IAnul XI Nr. 569 Duminic[ 15 decembrie 2013

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAGINA 9

Charlotte Casiraghi– gra\ie, discre\ie;i elegan\[

Rozmarinul previnedegradarea p[rului

Femeile ;i b[rba\ii gândescfundamental diferit

B[uturile alcoolice suntadev[rate bombe calorice

PAGINA 10 PAGINA 5PAGINA 8

Memorandumul rom]nilordin Transilvania

din 15 decembrie1938Dup[ 20 de ani de la Marea Unire din 1918, rom]nii din Transilvania,Banat, Cri;ana ;i Maramure; s-au sim\it nedrept[\i\i

În 15 decembrie 1938, la 20 de anidup[ Marea Unire, rom]nii din Transil-vania, Banat, Cri;ana ;i Maramure; i-au adresat regelui Carol al II-lea un Me-morandum. Regelui i se solicita o schim-bare de regim, precum ;i respectareaprincipiilor democratice, potrivithotăr]rilor luate la Alba-Iulia, în 1918.Memorandumul rom]nilor din Transil-vania, Banat, Cri;ana ;i Maramure; afost redactat de Iuliu Maniu ;i al\i frun-ta;i ai PN|, nemul\umi\i de atitudineaRegelui Carol al II-lea ;i măsurile luatede acesta.

Anul acesta s-au `mplinit 95 de anide la Marea Unire. :i acum, ca ;i ̀ n 1938,rom]nii din Nord-Vestul \[rii au r[maspe dinafar[. Județele Satu Mare, Mara-mureș, Bistrița, Sălaj, Cluj, Mureș, nusunt cuprinse în marele proiect al au-tostrăzilor. Putem spune a;adar c[ dinpunct de vedere rutier Rom]nia estesf]rtecat[.

Nici din punct de vedere adminis-trativ acest col\ de \ar[ nu st[ mai bine.C]\i mini;tri sau secretari de stat suntdin Ardeal, Satu Mare, Maramure;, Bi-hor? Poate c[ ;i cet[\enii din județeleSatu Mare, Maramureș, Bistrița, Sălaj,Cluj, Mureș ar trebui s[ ̀ nainteze un me-morandum prin care s[ cear[ s[pl[teasc[ o acciz[ mai mic[ la benzin[din moment ce nu vor avea parte de au-tostr[zi.

Printre semnatarii Memorandumu-lui se num[r[ ;i doi s[tm[reni. Este vor-ba de Andrei Dobo;i (1875-1955),n[scut ̀ n comuna Vama ;i de Mihai Po-povici, bra;ovean de origine, dar caredevine `n anul 1927 pre;edinte la P.N.|Satu Mare. Datele despre cei doi le-ampreluat din lucrarea Oameni dinS[tmar, semnat[ de Bujor Dulg[u ;iClaudiu Porumb[ceanu, ap[rut[ ̀ n anul2000 la Editura Solsti\iu.

Andrei Dobo;i se stabile;te la SatuMare, dup[ absolvirea Facult[\ii deDrept la T]rgu Mure;, ̀ n anul 1903, un-de a profesat ca avocat. S-a afirmat `n"procesul moftinenilor" din anul 1913fiind ap[r[torul p[rintelui GheorgheMure;an.

Al[turi de ceilal\i politicienis[tm[reni a participat la evenimenteledin 1918, fiind ales membru al birouluiC.N.R. comitatens Satu Mare. Din 1926este membru al P.N.|., iar la Congresul

din 1927 este ales vicepre;edinte ;i mem-bru ̀ n comitetul executiv al organiza\ieiat]t la jude\ c]t ;i la municipiu.

Pre;edinte al P.N.| Satu Mare a fostales Mihai Popovici (1879-1953) dup[cum am v[zut ;i el semnatar al Memo-randumului din 15 decembrie 1938. Mi-hai Popovici va de\ine func\ia depre;edinte al P.N.|. Satu Mare p]n[ `nanul 1936, an ̀ n care candideaz[ pentrualegerile parlamentare, fiind primul pelista P.N.|. Mihai Popovici a ocupat c]te-va portofolii de ministru< la Interne `nperioada 7-13 iunie 1930, la Finan\e afost ministru de dou[ ori, prima dat[ ̀ nGuvernul lui Iuliu Maniu ̀ n perioada 16noiembrie 1928 - 15 octombrie 1929, de

numele s[u leg]ndu-se stabilizarea leului;i a doua oar[ ̀ n perioada 13 iunie 1932- 14 noiembrie 1933. A fost ;i ministrual Justi\iei `ntre 11 august 1932 - 14 no-iembrie 1933. Mihai Popovici s-a stinsdin via\[ `n `nchisoarea de la Sighet.

Andrei Dobo;i a fost deputat de SatuMare ;i prefect al jude\ului `n perioada15 noiembrie 1926-24 aprilie 1931. ~nanul 1940 se refugiaz[ cu familia `n ju-de\ul Mure;, iar ̀ ntreaga avere a fost con-fiscat[ de regimul comunist ̀ n anul 1949.Se stinge din via\[ la 12 iunie 1955 laCluj, `n locuin\a fiului s[u. Dar s[vedem care au fost dolean\ele memo-randi;tilor din anul 1938.

Continuare `n paginile 6-7

Regelui Carol al II-lea i-a fost expusă situa\ia din \ară ;i nemul\umirile rom]nilor

O s[pt[mân[ a mariloranivers[ri culturale< Amza Pellea,Radu Beligan,Nichita St[nescu

PAGINA 3

Prin\ul Harry a ajuns

la Polul Sud Prințul Harry al Marii Britanii șisoldații răniți alături de care participă lao expediție umanitară au ajuns, vineri, laPolul Sud, după ce au parcurs peste 320de kilometri în Antarctica în mai bine detrei săptămâni, au anunțat organizatorii,potrivit AFP și EFE. Grupul, care cuprinde 12 soldați rănițiîn conflictele din Afganistan și Irak,proveniți din Regatul Unit, SUA, Canadași Australia, a ajuns la Polul Sud în jurulorelor 12.00 GMT, potrivit asociației'Walking With e Wounded'.

Un nucleu al culturii na\ionale interbelice locale<Asocia\ia Româncelor S[tm[reneMembrele asocia\iei au contribuit la ridicarea statuii ne`nfricatului lupt[tor pentru drepturilerom]nilor Vasile Lucaciu PAGINA 2

Examinarea operei lui IanFleming de către un grup de medicibritanici a dezvăluit adevăratanatură a lui 007< cu 92 de unități dealcool în medie săptămânal, JamesBond este un alcoolic înrăit. Se știedespre el că îi plac țigările, alcoolulși femeile, iar fraza lui favorită este'Vodca Martini, agitată, nuamestecată', evocă trei medici caresemnează acest studiu în revistamedicală britanică BMJ. În realitate,cocktail-urile Martini-vodcatrebuie 'amestecate' și nu trecuteprin shaker pentru a fi 'agitate', scriuacești medici cunoscători, citați deAFP. Ei suspectează deci că faimoasafrază a lui Fleming se referă la'tremurul mâinilor la care ducealcoolul' pentru că 'din cauzanivelului său de consum, JamesBond prezintă un risc ridicat demaladii provocate de alcool și demoarte prematură'. Cei trei medici au analizat 12romane în care Fleming povesteșteaventurile agentului secret britanicpentru a-i calcula cu precizieconsumul alcoolic.

Femeile ;ib[rba\ii gândescfundamentaldiferit “În medie, la bărbaţi conexiuniledin faţă în spate (ale părţilorcreierului) sunt mai puternice decâtla femei”, în timp ce “femeile auconexiuni mai puternice de la stângala dreapta”, a explicat coordonatoareaunui studiu, Ragini Verma, profesorasociat la Şcoala de Medicină dincadrul Universităţii dinPennsylvania. Ea a avertizat însăîmpotriva generalizărilor pornindde la aceste rezultate. Există însă foarte puţine studiicare au demonstrat că femeile şibărbaţii au interconexiunile dincreier realizate diferit. În cadrul acestui ultim studiuoamenii de ştiinţă au scanat creierelea 949 de tineri cu vârsta între 8 şi 22de ani (428 de bărbaţi şi 521 defemei) folosind o formă de RMNdenumită DTI (Diffusion TensorImaging) – o tehnicăneuroimagistică de măsurare adifuziei anizotrope a moleculelor deapă în cadrul ţesutului cerebral.Cercetătorii i-au analizat peparticipanţi atât ca pe un singurgrup, cât şi pe categorii de vârstă. Per total, tinerii bărbaţi audezvoltat conexiuni mai puterniceîn cadrul emisferelor cerebrale, întimp ce tinerele femei prezentauconexiuni mai puternice întrediferitele emisfere.

James Bond, un alcoolic înr[it

PAGINA 5

2 Informa\ia de Duminic[/15 decembrie 2013

Des[vârșirea României Mari du-pă 1918 a produs mutații importanteatât pe plan social cât și în privințamentalităților. Curentele liberale deinspirație apuseană ce atingeau maidegrabă forma în decursul secoluluiXIX încep să creeze treptat, -dar firavși niciodată încheiat-, și fondul so-cietății românești.

În acest sens, anii ’20 ai secolului trecutconsemnează o nouă etapă a mediului in-telectual românesc în strădania de a sebranșa la ideile și valorile societății occi-dentale, încă necontamintate de virusulextremismului politic. Prin urmare, ̀ ncepsă se manifeste și în România primele or-ganizări mai laborioase ale femeilor și im-plicarea acestora în diverse aspecte ale lu-mii românești< de la lupta pentru recu-noașterea unor drepturi până la înființareade asociații cu rol cultural ori adunări cusubstrat religios. Asemenea asociații se vorrăspândi pe întreg cuprinsul țării, Sătmarulinterbelic neconstituind o excepție dinacest punct de vedere.

Informații cu privire la organizarea fe-meilor sătmărene de după prima confla-grație mondială găsim în publicația locală“Afirmarea’’, periodic cu profil cultural cea văzut lumina tiparului în perioada cu-prinsă între anii 1936 și 1940. Astfel, pri-mul număr al acestei reviste pe anul 1938,găzduiește sub semnătura Mariei Demian,articolul “Asociația Româncelor Sătmăre-ne. Istoric și înfăptuiri’’, o prezentare desubstanță a realizărilor destoinicelordoamne din acest colț de țară reunite substindardul slujirii idealului național.

Piatra de temelie a Asociației Român-celor Sătmărene a fost pusă în data de 9octombrie 1926 când la inițiativa Lucreției

Barbul, căreia i s-au raliat și alte doamnece nutreau aceleași sentimente, s-a hotărâtasocierea femeilor din întreg județul SatuMare într-un cadru oficial care să le per-mită activități de ordin religios, filantropic,național și cultural. De altfel, Lucreția Bar-bul, promotoarea acestui ambițios proiect,a fost aleasă și în funcția de președinte alAsociației.

Pentru o mai bună validare la nivelnațional și o recunoaștere a acestui nobildemers, i-a fost oferit patronajul simbolical Asociației d-nei Clotilda Averescu, soțiacunoscutului mareșal-erou al PrimuluiRăzboi Mondial, o propunere asemănă-toare fiindu-i înaintată și Ileanei HossuLonghin. Drept membru de onoare al Aso-ciației Româncelor Sătmărene și “pentrubunele îndrumări date și pentru frumoasadonație făcută Asociației’’, după cum re-zultă din paginile revistei amintite mai sus,a fost proclamat Episcopul Iuliu Hossu.Totodată, mai târziu, această distincție îiva reveni și directorului general al filialeilocale a băncii “Casa Noastră’’, dr. OctavianPop.

O atenție deosebită a fost acordată demembrele acestei asociații ajutorării bise-ricilor din județ, creându-se în acest sensun fond financiar dedicat ridicării de lă-cașuri românești ori de reabilitare a aceloraafectate de trecerea timpului.

Un important punct în activitatea rod-nică a Asociației Româncelor Sătmărenel-a constituit sprijinul acordat ridicării ca-tedralei greco-catolice din oraș, fiind strân-să pentru realizarea acestui important de-ziderat românesc suma de trei milioanede lei. În paralel, a fost susținută pecuniarfinalizarea catedralei ortodoxe din SatuMare precum și acordarea de ajutoare bă-nești spațiilor ecleziastice sătmărene aflateîn dificultate, cum ar fi, de pildă, refacereacapelei de la liceul de fete din Satu Mare

ori achiziționarea unui clopot pentru Bi-serica Cercetașilor din Baia Sprie.

