în transversală, dar cu un ultim efort împinge mingea în plasă), Minteuan (min. 52: reluare în poarta goală la o centrare a lui Truşcă - frumos altruismul lui Truşcă care a centrat cu preţul unei autoaccidentări), Marian (min. 64 . Şi pentru ca parodia să aibă şi un happy-end, au înscris şi oaspeţii prin Cr. Fmnză (min. 73). A arbitrai o brigadă apatică, condusă la centru de D. Moldovan (Suceava), ajutat la linii de C. Buzea şi V. Păduraru , ambii din Gura Humorului (coincidenţa cu “umorul” este absolut întîmplătoare). Au evoluat formaţiile: CFR: Pâglişan,- Baci, Velţan (58 Găvruş), Năstruţ, Şimon,: Matiş,, Minteuan, Truşcă (55 Benke), Haitonic,- Coroian (60 Marian), Oncică; Minerul: Timiş,- Pop, Frunză S., Buricea, Frunză N. (40 Cr. Frunză),- Budea, Zahariuc (51 Roman), Reinemberger, Crasnic (55 Măricuţ),- Tiplea, Dieş. Cristian BARA

C a m p io n a tu l s -a în c h e ia t, c o m e n ta r iile c o n t in u ă

, Despre turneul final II de la Cluj- Napoca pentru o perioadă va mai curge cerneală. Rezultatele, clasamen­tul final vor fi întoarse pe toate feţele. Se vor găsi argumente pro sau contra valabi-lităţii actualei formule de campio-nat; se vor găsi nemulţumiţi vizavi de locul 2 dinamovist, de posibilitatea Stelei de a retro-grada, de retrogradarea Rapidu-lui... Despre cele “petrecute” la Cluj-Napoca pentru, dvs, patra păreri autorizate. “La Cluj calitatea meciurilor a fost mai slabă”

Mircea SPĂTÂCEAN (“U” Explorări Baia Mare): “Şi după turneul băimărean am declarat că nu sînt mulţumit de evoluţia echipei mele. Si nu sînt multumit de ea nici.

după evoluţia de la Cluj. Consider că se putea mai mult, printr-o mobilizare mai bună. După turneul de la Baia Mare, locurile fiind în general cunoscute, jucătorii nu au mai tras, conştienţi că nu mai pot obţine locul 3. La Cluj-Napoca, calitatea meciuri­lor a fost mai slabă decît la Baia Mare. Nici sistemul competiţional nu este unul bun. La Cluj, de exemplu, s-au mai jucat doar două meciuri de clasament, în rest locurile erau deja cunoscute. “U” ARDAF a cîştigat campionatul pe merit”.“ Dinamo joacă mai mult din amintiri”

Vasile STRENG (Elcond Zalău): “Am avut un recul pe care nu l-am putut îndepărta în cele două turnee. Nu am putut acoperi partea morală,

APROPO DE... “PROCESUL ETAPEI”Adică de emisiunea transmisă pe micul ecran dc PRO TV. Mai bine de

două ceasuri, luni noaptea, “procesul" a avut pe “rol” două evenimente: primul întîmplat sîmbâta pe scena Diviziei A, la partida Steaua Mizil - Cetatea Tg. Neamţ 1-1, din seria 1, al doilea miercuri, săptămînă trecută, în etapa cu numărul 31 a Diviziei Naţionale, în partida “U” - Universitatea Craiova 1-1. “ Procesul” s-a desfăşurat, ca de obicei, sub “bagheta” moderatorului Ovidiu Ioaniţoaia.

în primul caz a fosf&dus în studio, ca să-şi expună “punctul de vedere” printr-un expozeu acuzator, arbitrul Petre Radu ccl care a oficiat la centru. Pus “ la patru ace” , chipeşul cavaler al fluierului şi-a scos, între timp, niscai certificate mcdicalc referitoare la unele zgîrieluri şi vînătăi cu care S-a ales în partida amintită (Steaua Mizil - Cetatea). Pledoaria sa a fost zdruncinată de acuzaţii venite din tabăra incriminată, Steaua Mizil, despre ceva “subvenţii” substanţiale însumînd vreo 4000 dc “verzi”, pe care Petre Radu i-ar fi “recepţionat” pentru un rezultat dc egalitate foarte necesar formaţiei Cetatea pentru a nu intra în zona periculoasă a retrogradării. “Cazul” în speţă, în carc moderatorul s-a transformat în “acuzator public”, fiind foarte întortocheat, a rămas să fie rezolvat azi Ia “sesiunea” CNC, carc a avut ca reprezentant la “proccs” pc nelipsitul Traian Tomcscu, meicti “în faţă”, ca bomboana pe colivă, cînd la Repriza a IlI-a, cînd la PRO TV.

Cît despre al doilea “caz” , s-a adeverit o mai veche profesiune de

credinţă făcută de Ovidiu Ioaniţoaia că echipa sa de suflet este Universitatea din Bănie. Drept pentru care fazele incriminate, legate dc sancţiunea primită dc Cornel Papură cu 6 etape suspendare, au fost reluate dc mai multe ori. Numai câ, spre deosebire de profesionalismul etalat în emisiunea italiană Pressing, de duminică scara, fazele vizionate sînt lamentabile, greu de descifrat. împinsătura cu pieptul efectuată de Papură asupra tuşicrului a fost vizibilă, totuşi, tuşierul fiind împins pînă pe bordura de beton, unde, după părerea taberei craiovene, s-a împiedecat şi nu a fost călcat pc picior, în apărători şi acuzatori, totodată, s-au transformat Olăroiu (prezent în studio), Sorin Cîrţu (prin largul expozeu filmat şi înregistrat după meci), respectiv , te lefonic, Cornel Papură. D upă cele văzute şi aud iate , “bomboana” Traian Tomcscu a cxclamat cam în felul următor (n-am avut inspiraţia de a-l înregistra pe bandă magnetică): “băiatul ăsta (adică Olăroiu n.n.), are dreptate”, deci Papură a fost penalizat în contumacie şi prea sever, doar pe baza notificărilor făcute de arbitra pe foaie după minutul 90, ,

M-aş fi aşteptat din partea moderatorului ca, în spiritul dictonului latin- “audialur et altera pârs”, măcar telefonie să fi fost invitat la discuţie şi un

reprezentant al universitarilor clujeni. Dar e prea lung cablul telefonic dc la Bucureşti la Cluj-Napoca pentru a putea fi făcută o legătură! Deşi ar fi fost cazul, apropo de “roşiile” încasate de Mariş şi Marcă. Obosit dc lungimea “procesului” şi turnura luată de el, n-am mai avut răbdarea şi rezistenţa dc-a urmări emisiunea pînă la capăt şi ca atare am închis imaginea si sonorul, - •

Romeo V. CIRTAN

căderea psihică, rezultatele fiind mult sub valoarea echipei. Aglomerarea ultimelor etape, cele două turnee “cap în cap” au dus'la o vlăguire a,- jucătorilor şi fizică şi psihică. Motiv, din care unele jocuri nici nu au avut simbolul volei în ele. Sînt mulţumit - de Ciontoş şi Iancu, nemulţumit total de ridicători. “U” ARDAF, chiar şi Fibrex-ul sînt echipe puternice, Dinamo joacă mai mult din amintiri”. “U” ARDAF este creaţia lui Mircea Nicorici”

Veneriu TATARU (Dinamo): "Turneul de la Baia Mare a fost mai slab decît cel de la Cluj, unde valoarea a fost mult mai ridicată. Pentru că la Cluj s-a încercat să se schimbe o ierariiie. Aici s-a luptat pentru locurile3 şi 4, locuri europene. Dinamo a jucat cu fluctuaţii, am avut accidcn- • taţi, gripaţi, dar asta nu este o scuză. Sistemul competiţional nu este cel mai nimerit. Un exemplu: în turneele finale sc intră cu jezulta-tcle directe dintre echipe, 1-6 şi 7-12. Eroare, pentru că nicăieri în lume nu este anulat punctajul final tur-retur. Cu accst punctaj trebuie intrat în turneele finale. Cît priveşte echipa clujeană, o felicit! ”1/’ ARDAF esfe creaţia Iui Mircea Nicorici. D-sa a investit foarte - mult, acum culege roadele”.”Am f i meritat locul 4”

Sorin GRÂDINARU (TJ” Timi­şoara): "Clasamentul mi se pare unul normal, el rcflcctînd valoarea echipe­lor şi calitatea jocurilor prestate. Am fi meritat locul 4 numai dacă ne gîn- dim la situaţia cchipci. Mă pot declara totuşi mulţumit , obicctivul fiind atins. Aş opta pentru tumcc pc tere­nuri neutre pentru sistemul play-off.

