7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 1/10

Hotararea judecatoreasca 1. Ce trebuie să ti i despre o hotărâreș ț

 judecătorescă?În limbaj comun, prin hotărâre judecătorească seîn elegeț  actul final al judecă ii i reprezintă actul deț ș  dispozi ie al instan ei de judecată cu priire laț ț

 preten iile deduse judecă ii.ț ț

 !ăsurile dispuse de către instan a de judecată înț

cursul judecă ii se dispun totț  prin hotărâri.  Hotărârile prin care instan ele de judecatăț

solu ionează cauza atunci când aceasta se judecă înț   primă instan ă, adică pentru prima oară, seț

numesc sentin e. Cele prin care se solu ioneazăț ț

apelul i recursul se numescș  decizii."oate celelalte hotărâri pronun ate de instan ă înț ț

cursul judecă ii pse numescț  încheieri.Hotărârile care se pronun ă pe parcursul judecăriiț

cauzei se mai numesc încheieri premergătoare sauîncheieri de edin ă.ș ț   În principiu, judecătorii nusunt lega i prin aceste încheieri, adică pot reeniț

asupra măsurilor dispuse anterior. #semeneaîncheieri se numesc preparatorii, adică pregătescdarea hotărârii, iar din cuprinsul lor nu se poateanticipa solu ia.ț

$nstan ele pot pronun a i încheieri cu priire laț ț ș

care nu mai pot reeni, denumiteîncheieri interlocutorii. #semenea încheieri, fără a

hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.%rice dispozi ie luată de instan ă prin încheierileț ț

 premergătoare a fi motiată.Împotria încheierilor premergătoare nu se poateface apel decât odată cu fondul, în afară de cazul încare prin ele s&a întrerupt cursul judecă ii.ț

 '. Cum se adoptă o hotărâre judecătorească? Ceînseamnă pronun area hotărârii?ț

 (upă rezolarea e)cep iilor, administrareaț

 probelor i după ce păr ile i&au spus cuântulș ț ș

asupra fondului cauzei, dacă instan a se considerăț

lămurită, pre edintele completului de judecată aș

declara dezbaterile închise, iar judecătorii or delibera în ederea pronun ăriiț

hotărârii.  (acă instan a nu poate hotărî deț

îndată, pronun area se poate amânaț  pentru untermen care nu a putea fi mai mare de * zile iș

care a fi anun at de pre edintele completului deț ș

 judecată, respecti a fi men ionat în condicaț

edin ei de judecată.ș ț  Hotărârea trebuie să reflecte opinia majorită iiț

 judecătorilor care formează completul de judecată.+ezultatul deliberării se consemnează într&o minută, care a fi scrisă pe cererea de chemare în

 judecată, pe cererea de apel sau de recurs ori peultima încheiere.În situa ia în care această majoritate legală nu seț

 poate întruni de e)emplu, în cazul completelorformate din doi judecători, când fiecare judecătorare altă opinie-, pricina se a judeca în complet dediergen ă, în aceea i zi sau în cel mult zile.ț ș

"ermenul /pronun are0 are atât sensul de adoptareța hotărârii, ca urmare a deliberării, dar i de citire aș  acesteia în sala de edin ă, în ederea aducerii saleș ț

la cuno tin a păr ilor.ș ț ț

În practică, uneori deliberarea asupra cauzelor sefinalizează la ore târzii, astfel încât, la citireasolu iilor pronun ate păr ile lipsesc din sala deț ț ț

edin ă, luând la cuno tin ă despre con inutulș ț ș ț ț

acestora din condica edin ei de judecată laș ț

sericiul arhiă al instan ei.ț

egea preede că hotărârea se pronun ățîntotdeauna în edin ă publică.ș ț

 2. Ce trebuie să cuprindă o hotărâre

 judecătorească ?

Hotărârea trebuie să fie întocmită în formă scrisă iș  se compune din trei păr i3ț

4 practicaua54 considerentele motiarea-54 dispozitiul.a- 6racticaua este partea introductiă a hotărârii iș

cuprinde31. indicarea instan ei care a pronun at hotărâreaț ț

i numele judecătorilor care au luat parte laș

 judecată5'. numele păr ilor, calitatea în care s&au judecat,ț

numele mandatarilor sau reprezentan ilor legali iț ș

al aoca ilor5ț

2. obiectul cererii i sus inerile în prescurtare aleș ț

 păr ilor, cu arătarea doezilor5ț

7. concluziile procurorului, dacă este cazul.  b- Considerentele sau motiarea trebuie săcuprindă motiele de fapt i de dreptș  care au formatconingerea instan ei, precum i cele pentru care s&ț ș

au înlăturat cererile păr ilor. #ceasta reprezintăț

 partea cea mai e)tinsă a unei hotărâri i înș

cuprinsul său instan a a arăta fiecare capăt deț

cerere, apărările păr ilor, probele care au fostț

administrate, motiele pentru care unele dintreacestea au fost re inute iar altele au fost înlăturate,ț

e)cep iile inocate de păr i sau de către instan a deț ț ț

 judecată, din oficiu i modul în care au fostș

solu ionate, te)teleț   de lege pe care le&a aplicat lasitua ia de fapt stabilită. !otiarea trebuie să fieț

clară, e)actă i necontradictorie.ș  c- (ispozitiul este ultima parte a hotărâriiiș  cuprinde solu ia propriu&zisăț  pronun ată de cătreț

instan a de judecată cu prilejul deliberării, fiind oț

reproducere a minutei.  În cuprinsul dispozitiului trebuie să seregăsească modul de solu ionare a fiecărui capăt deț  cerere, a e)cep iilor, dacă este cazul, men ionareaț ț

 păr ii sau păr ilor obligate să suporte cheltuielile deț ț   judecată, calea de atac i termenul în care se poateș

e)ercita, men iunea că pronun area s&a făcut înț ț

edin ă publică, precum i semnăturileș ț ș

 judecătorilor i grefierului.ș

 7. Cheltuielile de judecată

& cuprind ta)ele judiciare de timbru, timbrul judiciar, onorariile aoca ilor i e)per ilor,ț ș ț

cheltuielile pentru deplasarea păr ilor i martorilorț ș

la instan ă, cheltuielile făcute pentru administrareaț

 probelor, sumele plătite pentru deplasarea instan eiț

cu ocazia cercetării locale, salariul cuenit păr ilorț

sau martorilor pentru ziua când s&au deplasat lainstan ă i pe care nu l&au încasat de la locul lor deț ș

muncă, precum i orice alte cheltuieli pe careș

 partea care a câ tigat procesul, a doedi că le&aș

făcut.8a fi obligată să suporte cheltuielile de

 judecată partea care a căzut în preten ii, adicăț

 partea care a pierdut procesul. "emeiul obliga ieiț

de restituire a cheltuielilor de judecată îl reprezintăculpa procesuală.

Cheltuielile de judecată nu se acordă din oficiu, cinumai la cerere, astfel că dacă a i câ tigat procesulț ș

i a i efectuat cheltuieli, trebuie să le solicita i.ș ț ț

Înainte de închiderea dezbaterilor, instan a trebuieț

să pună în edere păr ilor dreptul pe care îl au de aț

cere cheltuieli de judecată.În situa ia în care nu a i cerut acordareaț ț

chletuielilor de judecată ori, de i le&a i cerut,ș ț

instan a a omis să se pronun e asupra solicitării, leț ț

 pute i cere pe calea unei ac iuni separate, în termenț ț  de 2 ani de la rămânerea definitiă a hotărârii princare i s&a dat câ tig de cauză.ș

(acă preten iile fiecărei păr i au fost încuiin ateț ț ț

numai în parte, instan a poateț

face compensarea lor.

Când e)istă mai mul i reclaman i sau mai mul iț ț ț

 pârâ i, ei or fi obliga i să plătească cheltuielile deț ț

 judecată în mod egal, propor ional sau solidar,ț

 potriit cu interesul ce are fiecare sau după felulraportului de drept dintre ei.În cuprinsul dispozitiului instan a poate săț

 preadă i unș  termen de gra ie.ț

"ermenul de gra ie reprezintă amânarea sauț

e alonarea pe care judecătorul o acordă debitoruluiș

 pentru e)ecutarea hotărârii. #cordarea acestuitermen trebuie solicitată de debitor, instan ațneputând să ia această măsură din oficiu.  În materie comercială, judecătorul nu poateacorda termen de gra ie.ț

 . În ce termen se redactează hotărârea ?Hotărârea se redactează de către unul din

 judecătorii care au pronun at&o, în cazulț

completelor formate din mai mul i judecători,ț

desemnat de către pre edintele completului, sau deș

către judecătorul unic, în cauzele care sesolu ionează de un singur judecător, după caz, înț

termen de cel mult 29 de zile de la pronun are.ț  (acă hotărârea a fost dată cu opinie

majoritară, opinia judecătorilor răma i înș

minoritate opinia separată- a fi redactatăîn acela iș   timp cu hotărârea.

 :. În câte e)emplare se întocme te o hotărâreș

 judecătorească ? 

Hotărârea se întocme te în două e)emplareș

originale, din care unul se ata ează la dosarulș

cauzei, iar celălalt se depune la dosarul mapa- dehotărâri a instan ei.ț  

*. Comunicarea hotărârii.Hotărârea se a comunica păr ilor, în copie, dupăț

redactarea motiării de către judecător, în cazul încare legea preede că această comunicare estenecesară pentru curgerea termenului de e)ercitare aapelului sau recursului. ;. Ce este o hotărâre par ialăț  ?

În situa ia în care persoana pe care a i chemat&o înț ț

 judecată, adică pârâtul, recunoa te o parte dinș

 preten ii, instan a, la cererea dumneaoastră, poateț ț

da o hotărâre par ială, în măsura recunoa terii.ț ș

Hotărârea se a da fără drept de apel, împotria sa putând fi e)ercitat recurs. <. Ce este o tranzac ieț  ?(acă a i ajuns la un acord cu partea adersă i a iț ș ț

concretizat acest acord în cuprinsul unui înscris, pute i oricând să solicita i pronun area unei hotărâriț ț ț  care să ă consfin ească înoiala la care a i ajuns,ț ț

adică să ia act de tranzac ia încheiată.ț

Înoiala dumneaoastră a alcătui dispozitiulhotărârii.Hotărârea se dă fără drept de apel, putând fi atacată

doar cu recurs.=)ecu>ia remelnică.(upă înzestrarea hotărârilor cu efect e)ecutoriu,acesta se împart în3a- hotărâri cu e)ecutareremelnică sau proizorie5b- hotărâri cu e)ecutarecondi>ionată de caracterul definiti.6entru ra>iunicare >in de natura hotărârii, de securitate socială,demorală publică, legea preede posibilitatea cainstan>a să acorde e)ecutareproizorie, fi)ânde)pres cazurile în care hotărârea se bucură dee)ecutareproizorie iar, în unele materii, atribuiehotărârii, de regulă condi>ionat de osoma>ie, acestcaracter e)ecutoriu.=)ecu>ia proizorie

 judecătorească poate fi acordată în

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 2/10

hotărârilepriitoare la bunuri, motiat de3&oportunitatea acestei e)ecu>ii cumulată cutemeinicia ădită adreptului5& starea deinsolabilitate a debitorului sau de pericolul ăditdeîntârziere din paartea acestuia.=)ecutarea remelnică se acordă la cerere, prine)cep>ie de lacaaracterul scris al procedurii, legea

