Esenţial

EDUCAÞIE

Încearcã activitãþile extra-ºcolare. Implicarea în activitãþiextraºcolare, promovate de insti-tuþia de învãþãmânt (voluntari-ate sau activitãþi în cadrul ºcolii),are rolul de a îmbunãtãþi perfor-manþele elevilor. Pagina 2

ECONOMIE

Topul cheltuielilor în rânduladolescenþilor. Chiar dacãpãrinþii pot pune condiþii înlegãturã cu primirea banilor debuzunar, odatã ce aceºtia ajungla noi ei nu reuºesc sã neimpunã o modalitate de a-ifolosi. Pagina 3

TURISM

Top 10 locuri de vizitat înBucureºti. Bucureºtiul poate fiun oraº frumos ºi atractiv dacãºtii sã îi observi adevãratele salecomori. Pagina 5

DILEME

"Plec sau rãmân?". Sã aplici la ofacultate din strãinãtate poatepãrea complicat, însã nu este ade-vãrat. Trebuie doar sã te informezi,asta dupã ce deja te-ai decis ce fac-ultate vrei sã urmezi. Pagina 6

SPORT

Interviu cu o campioanã: des-pre patinaj cu Andreea Þuligã.Rezultatele se vãd în timp, pânãreuºeºti sã aterizezi o sãriturãpoate trece ºi un an; aºa cã enevoie de un milion de repetãriºi de multã rãbdare. Pagina 8

Top maºini noi ºi ieftine pen-tru elevi. Un numãr tot maimare de elevi aflaþi la vârstamajoratului doresc sã înlocuiascãtransportul în comun cu o soluþiemult mai comodã: maºina per-sonalã. Pagina 8

HUMAN RELATIONS

Iubirea - de la scrisori roman-tice la mesaje pe Facebook.De-a lungul timpului relaþiile dedragoste construite în liceu ausuferit mai multe transformãri înceea ce priveºte modul lor de for-mare ºi de manifestare. Pagina 9

TIMP LIBER

"Muzica are o influenþã deo-sebitã asupra dezvoltãrii indi-vidului". De muzica pe care opreferãm depinde itinerariulnostru uman. "Muzica repro-duce însuºi caracterul uman",spunea Aristotel. Pagina 10

Hi, School!Cristian Popescu - Piedone:ªcoala este loculîn care se clãdeºteviitorul

Metode simple de acâºtiga bani de buzunar

Ziarul viitorilor jurnaliºti

Sporturile aeriene,între extrem ºiextraordinar

Cum poþi sã ajungiun elev mai bun întrei paºi simpli

Uniforma ºcolarã,de la mãreþie ladecãdere

Pagina 8Pagina 2 Pagina 7

Internetul, activitãþile de zi cu zi sau chiarhobby-urile ne pot aduce o sumã de bani caresã ne asigure un anumit confort financiar,independent de pãrinþi

Mulþi dintre noi suntem pasionaþi defotografie, iar acest bun obicei ne poate mãribugetul cu sume considerabile

Putem face orice, de la meditaþii la joburipart-time în orice domeniu la care ne pricepem mãcar puþin ºi pentru care existã cerere

Raluca Chiru

Adolescenþa este una dintrecele mai frumoase perioade dinviaþa noastrã, dar ºi cea maidificilã... financiar vorbind. Pelângã multe alte probleme, noi,adolescenþii, ne dorim sã avemparte de lucruri frumoase. Însã,de cele mai multe ori nu dis-punem de bani suficienþi. Întot-deauna avem nevoie de bani. Fiecã ne dorim cele mai noi haine,electronice sau chiar benzinãpentru maºinã. Preþul uneiîntâlniri sau al oricãrei alteactivitãþi poate pune problemestilului nostru de viaþã. Din feri-cire, existã metode de a facebani chiar ºi pentru adolescenþi.

Studiile sunt pe primul locîn ceea ce ne priveºte, iar un jobnu prea intrã în discuþie înaceastã perioadã. Existã totuºicâteva soluþii la îndemânã carene pot ajuta sã facem niºte baniîn plus. Internetul, activitãþilede zi cu zi sau chiar hobby -urilepe care le avem ne pot aduce osumã de bani care sã ne asigureun anumit confort financiar,independent de pãrinþi.

Nu trebuie decât sãai încredere în tine ºi... cevavoinþã. ªi-þi pot da câteva exem-ple de practici care-þi pot aducevenituri suficiente, putând, înplus, sã îmbini utilul cu plãcu-tul.

Spre exemplu, îþi poþi faceun blog, iar în funcþie desubiectele pe care le postezipoþi atrage publicitate. Poþi, lafel de bine, sã foloseºti aparatulde fotografiat primit de curândimortalizându-i pe cei care-ºidoresc acest lucru. ªi lista con-tinuã. Poþi face orice, de la me-ditaþii la joburi part-time înorice domeniu la care te pricepimãcar puþin ºi pentru careexistã cerere.

