i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

download i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

of 5

Transcript of i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

  • 7/22/2019 i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

    1/5

    Malpraxis-ul si infraciunile contra vieii si sntii persoanelor.

    In meseria pe care o desfurai va vei ntlni poate, cu mprejurri in care va vor fiaduse cu drept sau fr drept, anumite nvinuiri legate de activitatea sau inactivitatea dvs. Inconsecin putem afirma c o buna cunoatere a legilor care guverneaz sistemul medicalromanesc ar fi spre folosul fiecreia dintre dvs., ce anume vi se poate imputa si ce anume poate

    fi considerat eroare profesional.Cum putem defini malpraxisul Cat mai sintetic, malpraxisului este acea eroareprofesional generatoare de pagube in detrimentul !de regula" ambelor pri. #l pacientului pede o parte si respectiv personalului medical implicat in litigiul ce va urma.

    $entru a face aceasta distincie mprim erorile in%- erori subiective si erori obiective.Cele subiective constau in reprezentarea greit a realitii medicale determinat de

    slaba pregtire profesional, implicit punerea defectuoas in practic a te&nicilor si manevrelorde specialitate. $utem spune ca in aceleai condiii de lucru, oricare alt medic era in msura sevite prejudiciul datorat nepriceperii, ndoielii omisive, aprecierii superficiale a cazului sau ainaptitudinii.

    Erorile de diagnosticse pot datora%- necunoaterii trecutului medical al pacientului,- examinrii greite,- interpretrii eronate a simptomelor,- neefecturii unor teste,- netrimiterii pacientului pentru un consult de specialitate sau nesc&imbrii

    diagnosticului in cazul unui tratament care nu da rezultate.Erorile subiective angajeaz rspunderea !penala". #cestea se deosebesc de erorile

    obiective legate de boal, de reactivitatea bolnavului, de complexitatea bolii, de informaiilefalse date de bolnav, de srcia bolilor in simptome sau caracterul lor nespecific.

    Eroarea obiectivase datorete, cel mai frecvent%

    - unei imperfeciuni a tiinei medicale la un moment dat,- unei reactiviti particulare a bolnavului sau unor particulariti ale bolii.'e afl in eroare cu caracter obiectiv orice medic care in aceleai condiii ar fi procedat la

    fel. In acest domeniu trebuie fcuta precizarea privind eroarea de fapt, cauza ce nlturarspunderea penala%

    - art. () Cod pen. *nu constituie infraciune fapta prevzuta de legea penala cndfptuitorul, in momentul svririi acesteia nu cunotea existenta unei stri, situaiisau mprejurri de care depindea caracterul penal al faptei+!ex.% pacientul nu sadeclara suferind de anumite boli"

    - *necunoaterea sau cunoaterea greita a legii penale nu nltur caracterul penal alfaptei+ si eroare comis este astfel imputabil !ex.% nu este nlturat caracterul penal

    al faptei in cazul eutanasiei prin invocarea necunoaterii de ctre medic a legislaiei inacest domeniu"iferenierea erorii obiective de cea subiectiv impune analiza condiiilor de lucru concrete

    pe care medicul le-a avut la indemn. 'e investig&eaz daca medicul a fcut, apelnd lacontiinciozitate si rigurozitate in aplicarea cunotinelor sale profesionale, tot ce era posibil inacele condiii, pentru a pune cel mai exact diagnostic si a alege cea mai buna metod detratament in interesul bolnavului. aca el a respectat cerintele unei atitudini profesionaleireproabile, neconcordanta diagnosticului cu realitatea va fi o eroare obiectiv, deoarece oricemedic ar fi ajuns la aceleaiconcluzii in aceleai condiii. aca neconcordanta diagnosticuluiapare prin folosirea prejudiciabila, fr diligenta si contiinciozitate a cunotinelor medicului incondiiile concrete de lucru atunci exista eroarea subiectiva, imputabil.