Implicarea asocia\iei`n manifest[ri na\ionale;i culturale

Paginile îngălbenite de vreme mai con-semnează pe răbojul istoriei implicareamembrelor Asociației în diverse manifes-tări naționale și culturale din diferite locuriale județului, prin organizarea de serbări,diverse pelerinaje, precum cel din anul1934 de la mormântul lui Vasile Lucaciudin Șișești, ori prin asistența materialăacordată ridicării statuii acestui neînfricatluptător pentru drepturile românilor ar-deleni. Nu va fi trecută cu vederea nici po-litica internațională a vremii, femeile săt-mărene membre în Liga AntirevizionistăRomână,- grupare ce avea drept principalobiectiv combaterea revizionismului ma-ghiar-, luând atitudine împotriva cuvân-tărilor ostile status-quo-ului european ros-tite de Benito Mussolini, trimițând toto-dată Ducesei de Atholl, o susținătoare înCamera Comunelor a năzuințelor româ-nești, un album care să ’’documenteze exis-tența noastră pe aceste plaiuri din vremuriistorice și să demonstreze frumusețea por-tului și obiceiurilor românești din acesteținuturi’’.

“Casa Națională’’ a orașului Satu Marea fost de asemenea una din beneficiarelesprijinului generos al doamnelor sătmă-rene, fiind semnate acțiuni în valoare de20.000 de lei cărora li s-au adăugat donațiitotalizând 10.000 de lei, bani strânși în ur-ma unei serate dansante organizate de me-ritoasa Asociație. Nici planul sportiv nu afost neglijat, “Societății Sportive Olimpia’’oferindu-i-se, cu rol simbolic, o panglicăalbastră cu inscripția “suflet și muncă vă

cerem’’, o recunoaștere a importanței spor-tului sătmărean în anii dintre cele douărăzboaie mondiale.

Probabil cele mai însemnate acțiuniale Asociației Româncelor Sătmărene le-au constituit activitățile filantropice dedi-cate sprijinirii studiilor tinerilor românimerituoși. În acest scop, au fost ajutați ma-terial studenții români membri ai JunimiiSătmărene ce învățau la Cluj și care, dinpricina situației materiale precare, riscausă nu-și poată încheia ciclul universitar.

Tot din revista “Afirmarea’’ mai aflămde suportul financiar acordat înființăriiunei școli de gospodărire la Negrești și depropagarea cu mândrie a portului naționalîn toate locurile locuite de români. Pentrua se da un imbold mișcării de înălțare cul-turală în rândurile sătenilor au fost susți-nute și încurajate corurile țărănești din în-treg județul dublate de organizarea unorconferințe având ca puncte centrale cos-tumul și graiul românesc, alături de altesubiecte de același profil.

Pe lângă toate aceste manifestări cucaracter pedagogic mai trebuie consem-nate numeroasele serate, serbări, baluriș.a.,- în definitiv prilejuri de socializare șicoeziune a suflării românești din întreg ți-nutul Sătmarului. Asociația a continuat săactiveze fructuos până în preajma celuide-al Doilea Război Mondial când preci-pitările belicoase ale istoriei nu au mai per-mis continuarea acestor frumoase reali-zări.

Nu încape îndoială că Asociația Ro-mâncelor Sătmărene a reprezentat un pi-lon identitar însemnat pe aceste plaiuri,diversele fațete paideice consemnând oma-giul și implicarea altruistă pentru binelecetății adus de vrednicile doamne româneale acelor timpuri.

Marius Balo;,Muzeul Județean Satu Mare

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Multe state arabe au alunecat în ultimaperioadă în războaie civile, Tunisia, Libia,Egipt, Siria etc antrenând consecinţe foartegrave pentru întreaga regiune. Pentru cese ucid între ei, de secole suniţii şi şiţii deunde atâta patimă ucigaşă? Să ne întoar-cem în istorie, acolo unde se află foartecomplicatele rădăcini ale conflictului. În632 după moartea Profetului Mahomedîncepe bătălia pentru succesiune (califatul)iar drept credincioşii se împart în două ta-bere< pe de o parte suniţii care doresc des-emnarea succesorului prin sistemul de ale-geri, de cealaltă parte şiiţii cei care erauconvinşi că persoana respectivă, adică pri-mul calif, fusese deja desemnat înainte demoartea Profetului, acesta fiind Ali, fiulspiritual al Profetului, dar şi persoana dingrupul care-l însoţea pe Mahomed, apro-piaţi ai văduvei Profetului Aişa.

Din acest moment Islamul va cunoaştedisputa între şiiţii care-l recunosc pe Alidrept primul succesor al Profetului, elavând doi fii Hassan şi Hussein, cei desprecare spun că deschid linia genealogică aImamilor. Pe cealaltă parte suniţii majori-tari se grupează încet în jurul clanuluiOmeiazilor şi nu-l recunosc pe Ali decâtca cel de-al patrulea Calif.

Ei se desemnează ca adevăraţii urmaşiai Profetului, fiind superiori adversarilorlor Ahlubayal, cei care se trag din familiaapropiată a Profetului. Suniţii urmează ne-abătut Sunna Profetului respingând oriceintermediar clerical. Pe cealaltă parte şiiţiiaşteaptă sosirea pe lume a imamului as-cuns, cel care trebuie să însoţească apariţiacelui denumit Mahdi (Mesia). O disputăteologică pură dublată de un război de suc-cesiune ambele neterminate până astăzi,generând de-a lungul secolelor lupte demare intensitate similare cu cele de azi dinMaghreb, Orientul Apropiat şi Mijlociu.Dat fiind că legea islamică, Sharia prevedesuperioritatea absolută a religiei, iar mareabătălie începută după moartea Profetuluieste pentru ambele tabere. Peste bătălia re-ligioasă s-a suprapus celălalt mare conflict,cel deschis între ambele comunităţi reli-gioase şi formulele statului laic modern,acesta fiind motivaţia apelului constant alfundamentaliştilor islamici în favoarea re-venirii la Sharia şi pedepsirea liderilor po-litici care au occidentalizat şi pervertit so-cietatea prin reforme democratice pentruunii, dar pentru predicatorii islamici operadirectă a Marelui Satan. În al treilea rândsă nu uităm apelul aceloraşi judecători pro-veniţi din şcoala pură pentru recuperareabogăţiilor teritoriului naţional cedate in-fidelilor mesajul fiind similar de partea şii-tă, motivând atitudinea belicoasă de acuma Iranului în problema nucleară.

Nu există din păcate o soluţie evidentă,iar diplomaţia pare să-şi fi atins limitele şitoată lumea stă cu degetul pe trăgaci. Ui-taţi-vă la ce se întâmplă acum în Egipt şiveţi vedea de ce momentul nu este preadeparte.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

Islam, conflictulinterconfesional

ISTORIE Un important punct în activitatea rodnică a Asociației Româncelor Sătmărenel-a constituit sprijinul acordat ridicării catedralei greco-catolice din oraș, fiindstrânsă pentru realizarea acestui important deziderat românesc suma de trei mi-lioane de lei.

Membrele asocia\iei au str]ns suma de trei milioane de lei pentru ridicarea actualei Biserici protopopiale Sfin\ii Arhangheli Mihail ;i Gavril

Un nucleu al culturii na\ionale interbelicelocale< Asocia\ia Româncelor S[tm[rene

Membrele asocia\iei au contribuit la ridicarea statuii ne`nfricatului lupt[tor pentru drepturilerom]nilor Vasile Lucaciu

15 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 3

Decorul amenajat de Szabo Anna, amenajat din cutii de carton încadrate de nişte"pereţi" de nylon şi cu o masă ce abia se ţine în picioare, este un cadru sugestiv pentrulenta şi dureroasa decădere a unei familii învinse de greutatea vieţii. Jozsi, bărbatul, a datîn patima băuturii şi când îl apucă îşi trezeşte familia, de regulă la miezul nopţii, să deaonorul statului intonând imnul naţional.

În această săptămână au fostaniversate sau comemorate treimari figuri ale scenei culturale ro-mâneşti a secolului XX - actorulRadu Beligan, născut în 1918 şiîncă activ, şi doi mari dispăruţi<poetul Nichita Stănescu şi actorulAmza Pellea, ambii trecuţi înamintire acum 30 de ani, în 1983.

Nichita Stănescu a avut parte de uneveniment comemorativ la Liceul de Ar-tă "Aurel Popp", despre care noi am scrisîn Informaţia Zilei. Pe site-ul www.in-formatia-zilei.ro veţi putea citi douăeseuri semnate de elevele Carina Ninţaşşi Valentina Puşcaş, despre iubirile poe-tului şi paralele între poezia sa şi muzicalui Chopin. Născut în 1933, Nichita afost un mare iubitor de femei. În 1952,s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa dinadolescenţă, Magdalena Petrescu, darcei doi se vor despărţi după un an. În1962 s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doi-na Ciurea, din a cărei dragoste se va plă-mădi tema volumului "O viziune a sen-timentelor". Ulterior, fiind împreună cupoeta şi autoarea Gabriela Melinescu,se vor inspira reciproc în a scrie şi a con-

strui universuri abstracte. În 1982 se că-sătoreşte cu Todoriţa (Dora) Tărâţă, ca-re-i va veghea sfârşitul venit timpuriuîn 1983.

În acelaşi an se stingea din viaţă unactor simbol al generaţiei sale. AmzaPellea s-a născut în 1931 la Băileşti, Dolj,a absolvit Institutul de Artă Teatrală şiCinematografică din Bucureşti, în 1956şi a debutat la Teatrul Naţional din Cra-iova, în 1956. Marea popularitate a lui

Amza Pellea, deja deranjantă pentru li-derii comunişti, a sporit enorm când aprezentat publicului pe Nea Mărin. Cuacest personal îl identifică românii peîndrăgitul actor, care a mai creat şi rolurica Decebal,  Mihai Viteazul şi Ipu.

Puţini oameni ştiu că Amza era înrealitate timid şi că, de-a lungul vieţiisale, s-a străduit şi a reuşit să-şi învingătimiditatea. A murit la vârsta de 52 deani, în condiţii neclare nici azi. Soţia sa,

Domnica Mihaela, i-a fost alături 25 deani. Despre fiica sa, Oana, actriţă şi ea,Amza spunea< "Am o fată care face câtdoisprezece băieţi". În August 2008 afost inaugurată Casa memorială "AmzaPellea" la Băileşti.

Beligan, aniversat în weekend

Toţi bucureştenii care vor să-l aplau-de şi să-l sărbătorească pe Radu Beligan,

la împlinirea vârstei de 95 de ani şi a 75de ani de carieră, pot participa sâmbătă,de la ora 12.00, în Piaţa Timpului dinCapitală, la inaugurarea "Gongului Tha-liei".

Sâmbătă seară, de la ora 19.00, RaduBeligan a ales să-şi sărbătorească ziuade naştere pe scena Teatrului Metropolisdin Bucureşti, în noul spectacol "Lecţiade violoncel", de Mona Radu, în regialui Felix Alexa, alături de binecunoscuţiiactori Lamia Beligan, Marius Manole şiTania Popa.

De asemenea, duminică, la TeatrulNaţional Bucureşti, imediat după spec-tacolul "Egoistul", jucat şi regizat de Ra-du Beligan, acesta va primi titlul de celmai longeviv actor încă în activitate pescena unui teatru, din partea GuinnessWorld Records. Spectacolul va începela ora 19.00.

Radu Beligan a fost director al Tea-trului de Comedie din Bucureşti, întreanii 1961 şi 1969, şi director al TeatruluiNaţional Bucureşti, între 1969 şi 1990.Totodată, a fost profesor la Institutul deTeatru şi Film, între 1950 şi 1965, şi afost ales membru de onoare al Acade-miei Române în 2004, în semn de recu-noaştere a activităţii sale în domeniulartei.

În programul stagiunii aniver-sare a celor 60 de ani, Trupa Ha-rag György a inclus piesa “Imn” alui  Schwajda György, publicatăîn 1981. Spectacolul regizat deCsiki Zsolt a fost premiera abso-lută a piesei în Ardeal, dar textula fost jucat de două ori în Româ-nia. Versiunea sătmăreană a avutprima reprezentaţie în weekendulsărbătorii aniversare propriu-zi-se, iar noi l-am vizionat joi, la atreia programare.

Dacă în versiunea de la Teatrul Me-tropolis din Bucureşti de acum 5 ani ju-cau doi actori mai în vârstă şi consacraţi- Luminiţa Gheorghiu şi Mihai Con-stantin - într-o regie feminină plină demetafore şi intervenţii în text (AliceBarb), spectacolul lui Csiki este unul as-pru, fidel textului şi plin de forţă, jucatcu devotament şi expresivitate.