Demostene SOFRON

® ioi, 18 aprilie <996 ROMÂNIA-VATRĂ ETERNĂ DE CIVILIZAŢIE

DINICU GOLESCU - un precursor a i apropierii României de Occident

, Cu 170 de ani în urm ă- în 1826 - . în tipografia Universităţii din.Buda, unde mai înainte .lucraseră şi şi-au tipărit unele din lucrările lor unii din luminaţii cărturari români transilvăneni, a apărut “însemnare a călătoriei mele” a lui D inicu (Constantin) Golescu, memorial considerat de că tre .i s t o r i c i literari a fi actul de naştere a reportajului ro m â n e s c .Spre deosebire de alţii, Dinicu Golescu a transcris impresii despre ceea ce a văzut în oraşe şi sate, obiceiuri şi fapte bune, spre folosul naţiei sale.

Dinicu Golescu s-a născut la 7 februarie 1777. Ă învăţat carte grecească la şcoala bucureşteariă “dc Ia Mărgincanu”. Cunoştea unele din ideile fundamentale ale iluminiştilor europeni. S-a “afiliat”, scria I. H. Rădulescu la societatea secretă politică şi literară din Braşov, fondată de bo ieri, va lah i, care-şi propunea unele, ţeluri politice şi cîteva obiective culturale, între care şi “formarea unui dicţionar român” şi a “unei gramatici române”, .■" In fluen ţa v - m ediului

“societăţii” se pare că l-a determinat pe Golescu să se orienteze spre Occident, de unde, p e ' acea vrem e, se răspîndeau ideile “luminilor”. Cele trei călătorii întreprinse în anii 1824, 1825 şi 1826, în Ardeal,, Ungaria, Austria, Italia imperială, Bavaria şi E lveţia, ech ivalează, în viziunea lui, cu o adevărată renaştere , afirm înd că “vremea este a ne deştepta”.

Din memorialul lui Dinicu : Golescu se poate presupune că acesta era dornic să se instruiască prin călătorii şi că

; “Europa luminată” l-a uluit în aşa măsură încît în a treia călătorie, cea din >1826, şi-a instalat cei patru fii ai săi - Radu, Alexandru, Ştefan‘şi Nicolae - în şcolile Apusului.

A parcurs în cele'lrei călătorii Europa Centrală, trecînd prin Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Turda, Cluj, Oradea, Pesta, Buda, Viena,

fo lositor” , încă nepus în practică, dar care în curînd va cuceri lumea: calea ferată,

Dinicu Golescu,1 ne spune, referindu-se la oraşele şi satele din Transilvania, că-aici a în tîln it “ foarte bună. orînduială”. Braşovul este “îndesul lăcuit” avînd peste douăzeci de mii de lăcuitori”

si aici

Despre Cluj şi alte oraşe din Transilvania şi Banat (I)

Tricst, Veneţia, Padova, Verona, M unchen, B erna, Lausanne, G eneva. El notează “o rice ' deosebit lucru văzut”, pînă şi tem ein icia d rum urilo r' şi podurilor, starea ogoarelor, a liv ez ilo r, păşunilor, v ite lo r, descrie instituţiile publice de folos obştesc* aspecte ale vieţii econom ice şi . industria le , o rganizarea com erţului. în Austria este impresionat de faptul că se ară numai cu plug de fier, în Italia că se irigă ogoarele, în B avarja a văzu t “g răd in i” împărţite şi orînduite “întocmai ; parcă ar fi de ingineri întocmite”. D espre V iena spune că are “daruri nepomenite”, cinsprezece pieţe cu statui, un muzeu de ştiinţe naturale, cinci teatre, -un < muzeu de antichităţi, o mulţime de şcoli pentru copii, precum şi “o şcoală a multor meşteşuguri”, adică un institut de învăţămînt politehnic, o “academie, pentru învăţă tu ra d oh to rjlo r” . La Munchen sînt, ca şi la Viena, “multe lucruri vrednice de vedere şi > însemnate”, între care şi “o>: m inunată b ib lio tecă de cărţi : deosebite şi în toate limbile”, multe şcoli civile şi militare, spitale, case de asistenţă socială,

“ n e g o ţ u l care este la h o t a r ă 1 e Prinţipatului V alahiii se află în mare

lucrare” . La Făgăraş l-a impresionat podul de peste Olt, lucrat “cu mare meşteşug arhiteetonicesc”, cum. nu a măi văzut “în toată stăpînirea austricească”. Sibiul scrie Golescu “este lăcuit de destui domni şi neguţători căci şi aciia este negoţul m are” , fiind, ca şi Braşovul, “cu apropiere de ho tarele Prinţipatului Valahiii” . La Baronul Bruchental, a văzut că “are o mare casă, întru care are v iv lio th ică cu cărţi deosebite, şi strânsoare de cadre (tablouri) vrednice de vedere; şi multe lucruri din vechime”. Despre Beligrad (Alba lulia) ne spune că “este cetate -adevărat deoseb it frum oasă şi vrednic de vedere”, cu statui la poartă “vrednice de vedere şi de însemnare”..: T recînd p rin T urda, consemnează că în cîmpiile acestu i oraş “ sîn t acele movile din vremurile vechi făcute;; acolo s-au o m o rîf

, preaslăvitul domn Mihai-vodă Viteazul, în bătaia ce au avut cu Austria”* aluzie la uciderea mişelească a lui Mihai de

fabrici, grădini publice. în Elveţia către im periali, în august constată că drumurile ce leagă 1601. (Urmare în numărul din localităţile sînt bune şi bine 25 aprilie) întreţinute. Din Bavaria a reţinut .că a văzut un “m eşteşug , ' . Marin OPREA

175 d e aw l rfg la R evo lu ţia d in 1 8 2 1 j

Proclamaţia lui Tudor VladimirescuContribuţiile documentare şj

lucrările unor istorici au adus noi argumente potrivit cărora în 1821 a avut loc în Ţara Românească, v sub conducerea lui Tudor. Vladimirescu, o revoluţie, şi nuo răscoală sau m işcare revoluţionară. ,

O biectivele şi program ul R evoluţiei de la 1821, sînt ind iso lub il legate de personalitatea şi rolul pe care l-a avut Tudor Vladimirescu în pregătirea şi desfăşurarea acestui moment crucia l al istoriei naţionale. Nicolae Bălcescu a fost acela care avea să afirme fără nici un dubiu că "ridicarea lui Tudor fu deşteptarea naţiei”.

Tudor Vladimirescu s-a născut în 1780 în' satul Vladimiri din ţinutul Olteniei. La vîrstă de 18 ani a in tra t în rîndurile pandurilor. S-a îndeletnicit cu

. negoţul, arendăşia şi morăritul. Cînd avea 26 de ani a ajuns vătaf de plai la Cloşani, iar doi ani mai tîrziu sluger. Cu cetele sale de , panduri a p artic ipa t, ca voluntar, în războiul ruso-ture din 1806-1812. Socotind că poporul va putea cuceri mai uşor libertatea şi independenţa, la . începutul activităţii sale politice s-a alia t cu E teria, societate secretă înfiinţată la Odesa de intelectuali şi negustori greci, care-l avea în frunte pe Al. Ipsilanti, general în armata rusă fiu l fostu lu i domn fanario t

■ Constantin Ipsilanti refugiat în- Rusia în timpul războiului ruso- . turc. Tudor V ladim irescu a încheiat cu conducerea acesteiao în ţe legere , cunoscută sub num ele de ”L egăm întul lui T udor” , care prevedea conlucrarea cu reprezentanţii eteriştilor pentru "eliberarea de sub jugul apăsător al barbarilor”,

M arele savan t vine în Apuseni pentru prima dată în anul 1905, cînd peregrinează din nou prin Transilvania, călătorie de pe urma căreia ■ va, scrie marea frescă "N eam ul rom ânesc din Ardeal şi Ţara Ungurească”. (Bucureşti, 1906, 2 voi.), La Abrud este primit cu cea mai "de lica tă a ten ţie” , găzduit fiind în casa doctorului Laurenţiu Pop, directorul băncii "Auraria” , Vizita lui Iorga este pentru abrudeni q adevărată sărbătoare, căci renumitul învăţat , . dcveilişe în T ransilvan ia ■ o figură legendară, fiind prim ul învăţat român care trecuse Carpaţii în acele vremuri de grea încercare, pentru a aduce aici îndemnul şi îmbărbătarea la luptă pentru eliberarea de sub H absburgi. Este în tîm pinat cu panglici tricolore în cele două biserici româneşti - ortodoxă şi unită. Face cunoştinţă cu străvechiul oraş în care fiinţau trei şcoli dc grad elem entar, una maghiară de sta t şi 2 rom âneşti confesionale, cămară de schimb al aurului, judecă to rie , ocol silv ic , cazarmă ”în care stă pe cîte doi ani un detaşament de armată comună”, comercianţi, meşteşugari etc. "Oraşul are

străzi care se proclamă Attila, Tuhutum şi cum se mai cheamă aceşti eroi ai Asiei. Sînt pavate cu prund şi luminate' cu felinare, lăm paşe, o r i ’deT aze le lunii. Abrudul este unit cu comuna Abrudsat şi începe cu stîlpul de vamă aflat lîngă o casă cu un leu verde pe părete. Totul face o

din anul 1904, care ”a prefăcut această frumoasă comună într-o Sodomă şi Gomoră...” . Drumul către Vidra de Sus a însoţit de un peisagiu neegalat, de case din lemn cu acoperişul ţuguiat, peste tîrnaţul "în mari arcade, ce nu se. mai văd aiurea”. Modestă este şi casa lui Avram Iancu, unde pe

