DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI ROMÂNESC PRIN CONCEPEREA UNOR PRODUSE TURISTICE COMPETITIVE

Masterande1 : Ionescu Gabriela, Murariu Andreea, an ICoordonator: Prof. univ. dr. Ana Ispas

REZUMATÎn dezvoltarea durabilă, turismului îi revine un rol esenţial contribuind cu o pondere ridicată la relansarea şi

rederesarea economică a României. Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate la cele corespunzătoare standardelor şi preferinţelor turiştilor străini presupune iniţierea şi promovarea unor acţiuni care să includă, pe de o parte, derularea proceselor de educare şi formare a unei mentalităţi adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte, accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepţie turistică.

Pornind de la aceste considerente, lucrarea de faţă îşi propune să determine modul în care trebuie concepute produsele turistice pentru a respecta principiile sustenabilităţii. În acest scop am realizat o cercetare privind părerea turiştilor străini sosiţi în România, în Braşov, pentru a afla de la ei ceea ce nu au putut afla cei care au făcut cercetările în ţara de reşedinţă a turiştilor. Astfel, ne interesează motivul vizitei, mijlocul de transport, zone vizitate, aprecieri asupra calităţii serviciilor etc.

Cuvinte cheie: produs turistic, cercetare, turist străin, circuit turistic

INTRODUCERE

Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi local.

Un alt aspect care trebuie subliniat vizează faptul că turismul, ca fenomen, dar şi ca activitate, este unic în felul său tocmai prin acea dependenţă pe care o manifestă faţă de mediul înconjurător, mediul social şi cel cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependenţe, turismul are un interes de necontestat în a le asigura durabilitatea.

De aceea, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate astfel încât să nu afecteze mediul înconjurător şi buna desfăşurare a activităţilor turistice. Totodată, dezvoltarea unor produse turistice competitive duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi relansarea zonelor defavorizate.

Scopul acestei lucrări este acela de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice astfel încât să satisfacă cât mai bine nevoile turiştilor străini.

Acestă lucrare poate fi utilizată atât de tour operatorii români, dar şi de alte persoane competente în realizarea produselor turistice.

Capitolul 1. Influenţa produselor turistice asupra turismului durabil

Turismul durabil presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.

Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de muncă, atât direct - în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice - cât şi indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe. Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti, raporturile între modul de a aprecia valorile şi nivelul de trai dintre participanţii la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc____________________________________________________________1 Universitatea „Transilvania”Braşov, Fac. de Ştiinţe Economice, specializ. Strategii şi politici de devoltare a turismului

Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condiţiile existente, cultura oamenilor şi a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaţie şi aspiraţia spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Localităţile în care se va desfăşura produsul turistic astfel creat vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală.

Va apărea interesul de îmbunătăţire a infrastructurii, de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice. Se va observa că produsul turistic exercită o influenţă complexă asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor luate în considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman, dotările tehnice şi conservarea patrimoniului, grupate în trei direcţii de acţiune astfel:

- Stoparea migraţiei populaţiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) şi stimularea revenirii, cel puţin parţial, a populaţiei spre aceste zone;

- Asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediile respective, stimulând stabilitatea populaţiei active în aceste medii;

- Conservarea şi protecţia mediului natural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi străine.Turismul rural, montan, ecologic şi cultural prin lansarea produsului turistic pe piaţa

internaţională, va deveni un ambasador cultural- educaţional, un instrument constant şi nu costisitor – de exemplu continuarea activităţii economice într-un mediu slab productiv (ex. Munţii Apuseni), prevenirea creşterii ratei şomajului, contribuţia majoră la creşterea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. Capitolul 2. Determinarea profilului turistului străin care vizitează România

Pe parcursul anului 2006, pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale a Turismului din România (www.mturism.ro) au fost prezentate studiile realizate de către o serie de institute de specialitate din 11 ţări în care România are Birouri de Promovare Turistică: Austria, Germania, Italia, Finlanda, Ungaria, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Danemarca. Studiile au fost comandate de către Birourile româneşti şi au avut ca principale obiective, pentru aproape toate ţările: cum este percepută România, ca destinaţie turistică potenţială, de către turiştii din fiecare dintre cele 11 ţări; care sunt punctele forte şi cele slabe, oportunităţile şi ameninţările pentru produsele turistice româneşti şi care este imaginea României ca destinaţie turistică pe piaţa din fiecare ţară; care produse turistice specific româneşti ar fi cele mai interesante pentru călătorii din cele 11 ţări; cum este percepută România ca destinaţie turistică, în comparaţie cu alte ţări est europene din punct de vedere al potenţialului natural, serviciilor oferite, raportului calitate-preţ etc.

