RS233323SIBZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN lllDETUl CLUJ

samaqK&nssiANUL H, NR. 259

VINERI 30 NOIEMBRIE 1030 6 PAGINI 2 tEI

■' H A JE S IU fM M ZI... ' ;. ;sînt numeroase mărturiile care ce vestea împlinirea. Şi ca Intr-o. mfotiŢieazJ despre neobişnuitele elevată şl diafană viziune florală, Puteri iradiante ale evenlmentu- imaginată de marele gîndltor şi lu i de lâ 1 Decembrie 1313 de-a poet Lucian Blaga, inimile tu­bingul şi de-a latul Transilvaniei, ţuror transilvănenilor — „imens Pînă ia urechea celui mai tnda-

Cfrici ani mai tîrziu, rememo- rînd evenimentul, profesorul şi gazetarul blăjean AI. I.upeanu- Melln va zugrăvi tabloul maies­tuoasei sărbători: „Iată — spune el — s-a pornit cuugerea satelor din tot cuprinsul ţinuturilor. ro­mâneşti. Cei dinţii sînt moţii lai Avram lancu şi muntenii lui Horea, dc sub poalele răsăritene

Părtat cătun tn care pulsa viaţă romanească. Sub puterea şi aura a ceea ce sâ petrecea la Alba lulia, în multe localităţi ca Arad, Beîcrş, Blaj, Caransebeş, Făgă­raş, Gherla, iAîgqj, Năsăud, O - raştle, Slbîu ş.a., populaţia româ­nească inundă, pur şi simplu străzile, trăind euforic momentul. Fenomenul este», fireşte, reţinut şr de presa străină. Aşa de pildă, „Le Temps* din 4, 11, 17, şi 18 decembrie 1918, îşi informează cititorii că „Entuziasmul e indes­criptibil, oamenii pling şi se îm ­brăţişează pe străzi*.

Străvechi leagăn românesc; A - pulum, bătrînai cetate din fnîmrt Transilvaniei, martoră la atîtea înălţări şl prăbuşiri ale neamu­lui, îşi trăia tinereţea restituită sub bătaia de suflet revărsat în ea de pe toate meleagurile tran­silvane, ca o tulburătoare flacără

SUB CATEDRALA ROMÂNIEI MARIClnd Alba sîngeva peste noi toţi văpăi de lacrimi rotunjite miez.

prin Rădăcina dintre cruci şi roţi na presimţea botezul unui ctez. Cind dinspre Blaj un neam întreg tntra 'în Bălgradul. străbunului colind. Decem brie părea un crîng de nea cresctw .pc .Frunza, aurltâ-n sinet. .

La Alba, pe clnd Goldiş agrăia proverbul său de. suflet ţ i da stea, azurul plr(fttia sub Floarea Sa ţi-a celor' ca prin timp ne vor urma, . .

Aşa-am crestat atunci pe tricolor logodna veşniciei de- altar cu albul fîHi din Cuvtntul Dor, sub catedrala României Mari...

■ ■ : Lucian Doru VOICUI.ESCU

ian de floarea soarelui* — se întorceau spre România, Ceea ce în aspra lor copilărie fusese doar „promisiune" legănată de „frun­za arinilor", şoptită de „m iirm u-. rul apelpr, şi bătaia profetică a '

»*aripilor - din . văzduh* atunci realitate.

devenise -

ale Biharid. Ii varsă apele Am - poiuîui şt-i mînă Ia vale, spre ţară, coborîşurile Dealului Mare. Vin cu sumane albe do lină, cu căciuli ţuguiate, cu puştile pe Umeri, cu ochii arzători. Ei sînt primi care urca pe meterezele ;cetăţii şi sfidează zările cu băr­

băţia lor de şoimi deşteptaţi la libertate.

Pe de altă parte, dinspre soare apune, vin murăşănii de către A - rad, vine Orăştia cu ţinutul el, vine Haţegul cu strănepoţii lui Decebal, vin Jiurilo cu săteni pletoşi ca şl codrii din care co­boară, vin, de la stînga, mărgi­nenii de sub munţii vechiului hotar, vin şî olienii cu căciuli rotilate şl cu vorbă semeaţă. Vine şi Ţara Birsel cu poporul ei greu şi chiabur.

De sus, de ia răsărit curg T îr- naveic cu doine picurate, curge Mureşul cu cimpenil cel înalţi şl bălai, v ia Someşurile, vino Bistriţa cu vecinii lui Ştefan Vodă de demult, vine Maramu­reşul cu sumanele lui miţoase. Coboară din miazănoapte Săt- marul şi crişenil cei mai greu bătuţi de soartă. Vin, tot vin, ca puhoaiele verii, cuprind oraşul de jos, îl îneacă cu cîntece .şi chiote, cu fîlfîiell dc steaguri tri­colore, cu vuiet de păsuri şi urcă toţi spre poarta lui Mihai Viteazul, în faţa căreia e o mare de feţe, de drapele şl de căciuli încetinate*.

România urca astfel în planul ascendent al istorici n ni vor sale.

Gheorghe NKAMŢU

Inedit: MAREA l ® I E ! l DOCUMENTE

DI PMSĂTOM

O E Z IQ D lliiîtS L U ! F flA L - 1 9 1 8 :Exfraţ rfin nsliţsîie laato rf -.K* la „Senilu l Najional lîonjiin0

, ds către 's c c r e f SM im b DOC AN -23 NOIEM«KlK — Spre seară

s-a ivit exprezidentul pentru cî­teva o a re 'ş i tot mecanismul s-a pus în mişcare, a intrat viaţa în toate pisicile plouate. E curios efectul prodiw asupra Iar, Ii rie- câz că vine şi în acelaşi timp sunt bucuroşi” eă dispune ce îre- bilie făcutj ;, : .

22 NOV.' — Plecat . exprezid.

color. 1 Pentru 1 Deccmbrlc 1918 sc hotărăşte Adunare la A lba- rulia, ca să se pronunţe poporul: Dl. Ilaţegan pleacă la 28/XI, e x - presid. la 29 nov. Pute-va pocni pe infamii, cari acuma îl fac şi nebuni?! .

A ici tot sfat mult, treabă pu­ţină, intră, ies ca Ia moară. Şl îa odaia telefonului principal, la

Noul Senat insistă nu cumva să - întrebarea mea mirată îm i răs-înfiinţez Crace Roşieî? Ceinerţi!

23,NOV. — Se fac pregătîrf d e . mutare. Senatul sc iristaltază în altă parte şl m l se dă foarte e!ar a înţelege că sunt supctflu, dar fiindcă-am promis exprezid.

punde di. If.: noi sutem „dem o­craţi". ■ > ■ . ;

Col. Slurdza s-a ivit Ia Senat şi caută să vorbească Ia telefon. E trădător ori ba? cînd vom ve­dea clar? şl şti precis? L o co t,

să. stau pe ioc»- fac.''urechea sur-, Peşte^n şi-a dat uniforma în} *V< rt A A t - t f i * l î t i c » * / Î a ' « X n l f i i S H A 1 l . - i .J ̂ .1 r .dă. şî mă. costă; lipsa de iniţiati­

vă şl' energie, incapacitatea, cer­cul strimt, în cace se întorc mă face.să am 'teamă . . va da Dom ­nul ca Dorobanţi! cu ivirea lor să pună lucrurile . Ia punct, şi sunţ sigură că exprezid, veghiază!

.21: NOV. — Ştafete^ cu aeror planul Ia B la j,. proclamaţii:. de., la Şeful Statului Major, gen. Pre- san. Lansăm şi noi apel, să in- ceteze excesele . Şi atacurile con­tra insignlilor naţionale şt . tri-

păstrarc V închis în . lada de for Sala mare.■ 29 NOV, ■ — artnî, în 30 nov.

Ia 2 oare d.p. pleacă trenul sepa­rat • la Alba-Iulia. în adunarea din 2? nov.- în. care a-ati ales delegaţii, au pus mărinimos în cercul. II pe locul prim şl pe exprezid. . .

Fac, comand neîntrerupt' s(e- guleţe, Flamuri tricolor, vin sate

(Conllnuare In pag. n II-o)

CHEMAREAeam 72 de ani, la l DECEM­

BRIE 1518, prin voinţa iui Dum­nezeii şi a neam ului românesc, po temelia sfintfi a jertfe! îna­intaşilor noştri, s-a înfăptuit MAEKA UNIRI? A TUTUROR

, ROM AMILOîî ÎN V A T R A LOR• s t u a b u n / l . n ;. ' ,Adres’3rtr tîienuw ţâ către toţi <*■•« ; tăţenii mimieiphJÎtii şi judeţului Cluj, de a participa la festivită­ţile organizate în urbea noastră In ziua do 1 decem brie 1990, cn prilejul M ARII SĂRBĂTO RI A POPORULUI ROM AN, .

Festivltăţilo sa vor desfăşura : după următorul program :

— Orele 10—11,30: depuneri ' de „coroane şi slujba de pomenirea eroilor neatnulal românesc, Ia Cimitirul eroilor.

— Parada ansamblurilor folclo­

rice pe traseul Piaţa Păcii, Pia­ţa Unirii şi Piaţa Mihai Viteazul.

— In acelaşi interval sc vor cîepune coroane do îlorî şi în alte locuri cu rezonanţă istorică din municipii!.

_ Orele 11,30—13*10} aduna­rea festivă organizată In Piaţa

ţ'SSiharVilcBaru!.— O rele 17— 18: retragerea cn

torţe, cil plecare din Piaţa M i-. hai Viteazul şl salve do locuri

de artificii.Apelăm Ia toate partidele, for­

maţiunile politice şl apolitice din Jodeţ să sprijine din tot sufle­tul participarea cetăţenilor , la acest moment aniverwir. ■

Dumnezeu să ne ajute! ;

PRIM ĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

ŞEDINŢA SENATULUI

Senatul contftiuat, J7I,dezoatecUe în plen, pe marginea proicciirtui co n f iurtelor dt-mtincA. După nmpls ofeenţa, prt» şi contra, asupra unor amoneîa- Mente propuse do comiT^ilo do speciivHtKte ale SGiwitnltd sau du repro: :errtantul guvernului, au Vost adoptata, cu unanimitate sau ma­joritate de voturi, arlicolclts 3ft—37 dfti acest act legM a- tiv. în timpul discuţiilor, se­natorii au manifestat o grijă deosebită atît faţă de res* pectarea drepturilor greviştilor CA parte componcirtă în Carta â rap­turilor omului, cît şi faţă de a - p3rarea unor interese economîfc® generale ce ar putea fl lezate da o grevă nejustilicată.

In partea a doua a şedinţeî do Joi a Senatului, domnul Alexan­dru Bîrliideanu, preşedintele, a- cestul for, a presentat senatorî- lo r răspunsul formulat de dom­nia sa şi de preşedintele Came­rei Deputaţilor, domnul Dan Mar­ţian. privind acuzaţiilo deoscbiS de grave apărute In ziarul „Adft* vărul“ de miercuri, 23 noiembrfcî la adresa activităţii Parlamentu­lui şi parlamentarilor d in ţară noastră. Preşedintele Senatului a subliniat că accst răspuns re­prezintă o îndatorire cu caro a fost însărcinat de Biroul Perma­nent de a lua atitudine' critică faţă de acele materiale neprin­cipiale şl ncrealiste npărutd to cn .de publicaţii, fără a diminua prin aceasta libertatea presei, li­bertatea acesteia de a-şl mani­festa deschis şi constructiv deza­cordul faţă do fenomenele nega­tive din societatea noastră aflată la începutul consolidării dem o­craţiei sale îngrădite timp de a- proape 50 da ani. ‘

A u luat apoi cuvîntul mal mulţi senatori, reprezentînd diferite grupuri parlamentare, care şi-atl manifestat dezacordul şi protes­tul faţă de modul cum este pre­zentată în ziarul „Adevărul" şl In alte publicaţii activitatea par-* lamentară.

In continuare au fost supiuft dezbaterii şi adoptate/ proicctul Legii privind autorizarea guvern

. nulul de a stabili sau m odifica taxe şl impozite, precum şi ra­portul Comisiei de m ediere asu­pra Legii privind organizarea ţl funcţionarea guvernului.

A N U N ŢUniunea „Vatra Românească- .

Filiala Cfuj, organizează în ziua de 1 Decembrie 1090 — sărbă­toarea naţională a României — un tar al municipiului C luj-N a- poca cu autoturisme şl steaguri tricolore. Locul de întîlnire va fl îa Sala Sporturilor, ora 8,30. Sini Invitaţi toţi cei caro sim t româ­neşte. ’ »

COMITETUL DIRECTOR

CffîŞîNATT \

• Interviu cu Grigore- W ■'

v ir a t u

SIMPOZION. VMiercuri, 28 noiembrie 1990,

Ia Casa Armatei a avut loc simpozionul dedicat înfăptuirii

‘ Marii Uniri do la I Decembrie 1915, a statului naţional unitar român. Au fost j»rezentate co­municările.* „Argum ente ale Istorici vechi a românilor. In sprijinul înfăptuirii Unirii de Ia 1 Decembrie 191B“ (gcn.mr. Pnntelimon Pralea); „Solidari­tatea românească feudală. ,Cea dMtll Unire a ţărilor româno sub Mihai Viteazul1, (cohf.unlv. dr Ioan Pop); „Unirea Prin­cipatelor Româno la 1859 şl

întemeierea . României moder­ne sub Alexandru Ioan Cuza— treaptă holărîloare spro de- savîr./sroa unităţii naţionale'* (jîrof.univ.dr. George Protopop poscu); „M area • Unire do la 1 Decem brio 1913Î — act de pro­fundă • dreptate istorică” (col. Mihail Popescu); „Arm ata ro­mână — susţine şi apără Uni­rea do la 1 Decem brie .191(1“ (gen.mr. Dorin Gheorghiu); „Recunoaşterea de ■ drept şî ; de fapt a înfăptuirilor istorice ak* poporului român de C on fe­rinţa de Tace sau „Tribunalul popoarelor" (col. Constantin Degeratu). . <

. — tn Basarabia sc vorbeşte cu sfinţenie d e .Ş tefan cel Mare şt de kmifiescu'i

— Fac-parte dintr-o generaţie lovită, care ■ triiieşte o dramă. I3u l-am cunoscut pe Fminesai abia la Facultate, în anul III. Vă puteţi Imagina aşa ceva?! Un poet care a crescut fără Eml- n escu . . . Da, generaţia mea a crescut fără Entinescu, In 1915, cînd un ofiţer roşu m i-a. lăsat un binoclu, aveam ca lectură doar cărţi - despro prizonieri, Spioni prinşi de copii. Eram c - ducaţl tn u ră -fa ţă do tot ce ,e românesc. Ni se spunea că, duş­manii şi spionii vin de dincolo do Prut. Satul meu este vis-â vis de M iorcan iî. Iui Ion Pillat, în Bucovina. Aşa că stăteam orc întregi cu binoclul la ochi, în­dreptaţi spre Mioccanî, şi aş­teptam să vină spionul să-l prind şl să devin şl eu erou, ca Pavllk M orozov, copilul care şl-a de­nunţat tatăl că a dosit grîne, pîtnea familiei. Dacă nu au venît atunci splonlL au venit mal tîr- eîu : . Rmlnescu, Lucian Blaga, Tudor ArghezI, Ion Pillat, Ni chi­ta Stănescu, Sofia Vicovcanca, Tudor Gheorghe, actori din Iaşi, Bucureşti, Cralov» şl mai acum

Floarea Calotă. Ea ral-a . cîntat două versuri câre m-au cutre­murat prin subtilitatea şi m oder­nitatea lors „Cucuie cu pana sură/ Nu cînta pe arătură' Că-ţi întră ţărina-n gură7 „M i-e drag

S P iO S llS lii fMISKCB”

folclorul, îl studiez, şi al nostru îl consider fîiră egal pe toată suprafaţa pămîntului. Versurile acestea sînt la fel de profunde ca acelea ale Iul Eminescu: „Nu credeam ,să-nvflţ a muri vreodată . . . “ . Aşadar, dacă e aproape de brazdă, d e ' popor, de sufe­rinţele Iul, asta înseamnă ardere, murire. Mai mult decît atit, crccl a i versul Iul F.ininescu vine tot din folclor. Mal am On e- xr-mplu: „Nu credeam că oi a- Junge, cind oi cînta să pot p lîn - ge.“ Ce înrudite sînt aceste ver­suri cu cele ale Iul Eminescu. La prima adunare naţională, aici în Basarabia, la Chişinău, au fbst aproape 700.000 suflete. Lumea a venit cu Icoane ţl lumînări, Clnd s-a cîntat „La moartea iul Ştefan*, poporul a îngenuncheat şl i-au dat lacrimi de bucurie

pentru acest . neam paşnic fl ; Blind. M ie îmi place tare mult J „Mioriţa*. Dar şi M ircea D m e,■ primul nostru ministru, spunea,

că „Mioriţa* este frumoasă, dâr nu-1 aranjeaKi. _ N ie i pe mine. P e n tru 'că nu ne~putem împăca cu moartea. Noi să ne ducem cu icoane şi luminări aprinse, iac păgînul să vină asupra noastră cu arma. Eu atit spun) să ne laso în -pace. Pămîntul nostru js atît de bogat, îneît ajunge pll- nica şi pentru.străini; sâ rămîwă aici, dar sâ nu no scuipe în sufleţ,

: Eu sînt credincios. Ştiu Biblia.. dar dacă ţt se dă o palmă, eti

zic că trebuie să o întorci.M i-aţl vorbit mult despr*

poetul, despre cetăţeanul d v „ dar co spuneţi despre mem brul d o fl* noaro al Acadomicl Române, GrW core Vleru?

— A fost o marc surpriză. Ara lăcrimat de bucurie, măi ales câ în aceste timpuri de mare

. tensiune a venit o asemenea ves­te. Dorinţa mea a fost să ajung În Ţară, sâ sc spună: „E un ro­mân." Dacă aş muri mîine, rij muri fericit. N-am reuşit să fao multe, . dar faptul că am ajuns In' Ţară, la Academ ie, mă f a »

Adrian» FIîATEANTT

(Continuare ta P«f* • ®**1

fc D E V Ă R U l ÎN LIBERTATE = = = = =

1 mâl: MAREA M£ IN OflCOMEMTEP A G IN A 2

(Urmare dia p»S. I)

după sate care-şi reclamă stea- guî pun tru care au avut «('ta de #uforit, vreau să-l vadă i ICindtn toate unghiurile.