    $entru o reprezentare cat mai bun a noiunii de malpraxis trebuie mai nti a ne interesapoziia de pe care medicul se raporteaz fata de pacient. elaia dintre medic si pacient este unacontractual. /bligaia medicului de a-l vindeca pe pacient este o obligaie de diligen (demijloace),obligaie care consta in ndatorirea debitorului !medic" de a depune toata strduin

    1

  • 7/22/2019 i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

    2/5

    pentru atingerea unui anumit rezultat, fr a se obliga el nsui la rezultat. #cest tip de raportcontractual l protejeaz pe medic, in cazurile in care s-au efectuat intervenii c&irurgicale sautratamente, corecte din punct de vedere profesional, dar vindecarea sau ameliorarea striipacientului nu s-a produs, de eventualele despgubiri materiale solicitate de pacient. 0xista nsriscul erorilor ce pot interveni in efectuarea actului medical, erori care, in cazul medicinii, spredeosebire de cele mai multe profesii pot avea implicaii dintre cele mai grave culminnd cusc&ilodirea sau moartea pacientului.

    in perspectiva juridic erorile profesionale !medicale" generatoare de pagube mbracforma culpei. 'unt cunoscute in acest domeniu culpa de tehnicmedicalsi culpa de omisiune.

    Culpa de tehnic medical sau culpa profesional medical consta in nerespectarearegulilor privind exercitarea profesiunii medicale prin nepricepere sau abateri de la regulindeobte recunoscute si recomandate in practicarea acestei profesiuni, provenite din neglijent,nepsare sau nerespectarea unor metode si procedee specifice . #ceasta mai poarta denumireade impruden. 1a rndul ei culpa de te&nic medical se mparte in%

    - culpa profesional prin nepregtire !incompetenta"- culpa profesionala prin neprevedere2 este forma simpl a culpei profesionale2

    imposibilitatea de prevedere constituie un caz fortuit, ca si neputina in fata unorriscuri inerente medicinii2

    - culpa profesional prin neglijena2 in aceasta categorie se includ nesolicitareaconsultului interdisciplinar, privarea de ans, trimiterea tardiv a bolnavului la unspecialist2 neglijena sau neatenia in practic medical ia forma grabei i asuperficialitii, ndeplinirii necontiincioase a obligaiilor2 concret neglijena poate luaforma nelurii corecte a anamnezei, neexecutrii unui examen clinic corect,neefectuarea unor examene paraclinice de rutin, nelurii tuturor masurilor de asepsiein vederea unei intervenii2 sunt considerate neglijente grave nedescoperirea unor bolisau tare anterioare iniierii unui tratament a crui aplicare poate genera o agravare abolii iniiale sau c&iar decesul bolnavului, neizolarea bolnavului contagios, neefectuareaterapiei antitetanice in cazul plgilor tetanogene, injectarea de medicamente cuperioada de utilizare depita, injectarea unei alte substane, dect cea dorita, princonfuzie.

    - culpa profesionala prin uurin !nepsare"2 frecvent, uurina profesionala rezid inneexaminarea clinic i competent a bolnavului, ignorarea riscurilor la care esteexpus pacientul, imobilizarea neadecvat a fracturii, efectuarea necorespunztoare aunor injecii sau puncii, pierderea auzului unui copil prin tratarea mamei custreptomicina, apariia de efecte nedorite notorii !trecute in prospectulmedicamentului" prin nerespectarea dozelor maxime, arsuri dup antiseptice sauradioterapie, ignorarea condiiilor precare de lucru, mizerie, sterilizareanecorespunztoare2 culpa prin uurin este favorizat de subestimarea riscului aciuniimedicale sau de supraestimarea posibilitii de aciune.

    Culpa de omisiune.Cadrul medical este deopotriv responsabil, atunci cnd acioneazct si cnd nu acioneaz2 cu alte cuvinte el rspunde de tot ceea ce face si de tot ce refuza sfac.