Din toate studiile analizate rezultă că România are resurse naturale considerabile, cu un mare potenţial pentru dezvoltarea turismului.

Cele mai multe exemple menţionate de francezi privesc: tratamentele cu apă minerală sau termală din staţiunile balneare şi turismul din staţiunile de pe litoral. România beneficiază, de asemenea, de diversitatea peisajelor naturale (un mediu natural puternic contrastant) şi de călduroasa primire făcută de populaţie străinilor şi care este recunoscută de toată lumea.

Din studiul realizat de către InterPress pe piaţa Spaniei rezultă că potenţialul pieţei turistice româneşti este destul de mare pentru a fi făcut cunoscut în Spania: resurse turistice diverse şi complementare (cultură, natură, sport şi etnografie); caracterul „latin”, cu o limbă cu origini comune şi anumite trăsături culturale care apropie cele două ţări; relativ aproape de Spania din punct de vedere geografic (mai puţin de patru ore cu avionul); înfiinţarea recentă a unor legături aeriene care pot promova călătoriile turistice între cele două ţări; prezenţa din ce în ce mai mare a românilor în Spania, ceea ce i-a făcut pe spanioli să-şi dorească să cunoască o ţară despre a cărei

situaţie abia dacă ştiau ceva înainte; o natură bine păstrată, în unele cazuri originală şi extrem de atrăgătoare (în special Carpaţii şi Delta Dunării); bogăţiile culturale enorme, arhitecturale şi artistice (“cele mai mari bijuterii - mănăstirile, castelele, bisericile şi satele tradiţionale din Maramureş şi Bucovina ar trebui puse în valoare”, apreciază persoanele intervievate).

Danezii pun accent pe faptul că România are potenţial pentru a oferi multe oportunităţi pentru o vacanţă în familie, cu copiii. Pe lângă valorile privind aventura şi familia, mulţi foşti turişti danezi spun că este ieftin să vizitezi România.

Fără intenţia de a prezenta valorile României, aşa cum au fost ele percepute de către turiştii sau operatorii de turism din toate cele 11 ţări, ne-a atras atenţia părerea exprimată de către englezi. Conform studiului “Romania in the UK Travel Market – Image and Product Perception Analysis”, realizat de către TripVision în februarie 2006, punctele forte ale României sunt: natura nedegradată; viaţa la ţară; patrimoniu; multiculturalitate; diversitate; oraşe mai mici sau mai mari, frumoase şi nedescoperite (în afară de Bucureşti); stilul de viaţă (în afara capitalei); siguranţă pentru copii; orientare profundă spre familie; mâncare organică în zonele rurale (bună pentru vegetarieni) etc.

Există însă şi alţi călători englezi, puternic motivaţi de dorinţa de a vedea lucruri noi şi de a descoperi noi locuri. TripVision a numit aceste tipuri de indivizi „Exploratori” şi i-a considerat segmentul de consumatori cu cel mai mare potenţial pentru piaţa turismului românesc. Exploratorii călătoresc mai mult decât media turiştilor, dar ce este mai important este faptul că ei sunt mai deschişi şi mai independenţi şi vor să experimenteze autenticitatea, înainte de a se gândi la confort.

Conform studiului realizat pe piaţa din Marea Britanie, principalele oportunităţi ale României ar fi: diferenţierea de celelalte ţări est europene (prin limbă, cultură, alimentaţie) şi promovarea ofertelor de vacanţe specifice şi de imagini care sunt cunoscute a fi de nivel internaţional. România a fost spontan descrisă de respondenţii englezi ca fiind „romantică”, plecând de la viaţa la ţară, trecând la arhitectură şi la istoria destinaţiei. Romantismul este ceva ce lipseşte celorlalte ţări est europene şi acesta ar trebui să formeze mesajul de bază pentru România, în jurul căruia se pot adăuga un număr de oferte de produse specifice. De exemplu: schiul, săniuşul, serile plăcute cu mâncare bună şi băutură pentru un preţ mai mic decât în alte staţiuni de schi. Există un număr suficient de mare de vacanţe cu temă care pot fi puse în legătură cu aceeaşi comunicare primară pentru a da României un punct diferenţiator, distinctiv şi pozitiv faţă de alte destinaţii, în special faţă de cele din Europa de est, care pot fi considerate concurente.