30 NOV. — Mare val pregătiri pentru Alba-lulia. Tren spccial caro va lua pe «ale toate trenurile venind din diferite direcţii. Tim­pul u:u‘t. umed, dar însufleţireeste.1 DÎJC- — I.a 2 oare plecăm cam ! 0^0 persoane. Tiraprrriie tulburi, -oă-ălorira destul ds bine pînă la Triiu unde puşcă asupra trenului. Un' ostaş cade mort, Ioan Arj:,>B care sta mîndru lin­gă . .trieplor. învălmăşeală mrre, întristare in siifletele noBt-trc, plecaţi veseli, dutem jertfa la tocul min tu îri i.

Dimineaţa xiunâ datina străve­che .slujbe religioase înainte de edunare. Lume - imensă, grupuri pitoreşti de ţărani din toate ţi­nuturile. Cu mare emoţie şi mul­ţumire privesc nccste raîndre -fi

domne figuri cari eu suportat a- aîtca încercări şi crincene ne­dreptăţi, păstrlnd cumpătul ţ i seninătatea.

In sală, reprezentanţi, de pe toate plaiurile locuite de români, însufleţire, păcat numai cft 1a- luzii c>nJucă‘oriIor s-a manifes­tat în alcătuirea Listei d:- unde 1‘psesc nume’ e pejv;c anelor mai m rea te, ce a sîîrnit murmur de r Jpr<.b re, rcclam ă i în mul­te frupe din -ală. S-ar rec o şi peste --«este • d ep 'rsa tî. vanităţi.

■ n mai de ar con luce apoi bine t!,»-.]. - •’ Noianului ;nIrosit.

2 D ’.IC. — 2.'are afluenţă de la sat-', , ruifî, curg izm eni chipă fl'a iu ri, c tar 'e , ă .'uTu cu ce

. p. im; p • „f aii".■ T, T îi:c . —. f> DEC. — Aici : la Senat i i noş'ri toL. sfătuiesc şi nim e ,nu h o - 'iră c ■ • ■ în s hîmb Apathy se agită, menteazn securi! Pretind să 1> am Jos Flsmnra tricolor âe pe t’e ai. Conjuraţie pentru extirparea şifruntaşilor, a tot ce e rom ânesc

Invitaţi clujeni Acadei

O recentă Adunare generală extraordinară a Academici Române a consacrat primirea in ria­dul membrilor ei corespondenţi a patru distinşi oameni de ştiinţă şi dascăli din Clujul universi­

tar: dr. Nicolae BO.ŞCAIU, prof. dr.-Ionel H at DUC, prof. dr. Cann) MUREŞANU si n fof dr l ’ ompiJiu TEODOR. * p • dr'

„ s p m l m(Urmare din pag. I)

l i

sâ spun: Casa mea eurp;>îar>ă' e Academia Română ,

— A m «3 alătur doar două ca- vinfe; îlasarablarArdeal.. ,

— A m dragoste deosebita pen­tru Ardeal. A m fost de cftev» o r i acala ş i Tei *5 mal jn sr« peeiru câ ®m simţit câ ardelenii ne înţeleg, s * adiat «e l mal îiine suferinţele, cu io s i şl m ai sînt necazuri, asta Jie leagă. Voi m erge in curînd la Cluj. Aş vrea câ vâ cpitn e poveste legaţii de CJnj, După -cum puteţi bănui, am avut multe oprelişti. Multe idei Btti-au fost scoase,din cărţi. Eram ameninţat şl urmărit. Dar cen­zura ra-a Învăţat să fiu mai sub­til şi cm păcălit-o pînă la urmă. Uite cum: am dat eu de o pa­rabolă îr.tr-o proză scurtă, din­tr-o revistă pentru copii, semnată de dl. Teohar Mihadaş. Şi am

EXPOZIŢIIDuminică, 2 decembrie. a.c., la

pra 12, va avea loc în sălile Muzeului de artă, Secţia donaţii, vernisajul „Salonului de iarnă al Medicilor". ;

Uotunea Artiştilor f*lastici dia România, Filiala Ciajr invită «pu­te ical îb 'vernisajul ^Salonului «wb»1 ’ de -pictară — -sculptară 9S*. care v* «ves loe «tarţl, -4 decembrie ora 12, In sala mare din ‘«adraî Complexîâni espox5- ţional, situat pe *tr. lulm Hanin nr. .2—4.

incln.s-o ‘ Intr-o earîe. An» fost întrebat cine e. Numele mi se părea mai puţjri:’romĂnesc. {Tot ee w nea din ţarîi era inîsî'Ets}. Aţa că âffl sptis efi « un »or8fc*r din Grecia^ Caisă -sm văawt t€

; ja i-a mers Aşa, •' aîtt . îricepiit să ' caut scriitori români cu m aits , mai eludate. Şi • m -sm sîsb tsi

. f premii -şi e u fect lăttdai efi ! internaţionalist. Vedeţi, - neearail ne învaţă m aite, ®ţa -tn -vosb răzbi.

Scurtele convorbiri pe caro le-am avut, deocam­dată, cn trei dintre personalităţile clu jene care au dobîr.dit această recunoaştere a valorii s-au aflat, se impune subliniat acest lucru, -sub seninul „vir­tuţii modestiei" — definitorie pentru interlocutorii noştri — al adecvării, cum nn r,c putea mai firesc, la momentul dat al unei cusetări din antichitate: „Mici un ■succes, orioît nr fi de luare, să nu te îm pingă să fii prrn mtndra; nici nu ie lăsa robit,- dacă ţi se întîmplă ceva supărător, ci rămti me­reu acelaşi, pâsiiindu-ţi caracterul ferm, ca aurul în îo c “ .

Discipol, ■'•colaborator apropiat şi continuator al operei ştiinţifice descinde Iii dameniu .botanicii de profesorul academician post moriem Alexandru, Borza şi de profosbrt;! Emil Pop, doctorul în bio­logia Nicolae tînţcaîy se înscrie în rîndul investi­gatorilor mediului, preocupat îndeaproape de pro­blem ele ocrotirii şi conservării noate-ate a acestu­ia. A introdus metode noi in studiul vegetaţiei din. ţara noastră, bazate pe. taxonomia numerică, aero-, palinologie, analize de 'polen în soluri şi peşteri, a efectuat studii asupra florei şi vegetaţiei Carpa- ţiior (Munţii Ketezat, Ţoreu, Godeanu, Cem ei) — activitate ştiinţificii concretizată în ’ publicarea în ţară .şi străinătate a peste 240 de lucrări. In pre­zent, dr. Nieoîae Bo.şeaiu, laureat şi al’ Premiului Academ iei, lucrează la elaborarea, în colectiv, a „M onografiei parcurilor naţionale şi rezervaţiilor din România*; prevăzută să apară în cinci volume, îa alte două cărţi privind „-Conservarea -genoîonâu- , Ini vegetal din România* -şi „Cibernetica pădurii*, menite a completa tm strălucit bilanţ ştiinţific, deschis unor certe Împliniri viitoare.

-De la prima carte, apărută în anal 1060. îri Edi­tară Academ iei — „Introducere in chimia ciclu -,' rilor anorganice'" — lucrare care sintetisa pentru ‘ prima dată în literatura chimică acest domeniu de referinţă din tâiimia' anorganică,' urmată, d e 2 t o -

lume publicate în 1970 in Anglia, de la apariţia în 1974, în Editr*ra Ştiinţifică, a lucrării „Chimia compuşilor metal-organici*, prim a în România In acest domeniiî. participarea în 1975 în calitate de membru al comitetului ştiinţific la primul sim po­zion internaţional jx? tema ciclurilor .anorganice, la publicarea, în iPBSj tot în Anglia a altor 2 volume care completează cercetările în domeniul menţionat pentru peric&ida anilor 1970 — 1980 sau publicarea în 138?. tn SUA, a m onografiei „Compuşi organo- metalici în chimioterapia cancerului" şi pînă la volumul al doilea al lucrării, apărut în SUA în acest an — iată o posibilă încercare de definire a personalităţii profesorului dr. Ionel Haiduc, rec­torul Universităţii clujene, autor al unei opere

* ştiinţifice -d e ve;te 150, de lucrări, .caracterizată prin inedit si originalitate, ce reprezintă căi şi perspective aplicative noi în cfaimia -anorganică.

„Alegerea moa ca mem bru corespondent al A ca­demiei rn-a bucurat — ne^a precizat, domnul prof. dr. potspiliu Teodor. O .consider ca’ » recunoaştere a generaţiei căreia îi aparţin,;,în aiitea rînduri marăinalizată de istoricii oficiali ai 'regimului, to­talitar. Un ,jirilej d e satisfacţie este pentru m ine alegerea, în acceaţi calitate, n unor istorici pre­cum Maria Hol bun-..şi -Şerban Papacostea care, in vremuri grele, au continuat să creadă .în vakMiie reale ale iitoriografiei române. Consider că A ca­demia reînnoită ţi • revenită.la viaţa normală ştiin- -ţifică, va ajunge să Ce ceea ce a fost, un *$saţia a l culturii şi ştiinţei româneşti in camcnioare -ca lu­mea." ...

Acosxlarea titlurilor da membri corespondenţi ai .Academiei 'Române unor -oameni ide ştiinţă c lu jen i

, este, diiaj- jnai presus decit .:*cunoaştartsa contribu­ţiei pe care aceştia -au adus-o la dezvoltarea -ftiin- ţci rnmâneşti, o ^cunoaştere ^de facto* a vaî-orii, un e\'f>nifflent de nutrcă pentru Clujul ştiinţific.

, Mlchada BGCU

% ■

PROGRAMULCOMPETIŢIILOR

SPORTIVE• HASCMIET. Partidâ -de « a n :

Atracţie -sîmbătă, 4e îa e r» 11, In Sala sporturilor. In cadrul nltintti etape a tumlai este pro­gramat derbyul campionatului feminin, dintre. „U* .(tocul 1) şi Voinţa Braşov (5), echipe care a c "în eorapenenţi • uumerejase Intenuiţionale, earr anunţă o dispiilti de ţinută, -studentele do- riBd tăailnţ singorele ■ţstî-n- vinae 11 etape, iar liraşo- vencrie, cu Majetialena Jcrcbie în formaţi*-, ţinteac de asem fiea r ictoria .. eu filndul la un retur mult mai avantajos decît al cam- fVnjEm’lar.

In continuare, 4+ la «rn 12,S8, v er evohia 1n cndml divivisi B, echipeic feminiiie „U *. II — Ciî.M . Gheorgheni.

• JIAXWIAÎ,. Duminica, diţ la ora 30, în Sala sporturilor se 1n- tîlnifsc 'divîRionnrelf n masctfline Arm itura Cluj ţi Mecanica Q- rudea.

• VOI.KI. Dupâ acest joc, in •eccaşi sala, dc la ura 11,50, iu­bitorii •voleiului, pot ’uriKftri for­maţi ilf: masculine ^U* K-^plo- rfiri şi CS.U. £>u:iătatc-a Oradea. WeriuVVwîtje prograrnăt în cadml CJviziai li.

Seară de gală ia Opera Românătn cadrul manifestărilor artis-.

tice care vor marca marea sărbă­toare de la 1 Decembrie, Opera Română se înscrie — duminică 2 deccmhrie 1S90, ora 18, cu o SEARA DE G ALA DEDICATA ZILEI NAŢIONALE A ROM­NIEI. -Spectacolul, intitulat ..SCE­NE DIN OPERE", oferă pagini nemuritoare din creaţia de ope­ră a compozitorilor M OZART, ROSSTNI, VERD1, V.’ AGNER,' I’LOTOV, ., GOU-NOD, O.'JTE'N- BACH ,. .ifTNKUS, BIZET, PU- CCJNI, ,-XEONCAYALLO, MA."3- CAGNI, TIBERIU EREDTCEA- N-U, ENESCU, THEODOR ER A- TIî, ch participarea soliştilor: RODICA BALTES, VASILE BARBiSIIU, '.MUGUR r.OGOAN, MÎHAELA BORDEA-M.UREŞAN, M IRELA DRAGH1CI - CIŞMAN, -PETR3 GHILEA, CARMEN GURBAN; : I0 N ..IESCOŞAS, l.U- LTA KlîliCOSA, ALEXAND RU ■KOPECZI. ALEXAND RU EAR- CAŞ. ION LAZAK , MIRCEA M OISA, GHEORGIIEUitOGOSATÎ ADRIAN MUREŞAN. GEORGE- T A O ircO VSCK I, ADRIANA O- RADAN. TPPUS 1»ACLIUC, OON POJAR, MIRCEA RADXTSTKÎPE- ■mSAN, DAN SEUBAC, RODICA TOMA, MARTUS TODA, M A­

RIUS TRUICULESCU, CORNE- L fU TUDOSIE, ION ŢiBREA, M ARG ARETA VIRBAN. Alături de valoroşii artişti, lirici clujeni vor evolua, în calitati. de invi­taţi, artişti reprezentativi ai o - perei bucurestene: M ARIA SL Ă - TINARU NISTOR, FEL1CIA F î- LII>, IONEL VOINEAG — nume bine cunoscute atît în ţară c îl şi în străinătate. îşi dau concursul corul, baletul şi orchestra Ope­rei Române. La împlinirea artis­tică, a acestui spectacol îşi aduc aportul dirijorii HARY BELÂ de la Opera Maghiară de Stat,- GITEOiiGHEv VICTOR DUMA- NESCU şi EMIL M AXIM. Regia artistică «ste-sem M tă'de VIOREL GOMBQŞ1U, -asistat de IOAN PINTEA.

■ CONVOC ARIE ' -‘ " • •

Se convoacă adunarea gene- r.alâ a S.1AI. In data de 2 de­cembrie 19&0 ora 9,30 în A m fi­teatrul de fiziologie peatra ale- Serile statutare $i primire de noi -membri. Semnează Sindica­tul independent al medicilor, fi­liala Cluj. (35398)

i n nou tiasprfi tonele relaţii culturale Româno-francezeIn aceste zile de sfîrşit da no­

iembrie, care coincid cu ziieîe cînd întregul popor român se pregăteşte să sărbătorească pen­tru prima : data ziua naţională a României, oraşul nostru s-a bu­curat de două evenimente impor­tante ce subliniază bunele rapor­turi din totdeauna dintre Româ­nia şi Franţa şi dintre poporul român şi poporul francez.

Mesagerii oraşului Grenoble, personalităţi prestigioase ale cnl-

j turii franceze, ne-au onorat din nou cu .prezenţa lor şi cu o .nouă donaţie’ preţioasă de cărţi do ştiinţă, ; literatură şi manuale şcolare, pentru Biblioteca Filialei din Ciuj-Napoca a Academiei Române. Această donaţie v a lo - rsasă, care împreună cu cca din luna iulie însumează circa 70.800 <is. volume, înseamnă tm preţios ajutor -pentru oam enii de ştiinţă, cercetători, studenţi, personal tii- dac’tic. -

Rune-le relaţii culturale şi d«? ■ altă natură rom âno-franceze, Gre nofcîe — Ciuj-Napoca şi ;îndee- sebi «e le - cu Biblioteca filia le i Academiei an un caracter de jjer- Ţînanenţă. A lte donaţii de - cărţi, reviste -şi tehnică bibîiotecărea;;- că vor im n a celor de pînă acum.

Al doilea ' eveniment, în strîn- să asociere cu cel amintit, 11 re­prezintă instalarea Centrului de cultură francez din centrul uni-

' versitar şi academie care este m unicipiul Ciuj-Napoca.

Această instituţie de cultură sporeşte în mod, substanţial po­sibilităţile cu privire îa relaţiile culturale româno-franceze şi re­ia în condiţii noi, superioare, o tradiţie din perioada interbelică, cînd îa Cluj exista un centra mai modest de cultură franceză.

Mesagerii oraşului Grenoble şi ai preţioaselor daruri pentru Bi­blioteca din Cluj a Academiei Române se cuvin pomeniţi cu numele împreună cu mulţumiri­le noastre sincere şi calde: Jean Saccard, Jacques EVbcrt-Prud- liome. M id ie i 'Baume, Ren5 G ai- llard, Claude Baudussoau, B er- nard Chartîer, Marie-Fi-an<;oîse M ercatello, -îeroirte H sassd. Jac- tfSes Rernnrd, Alphonse Mllite.

Ds asemenea, aceleaşi senti­mente de gratitudine ş i fructuoa­să colaborare se cuvin şi direc­torului Centrului de cultură fran ­ceza, «Somnul Bernard Faqitetoau.

