Domnilor, de ce pretindetilucruri care nu vă...

Domnilor, de ce pretindetilucruri care nu vă aparţin?In ziua-simbol a Unirii aflăm de la Budapesta, din

păcate prin «Mijlocirea preşedintelui Franţei, că „în urma celor două războaie mondiale Ungaria a pierdut , două treimi din teritoriul său". Gravă afirmaţie, făcută într-o totală necunoştinţă de- cauză, ignorîndu-sc situa- . ţia etnică şi istorică d in : Răsăritul Europei.' In(îi, Un- : garia nu a pierdut nim ic în urma războaielor, ci-în urma afirmării voinţei popoarelor. în al doilea rind, nu

putea pierde ceea ce nu era al său şi ceea ce obţinuse

prin cucerire dc la români şî slavi. în al treilea rînd,

în toate teritoriile zise „pierdute", populaţia maghiară

forma o minoritate în raport cu majoritatea.absolută a

românilor şi a slavilor. O regulă elementară a democraţiei precizează rolul majorităţii într-o societate. ,■ A flînd şi trăind aceste.lucruri, mi-am adus aminte dc tragicul an-1910, de faptul că, între altele, iată, sînt 50 de ani de la năpi-aznica moarte a marelui tribun al neam ulu i care a fost .Nicolae Iorga; Cu puţin înainte de moarte, după ce horlhyştii, ea şi legionarii, făptuiseră o parte din crimele lor abominabile, Iorga a scris eîte\'a-

versuri fatidice: ;,Au fost tăind un brad bătrîn . . . / Voi,

cei ce-n soare cald trăiţi / Şi aţi răpus strămoşul nos

tru / să nu vă strice rostul vostru f De ce sînteţi aşa

grăbiţi?" .

Bradul acesta bătrîn este acum idealul nostru dc unitate şi colaborare într-un stat naţional unitar, cum este România (cu peste 90 Ia sută populaţia românească) şi într-o Europă în care a căzut zidul Berlinului şi care trebuie să fie Casa Comună pentru naţiuni. Această Românie nouă, într-o Europă nouă, este pe cale de a se face.' Facerea cere răbdare şi efort conjugat, nu pretenţii nefireşti şi ameninţări voalate.

Domnilor, de ce pretindeţi lucruri care nu vă aparţin?Oare mai poate cineva Să creadă, după acest decem

brie însîngcrat, că ne-am pierdut simţul demnităţii şi facultatea, dc a lupta?

- Dr. lo an A u re l I ’O p

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUL

CLUJa m ;i , i i , .

VINERI

26. IANUARIE 1990

4 PAGINI 50 BANI

Declaraţia am&asăflorului franţei la Bucureşti

. Joi .seara, ambasadorul Franţei Ia Bucureşti, Jean Mărie. Le Breton, .a făcut următoarea declaraţie in cadrul unei emisiuni a Televiziunii Române-Libere: ,

■„As dori să fac o declaraţie pentru care Mol autorizat din partea guvernului francei. ■ ' >

'S in t autorizat să spun în modul cel mai categoric că . guvernai1 francez nu în ţelege in nici un fel să pună în discuţie frontierele existente în Europa. Nu trebuie să existe nici o neînţelegere asupra acestui punct. Preşedintele Republicii. Franceze şi alte autorităţi ale statului france? s-au exprimat în mai multe ocazii în acest'

' sens.1-’ ■

Aş dori să adaug că Franţa este semnatara Actului final de la Helsinki,-'care prevede inviolabilitatea frontierelor în Europa, şi înţelege să se conformeze acestui lucru. Cred e u . orice altă interpretare ar fi o uerecunoaştere a principiilor geriei ik

ale politicii franceze, care doreşte ca inviolabilitatea şi integritatea frontierelor în Europa să fie una din datele situaţiei prezente. . ' ..

v Căsindu-mă aici, în România, aş spune că Franţa este în mod deosebit angajată

. în atitudinea generală pe care a avut-o îri . trecut în ceea ce” priveşte România. Aş

dori să asigur pe toţi prietenii noştri rom âni asupra politicii franceze în . acest

• domeniu. Aş dori ca acest mesaj să fie pe .- cît posibil larg răspîndit. - '

Ca prieten al României — cei care mă cunosc ştiu ca m ă leagă o puternică şi lungă prietenie de poporul român — am simţit puţin regret şi am suferit pentru faptul că preşedintele Republicii Frarice-

- -.zei • doijmul Francois Mitterrand, a făcliţ. : această afirmaţie: Preşedintele Francois

Mitterrand a fost unul dintre prim ii care si-au manifestat reprobai-ea faţă de represiunea impusă poporului , 'român de dictatura trecută".

DIN PARTEA CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

•’ Partidele politice legal constituite aii fost ‘ «nunta • te, telefonic,-că simbatâ, 27 ianuarie 1990, ora 12,00, la sediul Consiliului, va avea loc o primă întîlnire pentru ^începerea discuţiilor

publice asupra proiectului Legii clectoralc. .

Uncie partide nu au încă

telefon instalat, altele s-au,

constituit şi înregistrat în -

ultimele zile. îritrucît Con

siliul Frontului Salvării -.Naţîonale nu cunaaşje..telş-; foanele lor, le anunţă pe a~ ceastă cale că sînt rugate să ia pafte’ la îritîlnirea în ju ru l mesei rotunde din i i ianuarie 1990.

De ia inspectoratul General al PoliţieiLa Inspectoratul -General

al Poliţiei a avut loc joi o conferinţă de presă în cadrul căreia general-colonel Jean Moldoveanu, şeful . Inspectoratului, prim-adjunct a l Ministrului de In terne, a prezentat, situaţia- infracţională din ţară ' şi, măsurile ce se înti'eprind de Poliţie pentru a se.com-,:bate acest -fenomen.- S-a c- videnţiat câ graţierea ‘ şr , amnistierea hotărîte de Consiliul Frontului Salvării Naţionale a dus la elibera-- rea din penitenciare a peste 18 000 de infractori, cave alterează. climatul de l inişte şi siguranţă —. acasă şi pe stradă — ■ al cetăţeanului. Deja, aproape 140 dintre cei- eliberaţi au revenit în închisori, ca urinare a comiterii de infracţiuni grave — omor, tenta- • iivă de omor, lîlhărie, furturi şi violuri. A înflorit, în mod insolent, traficul de

.valută, .po liţia 'fiind .nevoi»-: fâ în această situ;iţte :să a- . plice prevederile Decretulu i 153, să-i, aresteze şi să-i aducă în < faţa instanţei pe cei ce se fac vinovaţi.

.Reprimarea speculei esteo altă problemă care confruntă organele de poliţie, p înă în prezent fiind descoperite peste 280 de ca-, zuri. Se acţionează pentru, apărarea ajutoarelor şi a. trenurilor care le transportă, la vegherea distribuirii : lor. • .

, O mare atenţie se acordă recuperării armelor şi. mu- ' niţiilor dispersate îri tim pul Revoluţiei şi celor aflate în _

posesia foştilor demnitari. Pînă acum au foşt recuperate peste 400-do arme şi niai mult de 4000 de cartuşe. '

Cu acest prilej, se face şl lin apel la cetăţeni de a sprijini organele de poliţie pentru combaterea infrac

ţiunilor, precum şi a zvo

nurilor care creează o psi

hoză de . teamă în rîndul o-

piniei,' publice. ,. (Rompres)

Agenţia de presă „Rompres" a primit următoarea

comunicare:

DIN PARTEA TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI

, Procesul inculpaţilor Postelnicii Tudor, Bobu Emil, D incă Ion, Mănescu-Manea va începe în ziua de 27 ianuarie 1990, orele 14,00. Desfăşurarea procesului în. această zi va. fi-transmisa direct de către Televiziunea Română Liberă. : -

IN INTERIORU L ZIARULUI:

• M ASURI DRKPTE IN INA-ATâ M INXi La-'Dej: 'ipOLUAtttiA- S t DRATVIATICEUE M RECOR

D U R I• BREV IAR CETÂTENESG -

. • AGRICULTURA O 'FAC . . . AUTENTICII A G R ICULTORI*

15 .minute cu principesele MARGARETA şi SOPHIE

Două cuvinte, nu mai mult, - la- ..aeroportul din Cluj, două cuvinte de bun găsit şi fiicele Regelui M ihai s-au urcat în .maşinile puse ia dispoziţie de Frontul Salvării - Naţionale din judeţul nostru. N-au vrut. N-au vrut ş i ' pace să trea- eu pe la F.S.N;, aşa că . ne-am îndreptat spre Hotelul „Continental11. După organizarea programului, am : fast anunţaţi că principesele doresc s-o viziteze pe doamna Doina Gornea. Z iariştii n-au fost acceptaţi. Se impune .însă o precizare: nu poate fi vorba de persoane oficiale nici ae-o parte nici de alta. «Doamna Cornea reprezintă însă un simbol pentru Revoluţia' noastră, iar „turistele" nu sint fitecine. Cu atît mai mult cu cît la primul răspuns oferit reprezentanţilor p'resoi clujene (ni s-a precizat că avem 15 minute la dispoziţie) principesa M argareta a . . . alunecat în e- vnziv (şi foarte concentrat) în legătură cu o discuţie de l'/ j ore,la doamna Cornea, Aşadar: • ’

t'i'iiietpesa Margareta — Noi am venit să-l strîngem mina pentru curajul el absolut excepţional în lupta contra dictaturii, contra extremismului şi a violenţei. Noi - am avut ■ un larg schimb de păreri, chiar şi

politie, cu dinsa. Ş i . . . mă limitez la a vă spune' doar

. -atît ' V(Să stibliniem , deosebita

amabilitate şi, totodată, fermitatea de ’ a nu dori să răspundă la detaliile discuţiei purta te ' -cu doamna Doina Cornea). Aşa că s-a trecut la un alt gen de întrebări, în. legătură cu şeni- tinien tele. pe care le nutresc faţă de poporul român. - ■ ,l

V r I'rincipcsa Margareta ~ Eu, noi, de acum ne simţim românce, pentru că ne-am

. in t î ln it . compatrioţii, pe care nu i-am cunoscut niciodată, oameni de o mare căldură sufletească.' Nutresc pentru ei sentimente de afecţiune, dragoste şl speranţă, pentru un popor atît do iftteligenţ.şi dîrz. ;

Principesa Sopliio — M-a frapat in im a acestui popor, o in im ă mare pe care ar da-o tuturor.