În Norvegia, articolele găsite asupra României şi în special imaginea producătorilor de vacanţe se concentrează pe următoarele probleme:

- o destinaţie de vacanţă nouă, care mai poate fi dezvoltată;- o destinaţie convenabilă din punct de vedere al preţurilor produselor turistice;- o destinaţie interesantă pentru consolidarea mitului est european;- câteva atracţii turistice exotice.

România este o destinaţie care îi surprinde pe cei mai mulţi vizitatori, mai cu seamă datorită aşteptărilor iniţiale modeste. Operatorii de turism deseori se confruntă cu surprinderea pozitivă a turiştilor când merg în România, adesea datorată lipsei totale sau modestelor aşteptări anticipate. Sentimentul de siguranţă este unul dintre aspectele care surprinde pozitiv pe mulţi turişti care merg în România.

Concluzia finală a acestui studiu este că ceea ce este necesar pentru România nu sunt neapărat noile invenţii din domeniul turismului. În locul acestora este nevoie de marketing şi atenţie îndreptată spre faptul că această ţară are multe oportunităţi de oferit pentru cei care sunt interesaţi să încerce ceva diferit.

Există numeroase alte sfaturi pe care România le-a primit prin intermediul acestor studii privind imaginea ţării, ca destinaţie turistică. Spaţiul nu ne permite să le prezentăm pe toate. Invităm, însă, pe toţi cei interesaţi, să studieze aceste materiale şi să acţioneze în consecinţă.

De asemenea, ne punem toată speranţa că cei care au comandat aceste studii vor trage învăţămintele de rigoare şi vor face toate demersurile necesare pentru îmbunătăţirea imaginii României ca destinaţie turistică.

În continuare am prezentat o cercetare de marketing realizată în rândul turiştilor străini sosiţi în Braşov cu diverse motive de călătorie, în scopul identificării preferinţelor acestora privind obiectivele turistice din România, preferinţele privind serviciile de cazare (tipul de structură de cazare, categoria unităţii de cazare, etc.), tipul de pensiune (pensiune completă, demipensiune, etc.), forma de turism preferată. Pe baza rezultatelor acestei cercetări, vom realiza un produs turistic forfetar, în zonele indicate de turiştii străini ca fiind cunoscute de aceştia (sau pe care doresc să le cunoască), cu obiectivele turistice care pot fi vizitate în zonele respective (avem în vedere forma de turism: drumeţie montană), cu tipul de cazare cel mai frecvent indicat de aceştia etc. Cercetarea s-a realizat sub egida Facultăţii de Ştiinţe Economice Braşov, sub îndrumarea doamnei profesoare Ana Ispas.

2.1 Ipotezele cercetării

- Turişti străini folosesc în proporţie de 50% un mijloc de transport combinat. - Mai mult de jumătate din turiştii străini călătoresc în scop de afaceri în România - Mai mult de jumătate din turiştii străini consideră oportună introducerea României într-un circuit turistic. Din motive financiare şi pentru că scopul acestei cercetări este unul didactic, nu am pututrespecta mărimea eşantionului şi deci am redus eşantionul la 100 de persoane. Am distribuit 110 chestionare ce pot fi validate pe seama întrebărilor. Prima variabilă de stratificare a reprezentat-o turiştii străini cazaţi în tipul de unitate (hoteluri, pensiuni, vile, moteluri), iar a doua variabilă a reprezentat-o mărimea unităţii de cazare în care sunt cazaţi turiştii străini, în raport cu numărul de salariaţi. Pentru a asigura reprezentativitatea eşantionului, în selecţia aleatoare a unităţilor de cazare din eşantion în care sunt cazaţi turiştii străini s-a respectat proporţia acestora în total populaţie de cercetat, respectiv :• turişti străini cazaţi în hoteluri 52 %• turişti străini cazaţi în pensiuni turistice urbane 31,5%• turişti străini cazaţi în pensiuni agroturistice 11,21%• turişti străini cazaţi în vile, cabane, camping etc. 5,29%