R̂ADIO,\\IîUMINlC^V, * BlîC*îMBm*5:

3,00 — Universal creştin; B,30 —O poveste m n âoa li: Cicitec»i«' Marii Uniri; 8,56 — Eveniment: Umrefl — «im bsî «1 'Zilei Ka- ţionw.Ie a R eaîm iei; 9,tW ■— Top ÂftjaasUvanla —: clasamente de KUiz?£fi ^»9puUu'fc; 42,08 — ' *Be J-a Mistrii f»Sn’ ]a Tisa* — 5pec- tac»! rauiuîunie Snohlnat Unirii tţuttWM T-a); 16,98 —* la Niv- to» p in ’ lu î'isa* — Spwrtnc&l inch:n?it Zilei Naţii»iu»;p a Tîf>- nsâr.’Ci {p-irtca a 17-a); 20,W — Clin erădinu eu fluri multe — mr.irfi-ă ţ*Bji!itară la -cwere; ̂ 0̂ 5*1— Jvum»a sţj»;tu:i1or;

W 1M , 3 î»ECBM Bn»r.: 6,06 — „Tlnnâ -iliiBinraţa* — actualităţi Vi muvirS; 10,00 — înterpoi&i-l;10,30 — “Eu doinesc, codin ră- stmSi* — cîntece, jocuri colinde rninineşti; J0,50 — Cîn- tec şoptit: moment )»etif.'-, U,Mi - - Rnâtamagazia Vtlinţifie; 11.'3»— •Globul mnzicrtl: wu-iicâ din

film e; 12,00 — Bursa ideilor; 12,20 — Muzica secolului X X ; 16,03 — M eridiane şi paralele te iuiseu d e ari; 18,30 — Reprize mostcale; 17,09 — Buletin de ştiri, îssuîfksi şi publicitate; 17,16— Breviar «tltui-al (reluare); 17,36 —: IM» c«Qlisele Opc-rei;.30.00 — Top te4e m uiieă «şoariî;

M A R Ţ I, 4 ©ECEMBRIF.- 6,W: “Bană ;dtî»ineaU* — -actualităţi fi TOw^ică; 1 0 , — Pas&iea mîi- iastîw; 3 — ' Divertisment o r- chestral; 11;50 --- Curierul. p;-efec- turUor; 11,29 — Piese ijit-trume»- l-ele; 1J33 — Salonul fir taior;

.̂■e© — Concert de prins: Arii celebre d » oţiere; 12,3fi — A - telieit; «ruzicale; lf,09 — Radio-

ştiinţific (reluare); JC.30— Varii tăţi «HKieâle; 17,09 — Buletin de ştiri, magicii şi jmUli- eitetc; 17,10 — Vîrstele şlagăru­lui; 17,30 — Interpelări (reluare); Î0,00 — Jjeeturi literare; 20,3fl — I-a Jîntîna dorului;

M Tm CU RI. 5 DJeCEMSRIK: S,t)0 — „Bună diminefiţa" — ac­tualităţi şi r/iuzkâ; 10,00 — Am ­bient 7G88; 10.30 — La RnHna dorului (leluare); 11 ,<*0 C be:

maiea pjsmîntuîui; 11,39 — A - .ttotimpuri muzicale; 12,90 — l î e - ' porter ’33; 1G.09 — Agora; lG,."î0— Supcrsoimd — muzică uşofsră: .17,tiO — Buletin de tftiri, muzi­că şi publicitate; 17,10 — Globul muaical (rc)unre); 17,45 — Rea­litatea econom ică; 20,W) — Pasă­rea măiastră (reluare); 20,30 —r Salonul artelor (reluare);

-JOI, « r»KC+}M»K«î: €,(*0 — „Bună dimineaţa" — actualităţi ş: wiuvleă; 10,Oi) — Suflet şi ifintec romfmpsc; lfl,3:> — ’Cudn pentru minte, inimă fi literatu­ră; ii ;6 * — Tu iii - iiţtv- saain maxi cal; 'Jl,W — Lam«n turismaltii; 32,a» — d u b lii ga­zetarilor; îţi.WJ — File de istorie;16,30 — lîseii Jaw ; 17,09 - - Bu­letin iî= ştiri, mttzieă şi publici- tate; 17,18 — Student Masavin; 20,01'. —Fonoteca de mir; 20,30 •— 0 n d a '' tpprferinţelor — muziefl uşoară la cerere;

VTNEîîî, 7 WKCfCMann::— „Bnnă dimineaţa* — actuali- : fe'tţi ţi muzică; 10,39 ■— Unda

greferiDţelm* (reluare}; 30.30 — icotro om ule?; 11,03 — Rezo­nanţe corale; 11,SC — Troaram

<de lieduri; 11,40 — De senectute;

12,09 — Concert de prînz; 36,00 — Un m ilion de prieteni; 17.60 — Buletin de ştiri, m uzică j i pu­blicitate; 17,15 Music liop

muzică uşoară comentată;20.00 — Chemarea - ■pSmînta’ iti (reluare); 29,39 — Stillrt şi cîntec românesc <rcluare);

SÎSinA TA , 8 P E C îiM m n i:: P,m— „Bonă dimineaţa" — actuali­tăţi şi m uzică; 19,r,9 — W eek- end; 1 L&0 — Revista jevistel-or;11,15 — Music Shop treluare);12.00 —- Biblioteca din A lexan ­dria; 12,20 — I a îiora viiului — :!Îr;t('fc şi jocuri populare; 12,50 •— G lose lir ice ; 10,’ i l — Clubul flSTcta rilor (îtiuarel; 17.C0 — Trenul m elodiilor; 17,30 — Li­ceenii; ’SO.'OO — Top Transilvania— clasamente de mu/ică popu­lară,

Programul TV la Studioul C luj, •este transm is după cum urm ea- /A: LUNI: a e .3 0 -13,35 în lh n b a română1, M ARŢI. MIEUClTRi. VtNlîBt: 8(00--fl,45 în lim ba ro - niinS; .701: 13,00—3, »5 în lim ba inaffliijsră. •

pAGJNA 3 A D E V A & U t IN LIB ER TATE

Aşa îşi încggea alocuţiunea în- ;r-un program al Televiziunii pceta Daniela Crăsnaru, deputa­ţi in Parlamentul român, refe- rindu-se la problemele specifice culturii. Dacă dorim ca oamenii sa se înţeleagă unul cu celălalt, atenei ei trebuie să foloseasca n- cclaşi lim baj. E nevoie, deci, de eforturi pentru a îmbogăţi nive­lai cultural al cetăţenilor. A lt­fel, cuvintele spuse pot aveacn înţeles trunchiat, dacă nu com ­plet anulat de neşansa neînţele­gerii lor. Ce se întîmplă la ora actuală în acest domeniu? Dacă ne referim la sate, vom consta­ta că majoritatea instituţiilor ca­re îşi propun ridicarea nivelului de cultură al oamenilor se află iatr-o- stare jalnică. Este vorba, iatîi cîe toate, de căminele cultu­rale, ai;ura multe dintre e le adă­postite de clădiri mizere. Iată, la faga,, .şase asemenea, cum sa le spun, săli, toate în avansat prw- ces de degradare: uneia i se dă- rîniă un perete, acoperişul alteia s-a lăsat într-o parte, îngenun­chind parcă în faţa neputinţei lo­calnicilor de a-l „susţine"; prin acoperişul celei de a treia plouă şi aşa mai departe, pomelnicul nenorocirilor nu se opreşte- decît ' cu ultimul exemplu din cele ş.a« se. Se pune întrebarea dacă în asemenea încăperi se poate face ceva? In afara discotecilor de la sfîrşit de săptămîni, cînd tinerii din oraşe mai apropiate sau mai îndepărtate se întorc acasă — ţi ct:m să-şi petreacă ei cele două îilo libere decît dansînd? Esta normal, dar Ia fel ar trebui să fie şi interesul lor pentru a iacc „casa de distracţii'* mai atrăgă­toare. în măsura în care pot, de­sigur. Altfel, ce să facă direc­toarea (din iun o mai) a căminu­lui cultural, Crina Moga, chiar avînd cele mai bune intenţii? Cei aproximativ 20.000 lei încasaţi în lunile trecute le-a cheltuit pen­tru înlocuirea geamurilor sparte de trecerea timpului şi avîntul unor tineri necontrolaţi de ni­meni o buna bucată de vreme, înlocuirea ţiglelor căzute sau cră­pate. ori pentru puţină curăţenie in sălile care, aţa cum spunea nu ■ total descurajată, arată foarte r‘lUi căminul cultural din Cărnăraş nu te îm bie să intri, chiar dacă starea, lui'este incom­parabil maţ bună. Bani nu ex 's - tă nici aici, deci nici posibilităţi do ja gospodări mai bine. Cins oferă şanse minime căm inelor culturale ajunse !a o limită a de­gradării peste care nu se pnata trere? Primăriile par a avea, îa ora actuală, a!te griji, considera­

te inai importante, frămîntările ţăranilor în legătură cu modul de. a-şi organiza viaţa absorbindu-le atenţia. Nici nu este de crezut că au m ijloace financiare m ari,Po-i- te Guvernul va decide în cele din urmă ca, din fondurile- M i­nisterului Culturii, o parte sâ fie dirijate spre satele şi comunele cele mai nevoiaşe, pentru a face din căminele culturale şi biblio­teci aceîe instituţii unde se intră şi se stă cu plăcere. Pentru că dincolo de orice alte consideren­te, nu trebuie uitat că mare par­te a populaţiei ţării se află şi a- cum în. sate. Nu este vorba nu­mai despre bătrinii ţărani, care cauţi cu înfrigurare spre un vii­tor pe care unii îl văd într-un fel, alţii în alt fel, iar cci ce crac! că- nu dreptul să-l prefigu­reze. în al treilea fel. Este vorba şi despre navetiştii care vin sea­ră de scară în sat, ori despre cei carc se întorc numai la sfîrşit dc

' săptăniînâ. Sînt destui şi, proba­bil, în scurt timp se vor.înm ulţi, odată cu primele-falimente, care numai în oraş. vor apare. Pămîn- tuî, ce-i susţine pe ţărani şi, dfn fericire* susţine ţara întreagă, nu dă faliment. ...

Revenind, ar trebui spus că nu toate căminele culturale se află în starea arătată mai sus, moşte­nită şi înrăutăţită de frămîntări­le sociale şi politice dirt acest an. La M ociu, d e pildă, există- pre­mise care susţin ideea unei în­viorări remarcabile şi în dome­niul ca] tu ral. O bază materială acceptabilă; eare poate fi îmbu­nătăţită, un potenţial uman cu certe perspective, vor face ca Mociul să devină şi în domeniul cultural un punct de atracţie?. De altfel,, acolo se desfăşoară anual un. Festival al jocului^ popular de pe Cîmpia, există preocupări con ­stanta pentru promovarea crea­ţiei folclorice, dar şi a arteî cul­te,. epurată de cunoscutele ser vi- tu ţl ideologice. Se poate spera la multe lucruri interesante. A colo însă untîe localitatea e săracă şi oamenii nu au timp să se gîn­dească la altceva decît Ia procu­rarea celor necesare traiului zil- nid, riscul de a se.: afla în afara circuitul i:i. valorilor culturale ră-

a s f i e d l

mine mare.

Vaier CIIIOHEANU

a G t m ĂTcif-.ii! Maghiar de stat —

N AFTALIN A, ora 19. A b o n a -’ merit Kos Karoly.

Te;;f rul j e p.5p--şi prezintă azi,' Orn 19 — UBU ROI — specta­

col pentru adulţi. Secţia română. De asemenea, prezintă duminică, ora 1.1: TTANSKL Şî GRETKL (secţia’ română); ora 12,30: A B - GYTLUS (secţia maghiară)

într-o perioadă în care insti­tuţia care avea misiunea oficia­lă de a „promoi'a" arta plastic;! (ara numit Filiala Cluj a U.A.P.) . ş i-s manifestat făţiş dem itere- sul, o serie de instituţii (mai precis, oameni în. cam e şi oase) şi-au asumat această „sarcină" fără nici o. obligaţie Cum au reuşit ei să gă-eancâ pretexta oficialmenle credibile pentru a. scoate din circuit antimife» săli, cum au izbutit să. găsească fon­duri pantru minimele dotări ne­cesare n-a fost niciodată impor­tant pentru iubitorii de artă. care s-au putut întîlni cit lu­crări şi cu artiştii în persoană, începutul l-a făcut Facultatea de filologie, cu Galeriile „Filo";, i-au urmat Galeriile “Tribuna**. „Radio", I.M.P., Biblioteca Aca­demiei, Biblioteca centrală uni­versitară» clubul Casei imivcrs:- tarilor, Clinica medicală V, Spi­talul do recuperare, clubul sin­dicatului Teatrului Naţional şi Operei Române;

Cea mai veclie dintre aceste galerii şi-a reluat activitatea, Săptămînă trecută, la Facultatea- d e litere. Galeriile- „F ilo1* au or­ganizat expoziţia retrospectiva de pictură „Anotimpuri", cu li - crări dir» patrimoniul . său» do­nate, de-a lungul anilor, d e ar­tişti clujeni şi din alte-. oraşe. Galeriile îşi doresc — ne spunea decanul facultăţii, prof. tmiv. dr. LLviu Petrescu — să-şi refacă relaţiile cu artiştii şi cu publi­cu l într-o formulă îmbunătăţită, să invite un număr cît mai mare de creatori consacraţi din C luj- Napoca şi alte oraşe şi, totodată, să ofere .şanse de afirm are celor mai talentaţi tineri. Faptul că tema actualei retrospective o constituie peisajul nu este întâm­plător: atît artiştii., c ît şi gale­riile „neoficiale" îşi exprim au rezistenţa faţă de arta oficiala, prin refugiul în peisaj, modali­tate de a-şi marca distanţarea faţă de falsul p atrotism , gălă­gios şi demagogic. Reluarea ac­tivităţii galeriei cu aceste, teme . reprezintă, deci, o recunoaştere a valorii dem ersului atîtor p îas- ticieni români şi, totodată , o in­vitaţie Ia o crc3 ţie neîngrădită

.des ntei nn fe l de cenzură politică.T o t ' săptămînă- trecută, ta a -

ceeaşi zi de miercuri, un alt semnificativ eveniment plastic clujean: la clubul Căsoi univer­sitarilor — ediţia 1990 a expo­ziţiei Grupului de la Calica.-Sînt destui cei care-şi am intesc că anul trecut. în ■ această perioadă,, era -derchisă expoziţia judeţeană omagială, clin care lipseau peste 35 de nume cunoscute, relativ cunoscuta ori foarte cunoscute de artişti clujeni. Şi îşi mai a- mintcsc că obişnuit:* expoziţie anuală a participanţilor la ta­băra de pictură de la Calica ,s-a deschiş, tot la Clubul Casei U- niversitarilor, în 21 decembrie, avînd şi o „extensie" In Spitalul de recuperare, în 2t decembrie.

eîsiifeonte plastice clujene

•v /1 * tf

*• 1 .. r~- ‘

Paul SIM A: „Peisaj dobrogean”

Mihai BARBU : „Sălcii la Calica*

cu două ore înaintea- evenlmen- denţî de ta institut. S-au reia­telor sîngeroase din P-ţa l ib e r - tîlnit dîa nou. Ir» expoziţia «ia tăţiL. Dar puţini ştiu că această la Clubul Casei universităţilor.expoziţie a „calicilor* era să nu se mai deschidă anul trecut, din cauza interdicţiei fostului comi­tet d e cultură şi educaţie socia­listă. Grupul Calica a reprezen­tat, de fapt, un grup de artişti dacă nu, de frondă deschisă,. cel puţin, de rezistenţă statornică îa presiunile oficiale. „Refugiaţi* în fiecare vară cîte 12 pictori şi gra­ficieni pe malul lacului KazeTra, lîngă Tulcea, „callcanii* păstrau legătura cu arta interbelică, con­stant legată de soarele DebrogSi, dar mai spre nord, spre. lumea mirifică a Deltei, spre pustietă­ţile în care nu erau obligaţi să regăsească semnele unai societăţi ce li se arăta ostilă, ur.de desco­pereau nu doar peisajul, ci şl oamenii adevăraţi, „neoficiali*. Ceea ce ii unea nu era un pro­gram estetic propriu-^is (dacă eliminăm orientarea tuturor spre arta figurativă), ci o stare de spirit, o atitudine comună tuturor, de la decanii de virstă Andrâsy Zoltăn şi Anton Lazăr, Ia stu-

cu cîte două lucrări, în princi­piu, Asidrăsy Zoltân. Mihai Bac- hu, Mircea Bălăti, Dan I’ irabea. Mariana Bojaa, Teodor Rotiş, Voiiiiiţa Căpraria. Sorin Câm-

pzn. Csaia Silvia (studentă, de­butantă în. grup), Vasile G!i£«ir- ghiţă, Anîoa Lazăr, C rm î Nc- bert, Mihai Ncmaş; Mihai Ne­meş jr., îoan Sbîrcia, Pa-uJ Simss, Soo ZStd Margiţ. M ari* TraŞa, • Vaîcr Vasiîesou şi Mircea Vra­na ir. Nu esta momentul, acum. să vorbim despre, ficcare lucra­re în parte şi cu atît mai puţin să încercăm ierarhizări valorice, mai ales că artiştii sînt cunos­cuţi şi mi.sfiit de semnalat schim­bări ds optică ori stil. Ne m aî- ; ţumim acum să salutăm tru sa­tisfacţie noua expoziţie şi sâ aş­teptăm promisa amplă retrospec­tivă a grupului de Ia Calica, ce urmează a se deschide la înce­putul anului viitor pentru; pri­ma oară în Galeria mare a Fi­lia lei-C lu j a TJ.A.P.

îlie CALTAW

Festivalul ’ Folcloric InternationalSăptămînă trecută, într-una clin sălile Casei de cultu­

ră a studenţilor, a avut Ioc conferinţa de presă prile­juita de organizarea la C luj. în cursul lunii decembrie, a Festiva-uiui Folcloric Tnîernaţîonni, Din partea orga­nizatorilor au fost prezenţi, dl. prof. Aurel Rulbuc, pre­şedinte al A.C.A.F, Filiala Cluj. prof. Victor B?rcca, di­rector al Casei de cultură a studenţilor, Tonn Cocian, co- roţraful tinsarnblului. ..Mărţişorul**, dl. Zam fir Bcjeu, re- 'lactor la Ţ.V. Clu). subsemnatul din partea cotidianului Aulvarut in libertate şj colegii de la Rfesagcrul transil­van. Ramona Lazăr şi Alexandru Greii.

