MUSULMANII AU MASACRAT

20 DE SÎRBI BOSNIACI

9 Agenda/2'© Roza vînluriIor/3

9 V îafa poIitîcâ /4

9 Publîcîfate/5-8

O Diverse/9 "©România ’

vatra eternă 109 Week-end/11

© SPQRT/12

"Lucrurile sînt mâl complicate în Bosnia decît se străduiesc să demonstreze musulmanii şi sâ convingă opinia publică da vinovăţia exclusivă â sîrbiior. Joi* 'u n comando musulman a ' masacrat, în. zona demilitarizată do lingă Saraieva, 20 de sîrbi bosniaci< 16 soldaţi şi patru infirmiere. Cei câre s-au obişnuit să-i. facă vinovaţi de masacrele din Bosnia d o a r , pe sîrbi nu vor lua în seamă această „întîmplare nefericită14. A şa ; cum • au făcut-o . în . momentul în care s-a descoperit că un' alt masa* cru (moartea a 57 de oameni într-o piată-a oraşului Sarajevo) se datorează musulmanilor şl nu sîrbiior, după cum se afir­mase^ la. început, pentru , a justifica bombardamentele NATO asupra poziţiilor sirbeşti. Aşteptata ripostă a sîrbiior va fi din nou condamnată, mai aspru' chiar decît crima car* a determ lnat-o. . >•.

ANUL VI NR. 1239 ISSN 1220-3203

SÎMBĂTĂ - LUNI 8,10 OCTOMBRIE 1994 12 PAGINI 100 LEI

Va. j

In acest week-end vremea va fl rece, in general închi­să. Cerul va f i . mal mult a- coperit şi vor cădea ploi sau burniţă. In zona de munte precipitaţiile se vor transfor-. ma. trecător ' în lapoviţă sau ninsoare. Vîntul va sufla în general slab; temperaturile maxime se vor încadra între 8—12 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 5 grade iar presiunea era de 738 mm Hg. (Claudiu llerman, meteorolog de serviciu); ,

Hurii României? i ! ii lumii s-au

lîie CALIAN^ J ai mult înjurat decîţ lăudat ş i 'în criză de. popularitate (da­

ră e să credem sondajele, comandate de Fundaţia Soros), minimalizat de Opoziţie şi „sabotat*1 de „Scrisoarea celor

7“ (acelaji număr, alt preşedinte, alt fel de disidenţă), preşedin­tele Iliescu pare a merge din succese în succese p e . plan . extern.

Dacă e iă luăm în considerare efectel? / celebrei scrisori, .con­statării ."că preşedintele, american n ic i . nu a refuzat, nici „tiu a bagatelizat dialogul. cu preşedintele român.- Ea, ne putem ,între­ba dacă nu cumva această scrisoare a fost un motiv în plus pen­tru a-1 lua mai în şerios. Una e să fii mereu cuminte şi umil, — alta să m a ifa c i cîtfi o şotie. Cel: puţin te ţîRe tninte dirigin­tele şi-şi propune să te cunoască mai bine; - \

Apoi, expunerea Preşedintelui ’ Iliescu Ia Strasbourg, siguranţa cu, care a răspuns întrebărilor., şi atenţia pe care i-a acordat-o Preîa occidentală pnt fi considerate un ■succes-'la Consiliul . Eu­ropei, care, ca şi S.U./L.-şi-a m cdiiiiat optica fa ţă 'd c ţara n-ms- tră, Dată 'n-ar fi decît atUurti/iea temperată a celebrilor fi'alişti I.asitav . şi K ocn ig .. .

Cinn se explicăaeesteV lucruri? S-a schimbat echipa de la I conducerea ţării? Doar în parte, atîta -Incit să-i ofere "opoziţiei, [ şansa să sublinieze că Guvernul merge tot mai rău, de cînd; cu

peuneriştii nemaifiind m»Scomnnist, cl naţional-comunist.. . E drept, sub raport economic România a înregistrat unele succe­se, restructurarea a început să se mişte, dar asta nu e suficient pentru a înţelege . zîmb. iele si ocheadele Occidentului faţă de noi. ' ’ '

Explicaţia trebuie căutată în modificări de optică geostraie- gică în această »onă. ' . •

Pe de o parte, di eotel reformatoare, a început, după noile a- legcri, să-î ia locul garnitura socialiştilor reformatori (foşti comunişti) în mai multe dintre fostele ţări socialiste, dovedin- riu-se că terapia de şoc hiperliberală nu-prea are „priză la pu ­blic**. Aşa apare, că guvernarea aşa-numită neocomunistă din România fie că a evitat anumite erori (a făcut ca a lte le ...). fie că a ajuns la aceleaşi rezultate pe alte căi („Alte măşti, ace­eaşi piesiM): Deci, nu e cu nimic mai re a .. .

Pe de altă parte, constatăm câ Occidentul şi-a modificat ati­tudinea faţă de Iugoslavia, ridieînd tgmporar embargoul. Or,

-.(Continuare în pag.' 9) !SesoaBaareiss»«aeEnaBe!B5aEamB!yB»

50 de ani de lâ eliberarea Ciulului de sub ocupaţia horthystă

, M unicipiul' Cluj-Napoca săr- ' bătoreşte la. 1 1 octombrie 50 , de ani de la eliberarea: sa de, sub ocupaţia horthy sto-fascis- tă. Toţi cei care doresc să o- m agieze., in deplin respect pe *' eroii ţării- căzuţi la datorie pentru eliberarea oraşului şi a părţii de nord-vest a României, de sub ocupaţia străină, sîntv, \ invitaţi s ă ' participe la mani- ; festările organizate cu acest nrilej. ■ . ' - : - v

PROGRAM UL: ZII.EI DE ; V LUNI, 10 octombrie, cuprinde:

orele 11,00' —î l ,30 — adunarea festivă la Cercul militar al gar­

nizoanei C luj-N apoca;; 11,30 —14.30 — Simpozion la Cercul militar cu tema „50 de ani de la eliberarea Clujului şi împre­jurim ilor sale de-sub ocupaţia horlhysto-hitleristă;, 14,45 —■

15.30 — Spectacol cultural-ar- tistie susţinut de... formaţii ar­tistice militare şi ansamblul

„Doina" al Armatei (la C ercu l, militar);. _ . ' .

PROGRAMUL- DIN ZIUA DE M ARŢI 11,00 — 12,00 — De­

puneri de jerbe la Cimitirul ,e- roilor: 12,30 — 13,00 — Dezve- ■ lirea iinei p lă c i, comemorative pe sediul Primăriei, str. M oţi­lor ^nr. 1—3; 13,30 — 14.30 — Dezvelirea şi . s fin ţ ire a p lă c ii şi locului do amplasare a M onu­mentului „Glorie Ostaşului R o- - mân“ , în Piaţa Avram Iânou;- 17,00 — Spectacol artistic la Casa de 'cu ltură a studenţilor; 19,30 — Retragere' cu torţe spre Piaţa Avram lancu; .29,00 — Focuri de artificii în P ia ţa ; A - vram Tancu, ' ' : ,

I«umev multa, bărbaţi" ■ st Citeva femei, - Stor-a mare încăpere - din c l ă d i ţ i primăriei, aşezaţi ■ pe scaune, rezemaţi, de pereţi.-O ma-

. să dt prLZidiu1*, : avind ca personalităţi principale po directorul S.C. Fisc î ola v S.A. Cluj ing. Vladimir- Strbu-“ si primărU] comu-

»nei. ;Ioan Hârmăşan, Cind, am intrat in încăpere se citea lin ^pro­tocol" care a fost-sem nat de ccle două părţi. Chiar după semna­re, scandalul a continuat din două motive;, sătenii nu' cred că ce-

/ rinţele' l o j v o r fi îndeplinite, ;după aţiteâ păcăleli A continuat şi pentru^ faptul că au aflat Că in sală se afla şi un ziarist de la „Adevărul de Cluj". După c e : am fost „desconspirat^ de şeful de post, Vasile Cizmaş. a trebuit să 'm ă „im plic" -în disputa dintre cele două p ă rţii Disputa- are rădăcini "adinei, postrevoluţionare, adînc „ancorate41 Sn la cu rile 'de peşte de pe raza comunei. (T)eta-

. Iiile asupra scandalului,, care poate avea 'u rm ări imprevizibil". în pagina a 9-a.). ■' • '

d e V irg U . TOMULET

FtĂMIiof PĂ-Ml iOCO LSI $kl VAtf itNVI OM ,

y r f f iQ Ă , . . j ! » — ^*asSs r r sCE STRIGA ?

• Duminică; Sf. > Ap. . Tacob al lui Alfeu; Cuv. Andronicşi Atanasiâ.

■ • Luni: Sf. Mc. Evlampie ' « Azi: Cuv. Palsia; Sf. Tai- (Eulampiu) .ş i Evîampia (Eu-

sia; Sf. Pelaghia,. cuv. lampia, sora lui). - ,BBWBCTSWMMWnyi

H - t t o a f mihsi a m ş i l m i© Comunicatul Guvernului României (§

Vineri 7 octombrie, Ia orele 14,25, pe Aeroportul Internaţional Otopeni a aterizat cursa A ir France, a- vind ca pasageri, printre alţii, pe fostul suveran al României, Mihai de Ilohen^olern, împreună cu soţia sa. . ' ' - • ■

Avînd în vedere faptul că persoanele respcctive nu . dispuneau de vizele necesare pentru Intrarea în ţa­ră şi nici de aprobarea 'autorităţilor competente, po­liţia de frontieră le-a interzis acresul pe teritoriul naţional şi i-a invitat să părăsească imediat România.

In legătură cu situaţia creată, Guvernul României face următoarele precizări:

„1. Aşa cum au fost informaţi reprezentanţii fun­daţiilor şi asociaţiilor care l-au invitai în ţară* pc fostul suveran, Guvernul nu consideră potrivită pre­zenţa acestuia în România, De altfel, această po/iţie a fost împărtăşită şi de numeroşi reprezentanţi ai vieţii Politice, de diferite orienlări.

P » parcursul discuţiilor preliminare care au avut ţ'ftoc, Guvernul nu aMirimit nici o solicitare, în m o d ''

oficial, dir, parlwi fostului rege, pentru acordarea vi*; zei de intrare în România, cerere care, potrivit legii,\ trebuia prezentată de ’ solicitant.

3; Fostul suveran a fost avizat, atît, în mod public,

cit şi pe alte canale, că în lipsa unei declaraţii pu­b lice1 din care să rezulte în ' mod explicit recunoaşte­rea de către acesta a .ord in ii constituţionale din Ro­mânia nu i se va permite accesul tn ţară. .

4. Guvernul român apreciază că o mare parte din răspundere pentru^ crearea aestei regretabile . situaţii revine lidcrilbr unor . forţe politice care, prin df.cla- raţii iresponsabile şi cu caracter incitant, au încu­rajat ideea unei vizite ilegale în România a ex-re­gelui, plinind astfel în discuţie ordinea publică şl do drept din ţara noastră.

Guvernul • României regretă faptul că fostul suveran s-a lăsat antrenat, împreună cu anturajul său, într-o asemenea încercare de forţare a intrării îh ţară, răspunderea pentru această situaţie neplăcută reve­nind în exclusivitate fostului rege şi celor carc au promovat vizita sa în România fără ■ respectarea ca­drului legal existent".

Cursa Air Franco cii care o sosit la orele 11,25, pe Aeroportul Otopeni, fostul suveran al României, Mi­hai I, la invitaţia Grupului dc iniţiativă pentru orga ­

nizarea simpozionului : cu tema , "Aflarea adevărului despre evenimentele de. Ia 23 August 1944*, a decolat spre Paris la orele 13,00, avîndu-1 la bord pe fostul r?ge..ţi soţia sa Ana. .' La sosire, fostul suveran a fost întîmpinat de o de

legaţie din care.au făcut parte, printre alţii. A lexan­dru Poleolngu, Dinu Patriciu, Doina Corriea, Simina Mczincescu, Dinu Zamfirescu. \

.Dinu Patriciu a declarat presei, că dat fiind faptul ca autorităţile, române nu au acordai viza de Intrare fostului suveran, acesta a solicitat să părăsească te­ritoriul României cu acelaşi 'aeronavă cu care sosise de Ia Paris ta Bucureşti.-

După decolarea avionlrlui, :Valentln' llossu IjOn"in a c it ii o declaraţie" In care regele Mihai afirmă că' sco­pul călătoriei sale Iri România a fost “ nu să provoa­ce autorităţile, ci să contribuie la realizarea recon­cilierii". . ‘ ,' ’ • ' • V , • •'

1 . s 44*

Prin staţia de radiolicare a Aeroportului Bucureşti- Otcneni s-o anunţat, ia* orele 15,SO <13.30 GVIT) că fostul suveran Mihai I s-ar afla pe pistă, într-o ma­şină,- pentru a fi condus ta un avion 'c a r e să ÎI transporte la G eneva.. . „

Un nnga-Jat al aeroportului, care a cerut sâ îi fio păstrat anonimatul, a susţinut insă că fostul suv^mn a refuzat să urce în acest avion, reîntorcîn lu -so’ Ia bordul cursei Air France care l-a adus la Bucureşti.

ssxşaK

ADEVĂRUL DE CLUJ ' STMBÂTĂ - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG. 2

p r o g r a m u l c a n a l u l u iPROPRIU

SIMBATA, 8 octombrie 1994>3,3a — CARTOON NETWORK16.30 — Hoţi şl bijuterii.SAT 137.45 — Străzi de foc, ITA 119.20 •— Totul se poate Inttmpla,

i t a i20.45 — Aetlort superstar:

. Chuch Norris81.15 — Trandafirii au murit,

RTL 283,05 — Ţelul ascuns, RTL 2

DUMINICA. 9 octombrie 199132.00 — In- tovărăşia' călătorului

(d). CANALE 513.30 — CARTOON NETWORK15.00 Stelele modei, RT 4.

• 15,00 — Walt Disney show:. .. Bimotorulv 'roşu, RTL

18.20 — Misterele miracolelor(d), CANALE 5

19.15 — Mişcarea Corectă, SAT 121.15 — Pasărea pe sîrmă) RTL 23,25 — Al şaptelea semn, PRO 7LUNI, 10 octombrie 199416.00 — Dinastia,, (s), PRO 7

117.10 — -Femeia misterului (s), . ' .. - RT 4

18.30 — CARTOON NETWORK.20.10 — . Explosiv-magazin, RTL20,40 — Arca lui Noe, (d),

■■■ ;.V '\ CANAI.E 5:21.15 — încă o şansă, RTL <23.10 - r Cazuri grave, SAT / 1

PROGRAMUL CANALULUI; PROPRIU ,

SIMBATA, 8 octombrie 1994

10,45 — Desene animate, PRO i .21,15 — întoarcerea' In lumea pierdută, PRO 7 ,/23,10 — Fotograful psihopat, p r o 7 ■' ;

DUMINICA, 9 octombrie 1991

10.00 — Răzbunare personală,s t a r f i l m V ■ ;11.35 — Prietenii florilor; STA.H- F ÎL M .11,56 — Lumina sufletului, STAK- FIIUI " ■21.30 .— Pariu cîştigător, ITA­LIA 1

LUNI, 10 octombrie 1994

14.35 — Serial, CANALE 516.00 — Seriale, RETE 4 ,,17.15 Cartoon Network ___21.15 — Uită cirie doreşte; CA- NALB.5 ; '23.30 — Film, -ITALIA 1

0 TELEFO AN E• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN:

\ U-64-16 ■■'■■■ "

• PRIMAR! A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

• PRIMĂRIA DEJ: 2t-t?-9J

. PRIMARtATURDA: 31-31-60 J - *

V PRIMĂRIA ClMPI ATUR2I1: J6-J3-CI

. PR (MAR! A HUEDIN; 25-f5-4!

PRIMĂRIA GHERM:'24-19-2S ■■., V.• .POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 ;î 11-15-î®

• POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

13-49-76 /

• POLITIA DEJ: 21-21-21 ' '

• POLITIA ŢURIJA: JI-21-2Î

• POLlTlAClMPIATURZlI: J6-«2-2:

. POLITIA HUEDIN: 25-1S-3S .

• POLITIAGHERLA:24-12-24

• POMPlERI:9Jl

• APĂRAREA CMVţLA CLUJ-NAPOCA:,

11-24-71 . ’

• SALVAREA:961. : -

• SALVAREAC.F.R.: 1I-J5-9J ' v •

«' I NTCKNATION A b 971 , ' -

• INTERURBAN:991 .

• INFORMAŢII: 931 '

• DERANJAMENTE: 921 .

» ORA EXA("I'A: 953 Y ‘ ,

• KECIA a C/IONOM A DETERMOI-IOARli

' -DISPECERAT: 11-37-48 ~ . .

• HElîIA AUTONOMA. DE APA-CANÂL •

DISPECERAT: 11-63-02 .

• S.C, '•SALPRI'.S'r ţî.A.- DISPECERAT:

11-29-6» . ,

• t '.O M E N /l * S t'KUAt.K PENTRU

TRANSPORT .REZIDUURI: IMC-12,

- INTERIOR 132 - ,

^ CURSE INTERNATIONALE:

... dinAutogara II:

• Cluj-Napoca « Budapesta, cu plecare din

Cluj-isfapoca ]n zilele dc Juni, joi si vineri, la

ora 7%CQ ţi înapoierea din Budapesta tn xiîele de

marţi, vineri {7 sîmb’nO, la ora l l fC3i .,*• 'î

INFOBNIATH:• Autogara î; 14-24-26 .

•- Autocara îf: 13-44S8 i 1

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

; 8,45; 13,10; 20,00 • ^ •; ■' - -• Cursele de 8,45 şl l3 ,1 0 • circulă şi

. simiila; . -- v

• Cursa dc ora 20,00; circulă de luni pînă vineri/ ' '■ ■

; : PLECĂRI DIN BUCUREŞTI: * 7 ,1 0 :1 1 ,3 0 ; 1 8 ,3 0

• TelefonTAROM CLUJ: 1 9 -4 9 -8 7 ,

I f T R Â N S P O R T K l E m

CURSE INTERJUDETENE: din Autogara I; -

• Cluj-NafsWa - Silnu: 5^5

• < Iuj-N.1|" v.i • 'Crj;u Murcj: 4,10

• M.-.tc: ţnu tiicuU

din'Autogara II:• < lui N jp i J • Alnn): 6,09

*• * , *<’l u i ‘ /al i u: ' 6J0 (nu «iriufâ

•1uminiv4)

• I tui .

• < 1ui:Nj|’.y j.J ik .u : 7.00 *

• 1 Kjj - Şiniîtu Silumci: S,Î0 ,

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCAprincipalele direcţii «trenuri accelerate •f

• KAIA MARE, SATU MARc (prin Dej)C14,4S'

• BISTRIŢA NAŞA UV/lS,4f - •

• • BRAŞOV: (prin IV-j): U i• HUCUREŞH: (p in SgWjmri): 0,01; ttfjy

14J3;22,04 .

-(prinStbiu-PiatriOll): A/,2/ . ■

- (prin Petroţani-Crjiovj): 9J1• HUl>APlSTA:<y9;/5^

• GA1.ATJ: (prin PI<»ffi;-Hu/îu): 9,14• IAŞI: 12,45; 21J06; 23,43• ORADEA: 0J9;3,40;1S,11; l6,U; 20,4i• SATU MARE: 14,45; J.40

• SKll 1ETU M ARMAŢI l-l: S.44• TIMIŞOARA: (prin AH>a luliaj: $,S2 23,02

V,43;(prin < >raJ«): I4.4S• T lRdU MURE* /W ft20JJ

• INFORMAI II C!ARA: 9S2• A C E N IIID i: VOIAJ CM'R.:

• INI< IRMATII; 11-21-12 (fmtrn) ,

' tl-24-7S(intcrn»tion»[}

PROGRAMUL CANALULUI ; PROPRIU

SlMBATÂ, 8 octombrie 19949.00-11,00 CARTOON NETWORK11.10-13,05 Film artistic, RETE 413.05-15,05 Film, RETE 415.05-17,05 Film, RETE 417.05-19,00 Bilîy the kid, PRO 719.15-20,15 Worldnet '21,1 S-23JO Copil problemă H,

- V - RTS.23.10-01,10 Fotograful .psihopat,

> ' - PRO 7Reclame, anunţuri: 0,30-9,00;

11.00-11,10; 19,00-19,15; 20,15- 20,30; 21,00-21,15. . DUMINICA, 9 octombrie 13949.00-11,00 CARTOON NETWORK11.15-13,15 Frum oasa>ţi bestia,— Film pentru copii, CANALE 515.15-16,15 Worldnet '

-16,30-18,30 Tata şi grăsUţa, -•■■■■ CANALE 5

18.30-20,30 Cine cheltuie mai mult, câştigă mai mult, RETE'421.30-23,30 Amantul, RETE -123.30-01,30 Steven, şapte ani

răpit, RETE 4 Reclame,. anunţuri: - 8,30-9,00;

31.00-11,15; 13,15-13,30; 15,00- '15,15; ,ie,I5^16^0;v .20^30-2^43;

21.15-21,30. .LUNI, 10 octombrie 19919.00-10,00 ■— Cartoon Network ,10.15-12,15 — Film 'artistic, CA­NALE 5 ‘16.00-1 fi,00 Cartoon - Network18.15-20,15 — Film artistic, CA­NALE 5 : ■. ■'21.15-23,15 — încă o şansă, RTL23.15-01,15 — Apără-ţi viaţa, PRO 7 ; ' ; ■

Redame, anunţuri: 8.30-9,00;10.00-10,15; 12,15-12,30; 15,30-16,00;18.00-18,15; 2045-20^0; 21,00-21,15..

TOAMNA M UZICALA CLUJEANA

LUNI, 10 OCTOMBRIE: RECITAL DE ORGA

, Recitalul de 'orgă c e va avea -Joc Incepînd cu ora 19i la Bi­serica Reformată din strada I 'o - gălniceanu, 11 are ca invitat şi r oaspete - de onoare pe organistul Nicolae M OLDOVEANU (Elve­ţia)

In programul serii: du Mage— „Livre d ’Orgue (Suite du pre­mier ton)'1; J.P. Sweelinck — „Fantasia Chromatica"; J.S, Bach— ‘ Toccata, Adagio şi Fuga în do m ajor BMW 564. H:P. Turk— Ele»ie şi J. Alain — .Trei dansuri. (Dem. ŞOFRON)

In faţa reprezentanţilor presei . OCTAVIAN HURACU :

• - - . ACUZA '• Ieri, la orele prîn7ului, Octa-

vian Buracu, preşedintele Asor ciaţiei „Dialog interetnic" . a convocat o conferinţă de presă cu tema centrală a,xatâ pe pro­pria persoană. Intr-un expozeu care a durat o jumătate de o- ră, dl. • Buracu a adus acuzaţii extrem de serioase la adivsa unor instituţii şi personalităţi a- le statului: Un ambasador al României minte: ministrul de interne dezinformează; primarul Clujului ia grădinile celor în drept şi le repartizează angaja­ţilor Primăriei; justiţia din Cluj este obedientă i politie şi ia de­cizii ilegale, guvernul Români­ei încurajează atitudiplle extre­miste; preşedintele ţării, refuză

’să discute cu adversarii politici. Amănunte despre conferinţa de presă In ziarul de marţi.

NOTES CULTURAL• Teatrul de păpuşi prezintă

duminică. 9-octombrie, ora 10,30: Uriaşul Periferigerilerimini (sec­ţia română); ora 12: Elefănţelui curios (secţia maghiară).

9 Teatrul Naţional, marţi 11 octombrie, ora 12: Fata din pă­durea fermecată: simbălâ, 15 octombrie, ora 19: Deschiderea stagiunii 1994/1695: Scene din- tr-o excursie

9 Opera Komflnă, luni, 10 o o .tonibrie, ora 18,30: Tosca — de­butează soprana Elena Andiitşi M oldovan; vineri. 14 oatombrie, ora 18,30: Rlgoîeltd

In anul 1874, 22 de ţări au în ­fiinţat Uniunea Poştală Univer­sală. între cele 22 de state fi­gura ţi „ România. între timp, UPU a devenit organism al ONU--

De ziua lor, urăm, alături de condiicerea Direcţiei de Poştă Cluj, celor 1200 de salariaţi să­nătate; fericire şi La mulţi anii

VROGRAMUL FILMELOR7—13 OCTOMBRIE

CLUJ-NAPOCA— o R ep u b lica — Speed — Cur­să infernală — SU A — pre­mieră (9; 11,30, 14; 16,30; 19);

' • Victoria — 7—9 octombrie — Philadelphia (SUA), t9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); — Templul tă­cerii 10— 13 octom brie — Româ- nia-Sirîa —' premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Mărăşti — sala A

— Jurassie Park — SUA (12; 14,15; 16,30; 18,45); sala B — Invazia continuă (14; 16; 18)• Arta — Vîrstă inocenţei — SUA — premieră (10; 12,30; 14,45; 17; 19,30); " » Dacia — .7—9 octom bri''1; — Ochii nopţii.— SUA — iTTw-rzis sub 16 ani (15; 17; 19); • Favorit — Bee- thoven — SUA (II ; 13; 15; 17; 19).TU R D A .