2.2 Desfăşurarea activităţii de teren

Pentru a obţine date cât mai corecte şi mai precise am folosit metoda interviului direct, ceea ce a implicat deplasarea la fiecare unitate de cazare în parte şi realizarea unui interviu cu turiştii străini cazaţi. Informaţiile au fost culese direct de la turiştii străini cazaţi care au dorit să participe la interviu şi care au fost înştiinţaţi cu privire la tema cercetată şi au fost asiguraţi de importanţa răspunsurilor date. Unităţile de cazare în care au fost cazaţi turiştii străini (hoteluri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, cabane turistice etc) au fost alese aleator. Instrumentul de lucru al acestei cercetări a fost un chestionar, alcătuit din 27 de întrebări grupate astfel:

În prima parte a chestionarului au fost întrebări de:- de identificare a motivelor turiştilor intervievaţi de a vizita România;

- de identificare a calităţii diferitelor tipuri de servicii solicitate de turişti în timpul şederii în România;- de identificare a aspectelor pozitive şi negative reţinute de turişti; - de identificare a zonelor vizitate mai des de turiştii străini.

În a doua parte a chestionarului au fost întrebări de identificare a subiecţilor de interviu legate de vârsta, sexul, nivelul de pregătire, ţara de reşedinţă.

2.3 Interpretarea rezultatelor

În urma anchetei desfăşurate a rezultat că din cele 100 de persoane intervievate, 32% au indicat vacanţa, ca motiv principal pentru care vizitează România, 37% afacerile, 23% indică vizite la prieteni şi rude, iar 8% indică alt motiv. Însă observăm că însumând turiştii care vizitează România pentru vacanţă cu cei care o viziteză pentru vizite la prieteni şi rude rezultă 57% din totalul celor intervievaţi, ceea ce înseamnă că aceştia ar putea fi dispuşi la o

drumeţie montană cu vizitarea obiectivelor turistice de mare atracţie.

Fig.1 Motivul principal al vizitei turiştilor străini în România

În ceea ce priveşte mijlocul de transport utilizat pentru sosirea în România, din cele 100 de persoane intervievate 46% au răspuns că au folosit avionul ca mijloc de transport şi numai 5% au indicat vaporul. Pe locul al

Zone vizitate în România

Altele

Transilvania

Moldova

Muntii Carpati

Maramures

Litoralul

Bucuresti

Bucovina

Motivul principal al vizitei în România

altul

vizite prieteni

afaceri

vacantã

Mijl. de transp. pentru sosirea în România

tren

avion

automobil

vapor

autocar

doilea în preferinţele turiştilor este indicat automobilul (27%), deci se poate concluziona că pentru transportul turiştilor în România se poate utiliza o variantă combinată a celor două mijloace de transport şi anume avionul şi autocarul.

Fig.3 Zone vizitate în România Fig.2 Mijloc de transport utilizate pentru sosirea în România

În urma anchetei desfăşurate a rezultat că din totalul celor 100 de turişti intervievaţi 34% au indicat Bucureştiul ca destinaţie turistică vizitată în România şi numai 2% au indicat Bucovina. Se observă că, în ordine crescătoare, preferinţele turiştilor intervievaţi se îndreaptă spre Transilvania (21%) şi Munţii Carpaţi (12%). Deci se poate face o combinare de zone turistice pentru realizarea unui produs turistic.

Ca atracţie principală, turiştii intervievaţi au indicat în proporţie de 36% afacerile şi pe poziţia imediat următoare legenda Dracula într-o proporţie de 25%, urmată de drumeţii montane într-un procent de 14%. Doar 3% dintre cei intervievaţi au indicat în egală măsură cultura tradiţională şi istoria României de unde rezultă faptul că aceste două poziţii din urmă ar trebui mult mai mult promovate, atât la târgurile de turism, cât şi în unităţile de primire turistice.

Fig.4. Atracţii principale reţinute de turiştii străini care vizitează România

În ceea ce priveşte oportunitatea introducerii României într-un circuit turistic alături de alte ţări vecine, 68% dintre persoanele intervievate au răspuns „da” şi numai 32% au dat un răspuns negativ, ceea ce arată faptul că România ar fi mult mai solicitată ca destinaţie turistică într-un astfel de circuit.