Pir»*. Auref Rulbuc: Anul acesta, îa Bucureşti, s-a în- tiinţ.-it Asociaţia Coregrafilor Ansamblurilor' Folclorice (A.C.A.F.) din Uo.'n.Vria. In « iulie, la Timişoara, flomâ- nin a aderat Ia Cotifiiliul Internaţional do Organizare a le^hyalunlor Folclorice (C 1 O K.F.), cn membrii perma- n:M.L,i. Este cn prim pas, vn pas important însă. La nl-

ruiţional, s-a constitui» Comitetul Naţional Român al -i* •• preşedinte îiind ales dl. Teodor Vasilescu, ar-

c'st .?n,ţ:r‘ t- intre i şi li, dec-cmbrii»- vom organiza la Cluj, , Foiclorlc Jnierraţional al obiceiurilor de iar-

r.i i n 6 dcccmbrie are Ioc festivitatea cîe deschidere al e s u v n h i l u i . î n t î i n t r*»r» c i /< r in f .» r in l- i «l«-% i

t.e b itrîni, de fa Casa ropjiîor. spcetarol eu intrare ffra- ţuitrt AI doilea spectacol, se*im, vn R pentru spectato­rul obişnuit. Ziua a doua a festivalului se va desfăşura

în localităţile Bacîu, Dej, Gilău. în 8 decembrie ne „m u­tăm " îa Bistriţa, în 9- decem brie vorrr fi la Mintia, Bon­ţida, Viişoara, Apolikla, în 10-decembrie, la Turda şi M o­ciu, în fine, în 11 decembrie, în sala Casei do cultură

. a. studenţilor, va avea Ioc festivitatea do închidere. Accs- ta. ar fl programul în mare. Invitaţii străini sînt din Turcia (Adaparari), U.R.S.S (Rea/an). Italia (Camîssano), M oldova (Chişinău), din Olanda şi Nepal. Dintre core­grafii străini, am invitat şi sperăm, să fim şi onoraţi, pe Henri Coursagct, preşedinte fondator al C..T.O.F.F., dc pe lîngă U.N.K.S.C O., V iltorio Gritti (Italia), Manzeen Tay- lor (Anglia), Siikka Viitancn (Finlanda). Maria Theologi (Gre -ia). Rio&ey Holden (Danemarca), Siegfried Verboelen (Belgia), iar din partea română, Teodor Vasilescu şi Ni­colae Nistfir. Participai ile clujene în festival sînt nu­meroase, aţ aminti ansanibluril^ Mărţişorul, Transilva­nia, Komâ.naşui, Nădăşclul, Mioriţa, Someşana (Dej), Cu­nuna Transilvană, ansambluri din alto judeţe. Suceava, Timiş Ca sâ facem faţă, am recurs Ia membrii ansam- b1' rilor fo lclorice din Cluj care îi vor găzdui pe oaspeţi. Sîn'etn. iată. destul tîo limitaţi In vechile preţuri, costul unui asemenea festiva! era de OfiO 000 Iei. Acum am pri­mit 300 000 lei, dintre, rare, 200.000 lei de la Inspec­toratul pîntru cultură Cluj şi 100.000 lei de la Ministe­rul Culturii. Ca asociaţie, ne-am propus să ne deplasăm in mediul rural pentru revitalizarea folclorului nostru.

— V iriţi int cttava cămine culturale din mediul rural, am constatat, la multe dînfre ele, absenţa ansamblurilor de dans, cti tar a tarafurilor. în perioada festivalurilor datarea fiomânici. se înghesuiau, care mal de care. ti­

csim, din păcate, nimeni nimic. Tn ideea de mai sas, d i a ajutat Cîntarca Rom âniei folclorul românesc?

Zamfir Dejeu: Cintarea României s fost concepută de , Nicolae Nistor, ar fi şi bine să aveţi o discuţie şi cu ■ dinsul, după modelul Festivalului Muncii din fostul R.D.G. Scopul festivalului, aşa cum a fost eî conceput, a fost de â ridica cultura românească la un n ivel-m ai îualt. Că a degenerat într-un festival de preamărire, asta e cu totul altceva. Deşi negat, deşi mnlţi nu vor să recu­noască, Cintarea României a ajutat folclorul nostru rarJt, ' foarte muit. Au apărut obiceiuri, datini pe care noi le-am crezut pierdute, uitate. S-a instituit folclorul contem po­ran la care am ţi renunţat, ca fiind un kitsch, şi nu a r tă ' adevărată. Ceea ce .s -a făcut bun s-n datorat m uncii pa teren, în teren, de la om Ia om. Neplăcut e faptul eă . unele cadre care s-au ocupat, efectiv de fo lc lor şi. cu rezultate din cele mai bune, azi sînt considerate pătate, lucru de uccqnceput. Vn exemplu, doamna Doina M eîin- te din Valea Drăganului.

Prof Victor Bcrccar în acest context de păstrare şi perpetuare a folclorului i-omânesc aş aminti evoluţiile studenţilor la diferite festivaluri studenţeşti mai ales. Clujul a fost şi este un centru redutabil. Avem nevoie de festivaluri şi mai puţin de competiţii. Ministerul Cul­turii este Sncîntat şi binevoitor să sprijine manifestările folclorice ale studenţilor.

Aşadar, lin festival rare trezeşte interesul încă de po acum. La timpul potrivit, promitem să vă ţinem la cu - rent prin interviuri şi cronici tfe specialitate.

Demosteno ŞOTRON

A D E V Ă R U L FM LIBERTATE P A G IN A I

1 I M 1 1 - U O T R Î o zi îm iiĂ v k i m e si mmm m sm m i u mDupă co Consiliul Naţional R o ­

ma 11 Central şl-a stabilit pro­gramul politic prin Declaraţia do euloiitîfi'rmîruTro do fa Oradea, B-a adresat la 18 noiembrie 1918 popoarelor lumii prinţi1-tir» ma­nifest jn carc se arată: “Naţiunea română din Ungaria ţi Transil­vania, ţinută de veacuri Sn robie lîupească şi sufletească, dc către clasa stăpînitoare a poporului maghiar, eliberata acum din scla­v ie ( . . . ) înaintea guvernului opresorilor de pînâ aici, n de­clarat voinţa sa da a se constitui în stat liber şi Independent spre «-iţi putea validita nelimitat for - ţoîo sale In serviciul culturel ţl libertăţii omeneşti".

Lucrările fiind pregătita din punct de vedere organizatoric, ţar pregătirea spirituală a popu­laţiei era rea!!? a Ui de mnhă Vreme. „Marele Sfat fii naţiunii române din Ungaria şi Transil­vania" — cura se mai numea Consiliul Naţional Romîln Cen­tral — publică, în ziua de 20 noiembrie 191S, convocarea Ma­rti Adunări Naţionale de la .Al­ba lulia „în numele dreptăţii eterne şi a principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor". Locali" tatea Alba lulia a fost preferata din mai multe motive, principalul fiind acela câ aici a fost centrul celei dintîi uniri politice a Ţă-

. riîhr Române sub Mihai Viteazul, în cele zece zile de pînă la

' Întrunirea Marii Adunări Naţio­nale, au putut fi văzute cele mai entuziaste şi mai emoţio­nante manifestări din istoria ro - m finilor din Transilvania. Ce în­semnau aceste manifestaţii o dovedesc adeziunile comunelor, acoperite de sute şi mii de sem­nături, bărbaţi şl femei, tineri şi vîrstnici; o dovedeşte textul Ju- rămîntului „obştii poporului ro- mân“ , care „din îndemn propriu şi fără nici o silă sau ademenire tlln partea ciliva, dă la iveală

doflnţa fierbinte ce însufleţeşte Inima fiecărui român ţi decîrtră că voinţa sa nestrămutată este: să fie alături* împreună cu teri­toriile româneşti din Ardeal, Ungaria şi Maramureş la Rega­tul Rom âniei".

Adunările da alegere a delega­ţilor, Ia care participă intele;:- tu'ili, m uncitori şi meseriaşi la oraşe, ţărani şi intelectuali la sato, au fost prilejuri de minu­nată afirmare a patriotismului, a solidarităţii sincere a tuturor claselor şi păturilor sociale In Jurul celei mai important? pro­bleme din istoria noastră. Co­respondentul ziarului „Unirea" descrie cele văzute în Munţii Apuseni astfel: „Cea mai înflăcă­rată lume românească pretutin­deni şf poporul e conştlu de demnitatea sa şi de Idealul na­ţional, a cărui înfăptuire o pre-

; tind sus şf tare, ca un covîrşitor glas de tulnic".

Puternicele, manifestaţii ale ro­mânilor pentru Unire erau con­siderate, pe bună dreptate, de un ziar german al vremii, cele mai mari mişcări de mase din istoria Transilvaniei. Atît- dele­gaţii cît ş f poporul care-1 înso­ţeşte manifestă o nerăbdare ne­biruită de a porni la drum pen­tru a-şi răsti cuvîntul cif eare fuseseră împuterniciţi de mul­ţimi. Din ţinuturile' mai îndepăr­tate satele pornesc Ia drum cu o săptămînă ina în te, pentru a nu Intîrzia şi, astfel, a Jipsi de la marea sărbătoare. Cum trenu­rile circulau greu, cei m oi mulţi pornesc p e jos sau cu căruţele, înfruntînd greutăţile drumului lung, în prag de iarnă. Dîn sa­tele răspSndite pe coastele Apu­senilor, din Maramureş, de pe plaiurile ţi văile Mureşului, din Bihor ţi de pe Valea Ariciului, de -pe Olt şi de pe Someş, din cele patru unghiuri ale Transil­

vaniei, curge norodul In straie cl9— sărbătoare, cu steagurî în. frunte, In cintOco şi chiote, spre cetatea lui Mihai Vodă. Era pu­terea nevăzută, erau darurile şl dorinţele, durerile şi suferinţele adunate şi frâraînffite veacuri" de-a rîndul şj, care, fn acele mo mente cruciale, s-au adunat In­tr-o voinţă colectivă neabătută şi irezistibilă.

Sosesc astfel la Alba lulia cci 1228 de delegaţi (deputaţi) re­prezentanţi ai bisericilor celor două confesiuni romdne.;tt: or­todoxă ş£ greco'catalicâ. ai so­cietăţilor culturale, ln.*>ti:tuţ iilor de învăţămînt snperior $î socie­tăţilor studenţeşti, liceelor, reu­niunilor de învăţători, ai gărzilor naţionale, ai celor 131 cîrcum- scrlpţli electorale teritoriala. Par" tidului Social Democrat,.reuniuni"

, lor de meseriaşi etc., care re constituie astfel într-o veritabilă reprezentanţă naţională. Ei sînt fntîmpinaţi cu urarea de bun venit cu care îşi inaugura zia­rul festiv „A lba Iulin" activitatea-: „Bine aţi venit tn sfinta cetate de durere şi de slavă a neamului yarnânesc". Un participant ia Marea Adunare relatează că mi­cul orăşel a fost pur şl simplu năpădit, „străzile stăteau parcă să pleznească sub presiunea şu­voiului omenesc ( . . . ) dezlăn­ţuirea entuziasmului sub toate form ele Iui consacrate, avea ceva elementar". Era o in­destructibilă contopire, grandioasă în spontaneitatea ei, dictată de impulsul furtunos al' voinţei populare.

Marea Adunare Naţională de la A lba lulia,. de la 1 Decembrie 19.13, a fost deschisă la ora 10 de către Ştefan Clceo Pop, pre­şedintele Consiliului Naţional R o­mân Central, care rosteşte în cuvinte emoţionante o alocuţiu­ne, subliniind importanţa m o­mentului Istoric. Ca preşedinte

i V*-

i ' f v< V v ,

" "

V ' >r T' >1« V » »i 7 A. i

I V ' " < ‘ g

r- 4 /< ■> ~{T** mm\. ■ r rV v , t*s

MOIYIKNTUL UNIRII • Secţia Modernă a MUZEU­LUI DE ISTORIE A TRANSILVANIEI Clu j-Napofca

al adunării a fost ales Gheorghe Pop de Băseşti, venerabilul lup­tător pentru libertate naţională, care a enunţat chemarea de a zdrobi lanţurile robiei pe pămîn­tul stropit cu sîngele m artirilor Horea şi Cloşca şi 0 înfăptuit marele vîs al lui Mihai Vitea­zul: „Unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege” .

Discursul festiv şi solemn a fost rostit da Vasile Goldiş, el spunînd printre altele: „Impăra- tul ne-a Înşela!, pntrki ne-a fe­recat şi ne-am trezit qă numai credinţa în noi înşine, în neamul nostru rom ânesc,,ne poate mîti- tui. Să jurăm credinţă de aici înainte numai naţiunii române, dar tot atunci sâ jurăm credinţă tare eivilizaţiuntt umane. Cită viem e vom păstra aceste cre­dinţi, neamul nostru va trăi, se va întări, şi fericiţi vor fi ur­

maşii noştri pînă la sHrşitul veacurilor".

In temeiul mandatului încre­dinţat de ctUre popor. Marea A - dunare Naţională a hotărît la primul pu nct' Unirea Transilva­niei, Banatului, Crişanei şi M a­ramureşului cu România pentru totdeauna. Pentru Cei prezenţi la adunare, pentru toţi rom ânii care au fost contemporanii eve­nimentului, ca şi pentru poste­ritatea recunoscătoare din veac în veac, rămîn valabile ceie spu­se de Valeriu Branişte, unul din Înotătorii pentru M area.- Urare: „Ţie, măreaţă ei a Istoriei, în care s-a înfăptuit această minune, ne închinăm, înscriindu-te nu numai cu litere de aur pe pa­ginile istoriei, ci şl cu litere ne­pieritoare pe lespezile sufletelor noastre".Conf. unSv- dr. loaivSilviu NlSTOR

Vb martor ocular laMfia lulli: Preotul Alîift cosfsaTot mai rar îţi este dat sâ în-

tîlneşti oaiTienl a căror naştere să fie înregistrată în secolul trseot, oameni care. nu mnnal că au fost

m artori oculari ai unor eveni­mente istorice- do mult trecute, ci şi cjfeatori de istorie veche. De a- ceea I-am căutat pe venerabilul preot Aurel Cosma, în vîrstă da 06 de and, care trăieşte In mu­nicipiul Cluj-Napoca, participant entuziast la actul Unirii de la 1 jDecembrie 1918 şi la reforma a- grarâ din anul 1921. Aurel Gos- Jna s-a născut tn anul 1ÎÎ94 în sa­tul Dîrja. După studii primare, se înscrie la un liceu din Cluj, dar cum aici era o singură limbă de predare — limba maghiară — , tn anul 1914 se îndreaptă spre şcolile Blajului. în anul 1916 tî- nărul student, împreună cu încă 70 de colegi, pentru sentimentele lor romăneşti sint ohligaţi să-şi continue studilie la Beiu% apoi la- Oradea. In anul 1917 îşi înce­pe activitatea de învăţător în sa­tul natal. In această calitate va merge, singurul din sat, pe cont propriu, ia Marca Adunare a U- lurii de la Alba lulia, din 1918.’ „Am- plecat de acasă p® jo3

pînă la Bonţida îşi aminteşte nonagenarul. Cu trenul am a*

' jUTts la Apahida şi apoi la Alba lulia. Pe tot parcursul drumului am cîntat „Deşteaptă-te române1*, ^Pe-al nostru steag" şl „llora U- n irii". Ne-am revărsat ca un pu­hoi spre cetatea unirii, mînaţi de acelaşi crez şi de aceeaşi dorin­ţă: să fim cu toţii o singură ţa­ră, aşa cum nu fost bunii-străbu- ni In pruziun marii adunări, la Alba lulia, l-am Intilnit pe VaU cla-Voivod, rimoseţit mie prin ru­dele Iui de Ia Dîrja. Omul poli­tie român, conducător a! delega­ţiei judeţului Solnoc-Dăbîca (So- meţ). mi-a propus să lac parte din dt’ lHgaţk* şi m-am nv.m’.riit printre cei care nu semnat actul Unirii.

Timpul ţîni'n cu n(:i; nu ceru­se 7;'pa.la şi nu era r:W . Malţi- me.'i era stăpînifă de o mare ve­selie. Mu ne p.V;a fie îri?:, do fo.i- m<:, do oboseală, de întuneric,,

numai dorinţa neamului s3 se Impltrvpa-scă. Va înţe'lcge oricine cu ce glasuri kxtonam: „Astăzi iraţQor români / Ne aflăm şî noi stăptni Pe-a străbunilor nîcşîa / Care-a tînjit în ro fâa A doua ari,' împreună cu alţi delegaţi, ara placat Ia Tîxgu M ureş pentru a primi armata rorafină. A colo au fost zile de continuă sărbătoare şi de griji. Soldaţii elntau din fluiere şi clarinete. Ne-am adu­nat cu toţii în faţa statuii din centru, unde cîntam şî jucam. Dar eram preocupaţi sa procurăm echipament şi provizii pentru ca ostaşii să-şl continue misiunea. Îmi omlntese şi o întîmplare din drumul reîntoarcerii. La Răz- boienl erau mai multe vagoane cu soldaţi maghiari, care se în­dreptau fţire Ciucea. Unul dintro ei m-a întrebat unde merg. Vă- zîBdu-1 înarmat i-am răspuns: Cu VtJl. M-a dus în vagon şi mi-a dat de mînearo. Eu oăutam momen­tul oportun să scap, dar eram bănuit şl supravegheat Noroc că îmi ascunsesem actul de identi­tate în una din ghete. La Apa- hida, m-am strecurat printre va­goane şl m-am ascuns la doi b ă ­trîni cunoscuţi. Trecuse o s'iptă- mînă de cînd plecasem de-acasă. La plecare aveam în picioare o pereche do gheto noi; cînd am ajuns acas'ă, îmi ic.şoau degetele afară de atîta umblat po jos".

IrTDîrja, Aurel Cosma formea­ză garda naţională loonlă. La 25 decembrie 1910, membrii gărzii ridică din satul vccin Cliidea ar­mele pe caro le deţineau locuito­rii şi le trimit la Cltrl. Aceeaşi gardă a dezarmat regimentul 11 CuFiraşi, rare intenţiona să trea­că de Ia Gherla spre Ciucea, per tru a se confrunta cu arma­ta i oni’in i.

,,Apoi? Lucrurile n-au fost prea sÎMnle. Am activat cîteva luni ca prefesor fa Tîrtfu Aîneş. In anul

prof-.'ct’.il fir. Ioan V cva n mi a încredinţat randuccren co- mi'trd r!e ştaMpilaro a bancnote­lor ca ’ e cii cni;'.’.] încă j-,e Icrit'»- riul stalului nostru ';i tiupă uni­re, Aş menţicna câ în interiorul

noilor graniţe ale* României cir­culau patru feluri de monede? leul i'cmâ'K’ sc, fiorinul austriac, coroana URgrireased şî m bia rB- soasefl. Dosigu*,' cetăţenii români pssedaru valori în as-este v-alute şi nu . puteau fl schimbate de pe0 zi pe alta. Dar noi trebuia să veghem şi să evităm introduc®- rtşs bancnotelor fa k e pe teritoriul Trantc.Elvaniei şi să îm piedicăm o posibilă inflaţia De aici — ştam - ptlarca. O treabă datoe uşoară şi efe m aro răspundere. Apoi m-am întors în satul natal, unde am luat parte îa punerea în aplicare a legii de împroprietărire agrară din anul 1921. Şl aici prioritate au avut cei ce au luptat pe front*.