• F ox — Ţh& Flinstones — N oi aventuri în epoca de pia- tră •— SUA premieră « Tinere­tului — Jurassio Park •— SUAc î m p i a - Vv‘v

' • ; Muncitoresc ■— Vînătoare -de fem ei — Italia — premieră— Interzis sub 16 ani; Dosarul „P ’ lican“ — SUA — premieră D E J

•v Arta — Ace Ventura de- tectivu’ lu’ peşte — SUA — premieră; Tombstane — SUA— premieră . .QIIEREA

o ; Pacea — Dinte pentru din­te — india — premieră; Ziua cîrtiţeî — SUA — premieră

Farmacii de serviciu: sîmbătă,8 ocţom 'irie: Farmacia ’ nr. 2

’ „Perla“ ,; : str. . Gh» . Doja nr. r37, telefon 13- 69-69, orar fi—20, Far­macia nr, 27 „Mercur1*, Aleea Detunata nr. I, t°lefort 14-51-37, orar 8— 13, Farmacia nr. 57 C a rt; Mănăştur II, Complex - Union, telefon 16-56-15, orar 8—-13; duminica,- 9 octombrie: Farma­cia nr. 2 „Perla**, str. Gh. Doja

■nr. -3T, telefon 13-69-69, orâr8—13. ■, -

Farmacii su serviciu perma­nent: Farmacia „Corafarm**, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr. 2 „Perla“ , str Gh. Doja nr. 37, telefon 13-69-69, orar 20—8.

CIUPERCI CU BRINZA LA TAVA

De ce ave|J nevoie: 15-20 pă­lării de ciuperci, V50 g bitnză d e burduf, pnţln_ unt.

Mod de pregătire: Pălăriile de ciuperci, spălate şi cură ta te, se aşează pe o tavă, cu la m e-. lele în sus Se presară bine cu brînză “ şi se introduc la cup­tor. Cînd sînt binp tnmumt>» se scot şi se put* pe un pUitou, turnlr>du-se peste ele untul a- meatecat cu zeama lăsata dtf ciuperci tn tavă. Se servesc calde.

Sîmbătă, 8 octombrie." Pro­gramul 1; 7,00 Bună dimineaţa . . . d e la Iaşi; 8,00 Bună di­m in ea ţa ... de la Cluj-Napoca;9.00 Calendar; 9,1Q Feriţi-vă da măgăruş!; 10,00 ■ Eu şi McGee (film seria]); 10,30 Pas cu pas; Jl,30 Vîrstele peliculei; 12,30 Povestea vorbei; 13,00 — I001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 Ora 25 — Tranzit T V ; 19,15 T e- leencdciopedia; ’ 20,00 Actuali­tăţi; 2Q.40 Film serial: Mancuso d e .la FBI; 21,40 Fotbal: Franţa— România; 23,30 Actualităti;23,50 Film serial: Hunter; 0,45 Varietăţi internaţionale-

Programul 2: fl.00 întilnirea de sîmbătă; 13,00 Est-meridian;16.00 Desene an im ate ;. ; 16^0 Film seria l:. Succesoarea; T7,00 Campionatele M ondial» de gim­nastică ritmică — finale; 18.00 Tradiţii; 18.3Q Convieţuiri; 19,30 Pariaţi pe cam pion!; 20,00 Ac­tualităţi; 20,40 Ritmuri muzi­cale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Mementd cultural: 27,05 Sport- studio; 23,50 Jazz — magazin;0,15 Refrenele iubirii.

TVR CLUJ-NAPOCA: Pro­gramele T şi 2: ,fî,g0 — 9,00 Bu­nă dimineaţa de j a Cluj-Napo­ca; Programul 2r 0,00 — 13.00 Intîinirea de sîmbătă: Invita­tul emisiunii. Incursiune în ne- ' cunoscut;-, Tinerp talente. V iatl sportivă. Portative, - . portative.' Film sCrial: O fam ilie nemai­pomenită. Rubrica în lim ba maghiară- Teleşevaîet. Portre- . tul unei mame. — doamna Szi- lâgyi Ana. mamă poetulu i' Szi-

, lagyi Domokos. .Duminică, 9 octombr'w. Pro­

gramai 1: 8,00 Bună diminea­ţa; 9,00 Calendar, 9,10 A rle- chino;; 10,00 Fflni serial: Fan­tastica familie ' M ellop; •. 10,30 Lumină din luminfi 11,30 Me­lodii popu lare;. 11.45 Hatidbal masculini Steaua Burureşti — : Iskra, Kielce , (Polonta), CCE;-12,15 ' Viaţa ^satului; t3,30 Atlasi14.00 Actualităţi; 14.10.. . fo s ta T V ; 14,20 Videomaga7.in; .117^0 Film serial: Star Trek; 18.15 Campionatele Mondiale - de gimnastică ritmică — finale; v18,45 A doua Românie; 13,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20.40 Film artistic:' Aripile gloriei;22,20 Tragerea T.oto. fi — 49 si - ' concurs Pronosport; 22.30 Ar­hitectură şi geografie-: sarrâ;23.30 Actualităti 2.1.45 - Maeş­tri; 0,45 Studioul şlagărelor;1,05 Pe.uHima sută de metri. ,

AGENDA PLASTICA '

: ® Marţi,. 11 octombrie, ora17, în Sala mare a com plexului- expoziţional de , pe strada lu’ iu Maniu 2-4, va avea loc vernisa­

jul expoziţiei de pictură Ioan > SBARCIU, cadru dida.-tic - la Academia de Arte „Ioan 1 An- dreescu" şi membru U.A P.

POLICLINICA "IN T E R S ERVIS AN"

Str. P ascaly nr.5, cari Gneoigneni

- IN TER NE - CARDIO LO G IE- N EUR O LO G IE - PSIHIATRIE

- E N D O C R IN O LO G IE ‘. -R E U M A T O L O G IE

- ECO G RAFIE - A LER G O LO G IE- D ER M A TO LO G IE -

- C H IR U R G IE - O R T O P EO It- O R.L.- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE - OMCOLOGIE- PEDIA TR IE - U R O LO G IE

A C U P U N C T U R A „• L A 8O RATO R

(B Iochlrrue-B acterlologle• Im un o log ie - Pa»azltologle

. T es le SIDA)Z IL N IC , In c lu s iv O U M IN IC A ,

o r e le 7-21 M ecflc d e g a rd ă : o re le 2 T - 7

R e z e r v a r e c o n s u lta ţiila tel. 1 9 - 3 9 * 3 9 .

SiM 'iiA lÂV^;.'lUNI>\8'10,:..;'OCTOMBRIE, a « k /H H R t / l WC

ANUNŢ IMPORŢÂNTPentru t&pîicareâ corectă.a Ordinului 1556/1994 a Ministerului Industriilor privind. contractarea şi

furnizarea gazelor naturale din producţie internă şi din import, cu privire la renunţarea la sistemul centralizat de cote şi repartitji, rugăm toti agenţii, economici (mai puţin populaţia ;şr asociaţiile de tocatari) să depună necesarul de gaze pe anul 1995 şi pe trimestre, din care pe trimestrul I pe lunii la sediile unităţilor de ditributie a gazelor de pe raza judeţului Cluj* . ; : >

Necesarul se va depune pînă la data de 1 NOIEMBRIE 1994».Unitătile care furnizează agent termic pentru populaţie, vor menţiona distinct din necesarul de gaze,

cantitatea de gaze aferentă populaţiei. . . • \Regiile de termoficare şi gospodărire comunală care furnizează agent termic altor unităti decît la

populaţie, vor menţiona distinct cantitatea necesară acestora. ' ,1 , Comenzile se vor depune la: ■ -- pentru m unicip iu l C lu j-N apoca - str. Karl M arx nr.93-95- pentru m unicip iu l Dej * - str. N .T itu lescu nr.49a 1- pentru oraşul Gherla - - str. T u d o r V lad im irescu nr.23- pentru m unicip iu l Turdaf - P -ţ a Republicii nr.26- pentru oraşul C îm pia Turzii - str. Lam ino riş tilo r nr.149.

D.G.N. REGIONALA DE GAZE CLUJ şi TURDA (762309)

’ cu ştxliulîn Cluj-Napoca; B-dul MunC-îî nr. 18,j j ţ , tiriiam/cazn co n c u rs în d a ta d e 1 2 .1 0 . 1 9 9 4 , lt:

’ lj : o ra .9 ,la sediul unităţii' pentru ocuparea ţl ; • următoarelor posturi;

fi i l T R A D U C Ă T O R L I M B A E N G L E Z Ă -l1 j, 1 p o s t • b ă r b a t ; (| M T R A D U C Ă T O R L IM B A R U S Ă - 1 p o s t I

lj - b ă r b a t ' ^

Relaţii suplimentare Ini tel.":'1 5 4 4 2 5 , h«.‘ MOI s .iu la ^ îi . , ! » , •... Ncdiul unităt.ii,-zilnic între t«ivii1 S 13. . <|:■ t e i s r - ' W - 'var. V is. ■ ~

sc T R A N S I L V A CLUJ s .a .' ■

Str. Horea nr.7,

organizează licitatie publică pentru

H închirierea unei camere Ia CABÂNA FORESTIERĂ IRIŞOARÂ (eoni, Măguri Racătău) jud. Cluj.

Licitatia are loc lâ sediul uriitătii în ziua de v v 7 N O V .1994, o ra 1 0 .Relaţii suplimentare se obţin la telefon 132848,

• Int. 127-128._______ (290476)

/.C. LEGUME-FRUCTE J.A. /■ I turda

cu sediul în Turda, str. Călăraşi f.n., organizează pc . data de 17 n o v . 1994, concurs de

ocuparea postului dc: .

' în condiţiile î^egii 66/1993 şi ;a Normelor metodologice nr.l ale FPS.

Ofertele sc primesc în plic închis la sediul societăţii în : _ termen de 30 zile dc la data publicării.-

Relaţii suplimentare la sediul societăţii,telefon 064 / 316633. (290460)

S.C. A C M C t h i s.a. CLUJStr. Fagului nr 15

^Organizează licitaţie pentruÎ n c h i r i e r e a d e s p a t i i

C O M E R C IA L E în H A L A

A G R O A L1M E N T A R Ă C l u j - N a p e - ,

p - t a M ih a i V ite a z u l .

. Licitatia va avea loc In data de 14 oct. 1994.orele 12. la sediul societăţii;

Informaţ ii suplimentare, la tel, 155065 * 155337 \ ' (290478) " '

S.C,

C L A S IC O MS.R.L.

S.C. ACORD ClujP-ţa 1848 nr.l (zona Clujana), tel/fax: 194406

V I N D E Î N R A T E , F Ă R Â D Q B Î N D Ăm o b ilie r : biblioteci, dormitoare, sufragerii, holuri,

canapele, mese pliante, birouri, scaune, fotolii pat, camere dc tineret, mobilă de bucătărie, mic mobilier.

V in d e m e n -g r o s : PARCHET. PALUX, ARACET, | LAC, DJLUANT, PRENADEZ, DERO la sac*' SĂPUN scmitoalcvă pentru protecţia muncii,

VOPSEA ALBĂ, MĂTURI SORG, CLO RU RĂ DE } . VAR, PASTĂ DE SĂPUN, ULEI DE CĂTlN Ă.

_____(290465)

Cluj-Napoca

anunţă ■DESCHIDEREA UNUI NOU MAGAZIN

N E S l â t J f ©pentru autoturisme indigene şi import,

3 situat în B-dul 21 Decembrie nr.28 v (lîngă Restaurant "HUBERTUS") ;r

PROGRAM: zilnic 8-20 sîmhăta8-16

{290448) . •

organizează în data de 20 OCTOMBRIE 1994, ora 12, LICITATIE privind întocmirea

RAPORTULUI DE EVALUARE a unor active situate în municipiul Cluj-Napoca.

, Depunerea ofertelor, în plic închis la sediul societăţii din Calea Baciului nr.2-4 pînă în data

de 18 OCT. 1994.Relaţii - la sediul societăţii sau la telefon 186466, sau 182215- Biroul Mecano-Energetic -Investiţii.

• Dl. ing. lanev A urel. (290473)

s.c. " I M C O P " s.r.I. Cluj, ___ L produce şi livrează

T i e i X b l N MORTAR DE CIMENT tip ___ "CHEyiOT", coloratâ

produsul este de C A L IT A T E E X C E P Ţ IO N A L Ă , realizat cu

:omponente indigene f id i ii import. Se livreazi cu CERTIFICATDE CALITATE ş i C5ARANŢIE DE 3 0 DE ANI.

Preţul pe mp este sub nivelul altor tipuri de învelîtori. L icerere e fm uăm şi transportul h beneficiar, asigurînd gratuit

, - .înlocuirea eventualelor deteriorări.

Inf. Ia tel, 1 3 4 3 S 6 şi 1 4 1 7 4 7 , ziinic înuc orele 8-14.(290399) ‘

IIs c "AVICOLA VALEA SEACĂ’- . S.A. Cluj-Napoca '

Str. Valea Seacă nr.17, organizează concurs : ' ' pentru selecţ ie

M ANÂG ER

’ cujespectarea prevederilor Legii 66/1993 şi a Normelor metodologice ale Fqndului Proprietăţ ii de

; Stat nr.1/1994 ■Ofertele se primesc la sediul societăţ ii în termen

de 30 de zile calendaristice în plic sigilat. Oocumentaţ ia de prezentare a societăţ ii poate fi

studiată la sediul societăţ ii. M A R Ţ I ş i J O I, între;.. .ore!©;"l2-15.

Informat ii suplimentare la tel. 084 / 180027.' (290437)

msă IsERVlCE^sX_ ofeta: ^

* INTERFOANE acces scară djn import, cele mai robuste si fiabile,

CU PLATA IN RATE !!!* SISTEME DE ALARMĂ, ANTI EFRACŢIE, SI TELEVIZIUNE CU C IRC UrNN CHIS , din import

Asigură service specializat !!!-SUNAŢI ACUM î Telefon: 155106,155137 int.132 (2ŞOH65) Str- Dimbovitei nr.77, Cluj

S.C. "V-TOTAL" S.R.L.\ .vinde en-gros:

□ U iE I import UNGARIA Q FUtGI DE PORUMB , 250g

angajează:A G E N Ţ I C O M E R C I A L I cu autoturism

proprietate.Telefon: 194486 .

ADEVĂRUL D I CLUJ STMBATĂ - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG, 6

"•' "■ •'* " " **■ *"®W

DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI PODURI

. h / - v ' - j C L U J

r , Str. Karl Marx nr.128 : T

[NCHIRIAZĂ im obilul situat în raza com unei STEJERIŞ, pe D N nr.1,

poziţia km 434 + 500 compus din 5 încăperi (60 mp.) cu o construcţie

anexă (45 mp) ş i teren (550 mp).

Solicitanţii vor depune cererile la sediul unitătii. Data licitatiei: 5 NOIEMBRIE 1994. '

■ * (290475)

Ş îfA L V IC P A K s R L mMOVA

oferi lâ preţ deim portaiu i următoarele produse

■’ Italia:

« r ŞAMPON JEUN ELL 500 b»1 (3 feiori)’* 1864 ie!

«ar SPUMANT JEUN E li. 500 raî (4 feîsri)-2246 le!

HT BALSAM JEUN ELL 500 ml (3 feluri) -2330 le l

a r DETERG.VASE LYNDY1500 ral (concentrat) • 2542 lei ■« ‘ŞERVEŢELE: 100 6 .(3 3x 33 ^ -11 86 îel^50b. (33x33) -1 0 1 7 fel, 50 6 ; (38s3S) -1 1 8 6 Iei

; P R E Ţ U R I L E H U f N C l U D T V A

Deascnicnca, firma noastră mai oferă esi*gsros r P R O D U S E C H IN A - ELECTRICE,

baterii toate tipurile, articole papetărie, obiecte ( -j-, Mzpersotialţi imprimate pentru firme. i Sir. Bolyai 8 (vis-a-vis de SORA), 194381. j . y (290474) .

BANKCOOPGLUJvinde la licitatie publică următoarele

m VITRINĂ FRIGORIFICĂ V F 4 2 © VITRINĂ POLAR V4 mCONGELATOR18C H MERCEDES 202DB AUTOTRACTOR cu semiremorcă

frigorifică LIAZ 'înscrierilepentru licitaţie se vor face la sediul

BANKCOOP'Cluj, str. Matei Corvin nr.4," telefon 198857 şi BĂNKCOOP GHERLA.

str.Ştefan cel Mare nr.1, tel. 243101. Ucitatia vă avea loc In 13.10.1994, orele 10, la

’sediul Bankcoop Gherla. (2904 71)

un magazin de

IN C A LT A H IN T E9 . .

care vâ oferă o gamă.fargâ şi varia tîc fc în c ă l ţ ă m in t e (Jiu

GERM ANI A - de {faină, de bărbaţi şi copii...Preţuri carc-sfidcazS orice concurenţă • înccplad ac h

3000 de Iei. , 'Personalul nostru .V a r , bucura*tfe o vizită d in [m ica

dumneavoastră.'

t! î î Str. Racoviţa nr.17 (290469)

; v ' . v ', ..>

G R U P U L Ş C o L a r UCECOM*' ; ' C L U J N A P O C A

Str. Tineretului nr.55/A, tel.141948, prin redistribuire, în s c r ie în a n u l I , ş c o a fap o s t l ic e a lă , absolvenţi de liceu care au sustinut examen de admitere la forme de /

şcolarizare similare şi au obtinut media peste 5,00 şi nu au fost admişi dfn lipsă de focuri ta

. următoarele meserii* -DEPANATOR APARATURĂ ELECTRONICĂ,

AUDIO-VIDEO-RADÎO şl TV; OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL, COSMETIC Ă şl

CONTABILITATE. Se percepe taxa de şcolarizare. Informaţii suplin>entare la secretariatul şcoli».

j f Vtelefon 141948. (290479)

U N IVER SITA TEA B Â B E Ş -B O LY A I din Cluj-Napoca V IN D E R E S T U R I

A l im e n t a r e de ta can tina h a ş d e u .Licitatia va avea loc în data de 13.10.1994 ta

Direcţia Economică a Universităţi^ str. i.C.Brătianu, nr.14, la ora 8.

__ ;______ (762308)

SOCIETATE DE CONSTRUCŢII ITALIANA

CAUTĂ URGENT SEC RETARĂ cu experienţă

în limba engleză vorbită-scrisă * Experienţă în Word Procesor (titlu preferat) Salarizare avantajoasă după experienţă şi

calificare. .A se adresa d-lui B orghetti,

d u m in ic ă 16.10.1994 d e la ora 10 -12, la Hotel Transilvania" Cluj-Napoca.

(290472)’ =

• • , Studentă «fin Grecia cau­tă apartament ro 2 camere sau garsonieră în zonele Gri- gorescu PI- pilor, Mănăştur. Informaţii la telefon 13-94- 53 nnt!l25)

• Cnut «ie închiriat vilă, minim fi camere ra salon mi­nim 7/5 m. tn zona c«*ntrată Ofer 12 milioane Pe an. Te­lefon 113145 (100129) - .

• Dună studente romînre, căutăm să înehiriem urgent garsonieră *au npurtament 2 cnmeie cu plata fn lei sau nrvn'lnhi) fn valută, ‘telefon 13 4« «3, <277227»

•• Cant urgent fie închiriat apartament ian t>nrsoni«ră. Telefon t.V4<t-47. (2RR.1?fi)

• Daxi in chirie locuinţă. Te­l e f o n l U -4! ) 4!) ( 28771.1)

• Dan în chiri» ana-tament 3 r n w r - <mnn ‘ Pita» Str Pascalynr. II. Sf' IV «ip. t7; (2RT209)

** nat) in chirie -ipar'arnont 4 îimtMt-.- in 7nna fîrflrlini-Mfl- n ^ - i t . i r ' V . i - . r m n t l i t e l e f o n 16- J«. i t

* C;mt fie închiriat apirta- m " i nemohilălă, C" t(*»r,.r. in Mflrflştl. Telefon r >it- 'ir, t:<H«fir.n) ,

* ^'n'l.'iit strein f-atjt iparta- ovrit c 'i f|;u,i camere «au, -r.t.11A in vnnV GrĂ-tl"-t i\V1n\stiti Telefon 16- 27 -

• ".".'o:»)' .

• Medic, dorcsc să încfiiriez ^ ‘apartament s a u -garsonieră cu

telefon Informaiii teiefon 17-28- . 6 0 (2882315) ' : '

• Dau în chirie garsonieră,"v plata în valută.; Telefon 38-07-.

' 45, .18-77-40 (300092) . ;• * înohiriez convenabil' garaj ■

din lemn î n . cartierul Plopilor şi pivniţa depozitare., Telefon: 18-27-74 (300099) ;

. • Dau în chirie casă central ■ peetru familie sttidenţi. Telefon18-06-5] (300104) '

• Caut de inciiiriat locuinţă. Telefon 19-03-84 (299874)

• Caut să închiriez una ca­meră pentru atelier. Telefon 15- 50-10. (299891)

• Cant chirie locuinţă. Tele-- fon 14-82-55. (299947)

• Caut garaj in /ona Gheor- fihenr. Mărăşti Telefon 18-62-

. 20. după ora 16. (3<K}013)• Caut apartament pentru în­

chiriat 2—3 camere, zona M3- râşti. Plata , Tn lei sau valută.

x Telefon 14-02-82. (300062)• Caut garaj de închiriat în

Zorilor sa?J în împrejurimi. Te-', leton 12-06-02. (30024)

• _ Dau !rv. chirie locuinţă şi spaţiu comercial. Telefon 19-03- 84: (277057)

• Dan in chirie spaţiu pentru cabinet, medical 70 m p; vînd navete dp slrmă ’ Telefon 13-33-,35. (277129) ~

• Închiriez două camere con­fort mărit pe valută, cartier Grigorescu. Informaţii telefon: •19-0666 *277155)

• ' D.ju în chirie caraj Ghe- orghi'ni. Telefon 14-96-72.(277172)

a S»udent nefumător, doresc sâ In-hlriez garsonieră sau ca­meră In casă. vilă. O fer 60 000 lei Telefon. 19 54-09. (277169) '

• închiriez apartament 4 camere cu garaj, Plopilor. Te- leton 14-48-73. (288143)

• închiriez apartament- 2 camere cu telefon Grigorescu. Telefon 14-48-73. (288VS5)__' • Student grec, caat d» în­chiriat apartament mobilat, cu telef n, în ?onă centra ă sau _Z orilo r 11-74 8& sau 12-26 23.

. • Doi studenţi greci cău­tăm un apartament 2—3 ca­mere cu telefon, frigider, mo- Bilat. în zona Grigorescu sau c?ntru. Telefon 18-71-94 între orele 12—21. (288(14)

• Tînără intek-etitală caut pentru închiriat garsonieră ca telefon în cartier Grigorescu. Telefon 18-05-16. (28S:ilfi)

Caut de închiriat aoarta- ment cu 3—4 cam ere'm obilat

în - Tonî centra’ă, Grigorescu, Pata. Telefon 18-.i6-35. ^28832)

• Caut de închiria! . garaj dttblu. Telefon 19-13-81, orele9—17. (299940 .

• Tnchirie? garsoniere mobi­late- str. Pa*tetir. cu TV cablu, frigider si Mănăştur cu TV ca­blu, telefon, frigider Plata !n valută anticipat 3 luni. Telefon13-55 61 (277177). O Dai’ tn chirie apartament 3 camere Grigorescu. Telefon 18- 90-96, orefe 16—22. (277180)

• Caut garsonieră mobilată frumos pentru perioadă lungă, plata in val.ută, prefer Mânăş- tUr, Pata Telefon 17-56-24. (277114)

• Tineri căsătoriţi, căutăm pentru Închiriat apart'nvnt 2 —3 camere cu telefon. Oferte la telefon 13-99 91. (-.277157)

© Studente la medicină, cău­tăm pentru închiriat aparta­ment 2 Tamc-re. Plata lunar in lei. Telofon 14-88-73, între gre­le 15— 18. (277181) ' ' ;

• Tineri-'; fără copit, căutăm pentru închiriat garsonieră sau cameră separată, zona Calea Floreşti sau străzile învecinate. Telefon 16-62-90. (277181) ^

Dau in chirie pe valută , a- partament 3 camere Zorilor ,se- mimohiVat cu telef n. saraj. Te­

le fo n 17-11-59 (300131) '■!• T in eri' căsătoriti căutăm

. pentru itvhiriat anartament 2camere sau garsonieră mobilată cu telefon Pata sau Zorilor. O- ferim 60— 100 DM pe lună O - ferte Ia tWefon 12-02 87, (30013)

O Ofer ; o cameră separată confort la 2 studente - Telefon:15-90-11. orele l i — 17 (277204)

• Dau tn chirie apartament central 3 camere. * valută Tele­fon 13-78-08 (277209)

• Dau în chire apartament 2- camere mobilat, studenţi sau .

birou Ci pariu şi n i .3 camere nemobilat birou depozit Mărăşti central, ambele pe valută. Te­le f-n 11-34-74. (277210)

• Primesc în gazdă un băiat. Teîefon 17-49-17, orele 18—20. (277220) ''

• Caut urgent de închiriat a- partoment sau garsonieră. Te­lefon 15-49-47, (288326)

O Pierdut carnet student pe num ele ' Dumitrav Uliu. 11 de­clar nul (300112)• • Am pierdut carnet de stu­dent Facultatea de Fni-m.tne Cluj-Napoca pe numele M.toasra Adnar*. TI d.-vlar nul (300122)

• Pierdut carnet de student pe numele Denia Mircea. 11 de­clar nul. (300128) , ;:

• Pierdut legitimatie de ser­viciu. pp numele Frendl Fran-

’-cisc, O declar nulă. (277217)© Pierdut carnet de student .

pe numele T-esan Vasile. 11 de­clar nui. (288334) 'i ;l - ttv

0 Societate privată, anijafăro şofer nrofesionist. v°chlrr»<» •'' 5 ani. Telefon 18-07-56./ P88777)-

•> Vînd lambriuri din hrad 5800 lei mp şi cherestea brad 100000 lei mc. Telefon 14-47-02 sau 16-51-54. (288286)

• Transport persoane ta Bu­dapesta- luni. 1010 Telefon 16-,39-18' 17-52 89 (277125)

0 Ansaiăm şofer profesionist cu experiootă p e '''• ’ mion Tele­fon 1?-29-05 (277148).

• închid ba lcoan e ’ Telefon:19 93-21; (277174)

• Caut Tmm-umut. Telefon:17-37-RO |3iXi43l ' . . :

0 Studentă m ed 'le / engleză. Telefon 14-66-84 (29989)

• Studentă meditez enpleza şi gramatica. Telofon l6-(W-02.'