în legătură cu impresiile despre-Cluj s-a răspuns:

Principesa Margareta ~ Este un oraş frumos. Voi v-aţi păstrat toată istoria aici. A m _văzut ororile satului românesc, sale deşirate şi totuşi ele sînt fru moaso, pline de istorie.

(Sperăm ca măcar doamna Cornea să le fi prezentat mizeria ce domneşte în

- vechiul burg universitar. B de liţ sine înţeles că ţlsotir-

soarea;' riu se . poale vedea diri goana maşinii l-CJ-10!,' goana între aeroport, hotel, casa din' ştii Alba IUlia, a- poi conferinţa ' de - presă/

:' p rimirea unor fruntaşi ''a i ' partidelor politice, o repe- ; de privire asupra-: centru

lu i si..-, aeroportul!) , 1 ; .‘ în legătură cu programe-'

le de' ajutorare' diri - Occi- .' dent, c î t ' şi din partea lor r ! S-a spus:’ V' •

, Principesa Margareta — . : Există' multe programe, şi , idei îri ceea ce priveşte a-. jutorarea; ţării, .precum şî

' iniţiative do cooperare. Noi ' am creat deja două, asociaţii, care vor deveni fundaţii, pentru a aduna fonduri şl a oferi asistenţă tehnică, mal ales tehnică, pentru că aici se simte o lipsă acută. Şi, pe urmă, informaţia şi educaţia, salvarea patrimon iu lu i naţional. Toate a- cestea le vom stabili unde şi cum trebuie făcute.

Principesa Sopliio — Da. S igur că da, acestea sînt programe de lungă durată.

Dacă Majestatea Sa Regele'doreşte să sc întoarcă?

I'rincîpcsa Margareta — ■ Nu ştim exact Tata a dorit înto tdeauna, să-şi regăsească patria, a trăit cu durerea în suflet că ri-o poate face. Nu pot însă să vă: spun nimic,, peaţru că* re-

-• almente, nu ştiu cînd in-

OM.-'V

teriţionează să se. întoarcă.; Dar .dumneavoastră?, s-a întrebat. •

. Principesa.Sophic şi Mar-' ga reta — Da, da. Noi ne vom întoarce cit de curînd. Sigur, după ce vom- lua m u lte . legături aici în ţară, apoi în străinătate. • Pentru a ne cunoaşte şi a vă cunoaşte.

Radtl V IDA

'T im p u l s-a terminat. Mi-am permis să- abuzez încă cîteva secunde, n-o fi; foc, mi-anv zis, şi lc-am rugat pe principese sâ adre-

. F.crc cîteva cuvinte cititorilor ziarului nostru. Au r ă v

puns cu toată amabilitatea, ;am cerut, uri-creion do la colegul de - la publicaţia

i „C lujul '.liber",.' mi-ant în chis reportofonul şi am ur

mărit, de ce . să m î recunosc, • cu., interes .înşiruirea cuvintelor-pe hîrtia imaculată. ,

' .Iată-le:

Y-' ■ ■ i/

’ ij riA: :\iDe-rW e-

U e r u efe UStv^. cvCCLuJiUI

, ^ e < k -O U « ^ ; fedfe ,

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

M Ă S U R I D R E P T E IN Î N V Ă Ţ Ă M Î N TPornind de la situaţia

creată Jn ţară ea urmare a unor măsuri luate ln vederea Îmbunătăţirii situaţiei invăţăm întului ln limba minorităţilor naţionale, linele din ele menţionate şi In interviul prof. univ. dr. ing. > Palfalvy Attila din AdevSrnl, 20 ian. 1990, p. 3, intitulat învăţămintul ţi minorităţile, cerem ur- t mătoarele:

1). Renunţarea definitivă la politica nefastă a cifrelor necontrolabile, manipulate cu scopuri scizioniste.

In interviul citat se dau rifre comparative în legătură cu numărul elevilor şi al studenţilor din populaţia minoritară faţă de numărul celor care studiază în limba maternă,

' fără a f i clare următoarele lucruri: a) elevii şi studenţii aparţinători minori-( tăţilor eran obligaţi să ln- ‘ veţe ln limba maternă sau puteau opta şi pentru învă- ţăifiîntul In limba română? Toţi au fost siliţi să-nveţe în limba română?

b) De-acum înainte a- cestora le va fi interzis . învăţămintul In limba română pentru elocvenţa cifrelor?

c) Poate să idea d-1 adjunct al ministrului rezultatul vreunui sondaj de o- pinie din care să m asă rfţi Minoritari doresc să studieze In limba proprie $i cîţi în limba română?. Cifrele oferite se bazează pe opţiunile acestora sau pe opţiunile d-sale?

d) Ce înseamnă familie minoritară? Doi minoritari, un singur minoritar? O- familia dintr-un român

şi-un minoritar e minoritară sau majoritară? Cum ştie d-1 adjunct a l ministrului numărul acestor familii?

Considerăm că folosirea în felul explis al cifrelor ţine de o recuzită anterioară Revoluţiei şî nu are relevanţă, fiind emanaţia unui fals şi interesat vic- timism.

2). Dreptul de a studia în limba maternă sau in limba română să fie exercitat liber de -familia co-

■ pilului fără obligarea din partea unei grupări, organizaţii, asociaţii, partid politic etc., în spiritul democraţiei.

3). Copiii aparţinînd. m inorităţilor să aibă dreptul de a studia limba română şi în limba română.

4). Exercitarea dreptului de a învăţa în limba maternă să nu ducă la în vrăjbirea dintre minorităţi şi populaţia majoritară, la lezarea demnităţii naţio-

- nale, la exclusivism şi răfuieli.

5). Revoluţia a dat dreptul minorităţilor de a-şi vorbi limba şi de a învăţa în limba proprie nu în scopul interzicerii de a se folosi limba română în -a- numite zone s-au locuri, în anumite rezervaţii etnice autoînfiinţate. •>

6). Luarea unor măsuri adecvate pentru obţinerea de către toate minorităţile a dreptului ,de a studia în limba maternă. D-1 adjunct al ministrului a luat m asuri urgente mai ales pentru minoritatea maghiară. Acestea au provocat 'la

‘Cluj şi în alte părţi din

Transilvania mări nemulţumiri ln rîndul elevilor şi profesorilor români, daţî afară prin .forţă din unele clădiri declarate ad-hoc proprietatea minoriăţii maghiare, instaurîndu-se interdicţia de a se folosi limba română.

7). Renunţarea la susţinerea examenelor de ad-

,' mitere „în limba maghiară şi germană la toate disci* plinele şi în toate facultăţile" anunţată de d-1 adjunct al ministrului, în caz că se vor înfiinţa universităţile în limba maghiară la C luj şi In limba germană la Sibiu.

a) Măsura este discriminatorie pentru candidaţii români şi ai minorităţilor sîrbă, ucraineană etc. care nu au universităţi proprii.

b) Problemele ' tehnice (corectare comparativă a lucrărilor în cele trei lim bi etc.) creează greutăţi şi suspiciuni.

c) Minorităţile maghiară şi germană ar fi favorizate.

8). Măsurile luate de departamentul minorităţilor

• din învăţămînt să fie controlate de guvern, să fie în spiritul legislaţiei interne şi Internaţionale (învăţă- m întul în S.U.A. ar putea fî un exemplu), să nu lezeze drepturile nimănui, să nu ducă la inVrăjbire naţională. 1 ,

■9). Limba română să nu aibă statut de dizidenţă în România şi nici românii să nu fie izgoniţi în propria ţară.

Semnează 57 cadre didactice, elevi, personal administrativ din învăţămînt.

Greu se învaţă lib erta tea ...Toată lumea ştie că ti

nerii au fost sufletul revo- ’ luţiei de la 22 Decembrie,o revoluţie pornită din sufletul nostru. .Acum- însă trebuie să. înţelegem că fără- înţelepciune, fără experienţa şi/ „competenţa dascălilor noştri nu putem progresa. Iar progresul pentru noi înseamnă, în primul rînd, acumularea de noi cunoştinţe. Asistăm cu toţii la strădaniile creării unei şcoli noi, la renaşterea şcolii româneşti. Dar s-au găsit un ii dintre noi, aşa-zişi „purtători de cuvint", care îşi închipuie că pot să vorbească în nu

mele tuturor. Vreau să ştie toţi oamenii buni din întreaga ţară că nu elevii; de bună credinţă au fost cei care au ieşit zilele trecute în stradă, scandînd tot felul de lozinci, huiduind. In loc să continuăm- lecţia

-de inimă a zilelor Revoluţiei, asistăm la o jalnică lecţie de imbecilitate. în numele celor foarte m ulţi care au dezaprobat această manifestare, vreau gă spun că sîntem convinşi că ni se vor soluţiona toate cererile întemeiate, fără să ieşim în stradă în m anifestări dezordonate. Tuturor colegilor buni le cer

CONVOCĂRIConsiliul Politic Provizo

riu aj Partidului Democrat convoacă sîmbătă, 27 ianuarie 1990, ora 16, la . sediul partidului din Cluj, str- Moţilor nr. 18, o adunare consultativă cu toţi deţinuţii politică care au luptat împotriva dictaturii comuniste în perioada 1945—1989.