 permite ca ea să fie făcută i erbal îninstan>ă pânăla închiderea dezbaterilor. =a poate fi făcută i îninstan>a deapel.egea interzice acordarea e)ecutăriiremelnice, când este caz destrămutare idesfiin>are de edificii cu aezare fi)ă e).construc>ii, plantaa>ii,alte lucrări-. =ste, deasemenea, interzisă în caz de intabulare sau radiereîncartea funciaară.=)ecutarea remelnică poate fisuspendată de instan>a de apel, cusau fără cau>iunei chiar înainte de sosirea dosarului.Hotărâri e)ecutorii de drept.@unt e)ecutorii de drept, hotărârile prin care se dispune platasalariilor, a despăgubirilor pentru accidente de muncă, rente sau pensiialimentare, repara>iigrabnice, cele priind la punereAridicare de pece>i,facerede inentare, cele priitoare la posesie ihotărârile par>iale."ermenul de gra>ie6otriit art. '9' C. proc. c i., /judecătorul poate damotiat

untermen pentru e)ecutarea hotărârii0. +elati la acest termen, codul nu&lîngăduie pentru debitorul alecărui bunuri sunt deja urmărite de un altcreditor care este în stare de faliment sau care seaflă într&o stare de insolabilitatenotorie ori celcare s&a arătat neserios în garan>iile date e). le&amicorat orinu le&a mai constituit-.8. Îndreptarea, lămurirea i completareahotărârii

 judecătoreti.@unt acestea trei acte i opera>iuni procedurale prin care serealizează perfec>ionarea hotărârii prin interen>ii asupra te)tuluidispozitiului,care, pe de o parte, nu implică o rejudecare asupraa ceea ce s&a hotărât i, pe de altă parte, înseamnăo eitare a utilizării unor căi de atac ideci oîmbunătă>ire a economiei procesului. ămurireai completareahotărârii sunt opera>iuni inoate , în

mod inspirat, de %.B.. nr.12;A'999, elefiinddeferite până la aceasta unor alte proceduri.a- Îndreptarea hotărârii.#ceasta priete erori sau omisiuni cu priire laelemente care auscăpat judecătorilor, fără să fifăcut obiect de dezbatere, de e)aminare,dejudecată3 numele, calitatea păr>ilor, erori decalcul eidente. @unt i alte erorimateriale3domiciliul, sediul, elemente de identificare a unui

 bun disputat încauză.Ceea ce este esen>ial pentru ase proceda la această opera>iune esteca îndreptărilefăcute să nu poarte asupra unor chestiuni care aufăcut obiectde controersă sau care, îndreptate,ar altera solu>ia.#ceastă opera>iune se face lacerere sau din oficiu. $nstan>a seapronun>a prin încheiere, în camera de consiliu5 ci

tarea este facultatiă.Încheierea pronun>ată este atacabilă cu aceeai calede atac preăzută pentruhotărârea îndreptată.

 b- ămurirea hotărârii.=ste opera>iunea preăzută pentru ipoteza încare în>elesul,întinderea sau aplicarea dispozi>iilor

hotărârii reclamă lămuriri. =ste orba deo confuzie,de o neclaritate dispozi>iilor ei, de o calificareincompletă. #ceastăoperaiune mai poate fi făcutăi pentru înlăturarea unor dispozi>ii

 potrinice,#cestea sunt cele care nu se pot concilia.% atare opera>iune era deferită înaintede modificarea din '999 unuifel de contesta>ie lae)ecutare

 D contesta>ia la titlu.

"ermenul pentru lămurirea hotărârii este cel cerut pentru declarareaapelului sau a recursului, dupăcaz.Cererea a fi solu>ionată printr&o încheiere, în

 procedură de urgen>ă,dată în camera de consiliu,cui citarea păr>ilor.c- Completarea hotărârii.=ste opra>iunea preăzută pentru omisiuneainstan>ei de a sepronun>a asupra unui capăt de

cerere principal sau accesoriu, asupra uneicerericone)e sau incidentale.Cererea poate fi formulatăîn termenul de apel sau de recurs iar încazulhotărârilor date în fond după casarea cu re>inere, întermen de 1 zile dela pronun>are sunt acesteahotărârile instan>ei de recurs c)are rejudecăeafondul după casare-.@e au deci în ederehotărârile ireocabile.Cererea se solu>ionează de urgen>ă, cu citarea

 păr>ilor, instan>a însăpronun>ând de această datăo hotărâre.Eoul te)t a preăzut utilizarea acestei

 proceduri i pentru omisiuneade rezolarea acererilor martorilor, e)per>ilor, traducătorilor sau aaoca>ilor cu priire la drepturile lor.Calea de atac

 pentru această hotărâre este aceeai cu cea preăzutăpentru hotărârea completată.8$. =fectele hotărârii judecătoreti.+elati la numărul lor doctrina nu se e)primă

unitar, unele dintrepăreri opinând că unele efectesunt doar însuiri, calită>i alehotărâriijudecătoreti. !ajoritatea însă se oprete

la un inentar al efectelor hotărâriijudecătoreti,reunind următoarele31. =fectul dedezinestire.'. Calificarea hotărârii caact autentic.2. (eschiderea dreptului la o cale deatac.7. =fectul declarati în principiu.. =fectul

 priitor la prescrip>ia e)tinctiă.:. =fectule)ecutoriu.*. =fectul autorită>ii de lucru judecat.1. =fectul de dezinestire=ste enun>at de art. '; alin. 2 C. proc. ci. /(upă

 pronun>areahotărârii, nici un judecător nu poate reeni asupra părerii sale0. Într&oe)primare plastică,

 judecătorul care s&a pronun>at, încetează a mai fi judecător în acea cauză, pentru căsemel lata sententia jude), dessinit esse jude)

.#cest efect se pune în legătură i cu în>elesulno>iunii de greealămaterială.Fudecătorul sedezinestete în momentul în care se spune că s&aformat hotărârea, a deenit o realitate juridică Dscrierea dispozitiului îndosar, aducerea lui lacunotin>ă păr>ilor sau pronun>area, de regulă, înedin>ăpublică i consemnarea în registrul special.'. Calificarea hotărârii ca act autentic.% hotărâre judecătorească acoperă cel mai deplinîn>elesul no>iuniide act autentic, în sensul art. 11*1Cod ci.=ste în acelai timp actul autentic cel mairezistent, care se conserăcel mai bine. Bnele dinmen>iunile unei hotărâri judecătoreti aualoareacelor dintr&un act autentic, chiar dacăhotărârea este anulată sau desfiin>ată. Încazul uneihotărâri judecătoreti, o asemenea inalidare nu

 produce conersiaînscrisului autentic în înscrissub semnătură priată.2. (eschiderea dreptului la o cale de atac.=ste aceasta consecin>a regulii potriit căreia astăinici o hotărârede primă instan>ă nu este inatacabilă.=ste alabil i pentru hotărârile de apel,nu numai

 pentru cele de primăinstan>ă.#stăzi doar e)cep>ional i fără semnifica>ioe mai sunt hotărâripronun>ate în primă i ultimăinstan>ă, de regulă date în căi decontroljudecătoresc.7. =fectul declarati în principiuÎn principiu, hotărârea dispune asupra unei situa>ii

 juridice trecute, ofaptă praeterita5 ea reglementeazăadeărul din acea hotărâre, care radiază latimpul

istoric la care s&a produs faptul în judecată.#ceastanu trebuie în>eleasă ca o retroactiitate a legii.@unti hotărâri compozite3 au efecte declaratie,constitutie saucare n&au efect declarati.. =fectul priitor la prescrip>ia e)tinctiă=fectul intrerupti de prescrip>ie a cererii dechemare în judecată D art. 1: lit. b (ecret nr.1:*A1<; D fie este realizat dacă ac>iunea esteadmisă,fie este pierdut dacă ac>iunea este respinsă,dacă este anulată, dacă esteperimată ori dacă a fostretrasă.(rept consecin>ă, o a doua ac>iune armai fi eficientă dupăpronun>area hotărârii oridupă rămânerea ireocabilă a acesteia, dacătermenulde prescrip>ie nu s&a epuizat.(e la momentul la care hotărârea a rămasireocabilă i dacă estesusceptibilă de e)ecutare,începe să curgă o aaltă prescrip>ie, cea ae)ecutării.#acest termen nu curge de la data la carehotărârea rămâne e)ecutorie ci de ladata la carerămâne ireocabilă pentru că, în prezent, hotărârilelegate de caleade atac a apelului i hotărârile

 pronun>ate în apel au caractere)ecutoriu.$nstan>a de recurs poate însă, motiat, săsuspende e)ecutareahotărârii. #ceastă facultate ahotărârii de apel nu înseamnă însă i obliga>iapăr>iicare a câtigat de a fi actiă în e)ecutarea hotărârii.#ceastă obliga>ieapare după ce hotărârea a deenit

ireocabilă.:. =fectul e)ecutoriu al hotărârii judecătoreti.Hotărârea judecătorească este un act deautentificare juridică5 ea sedă în temeiul lui

 judiciumputerea de judecată a magistratului- i

 beneficiazădeimperiumputerea de a fi pusă în e)ecutare, sub garan>iaconstrângeriistatale- .(acă nu ar e)ista acest efect,hotărârea nu ar fi un act cu for>ăjuridică. #cestefect, alături de autoritatea de lucru judecat,reprezintă ra>iuneai motia>ia apelului la justi>ie.!omentul dobândirii efectului e)ecutoriu.+egula este că hotărârile pronun>ate în apel saulegate de calea deatac a apelului au efecte)ecutoriu de la data pronun>ării lor. Eu trebuie

însăconfundată hotărârea dată, pronun>ată în apel,cu hotărârea care se e)ecută.#ceasta din urmă esteaceea care antamează fondul. Hotărârea de apel îidăacesteia efectul e)ecutoriu, dar cea care see)ecută este cea dintâi.#ceastă distinc>ie permite i identificarea instan>eide e)ecutare.=ste posibil însă ca hotărârea de apelsă antameze fondul. $nstan>ade apel poate schimbaîn tot sau în parte hotărârea de fond, poate săadmităac>iunea doar în parte după ce fusese admisăintegral în această situa>ie.Hotărârea care see)ecută este hotărârea de apel însă instan>ade e)ecutare estetot prima instan>ă. $nstan>a de apelapare aici doar ca a doua instan>ă de fond.Euînseamnă însă că hotărârile tribunalului, care se

 pronun>ă în apel,în principal, nu or fi e)ecutate de

către această instan>ă. #cest lucru esteobligatoriucând tribunalul a fost prima instan>ă.*. =fectul autorită>ii de lucru judecat.=ste acesta efectul cel mai de pre> al unei hotărâri

 judecătoreti, esteefectul cel mai plin, cu cea maimare greutate i for>ă juridică.C. proc. ci., deiare o subdiiziune intitulată /=)cep>iideprocedură i e)ecutare de lucru judecat0 nudedică aceastuia decât un te)t& art.1::& potriit cucare /e)cep>ia puterii lucrului judecat se poateridica, de păr>isau de judecător, chiarînaintea instan>elor de recurs0.#cest efect estedesemnat prin adagiul/res judicata pro eritateprobateurAaccipitur0, care, într&o traducere liberă, înseamnă /lucrul

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 3/10

 judecateste adeăr pentru totdeauna0.(efini>ialegală D art. 1'91 C. ci. D /=ste lucru judecat,atunci cânda doua cerere în judecată are acestobiect, este întemeiată pe aceeai cauză ieste întreaceleai păr>i, făcute de ele i în contra lor înaceeai calitate0. C.ci.definete lucrul judecat lamateria proba>iunii obliga>iilor i a plă>ii întrucât elcalifică autoritatea de lucru judecat drepto prezum>ie legală, absolută,irefragabilă.#tribuirea

acestui efect hotărârii este finalul unui procesîndelungat.@e consideră că, în dreptul roman,efectul e)tincti al luilitis contestatioaconsacrat i prefigurat pentru prima dată acestefect. # fost un proces dematurizare, încheiat cu oop>iune dramatică, de o graitate deosebită

 pentrulegiuitor. #ceasta pentru că acest efect esterecunoscut în mod neutru oricăreihotărâri

 judecătoreti care antamează sau eocă fondul5 esteo recunoatereneutră pentru că el poate fi atribuit iunei hotărâri injuste, inechitabile, ipentru că, întemeiul lui, se refuză orice posibilitate deremediere, de repara>iea unei judecă>i nedrepte.(inaceastă perspectiă, nu este greit să se spună căautoritatea delucru judecat ca toate prezum>iilelegale, dealtfel- este o fic>iune de drept, oop>iune alegiuitorului pentru o situa>ie, pentru un

 principiu care dăregularitate, consisten>ă,stabilitate ordinii sociale, care alimentează ordineadedrept. Fusti>ia trebuie să dea o solu>ie, o hotărâre,menită să instituie /pacea0chiar i pentru acela careeste nemultumit.+elati la a)iologia ifunc>ionalitatea acestui efect, în concep>ialegii, eleste în egală măsură un mijloc de apărare, oe)cep>ie, un incident de odeosebită eficien>ă i unmijloc de doadă.@ub raport practic, efectul este înegală măsură negati e)tincti- ipoziti creator-.