0 Meditez romană şi france­ză. Telefon 12-00-10 ) (30(1777) '

m Medite? lim ba . wtplpză; Te-' lefon 14 78-6» (300031)

0 Studentă meditez materna» tică *>-fl Telefon la «9 J0

o M ilităm rr.nteimti ft V— VIII si binln.jie XI Telefon 17» 80 42. (3001?6)

© Solicit urgent \in iitiprtl- mut. Rug seriozitate. 7 - l - f in 16- 66 47. (277278) «

SÎMBĂTĂ - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG. 7 ADEVARUL DE CLUJ

Vinzâti B B S w G u m o â r â r i

® Vind spaţiu comcrcial 317 mp. Str. Dîmboviţei nr. 31 A . Telefon 14-82-22 sau 15-92-79.(288098) .

o Vînd apartament 3 came­re "Ultracentral.' Telefon 11-12- 72,' (288248)

9 Vind Alfa Komeo Alfetta 1600 cmc, 1979, ambreaj de­fect, 1000 dolari, ■ înmatricula tă. Telefon 19-75-49. (288235)

• Cumpăr pompă âpă~pen- irti Toyota Corola. Telefon 16- 69-80, seara. (288257)

a Cumpăr talon sau auto avariat Ford Sierra. Telefon1-3-56-24. (288203) •

0 Vînd acţiuni FPP, Tele­fon 21-13-34.' (288311)

O Vînd garsonieră confortI, central, în A lba Iulia. Telc- fon 058 — 82-95-46. (30037)

* Vînd urgent casă cu gră­dină 900 mp. Str. Calea Baciu­lui nr. 58. (300<Î3)

9 Vînd apartament două camere, hol marc. Tîrgu Mu­reş, Telefon 055 — 21-16-31, între orele 16— ÎS. (30Q8G)

© Vînd vîlă cu teren, zona Republicii. Telefon 11-81-93,19-B4-47. (300100)-

9 Vînd "Ford Taurus (ame­rican), stare ireproşabilă. Te­lefon 14-79-93. (300056) ■ -. ■

® Vînd Fiat Ititmo diesel, an 1987. Pret 4300 DiVl. Tele- fon 18-09-9!, <300098)

• De vînzare Ford Scorpia. Telefon 15-82-11, Zilnic 18 —21. (300107)

• Ocazie deosebită numai astărf! De vînzare televizor co­lor ITT, instalatie satelit Fu-

ba. deck Pioneer, r a t e «Exce­lente. Telolon I9-2B-S0. (300095)

• Vînd mobilier resţarant şi accesorii bucătărie. Telefon 18-45-96. (299«ft8) ; ’ “ ~

• Vind produse americane pentru slăbire, fortificare. T e­lefon 19-14-31. (303076) _•__ _

• Vînd casă particulară com­pusă din 2 camere, bucătărie plus o cameră bucătărie, te­lefon, tv cablu. Vizihil zilnic între ovele 16— 18 la adresa: Str Sălciilor nr. & (276499)

• Vînd bar situat în Tnrdâ, str. Avram lanrn nr. 30. • Te­lefon 31-34-49. <276536)

9 Vînd apartament 2 ca­mere Gbeorgbenl, r»obilat. nl- trafinisat, ocupabil, 15000 d«iari. Vînd VW . Passat, an fabricaţie 198:1, Tl> s« Fiat O 131. Supermirafi ri 1982 sau crcipăr taloane. Telefon 14-26- 09, orele 7 —9 şl 21—24 sau15-39 17. orei» 9—11 şl 19—22,(277175) _____ •

» Cumpăr ■ ccriificale do proprietate. Telefon 17 88-86. <277086) ___,

• Vînd (al'Iâ *ineată. Te­lefon 16-00-61. 1300136) ,

• Vînd frigider Arctic mic sl araca? n i 3 ncMurl. Tele­fon r 16-36-29. (277206) '

• Vînd, pentrn pr^tenţolsi. colecţie mar*' fiori - de mină. Informaţii tcW on 18 69 16. 7*lnîc între orele 18.30—22,

sîmbAtă orele 15—18 (27723)

• Vînd .«parlam ent PVooiîor nr * l , P 19, n ap 32, sc. IÎT Tejpfon 14-02-85. {300096}

» Vtnd casă r\\ spatii» c o - ,jnercJnt amenajai, posibilitate-de miRa?.î«, har. hmt'VHe ţ i mobilier două pnmîntri ' dormi- to* şl alb* obipi'tţi <»as-h?o. Pret negociabil■ ln î "-maţii str Şiretului 12, ors *0—19 . nnooîî7)

» Vlnr/ Opel KnâeU de 1.3 ben*.nil, an fabricaţie 1987. T e­lefon 18 99-87. (299082)

; Vî nd Fiat Fiorin o Diesel, : an fabricaţie 1989, capacitate : cilindrică 1700, cap încărcare 1

tonă. 'Informaţii telefon 31-29- 85, Turda, după ora 19. (300001)

• Vînd piese Renault 11. Re­laţii pe str. Şcolii nr. 9 (Cor-:- doş). (300019) -- ; ;

© Vind Alfa Romeo 75 şi cu­zineţi R 1. Fiat Uno. Telefon 16- 94-57. (300053)

O Vînd apartament 3 came­re. Telefon rlo-48-30,. (30068) •

• Vînd garaj in. cartierul G ri- gorcscu. Informaţii telefon 18- 44-81 între orele 18—20. (30078)

<9 Vînd anvelope cu camere 145/13* (Victoria) noi. Telefon:

18-87-58.- (300084) _0 Vînd • parabolă nouă. Tele­

fon 14-67-89. (390060)• Cumpăr sticle sifon hexa­

gonale -1000 lei bucata. Telefon 14-23-65. (300007) - - - , ;

• Vind mobilă Sn stare foar­te bună. Telefon 16-11-23,

• Vînd pui Cocker Caniche alb Tcckcl şi Pechinez.: Telefon 14-39-66.-

. • Vînd damigene de 50 litri, bucata 30.000 lei. Str. A vram ' Iancu nr. 373 Floreşti. (30079)

• Vind geam tras de 6 mm. Preţ -convenabil. Telefon 14-79- 85. (300082) ;; - : i: ,-v

O Cumpăr apartament I, 2, 3 cam ere .' Telefon 13^03-84. •

• V înd casă, grădină, -cana­pea, dulap, zdrobitor, . ■ presă struguri 10 kg. Str. Simion Ba- lint 16. telefon 15-30-24.

9 V ind Joc dc, casă 2500 mp, poziţie deosebită, acces şosea naţională, In comuna Gilău. In­formaţii la telefon 15-51-65, fi­rele 9—Î6. (277141) ,

O Vînd apartament 4, camere plus garaj Ş* VW bus 1977 în­matriculat. Telefon < 14-31-74.. ,

: ® V înd apartamelit cu 4 ca ­mere - Telefon 17-17-91. (277189)

a Vînd sau schimb .aparta­ment 4 camere? Telefon 12-10-08 K277130) - •

9 Vind apartament 3 camere în Turda, lîngă „Materna”. Te­lefon 12-42-97. (2773S7)

• Tîi>d V o lv o -343, 1387, va­ma plătită 3S00 DAT. Telefon 11-

. 90-89. (276S42V• V înd urgent Ford Capri

2.3 S, an fabricaţie 1983, rsV'tor 2300 cm c, 6 V/120 PS; 12 CJ, î<>00 dolari, negociabil. -Telefon12-A9-89; 12-! 9-47, orele 58—20v

• Vînd Skoda 100 S, stare foarte bună. Zilnic Intre orele18—20, pe strada -Tăşhad nr. 6..

• Vînd piese la n c ia Delta. Telefon 14-23-03. <277173)

• Vînd Audi 80 pentru pie­se, în ■rirr’jjlăţie. Telefon 234S7- 58. <277179) ,

• Vînd piese VW Passat, bur­lane aerisire tablă zincafâ Cum­păr talon' BMW scria 300. T e ­lefon 13-24-37 (277200). • Vînd televizor Samsung în garanţie şi video player japo­nez Elekta. Informaţii telefon13-91-67. (277115) -

• Vind cuptor cu microunde 350<MX>: Tnfrsină de cusut Vero- nica, presa, slorcăt t struguri. Telefon 13-72-79. (277117)

■ 9 Cumpăr maşină automati­că haine. Telefon 16-19-24,

• Vînd ieftin ţuică de prune. Telefon 23-19-92. *277159)

• Vînd avantajos pătin copil, cnnicîor sport plus landou, d o u î paturi, dulap baine, schiuri Combi-Iî, suport, de perete re- filsbil Gpntru Mevraor. Telefon ! î -24-76. (277158)

• Vind Hftin 2 geamuri, «şă balcon »jk>c, com ^ete, tocnri, sticlă TcVfcm 13 81-03. (277170)

• V ind mobilă l.uxor sufra­gerie- si riormifnr. nouă. împa­chetaţii Telefon 13-70-59.

• Vînd mobilă dormit»*- -an­tic, Telefon 17-51-55. (277187)

• Vind c*»-sâ particulară, str. Dnmbrava Roşie nr. 35 Infor­maţii îa tel efort 12-42-Sfi

• , Vînd R1VIW npţnnwtrirMÎa- bil 19Ş1, 1400 dolari nefiorJabî), televizor color* Mec’ivj^ion, »in an, 400 HM, f«Jtar wjft-^cerie pentru pretenţioşii I w iln n lei. Telefon ÎS-O? 32. «rele J8—22.1 ® Vînd •£!*>>«toni**ră. Telefon W- S5 T'0. WtOl34)

O O tn ’păr vitrină Frjp. «riîică tip frujider. Telefon 17-09-22.

: • Vînd statie pentru taxi tip Hărry. Telefon 12-43-00. (300115)■ • Vînd maşină scris mccani-

' că,'-maşină, găurit Black and Decker sigilată. Telefon 15-59- 63, 11i-84-42. (300115) '

• Vînd car tractUine anima-, lă. Telefon 18-76-14.' (300123) ;

• Vînd lemne foc, butelie a-, ragaz, reţou 3 ochiuri" la gaz. Str. Nădăscl €3. Telefon. 13-99-18. (300132)

• Cumpăr teren în Floreşti, 'intravilan.. 150—600 mp,- prefera­bil lingă sosea sau in apropiere. Telefon 16-04-'»0. (277201)

• Vind casă 3 camere, ba ie ,. grădină, comuna Gîrbău nr. 245. Telefon 14-00-14. (277211)

• Cumpăr apartament 2 ca­mere Zorilor, exclus parter. T e­lefon 16-01-05. j(277213)r 9 Vînd apartament 2 camere,

zona GheorghenL T elefon ’ 19-55-50. (277226) : ,. O Vînd Tovoto-Daihatsu 1982

neinmatriculabiiă, 3000 DM. Te­lefon 11-34-78. (277225) "

• Vînd Suzuki, Samurai ■■ Ca-; brio. Telefon 16-49-19. ‘ (277214)

,® Vînd VW Transportor die­sel, înmatrieulat. Telefon 17*09-22. (277216) :

• Vînd Dacia 1100, preţ a- vantajos. Str. Tăsnad nr. 25, bl. PlO^.ap.' fii. (277221) /

• Vînd garnitură mdbflă hol, tapet, -chiuvetă inox. Telefon 1-8-93-96. (277219) « - ,

"• Vînd v-gamitură canapea şi2 Jotolu.. Telefon 11-78-10.

• Vînd «rgent chioşc metalic dotat pentru Alimentaţie Publi­că şi un cintar. cu baiantă. . Te­lefon 15-94-70. (288327) <' • Vînd Mercedes Cobra în -;

matriculat, 2200 DM, negociabil şi cumpăr talon Audi 80. 'Tele­fon 33-46-27. (288323). ■ ;î

• Vînd canapea tună şi tr i- gider Arctic. Teleîcn^ 14-67-03.

I i j fo rn ia t id e h i It

Asociaţia G U R U {Grupul Utilizatorilor Români de UNIX) in colaborare cu C IA .- Compania de lnformatîcă şl .■ ; . ' ,' Automatizări S.A. ,

; - ;Xv INVITĂ

! membrii săi şi pc toţi câ interesau dc sisteme UNIX sau sisteme [ deschise sa particîpc îa şedinţa publica cc va-avea loc th datade

13 o c t . 1994, o re le 13 în snln clubului Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, str. Gh. Baritju nr.26, , : ; <

Subiecte în discuţie:

activitatea asociaţiei G U R U în aoul 1994 - ' / j p impresii de la conferinţa AFU U (Paris, 3-6 mai 1994) o situaţia reţelei de calculatoare în Cluj

I e stadiul pregătirilor pentru conferinţa ROSE’94 , ; S (290481} ^

9 Schimb apartament 4 ca­m ere 'cu garaj Plopilor şi a- pârtament 2 camere. c « tele­fon Grigoreseu cu teren zonă bună. Variante. Telefon î î-48-73, <288111)

Societate Comerciâlâ -

FIHARSf ABĂ PE ÂOŢIUMI,oferâ posibilitatea, persoaaffor fizice

ss investesscă pe ba|ă d® _eOîffRACT ÎR AFACERI SIGURE.

Se oferă 1 2 % dobîndăpefună la : investiţiile în lei, în valută se oferă

8 % pe lună investiţie minimă- < 5 milioane lei sau 30Q0 USD■ ■ sau 5000 DM.Retoţii la tel. 146290 ZILNIC.

; orele 10*18.I <290335/ J

/A n ga jăm personal fein»- nin prezentabil pentru muncă în străinătate. Salarizare deo­sebită. Informaţii telefan 83-80-58, luni, marţi, joi, oreleli-— 20. (276711) :-... -

• Posed spaţiu 20 mp cer»- tral, caut asociat cu capital. Telefon 13-92-01, (288317)

* Închideri balcoane iftetai şi sticlă. Telefon 14-66-34.. (288203)

# » Bucureşti, schimb aparta­ment (1) cameră pentru aparta­ment O u i-Kapoca. Telefon 11- 43-07. (29843)

• Schim b apartament 3 ■ ca- mere confnrt I , ; îmbunătăţit din Cluj cu similar - Arad Telpfon: î 7-45-63 După era 18. <299886)

• Schimb apartament 2 ca­mere cu garsonieră; Cumpăr garsonieră în zona Pata — G he- -orRhcni. Telpfon 14-72-29, după ora 20. (29993) ■

• Schimb apartament 4 ; ca - morc confort I în Zorilor plus diferenţă pentru casă cu grădi­nă. Telefon 12-85-33. (277127)

• Schimb casă ' tisrticulară 3 camere curte, grădină, strada Nădăşel nr. 15, cartier Iris. cu apartatnent' f camere, etaj 1— 33. pnzîtîe bună, zona Pata, M ă- răst}. Intre l acuri, fără d tfe -,- rentă. (277134) - ., -

• Schimb apartament IC lîA L 3 r.imArp part ei’, confort sporit, Imhunătătiri. pivniţă, garaj, te-', lefon, str Ciortea cu aparta­ment 1CRAT. 2— 1 camere com ­parabil Telefon 18-46-03, -orele17—21. (277142)

• S^Wmb garsonieră nlus di- ferentă cu apartament în Zori­lor, Telefon î 2-94-20. (288337)

^ Â *^*1 jan ”

•. Angajez itlmplari. Telefon: J3-84-2R (300105)

■ Meditaţii matematică, ro- mflnă, cncleTă, nri’> , nivel. Te- Jeton Jf. 40-03. (277153)

• „AHascili" efpr’tw ruă »ilnic trsmspoi Inri de mersoane şi oo-

. Jete !n Germania, 1n condiţii diwsrhite. la preţuri rezonabile. Preluări din O tij Tnf • naţii la telefon 19-42-10. (288129)

5ir. Î.C .F jim u 26, ici/fw: 064/192216 y'

(col; cu si r. Bucurcşti} unic-' distribuitor în România a

produselor firm ti italitue ALMA, u n d e M O C H E T Ă de diferite Itpuri

ţ i culori, pi. aniciiajirci locuimcîor,

birourilor, tiugazinclor, bîncîloi,

tesuuranttior ctc. ...'

C O W F E C Ţ IO W Ă M pi.or)ce «p dc

auionirlsm p re ş u ri, precum j i - s e tu r i d e covo are p t.b a îe . V în t te E N - G R O S produse din

import: PERMOARE METALICE de diferite culori ţi lungimi, BUTONI, NASTURI

RAPIZI fi CATARAM E.'^ V ia fttp tîn » iîln ic 8-17. {290462}

• Student medtiez -avantajos română clasele V—VITI. Tel*- ftm 19-^4-12 (276M2) ■.

• Meditez matematică şi in - iorm-vtirîi., T d e fo n 17-B9 29. (277119)

9 Predau -cermana. T elefon : . J 4-31-35 *277195)

• Montăm s-’bă teracota "Te­lefon (8-50-74 (276747)

• Firmă din Oradea exectităm şi reparăm rolrte ş i ţalu/ele din )pmn fle te) TnformţtH Cluj la telefon 13-03 09 (276984)

• O fer împrumut valută, -vtnd Iniertor ’jutnma^ pentm Inr-ăl- ?ire centrală; v!nd »iM)lra1,or. Twbfon 12-11-67. (288321)

• Profesor, meditez matemn- l» 'ă , c in e le V —X n Telefon 15- 01-20 (*88061)

• C>TCj>tător, medite?. «fi-'ient jnat-^.itică. Telefon 18-75-43.(288302) -

• Cai-mangerie, angajăm tl- nerl măcelări-tranşaterl ţ i vînzătoare. Relaţii la telefon 14-23-48, (288281)

• Rugăm din suflet rine a văzut accidentul - din scaralei de 28 septembrie 1934, ora18,15 de pe str. Aurel Vlaicu să sune la telefon 12-21-31 san la domiciliul str. Dîmboviţei nr. 15, ap. 28. Familia Bob. ’(300072)' 7

• Vindem ieftin mese de biliard^ noU; informaţii la tele­fon 21-15-01. (299980)

• Urma .JVEON PKOO" angajează urgent electrician instalaţii clectricc, tinichigii, lăcătuşi confecţii meiatice'. T e ­lefon 11-67-81, str, BorîCşti 1? — 19. (300080)

• închideri balcoane metal şl sticlă. Angajez sudor, .Tele­f o n '15 67-29,'după ora 18* (300101) . ,

• - Societate cu capîlal-mîxt, distribuitoare cxclusivă pen­tru România de dulciuri ; de înaltă calitatc din Germania şl Italia, caută agenţi com er­ciali tineri, dinamici, posesori auto. Selecţia are loe 1"*'», 1® octom brie 1991, orele 16, *a sediu] societăţii din ; B d oi Muncii nr. 18. Tdftfon 15-47-46.^288289) ____

-• Familia Sfait aduce cal­de mulţumiri . grnpnlul . d c m ediri de la Pediatric 1, «tob conducerea doamnei profesor Paula Grigorescn si domimlni d c lor sppflallst pediatra IVfIrestenn Ştefan Alin- pen­tru modul deosebit în care au intervenit neutra salvarea copiilor de la ' intoxicaţia cu d u p -r c l (300110)

• S tu d e ii iă m ed ita* tran- CerU şl rom Ana. Te>l«>n 14- 72-85. <300117)

• Thirtnr Gabrlela Simu, m edic stomatolog, «m'nsultft în cabinetul din str. Republi­cii nr. II A ,\ j»n a Cnitn'Mtui C r it . vi'nie, pe' ba»ă de pro­gramare, orele 11—1?. ■

• Studentl medităm mntema- tlră, chimie, 6i >lf«;te 1000 lei ora. Telefon .15 31 43 (3»J0070)

ADEVĂRUL DE CLUJ SÎMBATĂ - LUNI, 81 0 OCTOMBRIE, PAG. 8

PUBLICITATE

t r — — “ ” :—? Cumpăr G AR SO N IER A, A P A R TA M EN T şi TE R E N PE N TR U C O N S T R U C Ţ II. ; Telefon 156183 (2S9872)

^ —— - --------- —i

T T 5 7 T T 1

AGENŢIE IMOBILIAR/VÂNZĂRI-CUMPĂRĂRI-ÎNCHIRIERl«

SCHIMB-CONTRACTE-iNTÂBULÂR!'

ACTE REGIM URGENTA!

11 22 04

• Cumpăr urgent '2. garsonie--• rc c o n fo r t I , cu telefon. Prefer' zonă centrală Plata deosebită.' Relaţii telefon 15-13-90. (288244)

• Vînd casă; apartament. Te­lefon 11-84-93. (288273)' ■ V

• Cumpăr apartament~ 2—3 . camere. Ofer ,7—9,5 milioane. Telefon 13-16-55. (283281)’ • Vînd apartament- 3 camere. S tr ..A Vlaicu nr. 27, bl. V 17,. ap. 66. (288Z96) .. ■ , ■'. • Vind apartament 2 camere Mănăştur — 1 parchet, faianţă,: mobilă. Telefon 16-26-36, între orele 12— 15. (288301) -

• Cumpăr garsonieră confort1 în Mănăştur, exclus parter, Ţ ultimul etaj. Ofer 5—5,5 mili­oane. Telefon 16-39-40; 17-50-74.(288306) ■ : ■ ” ., •> Cumpăr urgent .apartament2 camere, Ofer 8, 9 milioane, plata imediat. Telefon 16-70-75.(288307) ,/-./■• , . ..

• Vînd cabană lemn , 4 ca-- mere, chioşc alimentar situat pe Calea .Turzii, pret convenabil. Telefon 17-99-77. . (288313) ' ' 'î- A Vînd apartament 3 camere* Confort I, . Grigoreseu. 'Telefon: 18-26-61. (288318) . . " -

• Vînd urgent apartament 3 .camere ultrafinisat Grigoreseu.' Telefon 18-72-33. ■ (288323); • Vînd camion IFA 5 şi 6 to­ne, rabă' 22, t, betoniere 120 1, aparat de sudură, maşină şlefuit parchet ' Str. Fabricii de zahăr 102, -orele 8— 17. (288202) - - !: • Vînd . avantajos- Opel Re- lcord 82] înmatrilcuat. . Telefon:18-75-52. (2R8213),

• Vînd BMW . seria 630 cu multe extra. Informaţii- la tele­fon 18-33-65, după ora ' 20. (288278)j • Vînd Opel Kadett 1300 an de fabricaţie 1986. Telefon 36-78- 67. (288304)

; . • Vînd rafturi, tejghea', com - 'puter, casă marcat. B-dul .21 De­cembrie nr. 18., ap. 2, între o- relc 9— 17. (288205)

• Vînd cască coafor. Telefon17-44-16. (288322)

- • Cumpăr avantajos discuri -cu formaţii româneşti.' Telefon J 3 - 7 8 - 6 0 (288173) -' ® - Vînd blană vulpe argintie, preţ avantajos. Telefon 17-41-17, (288325)■ .

e Vînd anartament confort.19-57-15. (299877)

- O Vînd urgent garsonieră. 11- 22-04 (299878) . .. , • v ;

O. Vind 2 camere Mănăştur.19-57-15, (299879) -

• Vînd garsonieră confort I, zona Plopilor.' Relaţii la telefon16-13-62, după ora 18. (20018)

® Cumpăr urgent apartament. Telefon 11-84-93. (300043)

• Vînd casă lemn tiemonta- bilă. Inform aţii' la telefon 13- 29-04. (300061) -

• Vînd casă singur în curte. Str. Karl Marx, 75, ora 11—18.(300073) ; 1 ■ -

O Vînd loc casă în Floreşti. V ţnd . pisicviţe Siameze. Telefon16-47-85, (300085)

• Ne despărţim cu multă du rere-de prietenul nostru, DAN BUGA. Amintirea ta, va rămîne veşnic în inimile noas­tre, Dorel şi Dana Varga. (288324) . ' w > . '

O Sîntem alături de fami­lia Lupaş greu încercată de durere. Sincere condoleanţe, "din partea finilor Bonta diii Tg. Mureş şl familiilor M ol- dovân Ion, Grigore şi Viorel. (288305)

• Sîntem alături de cole­gul . nostru col, Buga Alexan­dru -în ■ marda durere • prici­nuită do pierderea fiului drag şi exprimăm sincere Condo­leanţe. Serviciul Personal şi. Invăţămînt din IPJ Cluj al M.I. (2883082) - .:

• In 10 octombrie se îm­plinesc 9 ani d c ,la deccsul celei care a fost cea mai iu­bită soţie, ' mamă şi bunică, DAISA LUCREŢIA. Aminti­rea ei rămîne neştearsă îr i . i- nimile noastre. Familia. . ; (288101) . ■

■- « Un pi s omagiu la îm­plinirea a 4. ani de la trece­rea. în eternitate a celui ca­re a fost ing. PETCA IOAN. Soţia şi copiii. (288263) ;

... • Cu durere şi lacrimi în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru sot şi tată MUNCA Cil) VAŞILE în vîrstă de 63 ani. In veci iie- roîngiiaţi. soţia -Jeiuica, fiica Mariana, fiul Măriri.-' Irimor- mîntarea va avea loc dumini­că. 9 octombrie, orele 12 . în sat Văiişoara nr. 87. ■>' (288065)

•; Cu adîncă durere în su­flet anunţăm încetarea - din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă â celei care a fost

'mamă, soţie, bunică şi stră­bunică TRÎMBIŢAŞ MARTA. înmormîntarea' va avea loc sîmbătă, 8 octombrie, oreîe 13 în S'«ieşeni. Dragă mamă nu te vom uita niciodată. Fami­lia îndurerată. (300067)

® Cu inimile zdrobite de durere anunţăm: trecerea în eternitate a celui care a fost MATIEŞ .-• EMIL’ din Luduş, minunat soţ,. tată, socru, < şi bunic înmormîntarea. sîmbă­tă, ora 12. Familia .îndure­rată. (300009)

O Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea fulgerătoare din viată a scumpului nostru soţ, tată, fiu şi ginere_. BRIE IOAN* în vîrstă de 46 ani. înmormîntarea va avea ioc, duminică, 9 octombrie 1994, ora 13 în satul polu, jud. Să­laj. In veci nemîngîiaţi' soţia Rahila, fiii Cristi şi Ovidiu. (300087) - > ■ -

• Cu inima' zdrobită de durere ne despărţim de bu­nul nostru frate BRIE IOAN la cei 47 ani. Chipul tău drag va rămîne mereu în sufletul nostru. Fratele Nicolae, su­rorile Vetuca si Anica cu familiile. (300088)

• Colegii de Ia Faculiatea de Fizică, regretă prematu­ra încetare din viaţă a celui care a fost TIMBUŞ IOAN ş i ' exprimă sincere condole­anţe familiei îndoliate. ' (300031) ' .