La împlinirea a 50 de ani de la1 decembrie 1918, i s-a decernat medalia jutffliarS. Chiar dacă po­vara anilor i-a redus din dim en­siunea fizică, în mod iiivors. pro­porţional i-a crescut cea spiri­tuală. Părintele Aurel păstrează şl acum prospeţimea In memoria- datelor, vorbind despre cele în- tîmplate înainte şl după 1919 ca şi despre lucruri ee nu avut loc în anii din urmă.

PreotGheorglic-.Dragoş DUAICA

CÎMTEC DE 1 DECEMBRIE

Creştea din noapte zarea largă fî-o dimlnzaţă aburind u.jor. Ver.cait zăpezile să ţtcargă hotarul adormit fi piaritor,

Hin griu ner;hlna să sa-aloar/ă şi bobul mare, p.-.dbcn, lucitor. Veneau ~ăpe~ile să j leargă hoturu-ncromenit şl-nrobUar.

Tăriile fi-au spus cuvîntul iu dimineaţa xeînii’ ind sub nor. Veneau zăpezile fi vîntul să speU lot ce-l pirritar.

Ion OARCASU

o În d r e p t a r e n e c e s a r a

M E f f i B I I H S I A - a g A u past-mortema ! Â s r i e a l s i I t E i î â s

Reeenţ, In cadrul unei Adunăţi genartrfe extraordinare, Acade­mia Română a procodat la ale- gdren de noi membri corespon­denţi, a unor membri de onoare şi a unor m em fei post morlem al Aoadcmiai.. Ne faeem o datorie de conştiinţă din a aminti în a- cest cadru consfinţirea unei în­dreptări necesare: primirea în rîndul mem brilor post mortem ai Academiei Române a profesorii- lui şi eruditului botanist clujean Alexandru Borza.

S-a născut la 21 mai 18(37 în Alba îulia, a urmat cursurile li­ceale la Alba lulia, cele ale Fa­cultăţii de teologie cu predare în limba latină din Budapesta şi ale Facultăţii de ştiinţe a Universi­tăţii. In 1911 devine absolvent al secţiilor de Ştiinţe naturale şi Geografie ale acestei facultăţi, susţinînd o teză de licenţă des­pre geologia M unţilor Apuseni, iar doi ani mai tfrziu îşi susţine doctoratul In ştiinţele naturii „summa cum laude" la acccaşi U- ntversftato cu teza: „Studii pri­vind genul Cerastium", publicată în 1913 în revista botanica -din Budapesta, cu xm rezumat sub­stanţial în lim bile latină şi fran­ceză. După terminarea facultăţii este numit profesor la liccul ro­mânesc «lin Blaj, undo organizea­ză o grădină botanic;! şcolară. Ca profesor Ia Blaj publică Bîl de articole, dintre caro 25 de popu­larizare a ştiinţei, 13 didactice. 5 de ctnobotanScti, 6 de istoria şti­inţei şi 9 de strictă specialitate Efectuează stagii de specializaro la universitsţiio din Brcslau (Wroelaw) şi Berlin. Tn calitate de secretar general al Casinci Ro­mâne din Blaj participi ra div lcrjat la Adunarea Naţională de la 1 decembrie 1018 de la Alba lulia.

Odnfă cu înfiinţarea Universi­tăţii Daciei Superioare de la Cluj, în 191), face pnrle din „Comisiu- nea Universitară" condusă d'i profcjorul 'ioxtil Puţcariu pentru

8alegerea prafasorflor de la nona universitate. în IfilO devine pro­fesor aj'reiîot la Universitatea din Cluj, dîrecţor al InstnuttrUii de botanică sistematică, al Muzeu­lui şi Gr&îmii botanice. A fost, de-a lungul artîior, condKeătorol oficiului provlaor al Dc-eanatiflui Facultăţii de Ştîlnfe (19Î9), pro­decan al Facnltăţfi de Ştiinţe (1919— m i ) , alas decan în 1329, dar demisionat, secretar general al Ministerului Instroetiunii şi Cultelor (1929— 1931), tfeean al Facultăţii de Ştiinţe 0935— 1933), reetor al Universităţii „Jtegele Ferdinand I" din Cluj (1944— 1945). în 1947, topreuriă cu alţi distinşi praf orori ai U- niversităţii clwţene — Lu- eian Blaga, Iuliu _ Haţiega- nu, Iuliu Moldovan, Victor Pani- lian — a fost Îndepărtat de la catedra pe care o ocupa. în ca­drul activităţii sale didactice, pînă în 1947, profesorul Alexan­dru Borza a prcdfrt cursul de bo­tanică sistematică, la caro s-au rqai adăugat cursuri facultative de fitogeografie. Lista lucrărilor Ştiinţifice publicate cupîinde 470 de titluri

Pentru publicul larg, poate cca mai cunoscută realizare a profe­sorului rămîne celebra Grădină botanică clin Cluj, printre prime­le din lume (dacă nu chiar pri­ma?), organizată printr-o inge­nioasă expresie topografică a f i- locenipi regnului vegetal, dnnă un sistem original, soneeput de însuşi profesorul Bor^a. Pe linia ocrotirii naturii, cea mai însem­nată dintre realizările sale o con­stituie crearea Parcului Naţional Retezat (193!V).

D eparle de a fi reuşit prin a - ce.st modest romcntbor Un p o r ­tret al profesorului şi om ulu i fie ştiinţă Akr-randni Boraa, d or im să credem câ am con trib u it la mai buna cunoaştere o u nu i m aro botanist, n unui m ure b ă rb a t şi patriot.

Pa g i n ă s adevăru l ini m m m

Avertismentele vin c in toa,te părţile. Şi, mai ales, do la prin­cipatele sectoare ale poliţiei. Nu de alta dar naivitatea se plă­teşte. Să le luăm, aşadar, pa rînd :

1. Am mal spus-o. în multe în­treprinderi economice, sustrage­r ile au ajuns la cote exasperan­te. Una din metode constă în dis­tragerea atenţiei oamenilor puşi să păzească avutul ol*? Iii. Vine unul. să zicem, „bună seara — bună seara“ , „aş vrea să“ . . . şi dSi, şi dăi, şi dai, cu texte din­tre cele mai bizare. Da îl trimite p e săraeu, paznic după un pre* supus frate care lucrează la sec­ţia X şi el amărîtul, şarlatanul a venit de departe, ba — s-au văzut cazuri — îi povesteşte o~ mulai, cu morga omului doct despre principalele legi ale Par­lamentului, situaţia din Taîlan- da, preţul hameiului în Uaga-

a

dugu, ori figura GGG din progra­mul de - stroap-tease de la .CiU" niăfaia. Numai şi numai pentru ca ortacii să aibă tim p sa opta*, reze. Şi fură . . . !

2. Un alt Eoi de „fabuli.ţti“ sint cei care. aproape in variabil,' au cîte. ceva de vînzare. „D om ni­şoara, nu aveţi nevoie tie nişte cizme, din piele, maro sau ne- iţri", ia priţul nenegociat, fru­moşi, osoşi şi cu aripioare. Fata vrea, cum să nu vrea, apoi o* mul îi spune, de exem plu . că pantofiorii sînt îa surioara lui care lucrează la nu ştiu ce e if- ciumă din Baciu,. o duce prin H'Qia şi . . . Urmează Un viol, cam prin zona Muzeului et­nografie în aer liber, golirea buzunarelor, confiscarea biju ­teriilor a . , textilelor, şi ră* mîne fa ta , în pielea goală.

Să n_o luaţi în glumă. In Pă­durea _ lîo ia 'asemenea manevre

Nu^i de-al nostru. Vreau să zic că nu-i din judeţ. Aşa că nu are nSei o importanţă cum îl chea­mă. Se face însă- c& omul venea de la Satu Mare. Drum lung, conducere de noapte, oboseală. Nu, nu recunoaşte ' că l-a luat somnul la trecerea pe Bulevar­dul Muncii. Nici nU e nevoie. Cart este eă a încălecat cu ro­ţile linia tramvaiului, că avea viteză şi vortia unui umorist, di­recţia ulterioară. Vatmanul a în­cercat tot ce poate încerca «ine- va care îşi conduce autovehi-

colul constrîns de riguarea şine­lor. C!nd impactul ,a avut loc camionul a făcut o’ piruetă,’ s-a balansat o clipă în aer şi a lu­at-o direcţional spre gard.• Aşa se face că, dintr-o cum pli­tă neatenţie camionul a intrat în curtea Fabricii de cărămidă, producînd o grămadă de strică­ciuni. Nu vrem 55 vă (tădăcim. Vorba-i însă că putea fi şi mai grav. Şi atunci, ne întrebăm: nu-i mai bine, la drum, să respectăm cu stricteţe toate regulile circu­laţiei preventive?

UM SFATCurg reclamâţiile la Poîîţie în

legătură cu furturile de cauciu­curi. Aeestea se „valorifică" în zeci şi zeci de feluri şi, firesc, se naşte dificultatea, dc a fi recu­perate de proprietari, sigur a- tunci cînd sînt găsite. Totuşi se poate face ceva. Notaţi-vă, sti­

maţi conducători autor, seriile cauciucurilor şi păstraţi numă­rul înti-un loc sigur. In caz de furt,. însoţiţi ,-cclamaţiile dum­neavoastră şi cu seria înregis­trată. Uşuraţi. în acest fel, mun­ca Poliţiei şi, fiţi siguri, veţi intra mult mai repede în pose­sia cauciucurilor sustrasa

3P ' ! <• P vI ̂ % M L> ‘ t ^ v& & ^ \r $ N ' *

1 ' < k r 4«rs -»£ . >.*: .• y ţ» •. «i.«

1 s v ~ tS" ‘ *A a ; , ;

* * 1

" ît V " t ’ <* ”■ V \ ** ^

iv<> ' J jfe“V" ̂

r t

►Ti> «A.

PIELCUŢA FF.mPiele, tălpi şi fermoare. Iată

ce nu furat Bukiis Ştefan şi Ghe- orghe împreună cu Jigmond Flo­rin. Au venit din Alton şi Ue_ diu, s-au angajat la „Clujana", muncitori, vreau să zic. şi au de­venit hoţi pentru a-1 Aproviziona po privatizatul pantofar Ioan Ştefan. -Au „lu a t1, individual sau in grup, „m arfă" în valoare de

RU . . . PRIVATIZAT20.000 lei.

Nu e primul furt dc la „ d o ja ­na". Există informaţii că s-au găsit metode dintre celc mai in­genioase de a scoate piele din fabrică. In oraş se ştie. Consiliul de administraţie nu e interesat să stopeze scurgerea de materii prim e dc aici?

au avut loc. Şi încă n|J demult. Măi grav este Că „autorul" încă nu a fost depistat. Şi, vorba lui Toma Caragiu: „îl ţine!“ . Ne este Erou să înţelegem cum femei se­rioase, evlavioase, îngrozitor de - deştepte se iasă păcălite de ase­menea excroci.

3. Şi tot fem eile ’ sint atrase într-un a lt '-„ioc" care are darul d ea le goli toate va! orile din ca­să. Vine ţiacw ’a. Cunoscătoare-a tuturor tainelor lumii, vrăjitoarea, ghicitoarea c.ire ştie trecutul, prezentul şi viitorul muritorilor si _ neimmtorilor. i ’ iranda cca bătrînă. se informează în prea­labil, mai dihai i.ku't CIA, uşa că se prezintă cu lecţia bine în­văţată. ' „Victim a", credulă, as­cultă, înghite, şi . . . plusează. Bani, hijut-'rii, tot ctri volum mic şi valoare mare. Pirandela murmură cu.-in te de vrajă apoi, după caz, i se face sete, sună telefonul, mai vrea o bucată de pînză etc. Lipseşte gospodina, fie şî numai pentru o clipă şi tot ceea ce era destinat a fi cusut în perna aducătoare de fericire se volatilizează. Se coase perna (goală, bineînţeles), să mai bol­borosesc cîteva cuvinte în limba romilor liberi şl .se lasă pe limbă de moarte: A nu se dcscBide perna, pentru că dispare vraja. Pleacă caravana, pleacă şi Biju­teriile doamnelor păcălite. Sigur vraja nu-şi fnee efectul doar daeă afîă soţul că în lipsa lui au pierit bijuteriile familiei. Atunci urmează o bătută, soră cu . . . vecina, scandal, ameriinţări de divorţ, crimă.

Oare merită?

S e n a l- c o n c u r s

Comisarul ţi-a făcut loc r merieăneşte la una din mese, îşi vlrl în gură sipea şl tună eu vo­cea-! de obuzier:

— Spune Pitit-ot, spunel— Pltk-u. dacă nu se supără

co] mai mare co . . . pardon, co­misar al tuturor .vremurilor v i­ii oare. Piticii, că a^a mă ştiu toţi Dorfaşii care-şl Insă ;u.'oni»eal.'i furturilor, jafurilor pc Jn rsr- cium ioara meu.

Comisarul ridică şt.-erjj^Ai -:-*.!«* • borul pălăriei.

— Â i vrut sâ spui copo>, ai? Păi bine, bă, nasul meu - dc c o ­poi m-a adus în tine. Aştcrno-m i pe masa ce a mlneat CoJcnea.W aseară, şi, mai ales, eu cine?

— Coloneasa a venit pc la şa­se, şase jumătate. A cerut un co ­niac şi . . . Gicuuuuu! Cum yicea matroanei?

Cum Gicui nu-şi arăta fizicul,1-iticu eonţinuă:

— Pune cîreiumare, pune că astăzi o fac lată! De parei, ştiţi dom'Comîsar; n-o făcea lată de fiecare dată. A băut una-noua, nouă.zeci şl nouă do pahare, G i- cuuauul Jiiîate-ar miliţia. Şi cum Gteu tot nu era: A băut, zic, pînă i s-a făcut cîrliunţi, ea la trecerea pr> la tanii Nuţi, coafe­za lu* nevastă-mea. Apoi au ve­n ii 5 tipU s-au aşeaat la masa ei şi au comandat de mînearo.

— Ce au mincat?— Frlpturica, ca la nenea, gar-

nitiiură de cartofi şi murături.— Ce fel?

*Ţ3•£/x

şef.Varsă t-.i la mama. dom’

Piticu a răi.jiuri.% ţ ruinpt, util» doar că la clwstla u i mui’ătu- rile păţise.

— Şi cine erau. flăcăii?— Pe doi nu-i cunosc eă erau

spilcuiţi ca nişte lorzi din Ca­mera comunelor. Şi 0 U că Ia jv.ine v in e ‘pleava. Ceilalţi . . . Păstîrnac, Cicflingă şi Surdu.

Pînă aici Piticii, touH oeas. Atîta doar că doamna visurilor tale, Coloneasa ţi-a cerut mură­turi de conopidă, tu ca un june cum să spun, secund că n-ai fost niciodată primul pai oferit şi după masa copioasă to-al luat după vagabonzi, ai asistat pînă au violat-o. ’

Comisarul I] primi pe Pitlcu. Era livid. ;

— Ai aşteptat cu răbdare pînă băieţii şi-au făcut mendrele şi te-ai dat la „iubirea de altădată". Băieţii, inclusiv parlamentară tăi engleai sînt la cuptor.

— Sînte-ţi mare. dom - şef. Gel mai mare! T—aţi acuzat de crim âî^

— Nu puişor. Ei au partea lor de vină: viol Tu, însă, Piticot, ai vrut-o, Coloneasa s~a trezit din buimăceală şi . : ft-a vrut.

— Dar o iubesc, dom ’ Comisar. Am iubit-o de eînd, mâi hinezta de dinaintea tîmpitulu! ăla de locotenent care a luat*o îri acte. ş i nici nu ştiu cînd am stfîns-o de gît . . .

COCOSULUI Sl BABA

• ' -

A fost odată ca niciodată, că d e .n -a r fi. aflat Poliţia, nu s-ar f i povestit veci, a fost odată un c o cc ţe l. C ocoşe ! Ia oi, pentru că C irtbea Viorel (27 ani) era cio­ban. îi pfUR'oau mioarele, puicu­ţele, şpriţul-*! hălădui Iul. A co ­lindat munţii şi dealurile, a gus­tat, vnsăzieă, clin ceea ce înseam­nă să fii libftr şi (dramă)!), dupăo băută zdravănă, a descoperit că marea lui iubire este o fe ­meie în vfrstâ de 70 de ani. A mai tras o duşcă, i-a zvîcnit ini­ma şi cînd a simţit că nu mai poate ţine în frîu pornirile-i a -

nirnallce, a forţat uşa bâtrînei, a lovitrb şi a violat-o.

Cel puţin pentru o bună peri­oadă de vreme (în toaîă lumea asta violul se pedepseşte eu as­prime) ciabănaşul-cocoşel nu sa va mai putea bucura de hăfădu- 'alg cu mioarele, nu se va mai putea uita după puicuţe şl nu va mai gusta din bucuriile lăsate pe Pămînt de nen-su Ba*hus. „D iva“ cea bătrînă de pe Eîun- tele Săcei va trece de-a Dreapta LuL Coeoşel, încălecat pe-o şa, va răguşi. Cucurigu — după cei mai frumoşi ani tie viaţă!

Şi v-am spus povestea aşa . . .