NICOLAE IORGA ÎN ŢARA M O ŢILO R

impresie prietenească. Populaţia • m aghiară şi rom ână se află într-o înfrăţită convieţuire. Toată lum ea ungurească vorbeşte perfect româneşte, căci elementul românesc este preponderent”. De cu rînd rom ânii d in . Abrud duseseră, la loc de veşnică odihnă pe tribunul de la 1848, Matei. N icola, care repurtase lupte biruitoare în ascunzişurile dc la Trâmpoiele. în ţinutul Abrudului Iorga are ocazie sâ vadă munca băieşilor aurari. în primitivele şteam puri, acele "m aşini de lemn... ce macină zgomotos piatra sură şi slărîmicioasă". Vede şi "Fabrica dc aur împărătească” de la Gura Roşiei, care află că lucrează dc pe la. 1852”. ,

Cărpinişul este satul de obîrşie al lui Cloşca, tovarăşul de luptă al lui Horea. Cîmpeniul se mai resimte dc pc urma incendiului

călător 11 însoţesc doi moşuleţi, care-i vorbesc despre "Regele românesc” din deprindere. Apoi "în sus, pînă la cuibul de munte, în care a copilărit, a muncit şi a suferit Nicolae Ursu, zis Horea, tot căsuţe de sărac ale românului robit în ţara munţilor de aur”.

Un scop principal al călătoriei lui . Iorga în Ţara Moţilor era căutarea de arhive şi documente isto rice . La Abrud arhiva medievală a primăriei fu se se . distrusă jîn evenimentele de la 1784 şi 1848, iar cea de la Cîmpeni, în incendiul din 1904. Găseşte totuşi documente de preţ în arhivele bisericeşti, pe la societăţi şi particulari binevoitori. Adună documente despre învăţăm întul rom ânesc, intercsîndu-se de starea lui.

în şcoala poporală din Valea Dosului "învaţă copilaşi foarte

frumoşi, băieţi şi fete, dintre care unii n-au decît o cămăşuţă udă bleaşcă peste bietul lor trup necăjit”.

Iorga revede meleagurile moţeşti, după 33 ani, cînd partic ipă ' la A dunarea G enerală a ASTRE1 din Abrud, 1938. Din nou moţii îi" oferă ospitalitate şi-i fac cinste ca celui mai mare învăţat a l neam ului. Pe distinşii oaspeţi atunci moţii i-au onorat cu impresionantul spectacol popular, cu carele a legdrice, în tr-iin lung cortegiu etnografic.

în acele ceasuri prevestitoare a tragediei ce avea să vină peste popoarele Europei, Iorga a ţinut să-şi rostească condam narea fascismului şi din Abrud, din m ijlocul v ite jilo r m oţi, m îndria de to tdeauna a neamului nostru. Cuvîntarea sa a răsunat ca o alarmă, evocînd în fraze cutremurătoare jertfele ce au sfinţit cu sînge această vatră străbună, subliniind că acum "în ceasul greu al lum ii” sîntem datori a fi ”o singură şi nebiruită voinţă, demni urmaşi ai marilor martiri ai acestui neam”. Amintirea lui Iorga, a acestui marc savant, prieten al moţilor, este şi azi vie în sufletul lor.

loan FELEA

IIIIIIIIiiII

II

IIIIIIIIIIIIIIIII

J

al otomanilor, cu unele rezerve, de a nu se implica în acţiuni care puteau afecta , datorită împrejurărilor internaţionale, mai ales, interesul politic naţional.

Tudor Vladimirescu a plecat din Bucureşti în noaptea de 18-19 ianuarie 1821 cu o ceată de arnăuţfspre Tg. Jiu şi de aici la Padiş (Mehedinţi) unde a lansato proclam aţie care cuprinde scopul şi programul revoluţiei.^ Proclamaţia era adresată "către to t norodul om enesc din Bucureşti şi din celelalte oraşe şi sate ale Ţării Româneşti” , "către fraţii lăcuitori” ăi ţării ”de orice neam” ar fi şi chiar "către toţi căpitanii care purtau arm e” . Această Proclamaţie a produs efectul unui adevărat manifest de război. T udor V ladim irescu justifica astfel scopul şi ţelurile revoluţiei: "Nici o pravilă nu opreşte pre om de a întîmpina răul cu rău! Şarpele, cînd îţi iese înainte, dai cu ciomagul de-1.. loveşti, ca să-ţi aperi viaţa, care mai de m ulte ori nu. se primejduieşte din muşcătura lui! Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atît cele b ise riceşti, c ît şi cele politiceşti, pînă cînd să-i suferim a ne suge sîngele din noi? Pînă cînd să le fim robi?”

Efectul Proclam aţiei de la Padiş a avut un efect deosebit de puternic. în tr-u n docum ent contemporan sc arată că poporul, scos din răbdări a venit "sub steagul lui Tudor".

La 21 m artie 1821, în

entuziasmul general al populaţiei a intrat în Bucureşti, aşezîndu-şi' tabăra lă C otroceni. Cît a ”domnit” in Bucureşti ă iniţiat o serie de măsuri care aveau drept ; scop să ducă la "slobozirea^ ţărăn im ii” de sub stăpînirea domnilor şi boierilor.: Sub titlul ■ "Cererile norodului românesc” a publicat în aprilie un plan de- m ăsuri p riv ind qrganizarea armatei de panduri, .precum şi satisfacerea unor interese a le , negustorilor şi meseriaşilor, '

între Tudor Vladimirescu şi Al. Ip s ilan ti s-au iv it unele neîn ţe legeri. Rusia ţaristă a dezavuat mişcarea eteristă şi ■. revo lu ţia lui Tudor. Boierii alarmaţi de amploarea revoluţiei au chemat în ajutor pe turci. Tudor şi-i ridicat oastea şi s-a retras în Oltenia, cu scopul de a organiza rezistenţa antiotomană. în urm a unor uneltiri ale eteriştilo r şi boierilor, Tudor Vladimirescu a fost prins şi ucis mişeleşte în noaptea' de 26 spre 27 mai 1821. Oastea pandurilor şi-a continuat itinerariul stabilit de Tudor şi a înfruntat trupele , otomane în tot cursul verii anului .1821.

Revoluţia de la 1821 a deschis drumul ireversibil, pentru "drep­tate şi slobozenie”, pentru afirma- ' rea naţională a poporului-român,' a pus capăt regimului fanariot şi a restabilit domniile pămîntene în Ţara Românească şi Moldova, a constituit preludiul Revoluţiei de la 1848 din ţările române.

Marin OPREA

ADEE\£&F3BJL joi, 18 aprilie 1996

# B Ă N C I% F IIM A N Ţ E ^ A M C E R lŞ # b ă t ic iş ţa f in â n ţe â ^ a fa b e r if f iB Ă N C Ia i; F IN A N Ţ E • AFACERI

Interviu cu judeţene

r I I I 1I - Informaţii de ultimă oră,| acum cînd unele bănci■ româneşti se află în neputinţă,! din punct de vedere financiar,■ aflăm că B anca Rom ână | pentru Dezvoltare,’care are | cinci ani şi ceva de existenţă,- . se înscrie, prin performanţe şi■ management în elita băncilor' | mondiale. Cu un an în urmă | am scris că BRD este prima

I bancă cu capital de stat din România care a fost autorizată

I pentru p rivatizare . Sigur,| domnule director, nu discutăm■ acum politica guvernului şi a■ Parlamentului României, a I BNR' referitoare la| privatizarea sistemului bancar .■ de la noi. Băncile sînt bănci şi ! au stăpînit întotdeauna viaţa I economică, şi chiar .politică,;