O Sîntem alături de cole­gul nostru Mişca Ionel Bog­dan în dureroasa pierdere a tatălui său drag. Colectivul clasei a Vl-a C, şl doamna dirigintă. Şcoala generală 23. (300064) •'

o Dragă Lavinia sîntem alături de tine în aceste cli­pe grele, la 'pierderea tată­lui drag. Clasa Vl-a de atle­tism şi dirigintele, (300074)

•9 Un ultim omagiu celui• ce. a fost căpitan pin. LUPAŞ IOAN. Familiei sin- ccre condoleanţe. . . Locatarii bl. Y 9, calpa Dorobanţilor nr. 74. (300081) . ' . . ,

•. Un pios omagiu celui care a fost un unchi iubitor BRIE IOAN. Condoleanţe fa ­miliei îndurerate. ; Nepoţii

. Mariana Neţneş cu familia şi Mircea Ilea cu familia. (300089) :

• Un ultim omagiu bunu­lui nostru unchi BIUE IOAN la trecerea' în eternitate. Nu te vom uita niciodată. Nepo­tul Dorin Ilea cu familia. (3(10030) ■

© Se împlinesc 5 ani şi respectiv 11 ani de cînd < iu­

biţii noştri părinţi ' ;AURELIA şi VIRGIL ,

OANCEA au trecut în eterni­tate.- F ie .ca bunul, Dumnezeu să le ierte păcatele şi lumi­na veşnică să le străluceas­că lor. - Le vom păstra veşni­că dragoste ş i . recunoştinţă pentru tot ceea -co au făcut pentru noi. Vom -com em ora amintirea lor sîmbătă 8 oc-i tombrie, ora ' 11,30 la mor- mîntul. din cimitirul Central. Mia şi Dan cu familiile.(300042) ; : ' , : : :■ • Cu tristeţe anunţăm în­cetarea î d in ; viaţă a iubitului

nostru tată, CUIBUS GlIEORGHE. înhumarea va avea loc sîmbătă,; 8 octom­brie, ora 12, la cimitirul Mă­năştur. Fiul Adrian - cu fa- milia. (277178) • r

-• Cu durere şi lacrimi în suflet anunţăm ^încetarea ful­gerătoare din v viaţă' a iubi­

tului nostru soţ .şi. tată, TIMBUŞ IOAN,r în vîrstă de57 a n i.. Înmormîntarea^ va., avea loc sîmbătă, 8 octom- ’ brie. 1994, orele 11, de la ca-, pela I din cimitirul Mănăş­tur. , In veci nemîngîiaţi, Je- nica, Lucia şi Iloraţiu.(277191)

- • Sincere; condoleanţe dnei îiivăţtăoare; Tjm buşl; Eugen ia pentru pierderea soţului drag. Părinţii şi elevii cls. III F. (277165)

9 Pios omagiu minunatului nostru prieten, EMIL

MATIEŞ. Sîntem alături de familia greu încercată. FaJjsi- lia prof. Man. Cornel, (277167)

• ' Sincere condoleanţe fa- 'miliei îndurerate la încetarea din viaţă a colegului nostru, BRIE IOAN. Colectivul de la SC Izopa SA. (27168)

O: Un ultim omagiu vecinu­lui nostru SUCIU ALEXA şi sincere, condoleanţe familiei îndurerate din partea Asocia­ţiei de locatari str. Gheorghe Dima nr. 7. (277171)

• Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune pentru colegul nostru, Buga Alexandru, ' în marea durere pricinuită de dispariţia tragi­că a fiului *săn. Sintcm ală­turi de familia greu încercată. Colegii de la Politia Judeţea­nă. (277185)

• Sîntem alături de fami­lia col. Buga Alexandru în marea durere pricinuită de moartea prematură a fiului, DAN. Familia Cengher.(277180) '

9 Vn pios omagiu bunului nostru prieten şi fin; IONICA TIMBUŞ, la plecarea fulgeră­toare dintre noi. Familia Fo- dor. (277192) 7

O Ne despărţim cu durere în suflet de bunul nostru fra­te, cumnat şl ginere, TIMBUŞ IOAN. Familia îndurerată. -(277193) ' '

• Sîntem alături de laml- lia Brie în neaşteptata Şl du­reroasa despărţire de cel ca­re a fost bunul nostru vecin, IONAŞ. Familia l’ ipaş.(277194)

• Un pios omagiu fostului nostru-coleg .de .muncă, ,

MANASZES GRIGORE, dis părut premat&r dintro noi Sincere condoleanţe familiei. Salariaţii SC „Perom“ SA. (277198) . . ; v . •- :

. • Exprimăm sincere cond-j- leanţe familiei Manaszes' în aceste clipe grele, cauzate de trecerea în nefiinţă a celui

care a fost MANASZES GRIGORE, salariat al - SC „Perom " SA. Consiliul de A d­ministraţie. (277199) ;

- © Dureroase şi dragi amin­tiri însoţesc imaginea ' iubitei

•noastre, niamă, soţie şi buni­că, MARI A I1AŢEGAN; la îm­plinirea unui art, de la ' .fu l­gerătoarei ş î ' tragica 'p lecare dintro noi, lăsîndu-ne 'îndure­raţi' şi nemîngîiaţi,' tot restul vieţii. Nu-ţi vom ' uita : nicio­dată chipul si: inima de aur. Parastasul va avea loc, dumi nică, 16 octombrie ‘ 1994,* la Biserica din 'satul Copăceni.S tul, copiii şi 'nepoţii. (277034) - . . . , ' J

• .Un ultim omagiu finU' ' Iui nostru,' GADALEAN TRAIAN. Naşii Gocan Tra- ian . ş i ' Victoria. (288332)

9 Pios omagiu dragului nostru frate, cumnat şl un­chi GA DĂLEAN TRAIAN, Va trăi veşnic viu în. inimi­le noastres Sincere condole­anţe familiei . îndurerate.

Cristina, Grigore şi Horten­sia. (10197) ' , ' -

• A i plecat atît de timpu­riu dintre noi drâgul nostru ginere TRAIAN GADALEAN lăsîndu-ne ! în ' veci nemîri- gîiaţi. îţi vom i păstra* ■ veşnic în - sufletele îndurerate su­

fletul tău nobil şi bun. So­crii în veci nemîngîiaţi. (10197-B) ' '

© Nera părăsit atît de timpuriu scumpul nestru fiu GADALEAN TRAIAN. Nu te vom uita niciodată scum­pul nostru. Te vom plînge .toată viata. Mania şi tata. (10197) I:

• Cu nesfirşită durere în suflet ne luăm un ultim ră­m as-bun de la colegul nos­tru BUGA DAN caret a ple cat prea repede dintre noi pe drumul fără întoarcere, Colegii lui d e . Ia Banca Ro­mână de Comerţ Exterior, Sucursala Cluj. (300108).

9 Porumb Vasile anunţă cu nemăsurată durere înceta­rea prematură din .' viaţă în urma ■ unei grele .suferinţe a unicului' fiu EMIL, născut în Stupini. înmormîntarea' va avea loc în data de -9 octom­brie la ora 1 3 ' în cimitirul Corflos. (300II9) .___ _

® Cu adîncă durere anun­ţăm 'încetarea din viaţă a iur

bitului nostru LENGYEL ALEXANDRU fost angajat

la Dacia Service. înhumarea va avea loc sîmbătă 8 octom­brie ,-o ra 14 de Ia capela Nouă a cimitirului Mănăştur. Familia. (300133)

e» Un ultim rămas bun dc la dragul nostru EMIL

PORUMB. Socrii şi cumnaţii (300120)

• O boală grea ce n-a pu­tut fi învinsă a smuls din mijlocul nostru la numai 46 ani Pe dragul nostru frate EMIL, suflet blînd si nobil. Nu. te vom uita niciodată frate drag: Surorile Anica, Ani, Nani. nepoţii şi cum -' naţii. (300121):

® ' Asociaţia de locatari De­tunata nr. 17. regretă, proţund dispariţia- prematură a veci­

nului nostru -MANASSZES GERGELY şl exprimă sin­cere condoleanţe familiei în­doliate. (300124) .

• Siiiletn alături de maior doctor Culişlr Doru la tre­cerea în nefiinţă a mamei dragi. Dumnezeu s-o odih­nească. Condoleanţe - familiei. Cadrele din UM 01607 (300127)

© Sîntenr alături de Suciu Livia, salariată a SC „N apo- pan“ SA C luj îri marea dure­re- pricinuită' de moartea so­ţului. Colegii şi Consiliul de Administraţier- al SC „N apo- pan“ SA Cluj. (277198)

• Se împlinesc şase săptă- mîni- de - la moartea mamei, bunicii şi străbunicii noastre POP NASXASiA fost . pen­sionară CAM. Parastasul de pomenire se va ţine sîmbătă8 < ctorwbrie, orele 12 Ia- b i­serica din piaţa, Mărăşti. Ma-, mă scumpă, nu te vom u ita ; ■niciodată. Familia; (300118)

9 Nimic din lumea aceas­ta nu va putea înlocui în sufletul nostru: durerea -cea

-lăsat în iţrmă la trecerea In nefiinţă a celui ce a fost co ­legul nostru, BUGA DAN.-;

Sinccre condoleanţe - familiei din partea- colegilor: Dorin,, GUsti, Sever şi Tibi, (27720)

• Sîntem' alături de M ari- ka, Vasile şi Cristian în du­rerea: prin caro trec. Fam; Alexa. (277208) 7

• • Calde cuvinte^ de m în- gîiere colegei, învăţătoare Eugenia Timbuş şî celor, 2 copii, .Lucia şi Iloraţiu, r m aceste clipe grele' prin care trec. Colegii; de ~la Şcoala ;nr.;11. (277212)

, 9 Cu - sufletele îndaliate, sîntem alături de tine, I!d i- ko, în marca durere pricinu­ită de trecerea în nefiinţă a, tatălui drag. Sincere condo­leanţe familiei. Echipa. de baschet feminin Universita- teh Cluj. (277215)

9 1 Adînc mişcate, transmi­tem sincere condoleanţe co ­

legei noastre, farmaciste Pusta Ana, lâ trecerea în ne­fiinţă a latălui. Farmacii „Perla"1. (277225) ■■ .

“ • • Un buchet de floare ra­ră pentru ultimul tău drum. Dormi în pace, DANE dra­gă, (ţormi în pace, suflet bun. Nu ’ te vom uita riiciodată! Claudia,' Cosmin şi Marius. (277229)

■ i® Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea fulgerătoare di ii viată a cclui ce a fost

soţ şi tată, GADALEAN TRAIAN, in vîrstă de 37 ani. înmormîntarea va avea Ioc lu n i,, 10 o ct ’ mbrle 1994, ora 13 Ia Capela cimitirului din Cordoş. Soţia şi copiii. , (288331)

® Cu inimile’ zdrobite de' durere anunţăm încetarea din viată a scumpului nostru soţ, tată, socru şi - bunic, RUSU

; GAVRIL, de 56 ani, după o lungă şi grea suferinţă. =-_■ în­mormîntarea va- avea Ioc Ju­ni^ 10 octombrie 1994, ora 14, la cimitirul» Mănăştur. Soţia. Floarea, copiii Nicu, copiii Nicu şi Valeria, n ra iMonica şi nepoata Nicoleta. Odih- neasră-sc în pace!(288338) . . ;

♦ . Cu adîncă durere anun­ţăm -încetarea «lin viaţă a scumpului nostru , tată, socru ' ş l bunic, ROŞU GAVRIL, după o lungă ţ i grea sufe­rinţă. CU a trăit l-am iubit, cît vom trăi îl vom plînge. Fiica Valeria, soţul Nicolae şi nepoţii: Cristian, Cristina, Angola - şi Paula. (2SS'.t-tît 1

9 Sîntem -alături de fam i­lia greu înccrrată prin pier­derea- celu i. care a fost' cpt. LUPAŞ IOAN, Familia' Şan- d o r '— Iluedin, (288130)

® O lacrim a de dor şi noul- tare la 9 ani trişti de la pleca­rea in etornitatş n iubitei'noas­tre DAISA IX'ClîEŢIA. Sora Alaria şi nepoţii.--(28908?),

O Sincere condoleanţe doam­nei doctor Znharia G-ihricla . în aceste tnonv>nte de greâ încer­care. Colectivul Leagănul de copii. (30075)

• Clasa a XH I-a E, este ; lîngâ Luccia Tiinbuş, în aceste clipe grele., (300083) ‘

SÎMBĂTĂ - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG 3 ADEVARUl 06 CtUJ

LORZI, GENERALI SI COMPROMISURIîntre 27-33 septembrie a.c. au

avut loc în R. Moldova, alter­nativ ia Chişinău şi, Ţiraspol, convorbiri între delegaţiile mol-

; doveneascfi şi nîstreană, mediate

finanţezi o ţară care se vrea sută la sută. europeană şi alta o să finanţezi o ţară membră a CSI, sau in curs de integrare în

'Federaţia Rusă, cum sînt proas-

Lebed- in zona nîstreană — pe­riferia sud-est a fostului impe­riu sovietic. Cînd Pavel Graciov • îi, comunica aceasta lui ■ Lebed, ■ la 26 august, îl anunţa' şi de

de o, delegaţie britanică, condu- -petele zone secesioniste ca C ri- .faptul; că se -v or opera reduceri,să de lordul Hylton. Delegaţia britanică a fost compusă din membri ai Serviciilor de ^D ez­voltare Intercomunitare din Bel- fast, Irlanda de Nord, care sînt experţi în procesul de stingere

. a conflictelor.Problema negocierilor, care se

doresc a fi, putem spune, discre­te ş i ■eficiente, nu se poate să

-nu fie legată de evoluţia de ul- : tim moment a relaţiilor > rusb- amcricane, ştiut fiind că .la în- tilnlrea de I’ N°w Y or’k dintre preşedinţii Clintrti - şi Elţîn, s-a ' pus accentul 0 “ de’ imitarea sfe- j:ei de influenţă a Rusiei care poate fi recumsni^ă de r-ătre Oc­cident; In zona dintre Nistru şi Prut se pare că influenţa rasă va fi deocamdată accentuată şi de durată.

în acest context, dialogurile britanicilor cu cele ţlouă oărţi — moldpve",°asf’ă şî nîstreană, ■. ţin cont şi de faoful că Naţiu­nile Unitr» si CnTT'jtfeteie Euro­pene nu pot. d^s^ide usi centru finanţarea unpi t.*ri instabile în ­că. S-a mai subliniat că una e .să

meea, Osetia de Sud, Abhazia şi Transnistria. • -

Speakerul Sovietului Suprem de la Ţiraspol, d-1 Vladim îr Lu- kiei Bodnar, negociatorul princi­pal a l părţii transnistrene, a ac­centuat caracterul cu totul spe­cific al conflictului moldo-rus. Citez: “ Nu ţinem conferinţe doar de dragul de a ţine conferinţe. Toţi avem de-acum • ţinte preci­se: întîi să înţelegem esenţa con ­flictului: trebuie privit ş i în tre­cut si spre viitor. Comparaţiile cu Cipru, Palestina sau ■ Ir-- ; landa de Nord rămîn doar tom--paraţii. Situaţia e specifică la, , ferite domenii.

' noi .şi nu putem aplica reţete prefabrirn*?. Tar dacă nu ne îm­păcăm, sîntem nişte ' incompe­te n ţ i i Am încheiat citatul.

Procesul de nace va fi lung, extrprb de sensibil şi delicat dar

'el s-a pornit.' .Tocul, marilor pu­teri se'\ resimte a-ut în viata d» zi cu zi a ■ cetăţenilor, atît din d’-pao'fa rît şi din sîîn<ja Nistrului, Cei mai estp înroorfant p ste f n n t u l ' că preşedintele El­ţîn, sfătuit de nroorii experţi, l-a lăsat pe generalul Alexandr

ale «paratului administrativ al - armatei dislocate , în Transnis­

tria, armata urmînd să se nu­mească “Grup" de trupe ruse".

Generalul şl-a sporit enorm popularitatea ţ i prestigiul după anihilarea atentatului la funcţia sa. Mulţi militari consideră că "dacă Lebed ar îi fost în Gru­pul de trupe Nord-Vest, s-ar fi,- evitat finalul retragerii ruşirioa- ,

se din X etonia ’ si Estonia",Convorbirile Vor fi reluate în '

decembrie *94 . sau ianuarie ■ ’93, pînă atunci avînd loc dialoguri între grupuri de experţi în di- ,

_ _ _ _ _ ___ - - rijafiiWftrTfle anii abortion handsîiake

Ţiraspol, Carol IIARŞANCum' de nu realizează cît de canfagioasă este boala noastră!

/ (Acordul împotriva--avorturilor).

; VITALI CIURKIN - „VICTIM A " A ŞOVĂIELILOR DIPLOMAŢIEI RUSE ÎN BOSNIA?

(1TAR-TASS) '■ ' reprezentant a l. Rusiei pe lingăVitali ■ Ciurlcin; * reprezentant NATO, întrucît “ Uzanţa este - ca

special . i l preşedintelui Rusiei- ambasadorul;rus. în Belgia să e-la convorbirile'asupra fostei Iu- xşrcite şi această , funcţie'1, â d frgoslavii, a fost ; nuniit, , prin /clarat un reprezentant al servi-deciret semnat de, Boris Elţîn, ambasador extraordinar şi ple-

, nîpotenţîar- aly:federaţiei '•■■'Ruse . tn. Belgia; a anunţat serviciul de presă al preşedinţiei. - J ;

Surse .informate din Ministe­rul rus al Afacerilor Externe au comunicat coresnondentului’ a- genţiei ITAH-TASS că în locul lui V. Ciurkin de problemele fos­tei Iugoslavii s<* va ocupa, pro­babil, Aleksei Nikiforov, repre­zentantul Rusiei în Grupul de contact asupra Bosniei.

Surse ale MAE al Federaţiei Ruse a ir respins, de asemenea, speculaţia că îndepărtarea lui V. Ciurkin de la convorbirile asu-* pra Bosniei ar fi legată de în­cercările nereuşite de a-i îndu­pleca pe sîrbii bosniaci să 'ac­cepte planul internaţional de re­glementare paşnică. “ Este vor­ba de o rotire obişnuită, operată conform planului de transfer al cadrelor" — • au ^recizat sursele.

fAFP)Prin-numirea sa în funcţia

de ambasador în Belgia, V. Ci­urkin îşi pierde calităţile de adjunct al ministerului afaceri­lor externe şi d e r.eprezentant .' special al lui Şoris Elţîn pentru - fosta Iugoslavie, dosar în care Rusia a înregistrat o serie de " eşecuri. - • '..■!■

V. Ciuridn urmează, de ase­menea, să exercite misiunea de

ciului de presă al preşedinţiei,. dar . Ministerul de Externe nu a

putut confirma această inform a­ţie. .■■'■ ;,-.■■■

Se pare că V. Ciurkin -plă­teşte astfel pentru şovăielile -di­plomaţiei. ruse în fosta Iugosla­vie. Pînă in luna aprilie . ruşii' îşi puseseră toate speranţele de pace în Bosnia în sîrbii bosniaci, în numel? legăturilor tradiţio­nale cu acest popor slav orto­dox, înainte de a-şi da seama câ ei nu-şi respectă promisiunile de , încetare â ostilităţilor. V, Ciur­kin a cei'ut atunci guvernulu| său “să înceteze orice discuţie” cU conducătorii sîrbilor bos­niaci, aşa "câ'.astăzi' relaţiile, sînt efectiv înpbeţate între Mosco­va şi autorităţile de la Pale, fie ­ful sîrbilor bosniac!. • ‘

Alegerile legislative anticipate din Slovacia

Comuniştii reforrnatori-principalH învinşi(REUTER, AFP)

I N A C B A S J A P A U I N A A P U H IJ O A IM IM A IK ÎU /U .B A

F L > « N I X A I 6 D B

AGENŢIA KAŢiOHALÂ DE PRESA■■

î NATIONAL NEWS AGENCY P K F C U M §1 D IN a i . t e S P K M

Spre deosebire de celelalte ţări din Europa cen­trală în care foştii comunişti reformatori au re­venit la, putere sau au ciştigat teren după cinci ani de la căderea regimurilor totalitare, alegătorii slovaci i-au respins s pe foştii comunişti. “Opţiunea comună“, o coaliţie formată în jurul - Partidului Stîngii Democratice (SDLj fost comunist), ş i par­tener al guvernului, anterior nu. a obţinut decît. J0.41 la sută din voturi la recentele alegeri legisla­tive anticipate; deşi acest partid, condus, de Peter Weiss era creditat cu 20 la sută din, voturi lâ " ul­timele sondaje.: '* " ’ -■■:-: .-»■■■

Eşecul SDL se datorează situaţiei partidului şi . contextului politic şi economic din ţară. Transfor­

marea fostului part!d comunist efectuată de Weiss nu a avut-lâ bază acelaşi sprijin ca în Polonia sau în Ungaria. Ca partener a l coaliţiei guvernamen­tale SDL este asijflilat cu politica de autoritate pentru reducerea deficitului bugetar (mai puţin ' de 6 miliarde de coroane — 180 milioane de do­lari ;— in septembrie), pentru diminuarea, inflaţiei (14,5 la sută, faţă de 25 la sută la sfirşitul anului ‘ 1993) şi reducerea ratei şomajului* (14,3 la sută). Această politică de ^austeritate nu s-a tradus încă printr-o relansare economică de care ar fi putut profita cei mai, defavorizaţi. A ceşti' nemulţumiţi s-au orientat în mare parte către conducătorul Miş­cării pentru o Slovacie Democratică (HZDS), .V lâ- dimir Meciar, care a obţinut aproape 35 la sută din voturi. El a promis; ceea ce- aşteptau, cei defa­vorizaţi: locuri de muncă sigure, preţuri stabile şi chirii scăzute. - - . ’ .