Lungul drum al dragosteispre moarte

Decorul amenajat de Szabo Anna,amenajat din cutii de carton încadratede nişte "pereţi" de nylon şi cu o masăce abia se ţine în picioare, este un cadrusugestiv pentru lenta şi dureroasa de-cădere a unei familii învinse de greutateavieţii. Jozsi, bărbatul, a dat în patimabăuturii şi când îl apucă îşi trezeşte fa-milia, de regulă la miezul nopţii, să deaonorul statului intonând imnul naţional.Aranka, soţia, suferă, dar tolerează laînceput această mică nebunie, pânăcând se bagă pe fir mai întâi vecinii,

apoi, treptat, autorităţile cu măsurile lorcoercitive, şi se confirmă o dată în pluscă drumul spre iad e pavat cu bune in-tenţii. În cele şapte tablouri atât decorul,cât şi familia celor doi se cufundă treptatşi sigur în haos şi durere din ce în cemai profundă, pe măsură ce loviturilesorţii curg nemilos. Tensiunea drama-tică creşte, paroxistic, până la finalulsuicidar, iar singura constantă e cafeauape care cei doi o folosesc ca un fel de

drog, de elixir care să-i mai ţină "un an,o zi, un ceas" în viaţă, deştepţi, în poziţiede luptă.

E foarte interesant jocul pe careCsiki Zsolt îl propune între cele douăimnuri ale popoarelor ce convieţuiescaici. Desigur, e o piesă maghiară şi e vor-ba de imnul Ungariei, dar la începutulfiecărui tablou sună un ceas deşteptător,ceea ce nouă, românilor, ne aminteşteîndemnul imnului României. Cei doi

eroi nu reuşesc însă, oricât ar dori, săiasă din tornada care îi duce spre moar-te. Rugăciunea din prima strofă a im-nului maghiar sună, la final, ca o invo-care a Cerului pentru iertarea unor su-flete care au luptat şi s-au iubit, cum s-au priceput şi ei, cam şontâc, cam căznit,într-o lume profund viciată.

Cei doi actori reuşesc compoziţii ex-celente, de factură diferită. Gaal Gyulaeste foarte masculin şi pune o forţă im-

ensă în replici, iar chemarea soţiei,"Aranka", sună în gura lui ca o mantrământuitoare. În scena finală, când o su-grumă ca s-o scape de suferinţă, perso-najul capătă în pielea actorului o nobleţepe care nu i-o bănuiam sub masca unuiom ratat.

Gal Agnes face un joc minunat în-tr-o partitură scrisă în crescendo, de laprimii fiori ai frustrării şi epuizării laun lamento final de o durere ce amin-teşte marile figuri ale tragediei antice -Casandra sau Medeea. Actriţa face dindrama Arankăi o Cale a Crucii, termi-nată într-o acceptare copilăroasă a mariitreceri, după ce toate lacrimile au fostplânse şi toate durerile îndurate. E unspectacol copleşitor, ca un recviem îndoi, care ar merita mult mai multăatenţie din partea publicului.

Csiki Zsolt despre piesă

Regizorul Csiki Zsolt a declarat des-pre "Imn"< "Am căutat acele profunzimiale existenţei în care viaţa unei familiise limitează la cele cincisprezece minutepetrecute în faţa televizorului, seara, în-ainte de culcare. M-a preocupat dacă amai rămas oare un sâmbure de umani-tate, aş putea spune chiar intimitate. Amvrut să descopăr cum se manifestă dra-gostea într-un asemenea anturaj. Secreează aici o situaţie interesantă, căci,femeia ajunge să ceară bărbatului să oomoare. Pentru ea totul a luat sfârşit,viaţa ei, demult, nu mai există, iar înacest moment rămâne viu doar acel de-votament iniţial ce supravieţuieşte.Printr-un hazard al vieţii, cei doi se re-găsesc şi încep să fie iarăşi atenţi unulcu altul."

Vasile A.

O s[pt[mân[ a marilor anivers[ri culturale<Radu Beligan, Nichita St[nescu, Amza Pellea

Jozsi, bărbatul, a dat în patima băuturii şi când îl apucă îşi trezeşte familia, de regulă la miezul nopţii, să dea onorulstatului intonând imnul naţional

Radu Beligan

"Imn" de Schwajda Gyorgy,povestea unei iubiri pr[bu;ite

TEATRU

Nichita St[nescu Amza Pellea

În prima zi a vizitei în Bulgaria, gazdele noastre de la Şcoala “Ivan Vazov” ne-aucondus la Primăria oraşului Ruse, unde am fost primiţi de primarul şi viceprimarullocalităţii la deschiderea oficială. Aici, în cuvinte calde de bun sosit, gazdele şi-au ex-primat plăcerea de a ne primi ca oaspeţi. Apoi ne-au fost prezentate pe scurt câtevadintre proiectele civice europene.

Copila;ii clasei a III-a A de la :coalaGimnazial[ nr. 10 Satu Mare ;i-au`ndreptat aten\ia ;i anul acesta, ̀ n praguls[rb[torilor de iarn[, asupra copiilor cucare soarta a fost mai crunt[.

Zilele trecute, cei mici au poposit laCentrul :colar pentru Educa\ie Incluziv[din Satu Mare, la colegii lor mai mari,elevii clasei a IV-a. Au mers `nso\i\i dedirectoarea ;colii, Adriana Roati;, ;i deconsilierul ;colar Roxana Tuns pentru ale oferi copiilor din clasa a IV-a, `ndru-ma\i de profesoara Maria Boto;, daruri.

Au colindat `mpreun[, au povestit,au recitat ;i s-au sim\it minunat pre\ dec]teva zeci de minute. Activitatea faceparte din ac\iunile SNAC, reu;ind s[ `;iating[ scopul, acela de a-i face pe copiiicu dizabilit[\i mai ferici\i ;i de a le oferiocazia s[ `;i fac[ o mul\ime de prieteninoi.

Theodora V.

În perioada 24-29 noiembrie2013, o delegație a Şcolii Gimna-ziale „Lucian Blaga” din Satu Ma-re s-a deplasat la Ruse, în Bulga-ria, pentru a participa la cea de-a cincea mobilitate programatăîn cadrul proiectului de partene-riat şcolar multilateral Come-nius.

Delega\ia a fost formată din ;aseelevi< Amon Şteţiu şi Chioran Andreeadin clasa a VII-a, Sorina Tempe, So-rana Sabău, George Buzilă şi RenatoCrîşmar din clasa a VI-a, și dou[ cadredidactice.

Proiectul, coordonat de profesoaraSorana Bojuc-Teodorescu, este în celde-al doilea an de derulare, timp încare s-au efectuat mai multe mobilităţiîn următoarele ţări europene< Polonia,Germania, România, Italia, apoi aceas-tă vizită în Bulgaria, urmând s[ se maifacă deplasări cu elevii în alte douăţări partenere pe parcursul acestui anşcolar.

Vizite

În prima zi a vizitei în Bulgaria,gazdele noastre de la Şcoala “Ivan Va-zov” ne-au condus la Primăria oraşuluiRuse, unde am fost primiţi de primarulşi viceprimarul localităţii la deschide-rea oficială. Aici, în cuvinte calde debun sosit, gazdele şi-au exprimat plă-cerea de a ne primi ca oaspeţi. Apoine-au fost prezentate pe scurt câtevadintre proiectele civice europene. Du-pă momentul oficial, elevii şi cadreledidactice au primit materiale infor-mative despre localitatea Ruse şi obiec-tivele turistice din zonă, vizita închein-du-se cu o şedinţă foto de grup.

După o scurtă pauză, elevii şcoliigazdă au prezentat în onoarea musa-firilor lor din cele ;ase ţări partenere- România, Turcia, Germania, Polonia,Italia şi Spania -, un spectacol artistic.Oaspeţii au fost întâmpinaţi la intrareaîn sală cu pâine şi sare, oferite de doi

copii îmbrăcaţi în costume populare.

Spectacol

Spectacolul a debutat în ropote deaplauze entuziaste cu un cântec popu-lar bulgăresc, interpretat cu entuziasmde un cor constituit din circa 100 deelevi.

Apoi, în timp ce pe ecranul sălii despectacole rula un material în formatPower Point, dedicat fiecărei ţări, eleviiprezentau un moment considerat deei reprezentativ pentru musafirii lor.Astfel, pentru România, pe ecran rulauimagini cu Ciprian Porumbescu şi Ge-orge Enescu sau Palatul Parlamentului,iar elevii interpretau în limba românămelodia “Dragostea din tei”. Pentruoaspeţii spanioli, de exemplu, au in-terpetat un dans flamenco, pentru ceidin Turcia o melodie comună Bulga-riei şi Turciei (dar şi României), pentru

italieni un elev a interpretat melodia“O sole mio”. Spectacolul a continuatcu un scurt recital folcloric susţinutvocal de o elevă a şcolii, apoi alte eleveau prezentat dansuri populare şi dan-suri de societate.

Ateliere de lucru

În următoarele zile, s-au desfăşuratactivităţi în școală, elevii participândla ateliere de lucru pe diferite teme,mai ales cu specific ecologic, aceastafiind tematica proiectului< realizareaîn echipe mixte a unor afişe care săilustreze modul în care elevii văd in-fluenţa mediului asupra planetei saucum doresc ei să arate planeta Terra>realizarea unor colaje care să ilustrezenatura din seminţe, frunze şi alte ma-teriale provenite din natură. Nu au lip-sit însă nici asistenţele la ore (la clasa0, la ora de limba engleză sau la cea de

muzică – unde elevii învăţau cântecetradiţionale despre iarnă)> vizitareaşcolii> participarea elevilor la ore ală-turi de elevii care i-au găzduit (de ma-tematică, limba engleză, arte). Ca la fiecare mobilitate, elevii din toateţările au derulat acasă diferite proiectesau experimente pe care le-au prezen-tat în Bulgaria. Unul dintre proiectelecu privire la influenţa poluării echipaRomâniei l-a avut de prezentat în echi-pă mixtă cu partenerii din Turcia. To-todată echipa din \ara noastr[ a pre-zentat revista “Eco-society” Nr. 3 dinanul 2013, realizată de elevi şi cadredidactice.

Cadrele didactice au participat laîntâlnirea în cadrul căreia s-au stabilittemele şi activităţile pentru viitoareleproiecte, calendarul de desfăşurare aacestora, precum şi programul pentruviitoarea întâlnire care va avea loc înSpania.

Vizite tematice

Pe lângă activităţile din şcoală, auavut loc şi anumite vizite tematice,pentru ca oaspeţii să se familiarizezecu istoria, cultura şi tradiţiile zoneirespective< vizitarea centrului istorical oraşului Ruse (Muzeul de Istorie,Muzeul de Artă, repere arhitecturalemai ales în stil baroc, teatru, operă,Monumentul Libertăţii, faleza Dună-rii, Biserica “Sfânta Treime”), excursiela Velico Târnovo, unde s-a vizitat ce-tatea de scaun a ţarilor care au conduscel de-al Doilea Ţarat Bulgar.

Ultima zi a fost dedicată evaluăriiîntâlnirii de proiect şi înmânării cer-tificatelor de participare celor prezenţila această mobilitate.

Beneficii

Partenerii din ţările participanteau avut oportunitatea de a lucra înechipă pentru interesul comun, de a-şi exersa cunoştinţele de limba englezăîn situaţii reale de viaţă> de a utilizacalculatorul pentru a crea o comuni-tate educaţională la nivel internaţionalcu ajutorul unei platforme de comu-nicare> de a face experimente> de a cu-noaşte în mod real ţările participante(sistemul educaţional, cultura, tradiţii-le, istoria, mentalităţile, comporta-mentele).

Echipa noastră a remarcat că întrenoi şi partenerii din Bulgaria există si-militudini în ceea ce priveşte folclorul,anumite tradiţii, credinţa (ortodoxă),unele cuvinte (influenţa slavă), bucă-tăria (preparatele culinare), trecutulistoric.

Următoarea vizită din cadrul pro-iectului va avea loc în luna martie aanului viitor, în Spania.

Programul este finanţat cu spriji-nul Uniunii Europene cu titlul “Takenothing but photos, leave nothig butfootprints, kill nothing but time”.

Informa\iile ne-au fost comunicatede bibliotecara Camelia Dumitru.

A consemnat V. Nechita

Elevii clasei a III-a Ade la :coala nr. 10,spiridu;i pentru o zi

Elevii școlii gazdă au prezentat în onoarea musafirilor lor din cele ;ase ţări partenere - România, Turcia, Germania,Polonia, Italia și Spania - un spectacol artistic

O delega\ie a :colii Blaga a vizitatBulgaria, printr-un proiect Comenius

Chiar dacă, din cauza lucrărilorde renovare stagiunea actuală nu sepoate desfășura în clădirea Teatruluide Nord, Trupa Harag György își aș-teaptă spectatorii cu un program va-riat. Astfel, în a doua jumătate a luniidecembrie, iubitorii de teatru vor fidelectați cu spectacole prezentate con-form următorului program, remis deBiroul PR al Trupei Harag György<duminică, 15 decembrie, copiii vor fiașteptați în fața scenei, la ora 10.00 vafi prezentată piesa Grădina zânelor -Casa de Cultură a Sindicatelor, salamică> ora 12.00 - Grădina zânelor -Casa de Cultură a Sindicatelor, salamică> luni, 16 decembrie, ora 10.00 -Grădina zânelor - Casa de Cultură aSindicatelor, sala mică> ora 12.00 -Grădina zânelor - Casa de Cultură aSindicatelor, sala mică. Marți, 17 de-cembrie, actorii sătmăreni vor pleca

în turneu la Oradea, unde, de la orele13.00 și 19.00 vor prezenta spectacolulTărâmul fericirii. Miercuri, 18 decem-brie, din nou acasă, de la ora 10.00 -Grădina zânelor - Casa de Cultură aSindicatelor, sala mică> ora 12.00 -Grădina zânelor - Casa de Cultură aSindicatelor, sala mică. Joi, 19 decem-brie, la Teatrul din Oradea, de la ora17.00 - Tărâmul fericirii.