. | âşa că e le nu puteau fi■ privatizate prin cupoane sau I carnete cu certifica te de• proprietate. Dar, 'probabil, . | plecînd de aci, s-ar putea, dacă ..■ timpul ne permite să “fugim”■ puţin şi în politica POLITICĂ,* care în: loc să-şi vadă de ale I sale, doreşte ceva “ rol | conducător” în sistem ul■ bancar, şi bagă ţepi după ţepi■ într-o instituţie, pe care eu o I numesc fundamentală - Banca | Naţională a României. Deci,■ să mergem la în trebarea J directă: cum este evaluată, de I instituţiile internaţionale de | profil BRD? J Ce reprezintă■ aceste evaluâri şi la ce se î referă calificativele atribuite?■ l - Evaluări asemănătoare a | fiscului de ţară - care | reprezintă măsura riscului de

I a investi în ţara respectivă ş i ' abilitatea acesteia de a-şi

I îndeplini obligaţiile serviciului | datoriei externe se efectuează■ şi pentru riscul de bancă.■ Calificativul atribuit fiecărei • I bănci urmează practic i| recunoscute, pe plan■ internaţional şi se' referă p e .J Ungă abilitatea băncilor de a I servi obligaţiile curente şi la l'capaţitatea generală a acestuia■ de a-şi onora obligaţiile faţă I de terţi.I - Ce semnificaţii au pentru | bănci aceste evaluări?| - Evaluările efectuate pentru | băncile-din Europa de Est

h — — M _

domnul Liviu TOPŞA, directorul sucursalei Cluj a Băncii Române pentru Dezvoltare

joacă un rol din ce în ce mai im portant în furnizarea de inform aţii partic ipanţilor ,pe pieţele financiare, ajutind) în mare măsură în luarea deciziilor de investire de către firmele străine, cît şi în acordarea de linii de credit avantajoase de către, ţările dezvoltate şi instituţiile internaţionale.

- în acest să-^i zicem clasament, unde se încadrează Banca : Română pentru Dezvoltare, conform cotaţiei?

- BRD a fosţ încadrată pentru activitatea din 1995, pe .termen

materializate în rezultate care au prim it recunoaştere şi prin desemnarea de către Euromoney că fiind cea mai bună bancă comercială românească pe anul 1995. ;

Spiritul de echipă a întregului colectiv al BRD, preocuparea pentru continuă perfecţionare a p regătirii profesionale, disponibilitatea de adaptare la schimbările şi mai ales dorinţa acestora de a pionera în sistemul bancar rom ânesc au probat capacitatea băncii în acest proces transformator spre economia de

O bancă de mare viitor

lung în grupa BBB, ceea ce- demonstrează că este un partener viabil şi. de încredere; iar pe term en scurt, în grupa A2, datorită capacităţii permanente de a îndeplini cu promptitudine orice obligaţii asumate. Cotarea atribuită BRD este - rezultatul logic al eforturilor întreprinse pentru pregătirea unui personal de înaltă ţinută profesională, calitatea portofoliului de credite, conso lidarea financiară , desfăşurarea fiecărei activităţi şi funcţionarea reţelei pe baza BVC, dom enii c ritice şi p rio rita r

piaţă. • - - -• ,- Domnule d irec to r Liviu

Topşa, ce ne puteţi spune despre modul în care au evoluat cotaţiile primite de BRD în ultimii ani? :

- Din observarea evoluţiei cotaţiilor acordate BRD în ultimii patru " ani putem spune că îm bunătăţirea sensib ilă şi continuă s-a manifestat în paralel cu lărgirea sferei de recunoaştere internă şi internaţională reflectată. prin creşterea volum ului de afaceri, creşterea numărului de parteneri şi mărimea reţelelor de bănci corespondente: Mai mult,

BRD a fost agreată ca bancă- agent pentru derularea liniilor

' de credite acordate de BIRD, - BERD, BEI pentru proiecte de " restructurare şi dezvoltare ■ economică. La finele anului

1995, BRD deţinea în bilanţul• agreat al băncilor comerciale / rom âneşti 6,5 la sută din : totalul activelor şi 20 la, sută . din conturile de capital.

- Care sînt perspectivele , B ăncii ' Române pentru : Dezvoltare în anul’ 1996?

• - Favorabile,-continuînd po litica de pînă acum şi beneficiind de o bună apreciere, de o strategie menită să consolideze poziţia băncii pe piaţă prin creşterea calităţii se rv ic iilo r acordate şi

' încrederea clienţilor; dorim să reuşim ln ‘ p rocesul de privatizare care va prezenta încă un examen de maturitate pentru BRD. Proces dificil, priva tizarea va antrena întreaga capacitate a băncii de a răspunde favorabil tuturor cerinţelor şi standardelor unei -

: bănci private de prim rang.•f Profitînd de acest prilej

oferit vreau să mulţumesc, pe această cale, clienţilor noştri pentru buna colaborare cu BRD şi ziarului “Adevărul de Cluj” care. a fost permanent alături de noi.

lonG O IA

B R D = B B B Ş I A 2Thompson BankWatch Inc. lider în analiza riscului de bancă

’ Evaluări pe termen lung _ Evaluări pe termen scurt

AAA Un partener deosebit de puternic şi indiscutabil A1 Capacitate indiscutabilă pentru îndeplinirea obligaţiilor

AA Un partener foarte puternic, improbabil să aibă probleme de rambursare pe termen mediu şi lung

A2 Capacitate foarte puternică pentru îndeplinirea

obligaţiilor

A Un partener puternic, improbabil să aibă * probleme de rambursare pe termen mediu şi lung"

• A3 Capacitate: puternică pentru îndeplinirea

obligaţiilor ‘ .

BBB Partener viabil, orice punct slab putând fi remediat cu uşurinţă V " ,

B Capacitate corespunzătoare pentru îndeplinirea

obligaţiilor ^

BB Unul sau două puncte slabe semnificative pot *’ face banca vulnerabilă faţă de pericole şi incidente neprevăzute : ^ ,

C Capacitate . relativ slabă pentru îndeplinirea

obligaţiilor v

B Puncte slabe majore care pot face banca - vulnerabilă faţă de pericole şi incidente -

neprevăzute

0 Pentru acest partener există probabilitatea de a

nu-şi îndeplini obligaţiile dacă nu primeşte sprijin imediat. ,

CCC Situaţie slabă cu capacitate limitată de a face faţă pericolelor şi incidentelor neprevăzute

DDD Multe puncte slabe, cu risc mare de eşec

EVAZIUNEA FISCALĂ SE RIDICĂ LA MULTE SUTE DE MILIARDE DE LEISe discută extrem de mult despre evaziune fiscală, economie-

subterană, corupţie etc. fenomene care au scăpat de sub,control. Ceea ce se descoperă sub raportul evaziunii fiscale reprezintă doar o mică parte din ceea ce se întîmplă în realitate. Descoperirile de senzaţie din ultimele săptămîni ne dau o anume imagine a jafului la care este supusă această ţară, dacă numai o singură persoană a înşelat statul cu zeci sau sute de miliarde de lei.

O situaţie la,nivelul judeţului Cluj ne arată că în 1995 organele de control ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului. Financiar de Stat au evidenţiat peste 4.500 cazuri de evaziune fiscală, au fost stabilite obligaţii fiscale suplimentare faţă de evidenţele agenţilor economici de aproape 66 miliarde dc lei, din care s-a încasat suma de 10,5 miliarde lei. Cele mai multe nereguli au fost depistate în privinţa calculării şi virării TVA, impozitului pe profit şi pe dividende, diferite ale impozite şi taxe. Numai majorările şi confiscările depăşesc 40 miliarde lei. Dar ce folos că inspectorii de la finanţe descoperă nereguli de aproape 66 miliarde dc lei, dacă de recuperat se recuperează doar 10? De această situaţie se fac vinovate' mai multe instituţii ale statului' care au atribuţii în asigurarea recuperării pagubelor pricinuite bugetului dc stat.'(i.g.)

***Academician Iulian VÂCÂREL: “Indiferent dacă agentul economic

foloseşte calea neînregistrării corecte (nedcclarării la organul fiscal) a tuturor veniturilor realizate din activitatea de bază ori din alte surse sau pc aceea a încadrării nejustificate a costurilor de producţie, a

cheltuielilor de circulaţie ori a cheltuielilor aferente altor surse de venituri, obiectivul urmărit este unul singur şi anume, diminuarea profitului impozabil şi, pe această bază, reducerea la minimum a impozitului datorat.

Evaziunea fiscală frauduloasă constituie un fenomen antisocial care trebuie combătut cu toată energia, deoarece lipseşte societatea de importante resurse financiare publice care ar putea fi utilizate pentru realizarea de obiective sau acţiuni sociale, economice ori de altă natură, utile. întregii colectivităţi naţionale.Dată fiind nocivitatea evaziunii fiscale, lupta pentru eradicarea acesteia trebuie să se bazeze pe un complex de măsuri şi anume: .