Revenirea -fostului Dremier Vladimîr Meciâr a ' trezit temeri în -rîndul unor vecini în sensul că Slovacia ar putea aluneca spre instabilitate şi Izo­laţionism. Meciar este acum principalul protago­nist în negocierile pentru formarea unul nou gu­vern cu reprezentanţi ai celor şapte partide care au obţinut locuri îri parlament.’ Relaţii externe în ­

cordate, în special cu Ungaria; au afectat ' man­datul anterior al lui Meciar, care a .fost: înlăturat îri martie printr-un vot;de neîncredere a l ;. paria-, mentului. Reputaţia Slovaciei în străinătate a fost

"ulteriqr îmbunătăţită de guvernul condus de Jo- zef Moraveik, care a încheiat un mult aşteptat a- cord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţio-’

:' nai. şi i-a satisfăcut pe investitorii străini operînd reduceri bugetare .şi stimulînd privatizarea. Dar există temeri ^că Meciar i-ar. putea supăra- , din nou pe partenerii, externi ai Slovaciei. Cu două zile înainte de alfegeri, preşedintele:, parlamentului ’

'polonez, Adariv Strzik, l-a întins o -amură de măs­lin lui Meciar.: O coaliţie condusă de Meciar nu era totuşi ceea ce se spera în Polonia: “Rezultatul -'

. acestor alegeri corespunde celui m ai-rău şcena- riu“ , a scris cotidianul naţional “Zycie-W arsawy*

Campania electorală a Iui Meciar a inclus ata­curi verbale împotriva liderilor celor 6&ODO0 et­nici unguri din Slovacia, care auîcerut o mai ma­re autonomie dupâ'.ce Slovacia a devenit indepen­dentă anul trecut. Primul ministru ungar, Gyula Horn, vizitiţid Bratislava în-august, a arătat lim -\ pede că aşteaptă ca drepturile m inorităţilor'etni­ce ungare din Slovacia să fie garantate scris îna­inte ca cele două ţâri. să. semneze un 'tratat cu­prinzător privind frontierele. Unii analişti consi­deră că dacă Meciar va prelua din nou conduce­rea el va putea proceda mai metodic, întrucît a avut de învăţat" din greşelile trecute. ,

Preşedintele Vaclav Havel a adoptat un ton con ­ciliant cu privire Ia posibilitatea unui guvern con - dus de Meciar. “Cred cu fermitate 'că, indiferent din ce forţe va fi alcătuit, va fi un guvern dem o­cratic şi. raţional, cu care. va fi \posibil să coope­rezi*, a declarat Havel. Dar unii avertizează - câ HZDS al lui Meciar şi aliatul său cel mai apropiat, ’ Partidul Naţional Slovac (naţionalist) s în t 'în c l i - , nate să-şi îndrepte privirile mai degrabă «pre Rusia decît spre vecinii din Occident. . .- — -

Bosnia: SUA şî MATO divizate în problema folosirii forţei aeriene(REUTER)

Forţele de menţinere a păcii ale ONU, par să fi respins cererile americane privind folosirea mai agresivă a puterii aeriene a NATO împotriva sîr­bilor bosniaci. Ministerul american al apărării, William Perry, un critic acerb al refuzului trupe­lor de menţinere a-păcii de a cere sprijin aerian, s-a întilnît cu trimisul ONU, Yasushi Akashi, in portul, croat Split, pentru a-şi pune de acord; stra­tegii. El a declarat ulterior; “Cred' că vom asista lâ o folosire judicioasă a puterii aeriene, care con­sider că va fi mai viguroasă,- mai eficientă*.

Akashi, conducător al misiunii de menţinere a păcii, dom inată-in Bosnia de trupe europene, a fost mai prudent, deşi a promis o mai bună coo ­perare Intre comandamentul ONU si NATO. Su tele Unite nu au trupe în Bosnia, dar furnizează baza trupelor de Bsalt de pe avioanele de război c a r e ' sînt permanent gata să intervină în conflict la ce­rerea Naţiunilor . Unite. Washingtonul le-a cerut aliaţilor săi europeni din NATO şi ONU să ri­dice ernbargoul cu prîVlre la arme împotriva gu­vernului bosniac condus de musulmani şl să-l lo -- vească pe sîrbi mai puternic atunci cînd provoacătrupele ONU ,pe> * .a ^'Administraţia americană > fost - • -t» -

de faptul , câ sînt gatâ să se înfrunte cu forţele de menţinere a păciL

Declaraţiile lui Perry şi Akashi au indicat că ei sînt încă divizaţi cu.privire la eficacitatea pu­terii aeriene.împotriva sîrbilor, care reprezintă cea mai puternică forţă militară din Bosnia şi con­trolează 70 la sută din teritoriu. Patru atacuri ae­riene de pînă acum au produs în mod deliherat numai daune minore sîrbilor, dar au declanşat a- meninţări, luate în serios, că avioanele de război ale NATO vor fi doborîte cu rachete.- ' -

Unele convoaie ale ONU blocate de sîrbi , în chip de represalii pentru atacul aerian de lu n a ' trecută al NATO şi-au reluat drumul; luni. Dar principalul efort de ajutorare .civilă a rămasţ în impas în pofida urgenţei creării rezervelor de iar­nă. Sîrbii âu permis ca şapte convoaie cu ’ allmen-

. te ale Forţei de Protecţie a Naţiunilor Unite (FOR- PRONU) să treacă de punctele lor de control, iar

•două convoaie cu ajutoare ale ONU sâ intre dinIugoslavia în Bosnia de e st ___

Aeroportul d « -1 ^ ? a»

n 'n*

ADtVARUL Dfc CLUJ ,(MBATA - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG. 4

1 _ Ca mulţi dintre dvs.,;. m-am gîndit adesea câ referirile la drama românilor, din judeţele Harghita şi Covasnâ, sînt rodul Unor exagerări ale extremiştilor naţionalişti. Dar am avut, re-

' cent, prilejui d e-â . mă convinge de contrariu. Nu e vorba de nici o exagerare din păcate, mass

' media a făcut şi face prea. puţin pentru ca adevărul Să iasă la lu­mină. Un adevăr ce te înfioară prin .cpnotaţîile sale' incredibile.

. C ăci acei rom âni ce se încăpă- ţînează şi nu-şi părăsesc bătătu­ra străm oşilor lor sint nişte, eroi.; în cu ra ja ţi de jocurile perfide ale 'u n or cercuri cu interese în destabilizarea situaţiei interne

v din ţările d in Balcani, ireden- , tiştii unguri fac toţ ce le stă

Sn putinţă spre a-i alunga pe rom âni din acest teritoriu. Sînt puse în operă cele mai perfide şi m îrşave m ijloace şi tehnici din tr-u n arsenal mereu reînnoit.

D iscuţiile, cu prudenţă avute cu cîţiva localnici, scot în evi­denţă’ lucruri ce te „■ înfioară. V erificate ulterior pe teren, ele se confirm ă pînă la ultima vir-

. gulă. D upă 1989, din librăriile de stat lipsesc, aproape cu desăvîr- şire, cărţile româneşti, în mod concret, azi la Miercurea Ciuc

‘ . nu găseşti mai mult de 6-7 ti- tluri. La standurile de difuzare

a preseî, rar găseşti ziare şi pu­blicaţii centrale nesponsorizate deN Fundaţia Soros şi alte oficine occidentale. Iţi pui atunci în­trebarea firească: în absenţa căr­ţii de literatură română, cum se poate realiza programa şco­lară? .. ' „

Organele alese democratic11— , cum le place să se numească — practică oficial politica de alun­gare sau cel puţin şicanare a românilor. Cei mai afectaţi sînt cei din . administraţia de - stat, ofiţerii Ministerelor Apărării

’ Naţionale şi de Interne. Luni de

Adevăr manipulat

Autonomie secuiasCă, dar faţă de unguri• Tot după l& g, grupurile de

presiune şovine au alungat din întreprinderi şi «instituţii pe foş­tii conducători români. Nu şi pe cei maghiari şi secui, even­tual Ia fel de compromişi moral. Cînd ■ fe vorba de rom âni' sînt, în general, acceptaţi pe funcţii de conducere doar cei .dispuşi la compromisuri. “Politica de ca­dre" curentă aici este de a îm­pinge în faţă fie incapabili, fie persoane cu păcate ş i , vicii. A - ceasta spre a-i putea şantaja atunci cînd devin neascultători. De-aceea, cu mici excepţii, des­tui şefi de instituţii . par (şi sînt) neinteresaţi Jn afirmarea Intereselor româneşti -.■'in zonă.

■ zile însuşi. prefectul judeţului Harghita ‘nu şi-a găsit o locuin­ţă. De aproape 5 - ani, numeroşi ofiţeri români şi soţiile, lor tră­iesc în condiţii ..inumane. In­clusiv maiorul Roman, coman­dantul trupelor de jandarmi, îm­

preună cu soţia şi 2 copii, locu­ieşte într-o. cameră d e . hoteU

; Căci apartamentul repartizat în­tr-un . bloc neterminat nu are perspective apropiate de finali­zare. Asta în vreme ce la sfîrşi­tul anului trecut, Consiliul jude­ţean a vărsat la buget suma de 500 milioane lei pentru investiţii pe motivul că nu există nici un obiectiv pentru care să poată fi

.folosiţi.1 ‘ , ;

Dialogul cu interlocutorii lo ­calnici, subliniază şi alte “fap­te. d e bravură" incredibile. Mul­te sînt. aici iniţiativele de 0- magiere a “eroilor^ crim elor hor- thysto-fasciste înlreptate în cel de al do}lea război împotriva băştinaşilor români. Pe cîteva din aceste monumente este re­produsă -harta Ungariei de altă­dată cu inscripţia “Aşa a fosţ

' ţ i aşa v a ., U \ Cum reacţionează Puterea românească' — vă veţi întreba. în nici un fe l<c> \ ‘

Ei măsiuicsc adevărul, .distrug şi murdăresc totul în speranţa fanatică privind, proiectele se- gregaţioniste şi de altă natu­ră. Experimentata propagandă -UDMR-istă cu enorme fonduri, deturnează! în folosul e l şi unele iniţiative localei Astfel, ni s-a mărturisit că atunci cînd Adam Katona a promovat ideea autono­

miei locale, înţeleasă, însă, ca o separare ; a secuilor, de • un­guri şi nicidecum de'poporul ro­mân, maşina de minciuni şi mis­tificări UDMR-istă a intrat în acţiune. N-au lipsit nici denun­ţurile ungureşti către STU. Iar ideea autonomiei locale1 secuieşti a fost mediatizată, prin canalele îh solda sa, drept iniţiativă a autonomiei, maghiare din Tran­silvania.' - ; . ..

Cristian ARDELEANU

COM UNICAT PUNE:

Cinstire memoriei ero ilor noştriI-a 11 octombrie 1994 se îm­

plinesc 5C de ani de la elibe­rarea oraşului Cluj de sub dominaţia Ungeriei horthyste, mom ent ce a încheiat pentru locuitorii săi, perioada' nefastă în care Transilvania — leagă­nul de formare ă lp o p o r u lu i '' român — a fost frîntă în două ‘ prin odiosul dictat de la Vierţ’a.jp

Actul de brigandaj politic, ce- - ru t, 'd e - fanatismul ' guvernanţi-,t lor hortiiyşti ai; Ungariei, ş i ’ ;!-, patronat de cătrer puterile fas­ciste ale Europei, a adus româ- ’

^nilor din Transilvania de Nord- 1 Est suferinţă şi' umilinţă,: ve­xaţiuni şi fărădelegi, atrocităţi; şi crime, masacre colective a - '1’ bominabile, efectuate' împoţri-, va unei populaţ'i paşnice, lip - -, site de apărare, JnUvun terito­

riu nebeligerant; ceea ce cons- . tituie crime împotriva umani­tăţii.

Românii au avut astfel ne­şansa să cunoască încă o faţe­tă a trufiei seculare şi a spiri­tului dominator ungârist, în forma lor exacerbată, aflate mereu .în cursa pretirtderii u - ' nor întiietăti şi drepturi, ' în­tr-o formă, arogantă şi cu. des­considerarea normelor de con- ~ .■vieţuire-,şi a principiilor poli­tice moderne, ' ,

, Operaţiunile militare care au -dus la eliberarea 1 Clujului au ; 'fost realizate îndeosebi de că­tre unităţile şi marile unităţi ( ale Armatei , 4 române, în ca- ‘ drul operaţiunii “Cluj", care prin valenţele strategice, cît şi prin dimensiunile ei operati­

ve, a constituit una din cele mai ample • operaţii desfăşurate de armata română în războiul purtat împotriva forţelor hi- tleristo-horthyste. Tocmai de aceea eliberarea marelui oraş" a însemnat unul din cele mai importante momente, ale .acţiu­nii de reunificare' a teritoriului ţării.

Recunoscători părinţilor şi burticilor noştri,', aflaţi- atunci în uniformă,7 aducem un fier­binte omagiu ostaşilor români, care prin bravura şi faptele lo r ' de arme au contribuit în mod decisiv la eliberarea ţării, la

■ refacerea unităţii politice, la a- fîrmarea demnităţii româneşti..

■ în aceste momente de pioasă recunoştinţă, invităm pe toţi m em brii'şi simpatizanţii PUNR,

pe toţi concetăţenii, -să parti­cipe la festivităţile care se vor desfăşura cu acest prilej, pen­tru ă da împreuna cinstirea cu­venită memoriei eliberatorilor 7,şi' martirilor noştri. Poporul rp-, mân ştie ' să-şi omagieze înain­taşii, să comemoreze -marile momente din istoria sa frărnîn- tată şi eroică. *

Unitatea naţională a români­lor s-a dovedit factorul hotă-

-rîtor de rezistenţă în trecut si­va constitui, în mod cert, teme-’, iul de salvare şi. de prosperitate în viitor. .;

Glorie eternă eroilor neamu­lui! "■ - ■- ; -..y .■•■, _

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ AL PARTIDULUI UNITĂŢII

NAŢIONALE ROMANE Preşedinte,

Prof. univ.’ dr.' - loan Silviu' N1STOR

' CONVENŢIA"- v -DEMOCRATICA RENUNŢĂ

JLA SUSPENDAREA P.S.D.R.

După ce a votat în Unanimi-;- tate (minus PAC) suspendarea pe 1 *7 timp de o lună a PSDR, l id e - - ~ rii partidelor din Convenţia ' ' e-

mocratică au reventi la senti-' -mente mai bune. îfttr-o şedinţă, ce a avut Ioc joi seara, ei au

.- hotărît că e mai bine să nu a- dopte o asemenea măsură. Nu

' e bine nici pentru unitatea Opo-. ziţiei, nici pentru imaginea pe care o are electoratul despre ea.

' Practic, măsura în cauză ar fi• dus Ia destrămarea Convenţiei

, Democratice, prin împărţirea eiIn două tatere, care s-ar fi lup- tât pe, viaţă şi pe moarte una Împotriva celeilalte, aşa cum nu­m e ’ doi foşti prieteni ştiu sâ o facă. Bineînţeles, PL ’93, prin­cipalul autor al încercării de ex-

. . cludere. a PSDR, s-a împotrivit• revenirii asupra vechil idei, vo-

tînd din nou împotriva partidu­lui frate. A procedat aşa nu pen-^ tru că este consecvent, după

• cum afirmau liderii săi; după mişcarea de suspendare -eşuată acum (“ trebuie să fim necruţători cu cel care încalcă regulile de-

. mocraţtei'“ , c l pentru ca, odată cu anularea vechii hotărlri. Con­venţia Democratică a iniţiat un

- proces de acceptare în , alianţă a PNL, sub forma Alianţei Ci* vic-Liberale (împ-eună cu PAC). Aşadar, partidul pe care PL ’93 nu-1 dorea în .nicî un chip ală­turi — PNL — are acum şansa d e a reintra in Convenţia Demo­cratică, formînd un pol liberal spre care se pot orienta cel cu concepţii asemănătoare, anullnd

v*,, astfel monopolul liberărilor ti- . *«vi? ra acestora. Prin aces­

te notanrt, CtmvM»\\»xjbemocra- • ticS şi-a refăcut unitatea

' ; şît .înlârltă. Dacă ele vor f i .; ■ plicate In' praeUe&__

în litigiul pentru ' spaţiu cu Facultatea>ide Ştiinţe Economice

Curtea de Apel Cluj este acuzată de „abuzuri.- începutul noului an universi-' tar găseşte Facultatea de Ştiinţe Economice, din Cluj-Napoca în ; aceaşi situaţie ca în 1993, fără. spaţii de învăţămînt şi de ca­zare pentru studenţi. în litigiul cu Curtea de Apel, Decanatul fa­cultăţii îi condamnă pe oamenii legii pentru ocuparea abuzivă a spaţiului în .care facultatea func­ţionează diri anul 1965. Gravele acuze de "săvîrşire de ilegalităţi •• şi acte de vandalism“ vin chiar în momentul în care preşedin- ' tele Curţii • de Apel Cluj, Teo­dor Petruş. a fost numit în Con­siliul Superior al Magistraturii.

Clădirea din P-ţa Ştefan cel Mare, în care • fiinţează Faculta- ,

tea de- Ştiinţe Economice, ' este • revendicată de Curtea de Apel pe criteriu’ că a aparţinut cîndva acestei instituţii. în toamna . a-, nului trecut, în urma unul acord cu rectoratul yniversităţii Ba- beş-Bolyai, Curtea de Ape) s-a instalat într-o latură a imobilu­lui. în vacanţa de vară a stu­denţilor, oamenii legii au mal ocupat un eta] din ciădire, schim- bînd yalele de la uşi. Invocînd Legea 17 din 1994 şi Ordonanţa Guvernului cu nr. 52 din.acelaşi an, Decanatul Facultăţii de Ştiin­ţe Economice .acuză Curtea de

şi vandalism”* \ I

A p e l. de “ocupare ilegală a spa­ţiului", condamnînd totodată ’ “ vandalismul prin care mobilie­rul respectivelor, săli a . fost pur şi sim pla aruncat pe scări'*. în faţa reprezentanţilor .Universită­ţii Babeş-Bolyai,- ministrul Jus­tiţiei, Iosif Gavril Csiuzbaian,, a com entat. astfel situaţia - de la Cluj: “Parlamentarii s-au gră­bit adoptînd Legea 1 7 /dar avem noi forţa să vă evacuăm". ; ;

în încercarea de a Sensibiliza ■ opinia' publică 'din oraş, conduce­rea Universităţii a convocat joi o conferinţă de presă. Redată de către decanul Facultăţii de Ştiin­ţe Economice, Nicolae Paina, situaţia aoare, 'pe alocuri' comi­că. “Este incredibil; ce se îritim- plă. Luni,.pentru a împiedica in­trarea studenţilor' în Amfiteatrul 14, Curtea de Apel â bătut în cuie, o seîndură în faţa ■ uşii. Probabil sensibili în cele din urmă la ridicol, oamenii legii au imaginat o altă rezolvare. Mier­curi, el au postat în locul res­pectiv un poliţist care dirija cir­culaţia în incinta, facultăţii. “Cel care sînt pentru Curtea de apel, la dreapta, studenţii, vă rog, cir­

culaţi". Este curios cum o ins­tituţie care âr trebui să fie ga­rantul respectării legilor, îşi per­mite să le încalce. Noi le-am ce­rut să ne acţioneze în instanţă şi Judecătoria să dea ordin pen­tru evacuarea, noastră. N-au fă­cut-o fiindcă, evident, n-au nici un temei legai, să o facă", afir­mă Nicolae Paina. .

Lăsînd Ia: o parte .aspectele1 tragi-comice, • situaţia^ spaţiului Facultăţii de Ştiinţe Economice, aşa cum ne-a fost prezentată, es­te deosebit de grea. A r mai fi

.. nevoie; pentru - funcţionarea la ■in nivel minim, de cel puţin 8

. amfiteatre şi 15 .ăli de seminar. “Am ajuns să ne bucurăm că nu ne vin studenţii, ia şcoală pentru a avea loc în sCUi“ , spune decanul Nicolae Paina. Există un ordin al ministerului învăţă- mîntului prin care Facultatea de Construcţii este obligată să ce­deze clădirea din B-dul 21 De­cembrie Facultăţii de Ştiinţe E

■ conomice. Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Anlrei Marga, ce- r e : rectoratului Universităţii Teh­nice să respecte acest ordin. Es­te o soluţie care rezolvă, momen­tan, problemele facultăţii.

Calus CIÎIOREAN

P.L. '93 CERE IEŞIREA P.S.D.R. DIN CONVENŢIA DEMOCRATICAnente ale alianţei.

In ceea ce priveşte recenta suspendare a PSDR din CDR,

l im „ d l; Horla Rusu a precizat că nur ^ ^ w d n R n m fln y r 'r ,' ' ^ ' reprezentanţii PL '93 au. propus I ’ U m n n ' e ^ n r le r e a c o n ţra r celor apăru-. ■ j , ^ « i q e i e com po- te tn presă, cl aoaî>»u*pendarea,

Principalele subiecte abordate la conferinţa de presă din aceas-

:t& săptămtnă a Partidului Libe­ral 1993 a-av referit la protoco-

pjujhelectoral al Convenţiei De-.

motlvată de sfidarea adusă de dl. Cunescu Consiliului CDR, şl care. va fl menţinută, pînă PSDR îşi va preciza foarte clar poziţia tn raport cu . Convenţia Democratică.

; Corespondenţă, telefonică, în exclusivitate: ,

10TUS PANE §1 PIOI MUSOXICfS-a /prim it o acreditare • co ­

lectivă, pentru mine, în P ra - tehet T H ai Muaho Tai, pe ro­mâneşte, Thailanda pentru \ a participa la • tîrgul amial d e jucării din lemn. “D if Ithonov,, No Kou Raciasima", adică .“Uni copil, o jucărie, bucurie ca să-i fie". , - ’ ' /•;.f:'

Am fost desemnat în chip f i - , resc, din partea Instituţiei, da' unul care şi acum joc diverse

jo c u r i de societate, ca de pildă “Cine dă pe cine-n gît“ , ori “ De-a clăbucii-n găleţuşcă", o r i “Hai, cu -fnine în dulap să .ta. ţuc şi-apoi te pap".

-Comisia românească la t îr ­gul de jucării are în componen­ţă:’ 3 cai de lemn tricolor şi o iepuşoară de fag (secretara co­misiei) ,2 măgari aşişderj din lemn, din partea Ministerului Jucăriilor, pe care; popolul m uncitor îl cunoaşte,'sub- nu­mele de Ministerui Turismului'.

Mai participă 20 căţei, cu ochi albaştri care ştiu să u m - ' ble cu talky-walky şi latră în mai multe , limbi, conform "cio­lanului indicator.

y Avionul care ne-a dus, . e r a ' uri' ROMAN-AIRBUS, pe/ care scria “ riot fâr cardiacs"; apropo

'■■de; recenta zbenguială .: aviatică ,vde..la Orly. ' > ^

^ersonalul de bord . român.- era d in Thailanda. Am îmbucat ■ muguri ;'de. lotus pane făcuţi cu- ouă de H a t ,Ioy (prepeliţă Tio--

cuşă de- Mer. Kay), cafea natu-> rală din hevea, gpmboţ cu pru- : ne cu manioc şi compot de o-

rez. Am băut o. horirică de ” K o J Kou K o ffigoh, care seamă­

nă leit cu horinca de,Maramu­reş,- numai că după ea nu . ţî-

■■’ pureşti, ci lălăi melopeic _“Vai va’U, Eua, faină fată e măta!“ , repetat de 6 ori. '

Clima în Thailanda- este tro- . picală şi subtropicală -‘ musoni- v că, adică plouă la '5 fix pînă la ' 6 punct, cînd încep să iasă din pămînt aburi ca dintr-un sa- -movar rusesc. ■:. ■; "

România este foarte îndrăgi­tă aici în Thailanda; sînt cu­noscuţi, oamenii noştri politici importanţi ca Hagi şi . Lăcătuş,

•care e confundat permanent cugeneralul dizident; Ayut< -Naye

; Bu. Micii thailandezi ift-âu P«;. mit cu braţele deschise, fiincV-â.

tocmai bîntuia i criză de pa­ralizie- trecătoare, ^manifestatăprin braţele care nu mai re-j

- veneau în poziţia iniţială. •- Din păcate, la ora la car? aw

: ajuţis, tîrgul de . 'ju că r ii fclemn tocmai se închidea,, dar produsele,'noastre au fost achi­ziţionate,; plata făcîndu-se '

.natură cu buciumul din plunrt Thailanda se miridreşte ct

faptul că Ia Ban'kok funcţio­nează o filială a Bank-Coo;

;care tocmai se află în cercetă-' fiscale. Ziarele thailandeze, t topul persoanelor VIP de F glob, il plasează pe locul pe Ion Stoica — Caritâs,

.cetăţean al lumii şi e gata si acorde azil şi credite pentr deschiderea unui păcăiici pe'j tru cele 56 de m ilioane'de cuitori.

Parlamentul thailaridez îni două ploi musonice dezbate r portul asupra corupţiei; V reveni tn curînd cu alte infc maţii, la TV locală din CU: Moi se transtnite interven: senatorului Verestoy . Atilla r feritoare la Impunerea [im1] maghiare în ţă-lle dezvolt-'1 ale A liei. Difei r-nţa de fus ' rar est:- de i l ore. Faceţi cuiul, bunâ-dimineaţa! C şn i senin şi plouă bine.

Vă salut cu tradiţiona'f ; Nih-beng dugung-thia bu, româneşte Aufviedersehnî

AroneJ P i l i , Raciasima, T h i î f

I 4 sept. ÎS

s îm b ă tă - lu n i, 8-10 o c t o m b r i e , p a g : ■iucvinsui u t CLUJ

Nurii României? Nul(Urmare din pag. l) • -

tocmai din cauza Iugoslaviei România a fost supusă unui blo- ca j de pe urma Căruia a „acumulat" pierderi ce depăşesc un miliard de dolari (cu care ne-am putea plăti dobînzile Ia ere-, dite, sau In lipsa cărora ..am fi avii t nevoie de sume mai mici).