Luni, 30 decembrie, ora 18.00, însala mare a Casei de Cultură a Sindi-catelor Satu Mare va avea loc premierapiesei< Eisemann Mihály - Zágon Is-tván - Somogyi Gyula< Ghinionistul,spectacol titrat în limba română.Marți, 31 decembrie, ora 18.00 - Ei-semann Mihály - Zágon István - So-mogyi Gyula< Ghinionistul - Casa deCultură a Sindicatelor Satu Mare, lafel și acesta, titrat în limba română.

Eva L.

Programul sec\iei maghiare a Teatrului de Nordpentru a doua jum[tate a lunii decembrie

La începutul săptămânii, cu ajutorulFundaţiei Hans Lindner din Satu Mare,Moș Nicolae a ajuns și în județul nostru,la 500 de copii de grădiniţă şi elevi dinclasele primare din câteva sate mai greuaccesibile.

Tiberiu Koczinger, directorul fun-daţiei ne-a relatat că aceste pachete suntvaloroase, ele fiind pregătite cu mult en-tuziasm de copiii din Germania pentrusemenii lor din România. Alături detradiţionalele dulciuri, pachetele conținjucării și alte obiecte destinate copiilorcu vârstă cuprinsă între 4 şi 10 ani, de laperiuţă şi pastă de dinţi până la creioanecolorate şi caiete, penare, stilouri şi altele.Luni, de exemplu, sala de sport dinOraşul Nou a devenit neîncăpătoarepentru copiii din Remetea Oaş, Prilogși Mujdeni, care s-au adunat aici să în-tâmpine cu cântece de bucurie şi colinde

darurile venite din Bavaria. Din OraşuNou maşina Moșului, încărcătă cu ca-douri s-a îndreptat spre Potău, unde, lafel ca în prima locație, a fost așteptatăcu mari emoții. Și aici, elevii și preșco-larii s-au bucurat mult de darurile fru-mos ambalate, în pachete colorate.

Apoi Moșul, cu cele trimise de miciiajutori ai Moșului, din Bavaria și-a con-tinuat drumul spre localităţile din zonaTăşnadului< Săuca, Căuaş și Ghenci. In-terlocutorul nostru a subliniat faptul că,în mod intenţionat sunt alese ca desti-nație localităţile îndepărtate şi greu ac-cesibile, unde poate, viaţa este mai ane-voioasă. În aceste locuri cadourile își gă-sesc mai bine rostul, deoarece, la țară,mai ales în acele sate uitate de lume co-piii știu să se bucure și de jucăriile sauobiectele mai puțin scumpe.

E. L.

500 de pre;colari din Satu Mare au primit cadouri din Bavaria prin Funda\ia Hans Lindner

EDUCA}IE

4 Informa\ia de Duminic[/15 decembrie 2013

MAGAZINMenținerea poporului în ne;tiință ;i prostie. A face în a;a fel ca poporul să

nu înțeleagă tehnologiile ;i metodele folosite pentru controlarea ;i robirea lui.Calitatea educației dată claselor inferioare trebuie să fie cât mai slabă, încât pră-pastia de ne;tiință, care separă clasele de jos de cele de sus să fie ;i să rămână deneînțeles de cele dintâi.

Cea mai comună boală din lume - aşaeste considerată „răceala”, cum o numimcel mai adesea, sau guturaiul.

Toată lumea a avut aşa ceva - de câteori, nici nu se mai ştie, din copilărie pânăla vârsta adultă. Bizar pentru o epocă încare informaţia medicală este mai la în-demână ca oricând, răceala, aşa banalăcum este, e totuşi curios de puţin cunos-cută< savanţii se trudesc să-i înţeleagă me-canismele, iar în rândul publicului larg,ceea ce ştiu îndeobşte oamenii despre eaeste, prea adesea, eronat.

Răceala este produsă de frig

Răceala nu este cauzată de frig, ci deagenţi patogeni specifici - în speţă, niştevirusuri. Prin urmare, guturaiul este o vi-roză, o boală virală. Peste 200 de tipuri devirusuri pot produce simptomele specificeguturaiului, de cele mai multe ori fiindvorba despre virusuri dintr-o categorienumită rinovirusuri. Deseori se întâmplăsă fie vorba despre o infecţie cu mai multeasemenea virusuri deodată.

E de reţinut că nu frigul este cauza gu-turaiului, ceea ce înseamnă că nici denu-mirea de "răceală" nu e cea mai corectă.

Guturai, gripă, tot aia…

Greşit. Guturaiul şi gripa nu sunt ace-laşi lucru, chiar dacă, de obicei, îşi facapariţia cu simptome asemănătoare< stră-nut, tuse, dureri în gât, congestie nazală(nas înfundat), secreţii nazale, dureri mus-culare, stare de oboseală şi slăbiciune,uneori febră... Însă gripa este produsă deun alt tip de virusuri, virusurile gripale,din familia ortomixovirusurilor, mult maiagresive decât virusurile ce produc răceala,de unde şi simptomele mult mai accen-tuate ce semnalează instalarea gripei< du-rerea de cap este adesea severă, starea derău e mai pronunţată, febra e mai mare…Boala durează mai mult şi riscul compli-caţiilor este şi el mai ridicat în cazul gripeidecât al guturaiului, cel mai des întâlnităfiind pneumonia.

Când răceşti, trebuie să iei antibiotice ca să-ţi treacă

Probabil cunoaştem cu toţii persoanecare, la cel mai mic semn de răceală, seapucă şi iau nişte pastile de antibiotice pecare le aveau prin casă cine ştie de când,ori se duc şi cumpără de la farmacie nişteantibiotice care se dau fără reţetă.

Problema este că antibioticele sunt efi-ciente împotriva bacteriilor, dar nu şi îm-potriva virusurilor. Nu există niciun tra-tament care să vindece răceala, tratândcauza ei, adică omorând virusul. Trata-mentul răcelii este simptomatic, adresân-du-se efectelor, nu cauzei.

Oricum, guturaiul, această viroză ba-nală, umileşte, prin complexitatea ei, lu-mea ştiinţifică, în ciuda tuturor eforturilefăcute de cercetători pentru a obţine unmedicament antiviral eficace. Având învedere că boala cu pricina poate fi produsăde peste 200 de tipuri de virusuri, nici nue de mirare…

Vestea bună este că, în imensa majo-ritate a cazurilor, guturaiul este o virozăuşoară, care trece în câteva zile, cu trata-ment simptomatic, însoţit de odihnă.(Odihna e foarte importantă> unul dintreprimele lucruri pe care trebuie să le facemcând răcim, spun medicii, este să încercămsă dormim ceva mai mult, pentru ca astaajută sistemul imunitar să vină de hac vi-rusului care ne-a invadat. E o metodă sim-plă şi eficientă, după cum şi metoda ceamai eficientă de limitare a răspândirii gu-turaiului - şi a gripei, este tot una simplă<spălarea frecventă pe mâini cu apă şi să-pun.) De unde şi vorba< guturaiul trece,cu tratament, într-o săptămână, iar fărătratament - în 7 zile…

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Femeile şi bărbaţii chiar gân-desc în mod fundamental diferit,conform concluziilor unui studiucare indică faptul că intercone-xiunile din creierul uman se pro-duc în mod diferit, în funcţie degen, transmite LiveScience.com.

Acest studiu, ce a fost realizat prinimagistică magnetică pe aproximativ1.000 de adolescenţi, a descoperit că labărbaţi există mai multe conexiuni în ca-drul emisferelor cerebrale, în timp ce lafemei există mai multe conexiuni întrediferitele emisfere.

Rezultatele, care se aplică la întreagapopulaţie şi nu doar la cazuri individuale,sugerează că bărbaţii au un creier opti-mizat pentru abilităţi motorii, în timp cefemeile au un creier optimizat pentru aîmbina intuiţia cu gândirea analitică.

Conexiunile din față în spatela bărbați, mai puternice de-cât la femei

“În medie, la bărbaţi conexiunile dinfaţă în spate (ale părţilor creierului) suntmai puternice decât la femei”, în timp ce“femeile au conexiuni mai puternice dela stânga la dreapta”, a explicat coordo-natoarea acestui studiu, Ragini Verma,profesor asociat la Şcoala de Medicinădin cadrul Universităţii din Pennsylva-nia. Ea a avertizat însă împotriva gene-ralizărilor pornind de la aceste rezulta-te.

Există însă foarte puţine studii careau demonstrat că femeile şi bărbaţii auinterconexiunile din creier realizate di-ferit.

În cadrul acestui ultim studiu oame-nii de ştiinţă au scanat creierele a 949 detineri cu vârsta între 8 şi 22 de ani (428

de bărbaţi şi 521 de femei) folosind o for-mă de RMN denumită DTI (DiffusionTensor Imaging) – o tehnică neuroima-gistică de măsurare a difuziei anizotropea moleculelor de apă în cadrul ţesutuluicerebral. Cercetătorii i-au analizat pe par-ticipanţi atât ca pe un singur grup, cât şipe categorii de vârstă.

Per total, tinerii bărbaţi au dezvoltatconexiuni mai puternice în cadrul emis-ferelor cerebrale, în timp ce tinerele femeiprezentau conexiuni mai puternice întrediferitele emisfere, conform studiului pu-blicat în ultimul număr al revistei Pro-ceedings of the National Academy ofSciences.

De cealaltă parte însă, în ceea ce pri-veşte cerebelul (cu rol în coordonareaactivităţii musculare, în coordonareamişcărilor de fineţe şi în păstrarea echi-librului static şi dinamic) situaţia s-a in-versat, bărbaţii prezentând conexiunimai puternice între emisfere.

Strategii de manipularea maselor

Femeile ;i b[rba\ii gândesc fundamental diferit

15 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 5

Mituri ;i adev[ruridespre r[ceal[

Pentru Chomsky (AvramNoam Chomsky este un lingvistși activist politic american, pro-fesor emerit la MIT) ’’libertateade exprimare este mai importantădecât orice versiune a faptelor sus-ținută de ordinea stabilită, oricarear fi raportul pe care aceasta îl în-treține cu adevărul faptelor in si-ne.”

Chomsky evocă diferitele tehnici demanipulare ;i, în primul rând, strategiadiversiunii, scrie ziuanews.ro.

Strategia diversiuniiconstă în deturnareaatenției publicului

Strategia diversiunii constă în detur-narea atenției publicului de la problemeleimportante ;i de la schimbările hotărâtede elitele politice ;i economice, printr-un potop continuu de distracții ;i de in-formații neînsemnate. Chomsky anali-zează diferitele tehnici de spălare a cre-ierului, pe care o îndur[ poporul nostru.

Care sunt strategiile de manipulare

1. A distrage în permanență atențiapublicului, departe de adevăratele pro-bleme sociale, captivată de subiecte fărăimportanță adevărată. A ține mereu pu-blicul ocupat, ocupat, ocupat, fără nici"un timp pentru gândire" scrie Chom-sky.

2. A cauza probleme ;i apoi, a oferisoluții. Această metodă se mai nume;te;i "problemă – reacție – soluție". Deexemplu< dezvoltarea intenționată a vio-lenței urbane sau organizarea de atentatesângeroase, pretinse antisemite, pentruca publicul să ceară legi represive, în de-trimentrul libertății.

3. Strategia “în degradeu”. Pentru capublicul să accepte o măsură inaccepta-bilă, este de ajuns să fie aplicată în modprogresiv, în “degradeu”, pe o durat[ dezece ani. În acest fel, au fost impuse con-diții sociale ;i economice absolut noi din1980 până în 1990. :omaj masiv, imigra-ție – invazie, precaritate, flexibilitate, de-

localizări, salarii care nu mai asigură unvenit decent, iată schimbările care ar fiprovocat o revoluție dacă ar fi fost apli-cate în mod brutal.