 Eegati, pentru că acest efect stinge, lichidează unlitigiu,for>ează un diferend să îi asume pentrutotdeauna calificarea, dezlegarea,înfă>iarea pe carele&a dat&o hotărârea. @e neagă deci posibilitatea dea se relua

2.+edactarea hotararii se face de unul din

membrii completului de judecata, desemnatdepresedintele completului. a completul dediergenta opinia separata se consemneazaincontinuarea hotararii majoritare sauopinia separata se consemneaza pe un inscrisseparat."ermenul de redactare e de cel mult '9 dezile de la pronuntare cu precizarea ca naturaacestuitermen e de recomandare. @e redacteaza 'e)emplare originale si copii pentrucomunicaretuturor partilor. %rice modificare, stergere sauadaugare pe hotarare trebuiecontrasemnata de

 judecatorul care a facut&o7.Comunicarea hotararii e obligatorie candhotararea se ataca intr&un anumit termen delacomunicare. (aca atacul se e)ercita intr&untermen care curge de la pronuntare comunicareanu

mai e obligatorie. !odul in care se comunicahotararile e de * zile de la pronuntare, fiindo normade recomandare nu e obligatorie. @e obsera casunt ' norme de recomandare '9zile pentruredactare si * zile pentru comunicare-Clasificareahotararilor judecatoresti3a. Hotarari propriu zise3 finale ce solutioneazacomplet litigiulb. $ncheieri3 preparatorii si interlocutorii prin care sesolutioneaza partial raportul juridic litigioscucaracter preparatora. @entinte pronuntate de instantele de fond.

 (ecizii pronuntate de instantele de ataca. (efinitie nu mai pot fi atacate cu apel doar curecursb. 

 Eedefinitie pronuntate de prima instanta si pot fiatacate cu ambelea. +eocabile pot fi atacate cu recursb. $reocabile nu mai pot fi atacate prin cai de ataccomunea. $ntegrale solutioneaza intregul conflictb. 6artiale solutioneaza doar o parte din conflicta. Cu o singura condamnareb. Cu condamnari alternatie e) plata unor aloria. Constitutie de drepturi3 se creaza situatii juridicenoi efectele se aplica doar pt iitor spree)paternitateb. (eclaratie3 de drept comun, consfiintesc e)istenta

sau ine)istenta unor drepturi nascuteinaintea procesului, au efecte retroactiec. !i)te=fectele hotararii judecatoresti priescinstanta, partile si orice participanti la proces1. Hotararea pronuntata dezinesteste instanta'. (upa redactare si semnare hotararea capata forta

 probanta a actelor autentice2. Hotararile susceptibile de e)ecutare silita pot fiinestite cu formula e)ecutorie fiindtransformate intitlu e)ecutoriu7. 6ronuntarea hotararii declanseaza termenul de

 prescriptie al e)ecutarii.

 6uterea de lucru judecat sau autoritatea de lucru

 judecat 3 6uterea de lucru judecat e oprezumtielegala absoluta si fara concurenta prin care sestabileste adearul intr&un procespurtat intreanumite parti cu un anumit obiect juridic si cu oanumita cauza juridica cu osolutie pe fond, adearconsemnat intr&o hotarare judecatoreasca definitiasi ireocabila sicare nu poate fi infirmat intr&un

 proces ulterior purtat intre aceleasi partiaand aceasicalitate procesuala pentru acelasiobiect si pentru aceasi cauza, ultima hotararecontinandtot o solutie pe fond. #utoritatea de lucru

 judecat se raporteaza la o hotarare judecatoreascacea fost data pe fond. 8alenta, identitatea dintreautoritatea de lucru judecat si hotarare oreprezinta

dispozitiul hotararii. =)ista o autoritate de lucru judecat speciala a hotarariipenale in procesul ciilsi anume persoana inoatia acesteia si e)istentafaptei stabilite inhotararea penala sunt obligatorii siin procesul ciil.$ndreptarea hotararii@e refera la indreptarea unor greseli gramaticale,materiale care nu afecteaza fondul hotarariicare se

 pot rezola fie la cererea unei parti fie din oficiu deinstante. = orba de greseliinoluntare. (aca seconstata ca gresala e intemeiata se pronunta oincheiere prin care esesizata, daca se respinge seface prin hotarare.amurirea si completareadispozitiuluiamurirea intelesului, intinderii siaplicarii dispozitiului se poate cere pe caleechialenta caii deatac in acelasi termen 1 zile de

la comunicare atunci cand dispozitiul nu fi)eazaclar identitateaobiectului supus judecatii sielementele necesare e)ecutarii silitede e)3 nu sespune ce sa serestituie din imobilul ).Completareadispozitiului are ca scop o hotarare suplimentara

 prin care sa se solutioneze uncapat de cerereaccesoriu ce a fost omis de primahotarare.=)ecutarea proizorie a hotararii

 judecatoresti(e regula se e)ecutadefiniti hotararea transformata in titlu e)ecutor cue)ceptia unor cazuripreazute in lege in careurgenta si caracterul justificat sunt eidente siaceste cazuri se refera lahotarari in urmatoareledomenii3& 6lata salariilor& (espagubiri din accident de munca& +enta sau pensiile alimentare& +eparatiile urgente& 6unerea sau ridicarea& 6ricini priind posesia& 

Hotararile partiale a caror e)ecutare e acceptata prin recunoastere de catre parteadebitoare=)ecutarea proizorie poate fi suspendatala cererea partii de instanta atunci cand are caobiectbunuri si e)iste probe sau indicii in legaturacu temeinicia dreptului debitorului, stareadeinsolabilitate si primejdia din distrugeresau instrainare. @uspendarea acestei e)ecutari poateficonfirmata de instanta, sau infirmata cu plata uneicautiuni.În doctrină hotărârile judecătoreti sunt clasificatedupă arii criterii. a uneleclasificări se referă înmod e)pres sau implicit, chiar Codul de procedurăciilă.$nteresul abordării acestei probleme este nudoar de natură didactică, ci i practică,astfel că încele ce urmează ne om referi la cele maiimportante dintre ele.

a-@entin>e, decizii i încheieri=ste o primă clasificare pe care o face chiar art.' alin. 1- C. proc. ci.Criteriul distincti alacestei diiziuni este obiectul hotărârii.

 b- Hotărâri propriu zise i hotărâri proizoriiCriteriul acestei distinc>ii ne este oferit dedurata ac>iunii hotărârilor judecătoreti. Hotărârile propriu&zise se caracterizează prin aceeacă prin ele sesolu>ionează fondul dreptului i au, în

 principiu, o ac>iune nelimitată în timp.!areamajoritate a hotărârilor judecătoreti fac

 parte din această categorie.Hotărârile proizorii, astfel cum le sugerează idenumirea, au efecte limitateîn timp. =le au caobiect, de regulă, luarea unor măsuri numai pe

durata procesului.6rin urmare, solu>iile adoptate de judecător pot fi reocate sau modificate chiarîncursul judecă>ii5 la sfâritul procesului instan>a le

 poate men>ine, modifica saudesfiin>a în func>ie deîmprejurări. Chiar legea se referă la posibilitatealuării unor asemenea măsuri. #stfel, de pildă,

 potriit art. :12'instan>a poate lua, pe tot timpul procesului, prinordonan>ă preedin>ială, măsuri remelnice cu

 priire la încredin>areacopiilor minori, la obliga>iade între>inere, la aloca>ia pentru copiii i lafolosirealocuin>ei.c- Hotărâri definitie, hotărâri nedefinitie ihotărâri ireocabile

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 4/10

Criteriul distincti al acestei clasificări este puterealegală i for>a e)ecutorie ahotărârilor. 6e bazaacestui criteriu se poate stabili dacă o hotărâre

 judecătoreascăeste susceptibilă de apel saurecurs.(eterminarea cazurilor în care o hotărâreeste definitiă sau ireocabilăestefăcută în mod e)pres de lege. #stfel, potriit ar t. 2** alin. 1- C. proc. ci.următoarele categorii dehotărâri au un caracter definiti3& hotărârile date în

 primă instan>ă, potriit legii, fără drept de apel5& hotărârile date în primă instan>ă care nu au fostatacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacă

 judecata acestuia s&a perimat ori cererea de apel afost respinsăsau anulată5& hotărârile date în apel5&orice alte hotărâri care, potriit legii, nu mai pot fiatacate cu apel.În art. 2** alin. '- C. proc. ci. se

 precizează că sunt ireocabile următoarelecategoriide hotărâri3& hotărârile date în primă instan>ă, fărădrept de apel, nerecurate5& hotărârile date în primăinstan>ă, care nu au fost atacate cu apel5& hotărâriledate în apel, nerecurate5& hotărârile date în recurschiar dacă prin acestea s&a solu>ionat fondul

 pricinii5& orice alte hotărâri care, potriit legii, numai pot fi atacate cu recurs."oate hotărârile care

 pot fi atacate cu apel fac parte din categoriahotărârilor nedefinitie. #cestea se particularizeazăi prin faptul că ele nu pot fi aduse laîndeplinire pe

calea e)ecutării silite, cu e)cep>ia celor preăzutede art. '*;&'*< C. proc. ci.d- Hotărâri integrale i hotărâri par>iale(e data aceasta criteriul distincti al diiziuni hotărârilor îl reprezintă con>inutul lor . !area majoritate a hotărârilor judecătoreti au uncaracter integral,întrucât instan>a este obligată săstatueze asupra întregului litigiu, adică asupratuturor cererilor care i&au fost supuse spre solu>ionare. (ar, însăi legea permite i pronun>area înanumite cazuri a unei hotărâri par>iale. % asemeneahotărâre se poate pronun>a, potriit art. '*9 C.