Duminică, 28 ianuarie, ora 11, in acelaşi loc se

convoacă o adunare consultativă cu lucrătoarele din comerţ. Se vor discuta aspecte din Platforma Program a Partidului Democrat, referitoare la raporturile de. muncă, comerţ şi implicarea femeii în viaţa politică.

Informaţii suplimentare la telefoanele 1-53-01,1-18-87 şi 1-18-89.

CONSILIUL POLITIC PROVIZORIU

Pentru lămurirea cititorilorReferitor la Decretul-Le-

pe privind repartizarea în muncă, potrivit pregătirii şi calificării persoanelor nelncadrate în muncă, care solicită loc de muncă, cititorul lng. Virag Tibor d in C luj, strada Rapsodiei nr. 17, bl. P 4, ap. 16 ni s-a adresat cu următoarele întrebări:

— Ce sînt direcţiile pentru probleme de muncă .şi ocrotiri sociale judeţene?

— In cadrul cărei instituţii sociale îşi au sediul?

— Care este modalitatea de adresare cu probleme de încadrare în muncă la aceste direcţii?

Domnul Virag ne-a semnalat faptul că, adresîn- du-se Oficiului forţelor de

muncă Cluj, i s-a răspuns că nu intră în atribuţiile dtnşilor aplicarea recentului Decret-Lege.

Pentru lămurirea cititorului nostru, ca şi a altor cetăţeni interesaţi, rugăm factorii in drept să răspundă întrebărilor de mai' sus.

să încercăm să ne reabilităm în faţa noastră şi în faţa părinţilor şi dascălilor,' învăţînd şi lăsîndu-i pe ei să ne înveţe cum să gîndim şi să înfăptuim o viaţă mai bună şi mai frumoasă.

Radu Nicolae CATANA, elev, clasa a X-a, Liceul

„E. Racoviţă**

ANUNŢURILa iniţiativa sindicatului

medicilor din judeţul C luj va avea loc duminică, 28 ianuarie 1990, ora, 10, în amfiteatrul clinicii de dermatologie o şedinţă in cadrul căreia vor fi dezbătute următoarele: 1) Secun- dariatul 1988 — 1 în prezenţa comisiei de corectare şi a conducerii Direcţiei sanitare: 2) Detaşările {pentru care cei interesaţi vor aduce acte doveditoare); 3) Discutarea platfor- mei-progrim elaborată la nivel naţional.

COMITETUL DE ORGANIZARE

★Jurisconsulţii din jude

ţu l C lu j sînt invitaţi în ziua de 29 ianuarie 1990, ora I I , in sala nr. 31 a Tribunalului Judeţţan Cluj, la adunarea generală de constituire a Sindicatului Liber al Jurisconsulţilor din judeţul Cluj.

Reiaţii suplimentare se pot lua de la oficiile ju ridice ale F.M.R Cluj, C.P.L. Gherla şi I.S.J. Cluj, unde pot fi consultate şi platforma-program precum şi proiectul de statut.

Comitetul dc iniţiativă

CĂTRE ING INERII. IWAIŞTRII-INSTRUCTORI Ş l. PERSONALUL MUNCITOR DIN iNVATAMlNT

In vederea constituirii S indicalului liber al inginerilor,, maiştrilor-instructori şi personalului muncitor din învăţă- mint, afiliat Federaţiei Sindicatelor Libere dih învăţă- mînt, invităm, pe cei caro doresc să adere Ia acest sindicat, să se prezinte sîmbătă, 27 ianuarie 1990, ora .10, la Liceul industrial „Brassai Samucl“ din Cluj. Se vă supune discuţiei Proiectul de Platformă7prpgram şi structura organizatorică. ’

G RU I’UL DE IN IŢ IATIVA

Sărbătoare, clopote şi luminăriA fost, totuşi, seara lu i 24 ianuarie. . . A fost!In piaţa atîtor aduceri aminte, iri Piaţa Păcii. sute de

oameni,, steagurile tricolor şi însemnele Bisericii ortodoxe. In fruntea lor, ca niciodată, extraordinarul cor a l Seminarului teologic.- Se cînta cum de m ultă vreme nu s-a mai cîntat pe străzile C lu ju lui. Se înserase. Ş i multă lume se întreba: unde sînt studenţii? Se pleacă într-un adevărat pelerinaj spre pieţele şi locurile unde au căzut martirii C lu ju lui şi libertăţii noastre: Piaţa Libertăţii, M ihai Viteazul, statuia lu i Horea, Cloşca şi Crişan. - Statuile, insă, sînt în întuneric; doar lum ina din sufletele acestor sute de oameni le luminează. In drum spre Catedrala ortodoxă se trece prin faţa clădirii F rontu lu i. . . La geamuri lum ină, în faţa lu i şi-n balcon, linişte şi indiferenţă . . . Televizoarele mergeau. . . La Catedrală, clopotele Tbat, lum inările se aprind şi Hora Unirii e mai firească "ca orieînd. Sutele* de oameni in tră în biserică, unde se îna lţă şi rosteşte veşnica pomenire Domnului Cuza şi martirilor neamului românesc. Clopotele trag! In faţa Teatrului-Naţional, în ju ru l statuilor lu i Eminescu şi Blaga se înfiripă din nou Hora Unirii. Lum inările ard. De aici, se pleacă spre cim itirul Eroilor. .Seara, nu foarte tîrziu, mă întorc spre pieţele centrale. Acolo trebuie, sau sper, să fie oameni — studenţii! Dar nu e n imeni, doar linişte, prea multă linişte şi prea puţină sărbătoare. Doar lum inări aprinse! Gh. S.

Un viol care putea să nu se intîmpleLa Poliţia municipiului

C luj s-a reclamat, recent,. un viol. Partea vătămată, M.A., este elevă în clasa a IX-a şi are 14 ani ş i' ju mătate. Minora a sesizat. Poliţia că după manifestaţia din 23 ianuarie a fost victima unui viol comis de15 băieţi între 16— 19 ani. P înă ieri dimineaţă au fost depistaţi 7 dintre autorii violului. Deoarece ancheta se află in p lină desfăşurare,. nu vă putem oferi, deocamdată, o radiografie detaliată a acestui caz, cu .' mai m ulţi vinovaţi şi cu implicaţii m ai largi. Socotim însă că _este o datorie a noastră să subliniem cîteva îm prejurări care au favorizat acest act revoltător şi . care creează, în

continuare, un climat favorabil comiterii unor acte antisociale.

Dacă bine ne am intim , la manifestaţia elevilor din ziua de 23 ianuarie, printre revendicările participanţilor — elevi şi eleve d in clasele a VlII-a — a XH-a, în majoritate (după m ai multe informaţii, nu dintre ; cei premianţi sau cîştigători ai unor olimpiade), s-au cerut schimba-

,. rea conducerilor şcolilor, înlocuirea unor profesori, locuri de fum at în şcoli şi . . . efectuarea gratuită a întreruperilor * de sarcină pentru eleve.. . Nimic despre învăţătură, nim ic despre disciplină — atribute indispensabile ale unui în văţăm înt modem ,' eficient.

Chiar nu se poate face nimic?

Iată o întrebare care îşi aşteaptă răspunsul cuvenit. Despre ce este vorba? Se ştie, presa liberă şi-a m ăr it considerabil tirajele în ultim a perioadă. Explicaţia este simplă: audienţa crescînd in rîndul cetăţenilor. Oficiile de difuzare a presei sînt asaltate încă din primele ore ale zilei. Deocamdată însă 1 structurile organizatorice de difuzare au rămas aceleaşi. O- ficiul C luj 20, bunăoară, lucrează în condiţii aproape inumane. Personalul e- xistent nu mai face faţă

'solicitărilor mari impuse de specificul activităţii. De aceea, presa nu ajunge la timp în posesia cititorilor.' Ce ar trebui făcut? Un singur lucru: înfiinţarea unui nou sistem de difuzare a presei. Adică în loc de patru sectoare (cîte au existat pînă acum), să fie cinci sectoare. Nimic • m ai mult. De ce se tergiversea-: ză soluţionarea acestei probleme? Sînt, şi aşa, suficienţi tineri în căutare de lucru. Pe cind o rezolvare concretă? i oan GAVRA

Se pune, apoi, o întrebare: unde erau părinţii e- levilor care au manifestat atît în 22, cît şi în 23 ianuarie? -

Fără îndoială, învăţă- m întul nostru va trebui să cunoască profunde transformări. Numai că acestea trebuie gîndite cu temeinicie, cu seriozitate ş i.. . şcoala trebuie Să răm înă principalul m ijloc de instrucţie şi educaţiei

Ion RUS

La Dej: POLUAREA Şl DRAMATICELE El RECORDURIDeasupra De ju lu i pluteşte, .de ani de z i

le, un nor impregnat cu substanţe dintre cele mai otrăvitoare. D o a m n a Alexandrina