Atractiile principale retinute de turisti

altul

cultura traditionala

drumetii montane

ecoturism

legenda Dracula istoria Romaniei

afaceri

peisaj natural

Oportunitatea unui circuit turistic

Da

Nu

Motive de alegere a României

altele

siguranta

recomandari

pret

informatii

curiozitate

atractii

accesibilitate

Fig.6 Motive de alegere a României ca destinaţie turistică Fig.5 Oportunitatea introducerii României într-un circuit turistic

Se observă din analiza întrebării privind motivele de alegere a României, că 26% dintre turiştii intervievaţi au ales să viziteze România din curiozitate, fiind urmat de recomandări în proporţie de 22% şi de preţ într-un procent de 20%. Într-o proporţie foarte mică (3%) au ales ca motiv de vizitare a României siguranţa, ceea ce demonstrează faptul că trebuie făcut mai mult în ceea ce priveşte siguranţa turiştilor.

Preferinţa turiştilor în ceea ce priveşte tipul de unitate de cazare utilizat arată că 31% dintre persoanele intervievate au optat pentru pensiuni turistice, iar în ordinea imediat următoare sunt hotelurile de 4-5 stele, în proporţie de 30%. Într-un procent foarte mic sunt campingurile care au fost preferate de 8% dintre turiştii intervievaţi şi asta datorită faptului că sunt foarte puţine unităţi de acest tip funcţionabile şi la o calitate superioară.

Fig.7 Tipul de unitate de cazare preferată de turiştii străini

În ceea ce priveşte opinia turiştilor asupra calităţii serviciilor turistice în urma realizării cercetării s-au înregistrat următoarele valori medii (pe o scală de la 1 –excelentă la 5- foarte proastă 6-nu ştiu)

Tabelul 1. Calitatea serviciilor turistice Medii

Hotel/Motel 2,23

Pensiuni/B&B şi pensiune completă 2,14

Serv.agenţiei turistice 2,37

Restaurante./Baruri 2,25

Tranporturi

Locale şi rutiere

2,80

Servicii aeroport 2,37

Servicii ghid 2,48

Activităţi agrement 2,57

Atracţii/Muzee 2,13

Cumpărături 2,49

Suveniruri 2,39

Tip de unitate de cazare preferatã

altele

campinguri

pensiuni turistice

motel

hotel 1-3 stele

hotel 4-5 stele

Serv. informaţii 2,96

Se observă că cea mai bună medie a serviciilor turistice româneşti conform preferinţelor

turiştilor exprimate în cercetarea realizată este la atracţii/muzee de 2,13 şi la pensiuni de tipul B&B la care media calculată este de 2,14. Toate celelalte servicii sunt considerate de turişti ca medie între bună şi satisfăcătoare. În urma acestei cercetări se poate realiza un profil al turistului străin în România, sau un tablou al preferinţelor sale în urma căruia se poate realiza un produs turistic care să corespundă dorinţelor exprimate ale turiştilor intervievaţi. Iată cum am sintetizat preferinţele:1. motivul principal al vizitei în România - vacanţă şi vizite - 55%2. mijloc de transport folosit pentru sosirea în România - avion - 46% - automobil - 27%3. regiuni preferate a fi vizitate - Bucureşti - 34% - Transilvania - 21% - Carpaţii - 12%4. atracţii specifice căutate în România - afaceri - 36% - legenda Dracula - 25% - drumeţii montane - 14%5. oportunitatea realizării unui circuit turistic în care România să intre alături de alte ţări - Da 68% 6. factorii de alegere a României ca destinaţie turistică - curiozitate - 26% - recomandare - 22% - preţ - 20%7. serviciile turistice cele mai apreciate în România - atracţii şi muzee - pensiune completă Din analiza acestor date am conceput un produs turistic forfetar sub formă de circuit turistic în care se vor combina mai multe forme de turism şi în care România va participa alături de alte ţări vecine precum: Ungaria, Bulgaria.Vom folosi ca mijloc de transport avionul şi autocarul pentru transportul turiştilor spre destinaţiile turistice. In România, produsul turistic va cuprinde vizitarea capitalei, Valea Prahovei, Transilvania şi vom folosi ca mijloc de agrement drumeţia montană. Serviciile turistice vor fi la preţuri accessibile iar cazările le vom alege în pensiuni turistice de 4-5 stele, pe cât posibil, cu pensiune completă sau demipensiune. Acest produs turistic va cuprinde pe lângă zonele cunoscute de către turiştii străini şi alte regiuni, acesta fiind un mijloc foarte bun de promovare a acestora.