 proc. ci., pe baza recunoaterii de către pârâta preten>iilor formulate de partea adersă.Hotărârea pronun>ată în aceste condi>iiestee)ecutorie, conform art. '*; pct. * C. proc. ci.Fudecata a continua în acest caz cu priire la

 preten>iile ce nu au format obiectul hotărârii par>iale.e- Hotărâri cu condamnare unică i hotărâri cucondamnare alternatiăCriteriul distincti al acestei clasificări îl reprezintămodul de condamnare aldebitorului. !area majoritate a hotărârilor judecătoreti fac parte din primacategorie. #ceasta deoarece creditorulurmărete cel mai adesea să ob>ină e)ecutareaînnatură a presta>iei la care este obligat debitorul său.6entru a eita însă consecin>eledefaorabile aledispari>iei în iitor a bunului creditorul poatesolicita i ob>ineocondamnare cu e)ecutare alternatiă. Hotărârile din această categorie secaracterizează prin aceea că

ele preăd o obliga>ie principală, cum este obliga>iadea preda un bun determinat i o obliga>ie secundară,cum este aceea de a plăticontraaloarea bunuluirespecti5 obliga>ia secundară se a e)ecuta numaiîn măsuraîn care nu mai este posibilă e)ecutareaobliga>iei principale.f- Hotărâri în constatare, hotărâri în realizarea dreptului i hotărâriconstitutie de drepturi#ceastă clasificare2:9 este o consecin>ă a împăr>irii tripartite a ac>iunilorciile înac>iuni în constatare, în realizare iconstitutie de drepturi. Cu alte cuinte,

 prinhotărârile care fac parte din categoriile enun>at

e se urmărete tocmai realizareascopului propusde reclamant.!area majoritate a hotărârilor

 judecătoreti fac parte din categoria hotărârilorînrealizarea dreptului. =le sunt analizate întotdeauna în opozi>ie cu hotărârile înconstatare.Hotărârile în constatare sunt acelea care au caobiect simpla declarare ae)isten>ei sau ine)isten>eiunui drept. =le sunt pronun>ate în urma unorac>iuni înconstatare pozitiă sau negatiă. +eamintim că îndoctrina noastră s&a arătat căac>iunile în constatarese mai numesc i ac>iuni în recunoatere sau înconfirmare. Bnii autori denumesc hotărârile princare se recunoate doar e)isten>a unui dreptcahotărâri declaratie sau ac>iuni pur declaratie  sentencias declaratias sau de meradeclaracion-. Înlegătură cu această categorie de hotărâri s&aobserat totui îndoctrină că până la un punct toatehotărârile judecătoreti Gcon>in o declara>ieasupradreptului ca antecedent logic al deciziei

 principale0. Într&adeăr, la rezultatul finalurmărit prin ac>iunile în realizare sau constitutie se poateajunge doar după ce sedeclară e)isten>acircumstan>elor ce determină condamnarea sauconstituirea uneisitua>ii juridice noi .+eamintim căîn trecut o bună parte a doctrinei nega categoriahotărârilor declaratie, cu motiarea că func>ia

tribunalelor nu este aceea de a facesimpledeclara>ii, ci de a rezola conflicte reale iefectie.Blterior această teză a fostabandonatăchiar de cei mai feren>i sus>inători.Hotărârile de condamnare sunt acelea care impune)ecutarea unei presta>ii dea da, a face sau de a nuface-. #ceste hotărâri sunt rezultatul diferitelorcircumstan>ecare se produc în circuitul juridic ciil3ătămarea unui drept al altuia, neplata uneicrean>e,nerestituirea unei datorii, încălcarea unei obliga>iide a nu face etc. (e aceea,ele ocupă o e)tensiedeosebită în dreptul procesual ciil, împrejurarecare a

 prilejuit,în trecut, chiar sus>inerea că pronun>area hotărârilor de condamnare a constituitfunc>ia

 predilectă a tribunalelor.Bltima categorie dehotărâri care fac parte din clasificarea enun>ată este

aceea ahotărârilor constitutie de drepturi.Hotărârile constitutie sunt acelea carecreează,modifică sau sting un anumit statut juridic.=le nu se limitează la o simplă declarare aunuidrept sau la obligarea unei persoane să efectueze oanumită presta>ie. #ceastăcategorie de hotărâriîncepe să fie recunoscută azi de tot mai mul>i

 proceduriti.(inaceastă categorie fac parte acele hotărâri care cr eează un statut juridic nou,modificându&l pe cele)istent sau substituindu&l cu un altul diferit de celanterior. (easemenea fac parte din aceastăcategorie acele hotărâri care produc efecte juridicecenu se pot realiza decât prin intermediul organelor

 judiciare, cum este cazul dior>ului, punerii subinterdic>ie a unei persoane etc. =ste cazul, în

special, al acelor ac>iuni carese referă la statutulciil al persoanei. În toate aceste situa>ii esteindispensabil ca printr&o hotărâre judecătorească săse creeze o situa>ie juridică nouă.Hotărârea

 judecătorească produce efecte juridice importante.#rătăm mai întâică prin efecteale hotărârii judecătoreti în>elegem consecin>ele

 juridice ce decurgdin solu>ionarea litigiului dintre păr>i. Care sunt aceste efecte ale uneihotărâri judecătoreti? +ăspunsul nu este foartesimplu, întrucât legea nu determină înmode)pres asemenea efecte, iar în doctrină se e)primă uneori puncte de ederediergente. #stfel, înopinia unor autori autoritatea lucrului judecat nueste un efect,

cio calitate a hotărârii judecătoreti5 ea este, în această opinie, doar e)presiaimutabilită>ii erificării jurisdic>ionale făcute de instan>e asupra unei problemelitigioase. $ndependent de orice alte considera>ii noi socotim puterea lucrului judecat, astfel cum o face marea majoritate adoctrinei, ca unul din cele maiimportante isemnificatie efecte ale unei hotărâri

 judecătoreti.În continuare om eoca cele maiimportante efecte ale hotărârii

 judecătoreti.+eamintim că puterea lucrului judecata fost analizată în paginile precedente alelucrării,respecti cu prilejul cercetării e)cep>iilor de

 procedură.Bn prim efect al hotărârii judecătoretiizează dezînestirea instan>ei.#cestefect se produce din chiar momentul

 pronun>ării hotărârii. @olu>ia rezultă idindispozi>iile e)prese ale art. '; alin. 2- C. proc.ci., te)t potriit căruia după pronun>area hotărâriinici un judecător nu poate reeni asupra păreriisale.6rin urmare, odată pronun>ată sentin>a

 judecătorii nu mai pot reeniasuprafondului cauzei & semel sententia di)it desiniesse jude). =)istă unele situa>ii particulare caresugerează i e)isten>a unor e)cep>ii de la efectuldezînestirii. Înrealitate, astfel cum s&a obserat, nueste orba de eritabile e)cep>ii, ci doar de

unelesitua>ii particulare care numai aparent par aconstitui eritabile e)cep>ii. #cesteGe)cep>ii0izează, în primul rând, îndreptarea erorilormateriale art. ';1 C. proc.ci.- i interpretareadispozitiului hotărârii ce se e)ecută art. 799 alin.1- C. proc.ci.I. În ambele situa>ii judecătorul nuse află în postura de a reeni asupra proprieisalehotărâri sau de a judeca din nou cauza. În categoriaGe)cep>iilor0 analizate trebuiesituate, în al doilearând, i căile e)traordinare de retractare3 contesta>iaîn anulare ireizuirea. (e data aceasta judecătoruleste chemat să pronun>e o nouă hotărâre,dar aceasta interine ca o consecin>ă a surenirii unor împrejurări noi, în general,necunoscute, la data

 primei judecă>i.#l doilea efect important alhotărârii este acela de a constitui unînscrisautentic.

=ste o consecin>ă a elaborării unui act juridic cuGsolemnită>ile cerute delege, de un func>ionar

 public, care are dreptul de a func>iona în locul undeactul s&afăcut0 art. 11*1 C. ci.-. Hotărârea

 judecătorească are astfel for>a probantă aunui actautentic. În doctrina mai eche s&a spussugesti că hotărârea îi oferă reclamantului,care n&aaut nici un titlu sau numai un titlu sub semnătură

 priată, un titlu autentic.Bn efect important alhotărârilor judecătoreti este cel e)ecutoriu.6otriit art.2*7 C. proc. ci. hotărârile judecătoretidein titluri e)ecutorii numai în măsura încare suntînestite cu formulă e)ecutorie.Hotărârea judecătorească produce, de regulă, i unefect declarati.6rinurmare, hotărârea doar constată e)isten>a unui

drept, acesta pree)istând judecă>ii.+egula aceastanu are, astfel cum am arătat deja, un caracterabsolut. =)istă i hotărâriconstitutie de drepturisau de situa>ii juridice noi. =fectul declarati alhotărârii se produce însă de la data introduceriicererii de chemare în judecată. (e aceea,seremarcă uneori că hotărârile judecătoreti producefecte retroactie2*2. Hotărârileconstitutie produc, de regulă, efectenumai pentru iitor.Bn ultim efect al hotărârilor

 judecătoreti izează prescrip>ia e)tinctiă.%dată pronun>ată hotărârea are ca efecti schimbarea obiectului prescrip>iei. Cu alte

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 5/10

cuinte, prescrip>ia dreptului la ac>iune este înlocuită cu prescrip>ia dreptului de a ceree)ecutareasilită. (e aceea, se orbete în doctrină despre onoa>ie sau de o nouăac>iune & oactio judicati. Ceea ce trebuie precizat cu multăclaritate este faptul căGnoa>ia0 la care ne referimnu izează, de regulă, con>inutul dreptului dedusîn justi>ie, ci eficien>a hotărârii pronun>ate. Eaturadreptului dedus în justi>ieinfluen>ează însă asupraduratei prescrip>iei dreptului de a cere e)ecutareasilită, iar uneori determină chiarimprescriptibilitatea acestui drept.=tapa deliberării i pronun>ării hotărârii

 judecătoretieste una din cele maiimportante,întrucât în cadrul acesteia se sintetizează toateopera>iile care determinăelaborarea celui maiimportant act procedural. 6e de altă parte,dispozi>iilepriitoarela deliberarea i pronun>area hotărârii judecătoreti sunt aplicabile în modcorespunzător i în faza controlului judiciar.(eliberarea reprezintă opera>ia în cadrul căreia

 judecătorii stabilesc solu>ia ce urmează să fie pronun>ată cu priire la litigiul dintre păr>i.#ceastă etapă a procesului ciil are loc dupăadministrarea probelor i solu>ionarea e)cep>iilorde procedură, precum i a oricăror alte incidenteiite în cursul judecă>ii. În acest sensart. 19 C.

 proc. ci. dispune3 GCând instan>a se a socotilămurită, preedintele adeclara dezbaterileînchise0."otui legea reglementează i posibilitatearedeschiderii dosarului prinrepunerea cauzei pe rol.% atare măsură se poate dispune de instan>ă doardacăgăsete necesare noi lămuriri art. 11 C. proc.ci.-.(eliberarea constituie o opera>iune comple)ăîn cadrul căreia trebuiestabilitefaptele pricinii i normele legale aplicabilelitigiului. egea nu con>ine referiri priitoare laordinea în care trebuie stabilite aspectele esen>ialeale cauzei. (e aceea seconsideră că această ordineeste lăsată la libera apreciere a judecătorilor. (ealtfel,Codul de procedură ciilă nici nu ar putea preedea reo sanc>iune pentrunerespectarea uneiordini stabilite, dereme ce deliberarea se

realizează în secret."otui, în mod natural mai întâitrebuie stabilită starea de fapt, întrucât numaidupăaceea se pune problema determinării legii aplicabile raportului juridic astfelstatornicit2**%pera>iunile comple)e arătate se realizează însecret, fie în edin>ă publică,fieîn camera de consiliu. @ecretul deliberării este destinat să asigure condi>iicorespunzătoare pentruca judecătorii să fie feri>i de orice ingerin>ee)terioare.(eliberarea se face de regulă încamera de consiliu.În cauzele mai simple,deliberarea se poate facechiar în cadrul edin>ei de judecată. Fudecătoriitrebuie săaibă grijă ca i de data aceasta să fieasigurat secretul deliberării. (eliberarea înedin>ă

 priete cel mai adesea solu>ionarea unor incidentede procedură sau a unor cereri priitoare lainstruc>ia propriu&zisă a procesului.6rocesuldeliberării nu ridică probleme deosebite în cazul

 judecătorului unic,căci un atare proces se producedoar în contiin>a acestuia, fără să fienecesarăconsultarea altor magistra>i. egea preedeînsă modul de realizare a deliberării încazul încare instan>a este alcătuită din doi sau maimul>i judecători. În primul rând, potriit art. ':alin. '- C. proc. ci. după chibzuire, preedinteleadună părerile judecătorilor, începând cu cel mainou în func>iune, el pronun>ându&se cel dinurmă.(in această dispozi>ie legală se poatedesprinde concluzia că sarcina