4. Strategia acțiunii cu date diferite.O alt[ manieră de a obliga publicul săaccepte o hotărâre nepopulară este de ao prezenta ca “dureroasă, dar necesară’’,obținând acordul publicului în prezent,pentru aplicarea în viitor. Este mult maiu;oară acceptarea unui sacrificiu viitordecât al unuia apropiat. În primul rând,pentru că efortul nu trebuie făcut ime-diat, apoi, pentru că publicul are mereutendința de a nădăjdui că “totul va mergemai bine mâine” ;i că sacrificiul cerut vaputea fi evitat. Exemplu recent< trecereala Euro ;i pierderea suveranității mone-tare ;i economice, acceptate de țările eu-ropene între 1992 – 1995 ;i aplicate în2002.

5. A se adresa publicului ca unor co-pii mici. Cea mai mare parte a publicită-ților destinate marelui public folosescdiscursuri, argumente, personaje ;i unton absolut copilăre;ti, aproape debile,ca ;i cum spectatorul ar fi un copil micsau un handicapat mental. De ce oare de

12 ani? ”Dacă ne adresăm unei persoaneca ;i cum ar avea 12 ani, atunci aceasta,prin sugestibilitate ;i cu o oarecare pro-babilitate, va avea un răspuns sau o reac-ție tot atât de lipsită de simț critic ca alunui copil de 12 ani” analizează Chom-sky.

6. A face apel mai mult la partea emo-țională decât la gândire. Este o tehnicăclasică pentru a opri analiza rațională ;i,deci, simțul critic al oamenilor. În plus,folosirea emoționalului deschide accesulla subcon;tient, pentru implantarea unoranumite idei, dorințe, spaime, pulsiunisau comportamente.

7. Menținerea poporului în ne;tiință;i prostie. A face în a;a fel ca poporul sănu înțeleagă tehnologiile ;i metodele fo-losite pentru controlarea ;i robirea lui.Calitatea educației dată claselor inferioa-re trebuie să fie cât mai slabă, încât pră-pastia de ne;tiință, care separă clasele dejos de cele de sus să fie ;i să rămână deneînțeles de cele dintâi.

8. A ̀ ncuraja publicul să se complacăîn mediocritate. A încuraja publicul s[creada că e “bine” a fi prost, vulgar ;i in-cult. A-l îndopa cu seriale ;i emisiuni de

tele-realitate, telenovele, ni;te dobitoceniimonstruoase.

9. A înlocui revolta cu învinovățirea.A face omul să creadă c[ numai el singureste vinovat de propria-i nenorocire, dincauza unei inteligențe insuficiente, sau acapacităților ;i eforturilor necorespun-zătoare. Astfel, în loc să se ridice împo-triva sistemului, individul se subestimea-ză ;i se învinovățe;te, ceea ce creează ostare depresivă, având ca efect abținereade la acțiune. :i, fără acțiune, nu existărevoluție!

10. A cunoa;te oamenii mai bine de-cât se cunosc ei în;i;i. În ultimii 50 deani, progresele fulgerătoare ale ;tiințeiau săpat o pr[pastie crescândă între cu-no;tintele publicului ;i acelea deținute;i folosite de elitele conducătoare. Mul-țumită biologiei, neurobiologiei ;i psi-hologiei aplicate, ”sistemul” a ajuns la cu-noa;terea avansată a făpturii omene;ti,fizic ;i psihic. Sistemul cunoa;te indivi-dul mediu mai bine decât el însu;i.Aceasta înseamn[ că, în majoritea cazu-rilor, sistemul deține un control mai mare;i o putere mai importantă asupra oa-menilor decât ei `n;i;i.

A distrage în permanență atenția publicului, departe de adevăratele probleme sociale, captivată de subiecte fără importanțăadevărată

6 Informa\ia de Duminic[/15 decembrie 2013

Dup[ 20 de ani de la Marea Unire din 1 În 15 decembrie 1938, Regelui Carol al II-lea i-a fost expusă situa\ia din \ară ;i nemul\um

“SireTimp aproape de o mie de ani, Rom]nii

din Transilvania ;i Banat au îndurat toatesuferin\ele ;i pierderile na\ionale, prici-nuite de jugul unei st[p]niri du;m[noa-se(... )

Trei elemente au fost componentele dec[petenie ale ideologiei politice rom]ne;tide peste Carpa\i< ideea na\ional[, dreptateasocial[ ;i regimul democratic. Aceste treiprincipii, ad]nc împletite ;i organic legate,formau în spiritul Ardealului ;i Banatuluio treime at]t de str]ns[, înc]t se confundauîn acela; mare ideal de eliberare, de unire;i de în[l\are a na\iunei. ( ... )

Dac[ a fost natural ca regimul feuda-lilor str[ini s[ fie reac\ionar ;i anti-social,potrivnic votului universal ;i reformeloragrare, pentru Rom]nii din Ardeal ;i Banattriumful cauzei na\ionale a fost identic cuînf[ptuirea imediat[ a acestor dou[ refor-me fundamentale. În spiritul Rom]nilornumai prin aceste reforme se putea pecetluipr[bu;irea regimului str[in, se d[dea sa-tisfac\ie nevoilor ;i sentimentelor mul\imii;i se chez[;uia definitiv permanen\aRom]niei în noile provincii.

Un stat rom]nesc, f[r[ democra\ie ;if[r[ dreptate social[ pentru \[rani ;i mun-citori, ar însemna pentru ardeleni un na\io-nalism golit de o bun[ parte din con\inutullui real ;i ar fi continuarea vechilor ne-drept[\i sub form[ nou[, na\ional[. Tocmaide aceea conduc[torii cari au convocat ;iau condus adunarea de la 1 Decembrie1918 la Alba-Iulia, proclam]nd principiulînsu;i al unirei cu \ara-mam[, au înscrisîn acela; timp necesitatea celor dou[ re-forme fundamentale în îns[;i revolu\ia ces-a votat, în\eleg]nd ca ele s[ fac[ parte in-tegrant[ ;i organic[ din textul ei istoric, pecare îl anex[m.

Hot[r]rile de la Alba-Iulia nu au con-stituit o simpl[ enun\are de deziderate, ciun program politic precis la a c[rui reali-zare s-a p[;it cu hot[r]re ;i cu loial[ ones-titate chiar a doua zi dup[ adunarea de laAlba-Iulia.

Consiliul Dirigent, ales în ziua de 2 De-cembrie 1918 de "Marele Sfat Na\ional",emana\ia adun[rii de la Alba-Iulia, a depusjur[m]ntul de fidelitate pentru Regele Fer-dinand, ca un prim semn de încorporareîn noua \ar[. El a trecut îndat[ în compe-ten\a guvernului central din Bucure;ti ser-viciul afacerilor externe pentru nouile pro-vincii ;i directivele politicei monetare.Pre;edintele Consiliului Dirigent, d-ul Iu-liu Maniu, a ordonat mobilizarea general[;i prin d-ul General (Ioan -n.m.) Boeriu(de Polichna -n.m.) ;i colaboratorii lui, aorganizat pe teritoriul Transilvaniei ;i Ba-natului corpurile de armat[ VI ;i VII, carepe urm[ s-au încorporat în armatarom]neasc[. Dup[ aceste prime acte deunire ;i integrare în organismul statuluirom]n, el a organizat serviciul judiciar, ser-viciul administrativ ;i poli\ienesc ;iînv[\[m]ntul de toate gradele.

Tot în Consiliul Dirigent a realizat re-forma electoral[ pe baza votului universal;i a legiferat reforma agrar[ pentru nouileprovincii> ca urmare s[tenii au început s[intre în posesiunea p[m]ntului expropiat,chiar în campania agricol[ urm[toare. În-tr-un cuv]nt el a pus în aplicare practic[principiile cuprinse, în revolu\iile adun[riide la Alba-Iulia< desfacerea de vechiul statmaghiar, independen\a, libertatea ;i uni-tatea na\ional[, a realizat dreptatea social[pentru s[teni ;i a asigurat cet[\enilorexerci\iul legal al drepturilor civile ;i poli-tice. În sf]r;it, pentru asigurarea dreptu-rilor minorit[\ilor na\ionale, Consiliul Di-rigent a pus în aplicare, în mod provizoriu,chiar legea na\ionalit[\ilor, legiferat[ în ve-chia Ungarie înc[ în anul 1868, lege ne-aplicat[ de toate guvernele ungure;ti ;ir[mas[ în întregime liter[ moart[ p]n[ launire.

Binefacerile noului regim, îndrumatde principiile unei democra\ii na\ionale,con;tiente ;i dinamice, plin[ de av]nt crea-tor, s-au ivit în scurt timp. Dup[ patru anide stare de r[zboi, care ascu\ise suferin\ele;i nemul\umirile popula\iunii aproapep]n[ la paroxism, pr[bu;irea vechii auto-rit[\i desl[n\uise în primele s[ptam]ni lup-te ;i v[rs[ri de s]nge între cele trei neamuri

;i dezordini fatale în asemenea situa\ii detranzi\ie. Ele amenin\au s[ duc[ la anarhi-zarea ;i bol;evizarea provinciei, dar imen-sul capital politic de încredere ;i simpatiede care se bucura noul regim rom]nesc i-a dat autoritatea s[ stabileasc[, cu m]n[energic[, ordine des[v]r;it[ în timpul celmai scurt, în tot cuprinsul provinciei. (... )

Astfel în primii ani de la unire s-as[l[;uit în Ardeal ;i Banat o ordinedes[v]r;it[, mul\umire sufleteasc[ ;i obun[ stare material[, invidiat[ ;i de statelevecine. Ele erau un bun augur de viitoareprosperitate economic[ ;i de consolidarena\ional[.

În aceast[ form[, Consiliul Dirigent asatisf[cut complet îndatoririle pentru carea fost ales> nu a putut îns[ s[ încorporezeîn Statul rom]n întreg teritoriul cuprins întratatul din 1916 încheiat cu Alia\ii, dincauza hot[r]rii nefavorabile, în aceast[ pri-vin\[, a Conferin\ei de Pace, ;i nu a pututcontribui la realizarea nouii constitu\ii, a;acum prev[zuse în rezolu\iunea dela Alba-Iulia, el fiind dizolvat de guvernul centralîn împrejur[ri cari se v[d din anexa al[tu-rat[. Constitu\ia de la 1923 a fost impus[Transilvaniei ;i Banatului, ca ;i \[rii întregi,în mod abuziv, f[r[ consim\[m]ntul ei.

Epoca de construc\iune na\ional[, ca-racterizat[ printr-o oper[ pozitiv[ care întimp de un an ;i jum[tate a creat din nimico întreag[ organiza\ie de stat rom]neasc[,a luat sf]r;it brusc prin dizolvarea Consi-liului Dirigent. Odat[ cu activitatea lui s-a întrerupt ;i un proces de consolidarena\ional[, at]t de însemnat pentrudes[v]r;irea unirei ;i pentru asigurarea eiîn vederea crizelor externe pe cari un spiritclarv[z[tor ar fi putut s[ le prevad[ înc[de atunci. În ciuda avertismentelor ;i pro-testelor necontenit repetate, ale conduc[to-rilor ardeleni ;i b[n[\eni ;i cu un dispre\des[v]r;it pentru obliga\iile morale, luatela proclamarea unirei, s-au s[v]r;it gre;elipolitice, care privite în lumina situa\iei ac-tuale, apar tot mai evidente. ( ... )

~n loc de o nou[ epoc[ de refacere ma-terial[ ;i de în[l\are moral[ s-a continuatopera de umilire a provinciilor ;i de pau-perizare, înl[turarea elementului rom]nescardelean ;i b[n[\ean din func\iunile pu-blice imorale ;i printr-un favoritism cu ni-mic justificat. ( ... )

SireÎn afara acestei nemul\umiri cu carac-

ter general pe cari le exprim[m fa\[ de re-gimul politic, aplicat \[rii întregi, noi tran-silv[nenii ;i b[n[\enii, suntem nevoi\i s[înf[\i;[m Majest[\ii Voastre cunemul\umirile noastre speciale, pricinuitede politica de guvern[m]nt aplicat[ pro-vinciilor noastre ;i locuitorilor ei.

Sistemul centralist nu a în\eles aceeace înc[ pentru Rom]ni a fost un principiuelementar de în\elepciune politic[> metodade asimilare treptat[, f[r[ proced[ri vio-lente, a noilor provincii, prin respectareatradi\iilor, a concep\iilor ;i datinilor res-pective, prin descentralizarea serviciilorpublice ;i prin atragerea elementelor localereprezentative ;i de valoare la o colaborareactiv[ în via\a public[ ;i administrativ[.

Aceste metode de în\elepciune politic[au fost c[lcate în picioare fa\[ de o provin-cie care nu fusese, totu;i, cucerit[, ci seunise printr-un act de liber entuziast con-sim\[m]nt. Procesul de asimilare ar fi tre-buit s[ se fac[ treptat ;i cu pruden\[, nunumai spre a cru\a sensibilit[\ile, obiceiu-rile ;i institu\iile înr[d[cinate, dar ;i sprea nu smulge florile odat[ cu buruiana, sprea nu distruge ;i partea de tradi\ii bune ;is[n[toase, odat[ cu înl[turarea organiza\ieide stat ;i a influen\elor str[ine.