Capitolul 3. Conceperea produsului turistic combinat

În baza cercetării de marketing pentru realizarea produsului turistic forfetar s-a desprins faptul că peste 60% dintre turiştii străini intervievaţi, consideră că România (ca destinaţie turistică) ar fi mult mai atractivă dacă ar fi inclusă într-un circuit turistic împreună cu ţările care o înconjoară: Bulgaria şi Ungaria.

În cele ce urmează vom prezenta un produs turistic forfetar care constă într-un circuit turistic în care vom combina turismul de litoral din Bulgaria cu turismul montan din România şi turismul cultural din Ungaria. Desigur, în cadrul turismului montan pe care îl vom prezenta în România, alături de drumeţia montană vom vizita şi obiective de interes cultural din zonele pe care le parcurgem, deci şi aici împletim turismul montan cu cel cultural.

Produsul turistic forfetar „Aventură în Europa” are ca temă turismul sportiv, împletit cu descoperirea obiectivelor turistice şi culturale din zona Transilvaniei şi din zona Munţilor Apuseni. Ţara Moţilor este o zonă deosebit de frumoasă, cu un potenţial natural insuficient valorificat, dar care oferă condiţii optime de practicare a drumeţiei montane şi a sporturilor de aventură, precum: parapanta, river-raftingul, escalada, mountain-biking etc.

În afara posibilităţilor de agrement sportiv, turiştii pot vizita obiective turistice cu o valoare culturală recunoscută peste hotare: Valea Prahovei, cu renumita staţiune montană Sinaia (Mânăstirea Sinaia, Complexul Peleş care cuprinde Castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă şi Economatul), oraşul Braşov (Biserica Neagră, Biserica Sf. Nicolaie din Scheii Braşovului, Cetatea Braşovului), oraşul Sibiu, Capitală Culturală a Europei în 2007 (Muzeul Naţional Brukental, Turnul Sfatului, Turnul Dulgherilor, etc). Împletind formele de agrement sportiv (sporturile de aventură) cu descoperirea comorilor culturale ale regiunii se urmăreşte satisfacerea deplină a aşteptărilor şi nevoilor turiştilor, cu atât mai mult cu cât produsul turistic se adresează turiştilor străini.

3.1. Indicarea obiectivelor de vizitat

Produsul turistic forfetar “Aventură în Europa” este un sejur de 18 zile, repartizate astfel: Bulgaria - 5 nopţi (6 zile) în Staţiunea Albena de pe litoralul Mării Negre, la hotelul

Laguna Garden de 4 stele, în sistem all inclusive; România -10 nopţi (11 zile) dispuse astfel:

Sinaia - 2 nopţi (3 zile) – cazare Vila Boema*** în sistem all inclusiveSibiu -1 noapte (2 zile) – cazare la Pensiunea Arpăşel 4 margarete - cinaAlba Iulia - 2 nopţi (3 zile) - cazare Conacul San Benedictus în sistem pensiune completăGârda de Sus -2 nopţi (3 zile) – cazare Pensiunea "Mama Uta" – cinaPadiş - 3 nopţi (4 zile) – cazare Pensiunea Ic Ponor în sistem pensiune completă

Ungaria - 2 nopţi cazare la Budapesta Hotel Star***

Transportul turiştilor la destinaţie se face cu avionul, pe ruta ţara de destinaţie a turiştilor –

Varna (Bulgaria), apoi după sejurul de 5 zile pe litoralul bulgar, transport cu avionul pe ruta Varna (Bulgaria) – Bucureşti (România) iar apoi se realizează transferul cu autocarul de la Bucureşti pe tot circuitul prin România, inclusiv Ungaria, de unde întoarcerea spre ţara de destinaţie a turiştilor se realizează cu avionul din Budapesta (Ungaria). În afara serviciilor de bază, de cazare, masă şi transport se oferă şi o serie de servicii de agrement, constând, pe de o parte, în practicarea drumeţiei montane, iar pe de altă parte, în vizitarea unor obiective cultural-istorice din zonă. Drumeţia montană se practică în grup, cu un ghid specializat vorbitor al unei limbi de circulaţie internaţională, respectându-se anumite reguli şi instrucţiuni.