• elaborarea de reglementări clare şi precise, obligatorii de sus şi pînă jos, cu privire la ţinerea contabilităţii, întocmirea documentelor justificative, înregistrarea fenomenelor, încheierea bilanţului contabil, determinarea beneficiului impozabil şi calculul impozitului; (

* incriminarea faptelor care favorizează*evaziunea fiscală drept contravenţii sau infracţiuni, după caz, şi sancţionarea acestora pc măsura gravităţii; ' ,

• îndrumarea contribuabililor în vederea cunoaşterii şi respectării reglementărilor legale în materie;

* organizarea unui aparat fiscal capabil să cuprindă; sub raport numeric, masa contribuabililor, bine pregătit profesional pentru a putea descoperi şi formele cele mai abile do evaziune fiscală şi bine retribuit pentru a reduce la minimum posibilităţile de corupere a acestora de către cei interesaţi.

’ppss

Banca la vedere 3 luni 6 luni 9 luni - 12 luni

BCR* 18 53 50 48 48

BANCOREX 22 50 55 55 55

BRD* 15 50,5 51 51,5. ' 52

BA* ' 17 60 ' 47 48 52

Banc Post* \ 18 60 . 48 51

BANKCOOP* 21 - 60 53 53 55

Dacia Felix* : 20 60 52 51 50

Credit Bank ■.iz ivV 63 65 65 66

Transilvania 18 57 55 50 50

Românească 18 5 0 ;. 49 ' 47 45

CEC' 15 - . 40 .

. . Banca la vedere 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 18 48 46 46 : 46

BANCOREX 22 55 55 ,55 55

BRD* 15 42 43 44 - ' 45

BA4 V 17 45 45 45 . 45 /

Banc Post* 17 30 32 35

BANKCOOP* 21 ' 50 . 50 : 50 - 51

Dacia Felix* 20 51 46 . 45 40

Credit Bank 20 .63 65 ;v 65 66

Transilvania;; 18 ... 41 40 ; 38 - -3 5 -

Românească 18 47 44 40 40 -

CEC 10 , - - -18

RATELE ANUALE ALE DOBÎNZILOR: ACORDATE DE UNELE BĂNCI

COMERCIALE LÂ DEPOZITELE ÎN LEI, CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ

ACTIVITATEA ÎN JUDEŢUL CLUJ

-persoane fizice -

persoane juridice

m obilier de calitate

0mo cheteş icovoarcdeos eb i tmade in Germany

în tr-un magazin care trebuie vizitat.iM ju

Luni - Vineri 10-18 Sâmbătă 10-14

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României - 17.04.1996- '

DENUMIREA VALUTEI CURS ÎN LEIecu -v :■ • : ■ 3663,00DOLAR SUA 2911,00LIRA STERLINĂ 4406,00DOLAR AUSTRALIA 2298,00 'SHILING AUSTRIA . 276,00 . ,

, FRANC BELGIA - 94,00 •DOLAR CANADA 2146,00COROANA DANEMARCA ‘ 502,00FRANC ELVEŢIA 2382,00MARCA FINLANDEZĂ 619,00FRANC FRANŢA 570,00MARCA GERMANĂ 1938,00LIRE ITALIA .1,85YEN JAPONIA 26,81 "COROANE NORVEGIA 448,00GULDEN OLANDA 1734,00PESETAS SPANIA 23,17COROANE SUEDIA 434,00

/ î t r z r Tel. 064-414364, 414365

. (763239)

(l5) joi, 18 aprilie 1996 EVENIMENT ‘ ‘

Drepturile m ora le ale au to ru lu i (II)Ne încearcă,un sentiment

I plăcut la vestea că L. 8/ 1996■ i instituit în art. 10 drepturi* corale pentru autor; ■ AcestI atribut al operei literare n-a | existat în vechea legislaţie. «Este, în sfîrşit, scos în evidenţă J faptul că slujitorii condeiuluiI au nevoie, în primul rînd, dc |recunoaşterea talentulu i, a J capacităţii lor de creaţie, uzurii■ intelectuale la care sînt supuşi •Mai trebuie dem onstrat că :| pentru formularea unor idei şi | găsirea îmbrăcăminţii de care■ au nevoie sînt necesare nu ore,J ci zile, săptămîni, ani? OmulI de litere a fost to t timpul supus [puterii redacţionale, care a■ decis, dacă şi ̂ cînd trebuie .publicată lucrarea. Nu s-a pus •niciodată • problema | recunoaşterii calităţii de autor.| Actuala lege îi dă dreptul de a■ decide în ce mod va fi adusă Jopera la cunoştinţa publică şi,I implicit, recunoaşterea calităţii | de autor. în acest cadru, trebuiei să existe, desjgur, un consens Jde ambele părţi, redacţia avînd• la rîndul ei dreptul de a-şi !

J exprima punctul de vedere înlegătură cu calitatea lucrărilor

■ pc care le prim eşte. Este ■consemnat în lege un element Ifoarte important: modificările

textului, atingerile de orice fel aduse lucrării nu sc mai pot efectua fără ; consimţămîntul au to ru lu i. Legea îi conferă dreptul de a pretinde să i sc respecte opinia, să-i fie asigurată . protecţia bunului său renume.

.Lucrurile.merg pînă acolo îneît autorul îşi poate, retracta opera, d ispun înd , dacă este cazul, acoperirea prejudiciilor ce se pot produce titularilor drepturilor de exp loatare . C ontrar vechii legislaţii, drepturile morale nu po t face • ob iec tu l vreunei

I I I

ei într-un loc public, prin I intermediul oricăror mijloace, | transm iterea operei către - ■ public prin fir, prin cablu, prin ! fibră optică sau prin orice alt I procedeu, expunerea publică a | operelor de artă plastică, de I artă aplicată, fotografică şi de . arhitectură. S-a lăm urit o • problemă controversată: cînd 1 sc naşte dreptul de autor? | Dreptul de autor al unei opere ■ literare, artistice sau ştiinţifice I se naşte din momentul creării I '

■ operei, oricare ar fi modul sau | forma concretă de exprimare. ■ Autorul are dreptul de a pune ! la dispoziţie penţru utilizare I originalul sau copiile operei 1

renunţări sau înstrăinări. După moartea autorului, exerciţiu l acestor drepturi se transmit prin m oştenire, potrivit- legislaţiei civile, pe durată nelimitată..

Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine O ficiu lu i Român .pentru Drepturile autorului. >

Aria drepturilor de autor s-a extins considerabil: puterea lui principală este aceea de a decide dacă şi în ce mod poate fi utilizată şi exploatată opera, reproducerea integrală sau parţială, prezentarea

sale, pentru o perioadă limitată de timp, în schimbul unui avantaj economic direct sau indirect. L. 8/ 1996 a definit doi termeni susceptibili de interpretare: reproducerea şi difuzarea. Prin reproducere’se înţelege realizarea uneia ori a mai multor copii ale unei opere, în orice .formă materială, inclusiv, realizarea oricărei înregistrări sonore sau vizuale, stocarea permanentă

; sau temporară a acesteia cu mijloace electronice.

Jurist Ion GHERCIOIU

• rH | W

;î b m m p i

- J i î< 4 f

______> . _____“ - - A : . ' . '

' • V " - ^ ..............

Barai de mizerie pentru jegul adus de apele Canalului Morii

P ~ 1I I 1 I I I

"([DROGURILE ÎNTRE MIT Şi REALITATECopiii care vînd crack (III)i

i| ' Adolescenţii au ajuns să domine verigile. ■ afacerilor crack. “Sînt folosiţi la prelucrare,• ambalare, distribuire şi chiar la în tărirea I disciplinei în rîndul traficanţilor”, susţine Roy | Hayes, procuror din Michigan. Un asemenea• lucru nu s-a mai văzut pînă acum...