Ca pretutindeni în istorie, la toate ne-amurile asuprite, starea de subjugare l[saseîn Ardeal ;i Banat, pe l]ng[ ruinele unordureroase pierderi na\ionale, foloasele uneieduca\ii de con;tiin\[ na\ional[, de d]rz[afirmare a dreptului ;i de pre\uire a valo-rilor etice, superioare for\ei brutale ast[p]nitorilor vremelnici. Rom]nii arde-leni ;i b[n[\eni au adus în noua \ar[, pel]ng[ s[r[cia material[, fatal[ consecin\[a st[p]nirii str[ine, o bog[\ie sufleteasc[,afirmat[ cu sfioas[ m]ndrie. Poporul dinVechiul Regat, cu un sentiment care îi face

cinste, a apreciat ;i a elogiat mai mult caorice tocmai partea aceasta a aportuluiadus de noile provincii. S-a spus adesea c[aceast[ a;teptare a fost în;elat[ ;i c[ iluziilede;teptate în clipa unirii au f[cut loc de-cep\iei. Dar cum puteau s[ se realizeze spe-ran\ele puse în Ardeal ;i în Banat sub acestraport, c]nd abia dup[ un an ;i jum[tatede la unire, provinciile acestea au fost su-puse unui tratament care nu le îng[duiadec]t cel mult o dureroas[ lupt[ de defen-siv[ pentru ap[rarea democra\iei na\ionale;i a patrimoniului lor sufletesc, c[lcate înpicioare de jefuitorii urnelor, de profitoriisitua\iilor nevisate ;i de fo;tii tr[d[tori aicauzei na\ionale? :i în timp ce se f[ceatotul pentru a se exclude elementul arde-lean de la c]rma treburilor publice, c]ndbog[\iile Ardealului ;i Banatului erau aca-parate sistematic, opinia public[ depl]ngeacu mirare, c[, dup[ scurgerea at]tor ani dela unire, în ora;ele de peste mun\i nu areu;it s[ se formeze m[car un început deburghezie rom]neasc[. :i este caracteristicfaptul, c[ de;i Ardealul ;i Banatul au con-tribuit înc[ înainte de r[zboi în bun[m[sur[ la formarea burgheziei din VechiulRegat, acelea;i aptitudini ale ardelenilor,cari s-au valorificat în \ara-mam[ cu suc-ces, nu au putut s[ se creeze înc[ o clas[comercial[ ;i industrial[ rom]neasc[ la eleacas[. Recunosc]nd partea cuvenit[ soli-darit[\ii ;i rezisten\ii, opuse de minorit[\ilecari dominau importante pozi\ii anteriordob]ndite pe t[r]mul economic ;i social,r[m]ne totu;i o mare parte de r[spundereîn sarcina metodelor centralismului ;i afor\elor lui, cari au a;ezat interesele mes-chine politicianiste deasupra marilor in-terese na\ionale, pe cari o politic[ de statcondus[ de concep\ii superioare ar fi tre-buit s[ aib[ în vedere în nouile provincii.

În general, Rom]nii ardeleni ;ib[n[\eni, în loc de a spori for\a lor econo-mic[, se g[sesc într-o situa\ie inferioar[fa\[ de trecut. B[ncile ardelene, odinioar[m]ndria acestei provincii, în plin progresînainte de r[zboi, ast[zi sunt dobor]te lap[m]nt. Preo\imea, intelectualitatea, par-tea mai înst[rit[ a \[r[nimii au suferit pier-deri de miliarde. Dar ceea ce este mai du-reros este lipsa de credit ieftin pentru\[r[nime, care nemaiput]nd emigra înAmerica, nu mai este în stare s[-;i procurepe aceast[ cale capitalurile de investi\iunenecesare progresului ei, des[v]r;irii ;i mo-derniz[rii economiei rurale. Dintre toateconsecin\ele grave ale regimurilor ce amîndurat, starea de stagnare economic[ am]ndriei \[r[nimii ardelene, care au urmatpe conduc[torii ei politici în toate lupteledin trecut cu însufle\ire ;i a alergat cu în-credere curat[ la Alba-Iulia ca s[ votezeunirea, este fenomenul care ne umple maimult de durere ad]nc[ pe noi cari am mersîn fruntea ei în timpul acelor lupte.

Singura clas[ social[ care a sporit, înArdeal ;i Banat ca num[r este func\ion[ri-mea, în special clasa micilor salariza\i pu-blici, tr[ind din lefuri foarte modeste.

SireStarea de spirit din aceste provincii este

fr[m]ntat[ azi de alte preocup[ri mult maigrave, cauzate de consecin\ele numeroa-selor gre;eli s[v]r;ite de politica noastr[intern[ ;i extern[, cu deosebire în cursulanilor din urm[. ( ... )

De;i lovite în interesele lor vitale ;iumilite în m]ndria lor na\ional[ ;i încon;tiin\a lor democratic[, Ardealul, Ba-natul, Cri;ana ;i Maramure;ul nu numaic[ resping indignare ;i desgust continuelesuspect[ri de pretins separatism ce li searunc[ cu o jignitoare u;urin\[, dar suntad]nc chinuite de un sentiment de team[,grij[ ;i nesiguran\[ în ce prive;te viitorullor. ( ... )

:i ei mai constat[ situa\ia paradoxal[c[, în timp ce reprezentan\ii minorit[\ilordin Transilvania se pot întruni liber ;i suntaproape zilnic privi\i ;i asculta\i de guver-nan\ii \[rii, revendic[rile lor fiind satisf[cu-te repede ;i cu bun[voin\[, reprezentan\iipoporului rom]nesc, cari tr[iesc în aceia;iprovincie sunt \inu\i deoparte ;i nu au po-sibilitatea de a ar[ta g]ndurile ;i sim\irilece fr[m]nt[ mai mult ca oric]nd elementulde temelie al \[rii. ( ... )

Poporul nostru ardelean ;i b[n[\eaneste ad]nc respectuos fa\[ de autoritateade Stat, respectuos cu deosebire, fa\[ deautoritatea regal[, dar el a;teapt[ acela;respect pentru concep\iile ;i revendic[rilesale. El cere mai ales ca autoritatea s[ fierespectuoas[ de legi, de angajamentele lua-te ;i de drepturile naturale ale na\iunei.Precum nu a abdicat la aceste drepturi na-turale odinioar[ în fa\a feudalilor ;i mag-na\ilor, el nu consimte s[ abdice nici în no-ua \ar[ pe care a conceput-o ca a sa ;i pecare a contribuit s[ o întemeieze cu jertfasa. Pe s]ngele eroilor din Vechiul Regat,v[rsat în marele r[zboi cu prea mult[ îm-bel;ugare ;i pe luptele ;i revolu\iile Ardea-lului din cari au \];nit hot[r]rea de la Al-ba-Iulia, sunt a;ezate temeliile eterne aleacestei \[ri.

Nu în\elegem s[ vorbim acum în inte-resul unei provincii, oric]t de obijduit[, ;inu cerem nici privilegii, nici tratamentespeciale în serviciul unui interes regional.Cererile noastre sunt formulate în interesul\[rii întregi, care e ;i a noastr[, precum ;inoi nu vrem s[ fim dec]t ai ei pe totdeauna.Democra\ia, constitu\ionalismul parla-mentar, libert[\ile publice, exerci\iul legalal drepturilor civile ;i politice pentru pros-perarea \[rii întregi.

Declar[m cu hot[r]re c[ nu cerem res-pectarea rezolu\iunilor de la Alba-Iuliapentru a sl[bi unirea, ci pentru a consolida,nu pentru destr[marea ci pentru fortifica-rea na\ional[ ;i sufleteasc[ a neamului în-treg.

Punctele hot[r]rii de la Alba-Iulia nusunt condi\iuni puse unirii, dar sunt mo-dalit[\i de înf[ptuire, primite ;i aprobateîn mod solemn de Regele Ferdinand ;i deguvernul I. I. C. Br[tianu, prezentate con-ferin\ei de pace de la Paris ;i stabilite înmod precis pentru realizarea ;i consolida-rea ei - modalit[\i la cari nu putem renun\acu nici un pre\. ( ... )

Dac[ minorit[\ile se pl]ng c[ nu aufost respectate drepturile lor, noi constat[mc[ dictaturile au înc[lcat în primul r]nddrepturile noastre, ale poporului rom]n,asigurate la Alba-Iulia. ( ... )

Subsemna\ii fii ai Transilvaniei ;i Ba-natului, reprezentan\ii ai tuturor jude\elordin aceast[ provincie, ne prezent[m înain-tea Majest[\ii Voastre cu rug[mintea s[ bi-nevoiasc[<

-A dispune respectarea principiilorfundamentale ale Adun[rii de la Alba Iuliadin 1 Decembrie 1918,

-A reîntrona ordinea constitu\ional[,întemeiat[ pe principiile democra\ieina\ionale, pe reprezentan\[ parlamentar[real[ a na\iunii, pe un regim de legalitate,respectuos fa\[ de drepturile civile ;i poli-tice ale tuturor cet[\enilor, desfiin\]nd sta-rea de asediu ;i cenzura,

-A dispune urgenta înarmare ;i forti-ficare a \[rii pentru ap[rarea hotarelor sta-bilite în tratatele de pace,

-A împ[rt[;i Transilvania ;i Banatulcu dreapt[ participare la via\a de Stat ;iadministrativ[ ;i a ocroti interesele lorna\ionale, economice ;i culturale în m[suracuvenit[,

Ai Majest[\ii Voastre prea supu;i ;i preapleca\i<

Ss. Iuliu Maniu, fost pre;edinte al Con-siliului Dirigent, fost pre;edinte al Consi-liului de Mini;tri, Dr. Mihai Popovici, fostministru, senator de drept, Dr. EmilHa\eganu, fost ministru, Sever Bocu, fostministru> Prof. Dr. Valer Moldovan, fostsubsecretar de stat> Dr. Justin Mar;ie, fostprefect> Dr. Ioan Pop, fost subsecretar destat> Dr. Gheorghe Pop, fost subsecretar destat> Octavian Codru T[sl[uanu, fost mi-nistru> Dr. Aurel Dobrescu, fost subsecretarde stat, senator de drept> Ionel Pop, fost vi-ce-pre;edinte al Camerei Deputa\ilor> Dr.Victor Moldovan, fost subsecretar de stat>Dr. Victor Deleu, fost deputat de S[laj> Dr.Ioan Vescan, fost deputat Mure;> Dr. LiviuMic;a, fost deputat Some;> Dr. SimionT[ma;, fost senator Cluj> Valentin Poru\iu,fost senator Cluj> Dr. Simion Neme;, fostsenator Cluj> Prof. Dr. Augustin Popa, fostdeputat T]rnava Mic[> Dr. Virgil Solomon,fost deputat Odorheiu> Dr. Ilie Laz[r, de-putat Maramure;> Dr. Ieromin Stoichi\ia,fost deputat Sibiu> Dr. Cornel Bianu, fostdeputat Timi;> Dr. Aurel Leucu\ia, fost de-putat Timi;> Dr. Teodor Roxin, fost deputatBihor> Dr. Max Radovan, fost prefect Cara;>Dr. Justin Pop, fost senator Hunedoara> Dr.Aurel |e\u, fost deputat Ciuc> CostacheLupu, fost deputat Trei Scaune> Dr. AndreiDobo;i, fost deputat Satu-Mare ;.a.

REFLEC|IUNI :I NOTE EXPLICATI-VE

Iuliu Maniu ;i M

15 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 7

918, ardelenii s-au sim\it nedrept[\i\i mirile rom]nilor din Transilvania, Banat, Cri;ana ;i Maramure; printr-un Memorandum

Sire, Pentru o mai bun[ apropiere a celor

cuprinse în memorand, ne îng[duim a pre-zenta Majest[\ii Voastre ;i o expunere mailarg[ de considera\iuni de ordin politic,economic, psihologic, statistic, pe cari sesprijin[ afirma\iile lui.

CONSIDERA|II GENERALE

Dup[ toate aceste desf[;ur[ri, în ce sta-re a ajuns Na\iunea? Am ajuns la punctul care formeaz[ obiectulprincipal al acestui Memorand, pe care-la;ternem la treptele Tronului.