Or, dacă ar fi fost primită cu surle şi trîmbiţe la concertul (vcst)european; dacă n-ar fi avut suficiente datorii; dacă n-ar fi fost muşca! ă de unii vecini — România ar mai fi zburdat şi ea, şi-ar n;ai fi spus părerea despre una sau alta,- ar fi „mişcat în front". Trebuia, deci, ca întîi iă fie îngenunchiată prin datorii şi să-i - fie pusă sub semnul îndoielii loialitatea faţă de singurul vecin (Iugoslavia) cu care n-a avut conflicte. Tn plus, s-a putut'apela la lozincile neocomunismului românesc, incompetenţei conducerii, oprimării minorităţilor naţionale.

Acum . s-a schimbat optica faţă de strategia în Balcani —- mai ales că unele acţiuni ale Greciei faţă de, Albania nu'sînt a- greate; Turcia îşi afirmă dreptul de' a discuta de pe poziţii ferme cu aliaţii (nominalizîndu-i chiar pe americani) în ches­tiunea minorităţilor» mai ales a kurzilor, iar,Rusia continuă să sprijine Iugoslavia. : ' ^

In aceste condiţii este binevenită o poziţie mai laxă faţă de România, care cultivă biirie relaţii şi cu iugoslavia, şi cu A l-

‘ bănia, şi cu cele două-duşmance — Turcia şi Grecia —, poate media şi între Bulgaria si TUrdâ, şi între Turcia ş i . Armenia, ba-.c-a între Israel- şi O.E.IV -

Nu trebuie minimalizate meritele Guvernului, Preşedinţiei, Parlamentului şi unor partide1 politice 'pentru modificarea op-, ticii Occidentului faţă de România. Dar e mai ,Ţbine să nu ne arogăm merite pe care. nu l e ’pvem şi, mai ales,-să reţinem că înăiuntele certuri de partid, odioasele \manevre de interese şi orgolii personale, oricît de zgomotoase, n u . trec mai departe de urechile dîmboviţene. Jlacă s-a schimbat opinia altora des­pre noi, faptul se datoreşte ţării acesteia în sine,: potenţialului ei — mai mult decît ciorovăielilor politicianiste.- '

Au ‘ politicienii noştri tăria şi maturitatea pentru a exploata în folosul : ţării conjunctura euro-afro-asiatică în care ne pu­tem afirma — acu m ?... - :

■ Cu mulţi ani. în urmă cineva a avut id eeă 'd e a amenaja lacuri pentrd creşterea peştilor pe raza comunei Geaca (şi .nu nii-

v măi). ‘Cum pămînturile sătenilor , erau în CAP, decizia a fost u- şor de luat. Pînă la urmă toate am enajările' din zonă au-" ajuns în proprietatea, statului; repre-

.. zontat de „Piscicola". Dar a venit Revoluţia din decembrie

•1989 şi Legea 18, a fondului funciar, care, cu toate relele pe care le conţinea, încearcă să facă . dreptate ţăranilor proprie­tari. de păirjînt forţaţi^ să intre în • CAP. v v• Deci, o bună parte din pă-

mîritul arabil , şi' îineţele celor din Geaca a ajuns luciu dc a-

’ pă. • Cum legea pe care o , in­vocăm are multe confuzii şi posibilităţi de interpretare, s-au ‘

■ treat nemulţumiri : ajunse. acum în prag de explozie. Sătenii în cauză au devenit acţiopari la SC „P iscicola", SA, cu sau fără Vvoia : lor. Din cele spuse de per­soanele In cauză, la întîlnireâ 3 pe care arri menţioriat-o în pri- nia pagină a ziarului, oamenii sînt duşi cu : vorba- de : c îţiva . ani. Povestea . o lu ngă . . . Nu li s-au dat decît jumătate din

.banii promişi pentru; 1992 şi 1993; mai mult, chiar,' din^ 291 proprietari —.... acţionari, doar

'120 au primit, bani. Nemulţumi- ■- Ţile sînt pe deplin justificate, iar motivele invocate de d-1 Vladimir Sîrbu, directorul de la „Piscicola" nu stau în pi­cioare- Se refuză o discuţie-ana- ' liză £U Cifrele şl legea pe masă. tToate. legile şi alte acte nor­

mative sînt cu fisuri -şi 'inter­pretabile. Dar ţăranul are lo­gica iui şi-i dau dreptate. *': Luciul de apă din satul de centru a comunei a -fost 1 „dat"

*,de „Piscicola" u nu i' SRL. De ce? Nu mi-am propus şă fac

' sâf)ătdri,>:,cînd. ;am fost la Gea­ca zilele trecute. Dar nu e. tîr- ziu să revenim. Cert - este că

•ceva se întîmplă acolo; O ■ de­legaţie de săteni a fo s t ,la Pre-

i lectură uncie, se ; spune, au gă­sit înţelegere. ' Dar încurcăturile tot ,,Piscicola" arei obligaţia -să

. le rezolve. Ce va ieşi, nu ştim; - ‘„Protocolul" semnat stipulează 'c ă în 10 octombrie a c. să se

‘ îacâ plăţile restante, cîteva zeci de, milioane şi să fie definiti-

• vată negocierea pe 1994 cu plata imediat. ' D-1 director Sîrbu .a zis că pe 10 oct. o să le dea răspuns la solicitări. Du­pă cîte am simţit, mă îndoiesc că protocolul va fi respectat. D-1 director a încercat expli­caţii şi justificări, ,dar „oam e­nii ştiu una şi bună;, „banii jos, imediat". Pînă nu primesc ba­n i i — au concluzionat sătenii — nu lăsăm să se scoată peş­te" (acum, cînd a început ■ se­zonul d e 1 recoltare). ■ /

Cum. am spus, este. greu de prevăzut ce va ieşi ■ din' \ toată această încurcătură. Opinia mea este că, nu se poate face lu -, mină pîna cînd,-o comisie spe­cială de la Prefectură nu va

'începe investigaţii do la capă­tul firului. :

Nu e bine, domnilor, prea sîntem -puşi pe a. păcăli şi jec­măni ţăranii. Ion GOI A ,

'.ANUNŢ . .

Cu ocazia manifestărilor din data de II octombrie a.c. pri­lejuite de aniversarea a- 50 de ani de la eliberarea Clujului, de sub ocupaţia trupelor hor-’ thysto-fasciste, Primăria muni­cipiului Cluj-Napoca solicită

.agenţilor economici, instituţii­lor şi asociaţiilor de locatari să arboreze drapelul naţional al României.

BIROUL DE PRESA ' AL PRIMĂRIEI

MOTOROLA ÎN ROM ANI A

Compania americană MOTO­ROLA a cucerit piaţa româneas­că, în urmă cu doi ani, prin e- chipamentel'e de radiocomuni-" caţii. Seminarul MOTOROLA — Information System Group 94 City Tour, organizat jo i în ca­pitală, propune celor interesaţi o altă g a m ă 'd e produse, prin­tre care sisteme de transmisi­uni de date prin calculator, mo- demuri V34 şi . diferite iipuri

MINISTRUL INDUSTRIILOR NU CREDE CA VOM SCAPĂ DE FRIG LA IARNA .

Deşi • stocurile de cărbune,, tat că faţă de anii trecuţi e-.p etro l,. păcură şi. gaze sînt, xistă o rezervă apreciabilă depractic, ^realizate integral p î- păcură, ce va. putea fi folosi- nă la această dată, ministrul, tă în termocentrale, suplinin-industriilor a .afirmat, în con- du-se -într-o oarecare măsurăferinţa de presă de joi, că nu lipsa gazelor, O altă-soluţie,crede că vom scăpa de ^frig dar de viitor, ar fi construi*la iarnă, principala cauză f i - rea urior . rezervoare subteraneind scăderea presiunii gaze- de gaze pentru a spori capaci-lor îri perioadele cu. tempera- tatea actuală de înmagazina-turi scăzute. Acest fenomen a re de la 700 milioane mo gâzefost, calificat de dl. Dumitru la 2 miliarde mc.P opescu . drept boala cronică J n programul energetic pen-a sistemului naţional de gaze. tru perioada 1 octombrie 94-Dacă temperatura va scăiea 31 martie 1995/se prevede pen-sub 10 grade vor fi zone în tru populaţie. o suplimentareţară — Timişoara,-Satu Mare, e u '2-3 la sută a cantităţii/deiaşi, Botoşani, — unde nu se energie electrică, 'ţi cu 9-10vor mai putea satisface ce- la sută a celei termice, a pre-rinţele d e . gaze. . . c iza t, dl. Dumitru Popescu. .

Ministrm industriilor a ară- / (ROMPRES)

BLOCAJ FINANCIAR EXCESIV DE MARE ÎN INDUSTRIE

Prepizînd că în _acest an creş­terea producţiei industriale va fi de 2 la -su tă faţă de 1993, ministrul industriilor," dl. Dumi-

VIOLATORUL DE LA NICULALa marea rugăciune de Şfîntă

Mărie, la Nicula,. un fapt deo­sebit a zguduit pa credincioşii a- dunaţi.în număr impresionant Ia Mănăstire. O femeie goală-puşcă,de reţele, care prin cuplarea Ia tru Popescu a arătat, în confe- . . . , . . .

reţeaua naţională - de telecomu- rinţa de presă desfăşurată joi, ' v ,en“ a de pe dealuri, îşi plingeanicaţii îmbogăţesc serviciile re- că marea problemă a “industri- P'®Were^. virginităţii în condi-alizate prin -simpla utilizare a ei si a economiei tării- rămîne ; 1 .. “ nui T10*..'sălbatic. Dupătelefonului. MOTOROLA INC;,- îfi .continuare blocajul finan-, "*?“ * ,««■• cwcetari asidue, Poliţia

a r e '4 departamente de activita-' ciar. ’ UnerJa- a descoperit şi prins peM S 'R e z u l t a t e l e în industrie şi; în

transmisie si a u t o m a ţ i i e le c " ■'

' * o îmbunătăţire substanţială aFAR \ PERMIS circulaţiei financiare şi rnonc- ______ _ _______ _

DE CONDUCERE DAR SI CU ' ţare- î'.a or^ actuală blocajul în ., xemplară ă făptaşului:' AtinTîiVr • r industrie este excesiv de mare.

■t \ - I r Printre măsurile întreprinse ^ -Jntirzierea prin crişme în ultima vreme', se înscrie."şi Camera d e , Comerţ- şi Industrie

”y£la > sţ? -rvr-> 5 dezbaterea ,qrgartîzaţă recent la a Cluj COMUNICA unii dm semenii noştri o „pro- mi

violatorul llulpe Emilian (domi- - ciliat în Sărmaşu,' judeţul Mu­

reş). Cu toate că tînărul a ce- . rut împăcarea, oferind cîteva milioane de lei despăgubire, tî- năra faţă ,R.C. din judeţul Cluj a refuzat, cerind pedepsirea e-

r.v. —

unii din semenii .noştri o „pro- Ministerul Industriilor ; cu 41tc®f Adunarea generală a membri- lor Camerci de Comerţ si In-fesiune de credinţă".. însă, că- '2 0 â d e societăţi‘ 'comerciale care.;® l° r^Canierei. de Comerţ şi -

utarea surogatţflui de . fericire alJ ^ a r i datorii,.. în .special’fcfcâ- ” , cot'y ? cata 'P*n^creată dc : - ,Pnu-. data do ii of'tţiml'.rio ft-aîn . starea ’ţon îu ză . creată dc ‘xiENEL şV ''ROM'g ĂZ. - ’c u ‘v data de 5: octombrie a.c., nu S-a

aburii alcoolului,' ; în '- compania-,■ ; afee3stă '. 0Cazie s-a adoptat.* so^-- - desfăşurat deoarece, la ' prima'lutia ' ca ‘ societăţile viabile ■ să • convocare era necesară prezenţa fie creditate la ’dobînda pieţei, a 4571 nlembri pentru .ca ea să de către bănci, .pentru a-şi p lă -, • fie _statutară, Nefiind , întrunită ti datoriile D e s i această :ope- ■ majoritatea, şedinţa a fost re- răţiune se derulează "încă des- * programată pentru, data de 12 tul d e ' î n c e t , au fost plătite t e - , octombrie a.c., în sala mare a lor două r e g i i facturi în valoa- Casei de cultură^ al studenţilor. r,e de circă 35 miliarde lei, a * Repetăm, cu acest prilej, in- rolevat dî. Dumitru Popescu. vitaţia adresată tuturor membri-■ : 0 altă iniţiativă a Ministerul;

lui' Industriilor, - aprobată de guvern, este' şi proiectul d$ le­ge înaintat Parlamentului - ît»

care se stipulează că deconta­rea facturilor de plată a ener­giei electrice, a gazelor şi e- nergiei termice trebuie- făcuta;.,cu prioritate, acestea a^vînd va- - b a NC-POST S.Âi, ARE loare de titlu executoriu, fiind „ .AGENŢIE ŞI i LA GHERLA egale_ cu -d. hotărîre judecâ.o , , j n oraşui Gherla, 'creşte nu-

■ iv>.i ci a iw i reasca' . - fs rr>5- mărul băncilor. După Bank-* n f l a g r a n t şi-depus într-un. loc , „Consider- ca prin aceas ' . co‘op,: iată, zilele trecute şi-aunde nu mai este considerat /sură , blocajul financiar ar p> * deschis o agenţie-si Banc-postpericol. , ?! tea fi redus masiv Prfic i ' SA, unitate care, mai ales

Pedeapsa lui ar trebui să zat ministrul înausinuor. -după'stabilirea plăţii alocaţli-servească învăţătură, de minte . , ţjjQ jyjpjjjjjy

unor prieteni,conduce nil de puţine^ ori, -,1a. situaţii dintre cele mai neplăcute., M a i' ' ales, cînd' om ul. îşi pierde- ş i ; capul.. Cum este,'cazul lui Leonidă Veszi, în vîrstă de 42 de ani, din Cluj-Napoca. Dînsul, nu numai că , a , consumat alcool înainte de a urca ia volan, dar a comis o , infracţiune şi mai gravă. A -condus autoturismul proprietate ^personală pe dru­murile publice avind în sînge o alcoolemie de 2,10 la sută: şi cu permisul de conducere . . - suspendat Deci, două infrac­ţiuni deodată. • Gîndiţi-vă la ce pericol era expus, să Tiu mai vorbim de periclitarea unor oameni nevinovaţi aflaţi - in momentul respectiv, pe drumu­rile publice. Dar el a fost prins în

lor, de a lua parte la lucrările adunării, pentru, a putea ' contri­bui la adoptarea deciziilor ho- tărîtoare pentru următoarea e - ' tapă .de ; existenţă a instituţiei.

Colegiul de conducere al Ca-: merei- de Comerţ şi Industrie

ClUj.

pentru toţi acei conducători au­to; care, cedînd, unui păgubitor nărav, ajung victim ele • lui Bac-, hus. N u . de alta, dar de la 1 octombrie amenzile au devenit mai usturătoare, ;iâ r pedepsele mai aspre. ...

.■ 'S2.Cs.

i } V ' - ' PRF.C17.ARE

Padină “ SATUL ÎN TRANZI­ŢIE", apărută în ziarul nostru de joi, 6 octombrie, a fost rea- Iizală de colegii noştri Ion RUS şi Ion CSOIA. :

CVARTETUL TRANSILVANDe Ia înfiinţarea sa în anul

Î9H7 şi apoi recunoaşterea ca şi . cy.irtet de stat. Cvartetul Tran­

silvan a parcurs, rapid până tn prezent cîteva importante trep-

. te pe drumul definirii şi afirmă­rii sale ' ca formaţie de 'o Malâ valoare, artistică.

Dalele iniţiale erau certe şl . clare; toţi cei patru membri

(Nicuşor Silaghi — vioara a lî-a , Marius Suărăşan — violă şi Vasile .fucan — violoncel —

-m em bri' fondatori,' cărora li s-a alăturat tn 1989 George Dudea - - vioara I) erau excelenţi in­strumentişti,' c.u o frumoasă ca-

, xieră solistică la activ. Problema d e fond (dar şi de form ă) care s-a ridicat imediat a fost. cea a sudării lor într-un singur a-

•parnt cameral, rare să' funcţio­n e z e perfect. De la vin recital •jg> :alţul (trecînd • prin ;celebre

. cursuri internaţionale de măies­trie artistică, cum. ar fi cele de la Nyrbator — Ungaria, Ober- schtitzen — Austria; s sau Pom - mersfelden — Germania şl As- pen —■ Colorado), tînâra form a-

' ţie clujeană a demonstrat pe de o parte nestăvilita sa dorinţă de perfecţiune, iar p e ' de altă parte, continuul său progres

Recitalul din cadrul „Toam ­nei muzicale" din seara zilei de 6 octom brie de la Academia de Muzică „Gh. Dima" a electrizat pur şi sim plu, sala (arhiplină, in ciuda lnteripinabllei ploi reci de toamnă). Programul , a debu­tat cu Cvartetul op, 76 nr. 2 dâ Jose ph Haydn, aşa-numitul

i „Cvartet' al cu v in te lor", in ter-.

îndoială o ■ lucrare extrem • d e ! Jl pretenţioasă > atît " .din punct de

vedere tehnic,■ * cî't, şit interisre- tativ, fiind un ciclu de fenom e-

‘ na’ ă complexitate. 1 ; ^pretat de; o manieră originală," Şi, cum întotdeauna lucrările ce a conferit lucrării exuberan- • pretenţioase dezvăluie deopo- ţă, cuioare şi personalitate. Ce- trivă plusurile şi minusurile u- ea . ce, -d e . fapt, caracterizează nei formaţii (sau ale unui rau- cvartetele op. 76, profilul con- _ ziciăn), pe lîngă ; extraordinara certant pe care îl primeşte scrii- expresivitate, nervul şi.pregnan- in»3’ .-,8 , asti suWln!»t ţa ■ părţilor repezi, s-au făcut

ri<re^ re a Cj . pat™ mu- semnalate şi unele „'scăpări11 în in tiionroH ”*^n e piu tos- momentele de liniştire deplină,•j_. * cu f>arf*lmul său j n piano, exnrem de delicate, ce

J; -H ’’Mcnnclv|l ‘ lasă instrumentele- descoperiteaparţinind polifoniei, ce a avut (ţn acordaj, sau schimburi derobusteţe şl consistenţă. într-un ritm ceva mai mişcat decît cel în care de regulă se interpre­tează, scăztndu-l-se 'prestanţa).

Cvartetul op 132 în la, de L. van Beethoven, „unui din ml-

poziţii, cum s-a tntîmplat în M olto Adagio, de pildă ..)

Cvartetul nr. 5 de Bela Bar- tok a încheiat tn mod strălucit recitalul Cvartetului Transilvan, relli fînd — In interpretarea sa

racolele muzicii culte univers»- .— propriile calităţi ale acestei le " (W. G. Bertjjşr), este fără capodopere a genului

lor pentru elevi, are mulţi clienţi şi în mica urbe, de pe Someş. Această nouă ' bancă se ’ MIâturâ celorlalte patru u-

1i nităţi de profil, fiecare din - .. tre ele avind o largă audien­

ţă îri rindul populaţiei. Im ­portant este ca aceste bănci să " stea la dispoziţia publicu-

.luît dornic de a . econom isi cît mâi mulţi bani,

. *: Noua ' agenţie Banc-post SA de pc strada Crişan nr. 16 a- - sigură păstrarea fon durilor ' băneşti îri lei ş i 'in . valută, de- , rulează operaţiuni de încasări şi plăţi în lei şi valută şi e- fectuează operaţiuni de schimb valutar; ■ Minimum de depu­nere este de 50 ,000 lei, ceea ce va atrage mulţi clienţi, a- vînd în vedere că celelalte bănci din oraş practică ser-

, Vicii mult mai „scumpe", i Planul stra teg ic . do dezvol­

tare a băncii cuprinde per­fecţionarea sistemului . infor- ' maţionai, computerizarea -o*

peratiunilor, îmbunătăţirea flu­xurilor bancare, reducerea du­ratei de decontare, precum -pregâtirpa personalului bănciiatît profesional (tehnfcâ şlm anacorrent. bancar), cîtam nriAiie „ 7\\ ştiinţei de

lucra : cu :-publicul^

-iADSVARUI (■>*: y j'

i5.fesSSSS!SS!« •*■•* * V V f*£%>

AVRAM IANCUÎN , VIZUJNE/Y POETULUI

T E O n O R M UR AŞ AN U

T u rd a — • centru cultural pu tern ic — şi-a • adus contri­bu ţia sa de seamă la înfăp­tu irea idealului de unitate naţională. P înă la Marea U- n ire cartea românească - era interzisă în zonă, aşa cum -re­iese d in tr-o adresă a. Minis­terului Com erţului ungar* din 15 iulife 1904 către Procura­tura din Turda, referitoare la apariţia cărţi „Viaţa ■ lui Şte­fan cel Mare*1, prin care se

; ordon a confiscarea* ei „pentru că fa ce agitaţie contra " Un­gariei". Foam ea de literatură şi 'de istorie românească de­term ină însă apariţia unor. serii de cărticele in aşa-numi- tele „B iblioteci. populare",

' în fiinţate . pentru răspîndirea culturii şi cultivarea limbii:

In astfel de condiţii moşte­nite, profesorul şi poetul Te­od or 'Murâşanu — care a pri­m it prem iul Academiei Ro­m âne pentru volumul „Fum de jertfă ",' în urma raportului prezentat de Octavian Goga —- a realizat un plan măreţ, ti­părind la Turd'< . „Biblioteca românească**, j proiectată ini­ţial în mal multe volume în care să se facă popularizarea istoriei patriei.

Istoria neamului: ,românesc, atît de distorsionată în - ma­nualele editate d e ; Ministerul Culturii ungar pînă la ' . 1918 ta fi ■ redată astfel în adevă­rul ei. Nu ; întîmpiâtor „Bibli­oteca românească” din Turda debutează în anul 1924, , cînd se sărbătorea centenarul --naş^ terii lui A vram i lancu, UDer fapt; numerele 1. şi 2 alo lecţiei se intitulează ; Avram' lancu, -Viaţa .şi faptele lui. de: vitejie; ‘Craiul munţilor este prezentat drept cel mai mare comandant, al moţilor, «ridi­cat din sinul lor in lupta pen­tru : libertate şi emanciparea românilor. Teodor Mureşeanu spuneş -în introducere: : " „Vin- Vreme în Vreme, Dumnezeu ridică din rîndurile fiecărui neam cîte o persoană pe care o înzestrează cu suflet mare şi . inimă aleasă ... - Această persoană aleasă, la rîndul ‘ ei este în aşa fel întocmită, în­cît îşi; pune întreaga viaţă numai spre ... binele. trupesc şi - sufletesc al neamului' din care s-a r id ica t ... Nu este popor .pe lume, că să nu-şi aibă bărbaţii sâi mari şl a- Ieşi. Printre toate ' popoarele din lume însă . puţine se pot mîndrj cu o cunună de băr­baţi mai aleşi şl mal mari, dec ît 'a ce ia pe care î l avem noi, românii." , ’

D espre. faptele lui lancu s- âu scris multe cărţi In ...ţară şl străinătate, dar felul în. care este structurată cartea aduce, ceva inedit. Capitolele sînt închegate pe trei pro­bleme principale:; „Viaţa şi faptele Iul de vitejie", „în ­semnări alese -despre lancu“ şi „lancu în , cîntecele popo­rului românesc”. ....

prof. Valentin VIŞ1NESCU

SÎMBĂTĂ - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG.

După' Marea Unire de la • 1918, Editura „Cartea Rom â- nenscă", a publicat sub sem­nătura lui Ion Mureşanu mpj nografia „Ardealul", o amplă lucrare elaborată pe baza unei. documentări ' minuţioase. Bi­bliografia cuprinde documente de arhivă, .precum şi studii ş i . cărţi publicate de renumiţi căr­turari despre Transilvania, -ca, Augustin Bunea, Ioan ' Lupaş, Onisifor Ghibu, Nicolae Iorga, Ion Slavici, Jakabffv Elemer, Ioan Raţiu, Prinz Gyula, Franz Ritter von Hauer, Silvestru Moldovan şi mulţi alţii. : Au- : totul făcea o descriere, a A r­dealului prezenta o scurtă schi­ţă istorică a românilor din Ardeal şi luptele lor pentru- conservarea naţională,, istoria şî evoluţia celor două biserici româneşti, precum si bisericile altor neamuri din Transilvania.. Unele capitole erau consacrate învăţămîntului, instituţiilor cţil- turale j româneşti din Ardeal, instituţiilor financiare şi co­merciale. De asemenea, pre­zenta personalităţile de seamă din Ardeal, de la prelaţi .şi dascăli, pină la scriitori şi lup--, tători şi îndrumători 1 politici c]e-a lungul ■-. veacurilor. • Unul din capitole este consacrat mi­norităţilor naţionale- • -

Cartea lui Mureţanu ■, s-a bu­curat de mult sneces la- vre­mea sa, fiind distinsă cu pre­miul editurii.- Prin densitatea informaţiilor monografia „A r­dealul" prezintă'şi azi un in­teres deosebit pentru ' istorici. Reproducem din această - lu- . crare un fragment-sem nificativ... din capitolul consacrat. ; învă- - ţămîntului, cel' privitor la ; or­ganizarea, şi funcţionarea ; gră- , dmiţelor de copii' în cea de a

"doua jumătate a secolului al X lX -lea, care pune în eviden­ţă discriminarea românilor de, către autorităţile maghiare ,,şi

. accentuarea procesului de dez­naţionalizare. (M. OPREA) .