conducerii procesului de deliberare reine preedintelui instan>ei.(e asemenea, dupădeliberare preedintele procedează la adunarea

 părerilor e)primate de către judecători. În această priin>ă obserăm că legea îl obligă pe preedintesă se pronun>e cel din urmă. 6rimul care trebuie săopineze asupra solu>ieieste judecătorul mai nou înfunc>ie. 6rin urmare, legiuitorul s&a oprit la solu>iacea maira>ională i care este destinată să asigureimpar>ialitatea fiecărui judecător isăînlăture orice influen>ă pe care ar putea&o e)ercita preedintele, fie numai prinautoritatea ie)perien>a sa. Cu alte cuinte, judecătorul mai nouîn func>ie i deci cumai pu>ină e)perien>ă nu a fitentat să se ralieze pur i simplu la opinia

 preedintelui.Bn moti serios de reflec>ie pentrutinerii judecători i de îndemn la asumareaîntregiiresponsabilită>i într&o actiitate în carespiritul de dreptate i de justi>ie trebuie săfiedominant.În cazul în care completul de judecatăeste format din doi judecători pot să aparăidificultă>i în legătură cu adoptarea deciziei finale.Într&adeăr, este posibil uneori cacei doi judecătorisă aibă opinii diferite în legătură cu solu>ia ceurmează să se pronun>e. #stfel, de pildă, unuldintre judecători poate opta pentru admitereaac>iunii,iar altul pentru respingerea ei ori pentru

admiterea cererii numai în parte. +ezolareauneiasemenea situa>ii ne este oferită de art. '* C. proc.ci.6otriit primului alineat al te)tului comentat,dacă majoritatea legală nu se poate întruni, pricinase a judeca din nou încomplet de diergen>ă,în aceeai zi sauîn cel mult zile. #ceastaînseamnă că în cazul iirii unei diergen>e, încondi>iilearătate, cauza se repune pe rol, spre a se

 proceda la o nouă judecată. Completul carea proceda la solu>ionarea cauzei se a constitui princooptarea preedinteluisauicepreedintelui instan>ei, a preedintelui de sec>ie ori a judecătorului din planificarea de permanen>ă art. 7 alin. 7- din egea nr. 297A'997 priindorganizarea judiciarăI. 6rin urmare, judecata poatefi reluată numai de completul dediergen>ă

constituit în condi>iile arătate anterior, iar nu deechiul complet de judecată ori de un altcomplet.Înainte de judecarea diergen>ei este obligatorie motiarea părerilor judecătorilor. #ceastăobliga>ie este impusă de lege în cazul în carediergen>a seiete în fa>a unei instan>e de fond,dar numai dacă judecata nu se face chiarîn ziuacând s&a iit diergen>a art. '* alin. '- C.

 proc. ci.I. În prezent o atare situa>ie se poate iidoar în cazul solu>ionării apelurilor, împrejurare încare instan>a de control. judiciar procedează ca o instan>ă de fond sau încazul, în care potriit unor normespeciale,completul de judecată se constituie dindoi judecători.(ezbaterile se reiau, în complet

format potriit art. 7 alin. 7- din egeanr.297A'997 priind organizarea judiciară, numaiasupra punctelor rămase în diergen>ă.(acă, după

 judecarea diergen>ei, or fi mai mult de două păreri, judecătorii ale căror păreri se apropie maimult, sunt datori să se reunească într&o singurăopinie art. '*alin. 2- C. proc. ci.I. Ee aflăm în

 prezen>a unei norme procedurale deosebit deutile,întrucât ea este destinată să eite apari>ia uneinoidiergen>e.!en>ionăm deopotriă că legea permiteca judecătorii ale căror opinii au prilejuitdiergen>a să reină asupra opiniilor lor art. '*alin. 7- C. proc. ci.I. (easemenea, remarcăm cădupă judecarea punctelor rămase în diergen>ă

completul carea judecat înainte de iirea ei a putea continua solu>ionarea cauzei art. '* alin.-C. proc. ci.I. #ceastă regulă este incidentă , înmod eident, în acele situa>ii în carediergen>a s&aiit cu prilejul solu>ionării unui incident de

 procedură sau a alteichestiuni prealabile judecă>iiîn fond. (acă diergen>a s&a iit în legătură cudecizia înîntregul ei cauza a fi solu>ionată din noude completul de diergen>ă.În cazul completuluiformat dintr&un număr impar de judecătorihotărârea poatefi adoptată în unanimitate sau cumajoritate de oturi.6ărerea judecătorului rămas în minoritate se consemnează în dispozitiulhotărârii.(upă încheiereadeliberării se procedează la redactarea minutei.%bserăm călegea se referăe)pressis erbisla redactarea dispozitiului, iar nu a minutei.(ispozitiulreprezintă un element esen>ial al hotărârii, întrucâtel încorporeazăsolu>ia adoptată de instan>ă cu

 priire la litigiul ce i&a fost dedus spre solu>ionare.În practică această parte din hotărâre poartădenumirea de minută. "ot în practică aceastăminutăse trece pe dosul cererii de chemare în judecată sau

 pe un alt act important de procedură ori chiar pe ocoală distinctă, dar care se ataează la

dosar.(ispozitiul trebuie să cuprindă, în termeniimperatii i lipsi>i de orice echiocsolu>iaadoptată, fie ea de admitere sau de respingere aac>iunii. (e asemenea, judecătorii trebuie să se

 pronun>e prin dispoziti asupra tuturor cererilorformulate de păr>i cerere principală, cerere dechemare în garan>ie, ac>iune reconen>ională,cererede interen>ie etc.-. #ceastă cerin>ă este oe)igen>ă esen>ială impusă de art. 1'< alin.- C.

 proc. ci.!inuta dispozitiul- se semnează sub pedeapsa nulită>ii, astfel cum preede înmode)pres art. '; alin. 1- C. proc. ci., de judecători.(ei te)tul men>ionat nu o precizează în modneechioc se în>elege că dispozitiul se semneazăde judecătoriicare au participat la dezbaterea înfond a litigiului. În acest sens s&a remarcat,întermeni foarte sugestii, că judecătorii deliberării

sunt i judecătorii dezbaterii. !inuta redactatădupă deliberare nu este, astfel cum am arătat deja,altcea decâtchiar dispozitiul hotărârii. 6rinurmare, hotărârea trebuie să aibă dispozitiulidenticcu cel întocmit după deliberare, căci acestaeste unic i nu poate fi modificatulterior pronun>ării. (upă redactarea minutei,

 preedintele completului de judecată sau unuldintre judecători a trece, în condica de edin>ă, dateleesen>iale ale acesteia, precumi numele

 judecătorului care a redacta hotărârea.6otriit art. '; alin. '- C. proc. ci. dispozitiulGse pronun>ă de preedinte, înedin>ă, chiar în lipsa

 păr>ilor0.6ronun>area dispozitiuluieste un act proceduraldeosebit de important, ea

fiind destinată să asigure publicitatea dezbaterilori înaceastă fază a procesului ciil. (acădeliberarea se face în secret este firescca pronun>area solu>iei finale să se facă în edin>ă

 publică.(eosebit de semnificati este faptul că dinmomentul pronun>ării hotărâreainstan>ei constituieun act de autoritate publică. @olu>ia pronun>ată de

 judecătorireprezintă, din momentul pronun>ării, pentru instan>ă un act Gireocabil0. Ji înacestmoment instan>a se desesizează desolu>ionarea cauzei. !omentul pronun>ăriiesteimportant i pentru faptul că el conferă datăcertă hotărârii. 6ronun>area hotărârii înedin>ă

 publică reprezintă un moment solemn al judecă>ii,iar nerespectarea acesteicerin>e atrage după sine

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 6/10

nulitatea ei. În acest sens art. '; alin. 2- C. proc.ci.dispune că după pronun>area hotărârii nici un

 judecător nu poate reeni asupra păreriisale.6ronun>area dispozitiului se face în numele legii.!en>ionăm că potriit art.':1 alin. 1- C. proc. ci3GHotărârea se dă în numele legii...0. #cest te)t estede omare generalitate, căci el se referă la hotărâreafinală în integralitatea sa. % dispozi>iegeneralăîntâlnim i în legea fundamentală. #stfel, potriitart. 1'7 alin. 1-dinConstitu>ie3 GFusti>ia se înfăptuiete în numele legii0. 6ronun>area dispozitiuluireprezintă doar osecen>ă importantă a actiită>ii judiciare, dar înmod firesc i acestact trebuie să se pronun>e înnumele legii.În cazul când pronun>area hotărârii nuse poate face în ziua când a aut locdezbaterea înfond a cauzei,instan>a a putea amâna pronun>areacu cel mult *zile. #mânarea pronun>ării a fianun>ată de preedintele instan>ei art. ':9 C.

 proc.ci.-. "ermenul preăzut de art. ':9C. proc. ci. are un caracter relati, fapt pentrucarenerespectarea lui nu poate produce consecin>e cu

 priire la alabilitateahotărârii judecătoreti.@itua>ia este însă diferită încazul în care hotărârea s&a pronun>at înaintedeîmplinirea termenului stabilit în condi>iile art.':9 C. proc. ci. Într&o asemeneasitua>ie hotărârea

este casabilă, căci păr>ile au fost priate de dreptulde a&i formulaapărările pe cale de concluziiscrise.Cel de&al doilea alineat al te)tului comentatizează situa>ia în care în momentul pronun>ăriiunul dintre judecători nu mai face parte dinalcătuirea instan>ei. "e)tul seaflă în strânsă legăturăcu situa>ia la care se referă primul alineat. 6rinurmare, trebuiesă aem în edere ipoteza în care

 pierderea acestei calită>i a aut loc dupăînchidereadezbaterilor i înainte de pronun>areahotărârii. @olu>ia este firească de reme ce ladata

 judecă>ii judecătorul în cauză a făcut parte dincompletul de judecată."otui, legea precizează că

 judecătorul nu se mai poate pronun>a în cazul încareulterior a pierdut calitatea de magistrat sau afost suspendat din func>ie. Într&oasemenea situa>ie,se impune repunerea cauzei pe rol i citarea

 păr>ilor, pentru caacestea să pună concluzii înfa>a instan>ei legal constituite.Hotărârea

 judecătorească are un con>inut foarte diferit, înfunc>ie de obiectul judecă>ii. Cu toate acestea,

 pentru redactarea ei sunt necesare să fie întruniteunelecondi>ii e)pres determinate de lege. În acestsens art. ':1 alin. 1- C. proc. ci. preedeelementele pe care trebuie să le cuprindă oricehotărâre judecătorească.=lementele preăzute deart. ':1 alin. 1- C. proc. ci. alcătuiesc cele trei

 păr>iesen>iale i indispensabile ale oricărei hotărâri judecătoreti3 practicaua,considerentele i dispozitiul. În continuare om analiza distinct elementeleconstitutie alehotărârii judecătoreti.6racticaua sau partea introductiă

cuprinde elementele precizate în art. ':1 pct. 1&7C. proc. ci. #stfel cum se poate obsera dinsimpla lectură a art. ':1 pct. 1&7C. proc. ci.