Care este bilan\ul a 20 ani a regimuluidin Ardeal ;i Banat? Se poate spune l[muritun complect dezastru. Ardealul ;i Banatulau fost \inute 20 de ani, cu o scurt[ excep\ie,în permanent[ opozi\ie. În ace;ti ani deopozi\ie lung[ s-au irosit toate for\ele lorcele mai bune. Înc[ dictatura liberal[ a mai\inut seam[ de oarecare aparen\e. Dictaturaactual[ a al[turat ;i aparen\ele. A trimis înfruntea celor 23 jude\e din Ardeal ;i Banatca Prefec\i 23 de Colonei activi din VechiulRegat. A pus în fruntea jude\elor militari.I-a sustras misiunii lor de osta;i ;i le-a datîns[rcin[ri politice. Ardealul ;i Banatul auprimit înf[\i;area de \inuturi sub ocupa\ie.În afar[ de jude\e, militarii au ocupat ;iora;ele, toate ora;ele din Transilvania ;iBanat. Din 68 de ora;e, în 64 au fost trimi;itot ofi\eri din Vechiul Regat. În urmareac\iei publice, num[rul acesta s-a redusmai t]rziu, dar sistemul a r[mas.

Ce însemna aceast[ ocupa\ie militar[,aceast[ sustragere a at]tor colonei, activi,de la menirea lor? Sau c[ avem o pletor[inutil[ de ofi\eri, c[rora nu ;tim ce între-buin\are s[ le d[m, sau dezorganizarea Ar-matei, sl[birea ei, tocmai pe aceste vremuricritice. La noi Armata a fost \inut[ departede politic[. Aceasta a f[cut for\a ei. O Ar-mat[ care cap[t[ gustul politicei nu mai earmat[. Cu ce drept s-a f[cut ocupareaPrim[riilor din Ardeal? Averile comunalesunt averi, bunuri private. Aceast[ ocupa\ienu se poate face dec]t cu dreptul R[zbo-iului. :i nici cu aceasta. Oamenii str[initrimi;i astfel nu mai sunt primari, ci cus-tozi, numi\i în averi inamice. În timpul dinurm[ au fost înlocui\i mai mul\i ofi\eri cucivili. :i mai r[u. Recrutarea acestora seface în Bucure;ti la o burs[ a cafenelelor.

Nu se poate îndeajuns caracteriza o deca-den\[ de drept, la care am lunecat. S-arp[rea c[ o preg[tire, con;tient[, metodic[a drumului spre bol;evism?

DESCENTRALIZAREA

Probabil pentru a contracara pu\inefectele acestei ocupa\iuni în Ardeal ;i Ba-nat, sau, pentru a preveni oarecarereac\iuni cari se desinau în str[in[tate, Dic-tatura Majest[\ii Voastre a f[cut în prip[descentralizarea! ... Dar parc[ aceasta erareforma noastr[ cea mai hulit[, def[imat[,menit[ s[ dea satisfac\ie strig[telor Pro-vinciilor> era legea noastr[ cea desfiin\at[la 1931, printr-un guvern care salva \aracontra noastr[ ;i venise la c]rm[ pentruacea singur[ ra\iune> era legea lareînfiin\area c[reia nici nu eram l[sa\i s[ne mai g]ndim, c]nd la 1932 am mai re-venit odat[, iar noi la c]rm[, prin noroculnu ;tim c[rui joc constitu\ional, legea lacare guvernul de patru ani ce ne-a urmat,nici nu se g]ndea, fiindu-i du;man prin-cipal, legea, în fine, care se aduce acumf[r[ noi, dar evident, nu f[r[ meritul nostruprincipal. Sire, nu putem avea nimic contratriumfului ideilor noastre, fie ;i-n formaaceasta. Dar o chestiune de moralitate, deprincipiu se pune în prealabil.

Din experien\a noastr[ puteau ;ti c[ adescentraliza înseamn[ a nu relega, de laMinistere la \inut, numai atribu\iuni biro-cratice, ci ;i mijloacele. Asfel descentrali-zarea nu-;i merit[ numele, e numai des-concentrare, poate nici at]t. N-am relegatnici noi mijloacele, dar nu fiindc[ n-amvrut, s-au n-am ;tiut, ci fiindc[ n-am putut,am fost împiedica\i.

În asemenea împrejur[ri descentrali-zarea Dictaturei e mai mult o compromi-tere a ei. Pe urma ei recolt[m în Provinciinoui ;i complecte decep\ii. Ace;ti "rezi-den\i regali" nu sunt dec]t transmi\[toride acte, de la periferii la centru, cutii depo;t[, a;ezate în 10 \inuturi. Pe urma lornu r[sare nici o via\[ nou[, nici o rena;tere,toropeala merge înainte, doar nemul\umi-rea înregistreaz[ o nou[ cre;tere.

Vom ilustra cu un exemplu, ceea ce s-a f[cut cu ceea ce era a;teptat s[ se fac[.Lu[m exemplul \inutului Timi;. ~nfiin\atprin Legea Administrativ[ din 14.08.1939.|inutul administrativ Timi; cuprindea cir-

cumscrip\iile (jude\ele) Timi;-Torontal,Arad, Cara;, Severin, ;i Hunedoara -n.m.],\inut relativ bogat. Din acest \inut, Statulîncaseaz[ pe an aproximativ 5-6 miliarde.:ti\i c]t îi r[m]n din aceste miliarde pentrunevoile lui administrative, culturale, eco-nomice, sanitare, etc.? 200 milioane! At]tface bugetul \inutului Timi;! Legiuitorul areunit bugetele celor 5 jude\e cari îl com-pun ;i a creat \inutul. Mijloacele au r[masacelea;i, dar cheltuielile infructuoase ausporit, cu un organ în plus< Reziden\a. Cele200 milioane se cheltuiesc aproape în în-tregime pe salarii ;i materiale. Drumurilejude\ene, cari au fost în sarcina jude\elor,au trecut în sarcina Reziden\ei. Reziden\ale va l[sa în aceea; stare în care au dec[zutde mult. Dealtfel ;oselele na\ionale carisunt în sarcina Ministerului Drumurilor,n-au nici ele o soart[ mai bun[. În \inutulTimi;, Ministerul n-a f[cut nici un drummodern, autostrade p]n[ acum. De mul\iani sunt f[cute toate ;oselele interna\ionalemaghiare c]t ;i iugoslave, în autostr[zi pen-tru automobilism, noi n-avem nici una.(...)

Între timp am nimicit presa rom]ne-asc[ din Ardeal ;i Banat ;i i-am datneb[nuit[ înflorire cele minoritate. Sire,adev[rat[ er[ de abunden\[ are sub noiaceast[ pres[ str[in[. Înainte de r[zboi(1918), presa rom]neasc[ cea mai puter-nic[ era în Transilvania ;i Banat, nu în Re-gat. Sub asuprire, marile cotidianerom]ne;ti "Tribuna" (Sibiu), "Dreptatea"(Timi;oara), "Gazeta Transilvaniei"(Bra;ov), "Tribuna" (Arad), "Rom]nul"(Arad), "Lupta" (Budapesta), constituiauarmamentul nostru puternic în marealupt[ de afirmare. Dup[ 20 de ani? Nu maiexist[ pres[ rom]neasc[ în Ardeal ;i Banat.Locul ei l-au ocupat ziarele din Bucure;ti;i presa minoritar[. Da, presa minoritar[,fiindc[ chiar Rom]nii g[seau în ea o maifidel[ oglind[ a vie\ii locale. Aceasta i-aatras cetitori rom]ni. Astfel, aceast[ pres[minoritar[ a devenit universal[ în Ardeal;i Banat. Sprijinit[ de o puternic[ industrie,poate ;i de Budapesta, ea s-a dezvoltat în-tr-o neb[nuit[ m[sur[, maghiariz]nd ;igeneraliz]nd ;i în Statul Rom]n, anul]ndun proces de rom]nizare f[cut prin ;coli.Bilan\ul? Mai t]njesc azi dou[, trei coti-diane rom]ne;ti, care îns[ ce pot face fa\[de o difuzare de 64 de cotidiane de emi-siune a culturii maghiare ;i germane. Înplus î;i mai tr]mbi\[ ;i o persecu\iune. Cese poate face în contra acestei r[t[ciri co-lective care este politica rom]neasc[?( ... )

Politica vamal[ ;i industrial[, cartelu-rile de produc\ie ;i comer\ formeaz[lan\urile unei noi iob[gii.

B[ncile rom]ne;ti din Ardeal, cari întrecut au fost izvoarele principale de creditpentru \[r[nime, sunt, cu excep\ia a 4-5,complect ruinate. Ele nu sunt numai vic-timele conversiunii, ci ;i ale politicii descont a B[ncii Na\ionale, care a lovit siste-matic b[ncile rom]ne;ti din provincianoastr[. Din cifra total[ de 11 miliarde ascontului B[ncii Na\ioanle, Ardealul nuprime;te dec]t 867 milioane, din care 220milioane pentru b[ncile rom]ne;ti.

Situa\ia disperat[ a b[ncilor rom]ne;tidin Transilvania se poate u;or constata dinurm[toarele cifre< 149 b[nci rom]ne;ti ;i69 reuniuni de credit au avut în anul 1914,deci înainte de unire, un capital propriude 2 miliarde 622 milioane (recalculat înmoneda de azi), cifra depunerilor se ridicala 5 miliarde 125 milioane, iar rescontul ceprimeau era de 2 miliarde 392 milioanelei.

În anul 1936, capitalul lor social esteabia de 930 milioane, depunerile de 1 mi-liard 144 milioane lei, la rescontul abia de220 milioane, mai pu\in de a zecea partedin reescontul dinainte de unire. (...)

De altfel, b[ncile ardelene se g[sesc aziîn pragul lichid[rii din cauza deosebiriidintre termenul ce s-a stabilit pentru achi-tarea împrumuturilor datorate de clien\i(15 ani) ;i a termenului de restituire a de-punerilor (5 ani).

Din împrumuturile de gaj, BancaNa\ional[ n-a pl[tit în toat[ Transilvania,din suma de 151 milioane lei, dec]t cevapeste 7 milioane lei.

Tot asemenea este semnificativ pentru

via\a financiar[ din Ardeal faptul c[ Cre-ditul Industrial din Bucure;ti, din sumade 41 milioane, n-a acordat pentru miciiindustria;i din Ardeal dec]t 5 milioane.

În ce prive;te coopera\ia, situa\ia tran-silv[nenilor este direct lamentabil[. C]t[vreme totalul fondurilor b[ncilor populareîn întreaga \ar[ se ridic[ la 5 miliarde, celal tuturor institu\iilor de aceast[ natur[din Ardeal nu face nici 1 miliard. Regimulliberal (1933-37) a desfiin\at descentrali-zarea coopera\iei, creat[ prin legea R[du-canu din 1929. Uniunea de cooperative"Ardealul", precum ;i Uniunea delaTimi;oara au fost desfiin\ate, pentru ca or-ganizarea, propaganda ;i controlul mi;c[riicooperatiste în aceste provincii s[ se fac[de delega\i domicilia\i la Bucure;ti, carenu pot dezvolta o activitate serioas[ ;i con-tinu[. Uniunile dela Cluj ;i Timi;oara î;iformaser[ în cei 3 ani de func\iune un nu-meros personal de control, de organizare;i propagand[ în Ardeal ;i Banat, personalpreg[tit, care urma s[ fie arm[tura în jurulc[reia s[ se organizeze o mi;care coopera-tist[ vie ;i eficient[ în aceste provincii.

Ast[zi întreg personalul institu\iilorcentrale din Bucure;ti care lucreaz[ în Ar-deal ;i Banat este recrutat din Vechiul Re-gat.

Ca urmare a acestei politici, \[r[nimeadin Ardeal ;i Banat care cu 50-60 de ani înurm[ fusese scoas[ din ghiarele c[m[t[riei,prin înfiin\area re\elei de b[nci, întemeiat[de conduc[torii ardeleni de pe vremuri,azi, datorit[ politicii centralismului ferocea trecut în situa\ia de peste o jum[tate deveac ;i este stoars[ de l[comia unor ele-mente, care sunt plaga satelor. ( ... )

Situa\ia economic[ financiar[ mai multdec]t nefavorabil[ a transilv[nenilor se evi-den\iaz[ ;i prin faptul c[ transilv[neniisunt aproape exclu;i dela participarea ;iconducerea marilor intreprinderi indus-triale ;i bancare ale \[rii, de;i principaleleintreprinderi se întemeiaz[ pe bog[\iilenaturale ale Ardealului ca spre pild[< Pe-tro;ani, Re;i\a, Mica, Titan-C[lan-N[drag,Gazul metan, Astra Vagoane, I.A.E., Intre-prinderile forestiere ;i altele. Intreprinderide mine ;i p[duri, averi de multe milioanesunt aproape toate în m]ini str[ine. Chiar;i cele care sunt în m]ini rom]ne;ti, înconducerea lor, elementul ardelean este cutotul neglijat.