    Culpa de omisiune se prezint sub urmtoarele forme%- refuzul de a rspunde la solicitarea pacientului2- refuzul interveniei !neasumarea de riscuri"2- refuzul trimiterii pacientului la un eantion superior !privarea de ans"2- refuzul de a continua tratamentul unui pacient2- neacordarea dreptului pacientului la a doua opinie in aceeai cauza medical.up cum se poate observa ntreaga responsabilitate civil se bazeaz pe principiul culpei

    !greelii". 1a origine responsabilitatea medicala a fost de natur delictual% medicul nu putea ficondamnat dect daca se demonstreaz ca a provocat in mod voluntar vtmarea pacientului.

    /dat neleas latura juridic a noiunii de malpraxis cea economic se contureaz ca omsura de protecie menit sa acopere, daca nu toata, atunci ct mai mult posibil din plaja

    erorilor profesionale medicale. Casa de asigurri se angajeaz s plteasc, n limita sumeiasigurate, despgubirile si c&eltuielile de judecat pe care medicul asigurat poate fi obligatprintr-o &otrre judectoreasca definitiv si irevocabil, s le plteasc unei tere persoane!pacientului", pentru un prejudiciu de natur material, vtmare corporal, afectarea sntii

    2

  • 7/22/2019 i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

    3/5

    sau deces, survenite ca urmare a urmtoarelor acte svrite n timpul exercitrii legale aobligaiilor sale profesionale%

    - diagnosticri eronate2- tratamente prescrise, recomandate n mod eronat pacienilor2- erori sau neglijente n efectuarea interveniilor medicale n scop diagnostic sau

    terapeutic2- neglijenta, ntrziere, superficialitate si omisiune n ndeplinirea sarcinilor proprii de

    serviciu.

    Cuantumul despgubirii se stabilete pe baza evalurii daunelor si stabilirii rspunderiimedicului asigurat. 0valuarea daunelor si stabilirea rspunderii medicului asigurat se face pebaza unei &otrri judectoreti definitive si irevocabile.

    3edicul trebuie sa solicite consimmntul scris din partea pacientului sau reprezentanilorlegali prin asumarea rspunderii pentru acele intervenii sau acte medicale cu risc n producereade pagube materiale, vtmare corporal, afectarea sntii sau deces.

    3edicul asigurat este acoperit pentru actele medicale efectuate de urgent pentru situaian care este ameninat viata pacientului, n condiiile n care acesta este n stare de incontientsau n incapacitate de a-i exprima consimmntul si este nensoit de reprezentani legali. ereinut ca asigurarea de malpraxis nu este un scut absolut, ea protejnd medicul asigurat numaidin punct de vedere civil !financiar, pecuniar" fa de pacient. esponsabilitatea administrativfata de angajator4 adic de instituia sanitar, presupune respectarea regulilor impuse deaceasta, in caz contrar existnd diverse sanciuni de ordin administrativ, printre care se numrsi desfacerea contractului de munc. esponsabilitatea penal n faa legii pentru culpelemedicale svrite in desfurarea actului medical, de care se ocupa parc&etul.

    Infraciunile contra vieii si sntii persoanelor.

    5n lumina unor articole prevzute n legea fundamental a rii noastre, Constituiaomanei, se contureaz responsabilitatea actului medical ca origine. 6iaa i sntateapersoanelor este garantat prin lege. Capitolul II intitulat - repturile si libertile fundamentale,art. 77- reptul la via i la integritate fizic si psi&ic, continund cu art. 78 - 6iaa intim,familial ii privat, art. 9: -reptul la ocrotirea sntii, art. :) - 3unca si protecia social amuncii i n cele din urm art. :8 - reptul la motenire.

    Infraciunile care pot fi comise de ctre personalul angrenat n nfptuirea actului medicalvizeaz exact drepturile garantate prin constituie. 6om analiza pentru nceput infraciunilecontra vieii.

    Obiectul juridical acestor infraciuni l constituie dreptul la via al fiinei umane, legeapenal, ca expresie a voinei societii, nu ca un bun individual ci ca un bun social ocrotind viaapersoanei nc din momentul concepiei !de la natere spun unii autori" i pana n momentulmorii.