Grădiniţele de. eopii •Articolul de L'ege X V din

1891 obliga . comunele urbane' sau rurale, cari plătesc impozit direct mai, m a re 'd e 50.000 cor., să înfiinţeze şi să susţină tot pentru 40 copii, cîte o grădi­niţă, unde vorţ fi Instruiţi mi­titeii între 3-6 ani. ' '

Fiecare comună, care plă-

TNVATĂMTNTUL PENTRU COPIII PREŞCOLARI ÎN

ARDEAL ÎNAINTE DE 1918

teşte- anual o dare directă pes-'; te 20.000 cor. c datoare să în­fiinţeze şi’ susţine pentru c o - ' piii de Ia 3-6 ani un „azil per­manent", iar comunele cu un impozit-*de peste 10.000 coi-, sînt datoare a susţine cîte un „azil de vară“. - ■ '

Deosebirea dintre aziluri ş l , grădini de copii este, că pînă cînd; azilurile sînt conduse de bone,; ‘care fa c , un curs de G

■luni organizat de-m inister pe lîngă şcoalele - normale pentru grădiniţe de copii, grădiniţele sînt conduse de învăţătoare pregătite în şcoli normale spe­ciale. ' • - i. .•■■■;. .' Grădini: de copii şi aziluri pot susţine confesiunile, statul, co­

munele şi particularii. _ ■în grâdiţinele de stat şi co­

munale, totul se face în limba ungurească, iar în cele confe­sionale amăsurat legilor de maghiarizare vădită, „ocupaţia

; copilului trebuie sâ • purceadă mînă-n' mînă : cu •; introducerea lui- în cunoaşterea- limbei ma­ghiare".' • .... ■■■■• . '

Articolul de Lege X L , din 1913, este catastrofal pentru grădinile de copii ale naţiona­lită ţilor .-A ici se prevede ca „spiritul educaţiei sâ fie pa­triotic, Fiecare şcoală trebuie să trezească şi să dezvolte în su fletul« copiilor sentimentul, de alipire către' patria maghiară, conştiinţa aparţineriî la naţiu­nea ungară şi felul de gîndire religios1 — m o r a lP e n t r u ne­glijarea limbei maghiare, . în­văţătoarea poate fi - judecată disciplinar. . Ministerul o poate suspenda 6hiar împotriva sus­ţinătorilor de .şcoală; poate sis­ta şi ajutorul dat şcoalei şio poate chiar închide-,

In anul 1918 (înainte de uni­rea - Transilvaniei cti România, n.n.) numărul' grădiniţelor de copii din Ardeal este de _ 473; cu 509 învăţători, dintre care:

• 1. Cu limba de propunere un­gurească: 452 cu 486 învăţători;

2. Cu lim ba de propunere nemţească: 18 cu 19 'învăţători;

3.. Cu limba de propunere ro­mânească: 3 cu 4 învăţători. -

Ion MUREŞANU

’ Şi aceasta, în condiţiile în care românii formau populaţia .majoritară din Tran- '*

’ ctiîar .şi după statisticile ma­ghiare. ■ >. ■ t .

Galeria .marilor personalităţicJnieiK*: -

(Od POPESCI) VOITEŞTI-In această lună 'se împlinesc

50 d e 'an i de la p a s u l făcut că­tre . eternitate de cel ce-a fost un mare ziditor de şcoală ge­ologică românească, aici la Cluj. A văzut lumina zilei la 18; no­iembrie: 1876 în comuna V oi- teşti (Gorj)- După term in-rea studiilor,* hotăreşte să susţină doctoratul în • ştiinţele naturii la Paris, trecînd examenul cu suc­

c e s în cursul anului 1910. In - eepînd cu 1 octombrie 1919 vine la Cluj, fiind profesor titular, la Facultatea de Ştiinţe natu­rale, desfăsurînd o rodnică ac­tivitate pînă în 1936. cînd: se transferă la Universitatea din Bucureşti. în anul 1930 , numit director al . Institutului geologic al României,; făcînd parte şi; d in conducerea Societăţii de geo­grafie şi Ştiinţe naturale d e ( la Cluj. De asemenea, a fost mem­bru al unor societăţi de geo­logie din Frânţi, Austria, Bel-, gia, Germania şi SUA. ;A fost un colaborator permanent al revistei „Revue de geologie eţ des Sciences Connexes", ..

.Dintre marile sale-w ,realizări de pionerat făcute la Universi­tatea clujeană se detaşează în­tocmirea, în anul 1921, ’ pentru prima dată în ţara noastră, a• „Hărţii geologice a României^ Mari . în. culori11. Precum’; si 'a altor numeroase hărţi geologice. Preocunările sale s-au avat cu precădere asupra tectonicii munţilor, genezei zăcămintelor de sare şi petrol şl® asupra, f' - voluţiei geologico paleografi­e i a teritoriului român. . .

Prof. univ. dr.' •; Instinian "WETHESCU ;

Oficialii români ai Transilvaniei şi Uneariei istorice Cili■ In Maramureş integrarea şi consolidarea structurilor de stat ale ■ Ungariei s-a făcut abia în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cind ' districtul Maramureşului, este transform at'în comitat. Pentru

prima dată această .formă de organizare adminisţrativ-teritorială apare în documente în anul 1368, cînd se pomenteşte de comitatul

.Maramureş, Pînă. la aceâstă dată Maramureşul, ca ţară, respectiv district românesc, Jşl menţinuse organizarea autonomă a structuri­lor administjativ-juridice româneşti, respectiv voievodatul şi cne­zatul; Aşa apar. în anii 137^1402 în funcţie supremă în comitatul Maramureş .—a ; ceea de comite-voievozii români Bale şl Drag, fiii lui Sas, voievod de odinioară al Maramureşului.' De fapt, ei erau comiţi ai Maramureşului, Sătmarului şi Ugocei, deci oficiali - peste trei comitate: ale regatului Ungariei. In această calitate c o - ' mitele Drag, voievod al românilor din Maramureş totodată, sosea In vara anului 1391 la Constant inopol, capitala .Bizanţului, împre­surată atunci de otom ani/pentru a obţine de la acest centru al civilizaţiei răsăritene şi al lumii ortodoxe rangul de stavropighie ' pentru mănăstirea ortodoxă de la Peri, Maramureş, ridicată ' de familia sa. Patriarhia ortodoxă a Constantinopolului a şi aprobat : acest rang de . episcopie mănăstirii din Perii Maramureşului, pen­tru românii din comitatele Maramureş, Bereg, Ugocea, Sătmar etc; în privilegiul dat mănăstirii de către patriarhia ortodoxă a Bi­zanţului se spune că dacă' exarhul {călugărul cu rangul cel mai înalt) moare, „căci toate sînt muritoare" — -spune textul, toţi că­lugării, cu (comiţii) Bale şi Drag — magistru, cu . toti oamenii mici şi mari aparţinători de stavropighia de la Peri să-şi aleagă noul păstor. Intr-adevăr, „toate sînt muritoare” , • peste cîteva decenii Bizanţul cădea pentru^ totdeauna sub ocupaţia turcilor, dar me­sajul marii civilizaţii a Imperiului Roman de Răsărit a fost pre­luat de români, ceea ce l-a făcu t pe marele Nicolae Iorga să for­muleze sintagma „Bizanţ - după Bizanţ", tocmai pentru a exprima plastic această continuitate a unei lumi opuse. -• In1 funcţia de comite al Maramureşului au fost numiţi de regii

Ungariei şi alţi români; Seneslau de Dolha (1415-1416), Ioan Chind- ' ris de Râu de Mori (originar deci din Ţara Haţegului) (1445. 1443- 1449), Gavrilă Mlhali de Apşa (1448-1449) ş.a. Dar funcţia d e -co ­mite al .unui comitet (cum este astăzi aceea de prefect) era din ce în. ce mai mult doar on orifică , (românii Bale şi Drag din M a ra -_ mureş au fost la sfîrşitul secolului al XIV-lea şi comiţi al secuilor).

Adevărata putere în comitat — pe timp de pace — o exercitau .vi- cecomiţii (pe linie administrativă) şi juzii nobililor (funcţii ' jude­cătoreşti)- Răminînd tot Ia episodul istoric de mai sus al mănăsti­rii de la Peri să exemplificăm cu un caz în acest seajs, în care se distinge rolul dregătbriei de vicecotnite. In data de 1 mai 1.404 se Întrunea adunarea comitatului Maramureş, în tîrgul Sighet, con­dusă de vicecomitele (sau viceşpanul) Maramureşului, panul Radul (pan şî jupan erau, după moda slavonă, echivalente pentru domn); asistat (|e încă 10 jupani, şi anume: Bancu de Sarasău (fost vice- com ite şi el în 1385), Toader şi Sandru de Sarasău şi alţi nobili români din Săpînţa, care adeveresc că voievozii Bale şi Drag, m a- ,. gistrul, au ridicat biserica Sfîntul Arghangel Mihaîl din Peri, în „Ţara Teresului11-, căreia i-a donat trei sate şi o moară în „Ţara Cîmpulung” , unde se varsă Săpînţa. Scrierea este în limba slar - vonă, cum se obişnuia la curţile ţărilor româneşti în epocă şi este , întărită cu pecetea-vicecomiteului român Radul. •' In funcţie de vicecomite (dregătorie-pe linie administrativă, care ; avea drept atribuţii conducerea adunărilor comitatense, fixarea Şi --, perceperea dărilor, a impozitelor etc.) au fost numiţi o serie de nobili ■< români maramureşeni, de-a lungul secolelor, şi exem plifi ­căm doar cu eîteva nume din fiecare secol în parte: inigistrul (ti- - tiu ce atesta absolvirea unei şcoli superioare) Lupu (1383-1384), . Bancu de Sarasău (1385), Vlad de Săpînţa (1388), Seneslau de Dolha (14Î4-I416), luliu Fiţa de Giuleşti (1487-1488) (el a fost şi jude al nobililor plasei Cosău la 1481, 1434 şi 1498, plasa Cosău se supra- punea în parte peste teritoriul fostului cnezat a l , Cosăului de odi­nioară), Iacob Mircea de Volneşti (1524-1526), Simion Stoica de' Crişăneşti (1540-1541), Ioan Dunca de Sieu-Maramureş fl566-15701, alt Simion Stoica, de Crlciova (1650-1654, 1656, 1658, 1664) — cel care va deveni vicecomandant suprem al armatei transilvănene, , * Mihai Balea de Ieud (1758-1767), Ştefan Rednic de G i u l e ş t i (1767-'. >. 1785) (rudă cu episcopul de la Blaj Atanasie Rednic (născut -în Giuleşti — Maramureş, numit episcop, de Blaj^în 1764), Vasile M nn de Şieu-Maramureş (1833-1845, cu întrerupere), Ioan Jurca de Că- lineştf (1861), Gavril Mihaly de Apsa (1919-1920) şi alţii din fa- - miliile nobile române Petrovai de Petrova. Dolai de Dqlha. Să-, : pînţan de Săpînţa, Radu, Stoica, Mihali de Apşa .etc. (va urma).

Vasile LECIIINŢAto

'8 9 încheierea unei ■ păci de compromis între stalul dac şl stalul roman.301 — Mnrl persecuţii' anti­

creştine ale lui îliocleţian {ce­le mal crunle cunoscute în Istorie), înreglstrîndn-se un marc număr de vlellme şl în Dohrogea.1054 — Marea Schismă între biserica răsăriteană şl cea a- puseană. Românii rămîn sub nu- ,

torKatpa ron-nlră a Palrlnrhlei'’ de Cnnctanllnopol, constituiţi fn grupul de populaţii de con- [eilttne ortodoxă,1201 — Monjîmmrea popula­ţiei ortodoxe din dloceza O­

radiei. Papa Inocenţîu al III- lea cere episcopului de Oradea să supună această populaţie (probabil români) direct sca­unului apostolic.1264 — Prima menţionare do­cumentară a oraşului Bistriţa- 1319,—. Bogdan Voievod din Maramureş, arătat din 1343 ca necredincios, este denunţat din nou de regele Ludovic ca „necredincios Învederat al nos­tru şl al regalului nostru", in legătură cu acţiunea Iul îm­potriva Iul Gvula, fiul lui Orngoş, pe eare-l afară şi-l a'ungă din moşiile Giuleşti şi Nyres.

Calendar în toamnă1364^— Diplomă acordată ro­mânilor din Bereg de către regele Ungariei, din ea re-v zultă că populaţia românească continuă să folosească insti- lilţlllo juridice şi administrati­ve ale voievodatului.1394 — are loc bătălia de la Rovine.1459 — Prima menţiune do­cumentară a cetăţii Bucureşti­

lor intr-un bristov al Iul Vlad TePe?-1479 — Bătălia de Câmpul- Pâinii (Orăştie), u nd i o ar­

mată turcă , este înfrîntă de oştile transilvane conduse dc . voievodul Ştefan Bathory $•' ! de Pavel Chinezu eomitele Ti­mişoarei.1504 — Monre ştefan cel Ma­re: cu însemnarea morţii dom­nitorului se împlineşte pri­ma creaţie laică a culturii ro- . mâne: „Letopiseţul de cînd cu voia lui Dumnezeu s-a înce­put Ţara Moldovei".1514 —■ Este omorSt în chinuri groaznice Gheorghe Doja.

— Dieta de la Pesta („l)ie- < fa sălbatică") adoptă un ‘şir de măsuri — Trlpartitum sau

Codul Iul Werboczi) —, care agravea7ă situaţia ţărănimii; . este desfiinţat dreptul de stră­mutare al ţăranului.1594 — Alianţă între Mihnl Viteazul,* Sigismund 1 Bathory şl hron Tiranul, pentru n lup­ta în comun împotrivq tur­cilor. • i1599 — Bătălia de In- Şclim- băr; strălucltâ virtorie a Iui Vlhai Viteazul împotriva car­dinalului’ Andrei Hathory. '

— Mihai Viteazul întră în Alba Iulia: Transilvania trece, sub autoritatea sa.

(Va urma)

O

sîmbătă - lun», s-io octombrie, pag . ii ADEVARUt OE CLUJ

-*-•—:

C U R IO Z IT Ă Ţ I, C U R IO Z IT Ă Ţ I• Lămîie uriaşă. Un cultivator ealifornian; pe anual un concurs al celor mai mari dovled . In

nume Robert Jannings, a reuşit să obţ'nă in fer- 198/, Linda Withers a cîştigat concursul, prezen- ma sa pomicolă o lămîie îri greutate de 2,5 kg. tînd juriului un exemplar de 128 kg şi. dreptul,

• Casa___ inimă, tn parcul din localitatea ger- de a reprezenta Anglia la concursul dovlecilormană Bottrop a fost construit un obiectiv din din SUA. Acolo, fermierul Don Fleming a pre-ciment, care se bucură de mare succes în rîn- zentat un dovleac de 274 kg. Dar, recordul este ,dul vizitatorilor. Este vorba despre un edificiu deţinut de către un american, care a prezentatde 12 m înălţime şi 15 m lungime, care reprodu- în 1986 un dovleac de 302 kg! ,c e oerfect inima omenească. A vind tcări inte- . • Şcoală de marină. Prima şcoală militară de'rioare, vizitatorii pot intra în “ inimă" şi pot o b - marină din ţara noastră s-a înfiinţat în anulserva toată structura internă, a acesteia. Cons- 1881. Şcoala de ofiţeri de irarinâ a fost organi-trucţia a fost realizată potrivit concepţiei cardio- zată în anul 1920 la Constanţa — azi Institutullogilor H. Dietrich şi A . Andratzky, bucurîn- de marină. Primul manual din România pentrudu-se de atenţia elevilor şi studenţilor, dar şl a timonieri a fost editat în anul 1898.altor categorii de vizitatori: ■ , ' ' ■_

• Dovleci în concurs. In Anglia se desfăşoară - (INU)

ŞA H \ ' . ■

EN PASSANTţ . © Arta şahistă cere sacrifi­c i i . Dar,.corecte... -..ţ 9 Ştie ^Deschiderea engleză", «Apărarea franceză11 şl „Partida italiană'1.. Ce . . . poliglot*. ,f © Intre copii: L -au poreclit Fisher, pentru câ... nu-m ai vrea |ă „joace".{ © Nimic nu este veşnib pe jeest pămtnt, cu excepţia şahu- Ui... etern.ţ © Turn In priză «=> un. turn, are curentează? '

’ i ,® -Ş i-a început cariera' şahis- prin a avea încredere în el

ţ a încheiat-o prin a fi.„ în - vzut. ' ..;© Marele maestru a făcut în bţa sa- mai multe declaraţii esei, decît declaraţii' de . dra- tete. ' , , . • , ■ v ,''•'''•"«Viaţa- femeii seamănă u - pri ‘ cu şahul' prea multe sa- fieii . pentru o singură „par-â*...: :■ ■ ■ ': .

• £ Talentul se capătă din ziua (terii,--; măiestria se adună cu

> Dovedeşte că eşti mare •stru şi în /m u tările .. mici:i Unii jucători au multe cu- ţinţe teoretice, alţii numai iştinţe la... federaţie.î Lupta cea mai erînc«nă

: ează abia după victorie ~ \ -"l

; Fra un cunoscut jucător de . fulger. Pierdea repede!

i. Rezolva toate . problemele, /revistă, dar nu şi pe cele viaţă. " ’- Constatase că Întotdeauna mai- bună mutare este cea

> facp cel mai mult rău (ad- arului).) Şlia prea bine că nu orice de lemn este unul „troian".

- h 'Nu lăsa pe rutine (îr.tre- fcta), ce putea sâ tacă azi (re-

h '® Ii plăceau fmalurile, de ’ î-«a a terminat-o cu şahul.

Eugen HANG

OAMENI CELEBRI IN PILULE UMORISTICE

HONORE DE BALZAC (1799 - 1850)Rom ancier francez. Scriitor de prodigioasă fecunditate, circa 100

de nuvele: şi romane, reunite sub titlul „Comedia umană". :A configurat un vast şi viguros tablou critic al societăţii fran­

ceze, sesizînd cu o rară intuiţie raporturile sacial-economice exis­tente. A avut ,o . covlrşitoare influenţă asupra evoluţiei romarm-

'.iui.- ■ . - ... • .• Opere: „Eugenie/ Grandet“, „Moş G cr io tV «Iluzii pierdute". „Ve- rişoara B ette"/„V ărul Pons“ . r ;

• In ciuda faptului eă Balzac din Paris, Balzac a comandat unscria continuu,1 ani la : rînd fuse- homar. I s-a servit unul cu unse oblicat să trăiască mai mult p icior lipsă.. Romancierul se a-decît modest, într-o cameră. In - dresă chelnerului: , > tr-o seară auzi paşi străini în - — Văd că homarului ăstuia cameră- Eră un hoţ. Cînd aces- . î i lipseşte un picior . . .ta trase sertarul biroului; Bal- ; — Da, domnule, răspunse chel-zac începu să ridă. Speriat, ho- nerul. Sînt sigur că u n eu n oseă -ţul voi sâ fugă, dar mai întîi îl tor ca dv. ştie că homarul esteîntrebă pe . Balzac de ce rîde: v.n animal combativ şi, uneori

— Cum să nu rid, dacă dum- în bătăliile pe care le dă, se în-neata v i i 'c u chei false, îţi rişti tîmplă să-şi piardă cîte un pl-viata. ca să cauţi noaptea ober- dor.căind, ceea ce eu, : în depline drepturi, nu găsesc nici măcar ziua în plină lumină!

• ; Intrînd într-un restaurant

— Sigur că ■ştiu, replică Bal­zac. Tocmai .de aceea, du-1 pe ăsta inapoi şi adu-mi-1 ;pe în­vingător . . .

Prof. loan INDOLEAN

C - OMUL CU ROABA© Bă; eu pot să-ţi ghiceso

trei-utul,. fiindcă tu;.«habar -n -a i­ce ai trăit... ■ C - -

© „A şa am citit eu într-un ziar câ ţara arde şi babele vio- lea?ă ..“, © Poliţia, dom ’ne, e pentru

-progres:, am văzut cum a luat . un cetăţean un picior în spate, şi a făcut vreo doi metri îna­inte...

■- © Unii parlamentari fac dizi­dentă şi dorm în parlament cum dormeau şi înainte, la şedinţe­le de partid

© Chinezii, dom ’rie,. au rezol­vat problema stopării creşterii dem ografice: fabricile, de cără­mizi şi-au triplat . activitatea.;. '

© Dom’ne, trebu ie. aleasă ca­lea .-dej' m ijloc: privatizarea / de stata * .' ■- -;' .r; ^

© Am moştenit, de la rnama, săraca, un ‘ taur, un .bou şi un

ţap: mă gîndeso serios să îi d^u în parte...

© Frate, eu sînt indepen:lent: : m-am înscris tn trei partide di- . ferite de-odată*

© Stau şi mă întreb: şobo-• lânii care, părăsesc ’ primii cora­bia în caz de naufragiu, . tot primii au fost şi Ia îmbarcare?

.© P oliţia ' m-a informat în scris că mi-a expirat identitatea, dar buletinul rămîne valabil.

' ^ Cornel UDîîEA

EIMGRAIME Şl CATRENE

SCIIIMUAREA FUSULUI ORAR

Cu-această zi din cadendar Romftriii-n parte sînt. scuzaţi Că după noul fus orar C-o oră-s mai înapoiaţi. _

Omul, factorii jieoclimalici şi nwN . âmbiant în anul 1991

Clima este rezultanta unui joc, aparent haotic, la care par­ticipă sute de factori tereştri şi extratereştri, în cadrul unul număr de subsisteme dinamice locale,-interdependente,^nteţjrate

. Intr-un sistem global, subsumat sistemului pla'nttar.f ără să ne dăm seama, sîntem legaţi prin mii de fire d e -

toţi aceşti factori, care influenţează permanent, activitatea,’ să­nătatea şi comportamentul tuturor organismelor vii, inclusiv al speciei umane. Poate că însăşi temperamentul nostru, tipul - re* ' combinărilor genetice de la ascendenţi la descendenţi, destinul fie­căruia şi al umanităţii, se derulează sub imperiul acţiunii aces­tor factori. In realitate sub faldurile jocului haotic, se ascund legi obiective, încă prea puţin eunoscute. pe care-însă o nouă matematică este pe cale să, le desluşească, pornind de la ade­vărul că nimic din ceea ce mintea omenească poate să-şi Ima­gineze nu este irealizabil.

Barometrul stabilităţii social-politice şl economice, al relaţiei „cerere — ofertă", al preţurilor, sînt strict dependente de me­canismele, încă puţin cunoscute, ale marelui barom etru d im a ^ tio .- -> .

- Istoria ne confirmă adevărul, că toate crizele economice şi social-politice îşi-găsesc sorgintea în acţiunea factorilor geocliina- tici perturbatori.

Nu de multă vreme, fizicianul HANS BETHE, elucidind na­tura reacţiilor din masa solară, a fost primul 'care a arătat că intensitatea proceselor solare nu se desfăşoară linîar, «1 în mod ciclio; un ciclu minim, din 7 în 7 ani, un ciclu mediu, din 11 în II ani, şi în fine un eidu maxim, din 40 în 40 de ani. - - - ;

ETOÎuţia regtou lu i termio global, din ultimii ani, pare 'a su­gera faptul că încă ne găsim sub incidenţa unul- ciclu .Bethe ' de maximă intensitate. Intr-adevăr, la scară globală se obser­vă încă din deceniul '80, atit o activitate solară mai intensă, decît în m od obişnuit, cît şt o intensificare a „efectului da se­ră" indus în m are'm ăsură de activitatea umahâ. Rwliltatul aces­tor coacţiuni se .reflectă intr-o -accentuare a proceselor de arH i- zare şi deşertificare,. eu attt mai evidente cu cit este vorba de

; teritorii geografice mai puţin acoperite de vegetaţie forestieră. Seceta cronică şi deşertificarea din ţările Sahelului şi dtn Afri­ca Septentrională ne oferă un bun exemplu Merită a fi rele­vat. în plus, şi faptul că în ţara noastră aridizarea climei d o ­brogene ca şi seceta din- acest an; care a afectat puternic jude­ţele Galaţi, Buzău, Constanţa, Jalom iţa, Botoşani, sînt'corelate in mod nemijlocit cu cea mai redusă pondere a pădurilor faţă de suprafaţa totală. Uri calcul foarte sumar făcut; numai la cereale evidenţiază pierderi de recoltă de,zeci de miliarde lei. V-

Bacă am face pentru anul 1994 o retrospectivă a evoluţiei eli« matice la zi, la scară globală, comparativ, cu u ltim ii ani din deceniul '90 s-ar pune în evidentă, destul de pregnant, o - tendin­ţă de : exe?sivware, îndeosebi a regimului termic, o accentuare mai pronunţată a amplitudinii valorilori.term ice, barice şi p iu -, viorhet i ice, adesea. cu efecte concomitente d e ' com p I emet i ta r i la te, în ereale - geograf ice apropiate sau' îndepărtate. Antinomia 'nai pronunţată a proceselor meteorologice din - acest an. prezenta în

' "diferite -subsisteme climatice, -cum ; ar f i . de-, exem plu ' relaţiile:. i,secet^ — exces- pluviometric", „maxime' termice —: miniris* ter­m ice"; ‘ cicloane - anlicic|oane“ eto.. cu abateri prea mari de la, valofile: multianitale - şi care mmehează o tendinţă fentă‘ de

- încălzire a clim ei pe Terra Iasă să ' ye întrevadă > existenţa la ni­vel global a unor factori perturbatori de-natură cosmică şi hau) antropicâ. .