Ca ilustrare, cit[m c[ la institu\ia na\io-nal[ de minerit nu este nici un director ge-neral, nici un consilier tehnic, nici un sub-director ardelean, iar dintre 35 de ;efi deservicii ;i ;efi de exploat[ri, sunt numai 4ardeleni, iar din 54 ingineri, numai 18 ar-deleni.

În ceea ce prive;te conducerea central[din Bucure;ti a marilor b[nci ;i intreprin-deri, ardelenii sunt în num[r ridicol demic.

~n fa\a justei revendic[ri ca în func\iu-nile publice s[ fie aplica\i rom]nii din toateprovinciile, în propor\ie dreapt[ ;i în raportcu preg[tirea pe care o au, st[ dureroasarealitate c[ Ardelenii ;i B[n[\enii sunt ne-socoti\i în mod sistematic, nu numai în ceprive;te întreg teritoriul \[rii, ci chiar ;i peteritoriul provinciilor. O scurt[ privirearuncat[ pe datele statistice dovede;te acestfapt în mod dureros.

La serviciile centrale din Capital[ nug[sim nici un singur post de secretar ge-neral ocupat de vreun ardelean. La servi-ciile de Stat nu se g[se;te nici un directorgeneral ardelean. Num[rul directorilor latoate ministerele este de 5 ardeleni.

La înalta Curte de Casa\ie ;i Justi\iedin 94 magistra\i, sunt 9 ardeleni ;ib[n[\eni, iar la Consiliul Legislativ din 58sunt 4. La Ministerul Afacerilor Str[ine,în Corpul Diplomatic ;i Consular din to-talul de 197 de persoane, sunt 18 ardeleni;i b[n[\eni, adic[ nici a zecea parte. La Mi-nisterul de Finan\e din totalul de 137 defunc\ionari, dela ;efi de sec\ie din admi-nistra\ia centrală a Ministerului sunt nu-mai 6 ardeleni ;i b[n[\eni. La MinisterulEconomiei Na\ionale, în Administra\iaCentral[ din totalul de 92 func\ionari, suntnumai 4 ardeleni ;i b[n[\eni.

Aceast[ propor\ie este at]t de dure-

roas[ la ministerele cu func\ionarii mainumero;i ;i este mai nefavorabil[ pentruardeleni ;i b[n[\eni la celelalte ministere.

Tot at]t de insuportabile sunt st[rile înaceast[ privin\[ ;i celelalte servicii centrale,Banca Na\ional[, C[i Ferate, Po;ta ;i Tele-graf, Jandarmerie, Siguran\[ ;i Armat[. Caexplicare d[m c]teva date privitoare la ar-mat[ ;i P.T.T.

În armat[ din 23 generali de diviziesunt 2 ardeleni ;i b[n[\eni, din 160 generalide brigad[ sunt 5 ardeleni ;i b[n[\eni, iardin 2366 ofi\eri superiori p]n[ la gradulde maior inclusiv, numai 170 ardeleni ;ib[n[\eni.

În ce prive;te gradele inferioare deofi\eri, propor\ia este tot a;a de nefavora-bil[. Ea va deveni din an în an, înc[ ;i mainefavorabil[, deoarece la ;coalele militaredin Vechiul Regat nu se primesc aproapedeloc, iar la Liceul Militar "Mihai Viteazu"din T. Mure;, elevii ardeleni ;i b[n[\eni seprimesc în num[r foarte redus. Spre pild[la examenul de intrare din anul acesta, s-au primit bursieri din Vechiul Regat 34,iar din Ardeal ;i Banat 23. Cifra din urm[cuprinde ;i pe fiii ofi\erilor din VechiulRegat, afla\i înt]mpl[tor cu garnizoana înArdeal, astfel c[ în realitate num[rul arde-lenilor e mult mai mic.

~n Corpul Telegrafo-Po;tal dela Unirep]n[ în anul 1936 inclusiv s-au f[cut 171avans[ri de organe superioare de condu-cere ;i administra\ie, dela director generalp]n[ la inspector. Din acest num[r de 171sunt numai 21 ardeleni ;i b[n[\eni. În ceprive;te preg[tirea lor, din cei 150 func\io-nari superiori din Vechiul Regat numai 12au diferite licen\e ;i numai 5 bacalaureat,ceilal\i 133 au numai 4 clase secundare saumai pu\in. Din cei 21 de ardeleni, 8 suntDoctori în Drept, iar 13 bacalaurea\i. Întretimp, mare parte din ace;ti func\ionari ar-deleni au ie;it la pensie.

În prezent situa\ia este urm[toarea< din54 grade superioare propriu zise, Ardealul;i Banatul sunt reprezentate printr-un sin-gur director ;i 4 inspectori.

C]teva date din magistratur[, foarteimpresionante<

Dintre to\i magistra\ii rom]ni de peteritoriul Ardealului ;i Banatului, originaridin Vechiul Regat sunt 439, iar ardeleni ;ib[n[\eni 278. Adăug[m, c[ în Vechiul Re-gat nu se g[sesc Magistra\i ardeleni ;ib[n[\eni aproape deloc. Ca pretutindenia;a ;i în magistratur[, elementul ardeleaneste înl[turat dela conducere, ceea ce estecu at]t mai nejustificat, cu c]t din bro;uraal[turat[ se poate vedea, c[ chiar ;i cu oca-zia realiz[rii Unirei, Ardealul ;i Banatul auavut suficien\i intelectuali pentru a puteaconduce via\a administrativ[ ;i judiciar[,iar evident acum dup[ 20 de ani dela Unire,s-a creat o pletor[ de intelectuali ardeleni;i b[n[\eni, cari, îns[, sunt sistematicînl[tura\i, form]ndu-se o clas[ denemul\umi\i ;i de proletari intelectuali, ca-re în scurt[ vreme vor fi izvorul unor marigreut[\i în via\a noastr[ social[ de Stat.(...)

Noi suntem lupt[tori, reprezentan\ipolitici ai unui popor, iar nu sperjuri, niciconspiratori. Lupta noastr[ este o lupt[deschis[, în care nu primim a fi nici inti-mida\i nici a\]\a\i. N-avem nici orgoliileconvingerilor doctrinelor noastre, n-avemdec]t un orgoliu, cel al str[lucirii Coroanei;i al Na\iunii. Despotismul, autocra\ia, ti-rania creeaz[ inevitabil, fatal, luptele pen-tru libertate. Legile severe promulgate deMajestatea Voastr[ îi nume;te pe ace;tiaaltfel< delicven\i. Dar Societatea n-a v[zutîn ei niciodat[ delicven\i, ci eroi. La toatepopoarele ;i în toate vremurile. Nu e oarep[cat, strig[tor la cer, ca pe aceste vremuri,s[ se polarizeze astfel eroism rom]nesc,rom]n contra rom]n, c]nd împreun[ ;iînc[ nu suntem destui, s[ facem fa\[ peri-colelor? ( ... )

Drept urmare a acestor considera\iuni,dorin\a transilv[nenilor se concretizeaz[în rug[mintea respectuoas[<

Binevoi\i, Sire, a reda poporuluirom]n libertatea !”

Mihai Popovici

8 Informa\ia de Duminic[/15 decembrie 2013

DIET~

Cum ne aflăm în luna cu celemai multe sărbători, alcoolul estenelipsit de pe mesele românilor.Deşi suntem conştienţi de efecteleadverse pe care le poate avea con-sumul de alcool asupra sănătăţiidar mai ales asupra siluetei, oricemotiv de a petrece înseamnă mul-te băuturi alcoolice.

Din punct de vedere caloric, suntadevărate bombe. Mai ales când suntconsumate sub formă de cocktailuri, încombinaţie cu sucurile dulci. O altă pro-blemă este pofta ridicată de mâncare du-pă o seară de excese. Calculul este simplu,caloriile din alcool, plus cele din porţiamare de mâncare egal o creştere semni-ficativă a greutăţii într-un timp scurt.

De ce sunt cocktailurile inamicul nu-mărul unu? Pericolul este mare mai alesla femei, care sunt adeptele unei băuturidulci şi colorate.

Ficatul nu poate metaboliza alcoolulîn prezenţa zaharurilor, iar multe coc-ktailuri conţin şi cofeină. Combinaţia dealcool - cofeină - zaharuri este conside-rată de către medici a fi dezastruoasăpentru organism, iar specialiştii înnutriţie spun că acest tip de băuturi artrebui consumate cel mai rar.

Cât timp durează până se me-tabolizează diferite băuturi?

Într-o ordine crescătoare vă prezen-

tăm cât timp durează până alcoolul dindiferite băuturi este metabolizat de or-ganism. Băuturile rafinate precum whis-key sau votca necesită 10 ore, vinul între15-20 ore, lichiorul sau cocktailurileaproape 30 de ore, iar medalia de aur i seacordă berii, care deşi are cel mai scăzutconţinut de alcool necesită 48 de ore.

Pentru curiozitate am făcut o listă cunumărul de calorii a unor băuturi cu al-cool<-gin, 100 ml, aproximativ 200 calorii- votca, 100 ml, aproximativ 220 calorii- lichior, 100 ml, pana la 350 calorii- martini, 100 ml, aproximativ 250 calo-

rii- rom, 100 ml, aproximativ 250 calorii- ;ampanie, 100 ml, p]n[ la 300 calorii- tequila, 100 ml, aproximativ 150 calo-rii- vin, 100 ml, pana la 150 calorii- whiskey, 100 ml, aproximativ 250 calo-rii

Astfel data viitoare când te gândeştică ai vrea să bei ceva, fii atentă, deoareceeste mai uşor să previi decât să combaţi.Distracţia nu are nimic de a face cu nu-mărul de pahare, sticlele golite într-o sea-ră.

Denisa Terţan

Alcoolul, o adev[rat[bomb[ caloric[

Într-o societate în care majo-ritatea oamenilor caută să ajungăla silueta ideală prin slăbire, uniise confruntă cu problema de a seîngrăşa. Chiar dacă pare ciudat,din cauza anumitor factori, nuavem timp să consumăm minimulde calorii indicate pentru greuta-tea şi înălţimea noastră. Iată cănoi vă prezentăm câteva modali-tăţi prin care puteţi să vă în-grăşaţi.

Eficienţa unei astfel de cure este datăde consumul alimentelor bogate în nu-trienţi, băuturi cu multe calorii şi exerciţiide forţă.

Ce mâncăm?

Cel mai important este să mănâncimult şi des, dar nu este cazul să optezipentru produse tip fast food, dulciuri şisucuri acidulate. Nu aşa poţi ajunge s[-ţi îndeplineşti scopul, ci doar te vei simţiobosită.

Este indicat să consumi alimente cuvolum mic şi cu multe calorii, din aceastăcategorie fac parte nucile, alunele, peştelegras, smântâna. Încearcă unele trucuri,cum ar fi pune în supă o lingură de uleisau alege un sos cu smântână pentru ungrătar. Pentru a acumula masă muscularăeste nevoie să consumi alimente bogateîn proteine, nu te feri de carne, ouă sauleguminoase.

Nu îţi indicăm să alegi sucurile din

comerţ, de preferat sunt cele naturale fă-cute de tine. De asemenea nu bea cafeadimineaţa înainte de micul dejun, deoa-rece îţi taie pofta de mâncare. Mai poţialege să bei iaurturi grase, lapte sau ocombinaţie de suc din fructe şi legume,pentru un plus de energie.

Ce exerciţii sunt indicate?

Pentru cei care se confruntă cu do-rinţa de a pune kilograme sunt indicateexerciţiile de forţă. Deci cel mai bine estesă mergi la sală, dar poţi încerca şi acasăsă faci diverse exerciţii cum ar fi abdo-mene, fandări, genuflexiuni sau flotări.Nu alege să mergi la aerobic sau să alergi,acestea sunt modalităţi de slăbire, orice

exerciţiu cardio este interzis în aceastăcură.

Alte idei care te pot ajuta

O idee foarte bună este să stai cu pă-rinţii sau cel puţin să mănânci acasă înfamilie. Se ştie că o mâncare gătită demama este plină de nutrienţi şi grăsimi.În plus părinţii ne obligă mereu să mân-căm mai mult. O altă idee salvatoare poa-te fi consumul de alcool, dar cu mode-raţie. Cea mai indicată este berea, deoa-rece conţine nutrienţi şi vitamine saualte băuturi alcoolice foarte dulci, careconţin multe calorii cum ar fi lichiorulsau romul.

D. T.

Idei ;i exerci\ii pentru cura de `ngr[;are

Dacă te-ai gândit să slăbeşti, darnu ştii ce fel de dietă să respecţi,noi îţi propunem dieta Montignac.Pe lângă faptul că te ajută în luptacu kilogramele în plus, este şi unstil de viaţă sănătos.

Creatorul acestei metode de slăbire es-te nutriţionistul francez Michel Montig-nac. Motivul pentru care este indicat să oadopţi este faptul că îţi permite să mănâncice vrei, cât timp nu combini proteinele cucarboh