SCANDAL Î N . . . PIJAMARestaurantul M R-1 din Gherla

este cunoscut sub denumirea de „Pijama**. Cetăţenii din bloo (ci, nu chiar toţi!) coboară în atare ţinută la un şpriţ. Z ilele trecu­te, însă, „pijamagiii** şi nu nu­mai ei au fost conturbaţi din bucolica lor activitate. în zi de tîrg; cum e şi firesc, oamenii Vînd şi cumpără şi. pe urmă, îşi potolesc setea. Unde? La crîşmă. Numai că asta nu în* seamnă neapărat scandal, aşa cum au făcuţ Lăcătuş Augustin, Lăcătuş Vălean, Lingurar Lucian şi Covaci Traian. Au „ras“ oa­menii cîteva tării şi s-au pus pe bătaie. Personalul a reuşit să-i scoată din restaurant, dar bă* taia a continuat. Oamenii (şl <r

rau peste 400) au încercat să in­tervină, numai că agresorii au sărit la căruţe, au scos la ivea­lă furci şi cuţite şi au vrut să treacă la fapte marL

Sigur, cu forţa opiniei publice nu te pui aşa că, pînă Ia apari­ţia poliţiştilor, oamenii i_au 1- molîilizat pe agresori. Acum , cei patru urmează să se îm brace tot într-un fel de pijama. Pantalo­naşi. hăiniţă, şi boneţică, toate vărgate. Comandantul Poliţiei din Gherla a ţinut să mulţu­mească, şi pe această cale, ace­lora care au luat atitudine prom ptă la un asemenea scan­dal. M ulţumiri la care ne aso­ciem şî noi.

CADOURI DE . . . CRĂCIUN

Sărbătorile de iarnă sînt încă departe, dar factorii de răspun­dere se gîndesc ca fiecare dintro noi să aibă în cosă un brad. Nu­mai că s-au gîndit şi . . . între­prinzătorii (în traducere liberă, hoţii din avutul obştii). Şi fură. Poliţia a confiscat doja 12.973 mc material lemnos şi 4,000 b ir căţi pomi de Crăciun. Şi a îm ­părţit, totodată, cadouri. Sigur, sub formă de amenzi contraven­ţionale. Printre alţii, „bucuria"

a revenit Iul Toader Nicolae (Huedin, str. H orilor 35), Rnlca Dorel (Reliş) şl Matlş Adrian (Căi ăţele).

Aşadar, oameni buni şi oam eni răi! 1-ăsaţi Pădurea în pace. A lt­fel s~ar putea să aveţi parte de o revoltă a ocoîogiştilor şi, rău, el nu glumcsc cind e vorba dc să­nătatea Planetei.

SPĂRGĂTORUL

» V KA ...

Relatarea faptelor lui Baresa Istvân nu are nimic spectacu* los. Zcce spargeri de locuinţe; pagube în valoare de 350.000 iei, din care s-au putut recupera doar15.000 lei şl . . . cam atît Dq, era să uit. La spargeri a parti­cipat şi Bucunea Ştefan din ju ­deţul Mureş, însă nici acest lu­cru nu ne ajută la rezolvarea problemei. Adică ce .şl cum să facem ca aceşti „vizitatori'', ca­re într-o clipă ne golesc do ago- nlsciila de o viaţă.

Orice Ideo e binevenită. R ed , scrieţi-nc!

Pagină realizată do Kc.du VIDA

Foto: N. PI.TCU

A D E V Ă R U L U i LIBERTATE P A G IN A $

AGENŢiA B.T.T. CLUJ

organizează

• Petrecerea REVELIONULUI 1991 in următoare­le staţiuni:SOVATA, FELIX, SUIOR, BORŞ A, SIMGOORZ-BAI, VATRA D O Z N E ! , B R A Ş O V , I Z V O R U L CfîîŞULUI şi CLUJ-NAPOCA

Tabere !a munte în sari! cîa 6 liîa fa cerere pentru grupuri de minim 20 persoane, in staţiunile mai sus mon|ionate

• Excursii de scurta durata în TURCIA, IU GO­SLAVIA, cu plata în lei şi valută

• Petrecerea- REVELIONULUI la UJGORQD (U.R.S.S.) şi EREVAN (U.R.S.S.)

• Excursie îa U.R.S.S. (VINNITA - KIEV - CER­NĂUŢI), 21—29 decembrie a.c.

• Sejur d a 6 - 1 2 zile l a c e r e r e la manta în sta­ţiunile B.T.T. (BUŞTENI, PlRiUL RECE, IZVORUL MUREŞULUI, CIMPULUNG MOLDOVENESC, GEOAGIU-BAI)

o Excursii scurte în UNGARIA pentru grupuri or­ganizate

înscrieri şi informaţii suplimentare Ia AGENŢIA B.r.r. CLUJ, Piaţa Ştefan cal faure nr. 5, telefon 1-80-67.(1758)

fVVVVVVvV^AA^VVVv^AA/VVVvVvVV^AAA/^‘VvV^A^^^VVVW,

ÎNTREPRINDEREA. MECANICA CLUJ-NAPOCA

Calea Baciului nr. 2 ,

organizează

în date ds 7 decembrie 1590; concurs pentru ocu ­parea postului vacant de

• MAGAZINER (bărbat) Ia m agazia laminata, cu gestiune

Relaţii suplimentare la sediul unităţii sau la te­lefonul 8-02-65. (1757)

FIRMA „ATUS"

cautăpentru închiriat '

® MIJLOACE DE TRANSPORT ÎNCHISE 1,5 -3 ,5 tons, fâra şofer ,

Telefoane: 4-72-02, 4-99-77, după ora 20.(38562)

. AGENŢIA DE TURISM „NAPOCA*1

organizează

0 CURSURI PENTRU PREGĂTIREA GHIZILOR TURISTICI

înscrieri la sediul provizoriu, din str. Victor Ba- beş nr. 8. Ghizii atestaţi care vor să colaboreze cu agenţia „N apoca0 sînt bineveniţi.

Agenţia intermediază vize pentru toate ţările şi organizează excursii intern o şi externe. (38563)

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI, SUCURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ

organizează

concurs, în data de 6 decexbrio 1550, pentru ocu ­parea postului de

© ŞEF SERVICIU TEZAUR Şl CASIERIE Condiţii de încadrare conform Legii 12/1971. Informaţii suplimentare la telefon 1-26-21, biroul

personal. (1769)

ÎNTREPRINDEREA „TEHNOFRIG0 CLUJ-NAPOCA

Str. Fabricii d e chibrituri nr. 5 —11 vînd©

© MINICALCULATOR ELECTRONIC l 102 F Cei interesaţi se pot adresa Oficiului de Calcul,

telefon 3-24-88, interior 216. (1760)

AUTOBAZA 03 MARFA CLUJ angajează:

© 14 LĂCĂTUŞI MONTATORI (mecanici auto), ca îsg . 4 -6

0 2 POCHJŞTf d » medie presiune Ia centrala termică cu gaz

$ UN MSCANiC UTILAJ, categ. 4 -6 . (1761)

S P I T A L U L CLIMJC REGIONAL C.F.R. CLUJ

Str. Republicii nr. 18 încadrează

de urgenţă:© . UN INFIRMIER (bărbat) pentru sala de ope-

roţie a s s c ţ h i da chirurgieCondiţii: 10 clase,, stagiul militar satisfăcut ţi d o ­

miciliul in CIuj-N cpoca. (1766)

REGIONALA CĂI FERATE CLUI SECŢIA IFTE t CLUJ

S t r . G ă r i i n r , 6

încadreazăurgent î ,

@ TEHNICIAN cu experienţă in domeniul apro­vizionării tehnico-materiola

Condiţii d s încadrare conform Legii 12/1971. Informaţii suplimentare la telefonul 3-45-48.

(1764)

I.J.T.L CLUJ

face cunoscut publicului călător ca personalul ds bord (şoferi autobuze, şoferi troleibuze şi vatmani)

m NU RĂSPUND DE EVENTUALELE ACCIDENTE datorate călătorişi persoanelor pe scările m ijleace- tor da transport în com un (1771)

A N U H Ţ UNIUNEA ECONOMICĂ ROMÂNĂ A

■ în t r e p r in z ă t o r il o r p a r t ic u l a r i,FILIALA CLUJ

Vâ oferă:

Servicii de intermediere între U r m e româ­neşti sau străine, Consulting şi marketing, reclama, atestarea meseriaşilor şi specialiştilor în cadrul comisiilor de specialitate pentru activitate în d o ­meniu! respectiv, protecţie administrativ-juridică, în­drumarea, calificarea, perfecţionarea, testarea şi atestarea personalului care lucrează ca salariaţi ai firmelor afiliate.

Puteţi obţine informaţi zilnic, între orele 8 —12 şi 17-21 în Piaţa Muzeului n r . 3, telefon 1-65-12..

(33356)

SERVICII Şl LA DOMICILIU

întreprinderea 15.3.15, reparaţii, depanări, puneri in funcţiune pentru TV-VIDEO COLOR şi alb-negru, antene pentru satelit, epatatura elecîrocasnicâ, XEROX, calculatoare personale.

EXECUTA: firme luminoase şi contoare electroni­ce cu memorii pentru taximetru.

Lucrările executate beneficiază de garanţie. Informaţii zilnic: 11—13 şi 17-19, la telefonul

15-3-15. (33680)

DIRECŢIA APELOR CLUJ

Slr. Vinâtoruîui nr. 17, telefon 3-60-25 angajează

prin transfer sau repartiţie de la Oficiul forţei de muncă:

o 2 PORTARI

'SAAAAAA/.^.-(1773)

ANUNŢ FOARTE IMPORTANT

COOPERAŢIA „CONSTRUCTORUL" CLUJ-NAPOCA

Str. Petofi nr. 7

ATELIERUL DE PROIECTARE execută lucrări da proiectare rapid si de calitate la „TARIFE NEMA­JORATE":

• LA PARTICULARI (în. mediul urban şi rural): construcţii- de locuinţe, ateliere, parcări, cnexe gos ­podăreşti da ode© f e l , împrejmuiri, extinderi, repa­raţii, instalaţii apă-canal, electrice* gaze, înscrieri în C.F., vînzări-cumpârâri, transcrieri, legalizări,, îjn- părţiri pe apartamente, inîcbulări, planuri iopo, e x ­p e r t i z e geofehnice, decoraţii şi astienajâri inferioa­re şi alte prestări.

• LA. UNITĂŢILE DE STAT Şf COOPERATISTE: proiecte pentru construcţii noi, reparaţii',, moderni­zări, reamenajări, extinderi^ reorganizări incinte fîux tefmofegic, amenafâri interioare, decoraţiam, mobi­lier, reclame stradele, firme, televea şi expertize.

• PROIECTE pentru dramuri; podari, amenajări platforme de acces şi terasamente.

• PROIECTE pentru utilităţi şi instalaţii apă -ca - r.af, electrice, gaze şi reparaţii - modernizări ala a - cestora.

• BILANŢURI energetice şi termice şi studii de soluţii pentru optimizarea consum urilor energetice^

® STUDII DE TEREN topografice, geoîehnico şrhidrologic® şi d e transport.

® P R Q f E C T E pentra uniîăţife agricol© d e stat şî cooperatiste.

® PROIECTE pentra irîstitufKîe da cuif, construcţii noi,, estindsri, tnodemisări, ropamţil». resiaerâii etc..

(1770)

ÎNTREPRINDEREA DE m P A M ţ t l UTILAJE COMERCIALE CLUJ. ...

Str. Maiakovski nr. 5—7 încadrează

prin transfer în interesul serviciului sau prin repar­tiţie Je la Oficiul forţei de muncă:

Q UN CONDUCĂTOR: AUTO, g r a d e l e B fi C Informaţii suplimentare !a compartimentul plan-

' personal-safarizcre, zilnic între orele 7 -1 5 . (T777)

FILARMONICA DE STAT CLUJ-NAPOCA • -

organizeazăconcurs, în dnîa ds 12 decem brie 1935,- ©ra 14,50, îa sediul instituţiei, pentru ocuparea următoarelor locuri în corui filarmonicii:

■ © O SOPRANA e UN TENOR ® UN BASInformaţi; suplimentare la sed iu l' instituţiei, din

str. E. Marionne nr. 1, telefon 1 -20-33. (1778)

INSTITUTUL FOLITEHNIC CLUJ-NAPOCA

anunţă

yacante uirrtătoarde posturi:© un INGINER CONSTRUCTOR, specialitatea

CFDP• un TEHNICIAN (so posade cunoştinţa d c d s -

s in tehnic)o un MUNCITOR CALIFICAT (sn specialitatea

eîacSrc.Tîscanic, s ' m r . z ă r ' e , IScătuşerie şi electric) o un MUNCITOR CALiFsCAT (în spocialişaiea

fierar-bnSonist, dulgher şi sâ poseda cunoştinţe des­pre lucrări în construcţii metalice)

o un INSTRUCTOR CULTURAL la Clubul cultu- ral-îiiidenţcsc (absolvenţi da conservator}"'

o un TEHNICIAN FRINCIPAL la Catedra rezis­tenţa materialelor

° un INGINER MECANIC, specialitatea prelu­crări la cald (inginor cu sarcini de cercetare)

® un INGINER, specialitatea calculatoare Pentru aceste posturi se organizează concurs la

15 ii!a după apariţia anunţului în presa locală.Informaţii la compartimentul personal al institu­

tului, între orele 11-14. (1779)

P A G IN A 7 A D E V Ă R U L fW LIBERTATE

FLORARiA „ORHIDEEA"organizează

EXPOZIŢIE CU VINZAKE tie FLORI şi ARANJA­MENTE FLORALE, Iurî 3 decem brie 1990, ora 10, In soia de expoziţii din Piaţa Ştefan cel M ere nr. 5.

£xpazi}ia este deschisă rilnic între erele 10—18.(39380)

I.C5J.T.E.E. CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 14/A ' vinde

prîn licitaţie MIJLOACE FIXE după cam urmează: © Aparatura de măsură şi control din ţară şi

« n ş c f t• Utilaje pentru prelucrarea metaluluiRelaţii suplimentare la telefon 4-21-47, interior

3 6 . ■ V / -lista m ijloacelor fise es‘e afifstă la sediul insti-

tutului.Licitaţia ra cse a ! « in data d e 5 decembrie

Î5 S 0 . (1 7 S 2 ) \ ■ /

TEATRUL OE PĂPUŞI CLUJ-NAPOCA

■anunţă ' ■ ;,•concurs pentru ocuparea unui post tie .

® SCULPTOR-BUTAfOf?Concursul va cv sa loc în dată d e Î0 decembrie

1f?0, «re le 19. ’ înîormaţîî supltreenior© îo< secretariatul teatrului,

telefon 1-59-22. (1793)

JNTKEPK5N DEtEA MICĂ „CANTOR"

exdcatâO LUCRĂRI DE CONFECŢII METALICE (gherete,

garduri, griloje, închideri balcoane, etc,)Informaţii: in ..zilele â e luni — vineri, între orele

10—17, str. BuiaariSor nr. 10 sau la ielefoanele6-22-53 ?î 4-16-32, între orele 20 -22 . (33SS0)

AGENŢIA „ROITA*FILIALA CLUJ

organizează excursii, la preţuri avantajoase, în:

* TURCIA, UNGARIA, BULGARIA, POLONIA, U .I.S .S., IUGOSLAVIA, precum ţi REVELIOANE înferă şi peste hotare

Informaţii $i înscrieri la telefon 6-72-02, zilnic intra orele 16,00-21,00. ( 3 5 9 6 4 )

AGENŢIA DE TURISM „GEROTUR*

Telefon 4-15-01 vă oferă

EXCURSII cu plata în iei şi valută în:9 BELGIA — între 19—22 decembrie « REVELION la LONDRA, tnlrc 30 decembrie -

5 ianuarieInformaţii si înscrieri: LUNI — VîNEt?!, orelo 16,00

- 20,00. (38784)

INSTITUTUL DE CHIMIE CLUJ-NAPOCA

Str. Fîntînels nr. 30 organizează

ln dala de 10 decem brie 1990, concurs pentru •ocu­parea postului de:

. ■ • CONTAM . ŞEFRedaţii suplimentare la td e fen $-01-65. (1785)

ŞCOALA PROFESIONALA NR. t t CLUJ-N&POCA; i

. ■ angajează

de urgenţă:• PEDAGOGI {bârbaţi şi fem ei), cu -.studii medii

$i afectivitate pentru deficienţi de auzRelaţii suplimentare la secretariatul şcolii, la te­

lefon 4-73-27, zilnic între orele 7—15. (1772)

ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM" CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 12

încadreazăprin concurs:

• ECONOMIST sau ECONOMIST PRINCIPAL pentru compartimentul costuri-prcţuri, cu o bogată experienţa în domeniu

încadrarea se va face în condiţiile Legii 12/1971 şi Legii 57'1974.

Informaţii suplimentare la sediul unităţii, biroul P.I.S., telefon 4-60 8S, interior 135. (1768)

UNWEÎ^TATEA DIN CLUJ-NAPOCAorganizează

concurs pe.nl'u ocuparea postului de ® ISTO?î?C (principal) vacant Ia Facultatea de

Istorie-fiiosoîieCondiţii: ' ‘— fă fie absolvent al unei facultăţi ds istorie;— să fie cunoscător a două limbi străine de cir­

culaţie internaţională.;• să poată dcictilcgrafia diferite lucrări de spe­

cialitate.- "Data concursului se va stabili după apariţia o -

nunfulut în presă.Dosarele de concurs se vor depune Sa com par­

timentul de evidenţa personalului din cadrul unj- versităţii. (1774)

SOCIETATEA COMERCIALA ,„HE6E“ S A . SÎNGEORZ-BÂI

încadrează-. de urgentă; •> •

* un JURIST CONSULTîncadrarea fi retribuirea se face conform LegTi

12/1971 şi Legii 57/1974 cu modificările ulterioare.Informaţii suplimentare la telefon 7-01-05, int.