/Moldovan, medic primar la Dispensarul C.F.C.H., trim ite la data de 1 iunie 1989 o sesizare Centrului sanitar antiepidemic Dej, Consiliului municipal Dej, Spitalului municipal şi conducerii C.F.C.H., din care spicuim cîteva date: „Situaţia toxicologică pe platforma industrială Nord e critică datorită descărcărilor masive de substanţe toxice în bazinul aerian (hidrogen sulfurat, clor, sulfură de carbon, amoniac, bioxid de sulf etc.). De aici provin numeroasele stări de iritare a căilor respiratorii superioare (prin formarea de acid sulfuric iritant al C.R.S. datorită apariţiei de h idrogen sulfurat în meciiu umed). Se periclitează astfel starea de sănătate a oamenilor muncii din combinat şi a celor diri oraş (copii, tineri, femei, bătrîni cu suferinţe al aparatului-respirator şi ale sistem ului nervos).] Deşi se iau măsuri certe în interiorul combinatului, prin purtarea de măşti de protecţie de către fiecare muncitor (in caz de pericol putînd fi folosite), e- fiicenţa este scăzută la o concentrare. maximă de toxic. Considerăm necesar o ă- tenţionare asupra.unei iminente catastrofe ecologice,.datorată modificării ecosistemului local prin tăierea plopilor ce separau

, platforma de habitatele apropiate. A apărut posibilitatea poluării evidente, cu daune asupra vegetaţiei (din cauza ploilor a- cide), animalelor şi oamenilor. Astfel, am fost puşi în situaţia a numeroase intoxicaţii, impregnaţii în masă, intoxicaţii la copii şi chiar morţi, sub ite ... Observăm prezenţa smogului deasupra oraşului, care devine o permanenţă în ultimul timp. Seara sau noaptea nu se mai poate face aerisirea încăperilor din cauza aerului viciat. Am observat morţi subite la puietul de iepuri, păsări etc.“.

— Cum a fost prim ită sesizarea dum neavoastră? ■

— E limpede. Totuşi, unele măsuri s-au luat.

— Da. Înainte de sosirea'dictatorului în vizitele sale obişnuite, venea cineva de la Bucureşti pentru a ascunde efectele poluării. Şi pentru a nu periclita preţioasa-i sănătate.' Iar în urma unei explozii, cauzată de scurgeri de gaze, s-a luat măsura amintită, dc a purta măşti dc protecţie în interiorul combinatului.

— Dar în afara 'lui, co se întîmplă?— Evident, nimic. Ficcare se descurcă

pe cont propriu. Ceea ce e greu, e imposibil, cum te poţi „apăra de aer"? De aerul de care ai nevoie? Ideal ar fi ca fabricile care produc poluarea, In primul rînd de Celuloză chimică, de Sulfură de

Penlru sănătatea copiilor — opriţi poluarea Foto: Nicolae PETCU

carbon şi de Fibre artificiale (la caf%. se adaugă Protan-ul, de alături), să fie reprofilate. Din punct de vedere tehnic este un lucru posibil. Foarte trist este că ele au fost ridicate în apropierea oraşului, cînd distanţa pînă la cea mai apropiată localitate ar trebui să fie de cel puţin 20 km. Ş i să lie împînzită cu verdeaţă. Modificările proceselor tehnologice trebuie făcute de aşa manieră îneît să fie reduse efectele toxice asupra organismelor vii şi eliminarea deşeurilor toxice in bazinul aerian sub formă neutralizată. Este necesar, de asemenea, să fie refăcute plantaţiile de plopi, salcîmi şi soc, care produc, milioane de tone de oxigen şi diluează noxele prin asimilarea clorofiliană şi fotosinteză.

— Este adevărat că Dejul se află pe locul întîi pe ţară in .sinistrul clasament al poluării? -

— Nu chiar. Pe locul întîi este Copşa Mică, apoi vine Dejul şi pc trei — Turda.

— Există un sindrom Dej, aşa cum există unul Suceava7 i

— Exislă. Şi sîntem foarte trişti din a- ceastă cauză. Sperăm însă că'situaţia se va remedia cît de curînd. E greu să priveşti smogul ce pluteşte deasupra oraşului. Cu atit mai greu să respiri sub o asemenea cortină de substanţe nocive.' Iar dacă acum 6 aşa, închipuiţi-vă cum va fi cînd vqr funcţiona toate trei fabricile amintite.

Interviu realizat dc Vaier C IIIOREAN U

PAGINA 3 ADEVĂRUL - fN LIBERTATE

Din dragoste faţă de semeniAşa e omul. Sau, în orice

caz, aşa ar trebui să f ie .. Să se ajute ş i ' să-şi ajute semenul-în necaz. C înd furia oarbă a n im icirii cu orice preţ a tradiţiilor s-a abătut asupra ţării noastre , cînd s-a legiferat distrugerea satelor noastre, în străinătate s-a născut marele curent al solidarităţii. Acţiunea SATELE ROMANEŞTI, a însufleţit m ii şi m ii de bel-- gieni care. - fără să ştie,

. fără măcar să-i cunoască pe cei care urmau să fie ocrotiţi &u declanşat o a- devărată acţiune de solidarizare cu cei care trebuia să ia drumul pribegiei. .

Aşa s-a întîm plat şi cu cei din Neupre. Ţărani belgieni s-au pus pe treabă şi, cînd Revoluţia a permis, ei s-au îndreptat cu dragoste către cei care trebuiau a- jutaţi. în fruntea unei delegaţii de'5 persoane, domnul Laplanche Gilbert a-' condus spre .satul Popeşti două camioane cu ajutoa-- re. Alimente, rechizite şcolare pentru 1000 de elevi, haine pentru copii, medicamente de la inimoşii lo

cuitori a i satului Neupre şi Crucea Roşie din Liege.

Trebuie să vă spunem că oaspeţii, care s-au cazat cu . toţii In Popeşti, au rămas dezolaţi d e , condiţiile în care trăiesc prietenii lor români, de mizeria din şcoala d in Bariu. Nu, aşa nu se poate, şi-au spus, şi au luat pe cont propriu acţiunea de a invita copiii de aici să petreacă o parte din tim pul lor liber în Belgia. Mai m u lt Grupuri de ţărani din Popeşti vor pleca la Neupre, după cum şi cei de acolo vor veni pe aceste meleaguri de o rară frumuseţe, dar de o sărăcie lucie. Prietenia se va cimenta iar experienţa se va îmbogăţi de ambele părţi.

Frumos, şi-au prim it şi popeştenii oaspeţii. Le-au înlesnit vizite în .cele mai diverse -locuri din comuna Baciu, le-au oferit programe artistice, le-au dăruit frumoase obiecte de artizanat. Şi, din cînd în cînd, au ciocnit un pahar din cea ţuică colbuită semn de dragoste şi prietenie. Că ospitalitate ca la noi, poţi căuta cu. luminarea!

R .V .

Agricultura o fac... autenticii agriculturi!

COMITETUL DE IN IŢ IAT IVA

anunţă şedinţa de constituire a Sindicatului liber al asistenţilor medicali în ziua de duminică, 28 ianuarie 1990, ora 11, în amfiteatrul C linicii Medicale II.

Sînt invitaţi să participe asistenţii medicali — absolvenţi ai şcolii tehnice sanitare postliccale, toate specialităţile — din toate unităţile sanitare rurale, orăşeneşti şi clinici universitare, din judeţul Cluj.

V Comitetul de iniţiativă

Agricultura — s-a mai spus — se află la răspîntie de drumuri. Este momentul ca toţi cei care lucrează tn acest domeniu să-şi u- nească forţele pentru redresarea acestui sector mereu vitregit. Se constată însă că micile ambiţii pun piedici „carului mare“ al agriculturii judeţului. Despre ce este vorba? . ■

In ideea găsirii unor soluţii pentru ieşirea din im pas, specialiştii din agricultura judeţului: ingineri agronomi, ingineri zooteh- nişti, medici veterinari, in gineri horticultori, ingineri mecanici, economişti, ju rişti, precum şi tehnicieni, alte. categorii de lucrători, s-au reunit, în mai multe rînduri, pentru a-şi decide viitorul. Din păcate, colaborarea ' reprezentanţilor consiliului judeţean al F.S.N. cu agricultorii judeţului s-a dovedit cu totul nesatisfăcătoare. Notăm din stenograma adunării din 23 ianuarie 1990: „Participă circa 600 ^persoane specialişti din agricultură, invitaţi a i tuturor organelor agricole , judeţene, ai organelor din industria a limentară şi alte instituţii care au relaţii economice şi de producţie cu D.G.A. I.A., ziarişti, reporteri de la R.T.V, De asemenea, -au fost invitaţi prin telex şi telegramă reprezentanţi ai Consiliului judeţean al F.S.N., - ai Comisiei pentru

agricultură. Şedinţa a fost convocată pentru ora 12 dar, intrucît nu. s-a pre-

- zentat nimeni de Ia Consiliu l judeţean al F.S.N. s-a m ai aşteptat 20—25 m inute.

Prin telefon s-a comunicat din partea Consiliului judeţean al F.S.N. că o parte dintre membrii săi au problemă importante la sediu, alţii, se pare „reprezentanţii" - agriculturii, rezolvă probleme stringente la . . . Beliş! Că întîl- nirea cu aproape 700 de reprezentanţi autentici ai agriculturii nu a fost considerată drept o problemă importantă, rămîne o enigmă greu de pătruns... Ce este Insă cert, este că cei aproape 700 de agricultori nu-i recunosc drept reprezentanţi ai lor pe cei care au fost num iţi în comisia pentru agricultură de. către o persoană sau alta, cu influenţă şi putere la un ftiomeni dat, şi-şi vor - în Consiliul judeţean al F.S.N. autenticii lor reprezentanţi. Cer oare prea mult?