'* Odată cu apariţia crack, arestările printre | minori s-au triplat la New York, crescînd de la I 389 în 1993, la 1.502 anul trecut. Poliţia din . Detroit a arestat 647 de tineri, aproape de două I ori cifra, din 1994. O creştere ameninţătoare | printre tinerii implicaţi în comerţul cu droguri j s-a înregistrat şi la Washington: de Ia 483 în ! 1993 la 1.894 în 1995. Acum patru ani, numărul I copiilor sub 12 ani arestaţi pentru trafic cu

clandestine, unde pudra de cocaină este “coaptă” şi transformată în crack, la traficanţii de pe străzi..In sfîrşit, un tînăr care promite poate ajunge la stadiul de traficant propriu-zis, regele străzii. Peo piaţă activă, cum este cea din New. York, un ■traficant minor întreprinzător poate cîştiga pînă Jla 3.000 dolari pe zi. “Modelul meu au fost cei Ice cîştigau o groază,de parale”, declară Jeff |Woodberry, 20 de ani, din Queens, New York. ■“Se plimbau în automobile luxoase şi purtau ■lanţuri groase de aur. Am văzut că traficul cu Idroguri era mijlocul cel mai rapid de a face |bani”. .Woodberry a început să vîndă marijuana .Ia 14 ani. A dovedit că avea un ascuţit simţ a ■iniţiativei: pentru a-i concura pe ceilalţi traficanţi,

| droguri la Washington era zero:.în 1995 - 35. oferea clienţilor mostre gratuite, iar duminica ■■ Gangsterii care au iniţiat traficul de crack au . lăcea rabat. Dar, odată cu succesul, au apărut şi J> mizat pe faptul că minorii sînt rareori trimişi la . riscurile. A început să poarte pistoale automate I| închisoare pentru o perioadă mai mare de timp, şi puşti cu ţeava retezată, pentru a se apăra de || constituind dcci o , forţă de ,muncă lesne ceilalţi traficanţi. La apogeufcarierei, Woodberry ■- “reciclabilăV“Ca pe o uşă turnantă, unii intră estimează că ajungea la un cîştig de 200.000 *I şi alţii ies în 'perm anenţă”, spune George dolari pe'an, pînă cînd într-o^zi a început să | | Robinson, procuror adjunct al comitatului

Fulton, Georgia.“Cariera” micilor traficanţi începe la 10-11

I ani. Pot cîştiga pînă la 100 de dolari pc zi, | avcrtizîndu-i pe traficanţi cînd se apropie poliţia. • Uneori sînt răsplătiţi cu jachete din piele, pantofi Jd e baschet dc ultim ul tip, sau b ic iclete | ultramoderne. Următoarea etapă ierarhică este | accca de curicr, o slujbă ce poate fi plătită cu - peste 300 de dolari pc zi. Aceştia sînt minorii Iscare transportă drogurile de la fabricile

guste marfa pe carc o vindea. în scurtă vreme, | toţi banii pe care îi cîştigasc s-au dus, iar sănătatea i s-a şubrezit grabnic. Astăzi Woodberry participă la un program riguros de recuperare, dc 2 ani. Pare să fi revenit cu picioarele pe pămînl atunci cînd vorbeşte despre diploma pe care o va obţine şi slujba de tehnician în domeniul computerelor.

Jacob V. LAMAR ; revista "Time"

Pentru cine vrea să devină po liţis t sau pom pier prezentăm

Admiterea în şcolile militare (II),4 . C r i t e r i i l e p e n t r u p a r t i c i p a r e a

t in e r i lo r ia c o n c u rs u l ' d c a d m ite re în liceele m ilita re de poliţie:

- să fie absolvenţi .ai învăţămîntului gimnazial în vîrstă de pînă la 16 ani împliniţi în anul în care are loc concursul;

- să fi obţinut în clasele V-VIII medii anuale la purtare de cel puţin 8;’ ; - să fie declaraţi apţi la vizita medicală şi la testarea psihologică şi să nu prezinte semne particulare evidente;

- să nu se afle ei sau părinţii în curs de urmărire - penală, de judecată său condamnaţi, pentru săvîrşirea de infracţiuni.

Pe perioada concursului nu se asigură candidaţilor cazare şi hrană.■ 5. A ctele necesare pentru liceele militare

- 2 dosare plic;- 3 poze tip buletin;- 10 coli ministeriale,- cazierul candidatului, a părinţilor acestuia,

cu specificarea expresa la rubrica "motivul solicitării” - pentru şcoala militară; .

- foaia matricolă îri original pentru anii de şcoală V-VIII;. - certificatul de naştere în original şi copie

legalizată la notariat.:6 . C r i t e r i i l e p e n t r u p a r t i c i p a r e a :

c a n d id a ţilo r la co n cu rsu l dc ad m ite re la şcolile m ilita re de su b o fiţe r i de poliţie , p o m p ie ri ş i m a iş tr i m ilita r i a u to : ;

- să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat ş i , medii- anuale de cel puţin 8 la purtare; J ;■> . v '' - să aibă vîrsta de pînă la 25 de ani împliniţi în anul în care se prezintă la concurs; • ■

- să aibă înălţimea de cel puţin 1,70 m, bărbaţi;'- să fie declaraţi apţi la vizita medicală şi

testarea psihologică şi să nu prezinte semne particulare evidente;

- să aibă o conduită morală corectă în şcoală, familie si.la locul de muncă; . . -

- să nu se afle, el sau părinţii, în curs de urmărire penală, de judecată sau condamnaţi definitiv.; ' ‘ ■

Cazarea şi hrana nu sînt asigurate pe perioada concursului dc către şcoală.

Actele necesare pentru şcolile militare de subofiţeri:

- 2 dosare,plic; .• - 3 poze tip buletin; ■

- 10 coli ministeriale; ;- cazierul candidatului, a părinţilor acestuia, a

soţiei şi a părinţilor acesteia {dacă este cazul);- diploma de bacalaureat în original şi copie

xerox; ' ‘ ;.‘- foaia matricolă din liceu; '.- carnetul de muncă şi livretul militar (dacă;

este cazul) în copie xerox; . >- copie legalizată de pe următoarele acte: >;J V- certificat de naştere candidat; , ' ' /■. ;- certificat de naştere soţie (dacă este cazul);

certifidat de naştere copii (dacă.este câzul);-- certificat de căsătorie (dacă este cazul). ; ,7. E tap e le de d e sfă şu ra re a concu rsu lu i:• Academia de poliţie '

‘ - E tapa I -. e lim inatorie : -"exam inarea psihologică; examinarea medicală la probele de aptitudini sportive. Etapa a Il-a - examen Ia: Istoria R om âniei; Limba Română; Limbă stră ină (engleză, franceză, germană sau rusă - la alegere)' « Licee militare '

- E tapa I - e lim ina to rie : - exam inarea psihologică, examinare medicală, probele de aptitudini sportive. Etapa a Il-a - examen la-. Limba şi literatura română; Matematică;; Şcolile militare de subofiţeri

- E tapa I - e lim in a to rie :— exam inare psihologică, examinare medicală; probe de aptitudini sportive; 'lim bă străină (engleză, franceză, la alegere). Etapa a Il-a examen: Istoria României; Limba română, ; -

înscrierile şi depunerea dosarelor - pînă la 1 MAI 1996. -

‘ &-

i K

SALON AUTO. Mercedes, Hiunday, Ford, Skoda (Grupul Volkswagen) vă vor îneînta privirile. Salonul auto din cadrul complexului expoziţional (A. Vlaicu) se anunţă ca o manifestare deosebită. Organizatorii v-au pregătit o serie de surprize.

Noutatea anului: la salon puteţi cumpăra maşina visată. Condiţia: să aveţi bani suficienţi!

Stare conflictuală la Baroul de avocaţi Cluj• O sentinţă irevocabilă a Curţii de Apel Oradea nu este pusă în aplicareSub acest titlu a fost publicat un articol, în sentinţele pronunţate de Tribunalul Judeţean

30 martie 1995, ce se referea Ia unii avocaţi pensionari a căror cereri de reprimire în profesiade avocat (cu ciimul de pensie) a fost acceptată ’ de către Uniunea Avocaţilor din -România. Baroul Cluj nu a acceptat însă, cererea tuturor celor admişi de U.A:R. Patru avocaţi pensionari, dintre cei neacceptaţi, au acţionat în judecată Baroul de avocaţi Cluj. Sentinţa civilă a Tribunalului Cluj (nr. 3065 din 30 mai 1995) în dosarul, nr. 3432 din 1995, pentru contencios administrativ a fost urmată de un recurs civil, iniţiat de toţi cei patru avocaţi, la Curtea de Apel Oradea.’Menţionăm că prin sentinţa T.J. Cluj, cererile fuseseră respinse, deşi U.A. R. le acceptase. A fost invocată autonomia proprie a Baroului de avocaţi Cluj.

Curtea de Apel Oradea a admis ca fondate recursurile, a casat şi schimbat în întregime

Cluj. în sentinţa irevocabilă, Curtea de Apel Oradea “obligă pîrîtul să emită decizie de reprimire în avocatură în Baroul Cluj-Napoca”. Pronunţarea a fost.făcută pentru unul din cazuri în data de 7 februarie' 1996. Ulterior, Baroul Cluj-Napoca a făcut o cerere de revizuire civilă, în data de 22 martie, Curtea de Apel Oradea respinge ca nefondată cererea de revizuire, şi-şi menţine decizia (nr. 15 CA din 7 februarie) “ în to tu l” . Din nou a fost pus verdictul “irevocabilă”.1 -

Paralel, Uniunea Avocaţilor din România a început o acţiune împotriva Baroului de avocaţi Cluj.