113. (1787)

_ • Schim b înscriene autotu­rism 1S87 şi 1930 cu .apârLnmejrt. Telrfon 8-4B-45. (38954)

• -Schimb apartament o camsr t i , ‘confort, rerttrw, itoraroţti, cu una similară In Otnj-Napoea. Telefon 3-1S-32, dtmă ara 20, (38952) ,

• Schinib «pai.uyaent ICHa L,;2 canrcre cn gaze, zonă centrală,; cu -apartament 3— 4 camere, •zor na -centraU Telefon 3-76-43, du--' pTi era 13. (35930)

• -Schimb apartament cu .2 ca­mere, 'zonă centrală, ca aparta­ment ca 3 cEmare, zsna centra­te sau str. Horea. T virfca : :S-9Î-57, zilnic, după, era T7. (38939)

• Schim b apartament de stat,2 camcre, în TSucnreşti, *onacal Tei. Etaj III, pe .apartament2—3 caajerc ln Cîaj-Kapoca. T e - leton 0-S6-18. (33845)

• Sch im b apartam ent eu ,411 catncre, proprietate sde -stat, .ca unul de 3 camcrrc, conîort I, în cartierul îTîinîştur. Telsfan: 7*25-74, între «re le IP^O—22. (38331)

• Inchiriea cameră, bijr-;VJtrie, în -oartjerul Zărilor, pe vaîuîA. Teiefon 2-37J31. *390*7)

• Caut •orgEiit ’ iiparramnnt Sn cartrerol -Orîscpcsctt, “tn trhirfe sau cumpărăm. Informaţii: “W!c- fon 8-83-22, du p i ora 18. (33902)

• CSutăaa un; npartums-nt 4 ca* nkcrc, la parter sau la rta'.fat 1, sau doua apartamente -cu 2 -ca­mere la acelaşi etaj. Relaţii: ln telefon 2-Î10-33,1 tntre orele 15—rr. o m 2)

fi Caut de închiriat sau cum­păr locuinţă, apartament, adap­tabil spspu camercial. V înd Ba" cia 1300 Telefon 1-12-29. (33463) , » încW riez, pe valută,, avan­tajos, -apartament 2 camere. In ­form aţii telefon 35t>'l -81-92, du­pă crc îc i a {3Sa26) ‘i

• Stau în chirie, pe valută, « - partEjucnt H eamare, wiobilat, cartier Zorilm-. Telefon ~r€7-25. (38932) . ' .

« .Studenţi, căutăm pentru în- chîriere, ‘pn feriacn lung, apar- ta m sît sau garEnrilErfi. TeîcTon&-eE-,B0. JE3SS35)

• -13au-, în chlric apartament două camcre ne(mobitat). îrJor* maţii: tekţfon 61)2-54 de la o- reîe 16. j(3^S3); • Bau în 'chirie, pe termen

lung, pentru etudenţi, aparta­ment usobilnt, plata In valat5. Tekffon -5-07-33, dupS ora 15. (38395)

. • înch iriem , pc valută, -apar* tamc&t 3 r.amcrc, mobilate, t e ­lefon, : frigider, str CrheorgltfaiL InîQrmaJiî: teiefon « ‘ -10-S2, tiupă ora 17.-138591.)

• Dan în chirie ffars«nierâ confort. 'Telefon 2-33‘ ÎS, irrtr» orele 17—21. :(SS6ia)

• ®aa în chirie oameni m obi­lată, "baie eepai-atîS, dcccmnv/ria' tă, '«n f3«dent(iî). ToîeîswK--15-25 flttpa oro 17.

• Tnchlrtc/ apartament 2 ca* nMrc, pi'cf crabii val util. In for- rn.'iţii: M rta n 6-77-88. (38155)

• 'Tnchîriw garsonieră ultra- cnntraW, p c valUtA. Telefon 5-11-71. .(3K5ă2i

• îueUiii»v •ţ;ar<i.î. Telefctn 5-52 65 închiriez camtTă m obi- latn. T38*6ft)

• Dau In chirie, cameră, cen­tral, confort, peniru ■studejitâ. Telefon 1-00-75. (387€0)

• © a a în chirie, pe •valută, a - partamsnt 2 nam«r<?_ m obilat, cu telefon. Iulormatîi: t»»lefon 1-73-97, orele 7 —10. (33-776)

i 8 Cumpăr televizor sport stri- ;.cat şi rulotă. T ele foa ,fr-,35-75. ; •(38®6/A) •••■- i-

• Cumpăr: valută, ea să, apai- tamerrt -(preferabil finisate ţi m a-

-bilate) Telefon 7 -3 4 -S S'59-59. 13SS&A) 1

• Cumpăr garsonieră sau a" partamefit 2 caieei-c, tn 1-ei sau valută. iJSsofiis :MăBăytur. îtelc- fan .7-5S-27. ţ3S913)

• Cumpăr urgent Dopegyt. î ’o- lefon 1-76-55, dujjă ora ÎS. ’ (3S5.?D;A)

• Cuispfir păr ’ miian . . pentru .perucS.-. Teltâon 5*36-24. i.{38D57)

• Cumpăr iapartanjent cu 2 pa- mere sau -garsoniera, cu prelu­ări de-rate. Telefon 5-31-11.CVMH) -

• “Cumpăr motociclciO Tech» BISW, Zundap sau altă mardi, ln orice stare. T elefon 4~38-3£. (B850!Î'A)

• Cunx|jAr -orologii, şi bijuterii «atice. Telefon 5-45-ifi. (nS434'A)

• Cumpăr m k rcfo a şi înaşină tle «cris. Scut faiantar. ■'Telcfaa'5-4Î-S6. :r?»Sî73)

• -CumpSr avjnitajos vetiiitui’ i., antichităţi, tibiecte din î>raj», argint si sSt'.cHi, pendula, ceasuri, «parate tehnice, m icroscop, fcî- nnclu, apstvste d c . măsmrat Tt>k>- fon (38323) .

• (Sunjfp.. tl»aă camsre, roti* fert. -pssftwjităti r-araj, zona Vsr Inesay. Telefon 1-4I-S0. (3S0fS) , '

• Vtnd M ercedes Diesel ţi pr benzină. Plata Jn vaki!/i tau lei. Telefon 6~fî3-29 turele 1-7—̂ 22), 8—35—«3 (orele 17—22) (3235C)

• Vînd „Opel Itakord“ cu S uşi, dc 12 -ani Telefon 7_<S4*44, după ora 16; (38801'A)

• 'Vlnd CCC O ltcit'n r. 73B. ln - ^fnrasaţii: la telefon B-S3-f)S. sdujrâ ora as, pîng i s , ora 21- (38707)

• Vînd -CEC -Dacia 130B mnr* tie lilCS. Telefon .S-S4-13, orele

■17—21. (38821) "

® Vlnd CEC Dacia 1300 din mai 1938.-Telefon 4-4S-58.(38326)- ■-.• ■■ .

® Vînd Peugeot 501. Diesel. Telefon 4-32-34, după orele 16. (38938)

• Vînd Citroen GSX, siare ex ­cepţională, preţ convenabil. Te­lefon 5-56-35. (38963)

• Vtnd: -vanfi fentă ,1500 cm, lavaar, cărucior combinat pen­tru copil, 20 mp faianţă bleu, preţ oficial. Telefon 4 68-03 dJBj. (38914) ‘ '; ;• Vînd mobilă bucătărie n»uâ ţi m obilă camews -Str. G onm vr lui C 7, -sc. lîJ4 ap. 28. P8331)

« Vînd pui 'Saint-Bem ard, 3 Hk»5, . mascul-,'icu ^pedigree. 9blf4-.52-5S, (36S9^ , -. ♦ 'V ia d apartasment trei .'came­

re, proprietate jjeisanalS. Strada Bîmbaviţe.i nr. 71, b lo c © 10, -ap. 38, etaj 1, sc. IV ÎEire orele ÎS—20.«ases») ...- *

• V îad teleceîor -Gruadig <e- lectanandă. Teîdfaa 5-52*37, Brâncovaan» 17. Î3S393)

• V înd: T V alb'iîeEru cu lăm ­pi de Tsijersră, sterwTadiocaîieto- fon „Tchnaisoi" SŞ1D9 3ci) -U’ a lk - man Crc^vn cu asinic&jti, tucno- • radiocasf<tof«» (4. iunsim i) No­va. Telefon 1 -tS -m (3RSiS))

• Vînd TV « I a r . ■ Telefon:5-05-2S. {3.1302) -

Vînd- teicvirer coîar. Tnfor- '- siaţiu str. Călan • nr. 88, 'S ia j- K apuca. ţ28!if)3)

• V lnd : Stei-aBlene 1TV4 radia­tor oli?ctT-ic, .ptifecllnc. Str. MicuşI, «c . V„ np. -83. <3853»)

• Vinii televfe»r crfar !ji tele- vlsar i'b -iiccru . Cumţiir valtilă v«6t STdelan 2-80-9H (3Kfi3S)

• TclwÎEor calar, <&? rtazarv. Telefon r)-45-S6. <{3»7B2#

V lnd : teribilă aragaz. înaşi' nă cui-i.n, gramafou. isamoranc, tahl£3uri. Tcirfon 4-4'.'-K>. 139048)

• Vtnd TV colctr spart. Strada Aurel Vlaicu 30, Woc V 4, elajIII, sc. IL « p 47. tatre orele 18 —21. .(30013)

• ţ?umpâr asaşlnâ de teris. Anunţaţi: Clul-Naptira, talt-foii3-87-G5. (33062) •

• Vhid vitîcorccordcr HQ. T e ­lefon 1-21-03. (39013'A)

; © Vînd CEG pentru D acia 1300.. ■octombrie 1937. Telefon 5-30-97.* {33ÎI8) .,. • Vînd 1 TV color Telefunken,

cu diagonala de E9 cm. Cumpăr mărci şi forinţi. Telefon: 3-51-65. (39026)

• Vlnd aparat de .multiplicat Sttmcyl cn vopsea. Inform aţii i în silele de lucru Intre orele 11 —13, la telefon -i-24-20, (3C771)

• Vînd cauciucuri im port pen­tru; nutotunsme^ Dacia 0300. i a - da, ' ‘iîenauît .5. -Str. Eepublicii 22'^, între orcLe 14—17. (38732)

• Vînd Jawa 330 spart. JTele* fon S-M.-a..|38ŢSQ)

>• Cumpăr ; aiaşină' veche. Str. Slăbucet nr. 4, b loc P 3 , , sc. I, etaj X ap. 41 telefon 7-23-73. (38800).. . ■' ’

• Cumpăr ‘ sau închiriez plan-; ■ţete cu 1 feis şi m ese de birou. Telefon 4-23:35.' Î3SS19)

• CuiTipăr. apartsmant 2—3 .car W 'ts;. în M . sau vr^ută. Telefcsa, 5'37-Sl. (3S372) ,

• Cumpăr valută vest Telefon ?-3S-01, ilapă ora 16 ,<38472) _

• -Cumpăr planetară de Skoda 120 L. T elefon 7^1-47, între *>- rclff 135—23). (38533/

• Sumpâr toba dc amortizare - pentru Oltcit. Telcforţ D-16-97, ' dup3 masa. (33763)

flfV B R S »• Caut femeie 'îiisrljir«? copil

de un « n şi jumătate, sona M 5 - riişti. T elefon 3-53-75. (3001D3

• G a ia ' fem ei* pentru îngri­jirea OTiui bolnav, ftr.ieur ' nwsâ, casă, salîjr <orespuri2ător. ’T&le- fon 1! T4.-48. (32018)

• ®aut fcm sic peiitru tnrrrijîr^' copil -de 2 ani jşi ntcuaj. A stcor loouinţft. Adresa: . Zorilor, îirada Tatra nr. 10, b loc V .T .„ ^ip. 14. i3C344)

• ®aut fem eie Irrternfi (cx- tern() pentru îngrijire -bolnav. Telefon 3-47-70, scara. (38337)

• l ’ rcdau lim ba română. Preţ convenabil, .metodă eficientă. Te­lefon G--83-27, (38553) ' .

• Anticar, achlzîţiontrf ’ nvau- : ta jo3 ' cărţi. 'Str. PieiişS nr. • -24, : eilnlc iS —20. Telefon ; 1-.35-78I ; •1-28*7.7. (38527) . .........- - •

#&EVARUL M LiBEfOVYTBPAGSNA 8

jM Sbm sh® SciilmU «parlament ICRAIX

2 crirncny cştriierul Grigbroficu, eu similar Iji zona Calvaria. Te­lefon (L4V-9S' (30824)

• O for apartament proprieta­te. cu posibilităţi de adoptare şi la privatizare. (cAbinct medical): t^el camere, confort, central, so* hă teracotă’, plus, separat, o gar­sonieră confort murit, centra!, de. stat, teracotă. Doresc npar- tamerit- trei cciTAcre, ccntral. Te­lefon 4-01-89 sau 4-65-09. (380G4)

® Schimb apartament 3 cam c- rc, garaj, geattihii, proprietate

- IGtţAI,r cu apartament 3 camere în cnrtifcrul Gheorgheni, Pata. Cipariu. Telefon 4-03-13. ("liiSO)

. ® Schimb apartament ICltAIV3 camcre,. parchet. Mârăşti, cu 3.

' Sau 4 camcre. Exclus- Mărăşti-V înd pf'rsianc lucru manual, noi-

. 'Telefon B-22-31. (38823)9 Şiihimb garsonieră confort

mărit, din Cluj'Napoca, cu.fear- ' soniortt sau apartament cu două

cam ere In Satu - Marc. Telefon .4-11-08. (38757) i- ■

® Schimb urgent garsonieră cOnfort I, Mănăştur, cu aparta­ment 2 camere CluJ-Napoca. Te­lefon 7-90*89, după masă, întră orele; 15—21. (38947)

o Scliiml» garsonieră ICRAL,.,, Str. îiucegi nr» 17, ap. .121, cu apartament Telefon T'tT'29.<38875)

® Schimb apartament 3 carne- ' rs, Grigoreseu, cu. 2 camere Ghe* orgheni Telefon 0-55-20. (38872)

.O Schimb 'garsonieră ICRAJ:,,In Pata, cu apartament 2 came­re în Pata sau JŞlicorghenL Su*part cheltuieli.- Telefon 4*33-31, (38852)

® Schimb garsonieră, Mănăş- tur, cu apartament 3—4 camere. Telefon • 7*44-81, zilnic după ora

.17, (38G97) ', © Schimb apartament 3 cam e-

, re, parter, confort IJ, fn Mănăş* tur, complex „11“ bloc cărămida, cu apartament 3 camera tn Zori­lor. Telefon 7-70-19. (38751)

® Schimb apartament 3 came­re, ICILAL, eoniort mărit, strada Pasteur nr. 44, cu apartament 2 camere şi schimb apartament 2 cam ere Bucureşti cu garsonieră Cluj'Napoca. Telefon 2-47-33. (38706) /■ » Schim b apartament 2 cam e­

re,, ICRAL, Str. Mehedinţi 42, cu apartament 2—3 camere,; prefe­rabil Zorilor, Gheorgheni. Tele­fon 2-47-33. (30706/A)

O Schimb proprietate, casă cu grădină, din Arad, cu sim ilar,în ChiJ-Napocn. Telefom 1-28-79. (38540)

® Schimb apartament IGRAL, c a două camere, etaj IV, con­fort redus, cu două sau trci ca­mere, Telefon 5*84-37. (3853G)

® Schim b garsonieră în Grigo- rescu, cu apartament 2 sau 3 ca­mere. Exclus Mană:,tur. Telefon 8.88*08. (38534) .

® Schim b urgent apartament ICRAL, 3 camere, et. I, Gheor* ghenl cu 3—4 camerc IGR.AL, etaj i —III Gheorgheni, Pata. Te­lefon 5-24-17, după ora 16. ; (38fi6!i) .

0 Schimb apartament 2 came* rc, TîrgU Mure,, cu similar Cluj • Napoca. Informaţii: telefon 3-03-43 sau 954M-84-02, (38420)..

® Schimb casă proprietate, o cameră şl bucătărie, grădină (600 mp), fn cartierul Gheorghe* ni, cu casă 2—3 camere, bucătă­rie, numai cartierul Gheorgheni. Telefon 3-G4-0S sau str.' A. Den- suţiflmi nr. 37. (38157) *

• SchimlT apartament ICRAL,3. a i m ere, etaj I, cartierul Ghe­orgheni, cu apartament 4 cam e- rc. etaj I—II, «m a Gheorgheni sau Pata. Telefon 4-49-40. după ora 17. (38382)

® NOUTATJî: Consignaţia an­tichităţi „VlCfrs™, strada Emil Racoviţfi 20, primeşte pentru vîniare obiecte do artă de valoa­re (grafică, ceramică, brom uri, covoare, ceasuri, argint, articole deosebite de îm brăcăm inte po­doabe, cosm cticc, aparatură e- îectronică). Noul magazin, prin personalul' calificat al biroului de primire şi evaluare, vă asigur* rft valorificarea la pjreţuri actu­ale şi reale a bunurilor dvs. Bi­roul de primire funcţionează din. 27 noiembrie cu orar 11—14. M agazinul'se deschidă îrj 3 de­cembrie. cu orar 11—17. (33140AA)

O Meditez fizică orice nivel. Telefon 0-43-93,’ între orele 17— 20.(38380)• a Proprietar teren central, caut asociaţi construcţie destina­tă iniţiativelor particulare. O fer­te; C.P. 425, Oficiul poştei 1, Gluj-Napoca. (38927) -

® ASOCIAŢIA P A K T iriJL A - UA FAM ILIALA RUSU, dîn Ka- ciu, str. Principală nr. _50, ie le ' fon 3-90-63, execolă lucrări’ do xeroxat pentru seelaraî de stat şi particatnr: copieri act», mul­tiplicări, cursuri, autorizaţii, pa­şapoarte, sentinţe, invitaţii do nuntă, nccroloago'. ş.a. Asigurăm servicii ca lita tivc şi prompts. (38937)

S lis n iffi» ,■mm

• Pierdut în data d c 1 iulie 1990, în satul Pruneni, comuna Aluaiş o puică de bivoliţă 2 ani şi jumătate. Găsitorului recom ­pensă. < *

. 9 Pierdut porc d e culoare-al" bă, de 110 kg, în zona • parcul • mare din C luj-N apoca. Uog gă-

- sitorul sau cine poate da relaţii să anunţe la telefon 2*19-10. Re­compensă. (38878)

® Şerban Ion, pierdut con­tractul de închiriere, eliberat ele IGRAL. ÎI declar nul. (38511)

® Grlgorie Ioana Carmen, pierdut contract d o ■ închiriere ICRAL. 11 declar nul. (38392)

O Rus Teodor, pierdut carnet' membru cooperator, eliberat de cooperativa de credit Tclod. îl declar nuL (38775)

9 Lucasciue Constantin, pier­dut contract do încliiricro nr. m i3 'l9 7 4 , ' eliberat de TCRAl. Gluj. Il declar nul. (38524)

• Mureşan Emil, dcclar nul contractul d c închiriere aparta­ment cu nr. 33430. (19*)

o Nemeş Alexandru, pierdut ?tnmpll;i CTG. CM CT numărul 10. O dcclar nulă (197)

® Pierdut cal 3 ani. galben, cu stea în frunte, picior stîrig dinapoi alb. Găsitorului recom­pensă. Fencşon Teodor, sat Cră- Ieşti, corn. Pctrc.ţtil da Sus, Ju­deţul Cluf Gau telefon 95 P 0-35-75, (3B90C)

© l â U l î

O Schimb carstinltTă confortT, din Ijaia Mftcc,- cu sim ilarCtttu-Napoco. T elefon 4-70*21. *(389G1) -

' • Schim b apartament ultra* central, Baia Mitre, 4 camere, ga­ra),■ cu similar Gluj-Napoca sau cumpăr Imobil zona centrală mi­nimum 3— i camere. Telefon: 4*57-23, după ora 1G. (M745)

& Bucureşti, Schimb urgent a - partamont 2 cam cre pentru s i­milar Cluj-Napoca, Telefon 850; 4-1G-65 după ora 1(1 (08871)

® Seliimb apartament 4 cam e­re. ICRAL, cu apartament 2 ca­mere şl o garsonieră. Informaţii telefon 7-3UJ8. (398213)

® Schimb apartament o rame- r^ şi dependinţo, în Sighişoara, cu simiî'ar sau garsonieră tn OÎUU-Mopoca. Telefon 1*91-10, (38201)

0 Zdrobiţi f!« tlavwo şl fn v .- 'i neo3Îaî;!iutl Itice-tatca snW .i *1ln viaţ "i a scam-

pi:i ir.ă;iişi lif-AGi M m H A , flo 6f anV ftccca cb- re a luiti loe.ttl «ic marnă pentra noi. Dragoste» şi tiunStalea cu caso ne-a Jnc&tijnrat, ccyotlt şl

{dată vlafa, vor r:imtae veşnto vil îa inimile noastre în­durerate, Dumnezeu să-l odlh- naa.soă miflrtul rl nobil şl alea; Ceremonia rti> doliu va avea Ioc s!inî>â<ăf l dc-comiirie, orele 13,M,

{ în comuna Feieatru nr. 339, iac- j iniaormîntarca in cltaHirul MU'■ BiroltS. Mii* şl Neîii roruţiu.