Capitolul 4. Concluzii şi propuneri Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa dezvoltarea unei zone defavorizate prin:

- atragerea unui flux de turişti străini în zonă;- modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel încât să nu

afecteze mediul natural existent;

- crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecţionarea angajaţilor;

- păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă. Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor străini, exprimate în cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele promovate de produsul respectiv şi un înalt grad de satisfacţie al turistului.

Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unui turism durabil.

Dintre propuneri vom menţiona următoarele:- informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor privind importanţa

creării unor produse turistice competitive care să determine realizarea unui turism durabil în zonă;

- implicarea statului prin acordarea unor facilităţi agenţiilor de turism care promovează astfel de produse turistice româneşti în zone defavorizate din punct de vedere economic;

- angajarea de către touroperatori şi agenţiile de turism a personalului specializat, care să aibă studii superioare în domeniu.

BIBLIOGRAFIE1. Commission of the European Communities, (2003), “Basic orientations for the

sustainability of European tourism”, Communication from the Commission, Brussels; 2. Commission of the European Communities, (2006), “A renewed EU Tourism Policy:

Towards a stronger partnership for European Tourism”, Communication from the Commission, Brussels;

3. Holden, A. (2000), “Environment and Tourism”, Routledge, London;4. Ispas, A. (2007), “Imaginea României ca destinaţie turistică”, în Revista Convorbiri

Economice, nr. 4/aprilie 2007, p.48-53.5. Stănciulescu, G. (2004), “Managementul turismului durabil în centrele urbane”,

Ed.Economica;6. Verheugen, G., (2005), ”A renewed EU Tourism Policy: Towards a stronger

Partnership for European Tourism”, speech, Malta;7. www.wto , “Tourism Vision 2020” 8. www.mturism.ro/studii/studii internaţionale

ANEXA

CHESTIONAR

În vederea efectuării unui studiu privind realizarea unui produs turistic forfetar combinat în

România, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări.Vă asigurăm că,

corectitudinea acestora este de mare importanţă pentru reuşita cercetării!

1. Aţi mai vizitat România până acum ?

□ NU (Treceţi la întrebarea nr. 3)

□ DA (Treceţi la întrebarea următoare)

2. Câte vizite aţi mai făcut în România ?

..................................................................................

3. Care este motivul principal al actualei vizite în România ?

□ Loisir/ Recreere/ Vacanţă

□ Afacere / Conferiţă / Profesional

□ Vizită la prieteni şi rude

□ Altul (student, religie,etc)..............................

4. Ce mijloc de transport aţi folosit pentru a ajunge în România ? (se pot da răspunsuri

multiple)

□ Autocar □ Avion

□ Vapor □ Tren

□ Automobil (excluzând taxiul la / de la aeroport)

5. Alături de România, mai vizitaţi şi alte ţări ca făcând parte din această călătorie ?

□ DA

□ NU (mergeţi la întrebarea 7)

6. Care sunt ţările pe care le vizitaţi ?

......................................................................................................

7. Care din următoarele regiuni le-aţi vizitat în România ? ( sunt posibile mai multe

răspunsuri)

□ Banat şi Crişana ( Timişoara,etc) □ Munţii Carpaţi

□ Bucovina □ Moldova

□ Bucureşti □ Muntenia şi Oltenia

□ Dunărea şi Delta Dunării □ Transilvania (Braşov, Sibiu)

□ Litoralul românesc □ Altele (care)................