    Obiectul materialal acestor infraciuni cost in corpul unui om n via, al unui om viu,corp aparinnd altei persoane dect fptuitorului.

    Subiect activpoate fi orice persoan, de regul, persoan responsabil penal.!atura obiectiv; infraciunile de acest tip se svresc de regul prin aciuni i n mod

    excepional prin inaciuni.Latura subiectiv; infraciunile contra vieii sunt cu o singur excepie ; infraciunea de

    ucidere din culp ; infraciuni svrite cu intenie.#ceste infraciuni sunt% omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea,

    uciderea din culp, determinare sau nlesnirea sinuciderii. intre acestea, pe noi ne intereseazn special, doar uciderea din culp,si eventual determinare sau nlesnirea sinuciderii.

    3

  • 7/22/2019 i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

    4/5

    Uciderea din culpa; prevzut de art. )

  • 7/22/2019 i Curs - Malpraxis-ul Si Infractiunile Contra Vietii Si Sanatatii Persoanelor.

    5/5

    $otrivit acestui articol, ntreruperea cursului sarcinii constituie infraciune daca a fostcomis n afara instituiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop !lit. a",ori de ctre o person care nu are calitate de medic de specialitate !lit. b" sau daca vrstasarcinii a depit ): sptmni !lit. c". 'e pedepsete ntreruperea cursului sarcini svrit norice condiii, fr consimmntul femeii nsrcinate !ali. 7".

    Obiectul juridic; valorile sociale ocrotite de legiuitor ; viaa, sntatea si integritateacorporala a femei nsrcinate precum si viaa intrauterina !spes &omini ; specia umana". Auintereseaz daca ftul era sau nu viabil. 0xista infraciune i dac intervenia s-a fcut n timpultravaliului dar va fi infraciune contra vieii dac s-a realizat dup expulzarea ftului.

    Subiect activ#poate fi orice persoana. Infraciune este mai grava daca este svritde un medic.

    Au se pedepsete ntreruperea cursului sarcinii efectuat de medic n doar trei cazuri%- stare de necesitate ; pentru a salva viaa, sntatea sau integritatea corporala a

    femeii nsrcinate, de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi nlturat altfel2- daca ntreruperea cursului sarcinii se impune din motive terapeutice, potrivit

    dispoziiilor legale !sub ): saptamani"- in cazul prevazut de alin.7 !fara consimmantul femeii" fiind n imposibilitate de a-i

    exprima voina, iar intreruperea se impune din motive terapeutice potrivit dispozitiilorlegale.

    Bn aspect interesant l reprezint latura subiectiv ; infraciunea se produce cu intenie nforma simpl i cu praeterintentie !suprapunerea culpei pe intenia direct, putea i trebuia sprevad" n cazul n care s-a produs vtmarea cosporal grav sau moartea femeii nsarcinate.

    aca produsul de concepie nu exist !eroare" sau ftul era mort la realizarea manopereiavortice, fapta este ucidere din culp i nu provocare ilegal a avortului n forma agravant.

    egim sancionator ; pentru forma simpl, nc&isoare de la 8 luni la 9 ani2 pentru primaforma agravant% de la 7-< ani2 pentru a doua agravant% de la 9-)@ani !dac s-a produsvtmarea corporala grav a femeii nsrcinate" si de la (-)( ani i interzicerea unor drepturidac fapta a avut ca urmare moarte femeii nsrcinate. aca fapta prevzut la alin. 7 si 9 a fostsvrit de un medic, pe lng pedeapsa nc&isorii se va aplica si interdicia exercitriiprofesiei.

    Exercitare fr drept a unei profesii; art. 7=) Cod penal ; constituie infraciuneexercitarea fr drept a unei profesii sau a oricrei activiti pentru care legea cere autorizaie,ori exercitarea acestora n alte condiii dect cele legale, dac legea special prevede csvrirea unor astfel de fapte se sancioneaz potrivit legii penale.

    5