9 So Iraplineso ff Itml de ia ao- cesul flragel noastre mame, soa­cra (Ji Bunici VEÎEONA mmUŢ.

Slaffc.'t de pomenire va avea loc* itnmiaică, 2 deocrainclg 15J0, la filircrlea „Scîiîmbarca fa fa(4», str. lS-oilor. DuaoncwMi s-o oiliU- ncascA. Fiica Ko<Hca sl familia (Î8598)

0 Timpul carc a (rccut nn - şters Ucrlmtto ţi durerea cîin su­fletul noslrn, do dnd nc-arti «Icspărţit de scumpul nos!|u soţ

tată Eocru pl bunic TRAIAN OLOSUtSAft (pOTO), de Ia a că- rnl dispariţie s* Împlinesc cinci ani. Comemorarea aro loc dumi­nică, t decembrie I?M, ora 12,30, Ia Biserica din cartierul Gheoc- Chcnl, Familia tadarcratiS. (SSîîS)

© Azi, S0 noiembrie, so Împli­neşte nn an erou de suportat in singurătate. dc cînd soţul mctl iubitor f i bun, O lAîI EIABTÎN, şi-3 redat satiotal !>aa şl cins­tit Atotputernicului Dumnezeii, n® Btnncl Speranţ» revederii eu ol esto ştugEra mSngllcro a acne- inliii meu. Soţia, (itCVl/A)

© Neştcarsâ amint:'*:» ş! caidă recunoştinţil scumpei noaste® mamo k o z a x m kA rm A şan , ia împlinirea a g «ni da cînd <un plcrdat-o. Fiicele, {58S8S)

® Colectival Clinicii Pediatria it Cluj-N apoca este alături dc colegul dr. ştefan ta katoş tade-

ec.SHl dragei salo mame VIÎÎÎONIOA LAKATOS, care I-- inMS nespna. G Înduri de compa- sitme şl sincere regrete. Aceleaşi sentimente le transmitem docto­riţei Eva ludith Auer dîn Ger­mania. (38915)

6 Sintem eu tot sufletul aSă turl de familia procuror

Octavian Ţicgcan la pierderea mamei dragi. Familia dr, Naau (38S1B)

«ţ Profundă compasiune şi sin cere condoleanţe colegei noaşlro Martha Vuccscu în greaua pier­dere suferitft prin trecerea in nefiinţa a tatălui drag. Colcc Hvu; î.iceuîui „George Barîţhi". (3S819)

O HU I, nu te vom uita nicio­dată. Condoleanţe familiei Îndu­rerate. cristina şî n*n Pavelfuc. (SS«0)

O Dureros omagiu Ia despărţi- re.'» de vecinul nostru, prof. unlv. dr. FKANCISC RADO. FamiilUeî SmSrSndolu, Tâtaru, Deatcc, Fiat, Indrcica şi /urlan. (ÎSSţfl) *

m Un ultim omagiu adus fos tulul nostru roleg RDîIAC

ŞANTIIA. Sincere condoleanţe famiUcl Îndurerate. Foştii colegi de scrvlclu din n.o.A.lJV. ciu l(3S341)

® Colectivul catedrei de mate­matici de la institutul PoliteUnlc CIuJ-Napor* aduce un ultim ţi pios omagiu distinsului profesor fc’KANCISC RADO, dispărut ■ pre­matur dintre noi. Familiei îndo­liate >1 exprimftm sincere condo­leanţe şl întreaga noastrU com­pasiune. (38313) '

O Regretam nespus de rault neaşteptata despSrţire d0 bunul

nostru văr, ing. TEODOH .*• TEOUAN, Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Familiile: Pop, rtoman, Cule* şl Inncu. P8!WA) «

B Ultim omagiu naşului şi prie­tenului nostru drag şi bon, ing, DOlîU TKOUA\, Carmen, Ioana, Grcta şl Ionel, (ssss#)

@ fesîiteia cu tot «n fistav at&M USrl do c»îîg3 noaslt&t ioşjnţa^ Cabrîeltt Bzckasl Ia nwxca dnre- ro prictoaîtit do cScrilares- taiă? Iul drag. colegii do îa AOÎT 18. CiVSt)

„ ImpĂKăîiiit flarta-fta csicgiîr' lof is^stcu, şaî fio lucrăTl Doriţi, Ataitşan, Ist preaita laecrcare.jprlcimut,V do ttteceseastn ctersi- , late n soţiei dragi. fîinctliD con -; dalconţe. ColceUvtd Catedrei d& cducaţio fleică dia IaatitnUîl Po litehnic. .S85S7)

® Cu VkihitsT durere aSnostăm Încetarea din viaţa a inbiîuîuf nostru tatS şl socru NICOL*T SUCîU, din Alton, Adela şl Dan, (3S333?A)

© Sintem .aiU;m a», fam, sticlu; flin Aiton, î;l marea durero pri­cinuită de trecerea In eternitate a cuscrului nostru HICOI.JU!.

Să-i f/e (ărina ufoarX Fam. roan Sncia. (38931)

© Sînt alături, Sa marca rfu- rcre, de bunul men prof. Dorin AlmSţan, ta trecerea ta nefiln^ !ă a scumpei salo soţii ANCA, tlt i Palade. (18»,n )

O Asociaţia Locatarilor M oi A. 9 — Miouş ®, cu profnnd re­gret îşi exprimă întreaga sa Compasiune şl prezintă , sîncţce condoleanţe famUîîl îndurerate Dorin Almăşann, sof, ffirlhapa Boina şi Oana, soră şl nepoată, pentru imensa pierdere, prema­tur», a cclel co a fost distinsa şi

nobila profesoară ANCA AJ.MAŞAN17. (mS0)

a Po nedrept şl dureros s-a stins din viaţă iubirea şl speran­

ţa vieţii noastre, ing. IOAN ■ VIDRAN, lâsindti-na durere, la­

crimi şl ’ suferinţă. Slujba ds po­meniră a e luni va avea ioc la biserica din cimitirul Mănăştur, în -3 decembrie a.cH orele 12,30. Ani şt Mirela. .32143) ,.

© Profund miluii|l şl întristaţi dţi neaşteptata dispariţie a ceîai carc a fost un om minunat, ing. AUHEI, BUTHAN, exprimam sin­cero contlolcaaţa famlllol îndo­liate. riragă Incsa şl Mircea gin­tern RÎSturi de voi în aceste mo­ment,» dureroase. Colegii din A.C. * — I.C.P.M.S.N. Cluj, C »H )

^ Sintem aiîtturl de familia greu încercată prin pierderea ce­lui caro a fost lector uni?, dr. Ing.- m COÎ.AE AI4SIJ, dragul] nftsl’u cumnat, tmeli! şi naş. Familiile Hodrca'. (3SJS8)

@ Siatem niSturi de eoîegui nostru ing. Petru Ungur în cesSe cîipo grei® pricinoltc de tr?cerca în i>e.fitaţă a rasmei tjragl. CoieetH'Ul A.P.S,D.C.IT.G. (38SSS)

© Aducem un ultim şi pios (•- msgiu fosiuîni noairn coleg, prof. dr. FRANCISC RADO. AdVesSm sincere condoleanţe familiei în­doliate, r.îembrii Catedrei do geo­metrie, Facultatea d» Matemati­că. (Î8S«)

9 Regret&K» dispariţia fuîgeră- tosre din mijlocul nostru a dis- tinsniiU dr. ÎJOREI, n n E S ffl? ,

Sinrerc condoleanţe familiei. A- sâciaţJa do locatari Or. Aic-.an- drescu 29, bloc K U. (5SS9J) .

© Ne-a părăsit, clnd no ay- lejtiam mai puţin şi ne-a îndu­rerat pdiă Ia lntllairea iBtrn- veşnicie, draga noastră naşă şi prietenă ANCA AiMAşANTJ. Fa- milia I‘ !ii<; 1‘opezctt. (MJIVA)

• Asociaţia do locatari dia str. Bakoczi, bloo I, aduce ua pios'

omagia - distinsei colocatare I.UCR1ţţ.-lA GîIIRCA, deccdală ir. tlrma unul tragic occident. Şiş* icra alături do familia Îndoliaţii, (38957)

9 8ifi Icra aKturi do familia Xeoran in durerea pricinuită de trecerea fulgerătoare In . veşnide a banului şl dragului nostru naş, coicg şl prieten, ing, TEODOR t e o e a n , pc care nu li vom uita niciodată. Transmitem fami­liei sinccro condolcanţc şi toata compasiunea noastră. Familiile Mcrişcscu Valeria» şl ştef&ncscu Nicolae. (jssni)

9 Sîntem alături de prof. uo- rln Aimăşan în nemărginita du­rere, acum cind draga noasîră ANCA a Kreciit în nefiinţă. Car­men şi Sandjr Arscnle. (38Wi)

© Siacoro condolcanţo familiei îndurerate prin dispariţia din via­ţă a colul care a fost MIIIAI ŞANTIIA, om de aleasă nobleţe sufletească. Odihncasc5-so In pa­ce, l.ocatnrU blocului X in , cc. a“. (38813) .. a Cu durero in suflet nc tic:.; părţlm do fiul şl fratclo nostir ilrag AÎ.IÎXANDRU MAlIîlt, «in SomcşenL Părinţii OhCorgbo şl Nastasia, fraţii Iile şl Nela cu familiile. (390ej/A>

© nlihio nn va ptftCa şterge din sufletele noastr?; chipul Ecumpuîul nosiru talâ ţi

bni'.ÎO B B B ® m smiDN (noieHi) din ffOitacn!, acum lţ> fiMplShlteB creui do cînd A; plecat dintre noi,, lăsînflo-ne un gol fa sufîcial nostru. Nu te vom tîila nîeâţiaatâ- GStjxopnl nnstru tal& şl bunic, l'iita Viorica, gt- n«t-eîc Nicolae, nepoţi* KodicarVnicr ?3 Anica ca famlliiic,_____ _

© Se itoplineric S luni de iacii-, ml, durere şi dor dc cînd nc-am despărţit de scumpa noastră so­ţie, mamă şi bunică MOLDOVAN MARIA (Bomboana) din Jucu rtC Jos. Amintirea ci vn rămlno veş- nlcft. Soţul Clieorglie, copiii An» şl Ctheorglie ca familiile.

9 Ncştcarsă amintire, pios o -, roagiu, dragului nost™ soţ şi ta-J tft VALER1U NECIIITA, Ia X8 sni] de Ia dureroasa despărţire. Na-ţtca ţ l Badu. (39051)_______________

& ITn pios orangiu vecinului . nostru Fodor Emeric. Condole»-j anţe familiei Îndoliate. Veciniide scară. (38972)______ ____________

O A încetat din viaţă scumpa] şl iubita noastră mamă, soţie, sa­

ră, cumnată, cuscră şl soacră IULlANA ŞTEF, născută Talpoş, de SS ani. Cu multă dragoste, respect, recunoştinţă şl sUmă ai tăi ce te-a'u iubit şl te vor Iubi veşnic, Nn te vom uita nicio­dată. veşnic vel rămîne In su­fletul şl amintirea noastră su­flet blind. Inmormlntarca va a- vea loc Ia capela veche a cimiti­rului Mănăştur tn ziua dc 1 de­cembrie 1990, ora l î . Familia în­durerată. (33230)

G Cu nemărginită durere anun­ţăm - încetarea fulgerătoare din 1 viaţă la numai SS ani a iubitului I nostru tată, frate, cumnat şi u n -l chl GIIEORGnH GOIA, proiectant ] Ia I.G.C.L. Turda. Inmormlntarea | va avea Ioc sîmbătă 1 dccem- brle, c fa 13 Ia cimitirul Central I Turda. Dumnezeu să-l odihneas- j că-n pace. Familia îndurerată. (38977)

A Slhtem alături de tine, dea* gă Tunde, In aceste momente grele priclnultc de pierderea ta­tălui tăn drag. Colegii şl dirigin­ta clasei a XU-a A I, Lieoui e- conomlc. (39016) _ _ _ _ _

@ Familia îndul erată . enunţăl încctarea din viaţă a soţului, ta- j

tălul şi bunicului, dr. TUROS IAN 03. Inmormlntarca va aveai loc la data dc 1 decembrie 13S0, { la ora 11, Ia dmitirui CentraL(39074)_______________ - -

O Sîntem alături ds colega noastră Aniko Fodor la mărea, durero pricinuită (ic trecerea In nefiinţă a soţului ei. Colegii"C.P.I. „Ciujana”. (S9M2) _________

A Un nliira omagiu vecimsHal-j nostru ALEXANDRU MAH3R. f

Vccinil din str. Pianoarclor, CIoJ- j Napoca. .S900J) ' _____

® Cu adincă durero ta suflet f anunţăm încctarca din viaţă, du-| pă o lungă fi grea suferinţă, a I scnmpci noastră mamo ANI3IA!

ĂNDK5SICA, In vîrstă do SS ani. F famormintarca va avoa loo sinii bătă, 1 decembrie, ora ÎS,39, tn comuna Turenl, Familia îndure­rată. (3SC55). •' • '

© Sincere condoleanţe di, d i­rector Samollă And teica Ia pier­derea mamei drâgl, Oiijlineascfi-se în pace. Colegii de la ' Agenţia pentru Supravegherea $1 Protec­ţia Medialul cla), '(SSm/Al

& Ca adincă durero anunţăm încetarea dîn viaţă, după a grea şl lungă suferinţă, a Iubitei noas­tre sofii, mame, soacre şl bunici MABTA CAŢANA3 dc «5 do anU Familia îndurcratăJ Ionică, Nelu, Viorica, Sonia, Slmona. înmor- mlntarea va avea loc In data dc i dccembrio 1990, ora 12, satul Arghlj, comuna Aşhlrcş. (39010)

• Cu. adlncă > durere anunţRta Incitarea fuigt-r&loare din viaţă * scumpului inestru soţ şl tată ALEXANDRU MAIER, do 18 d<v ani, Inmormîntsrea' ore loo a^f, vineri 30 nolemhtlo 1980, ora 12, bl cartierul' SomcşenL Soţia Ma­ria, fini Sebastlan. (39801)______

0 Cu nemflrsinită durare anunţăm Încetarea fulgerătoare din viaţă in data do !8 noiembrie s scumpet noastro marnei . soacre şt bunici MARIA ClMPIAN dd 65 (ini. Inmor- mlntarca din str. Oaşului nr. 197, ri7.l, so noiemîJrlo IS90, cn*elo 13. Co­piii cu famiUiio. (ÎKD2C) ' •

% Institutul de fl'mălnto inibiică şt Cercctărl Medicale CIuj-Napoca, ' n- nunţă cu regrct-ijwt.iro»' prematu­ră din vlEţă" n (tisliiiisel colaboratoa­re D-na ANCA At.MAŞAN. Trans­mitem Bincere-cotrioleanţe şi în­treaga- noastră - compasiune familiei Indurernto. (Î3095) ,

COLEGIUL DE ItEDACTIEl Iile Gtllinn (redactor jel). Dan Itebifann (rwlaetor şol adj unei), Tralnn Bara (*o- cretar central dc redrcţlc) Vaier Chloreanu, Emil I.ucn. Ion Rut, Maria Sângcoraaa. Rad a Vida.

nED ACTtA: Ciul, str Napoca nr. 18 TELEFOANE- t -10-32 (redactor ţefl: 1-75-07 (rcdactor set adjunct ţi secretariatul de redacţie): 1-74-18 (sccţla culturală): 1-73-07 (secţia problem e social- econonilcc): 1-74-00 (secţia probleme cetfiţencşti): 1-73-04 (administraţia ziarului) Mica publi­

citate so primeşte eilnlc. între orele 10—1(1.str Napoca nr. 10 (la parter). SImbSta ţi dum inica închis.