 practicaua cuprinde unele elemente de identificarea instan>ei i a păr>ilor. =a cuprinde deopotriă i osuccintă prezentare a obiectului cererii. Înaceastă priin>ă trebuie aut în edere nu numaiobiectul cererii principale, ci i a altorcereriincidente care lărgesc cadrul procesului cu

 priire la preten>iile deduse în justi>iecererireconen>ionale, cereri de interen>ie, de chemareîn garan>ieetc.-.=lementele men>ionate prezintă o semnifica>ie particulară căci ele permiterificarea decătre instan>a de control judiciar a modului derespectare a dispozi>iilor legale priitoare la

competen>a instan>ei de judecată, la compunereainstan>ei, la participarea procurorului la actiitatea

 judiciară etc. (e asemenea, prinindicareaobiectului cererii se poate erifica dacăinstan>a a statuat în limitele preten>iilor deduse în

 judecată, respecti dacă nu s&a pronun>at e)tra petita, ultra sau minus petita.6racticaua cuprinde în mod obligatoriu isus>inerile Gîn prescurtare ale

 păr>ilor cu arătarea doezilor0 i Gconcluziile procurorului0. #ceste elementesunt totuideosebit de importante pentru e)ercitareaunui control judiciar eficient asuprahotărârilor

 judecătoreti. #stfel cum am arătat deja, când amanalizat încheierile deedin>ă, men>iunile la care nereferim pot fi consemnate fie într&o încheiereseparată,fie în chiar practicaua hotărâriifinale.egisla>ia noastră procesuală nu impuneforme particulare pentru înserarea înhotărâre aelementelor preăzute de art. ':1 pct. 1&7 C. proc.ci. % descriere sumarăa elementelor eocate estesuficientă. (e aceea, pe bună dreptate, s&a afirmatcă dinacest punct de edere judecătorul nueste decât Gun istoric obiecti0.Considerentele sau motiele de fapt i de dreptreprezintă un element necesar al oricărei hotărâri

 judecătoreti. În sistemul procesual tradi>ional

motiarea a aut i are un rol deosebit deimportant. =a este o puternică garan>ie a impar>ialită>ii judecătorului, a calită>ii actului de justi>ie ioferă posibilitatea unui cerc largde persoane de a cunoate con>inutul motielor ce au determinat pronun>area uneianumitehotărâri judecătoreti."ocmai de aceea doctrina aconsiderat în mod constant că motiarea esteunelement esen>ial al unei hotărâri judecătoreti, iarlipsa acesteia atrage casarea ei. Jiîn doctrinaoccidentală autori de prestigiu consideră cămotiarea este Go regulăgenerală aplicabilă în toatemateriile0, în afara e)cep>iilor preăzute de lege iGîn fa>atuturor jurisdic>iilor0. !otiarea reprezintăi o condi>ie impusă de majoritatealegisla>iilor deinspira>ie romano&germană.În perioada anilor1<<;&'999, în sistemul nostru procesual motiarea

nu a maiconstituit o condi>ie indispensabilă ahotărârilor pronun>ate de instan>ele de fond. %atare solu>ie a fost promoată prin %rdonan>auernului nr. 12 din '< ianuarie 1<<;,a căreiistorie a fost însă scurtă. În acest fel, legiuitorulnostru a renun>at la o regulătradi>ională i care estei în prezent aplicabilă în majoritatea sistemelor dedrept carese întemeiază pe dreptul romano&germanic. egiuitorul român s&a inspirat

 probabildin sistemul de drept anglo&sa)on, în care,în principiu, hotărârile judecătoreti nusemotiează.@olu>ia promoată de %rdonan>auernului nr. 12A1<<; era oareadaptabilăsistemului nostru de drept i mai alesactualei etape în care reforma democraticăa justi>iei nu a fost încă realizată? =ste pregătit

 judecătorul român să înfrunte aceastăsfidare atradi>iei procesuale europene? @unt întrebăridelicate i care s&au pus deja ide al>i teoreticieni,

 practicieni i parlamentari. =le au generat, înultimă instan>ă, iGfurtuna0 care a condusla abrogarea %rdonan>ei uernului nr.12A1<<;.!odificările aduse art. ':1 C. proc. c i. er au totui de natură sădescongestioneze actiitatea

 judecătorului. =ste unul din importantele efecte pozitie pe care le&a determinat amintita %rdonan>ăi care ar putea crea chiar i regrete, îniziuneamagistra>ilor, pentru renun>area la aplicarea ei.Înceea ce ne priete apreciem bineenită abrogareaactului normati anterior men>ionat, motiat defaptul că acesta cuprindea dispozi>ii mult prea

aansate pentruo societate aflată într&o tranzi>ie atâtde dificilă nu numai din punct de edereeconomic,ci i juridic i institu>ional. Fusti>ia românească nueste încă suficient pregătită pentru a înfruntasfidările caracteristice unei societă>i democraticeaansate.6entru a dobândi prestigiul judecătoruluienglez magistratul român mai are de parcursolungă perioadă de timp. În aceeai ordine de idei nuse poate ignora faptul că în prezent litigiile ciile sesolu>ionează în primă instan>ă de un singur

 judecător. %r,tocmai aceste hotărâri nutrebuiau motiate. În aceste condi>ii,arbitrariul judecătorescnu era descurajat, cidimpotriă sus>inut i chiar promoat.Codul de

 procedură ciilă nu instituie condi>ii particulare înlegătură cu formasau con>inutul considerentelor. Înacest sens art. ':1 al in. 1- pct. C. proc. ci.sereferă doar la necesitatea redactării motielor defapt i de drept Gcare au formatconingereainstan>ei0, precum i a celor Gpentru care s&auînlăturat cererile păr>ilor0.În această priin>ă seimpune o concluzie importantă, anume aceea căinstan>a trebuiesă se refere în motiare la toatecapetele de cerere formulate i laconsiderentele pentru care s&au respins unele cereri.Cu alte cuinte, instan>a trebuie să se

 pronun>easupra a tot ceea ce s&a cerut prin ac>iune

i asupra tuturor mijloacelor ce au stat latemelia preten>iilor ridicate de păr>i. #ceasta nu înseamnă,astfel cum s&a remarcat, căinstan>a trebuie sărăspundă i la toate argumentele folosite de păr>i

 pentru sus>inerea preten>iilor lor2;.!otiarea trebuie să fie deopotriă în strictăconcordan>ă cu măsurile luate deinstan>ă prindispoziti. @copul motiării este tocmai acela dea fundamenta i e)plicamăsurile adoptate deinstan>ă. (e asemenea, astfel cum rezultă dindispozi>iile art. ':1alin. 1- pct. C. proc. ci.motiarea nu poate prii numai împrejurările defapt saunumai pe cele de drept, ea trebuie să serefere la toate acestea.(octrina noastră a re>inut iea câtea condi>ii pe care trebuie săle îndeplineascăo motiare corespunzătoare a

hotărârii. #stfel s&a apreciat că motiarea trebuie săfieGpertinentă, completă, întemeiată, omogenă,concretă, coningătoare i accesibilă0sau că eatrebuie să fie clară i simplă, precisă, concisă ifermă, într&un cuânt să aibă putere de coningere.!otiarea trebuie să se înfă>ieze într&o asemeneamanierăîncât să corespundă imperatielor logicii.#ceasta înseamnă că motiele inocate însentin>ănu trebuie să fie contradictorii sau dubitatie5 eletrebuie să ofere păr>ilor iinstan>elor de control

 judiciar o înlăn>uire logică a faptelor i regulilor dedrept pe baza cărora s&a ajuns la concluzia

 prezentată în dispoziti. !otiarea uneihotărâri poate cuprinde i succinte referiri laopiniile doctrinei în materia supusă judecă>ii,dar într&o manieră succintă i clară, fără a

reprezenta o eritabilă incursiune tiin>ificăîndomeniu. În aceeai manieră concisă, judecătorulse poate referi i la jurispruden>a ceamaisemnificatiă în domeniu.(ispozitiuleste partea cea mai importantă a unei hotărâri

 judecătoreti. #cestelement al hotărârii este preăzut în art. ':1 alin. 1- pct. : C. proc. ci.,te)t care sereferă,in terminis, la dispoziti. =l nueste altcea decât o reproducere a minuteiredactatedupă deliberare. Între minută i dispoziti trebuiesă e)iste o perfectăconcordan>ă.În sens restrânsdispozitiul cuprinde doar solu>ia adoptată de

 judecător cu priire la preten>iile deduse judecă>ii.(in dispoziti face parte însă i solu>ia pronun>ată

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 7/10

de judecător asupra unor cereri accesorii, inclusicu priire la cheltuielilede judecată.(ispozitiul

 propriu&zis trebuie redactat de aa manieră încât, pe baza lui, să se poată proceda la e)ecutarea silită.(acă în dispoziti nu se indică presta>ia concretălacare este obligat pârâtul, hotărârea esteincompletă i prin urmare susceptibilă decasare. Înipoteza în care dispozitiul nu este suficient declar, situa>ie de nedorit dar posibilă în practică,

 partea interesată a putea solicita e)plicarea lui decătre instan>acare a pronun>at hotărârea. @olu>ia afost constant promoată în jurispruden>ă,fiinddedusă i din dispozi>iile art. 799 C. proc. ci.,te)t ce determină competen>a instan>eicare a

 pronun>at titlul e)ecutoriu de a solu>ionacontesta>iile priitoare la în>elesul,întinderea iaplicarea dispozitiului. (ar această solu>ie este

 preăzută, în prezent, înmod e)pres i dedispozi>iile art. ';1C. proc. ci. te)t introdus înCodul de procedură ciilă prin %rdonan>ade urgen>ă a uernului nr.12;A'999.În schimb, dispozitiul unei hotărârii nu

 poate fi completat cu elementenecuprinse în minutănici pe calea contesta>iei la e)ecutare i nici a

 procedurii deîndreptare a erorilor materiale. (e la această regulă, legea procedurală face oimportantă e)cep>ie în art

. ';1 C. proc. ci., te)t pe care o să&l analizămîncomentariile următoare.=)isten>a însă a uneiidentită>i între minută i dispoziti nu dispenseazăinstan>ade obliga>ia redactării acestuia din urmă închiar cuprinsul hotărârii.(ispozitiul hotărâriitrebuie să cuprindă însă i men>iunile preăzute înart. ':1alin. 1- pct. *&; C. proc. ci. #stfel cumam arătat dispozitiul în sens restrânscuprindenumai solu>ia propriu&zisă, adică cea datăconflictului dintre păr>i. (in acest punct de ederefostul art. 1'2 C. proc. ci. pct. * aea o redactarediferită, dar e)plicită în sensul precizat mai sus.Într&o accep>iune e)tensiă însă dispozitiultrebuiesă cuprindă i alte elemente preăzute de lege.% primă men>iune este preăzută de art. ':1 alin.1- pct. * C. proc. ci. i ea sereferă la arătareacăii de atac i a termenului în care aceasta

se poate e)ercita. (acăhotărârea nu estesusceptibilă de o cale de atac ordinară în practică seface precizareacă ea este definitiă. #ceastămen>iune este de un real ajutor pentru păr>i, însensul căle oferă posibilitatea de a se informaoperati i eficient asupra dreptului de aatacahotărârea pronun>ată de instan>ă. ipsa acesteimen>iuni sau indicarea greită a căii deatac ori atermenului de e)ercitare nu&i poate conferi păr>ii undrept pe care nu&l are,după cum nici nu&l poatesuprima. @olu>ia este promoată constant dedoctrină i jurispruden>ă căci calea de atac este un

 beneficiu al legii, iar nu un drept acordatdeinstan>ă.%bserăm că dispozi>ia cuprinsă în art.':1 alin. 1- pct. * C. proc. ci. se referăgeneric laindicarea căii de atac.