□ Maramureş

8. Cine v-a organizat călătoria în România ?

□ Touroperatori străini/ Agenţii de turism străine

□ Touroperatori autohtoni / Agenţii de turism autohtone

□ Pe cont propriu

9. Care a fost motivul principal pentru care aţi ales România pentru această călătorie ? (se

acceptă mai multe variante de răspuns)

□ Relaţii de afaceri □ Inspirat de reclama la tv sau radio

□ La recomandarea unei agenţii de turism □ Participarea la o activitate specifică

□ Vizitarea unui prieten sau rudă □ Recomandarea prietenilor/ rude

□ Inspirat dintr-o carte/ ghid de călătorie □ Vizită neprevăzută

□ Inspirat de un ziar □ Nici un motiv special

10. V-aţi gândit să vizitaţi şi alte ţări în afară de România ?

□ Da

□ Nu (se trece la întrebarea 13)

11. Care sunt ţările pe care v-aţi gândit să le vizitaţi ?

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

12. Care sunt factorii care v-au făcut să alegeţi România înaintea altor ţări ? (sunt

acceptate mai multe variante de răspuns)

□ Accesibilitate □ Preţul

□ Activităţi sau atracţii specifice României □ Recomandările

□ Curiozitate □ Siguranţă

□ Acces uşor la informaţii de călătorie □ Alţii (care)...................

13. Dacă este prima dvs. vizită în România, care sunt imaginile pozitive care v-au rămas în

minte despre această ţară ?

....................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

14. Dacă este prima vizită în România, care sunt imaginile negative care v-au rămas în

minte despre această ţară ?

.................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

15. Care sunt atracţiile specifice pe care le-aţi reţinut în mod special despre România ? (se

acceptă răspunsuri multiple)

□ Peisajul natural □ Ecoturismul

□ Afacerile □ Drumeţiile montane

□ Istoria României □ Cultura tradiţională românească

□ Legenda Dracula □ Altul (care)..............................

16. Consideraţi o oportunitate, introducerea României într-un circuit turistic alături de

alte ţări vecine?

□ Da

□ Nu

17. Vă rugăm să vă exprimaţi părerea în legătură cu următoarele servicii turistice din

România, încercuind o singură cifră de la 1 la 6 (se acceptă un singur răspuns)

Excelentă Bună Nici/Nici Proastă Foarte

proastă

Nu ştiu/Nu am

utilizat

Hotel/Motel 1 2 3 4 5 6

Pensiuni/B&Bşi

pensiune completă

1 2 3 4 5 6

Serv.agenţiei

turistice

1 2 3 4 5 6

Restaur./Baruri 1 2 3 4 5 6

Tranporturi

Locale şi rutiere

1 2 3 4 5 6

Servicii aeroport 1 2 3 4 5 6

Servicii ghid 1 2 3 4 5 6

Activităţi agre-

ment

1 2 3 4 5 6

Atracţii/Muzee 1 2 3 4 5 6

Cumpărături 1 2 3 4 5 6

Suveniruri 1 2 3 4 5 6

Serv. informaţii 1 2 3 4 5 6

18. Ca o concluzie, cum consideraţi că a fost călătoria dvs. în România ?

Excelentă 5 4 3 2 1 Foarte proastă

19. Călătoria în România a fost aşa cum vă aşteptaţi, sau v-a depăşit aşteptările ? (se

acceptă un singur răspuns)

□ Da □ Parţial □ Nu

20. Veţi recomanda o vacanţă în România prietenilor dvs. şi familiei ? ( se acceptă un

singur răspuns)

□ Da □ Poate □ Nu

21. Veţi reveni în România pentru o vacanţă şi în următorii cinci ani ? (se acceptă un

singur răspuns)

□ Da □ Poate □ Nu

22. Care este ţara dvs. de reşedinţă ?

.................................................................................................................................................

23. Vârsta dvs. este inclusă în intervalul ?

□ 15 – 19 ani □ 40 – 49 ani

□ 20 – 29 ani □ 50 – 59 ani

□ 30 – 39 ani □ 60 ani şi peste

24. Sexul :

□ Femeiesc

□ Bărbătesc

25.Vă rugăm să ne spuneţi care este ultima şcoală absolvită de către dvs.?

□ Şcoala generală □ Şcoala posliceală

□ Şcoala profesională □ Facultate sau studii postuniversitare

□ Liceu

26.Călătoriţi singur sau însosiţi ?

□ Singur □ Însoţit

27. Ce tip de unitate de cazare preferaţi ?

□ Hotel de 4 -5 stele □ Pensiuni turistice

□ Hotel de 1 – 3 stele □ Campinguri

□ Motel □ Altele (care)..............................

Vă mulţumim pentru colaborare !