> S-au făcut mari progrese In: simularea-'maţemafîcă p e-ca icu la - tor;' a unui num ăr nelimitat de modele- şi scenarii, c a p a b i le .^ reflecte cu mai .multă fidelitate,; trendul climatic' -Weianal, .con­tinental; oceanic sau global, şi să o fere5 pentru fiecare „ecuaţie climatică*" yn grad mult mai ridicat de cert.iiudine, cu re/^man- ţe- peziiive incalculabile, în decizia^ macroeconomică şi politică a statelor. • ;

Din păcate, numărul variabilelor necunoscute din „ecuaii?" se• amplitkft aproape z iin io ,. ca urmare dezechilibrelor ecologice induse d e 'o m . în ' mediul fi/io, ponderea^ cea: mai*'mare auiiid-o poluarea atmosferei şl ritmul neraţional de tăier? a păd'ir'ior.

- - ViHor TAVAIJU»- • ' Facultatea- de: Ştiinţe Economice C iuj-N apota.

x^inte înrrurişate

DE TOATE

^ R [?ri? .N T A I.:'l .-G on de uşS cu .*'»is © 2 /-îna iiite d*» a ve-

* lumina zilei © X 'Tf>pe! ___ Potoliţi © Cyl-.'bră cure-.

‘ A Diminutiv feminin —’ o -n p ă şi nn păinint © 3. — IVii<at<'“c l f vevri-.ţ^i

Om’m orf'— An . . . re liii'j 't ! ~*r . Intrare în lojăt — Prer.u-

turceM.* ' — A r 't -i i' de ia* * A H, favoritele linril^r — ^ *^ 1 ds* (rnrnpf'tA O 8 Ope-

la ..ţe«nlin*i .'© Ir). Se ije- “iiy.ă dm !o<! in lot*,

'H T lC A f : i, Sh intr^taie în► <pt) © _ 2. Aliţiti ® X.‘ «I i-'0(,iiviti — Carliia r.ătli-

R^miinitit e.ai -iobi-'Kt-'ui "■"9. A p r^ ă l! p;ili|). plinii

7 » 7- A a v ii , d-*miilt, o i fei-mm-ală © 5, Prvfix la, > ecran — Ţin (-de* ţ r \ » ' ‘l!.-ii — Oornii- ,.® .

d'.ii - băut (ten ii ■— vhsla pâmînluiui © ti.

Inf’urcăreatâ —^P oafe fi rahata- bilă —■' l a rapălui trenuluii ($9. Specialist al limbii lui 'Gicero © 10. Hrănită. •

Mihai DOIIOCAN

♦ ji i>. t \ \ 1 ■ « ;■ |j r i H w

* ■P r»

H 1-S 1

l£J

fiK5

k 1t Î l*

i ■ ,4

'B}*

a i \ •

- tN P R t« w N T E f i« t A ;:tN T iw js s m m i; Sărutyl ca semn de respect, de afecţiune, ..ie U- ,

m ilinţă de adoraţie a unui obiect de. cult sau ca o manifestare erotief este cunoscut de multe

. popoare încă din ;antichitate., -La ronr.ini aceasr tă manifestare denumită SAt UTAHl’ sau SAţ VE, d e unde avem şi noi cuvîntui salut, avea şi sen­sul de-a -i dori cuiva sănătate, bunăstare. Aveau şi o divinitate, pe Salus-sau Satiitis, zeiţa bine- .' lui public. Femeii»». îşi mani testau sentimentele- de dratyiste faţă de -ioţ -sau/de bărbatul iubit printr-un număr mare de sănitui-i; Caius V ale-' rius CaluJius, unul din lir ic ii• latini, îi cerea iu­bitei sale înlr-una din poexi'ie pe care i a dedi­cat-o, nu mai -puţin de. trei sute de sărutări.

După ani, împotriva rănitului s-au ridicat mulţi duşmani Marţial, carp a 'trăit, uri' veao mai tîrciu după C.itultus, dî>şî d-^.crie săvulul ca o -.mariife«lare a sentiment ••lor de. hucivie,. n re­vederi) d - cAfre oameni a unuia din bunii tar vecini, reintnrs d iu iro luneS căiăn>iie, il ie - tesjă aturii-i cînd el vine din partea unor indi­vizi di/graţii>şi. •,M ai aprnap» de ».iV“ ie noastre, unii mpdi'i au . .

condamnat fertilul, şi au cerut interzicerea lui pe motivul, câ este cel mai peri -uii's pr*>paj»at»r-. de boli,^Av^m '*i sciâ^rj in ca re 's e spune, a iu - cîr.du-s^ exemple, că sărutul ou «ste- int 'td^a 'na cxţiresla sinceri» a unnr s'j nt'm -nte at<*se, »?Mta fiind, un^'Ti, un oaravan tMci<vţ ia u m ^ a "Ai-uia se -'scund ura, D"rrtita, sau

( ' r i ’ r * ' . . S p i - d . m ;m / . ■ ^ r u i r t t . 1' ' a -citat ştirului pun care luda L a U ăjat pe bus.

Şi o vorbă.din bătrînj zice: “ Gînd se sărută îm ­păraţii e semn că vă fi război1*.

Unul din cei mai înverşunaţi duşmani.'ai să­rutului ;i fost, omul cMItic. francez Alexandre Mi-, Uerand, care a deţinut înalte funcţii d e : stat, inclusiv pe cea de oreşedinte al -R**pul->»icii Fran­ceze în perioada 1920-1924. Pînă după * primul ră/boi mondial, tn Franţa era obiceiul ca^preşe- '

. dinlele şă săruţe pe ‘ oate studentele cînd li se înmiriau diferite premii. în timpul festivităţilor, studentele îl îuminau preşedintelui flori şl pri­meau sărutări, iar băieţii î' întirppinau, decla- miudu-i versuri. De asemenea, prpŞt*dintele avea

. datoria, după cum fusese instil-uil obi eiul, să sărute pe soldatul, ofiţer.tf şl orice a’ t? p^isoanâ cînd li se ofereau decoraţii, pre.-um şi pe ab­solvenţii şcolilor inaltp" cînd li se înminau d i­p lom ele,. „

* fnibi-ătisarîT' şi -sărutul pre-/il-*nţial reprezen­tau momente sotemoe la c/ire reacţiona publicul cu aplau.v şl urale. Preş'-dintete, d^ silă sau de voie bună, trebuia să se conform e/p aiVst.ui ahl- cri. Un ga/elar fran-p? <ori'i că pr-şe.iintele îm­părţea fain o mie de săruturi p e an, Miilerand, slătuit sau nu de consilierii săi, co.n id-rind acest

. o -ire j pl'nli'Moi şi O ’ate pr^a nV silor pentru virstii sa av«>a fi5 de ani — fără multă vorbă şi cmiieiita-'n — d i| ă cum scria presa rniv'*»/â

s-os sSru'ul din u/.“. Ori 3•»/*■*•••»». '"a i ,5't* gubăi n('ta cu ironie: “ Sâ f*. întărit oar<» autorita­tea şi pi^slit/iui prvş^dintelui R -pu 1 '> ii o' terea sărutului prezidenţial în publi-' . . .

M. Oi tttA

ADEVĂRUL D£ CLUJ STMB£tA - LUNI, 8-10 OCTOMBRIE, PAG.

w D1GREŞIUN! fOMISÎICE (II) ’ :■ © După Coppa dei; M ondo,; „piaţă liberă11 a' in trâl.îv .acţiune iar . valorile autentice ale fotbalului româncsc 1 şi-au luat zborul spreechipele : profesioniste; Aceiaşi-, atracţie - pentru • valori după -World Cup.- Atracţia „verzilor"; a început să acţioneze ;din pliii şi Ia ; cc- lelal-te categorji de ju că tori. care . au în cep ut , să p lece '„a fară". Aşa am aju'rfs ca la ora actuală să avem cîteva sute de fotbalişti1 care activează m ai. aproape saU 'mai departe de casă:.. Ungaria.!Bulgaria,, Turcia,- israel, -Elveţia,, Germania.'titalia, Spania,’ P ortu ga lia ,'B e j-, g ia ,j Olanda, Anglia, şi în. nordul Africii. Şi dorinţa de, , plecare

. persistă, fiindcă- u n ji;dintre jucătorii .cu. judecată simplistă,■ cred că „d in colo c î in ii ; umblă cu covrigi în coadă". Persistă . ş* . la fotba­lişti, ra la mulţi alţii, dorinţa 'de a cîştiga .şi trăi ca în capitalisrn, dar ;de a munci ca ,în socialism.! Unii reunesc să adune ceva, alţii- „ard gazul de pomană11 .şi se întorc spăşiţi acasă. Cazul-, talentatu­lui-băim ărean Buia care: n?a reuşit să se „aclimatizeze" 71' după doi.

. ani ca şi irosiţi a revenit în ţară. c. ' , ■© „Economia' de piaţă" în fotbalul românesc a avut, din păcate,

şi im plicaţii'nedorite: a- în florit: corupţia'. Aşa-, s-a, ajuns la : căzui Dinamo, unde 1.197.524 dolari şi; 829 bilioane lei nu pot fi- justi­ficaţi. C e 'jn cre d e re v mai pot avea jucătorii în conducerile ' unor astfel de cluburi (am pus pluralul pentru că ra, coi-upţia, este în floare în ţările cu o^economie dfe- piaţă, dezvoltată). Mă ■ intreb:

- cum- acţionează asupra jucătorilor disensiunile actuale dintre; pre-■ şedinţele, clubului Rapid şi sponsorul echipei? In nici: un .ca? la „m odul pozitiv1*.' ■' ... - •. - - •-:

© . Ce lipseşte jucătorului de; azi? Dragostea şi ataşamentul' ifaţă'- : de culorile clubuluf. 'Amîndpuă . s înt d f suprâfaţă. Primează' inte­

resu l: personal âl jucătorului, să primească mai triult decîţ dă. - S ă ’- Iu ăm cazu l echipei''/,U ‘V care în decursul istoriei sale de 75 de ani

a mai trecut prin momente- de derută. Cea de a z i ' nu-i nici chiar. atît "de gravă, Din . păcate ea există: Tocmai ţinînd cont de faptul

că 'principa lii vinovaţi de declinul echipei sînt jucătorii, ei au da­toria să. redreseze corabia" lu i '„U " . Nu antrenorul, conducerca clu­bului şi sponsorul care cheltuieşte din greu pentru ca jucătorii să se bucure de cele mai buhe condiţii de pregătire _şi.-trai sînt. vino­vaţi de regresul/de azi aţ echipei,; ci ei, jucătorii. Lor le : ' revine, deci, sarcina ca printr-o mobilizare şi dăruire exemplară, la pre­gătire; şi în jocuri, să-redreseze avaria de moment, să conducă spre ape liniştite corabia echipei, s ă . demonstreze că alta este valoarea

• formaţiei şi să acosteze în final la o dană din partea de peste mij* locul dasamentului. Stă în puterea jucătorilor lui ,,U“ acest lu cra Prin adevărat ataşament faţă de culorile clubului ei trebuie să demonstreze acest lucru.

Romeo V. CÎRŢAN

CAMPIONATUL DE FOTBAL A L ' COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI

S-a mai disputat o etapă, cea de a treia. Ca b primă consta- . tare, ■. deocamdată o • > singură echipă- a - reuşit să acumuleze maximum de puncte, Autoser- vice, care a reuşit al, treilea succes consecutiv, dovedind ' şi. cel mai bun atac şi cea mea bună' defensivă.; Iată, în con­tinuare, rezultatele etapei a 3-a

® Electromecanica' * - M obilă' şi jucării 1-2 (Cladiu Ciotlăuş, respectiv Liviu Mîrza, 2, au­torii golurilor). -

© Arta Jucăriilor — Expo Mod ’94 -1-0 (unicul gol a fost

‘ marcat de Radu Ionuţ). - :.’ @ Munca Invalizilor ’ Au- , toservice - 0-6 (scor ^ categoric

prin -golurile - marcate de , Es- - 'peresi; şi ‘ Dima cîte 2, Baciu şi

Chifor). ' .CLASAMENTUL

1. Âutoservice 3 3 0 0 14- 2'9

Clujul, oraşul luptătorilor de KarateKyoguShinkai

; ■ :;’;lUn ireiramflîpni;: fllexaridr uJucan;

Spectatorii ^urmăresc în; t’ tă-f ■ \cere meciul- final-. Pe , tatami,

lupta apare inegală- deznodă-/: mîntul nu poa.te fi decît unul. singur.* Campionul en-titre, un

u riaş .de. 124 de kilograme, îl a- re ca ’ adversar pe un tînăr neexperimentat, mai uşor cu 30 ' de kilograme. Genunchiul aces­tuia din urmă este legat cu ;o faşă elastică, sechelă a unei ac­cidentări care l-a ţinut de­parte de competiţii : timp de 6 luni. , în numai un minut însă, disputa ia o întorsătură de necrezut. - Două lovituri! ful­gerătoare cu- piciorul stîng, - re­cepţionate în plină ' figură (în limbaj de specialitate Mawashi _ Jodan) şi campionul este KO, Spectatorii sar scandînd „Ur­sul, Ursul". . Era în . toamna anului 1992, faza zonală a Cam­pionatului naţional de Karats Kyokushinkai. Se ridica un mare campion, care urma să domine autoritar categoria o- pen ,în România. - ...

Astfel a început epopeea clu­jeanului Alexandru Jucan, po- ~ reclit Ursul; La campionatul na­ţional' care au avut loc în 1992, Jucan şi-â spulberat adversarii.- Doi ani Ia rînd, el şi-a apă­

ra t, apoi titlul-cu succes, ultima :oarâ . oara în toamna 'acestui ari. ;Â obţinut bronzul ;la ' Campiona- ’tele,; Eilropene, unde ' n-a putut •fi op rit;d ecît de' arbitri. A ' cîş- tigat numerpase concursuri..' Sn-

; ternaţionale • şi a devenit cam­pion naţional: la Taekvvon — ' de 1TF.; Este centura neagră la- Jiu- Jitsu. La 24 de ani, în -faţa lui

' 'Alexandru/ Jucan stă uri viitor /strălucit. ;* '

„D e mic. copil am . fost atras de sporturile greşit apreciate ca violente - — ' spune : : Alexandru

: Jucan. Am practicat mulţi ani Judo, dar am. renunţat; datorită unor accidentări repetate. în 1990 am început Karate Kyokus­hinkai, antrenîndu-mă de unul singur. Am urmat rie la înce­put Îndemnul fondatorului Oyama -Mas — 10 Dan şi m-

,am concentrat, pe -latura , com- petiţională şi d e ' luptă> Cînd intru pe covor, intru hotărît să înving- Aceasta este starea de spirit pe care mâ. străduiesc să o; induc şi elevilor mei". .; Alexandru Jucan este alintat cu porecla. Ursul datorită sti- lu lu i^ ău de luptă* în debutul întîlnirilor el adoptă o poziţie uşor ghemuită şi lasă ; adversa-,, rul să atace, studiindu-i miş­cările. Combatantul care cade în capcană şi se avîntă în atac, devine o pradă uşoară. Ursul .se destinde . pe neaşteptate fi loveşte fulgerător,; cu piciorul. La greutatea sa, Alexandru . Ju­can are o . mobilitate absolut incredibilă. în acelaşi - timp, muşchii săi căliţi în exerciţii istovitoare practic nu mai simt

2. Arta Juc. .3, Electromec. ’ 4., Mobilă 5/ Munca înv. 6. Expo Mod

3 2 0 1 fî- 5 63.1-1 1 8- 6 4

3 1 0 2 6- 9 33 1 0 2 4-12 33 1 C 2 3- 7 1

Ramona : MOREA

‘ Azi,- fa Saint Eiienne, în pre!imîharii!e ' ' lui EURO '96 '

FRANŢA - ROMÂNIA

Din inimă urarea: SUCCES TRICOLORI !

Cupa presei la. fotbal

„Adevărul de Cluj" învins de Universitatea0 „Corespondcnţii“ dedică victoriile primarului Gheorghe Funar 9

Revenim cu detalii de Ia importantul eveniment fotbalistiţ, Cupa Presei, în care leii neînfricaţi ai A devăru lu i de C luj" au debutat, cu o înfrîngere în faţa fotbaliştilor de la „U“ travestiţi în salariaţi ai Băncii „Dacia Felix". Revenîndu-şi rapid din pumni, după în-

.frîngerea în faţa Universităţii Craiova, bancarii au evoluat la un 'n iv e l ridicat, apropiindu-şi, în cele, din, urmă, victoria. Meciul a. fost echilibrat, cu ocazii altcrînd la cele două porţi. In final, cci care au ratat mai puţin au cîştigat, experienţa spunîndu-şi cuvîn- tul. Scorul: 17-3 pentru bancă. Sîntem nevoiţi, pentru a curma zvo­nurile, care. circulă prin oraş, să precizăm că nici unul din leii ne­înfricaţi nu a cedat tentaţiei banului. Meciul s-a jucat pe cinstite. Revanşa leilor a avut loc vineri, în faţa tehnicienilor de la TV Cluj, cel care în prima partida împotriva poştaşilor de la „Mesa­gerul transilvan" au făcut un galop de sănătate-

Miercuri, ostaşii . de la „Scutul patriei" (director tehnic, Florin Piersic) au Copiat traiectoria M ig-vrilor în meciul cu iepuraşii dc Ia Unfplus. L a ' încheierea partidei (10-5 pentru iepuraşi), maiorul.

. Vere$e7an ne-a declarat în exclusivitate: „Ce buni sînt tinerii ăş­tia, hai să-l concentrăm pe toţi" Radio Uniplus a anunţat victoria în areeaş) zi, din jumătate în jumătate de oră şi a făcut tontă noap­tea chef în direct cu ascultătorii. Oricum, judecind după plămîni, iepuraşii au şanse bune să intre în semifinale. Meciul lor de luni cu „Corespondenţii" se anunţă apocaiipllc.

Cu asta am ajuns şi la echipa balenuţelor, corespondenţii graşi ai ziarelor centrale (nici unul nu are mai puţin de 85 de kilograme).

Joi, dovedind aceeaşi putere de invenţie pe care o folosesc şi în ştirile transmise Ia Bucureşti, ei au surclasat cu 19-8 pe delfinii albaştri de la Radio Contact. Din nou, stelarul Sorin Grecu şi-a arătat clasa de portar iar super-greul Bogdan Eduard, împreună cu Marius Focşanu, au fost de neoprit în atac. Ultimul, cu nouă go­luri înscrise, a devenit golgetem l competiţiei. Prin această nouă

-victorie, fabuloşii (vine de .lâ fabulă) corespondenţi au devenit fa­voriţii grupei. Ei l-aii cooptat director tehnic pe Dumitru Fărcaş şi afirmă că dedică victoriile obţinute, ca şi pe cele viitoare, pri­marului Gheorghe Funar, în semn de omagiu pentru că le-a în­lesnit să - acceadă'pe prima pagină a publicaţiilor din capitală. . 7

Revenind la „grupa morţii", consemnăm ruşinoasa neprezentare a celor dc la TV Cablu Ia meciul cu Banca „Dacia Felix". Surse demne de încredere care au dorit anonimatul ne-au declarat că şi simpaticii noştri colegi de la „Mesagerul" au în calcu' o.asemenea variantă, preferind forfait-ul unei înfrîngeri Ia 30 de goluri dife­renţă. Poştaşilor, le cam tremură genunchii şl nu mai pot , alerga după ştiri, limitîndu-se la ce mai fură în tipografie de la „Adevărul de Cluj". Mai ales că, în primul meci, în care au fost umiliţi de TV Cluj, arma secretă Greta -s-a autoaccidentat, părăsind terenul şi devenind indisponibil pentru următoarele partide. Sperăm că pînă la Ora derby-nlui cu „A devărul" junii poştaşi să-şi revină din criza pe care o traversează şi să încerce să dea o replică ono­rabilă.' "Programul compeiiţional *de luni: Ia ora 15 „Mesagerul" — „Da­

cia Felix" (dacă se va disputa) şl „Corespondenţii" — „Uniplus". Meciurile au Ioc pe stadionul CMC. Adrian BUMfiESCU

durerea, reziştînd la orice 1° ~;. vitură. . .... '. ■ ’ ■

Antrenamentele pe* care • A -~ lcxandru Jucan le face cu e l e ­vii săi sînt cunoscute' .p e n t r u duritatea lor. „Eu ; p r e g ă t e s c campioni, nu . babe.- afirm ă -can. T o t 'e l {însă impune o - d i s ­ciplină de fier, cerînd e l e v i l o r ; să aibă un comportament , : e t i c , ;ireproşabil. - Unul: din b ă i e ţ i i ' talentaţi de la sală a fost - e x ­clus pentru comportarea sa n e - , civilizată din viaţa p â rt icu la râ - Rigoarea- aceasta,Acare ' p o a t e părea excesivă, este însă • - n e ­cesară. Scăpaţi în stradă, l u p ­tătorii Kyokushin sînt d e ; n e - .■ oprit. ; '■

Rezultatele sportive nu V a u -întîrziat să apară. AS*; A r m a t a » ’ clubul la care antrenează J u c a n .

. împreună cu Radu Bolojan, '- îs - te, la ora actuală, cel mai p u ­ternic din ţară. La u l t im e le

' Campionate Naţibnale, c l u j e n i i au obţinut două medalii de a u r şi una- de argint, aproape n ţ - i— - xîm, ţinînd cont, in K y o k u sh in ­kai sînt doar trei categorii. B i —, lanţul clubului este îrisă m u l t ; '

; mai bogat: şapte medalii d e aur la . Campionatele N a ţ io n a le de seniori şi juniori, două ' .‘.ie_" 'argint şi şapte de bronz, ; a l t e premii în competiţii > internaţio-- nale. Alexandru Jucan r e m a r c a dintre elevii săi pe M o ld o v a n Albin, Bunea Mihai şi V l a d .

:, Tepeş' Ultimul este ”, a c tu a lu l _ campion al categoriei 80 de k i ­lograme, un -luptător ■ crud ' ş i neînfricat. ,

Poate paradoxal, acest c l u b care ar putea să devină o c m - . blemă a Clujului este f o a r t e slab susţinut. Unicul s p o n s o r , este Societatea com ere ia lă „Artefact" (specializată în- v i n - . zări casete audio) al cărei p a ­tron, Raţiu Octavian, " este c e n - 3 tură neagră la Judo. : Din l ip s a banilor, talentaţii sportivi -d e la AS Armata au fost" n e v o iţ i să renunţe la numeroase ; c o n ­cursuri din străinătate la c a r e

. au fost invitaţi. . . -Pentru cei interesaţi, . îns­

crieri la AS Armata, ' K arate Kyokushinkai, au lo c : în fiecare luni şi miercuri la Liceul : de Industrie Alimentară, LIA ,-_ de la ora 20. Pentru copii pîrtă la 14 ani, la sala: Armatei, ; ; sîm­bătă de la ora 9. ; '

Calus CHIOREAtf

PROGRAM -COMPETIŢIONAL

O BASCHET. Meci, de mare atracţie azi, sîmbătă 8 octom­brie, de la orele 11, în Sala sporturilor „Horea Demian1*:

„U " SM INVEST — DINAMO Bucureşti. Un derby aşteptat cui n'erăbdare, pe care 1- am dori j încheiat cu un succes al ele­vilor lui Gheorghe Roman . şi j Liviu Morar.

0 HANDBAL; îrt deschlderfl la partida de baschet,’ la :ora]9,30, în cadrul Diviziei B, par­tida maculină Armătura Cluj- Napoca — Phoenix Baia Mare.

0 RUGBY. Tot azi, sîmbâttl 8 octombrie, pe terenul - ditl Parcul sportiv „fuliu ■ Haţiel ganu11, în cadrul Diviziei A,f| atractivă dispută cu balonul o-I val: „U"-16 Februarie — - - DiT namo Bucureşti. Disputa est>| programată la orele 10. Moritil să fie văzută. R..

Autorizată prin S.C.nr.128/1991, judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj,

1! LP£ 22.03.1991

CO LE G IU L DE REDACŢIE; ILIE C Ă LIA N (redactor şef)» D A N

REBREANU (redactor şef adjunct); V/VLER CH IO REAN U (redactor şef adjunct); N IC O LA E ; VEREŞ (sccretar general de redacţie); 'N IC O L A E PETCU; M ARIA SÂN G EO R2AN ; RADU VIDA

Î^ D A C Ţ iA î CIuj-Napocâ, stţ*. Kapocaţ jţif.tS ' r' 1 TELEFOANE: 11ÎC32 (redactor ţef); 117507 (reci. şef adj. ţfî secretariatul de fedacţîe); 117418 51 117490 (redactori) ; 117307 (admînîsţraţu ţi contabiliţate^ iiarului); TELEX: 31444; fax: 19282$. Mica publicitate se ţ>rune;te zilnic între! Orele 8-16, sţr. Napoca hr.16 (ist parter). Sîmbătă }i duminica închjş. ţnformaţiî, reclame şi publjcitate, Ia telefon 117J04. Corectura: 147822;Tehnoredactare compyterîzatal: Georgeta COLDEA. ^rdeâlu l

'....Itiiv,