Cu toate acestea, trebuie să considerăm că legeaareîn edere în mod firesc posibilitatea e)ercităriicăii ordinare de atac, iar nu i a celor e)traordinare5aceasta deoarece unele căi e)traordinare de atac nusunt puse ladispozi>ia păr>ilor, iar altele suntcondi>ionate de împrejurări necunoscute, îngeneral,la data judecă>ii.# doua men>iune caretrebuie să fie consemnată în hotărâre este aceea căea s&a pronun>at în edin>ă publică. Ee&am referit la această cerin>ă când am cercetatdispozitiul hotărârii.Bltima men>iune cuprinsă înhotărâre i care este impusă de dispozi>iile art.':1alin. 1- pct. ; C. proc. c i. se referă la Gsemnăturile judecătorilor i grefierului0."e)tul enun>at este doar în parte în concordan>ă

cu dispozi>iile art. '; alin. 1- C. proc. ci., te)t potriit căruia după ce se întrunete majoritatea seîntocmete deîndatăGdispozitiul hotărârii care se semnează, subsanc>iunea nulită>ii, de către judecători...0. În

 pofida acestei situa>ii, trebuie să arătăm cădispozi>iile art. ':1 alin.1- pct. ; C. proc. ci. au osferă mai largă de aplicare. #cest te)t izeazăîntreagahotărâre, întrucât numai în acest fel se

 poate atesta e)actitatea tuturor men>iunilor pecareea le cuprinde. #a se e)plică i faptul că, dedata aceasta, hotărârea se semneazăi de grefier.6ede altă parte, se impune constatarea că însăiregimul juridic al sanc>iuniinulită>ii este diferit încele două situa>ii. #stfel, nesemnarea minutei de

 judecătorireprezintă o nulitate ce nu poate firemediată decât prin casarea hotărârii. Într&adeăr, minuta se redactează Gde îndată0, ceea ce e)clude posibilitatea oricăreiremedieri ulterioare. Înschimb, nesemnarea hotărârii reprezintă o neregularitate procedurală susceptibilă de remediere. Înacest sens art. ':1 alin. '- C. proc. ci. precizeazăcă3 GÎn cazul în care, după pronun>are, unul dintre

 judecători este înimposibilitate de a semnahotărârea preedintele instan>ei o a semna în loculsău, iar dacă cel în imposibilitate să semneze estegrefierul, hotărârea a fi semnată degrefierul ef,

făcându&se men>iune despre cauza care aîmpiedicat pe judecător sau pregrefier să semnezehotărârea0.@olu>ia enun>ată de lege este promoatăconstant i de jurispruden>a noastră.#ceastă solu>ienu poate fi e)tinsă însă prin analogie la situa>ia încare hotărârea

 poartă numărul legal de semnături, dar nu ale judecătorilor care au pronun>at&o, ci i aunui alt judecător sau când pentru to>i judecătorii a semnat preedintele instan>ei.(e remarcat însă faptul căart. ':1 alin. ' C. proc. ci. izeazăimposibilitatea judecătorului sau grefierului de asemna, adică împrejurări cu caracter obiecti, iarnusimpla omisiune de a semna hotărârea. #ceastă împrejurare poate conduce laconcluzia că simplaomisiune de a semna determină, în modiremediabil, nulitateahotărârii pronun>ate de

instan>a de judecată. % atare concluzie poate fi promoatădacă aem în edere i renun>area, prinegea nr. '1<A'99, la teza $$ din art. ':1 alin.1

 pct. ; C. proc. ci., te)t ce permitea remediereaomisiunii la care ne referim/oricând în cursul

 procesului0. $ată de ce în practica instan>elor se aridica dinnou problema naturii nulită>ii determinate de nesemnarea hotărârilor judecătoreti.6roblemafundamentală a fi aceea de a cunoate dacă e)istăsau nu posibilită>i deremediere a omisiunii la carene referim. @olu>ia negatiă a determina casăriformalede natură a aduce grae prejudicii păr>ilori care n&au nici o ină în legăturăcuomisiunea eocată. % atare /redescoperire legislatiă0 poate obstacula chiar idezideratul

solu>ionării cauzelor într&un termen rezonabil. (eaceea, ne altăturămopiniei potriit căreiareglementarea anterioară s&ar fi cuenit să fie

 păstrată.!otiarea hotărârii se face într&un termenlimită, de cel mult 29 de zile de la pronun>are.#ctuala reglementare a fost statuată prin egea nr.'1<A'99. #nterior acestei reglementări motiareatrebuia făcută, în principiul, până la data

 pronun>ării. Eumai în ipoteza în care motiarea nuse putea realiza până la pronun>area hotărâriilegea

 permite ca aceasta să aibă loculterior.În practică, însă, în cele mai multe cazuri,motiarea se realizează după pronun>areadispozitiului în edin>ă publică. #ceasta deoarecemotiarea reprezintă oopera>iune comple)ă care nu

se poate realiza într&un timp foarte scurt.6rinurmare, actuala reglementare con>ine o singurăschimbare semnificatiă,anume aceea că men>ineun singur termen pentru motiarea hotărârii, cel de29 de zile, care începe să curgă de la data

 pronun>ării."ermenul de 29 de zile nu estesanc>ionat de lege cu nulitatea hotărârii,dar nerespectarea lui poate atrage sanc>iunidisciplinare pentru judecătorul inoat. (ealtfel,este de obserat că potriit art. << lit. i- din egeanr. 292 din '< iunie'997 priind statutul magistra>ilor constituie abater e disciplinară i Gefectuarea cuîntârziere alucrărilor, din motie imputabile0. %r, nemotiareaîn termen a hotărârilor se poate încadra încategoria acestei sanc>iuni disciplinare.În cazul

 judecătorului unic, motiarea se realizează de cătreacesta. #tunci cândcompletul este alcătuit din maimul>i judecători, preedintele poate însărcina peunuldintre ei cu redactarea."e)tul comentat maistabilete i obliga>ia motiării opiniei judecătorilorrămaiîn minoritate în acelai timp cu hotărârea.Hotărârile judecătoreti se redactează în douăe)emplare originale,dintrecare unul se ataează ladosarul cauzei, iar celălalt se depune, spreconserare, ladosarul de hotărâri ale instan>ei.=ste firesc ca hotărârea judecătorească să fie

 păstrată în fiecare dosar judecat,căci numai astfelse poate erifica legalitatea i temeinicia ei în urmae)ercitării căilor legale de atac i se pot rezolaunele incidente iite în timpul e)ecutării siliteînlegătură cu interpretarea, întinderea sau în>elesuldispozitiului ce se e)ecută. (easemenea, păstrarea

 pentru conserare a unui al doilea e)emplar dupăhotărâreestedeopotriă de ra>ională, spre a se eita consecin>ele negatie în care singurule)emplar s&ar putea

 pierde, sustrage sau ar dispărea din diferitemotie.(ispozi>ia cuprinsă în art. ':: alin. '- C.

 proc. ci. instituie practic o derogarede la regulaînscrisă în primul alineat. % atare derogare se poateface numaide preedinte. În cazul adoptării unei asemenea măsuri, de către preedinte, esteobligatorie totui

trecerea dispozitiului într&un registru care a fisemnat de judecător i grefier. Considerăm că laaceastă măsură trebuie să se recurgă cu multă

 pruden>ă,întrucât consemnarea dispozitiului într&un registru nu satisface toate e)igen>eleobliga>ieiimpuse de primul alineat al te)tului comentat. $araceasta tocmai pentrufaptul că, de data aceasta,ceea ce se consemnează este numai dispozitiul, iarnu imotiarea.În practică se poate întâmpla ca, dinarii motie, hotărârea judecătorească săcuprindăunele greeli, fie ele de judecată, fie unele de maimică importan>ă i care nuau un atare caracter.6rimele pot fi remediate, în mod firesc, numai prinintermediulcăilor de atac instituite în acest scop delege5 cele din urmă pot fi îndreptate printr&o procedură suplă e)pres reglementată în art.

';1 C. proc. ci.6entru remedierea greelilor lacare se referă art. ';1 alin. 1- C. proc. ci.legea areglementat o procedură specială. 6rin intermediulacestei proceduri pot ficorijate numai greelile lacare se referă e)emplificati te)tul citat, precum iGoricealte greeli materiale0.$nstitu>ia îndreptării erorilor materialei&a găsit aplicare în practica judiciarăîn scopulremedierii acelor greeli materiale care s&austrecurat în hotărâre cu prilejulredactării ei.@intagma Geroare materială0 este folosită delegiuitor spre a e)primaacele erori ce s&au strecuratîn hotărâre cu prilejul redactării i care nuafecteazălegalitatea i temeinicia acesteia. (octrinai jurispruden>a au considerat constantcă pe calea

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 8/10

 procedurii reglementate de art. ';1 C. proc. ci.nu pot fi remediateerorile de fond5acestea pot fi cenzurate i remediate doar prinintermediul căilor legale de atac."e)tul comentat a

 primit o nouă redactare, îmbunătă>ită, i careconsacră iunele solu>ii jurispruden>iale, cu prilejulmodificării Codului de procedură ciilă

 prin%rdonan>a de urgen>ă a uernului nr.12;A'999. Ji în prezent însă dispozi>iile art.';1alin. 1- C. proc. ci. trebuie să fie interpretate înmod restricti, căci astfel cum judicios s&a remarcatte)tul reglementează o procedură de e)cep>ie. (eaceea, pe bună dreptate s&a decis că pe caleainstitu>iei rectificării erorilor materiale nu se

 poatedispune întabularea dreptului de proprietate alreclamantului asupra construc>iilor edificate de elcu motiarea că este orba de o omisiune ainstan>ei. (e asemenea,

 pentru considera>ii similare s&a statuat că pe calea procedurii rectificării greelilor materiale nu se poate modifica dispozitiul hotărârii în sensul caacesta să se referelao suprafa>ă de teren mai mare decât cea solicitată

 prin ac>iunea principală, încondi>iile în care pârâ>iinu au introdus o cerere reconen>ională.6e aceeailinie de gândire, jurispruden>a noastră a mai statuatcă în temeiul art.';1 C. proc. ci. nu se putea

 proceda la completarea dispozitiului hotărârii saulalămurirea în>elesului acestuia. 6recizăm însă că îndreptul procesual penal românesteconsacrată i o altă solu>ie cu priire la posibilitatea completării dispozitiuluihotărârii prin

 procedura rectificării erorilor materiale. În acestsens art. 1<: C. proc. pen. dispune că dispozi>iile

 priitoare la îndreptarea erorilor materiale suntaplicabilei în acele cazuri în care organul deurmărire penală sau instan>a datorită uneiGomisiuniădite0 nu s&a pronun>at asupra Gsumelor pretinsede martori, e)per>i,interpre>i, apărători0, precum icu priire la Grestituirea lucrurilor sau laridicareamăsurilor asigurătorii0. +emarcăm cădispozi>iile procedurale la care ne referim auuncaracter de e)cep>ie în raport cu cele cuprinse înart. 1< C. proc. pen., acesteareferindu&se la

 îndreptarea erorilor materiale propriu&zise.#ceste dispozi>ii sunteficiente i au ca scopînlăturarea unor Gomisiuni ădite0.În sistemulCodului de procedură ciilă remedierea unoromisiuni ădite, cumsunt cele priitoare lanerezolarea unor capete de cerere accesorii, nu

 putea firealizată decât prin intermediul căilor deatac, iar nu a procedurii preăzute de art. ';1C.

 proc. ci. (upă modificarea Codului de procedurăciilă prin %rdonan>a de urgen>ăa uernului nr.12;A'999 situa>ia s&a schimbat, legiuitorulinstituind încă douăinstitu>ii, respecti cele

 priitoare la interpretarea i completarea hotărârii.În acest fel,s&a >inut seama atât de rezolarea datăunora din aceste probleme în sistemul Coduluide

 procedură penală sau chiar în materie arbitrală art.