în ziarul nostru de mîine vom publica poziţia decanului Baroului de avocaţi Cluj, dl Remus

Luca D. MUREŞAN

Compania Pepsi va înfiinţa linia telefonică destinată consumatoruluiCompania Pepsi Cola a fost acuzată în presă de faptul că sticla de plastic retumabilă nu respectă normele igienico.

Sticla Pepsi din plastic retumabilă, de doi litri, nu prezintă pericol pentru consumatori, a declarat Vijai Gill. Sticla rcspcctivă face parte ;din produsele Pepsi încă din 1989 şi este comercializată în prezent în 26ido ţări.. Produsul a fost testat de şase laboratoare independente din SUA şi Germania. In România, ambalajul .are autorizaţie din partea Oficiului Naţional al Protecţiei Consumatorului. Din 1989, Pepsi a vîndul în lume peste

. 3 miliarde de asemenea ambalaje, iară a înregistra nici lin fel de reclamatie, a’ precizat sursa citată.

MEDIAFAX

Pepsi va înfiinţa, în următoarele săptămîni, linia telefonică destinată consumatorului, a declarat Vijai Gill, director pentru România al companiei Pepsi Cola International.

Linia telefonică va oferi consumatorilor din România posibilitatea dc a pune întrebări şi dc a se lămuri în ceca cc priveşte calitatea produselor Pepsi, comercializate pe piaţa românească, a precizat sursa citată.

Motivul care a determinat înfiinţarea acestei, linii telefonice este confuzia care există în România atît în rîndul consumatorilor, cît şi în rîndul jurnaliştilor, privind sticla de plastic retumabilă, dc doi litri, comercializată de către Pepsi începînd cu anul trecut, a precizat Gill.

ADEVĂRULde Clăii ULTIMA ORA joi, 18 aprilie 1996

IMiercuri 17 aprilie 1996, a fost Inauguratăa oficiali

'C E N T R A L A N U C L E A R A ’ D E L A C E R N A V O D Ăi

i i i i i i i i i i i i i i i K I I I I I I K| grea şi calibrarea, sistemelor ; posibilităţi exemplificate elocvent ■ de măsură, reglare şi protecţie, şj de inaugurarea, în după-amiaza

.D ispun înd , la in trarea -.aceleiaşi zile, a primului grup

este sistemul de securitate extrem canadiană, în cazul Centraleide sigur şi pus la punct, nuclearo-electrice de ladispunînd de 3 "piloţi automaţi” Cernavodă, dl Gilles Duguay, |(desigur computere dintre care /am basadorul Canadei la .doi sînt permanent de veghe, iar Bucureşti a afirmat: "în anii Ial treilea intrînd automat în ’70 şi la începutul anilor '80, |

(urmare din pagina 1)Chretien, primul ministru al C anadei, Ion Iliescu , p reşed in te le R om âniei, alocuţiuni în care au fost ev iden ţiate însem nătatea evenimentului, colaborarea ce a făcut posibilă finalizarea primului grup.

S-a procedat la tăierea panglic ii - în cu lorile tricolorului românesc - şi la dezvelirea plăcii menite să rem em oreze în ; timp evenimentul de azi.

O fic ia lită ţile rom âne şi străine au fost invitate să '" decît cel îmbogăţit. întrebuinţarea viziteze clădirea reactorului ş i . ca moderator, pentru controlarea”

funcţiune în caz că unul din primii doi se opreşte). Centrala

.dispune de 5 sisteme de protecţie ’ împotriva radiaţiilor în caz' de dificultate, anvelopa din beton fiind un "clopot” care,, practic, anulează orice radiaţie care ar apare-în zona circumscrisă.

Centrala lucrează cu uraniu, natural, carc este mai controlabil

camera principală de;com$ndă şi control. • . -

Astăzi se marchează oficial atingerea criticităţii,'la cea de a doua etapă a procesului de punere în funcţiune, etapă care se întinde pe 4-8 săptămîni şi reprezintă pregătirea primului din .cele c inci' grupuri cu combustibilul nuclear şi apa - grea şi calibrarea, sistemelor

reacţiei, a apei grele este o posib ilita te care sporeşte siguranţa în exploatare.

' Preşedintele Ion Iliescii şi prem ierul canadian Jean Luc Chretien au remarcat astăzi, în cadrul în trevederii oficiale amplele poşi.bilităţi existentepeatru .... d iversificarea ş ikconsolidarea relaţiilor bilaterale,

completă în funcţiune de o putere electrică de 700 MW, primul grup va livra în sistemul naţional peste 650 MW.

în această fază, grupul atinge circa, o milionime din

I I I I I

puterea nominală, după care, în alte 12-20 săptămîni, va urma un program de teste şi . verificări la diferite nivele de . putere. U ltim a / fază din ' procesul de pornire a grupului va, asigura 'verificarea condiţiilor de funcţionare la p u te rea . nom inală, pe o perioadă de 10-12 săptămîni.

în exploatarea comercială, primul grup ar urma să intre' peste circa 9 luni, adică cel

■ mai tîrziu la începutul anului■ '97. :

C entralei tip CANDU

Guvernul României a cerut Canadei să proiecteze construcţia unei centrale nucleare bazate pe sistemul reactorului CANDU, un sistem foarte sigur care protejează la cel mai vînalt nivel operaţiunile,-m ediul înconjurător, precum şi pe cei care lucrează înăuntrul şi în afara reactorului. Deci la începutul anilor ’80 a demarat acest mare proiect care îşi are propria sa istorie, de-a lungul căreia noi am lucrat împreună. Este un reactor care aparţine Rom âniei, :un 're ac to r românesc pe care l-aţi plătit, pe care l-aţi construit. A avut loc un masiv transfer de tehnologie între Canada şi România, sute de ingineri şi tehnicieni ronlâni venind să se perfecţioneze Ia noi şi, de-a | lungul întregului deceniu *80,

IIIIIIIIIIIIIIIIII

I

IIIIIIIII

I

energetic de la Centrala nuclearo-. cooperarea s-a desfăşurat electrică de la Cernavodă. 1 foarte bine: .Evident, în |

Şeful s ta tu lu i a , sa lu ta t momentul Revoluţiei din 1989 | încununarea cu .succes a - au apărut anumite neclarităţi cooperării româno-canadiene în şi a trebuit să evaluăm stadiul acest domeniu, fapt care coincide şi cu intrarea României în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară.

SpecificI Cernavodă deII M M ■ A „p _ - - m m n

: P rem ierul canadian şi-a manifestat încrederea, atît în con tinuarea fructuoasă a colaborării pînă la punerea integrală în funcţiune a Centralei de la Cernavodă - România fiind singura ţară europeană care foloseşte reactoare nucleare de tip CANDU, cele mai sigure în domeniu cît şi în extinderea contactelor economice, care; s ă ' valorifice "potenţialul enorm" de colaborare bilaterală.

Solicitat de Rompres să se refere la colaborarea româno-

50 de campanii canadiene şi-au trimis reprezentanţii la Bucureşti

în care ne aflăm. în acel moment, am descoperit că sînt anum ite lucrări care nu ‘̂ fuseseră executate pe cît de, bine ar fi trebuit să fie. în consecinţă, după 1991-1992, un consorţiu form at .din RENEL,, Atomic Energy din Canada şi ANSALDO, un: triumvirat, dacă-1 putem numi aşa, a început să lucreze la completarea lucrărilor. Azi, acest reactor care reprezintă un mare succes în.raporturile economice şi ştiinţifice între cele două ţări ale noastre, va f) inaugurat de către preşedintele dvs. şi primul ' meu ministru" ■ : (Rompres) I

* -----------J

I I

IIIIIIIIIIIIIII

| Relaţiile dintre R omania şi Canada jsînt excelentei

iiiiiiiiiiiiiiii

Premierul canadian, Jean Chretien a apreciat, în cadrul convorbirilor oficiale de miercuri, 17 aprilie, cu omologul său român, N icolae Văcăroiu, că relaţiile dintre cele două ţări sînt excelente, fapt confirmat şi de construirea în România a primei Centrale atomo-electrice de tip CANDU din Europa. •

Jean Chretien a accentuat interesul pe care oamenii de afaceri canadieni îl manifestă faţă de România, interes materializat şi prin faptul că delegaţia oficială canadiană este însoţită de o misiune economică formată din reprezentanţii' a peste 50 de companii canadiene. .

Premierul Chretien consideră că evoluţiile pozitive înregistrate în România vor duce la accelerarea integrării euro-atlantice a ţării noastre, aderarea la Pactul Nord-Atlantic fiind

singura soluţie pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în Europa Centrală şi de Răsărit. El a reiterat cu această • ocazie, sprijinul ferm pe care Canada îl acordă României în procesul de integrare euro-atlantică.