Emil LUCA

* PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TURDA} p .

Prim ar — Augustin Baco ţiu, inginer Brigada complexă II. C.M. Turda.

V iccprimar — Valentin Kun, inginer, complex C.F.R. Turda.

Secretar — Ioan Corcheş, jurist, şef sector administraţie de stat. Primăria Turda.; Membri: Samoilă Pascu, preşedintele cooperativei ...Po- taissa" Turda; Ioan Motioc, director adjunct I.G&M.A.- A.P. Turda; dr. Ioan Costin, directorul Spitalului Tur- • da; Georgeta Felezeu, economistă, şefa circumscripţiei financiare a municipiului Turda.

CONSILIU^ MUNICIPAL AL FRONTULUI

SALVĂRII NAŢIONALE

-Roagă întreprinderile, instituţiile şi asociaţiile de locatari care solicită ajutor material, inclusiv cele care au trimis deja cereri, să. ţină cont de următoarele recomandări' în vederea evitării neajunsurilor cu care ne-am confruntat p înă în . prezent:

1. Se va verifica situaţia materială a solicitantului de , o comisie d in cadrul întreprinderii (asociaţiei).

2. Se va verifica dacă solicitantul nu a beneficiat de ajutor p înă în prezent, sub mai multe forme (individual, soţul la o întreprindere, iar soţia la alta, prin şcoală, prin biserică etc.).

3. A jutorul se va solicita pentru persoanele cu situaţie materială deosebit de grea (copii mulţi, şcolari mici etc.).-

4. Situaţia cu ajutoarele necesare se va prezenta în trei exemplare. - . .

MODEL DE TABEL

Numele şiDomiciliul

Venitul mediu pe " o

b

prenumele membru de fam. a.A a > v t

Formulată individual sau colectiv, întrebarea înmă- nunchiază speranţe şi posibilităţi, prezentul şi perspectivele ." în reconstrucţia întregit vieţi socio-economice . şi spirituale. Pregnant, pentru economia C lujului, se conturează necesitatea evaluării juste, diagnosticarea potenţialului , uman şi tehnic de care dispune

..jsectorulJndustdal.în..vederea însănătoşirii activităţilor şi punerea acestora pe noi structuri. Operaţia de diagnosticare- a început şi la C.TJ.G. — unitate cu peste 8000 de oameni. — unde a fost alcătuit un colectiv pentru analizarea posibilităţilor de reorganizare şi rentabilizare. Constituit de aproape o săptă- mînă, colectivul, în care au fost cooptaţi ingineri, economişti, specialişti, cu şi fără funcţii de răspundere în secţii şi fabrici, abo^-

. dează deja o problematică diversă, complexă, pe 6

ÎNCOTRO?subcomisii, grupe de lucru: evaluarea potenţialului teh-. nic, o inventariere a stării mijloacelor de-producţip existente, tehnologia," organizarea şi calitatea producţiei, activitatea comercială, eficienţa economică, e- valuaren potenţialului liman, probleme sociale şi în fine, probleme de organizare, conducere şi informatică, relaţii- cu exteriorul. Discuţia cu inginerul Caius Comşa, şef al producţiei, coordonator al activităţii acestui colectiv de diagnosticare, deşi incitan- tă, nu poate să releve, în-, tr-un timp atît de scurt de la "constituire, căi şi modalităţi concrete. Este însă un început care oglindeşte că cei de Ia combinat îşi văd de lucru, s-au pus serios pe treabă şi, nu în u l tim ul rînd, că merită să

fie luaţi în considerare şi să se conteze pe competenţa personalului şi pe dorinţa acestuia de a pune C.U.G.-ul pe picioare. Că trebuie ori nu scindat pe fabrici este prematur să se afirme acum, înainte de a fi făcute evaluările, de a se face studii serioase de marketing *şi un ' consul-- ting, înainte de a se lua un contact şi cu;: reprezentanţi; ai unor firme străine pen-: tru stabilirea unor cooperări. Să nu uităm că unitatea clujeană şi-a crescut aproape singură cadrele, că există p aparatură şi o dotare tehnică care pot să trezească interesul unor parteneri de peste hotare pentru produsele fabricate, încă ’ o informaţie: C.U.G.- ul are o bună acoperire cu comenzi pentru o parte a anului, mai bună decît cea din anul trecut, pe aceeaşi vreme.

Carmen CRISTIAN

tn campionatul diviziei „A" Ia baschet feminin:

V ICTORIE CATEGORICA A CLUJENCELOR: 97— 66

Aducînd faţă în faţă echipele care au dominat copios actuala ediţie a campionatului de baschet feminin — „U“ C lu j — m ultiplă campioană a României, şi Sportul Studenţesc — campioana de toamnă a actualei ediţii, întîlnirea dintre cele două fruntaşe ale baschetului românesc a atras miercuri seara, în Sala sporturilor, multe m ii de iubitori ai baschetului, alte sute rfl- m înînd In faţa caselor de b ilete. . . închisei

Fără a se ridica la un nivel tehnic şi spectacular pe măsura pretenţiilor celor două combatante, meciul a fost totuşi, p lăcut, antrenant şi, spre marea satisfacţie a spectatorilor, la discreţia clujencelor. Iar dacă în prima repriză au mai existat şi unele momente de echilibru, unele zvîc- niri ale orgoliului bucureştencelor, în repriza a doua am fost martorii unei adevărate demonstraţii de baschet a clujencelor, în faţa unor adversare consolate.;. Puţin a lipsit ca elevele Iui Nicolae Martin şi Horia Pop să nu a t in g ă .. . suta! Şi totuşi, în final, antrenorul principal a l clujencelor, ne declara: „Nu pot fi m ulţum it pe deplin, echipa poate şi trebuie să.joace m ult mai bine“. Iar dacă avem în vedere noile deschideri şi în sport, în urma revoluţiei, sîntem de acord cu Nicolae Martin: baschetul clujean trebuie să fie competitiv cu „vîrfurile" baschetului - european şi mondial!

Coşgeterele întîln irii de miercuri: Si- mion şi Badiu el te 30 p„ Moroşan — 13, Ma- nasses — 10, Popa — 6, Enyedi — 4, Morar — 2. L. EM IL

yWtoy.-ţb-’-.-H#.'*

' J â M i î M U

MULŢUMIRELocuitorii din Aleea Muscel, cartierul

Anntole France, aduc mulţum iri Prim ăriei m unicip iului Gluj, sectorul de arhitectură şi sistematizare, care, în sfîrşit, a terminat, în ziua de 23 ianuarie, balustrada scărilor ce fac legătura cu strada A. Mureşanu,' uşurîndu-ne drumul spre oraş. încă o dată mulţum iri!

' Un grup dc cctăţcni

B R E V I A R C E T Ă Ţ E N E S C■ • Dorina Uifăleanu, do

m iciliată în C luj, strada A- gricultorilor nr. 22, ap. 2, este mamă a şase copii, dintre care cei mai mare, Korobian Gabriel, în vîrstă - de 18 ani, a fost împuşcat în picior, în 21 decembrie. Au prim it sprijin constînd în alimente şi îm brăcăm inte din partea Consiliului judeţean al FJS.N. Copilul a dat tatălui, din ceea ce a primit, un cojoc şi q geacă de catifea, pe care tatăl le-ă' jucat la jocuri de noroc la Moruzzi Dorin, in strada Samuel M icu nr. 3, unde se pare că există un' club particular de jocuri de noroc. Fără comentarii!

• O excepţie fericită în abundenţa de reclamaţii: cetăţeanul Nagy Ştefan a- duce mulţum iri vînzătoare- lor de la Unitatea 85 „A limentara" (din Cipariu) pentru profesionalismul şi solicitudinea constată faţă de cumpărători.

• In organizarea Gasei de cultură a studenţilor, cu sediul în Piaţa Păcii, şi a Asociaţiei muzicienilor maghiari din Cluj, în data de 27 ianuarie, la orele 16,40 şi 19,30, în sala mare a clădirii va avea loc un concert de jazz cu participarea unor grupuri locale şi din Budapesta. Taxa de intrare este voluntară, iar suma provenită. din concerte va intra în contul „Libertatea 1989“. '• ■.

• Locatarii blocului R 12 din strada Moldovean1! nr. 12, ne cer ajutorul pentru

a recupera fondurile de rulment care au fost gestionate de Ştefan Răcăşan, fostul , administrator. Acesta s-a mutat în data de 13 ianuarie a.c. lăsînd asociaţiei doar 1.200 lei. Sînt in pericol de a li se tăia cazul, apa caldă. Fostul administrator a dat actele şi cei 1.200 de lei unui prieten, Ioan Buţ. Cazul a fost semnalat la poliţie şi la consiliu. Pentru o mai mare operativitate (lucrurile trebuie lămurite rapid) ii inform ăm şi noi.

• Toţi antrenorii, instructorii sportivi, preşedinţii de asociaţii sportive şi cluburi, arbitri şi sportivi de pe ra-' za fostului C.J.E.F.S. C luj, sînt chemaţi, sîmbătă, 27 ianuarie a.c., ora 12, în sala mare a Casei de cultură a studenţilor, pentru a participa la şedinţa de constituire a noii forme de ccn- ducere.