2:' C. proc. c i.-. (eopotriă,legiuitorul român a>inut seama i de solu>iile consacrate în altelegisla>ii procesuale.=rorile materiale strecurate înhotărâre pot fi rectificate la cererea uneiadintre păr>i sau din oficiu. În priin>a cereriide rectificare trebuie să precizăm că legeanuimpune cerin>e deosebite. "otui cererea deîndreptare a trebui să indice elementeledin carerezultă săârirea unei erori materiale i dispozi>iadin hotărâre care seimpune a fi rectificată. Cerereade îndreptare a erorii materiale se solu>ioneazăfărăcitarea păr>ilor.(acă instan>a găsete necesar, spre a ob>ine unelelămuriri, poatedispune i citarea păr>ilor art. ';1alin. '- C. proc. ci.I. $nstan>a se pronun>ă prin

 încheieredată în camera de consiliu.egea nu instituie untermen pentru e)ercitarea cererii de îndreptare aerorilor materiale strecurate în hotărâre. #ceastăîmprejurare a prilejuit i e)primareaunor opinii diergente. %pinia majoritară este însă în sensul că greelile materialestrecurate într&ohotărâre judecătorească pot fi rectificate oricând. Înceea ce ne priete am considerat cu un alt prilej cănumai hotărârile nesusceptibile de e)ecutaresilită

 pot fi remediate oricând prin mijlocul procedural preăzut de art. ';1 C. proc.ci.Hotărârilesusceptibile de e)ecutare silită nu pot fi remediate

 pe această caledecât înăuntrul termenului de prescrip>ie a dreptului de a cere e)ecutareasilită.@olu>ia pe care o sus>inem se întemeiază pefaptul că o hotărâre judecătorească carenu s&a e)ecutat în termenul general de prescrip>ie

 pierde i puterea lucrului judecat,iar îndreptarea unei atare hotărâri ar fi lipsită deorice eficien>ă.(istinc>ia de mai sus are un caractere)clusi teoretic. =ste adeărat că legea nuface înmod e)pres o atare distinc>ie. Cu toate acestea, noicredem că în stadiulactualei legisla>ii o ataredistinc>ie se impune, căci o hotărâre judecătoreascăcare pierde puterea lucrului judecat se conerteteîn final într&un simplu act

autentic.6uterea lucrului judecat este elementul esen>ial i caracteristic al unei hotărâri judecătoreti.În lipsa acestui element i al for>ei e)ecutoriihotărârea este lipsită defunc>iile sale fundamentale.%r, în aceste condi>ii folosirea procedurii preăzutedeart. ';1 C. proc. ci. este lipsită nu numai de uninteres practic i legitim, ci iinadmisibilă, te)tulinocat aând în edere o hotărâre judecătoreascăsusceptibilă dea produce efectele salecaracteristice. Ee e)primăm însă coningerea că îniitoareanoastră legisla>ie procesuală s&ar impunereconsiderarea dispozi>iilor art. ';1 C. proc.ci.,anume în sensul instituirii unui termen în cadrulcăreia să se poată dispuneîndreptarea greelilormateriale. 6recizăm în acest sens că în majoritatealegisla>iilor procesuale sunt stabilite termene

 precise în cadrul cărora se poate ob>ine

rectificareaerorilor materiale strecurate într&ohotărâre judecătorească.Cererea de îndreptare aerorilor materiale se judecă în compunerea în cares&asolu>ionat i cauza în fond. #supra cererii deîndreptare instan>a se pronun>ă printr&oîncheiere.@olu>ia este firească întrucât prin acest act instan>anu solu>ionează fondulcauzei. În cazul admiteriicererii instan>a a dispune îndreptarea erorilormateriale cumen>iuni corespunzătoare pe ambelee)emplare originale ale hotărârii art. ';1 alin.2-C. proc.ci.I.Împotria încheierii pronun>ate se pot e)ercitaaceleai căi de atac ca iîmpotria hotărâriiîndreptate art. ';12C. proc. ci.-. @olu>ia enun>atăeste o aplicarea principiului că accesoriul urmeazăsoarta principalului.

6rin urmare, împotriaîncheierii de îndreptarenu sunt deschise alte căi de atac decât acelea preăzute de legei pentru hotărârearectificată.6rocedura de îndreptare a erorilormateriale se aplică i în priin>a încheierilor deedin>ă, astfel cum preede în mod e)pres art. ';1alin. 1- C. proc. ci.% institu>ie par>ial inedită, icare a fost introdusă în Codul de procedurăciilă prin %rdonan>a de urgen>ă a uernului nr.12;A'999, este aceea a interpretăriihotărârilor

 judecătoreti. 6otriit art. ';1 C. proc. ci., în cazulîn care sunt necesarelămuriri cu priire la în>elesul,întinderea sau aplicarea dispozitiului hotărâriioriacesta cuprinde dispozi>ii potrinice, păr>ile potcere instan>ei care a pronun>athotărârea

să lămurească dispozitiul sau să înlăturedispozi>iile potrinice."e)tul comentat este, astfel cum am precizat deja,

 par>ial inedit, întrucât posibilitatea interpretării eraconsacrată în legisla>ia noastră procesuală ca o posi

 bilitate juridică ce se putea realiza pe caleacontesta>iei la e)ecutare. (in acest punct de ederetrebuie să arătăm că dispozi>iile art. 799 alin. '- C.

 proc. ci.consacră i în prezent, într&o formulăasemănătoare cu cea anterioară,

 posibilitateae)ercitării contesta>iei la e)ecutare pentru Glămurirea în>elesului, întinderii sauaplicăriititlului e)ecutoriu0.(omeniul de inciden>ă însă alinstitu>iilor analizate este diferit.$nterpretareadispozitiului în temeiul art. ';1 C.

 proc. ci. poate intereni numai pe baza uneicereriformulate în termenul preăzut de lege pentrudeclararea, după caz, aapeluluisau recursului împotria acelei hotărâri. Înschimb, contesta>ia la e)ecutare estecondi>ionată dedeclanarea urmăririi silite, iar în cazul analizat, ide neutilizarea

 procedurii preăzute de art. ';1 C. proc. ci. 6rinurmare, cele două institu>ii nufunc>ionează în mod

 paralel, ci sunt complementare.$nstitu>iareglementată de art. ';1 C. proc. ci. izează i oaltă situa>ie decâtaceea a interpretării

dispozitiului, anume ipoteza înlăturării preederilor potrinicecuprinse în dispoziti.=)isten>a în dispozitiul hotărârii a unor preederidispozi>ii- potrinice ce nu se pot aduce laîndeplinire constituie, potriit art. 2'' pct. 1 C.

 proc.ci. un moti de reizuire. #rt. ';1 C. proc.ci. nu condi>ionează însă folosireainstitu>iei dee)isten>a unor dispozi>ii potrinice ce nu se potaduce la îndeplinire. Cutoate acestea, noi amapreciat că i această institu>ie procedurală poate fifolositănumai dacă partea justifică un interes, care,însă, poate fi legat tocmai de ambiguitateahotărâriii de imposibilitatea alorificării ulterioarea dreptului recunoscut.Cererea de interpretare ahotărârii se solu>ionează de urgen>ă, prin încheiere dată în camera de consiliu,cu citarea păr>ilor.Încheierea se a ataa la hotărâre

atâtîn dosarul cauzei, cât i în dosarul de hotărâri alinstan>ei art. 1alin. '- i 2- C. proc. ci.I.Ji dedata aceasta încheierea pronun>ată asupra cererii deinterpretare are acelairegim juridic, sub aspectule)ercitării căilor legale de atac, ca i hotărâreainterpretatăart.2 C. proc. ci.-."e)tul reprodus mai sus este identiccu cel anterior adoptării egii nr. '1<A'99,cue)cep>ia faptului că lipsete teza finală dinreglementarea precedentă. Într&adeăr ,în reglementarea anterioară, te)tul mai făceai precizarea că cererea poate fiformulată întermenul preăzut de lege pentru declararea, dupăcaz, a apelului saurecursului împotria aceleihotărâri.6rin urmare, în condi>iile actualei reglementări, formularea cererii deinterpretare sau de

înlăturare a dispozi>iilor potrinice nu mai estecondi>ionată derespectarea termenului men>ionat înechea reglementare. "otui, este de remarcatcă, potriit art. 791 alin. 11- C. proc. ci.,contesta>ia la e)ecutare care are oasemeneafinalitate poate fi formulată numaiînăuntrul termenului de prescrip>ie a dreptului deacere e)ecutarea silită.

 Eoua reglementare, adusă prin %rdonan>a de urgen>ă a uernului nr.12;A'999, a creat i posibilitateacompletării hotărârilor judecătoreti. 6otriitart.';1 alin. 1- C. proc. ci., dacă prin hotărâreadată instan>a a omis să se pronun>easupra unuicapăt de cerere principal sau accesoriu ori asupraunei cereri cone)e sauincidentale, se poate cere

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 9/10

completarea hotărârii în acelai termen în care se poatedeclara, după caz, apel sau recurs împotriaacelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fonddupă casare cu re>inere, în termen de 1 zile de la

 pronun>are.$nstitu>ia este deosebit de utilă căci estede natură să eite necesitatea e)ercităriiunei căi deatac pentru repararea omisiunii instan>ei de a se

 pronun>a asupra unuicapăt de cerere. "e)tulnecesită totui câtea sublinieri dei el beneficiazăde oredactare corespunzătoare.!ai întâi, precizareacare se impune izează caracterul general alinstitu>iei, însensul că aceasta îi găseteaplica>iune în priin>a omisiunii de a solu>iona uncapătde cerere, indiferent de natura lui. (e altfel,din acest punct de edere, este deobserat că legease referă la capetele principale sau accesorii,la cererile cone)e sau incidentale.$nterpretarea corectă a legii este, după părereanoastră, aceea că art.';1alin. 1- C. proc. ci. are înedere una sau mai multe cereri care se includîncadrul celor la care se referă te)tul cazul, de

 pildă, al omisiunii de a se pronun>aasupra cereriireconen>ionale dar i asupra cererii de chemare îngaran>ie-. În aldoilea rând, trebuie aute în ederenu numai capetele de cerere formulate înfa>ainstan>elor de fond, ci i cele promoate în fa>ainstan>elor de apel sau de recurs.#ceastă

interpretare, judicioasă după părerea noastră, poatefi dedusă i din parteafinală a art.' alin. 1- C. proc. ci., care se referă la termenul încare poate fiformulată cererea de completare încazul hotărârilor pronun>ate în fond după casarecure>inere.Completarea hotărârii constituie i ea oinstitu>ie complementară cu reizuireaîntemeiată

 pe dispozi>iile art. 2'' pct. ' C. proc. ci., te)t potriit căruia această calede atac poate fie)ercitată i în cazul în care instan>a Gnu s&a

 pronun>at asupra unuilucru cerut0. =ste i aiciorba, în mod incontestabil, de omisiunea de a se

 pronun>aasupra unui capăt de cerere. "ermenul dee)ercitare al celor două cereri & cerereadecompletare i cererea de reizuire & este însădiferit, astfel cum rezultă din art. ';1alin. 1- C.

 proc. ci. i din art. 2'7 alin. 1- pct. 1 C. proc.

ci.$nstitu>ia completării hotărârilor judecătoretinu poate fi folosită însă pentruîndreptareagreelilor de judecată, adică pentru rectificareasolu>iilor greite cu priirela unele capete de cerere.Cererea de completare a hotărârii se solu>ioneazăde urgen>ă i întotdeauna cu citarea păr>ilor.$nstan>a se pronun>ă asupra cererii de completare

 printr&o hotărâreseparată art. ';1 alin. '- C. proc.ci.I.egea reglementează i un caz particular deaplicare a institu>iei completăriihotărârii. Într&adeăr, potriit art. ';1 alin. 2- C. proc. ci.dispozi>iile primuluialineat se aplică i în cazul încare Ginstan>a a omis să se pronun>e asupracererilor martorilor, e)per>ilor, traducătorilor, inter 

 pre>ilor sau apărătorilor, cu priire ladrepturilelor0.Hotărârea pronun>ată asupra cererii de

completare este supusă acelorai căi deatac ca ihotărârea completată art. ';1 alin. 1- C. proc.ci.I.

7/22/2019 hot jud pro c 12

http://slidepdf.com/reader/full/hot-jud-pro-c-12 10/10