Şeful Executivului român a apreciat că succesul în domeniul nuclearo-electric va marca dinamizarea cooperării româno-canadiene. Nicolae Văcăroiu a menţionat că sînt în curs de finalizare proiecte de. cooperare cu firme canadiene, în dom eniile energetic , al transporturilo r feroviare şi aeriene, al telecomunicaţiilor, industriei alimentare şi prelucrării lemnului, inclusiv în ceea ce priveşte demararea lucrărilor de finalizare a celei de-a doua unităţi a CNE-Cernavodă.

(Rompres)

O sintagmă atotcuprinzătoare:

Lupta împotriva totalitarismului* Aniversare culturală ş i lansări de carte • ; '

(urmare din pagina 1) ' şi de credinţă. Despre Casina Română şi marele ei ro l cultural, despre personalităţile care au susţinut-o, conferin- du-i strălucire, a vorbit şi dna Eugenia G lodariu, şe f de secţie la Muzeul Naţional dtf Is to rie a T ransilvaniei. Domnul prim ar Gheorghe Funar a dat ca tem ă de reflecţie rep rezen tan ţilo r Muzeului Naţional de Istorie elaborarea unui text pentru placa, ce va fi amplasată pe una dintre-clădirile de pe actuala stradă Napoca, menită să eternizeze localul în care a funcţionat primul sediu al Casinei Române. în acelaşi context, domnul prim ar a dezvăluit intenţia Primăriei clujene de a ridica la Cluj- Napoca, în anii ce vin, o casă a creatorilor (şi a creaţiei de toate genurile), în care artele să-şi dea mîna... Manifestarea a continuat cu

lansarea cărţilor: Aurel Rău, "A n d re i M u reşan u în răsăriturile magicului” (Ed. , D acia, 1996) - cu o “neprofesională” (po triv it auţOrului p rezen tării) dar doctă (aprecierea ne aparţine) 'prezentare din partea acad. Camil M ureşan, directorul Institutului de Istorie din Cluj- Napoca, în care, printre altele spunea: ‘‘...acest singur glas b inecuvîn tat inadm isibil, neglijat şi nedreptăţit (al lui Andrei Mureşanu - n.n.) Aurel

Rău ni-1 restituie, oferindu-ne o reconsiderare, reconstituire şi reab ilita re co v îrş ito r de personală , fără a cădea în prizonieratul magicului eroului său...” Despre acest veritabil eseu monografic însoţit de antologie au mai vorbit V irg il B ulat, directorul Editurii Dacia, Aurel Rău (“cartea s-a născut dintr-o pasiune de le c tu ră ..." ) , ec. N icolae . T rifo iu ; N ico lae N icoară-H oria, “Desculţ prin T ra n s i lv a n ia ” , v e rsu ri’ (Ed. E uroland, Suceava, 1995). D espre ca rtea ,; apăru tă cu sp rijin u l Societăţii “Avram Iancu” din România, au vorbit cald, cu emoţie: acad. Ştefan Pascu, prof. univ. dr. I. T. Stan, preşedintele Societăţii “Avram’ Iancu" din România, poetul Petre Bucşa. Numită adevărată “Biblie a m o ţilo r” , “D esculţ prin T ransilvan ia” înseam nă, în tîlcuirea poetului, să fii aproape de aproapele tău, de adevărurile ancestrale; R adu C iuceanu , am intiri, volumele “In tra rea în tunel” şi “Potcoava fără noroc” (Ed. Meridiane, 1991), a căror p rezen tare a fost făcută de scriitorii Teohar Mihadaş, fost deţinut politic (care s-a referit la mesajele informativ, educativ şi

estetic ale cărţii) şi Radu Mareş; dnul dr. Ioan Chindriş, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca a prezentat două lucrări apărute sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismu­lui, director prof. -dr. Radu C iuceanu: “ Ideo log ie şi s t ru c tu r i com uniste în R om ânia , 1917-1918” , cole'cţia Documente 1995;

' “Totalitarismul de dreapta în R om ânia. O rig in i, manifestări, evoluţie, 1919- 1927” , Colecţia Documente 1996 - volume care nu încheie hermeneutica totalitarismului la noi, ci abia o deschid" :

Deşi aşteptat, dnul dr. Radu Ciuceanu nu a mai ajuns în

; timp util la lansarea cărţilor } sale’ pentru că, spunea dnul

Funar, domnia sa va . făcut greşeala să pornească la drum

' nu Cu o “Dacie", ci cu un BMW, care s-a defectat! între picanteriile manifestării am mai" reţinut, duelul verbal,

- argumentat de ambele părţi, fireşte, dintre acad. Ştefan. Pascu şi directorul Editurii, Dacia, dnul Virgil Bulat, cu privire la necesitatea scrierii sau rescrierii marilor noastre : cărţi de istorie. '

P R E C I Z A R EPentru respectarea adevărului se precizează că Asociaţia foştilor

deţinuţi politici, filiala Cluj, nu face parte dintre-organizatorii lansărilor de carte asociate manifestărilor dedicate împlinirii a 135 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Lectură (Casina Română). Preşedinte, Septimiu RÂMBOIU :

Bugetul pe 1996 - adoptat în Parlament: Cu'245 voturi pentru şi .168 îm potrivă, Parlam entul a adoptat, miercuri, proiectul Bugetului de Stat pe anul 1996.: < .

; Ministrul finanţelor, Florin G eorgcscu, a m ulţum it parlamentarilor şi a spus că, , prin acceptarea bugetului “s-a procedat la o nouă investire a ■ guvernului Văcăroiu”.

înain tea votului final, reprezentanţi ai opoziţiei anunţaseră că . g rupurile

parlamentare din care fac parte; nu vor vota bugetul.

A stfel, G heorghe C ristea (PNŢCD) a spus că bugetul actual este expresia unei politici economice şi sociale falimentare ă Guvernului, Adrian Severin (PD) a caracterizat bugetul ca fiind centralist şi fraudulos (bazat pe statistici false); Smaranda Dobrescu (PSDR) a afirmat că protecţia socială este diminuată faţă de 1995, iar evaziunea fiscală este încurajată . H oria Rusu

•(PI/93) a fost de părere că sînt

prevăzuţi prea mulţi bani pentru subvenţii şi prea-puţini pentru investiţii strategice: :

Pe lîngă ^ a c e ş t ia , reprezentanţi ai UDMR şi PAC au declarat că nu vor vota nici ei-pentru adoptarea acestei legi. ;

în consecinţă, bugetul a fost agreat de reprezentanţii- PDSR, PUNR, PSM, PRM, dar din scorul final rezultă că şi unii din cei care, declarativ, s-au opus, âu votat, de fapt, pentru. ' , ; . '

Sesiunea de primăvară a APCE va fi “fierbinte” pentru România

Preşedintele delegaţiei României la A dunarea Parlamentară a Consiliului Europei, senatoru l PD SR' Florin Rădulescu-Botică, a remis Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, marţi, o . notă privind activ ita tea delegaţiei Parlam entului României la sesiunea APCE, ce va avea loc în perioada 22- 26 aprilie la Strasbourg.7 Această notă a reţinu t atenţia datorită faptului că raportorul pentru România din cadrul Comisiei pentru relaţiile cu ’ ţările europene nem'embre ale U niunii ,

Europene, senatoru l francez, Josette D urrieu, a prezentat acestei comisii un anteraport a cărui concluzie era: România trebuie m onitorizată - în continuare. '

Senatorul Rădulescu-Botică notează că Josette Durrieu a declarat că Executivul român recurge prea frecvent la practica ordonanţelor guvernamentale, 100 din cele 200 de legi adoptate de Parlament avînd caracter de ordonanţă. Puterea prefecţilor este prea mare, fapt care conduce la revocarea a numeroşi primari, recomandîndu-sc astfel urmărirea alegerilor locale şi a separării

pu te rilo r în stat. De asem enea, raportorul a apreciat ca “ îndoielnice” prevederile’ Codului Penal, referitoare - la calomnia prin presă. îd privinţa situaţiei drepturilor omului, a situaţiei m inorită ţilo r, Durrieu a apreciat că autorităţile române nu par a fi gata să accepţe Recomandarea 1201 a C.E. în anteraport se arată că nu au fost form ulate răspunsuri concrete privind restituirea bunurilor bisericilor catolice şi reformate din România.

, (Romprej)

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Guj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 2 2 .0 3 .19 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307* Sccrctariat-rcdactor şef,rcdactori şefi adjuncţii: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dc rcdacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 jşi 197.507

TIPARUL EXECUŢAT LA 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 * T e l 40-(0)64-199898,154264

Garamond— T ip o g ra fic s s X —