• în data de 19 Ianuarie, Ioan Moldovan şi Vasile Lung, se aflau la restaurantul „Someş" din Mănăş- tur. în stare de ebrietate fiind, l-au bătut pe cetăţeanul Vasiî? Curteanu, l-au dezbrăcat şi i-au luat hainele. precum şi stima de 45 de lei, pe care acesta o a- vea asupra sa. I. Moldovan, tată a cinci copii nu este încadrat în muncă (s-a eliberat In 17 ianuarie de la „Gherla"), iar V. Lung este muncitor la I.P.L. C luj, cu antecedente penale. Aşadar, cu toate degetele noi, un ii lup i nu-şi pot schimba nicicum năravul.

• Sala de jocuri mecanice a Complexului „Napoca" a fost spartă,, sustrăgîndu- se 20.000 lei. Făptaşii au; fost prinşi. Vom reveni cu detalii.

• în noaptea de 11/12 ia nuarie ac. a fost spartă băcănia de pe strada Dra- goş Vodă d in Gherla. Âu fost furate bunuri în valoare de 1.000 lei. Poliţia d in

- Gherla ne-a inform at că tn ziua de 13 ianuarie autorul spargerii a fost identificat şi arestat. Se numeşte Gri- gore Mersiu, d in MintiUl Gherlii, satul Buneşti nr. 295, eliberat d in penitenciar la 9 ianuarie a.c. ■

• De la Poliţia m u n ic ipiului, evidenţa populaţiei, ne-au sosit precizări privitoare la program. Prim irile de acte se efectuează în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, vineri, între orele 8—13 şi 16—20. E liberările de acte se fac în a- celeaşi zile, între orele 14 şi 15. Sîmbăta şi dum inica nu se lucrează cu publicul.

Rubrică redactată de M. SANGEORZAN

CONTUL „LIBERTATEA 1989“• Locuitorii comunei Panticeu au depus In contul „Li

bertatea" suma d? 152.770 lei şi au predat 11,5 h l lapte • Parohia ortodoxă din I.una a predat, în acelaşi cont, suma de 13G.93G; parohia ortodoxă din Luncani şi Gligo- reşti a depus 33.825 lei, iar credincioşii de naţionalitate maghiara din Luncani au depus suma de 17.500 lei • La nivelul comunei Bonţida, solidaritatea tuturor locuitorilor şi participarea lor cu importante sume băneşti la completarea contului „Libertatea" este impresionantă. Iată un ităţile caro.au contribuit la acest cont: l.S .C I.P . — 176.060 lei, S.M.A. — 63.395 Ici, Biserica ortodoxă — 36.500 lei, C.A.P. — 3.500 lei, Dispensarul uman — 1.900' lei, Biserica reformată — 11.300 lei. Cetăţenii particulari din Bonţida au depus, tn total, la G.F.C., 5.600 lei, iar ţiganii din comună au depus, în acelaşi cont, 20.000 Ici. Din partea satelor aparţinătoare Coasta şi Răscruci s-au depus 15.000, respectiv 40 000 Iei. Astăzi a fost declanşată o acţiune de colectare a unor produse agroalimontare (cartofi, fasole, păsări) care vor fi donate Căm inulu i dc bătrîn i din C luj , •Locuitorii comunei Geanu Mare au depus în contul „Libertatea", pînă în *2 ianuarie a.c., suma de 256.513. lei şi au donat cantitatea de 1140 litri lapte de vacii • Pastorul K âdâr Gyozo nc-a anunţat că membrii comunităţii adventiste de ziua a şaptea din comuna Sic au depus' în contul „Libertatea" suma de 5U.000 b i .

CINE POATE DA RELAŢII?

în ziua de 1 ianuarie;

1990 a dispărut' de la do

m iciliul din Dej, Aleea O-

rizont nr. 10, bloc S 4, ap.

4, -minora Erdei Estera, în

virstă de 12 an i şi jum ă

tate. Este şatenă, ochi ver

zi, 1,40 m înălţime. Cine

poate da relaţii în legătură

cu ea este rugat să se adre*

seze părinţilor sau organe

lor de poliţie d in Dej.

PAGINA 4 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

mica

# Vind apartament 2 camere, ' îmbunătăţit, cu sau fără ■preluare tio rate, în comuna Daclu. • Informaţii telefon8-35-29, (2067)

• Cumpăr casă, preferabil singur ln curie, zonă liniştită.'Telefon 1-99-32, dupâ ora 16. (1570)'

■ • Vînd cas& cu -1 camcre. Str. Tirnavelor nr. 0, telefon4-05-07. (143!). • Vind apartament cu 3 camere,- cu preluări de rate, în M/iruşti,. str. Anina nr. 2, bloc G 16, ap. 9. Informaţii telefon4-95-73. (1590)

• v înd apartament două camere, confort I, pe s'.r. Ghe- orgheni, parter. Telefon 1-29-12. (1480)

• Vînd apartament 2 camere, cartierul Grigorescu - (parter) 'şi aparat (trusă) tun3, Telefon 4-35-11. (1530)

• Vînd maşină do , tricotat Veritas 360 cu car de rezervă şl sobă nouă de încălzit cu' petrol, cu . regulator Ungaria. Telefon ’ 6-58-83. (1539)

O Vînd calculator ZX spec- trum, aparat foto „Praktika:‘, super Tr„ Cumpăr aparat foto de calitate. Telefon 4-02-13, (1493)

0 Vînd „Drujbâ", Telefon T-02-10. (1545)-, • vînd apartament una ca- iperă, confort sporit, B-dul22 Decembrie 13—15.. Informaţii telefon 4-21-25, după ora ' 16. (1657) ’ "

• Vitid OUcit Club blco, tlOU i Telefon 4-20-03, (1508)

. - 0 Vind maşină tricotat 208 ochiuri '„Severcanca" Telefon3-35-05. (1967)

• Vînd videorecorder ,,NeC‘, fiou, şl casete înregistrate, la preţ convenabil. Telefon'

' 3-66-76. (1925)• Vind Skoda S 100, Tele--

ton 2-49-83. (1944). ♦ Vind, convenabil, apartament cu două camere în

, cartierul Mănăştur. Telsîon5-18-32. (1993) •• 0 Vînd- urgent apartament* camere, decomandate. Telefon . fi-OT-92. orele 18—î l .

' (1992)Cumpăr casă. cu grîdină

sau grădină făcu construcţie. Cedez înscriere Dacia 1300 din 1S83, ; Telefoane 1-53-24 şl5-0B-74, (1990)• 0 Vinci .apartament cu 3 ca-

. mere, dependinţe, urgent, A-dresa; losiX Demeter, str. Grigore Alexandrescu nr, 40, M.D 2, ap. 32. Informaţii zilnic între orele 16—18. (1998)

<$ Vind. videorecorder Alcai, nou ,' magnetofon ; „Kashtan", Telefon 8-15-96, orele 18-722. (2102)i 0 Vind televizor Tole-color.’ Informaţii zilnic la , tfiîefon3-07-00, (1872)i • Vînd. videorecorder .Yo- fco", magnetofon stereo pro- . feslonlst şl butelie de'aragaz. Telefon 1-03-45, . Intre orele 17—20. (1342)- .•V în d moto? nou „Tra-

bant“. Telefon 953/1-34-43.(2017) • :• ...........

PIERDERI .. 0 Ştefan ' Anlţan, . pierdut

carnet-' de student. î l declar : nai. (1478) : ■-: .\ 0 Gherasim Kulcsar, pierdut ! f ifa de calcul a. chiriei ' cii nr. 31369, eliberata . l.C.R.A.L, .O. declar nulă. (1589) . . . ■,

O Vasile Dăbîcan, ‘ pierdut contract de locuinţa eliberat ' de ICRA li Cluj, î l dcclar nul. (H79) ' f-,-,.; ♦ Tîtus Miclea1 pierdut a- 'doverinţă de ' reţinere a .bu- : nurilor nr. 213/B, soria 89113 ■ fllh 14. holembrie 1989, elibe- t ritft de vama Episcopia’ Bi- / ţiorulul, O declar nu lă . (3032) ‘ " 0 Pierdut - căţeluşă ,',Do- •; Berman", a tunt, urcclilla ne- t&late. Găsitorului recom- . pensa. Telefon 3-09-31, orele11-11. (138»

DIVERSE• Caut de închiriat casă cu

g răd in ă; vînd antena de sate lit completă; cumpăr cea- .- suri frumoase. Telefon 4-68-11. (2103)

4 Caut pentru închiriat a- partament 2 camero sau garsonieră în Ciparlu, Pata sau ahcorglienl. Telefon S-ei-M, - între orele 15—î l . (S0S3)

• întreprinderea de con* otrucţil, reparaţii şt administrare locatlvă Cluj, Bulevardu l 22 Decembrl» 1989. nr. 104, taiofon 1-13-71, in te r io r '17», anunts roluarca lucrărilor de construcţii şl amenajări dc .

monumente funerare ln cim itirele din raza municipiului Cluj. Aşteptăm comenzile dv. penlru anul 1990, la sediul, u- nităţll din' B-dul 22 Decembrie 1989, nr. 104. (1689)

0 cu liniere fn suflet a- nutijăm incctarea fulgtră- toare din viaţă a scumpei noastre mame, bunică şl străbunicii MARIAN MAIUA (Marişca) in virstă de 7t> ani, Inmormintarea 'v a a vea loc la data dc 2* Ianuarie 1990, orele 13, iii satul Pădyrenl la casa dc lunetei nr. 13. Soţul, copiii Lctiţia, Nelu, Cornel cu fa m illile.

• Cu sufletul zdrobit de durere anunţăm încetarea fulgerătoare d in viaţă Ia vîrstă dc 49 an i a celui ca re a fost RAL LUCKACS SANDOlt, C.T.C.-ist al U zinci mecanice Cluj. Funeraliile vor avea lac ln27 ianuarie 1990, ora 15 la cim itirul Mănăştur. Faml- m illa îndoliată.' Aniko şl Karolina. (2158)

A Colectivul clin ic ii Ob- strelică-Ginecologle I I Cluj este alături de colega şi colaboratoarea A hl Kardoş in aceste momente grele. (2042)

,9 Cu adincă durero a- nunţăm încetarea din v iaţă în ziua de 24 ianuarie 1990, după o lungă şl grea suferinţă a scumpei noastre bunici, soâcre, cuscre

ELENA' N1CULESCU RODICA, în virstă de 75 ani. îum orm întărea are loc sîmbătă, 37 ianuarie 1990, ora 15 din capela I a cim itiru lu i Central. Fam ilia în durerată; (2011)

* Cu inim ile-zdrobite de durere, ne despărţim de cel carc a fost soţ şi tată, iu

bitul nostru NICOLAE ŞERB AN, economist la „Avicola" Turda, decedat. ia ziua de 24 ianuarie 1990. Bunătatea sufletului cu care ne-a înconjurat precum şi sfaturile bune pe care n i le-a dat nu le vom uita niciodată. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească, înhumarea are loc sîmbătă, 27. ianuarie 1990, ora ÎS, dc la domiciliu. Fam ilia: Cornelia, SLrjona şi Nicu- şor, (2023)

0 li readucem pentru o clipă in amintirea celor ce i-au conscut şl respectat pe iubiţii noştri părinţi

IM S A PODOABA şi PAVEI. PODOABA, oameni deosebiţi, de la a căror moarte se împlinesc 33 şl, respectiv, 1 an. Pios omagiu de dragoste şl preţuire. Eugen şi Livia cu fam iliile. (1072) - , 1 .

A Momente de reculegere şl pioasă rugăciune l a : un an ' d in f veşnicia du rerii cauzată de trecerea prem aturi în eternitate a dragului şi regretatului nostru fiu şi frate OVIDIU ADRIAN CRISTEA, a cărui imagine va dăinui : de-â lungul anilor în amintirea noastră. Părinţii şl sora.(uoo) . - . ■ - j '

■ • Cu sufletele îndurerate ' anunţăm , că au trecut 4 an i;tr iş ti dc cind moartea nemiloasă nc-a despărţit de iub itu l nostru soţ şi tată .TAKAB ZOLTAN. CU a trăit l-am Iubit, cit vom trăi nu-I vom uita; Soţia şi copiii. (1138) - ■ .

# Aceeaşi . dragoste şl nrsfîrşite lacrim i şl Ia un an. de la dispariţia iubitu lu i meu soţ OVIDIU CltlSTEA. Mariana. (1415)..... * ■' '

■9 Nu o vom uita niciodată pe scumpa' noastră

soţie, m am ă şl bunică SUSANA. COJOCNEAN, la un an de Ia deces. Familia. (1579)

# Comemorăm, la 28 la- nuariţ, la biserica din str. Iloria, C săptămtnl dc la despărţirea de scumpul nostru tală, socru şl bunic VASILF, LAPUŞTE. Ange- la, Gavril, Ancuţa şi A- drlan. (1813)

. • G lndurile noastre p line dc tristeţe şi dor nc în torc mereu spre ziua în care, tn urmă cu 1D ani, au dispărut dragii noştri

IULIANA SUCIU şl PA VEL, soră ş l . cumnat. Dureroasă amintire. ■ Sora Maria şl fam ilia. (17«4)

UNIVERSITATEA. D IN CLUJ

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: o ADMINISTRATOR la căminul studenţesc de familişti nr. 14— complexul „Haşdeu“ ; sînt admişi candidaţi numai bărbaţi • ADMINISTRATOR la căminul studenţesc de fete nr. 5 — complexul „Haşdeu"; sînt admise candidate numai femei. _ Condiţii de studii şi stagiu conform legislaţiei'în vigoare. Dosarele de concurs se vor depune la compartimentul personal al Universităţii, data concursului urmînd a se stabili după apariţia anun- ţului în presa locală. (53)________ -____________ 1 ’

• Sub puterea unei nemărginite dureri, închinăm pioase gloduri de aducere aminte artistului plastic LUCIAN MATIŞ, care şl-a jertfit viaţa pentru revoluţie în ziua de 21 decembrie 1989. Parastasul de pomenire va avea loc ln28 ianuarie, la Catedrala Ortodoxă d in Piaţa Victoriei, ora 12,15. Familia Îndurerată. (1783) ______

• Au trecut şase lun i dc lacrim i şl durere în suflet şi un dor nestins dc cind scumpa noastră fiică, soră, mătuşă şl cumnată, cc. CAMELIA MUSTAŢA, a plecat dintre noi. Chipul e l blînd îl vom păstra veşnic viu- in amintirea noastră. Fam ilia îndurerată. (1642) . _____

>• Tristă este ziua dc 26 ianuarie, cind se îm p lineşte. un an de cînd scumpa noastră fiică ELVIBA

SALAJAN, născută Cătaiiă, ne-a părăsit tim puriu, pentru totdeauna, la numai .34 de ani, lăsind in inim ile noastre un dor nestins, Mama, tata, bunica şi sora Sorina — Sn veci nemîngîiaţl. (1842)

9 Nici lacrimile, nici timpul şt nim ic din fru museţile lum ii nu vor putea şterge din sufletele noastre dureroasa zi de 26 ianuarie 1989, cînd moartea- nemiloasă ne-a despărţit de scumpa noastră soţie şi m am ă SA lA JA N MARIA ELVIlîA . Dum nezeu s-o odihnească. Soţul Vasile şi fiu l Sebăs- tian. (1888)

l Sincerc condoleanţe şl întreaga compasiune fam ilie i " dr. Iliana Dascăl pentru pierderea mamei dragi. Colectivul medical al Policlinicii nr. 3, Băile „1 Mal-*. (1971)

> Dragă Crina, sintem alături de line in marea durere pricinuită de ince- tarca din viaţă a mamei dragi. Odihneaşcă-se in pace! fam ilia Boian.(1878) • '

i* Cu adîncă durere In suflet nc luăm rămas bun de la draga noastră prietenă EVA, a căţel am intire o vom păstră veşnic în sufletele noastre. Jnd ith , Adriana, Ildilco. (1882) >

• Sîntem alături de colega noastră dr. Doina

Stănescu in marea durere pricinuită V de moartea fl- cei salei Colectivul Policlinicii : şi dispensarele C.F.B.. (1943) •' •

• Sintem alături de colegul nostru Aurel Negru în marca durere pricinuită de pierderea fiu lui drag. Colegii din baza T.C. Ind. Somcşcni. (1883) _ ~ ■

, • Sintem alături .dc colegul nostru Vasile

Nicoară î n ' niarea durere pricinuită*, de moartea tatălui - drag. Sinccre condoleanţe.1 Colegii din cadrul I.A.P,U.P.O.A. Cluj. (2053)

' # Sintem alături de co-< lega noas trăa iin erva '. Fizeşim in marea durere pric inuită* de - pierderea tragică a mamei. Sincere condoleanţe', familiei. Colectivul dispensarului F lora. (2057) ' -

• Cutremuraţi, suferim a lături de fam ilia colonel dr. Ştefan Stănescu. Ildl- ko şl Ioncscu Tudor.(1994) - - _______ _

• Pios şl îndurerat omagiu pentru colegul nostru PAL L. ŞANDOR, la tre- cerca sa prea timpurie în nefiinţă. Sinccre ■ condoleanţe fam ilie i Îndoliate. Colegii do U Uzina mecanică. (2058)

• Pios omagiu şl veşnică am intire prietenei noastre SIMONA. Slncero condoleanţe fam iliei îndoliate. Carmen, M ihai, Hore», (1938)

& Sintem alături de colegul nostru Gavrlliţ

Moldovan în greaua suferinţă pe care o încearcă la pierderea tatălui său. Colegii de la catcdra T.C.M. (1935)

0 Sîntem alături de fam ilia Ionel Stoica în m arca durere pricinuită dc

moartea fratelui drag, GHEOUGIIE STOICA. S incere condoleanţe. Familia Ioan Teu că. (1928)

# Sintem alături de colega noastră Viorica

Moldovan, funcţionară " la biroul economic F.M.T. — C.U.G., în grelele clipe pricinuite dc pierderea tatălu i drag. Colegii din secţia 3. (1986)

0 Sinccre condoleanţe prietenului şl vecinului nostru Liviu Moiseş pentru pierderea mamei sale dragi. Familia Viorel Covaci şl Maria. (1886)

0 Sîntem alături de colega noastră Eva Ionescu in marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Colectivul proiectare I.P . E.G. Cluj. (1877)

0 Sincerc condoleanţe colegului nostru Iu liu

Turoş la decesul mamei dragi. Colectivul secţiei de radiologie, Spitalul C.F.R. Clu/. (2103) ■

0 Sintem alături de fostul nostru director ing. Alexandru G a lo ş 'in marea durere pricinuită de pierderea, soţiei dragi. Colectivul de proiectare I.E.E. L.I.F. Cluj. (2065)

» Sîntem alături de colega noastră Ana Maria Strimbu ; in marea durere pricinuită dc moartea tatălui drag. Colegii de serviciu de la Districtul E.A,— E.L.F. Apaliida. (1S68)

► Cu adîncă durere a- nunţâm încetarea din v ia ţă a dragului nostru fra

te, cumnat şi unchi TEODOR DREVE, in etate de 82 !ani. Inmormintarea are loc azi, 26 ianuarie, o- ra 13, de la capela nouă din cim itirul Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Nepoţii. (2023)

0 Sintem alături de fam ilia Stâne3cu, greu în cercată în marea pierdere pricinuită de moartea tra-

.g ică a scumpei fiice SIMONA, medic şl foslă sportivi a Clubului U n iversitatea. Sportivii şi antrenorii Clubului sportiv ,U“. (2019) .

0 S-a scurs un an de la moartea bunului nostru ILIE TRAIAN- FlNTÎNA, Col ce I-aţl iubit şl preţuit, gîndi- ţi-vă o clipă la tot ce v-a dăruit. în inimile noastre a rămas şi va răm îne viu. Fam ilia Îndurerată. (1531)

0 Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm că au trecut 6 săptăm îni de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată .şl bunls OCTAVIAN POP. din Cojocna.. Comemorarea va avea loc duminică, 28 ianuarie 1990, la biserica d in Co-

; jocna: Familia îndoliată. (1782) 0 Azi, 26 Ianuarie, am aprins

. cea .'de-a. 5-a lum inare pe ; morm intul celui mal drag• , . soţ, tată, socru şl bunic

' BALACS ALEXANDRU (SANY). Nimic, niciodată, nu va stinge amintirea lu i din Inim ile noastre. Soţia Lenuţa, fiu l cu familia. (1300) :

0 U n pios şi îndurerat o- maglu colefici şl prietenei dr. SIMONA STĂNESCU şi condoleanţe familiei in marca durere . pricinuită de dispariţia , fulgerătoare a fiicei lor. M ihai Moiscseu. (2061)

# Sintem alături dq colega noastră Lena in marea tfure- re pricinuită de moartea m amei dragi, rcrsonalul TESA C.A.P. Someşcnl. (2069)

0 Sintem alături de colega noastră Aurelia Petrescu în durerea pricinuită do moartea t9talul drog. Colegii din Atelierul A 2, I.C.P.M.S.N, (2107)

FABRICA DE IPSOS „KA l'IU " AGIIIKEŞU, JUDEŢUL CLUJ, str. Fabricii nr. 2,81

• încadrează, prin transfer sau Oficiul de repartizare a forţei de muncă • 2 MECANICI A JU TO RI L.D.H. Salarizarea conform Legii nr. 12/1971 şi L eg ii'n r .'57/1974. In for-

. maţii la telefon, inter 113 şi 115 — B iroul P.I.R. (45)

AUTOBAZA 01 CAl ATORI CLUJ

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă• 4 MECANICI AUTO, R e la ţ ii, suplimentare la sediul autobazei din str. Gîmpina nr. 53—55, telefon 4-14-10, interior 119. (38) '

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA"

execuţii, prin secţia Electronică industrială, următoarele lucrări: « reparat şi întreţinut antene colective la blocuri, pe bază de contract- • confecţionat şi montat interfoane la blocuri cu închidere automată la uşi « montat sistem de alarmă la locuinţo şi maşini. (33)

: ATELIERUL DE PROIECTARE A L COOPERATIVEI „CONSTRUCTORUL ‘ CLUJ

str. Petofi nr. 7, telefon l-GG-06 ’ =

execută lucrări de proiectare rapid, de calitate şi convenabil ca preţ:

— la particulari, în mediul urban şi rural: construc-■ ţii de locuinţe, ateliere, garaje, parcări, anexe gospodăreşti de orice fel, împrejmuiri, extinderi, reparaţii, instalaţii apă-canal, electrice, gaze, înscrieri în C.F., vînzări-

. cumpărări, transcrieri, legalizări, împărţiri, pe apartamente, întabulări, planuri topo, expertize gcptehnice, decoraţii şi amenajări interioare şi alte prestări;

— la u n ită ţ i, de stat şi cooperatiste: proiecte pentru construcţii noi, reparaţii, modernizări, reamenajfiri, extinderi, reorganizări incinte flux tehnologic,; amenajări interioare decoraţiuni, mobilier, reclame., stradale, firme, releve şi expertize; • . .. .

— proiecte pentru drumuri, poduri, amenajări platforme de acces şi terasamente; :, — proiecte pentru utilităţi şi instalaţii apă-canal, e-

lectrice, gaze şi reparaţii-modernizăi-i ale acestora;— bilariţuri energetice şi termice şi ştiidii .de soluţii

pentru optimizarea consumurilor, energetice;— studii de teren topograficei geotehnice şi hidrologice

şi de transport; '", — proiecte pentru unităţi agricole de' stat şi :cooperâ- tiste; ’ " / ' -. .’ .'■

, t— proiecte pentru instituţiile de cult, construcţii noi, extinderi, modernizări, reparaţii, restaurări etc.

Cooperativa „Constructorul", prin şantierele sale, asigură şi executarea acestor lucrări în judeţu l'C lu j. (23)-

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE COSMETICE ■„FARMEC" D IN CLUJ , r./-

str. H. Barbussc nr, IC, telefon 3-2Q-GG

încadrează, prin transfer s^u repartiţie D.P.M.O.S.: • ELECTRONIŞTI • FORJOR. Condiţii de încadrare şi salarizare conform legislaţiei în vigoare. Informaţii suplimentare se pot obţine la biroul P.T.R. al întreprinderii, telefon interior 180. (54)

FABRICA DE M AŞIN I DE RECTIFICAT CLUJ B-dul Muncit nr. 14 ^

încadrează, urgent: • SEF B IROU P.I.R. • SEF BIROU PLAN-DEZVOLTARE « SEF B IROU ORGANIZARE • SEF SECŢIE SCULĂRIE • ŞEF ATELIER ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII • M A IŞTRII pentru următoarele activităţi: « prelucrări mecanico— 3 > întreţinere — parte mecanică (lăcătuşi) — 2 • prelucrare prin aşchicre — 1• cleeirotelmic — I • montaj general (lăcătuşi) — 3. încadrarea se facc conform Legii 57/1974 şi Legii 12/1971. înscrieri la concurs pînă la data de 8 februarie 1990, iar concursul va avea loc în data de 10 februarie 1990, la sediul unităţii. Informaţii suplimentare la biroul P.I.R., telefon 5-25-25, interior 183. (51) ‘ ■

ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT, SUCURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ

angajează: • GESTIONARI şi V INZATORI VOLANŢI,bărbaţi şi femei, pentru vînzarea lozului. In plic (pe. stradă, în localuri şi marile magazine), cu contract de muncă pe durată nedeterminată. De asemenea,’ în conformitate cu prevederile Decretului 101/25 martie 1980, art. 10, aliniatul 2, angajează: • pensionari, retribuiţi pe bază de tarif, fără să afecteze pensia lunară. Cei interesaţi se vor adresa: în Cluj, la sediul sucursalei judeţene, str. Dr. Petru Groza nr. 16, telefon 1-25-96.« în Turda, la agenţia Loto-pronosport, str. Republici n r , . 27, telefon 1-24-10 « în C impia Turzii, la agenţia Loto-pronosport, str. 6 Martie nr. 3, telefon 6-82-GO «.. în Dej, la agenţia Loto-pronosport, Piaţa Bobîlna-nr. 14, telefon 1-29-40• în Gherla, la agenţia Loto-pronosport, Piaţa Libertăţii nr. 1, telefon 4-10-26. (41)

ÎNTREPRINDEREA' DE 'INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI CLUJ

face un călduros apel la toţi furnizorii de lapte, materie primă, pentru a livra unităţii noastre toate cantităţile disponibile. Numai astfel se poate asigura aprovizionarea corespunzătoare cu lapte şi produse din lapte a spir talelor, creşelor, grădiniţelor şi populaţiei judeţului. Pentru perioada lunii ianuarie, asigurăm deţinătorilor dc a- nimale care livrează lapte, cantitatea de 300 g tărlţe/litru lapte şi anunţăm că sînt în curs de stabilire, la nivelul organelor centrale, modificări importante despreţ pentru achiziţii şi acordare de furaje. Solicităm pe această cale ca toate cantităţile de lapte furnizate să corespundă calitativ, falsificările nu ne pot ajuta cil nimic. (55)

FATtKICA DE M AŞIN I DE RECTIFICAT CLU JB-dul Muncii nr. 14

încadrează, prin concurs • CONTABIL ŞEF. încadrarea se face conform Legii 57/1974 şi Legii 12/1971. Soncursul va avea loc în data de 12 februarie 1990, la sediul uni- tăţii. (57) '

Re(!ac|lai Cluj, str. Napoca nr, lt. Telefon 1-Ci-ld; telefoane Interioare: secretariat — 225} sccţia cuHumlÂ — K7 şlz2i; problcmo sociale şt.economice — 227, 226, 228; administraţia ~ 234;, tlposrafia — 153,825. Mica* publicitate »e primeşticlinic, loir» are!» 10—î*, num»}, Is fldmln!i!Mjl«, «Irada Napoca nr. lt, parter.

tTlparu) executat la I f i l C luj. Tirajul 72.055.

40.100

întreprinderea poligrafică

Domnilor, de ce pretindetilucruri care nu vă...

Documents

Transcript of Domnilor, de ce pretindetilucruri care nu vă...