3 >>

Pagina 12

Publicaţia Hi, School! - Proiect educaţional şi de îndrumare profesională, realizat de cotidianul Curierul Naţional şi Asociaţia Bene Merenti, dedicat elevilor de liceu din România

Cel mai tare mã deranjeazãlipsa de respect ºi a celor ºapteani de acasã. În fiecare zi îmieste imposibil sã nu vãd înjurul meu cel puþin o persoanãcare se comportã ca ºi cum ar fiieºit din junglã cu un minut înurmã. Pagina 4

Lipsa de valori duce la lipsã de omenie

Florentina Tudor

Cum combatem prostia? Haideþi sãcitim, sã observãm, sã înþelegem, sãne deschidem mintea ºi inima! Oaltã problemã majorã este superfi-cialitatea. Lenea ºi nepãsarea daunaºtere acestui defect, care cu puþinefort poate fi uºor transformat învirtute. Pagina 4

Prostia ºi superficialitatea -calea spre regres

Larisa Glonþ

De la începutul anilor deînvãþãmânt am fost supusã la"experimente" educaþionale;am fost testatã în clasa a patradoar pentru a alege "spuma"generaþiei, am dat teze cusubiect unic, doar pentru caanul urmãtor sã dãm testãriunice asemãnãtoare capa-citãþii. Pagina 4

Enervant de deranjant

Maria Bebelea

Sâmbătă, 1 iunie 2013Nr. 1 - ediţia sector 412 pagini - Gratuitwww.curierulnational.ro/hischool

Educaþie2 Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Cum poþi sã ajungi un elev mai bun în trei paºi simpli

Trebuie sã ne adaptãm exigenþelorprofesorilor, dar ºiperfecþionismului pecare ni-l impunemuneori

Gradând energia, formãm un echilibruºi evitãm astfel ca înultimele ore sã nepierdem concentrarea

Larisa Glonþ

Zilnic ne confruntãm cuprovocãri. De la exigenþele profe-sorilor, pretenþiile pãrinþilor, ce-rinþele prietenilor, pânã la per-fecþionismul pe care ni-l impunemuneori. Trebuie sã ne adaptãm

fiecãrei materii, fãcând faþã exac-titãþii pe care ne-o cere profesorulde matematicã. Ne dorim sã fimcreativi ºi sensibili în faþa profe-soarei de limba românã saunenumãratelor formule pe care nile predã profesorul de fizicã.

O nimica toatã în ochiicadrelor didactice, dar o luptã con-tinuã ºi istovitoare pentru noi, cândîntâmpinãm dificultatea cursurilorºi, uneori, chiar plictiseala.

Cu siguranþã, toþi ne întrebãmce am putea face în privinþa asta,pentru a evita conflictele cuîndrumãtorii noºtri. Iatã câtevametode excelente.

Dozeazã-þi energia

Dacã la început ne va fi greu, cutimpul ne vom obiºnui. Gradândenergia, formãm un echilibru ºievitãm astfel ca în ultimele ore sãne pierdem concentrarea. Unsomn odihnitor ºi o bunã planifi-care ne pot scoate din impas.

Sigur ºtim, chiar înainte de cul-care, care ne este programul de adoua zi. Nu trebuie decât sã-ldefalcãm pe ore ºi sã-l parcurgempas cu pas.

Înþelege-þi profesorul ºischimbã-þi atitudinea

În caz cã relaþia cu respectivulprofesor nu este una strãlucitã,trebuie sã cãutãm sã înþelegemde ce ºi sã încercãm sã schimbãmacel ceva la noi care deranjeazã,apropiindu-ne mai mult deîndrumãtor, pentru a-i înþelegemotivele.

O bunã cunoaºtere a gândiriicelui de la catedrã ajutã foartemult progresului nostru.

Lãsãm deoparte jignirile ºiatitudinea arogantã atunci cândintrãm în conflict cu aceºtia, pen-tru cã riscãm sã agravãm situaþia,iar greul va apãsa mai mult peumerii noºtri. Trebuie sã învãþãmsã fim docili, gândindu-ne cã nu

avem nimic de câºtigat dacãajungem sã fim trimiºi la directorsau terminãm ziua cu un procesverbal.

Concentreazã-te pe ce îþiplace

O altã metodã care dã roade ºistimuleazã creativitatea estealegerea materiei sau materiilorpreferate ºi lucrul intens la aces-tea.

Încercãm sã ne dãm interesulpentru ceva care ne place ºi neacapareazã cu adevãrat. Sãmuncim din greu, dar din pasi-une, ºi sã-i convingem pe profe-sori de capacitatea noastrã.

Sã nu uitãm sã luãm în calculfaptul cã învãþãm pentru noi ºipentru construirea viitorului nos-tru, anii de liceu având drept scopmodelarea noastrã, a persona-litãþii ºi a caracterului nostru,pentru a deveni persoane puter-nice ºi capabile sã progreseze.

Mãdãlina Iancu

Trãim într-o erã încare Internetul acãpãtat dimensiu-nile unui adevãratmonopol al infor-maþiei ºi docu-mentãrii,umbrind cartea ºi

cititul totodatã.Cartea, dupã cum o considerã

ºi Mihai Cucereavii, este "FãcliaLumii", scopul pe care îl urmãreºteeste luminarea, ºlefuirea ºi creareaunui psihic sãnãtos, lucid,deoarece prin lecturã învãþãm sãfim disciplinaþi, conºtienþi dealegerile noastre, nelãsându-neconvinºi sau manipulaþi de opini-ile greºite ale oamenilor din jurulnostru.

În timpul parcurgerii cãrþilor -arta armonioasã a împletiriicuvintelor -, se nasc imagini,enigme, sentimente în interiorulnostru. Acesta este meritulcãrþilor de calitate, al celor carecreeazã puntea dintre imaginaþieºi experienþã.

Cititul presupune concentrare.În timpul cititului coborâm în

lumea cãrþii. Spre deosebire dereviste sau Internet, cãrþile nu aualte informaþii care sã ne tulbureliniºtea. Cãrþile ne dezvãluiepoveºtile de viaþã ale unor oamenicu caractere bine conturate, defi-nite. Nu suntem agresaþi nici deimagini ºi nici de reclame.Suntem doar noi cu cartea.

Prin citit acumulãm mai multecunoºtinþe, devenim mai încrezã-tori în noi, consolidându-ne stimade sine. Citind, ne diversificãmviaþa ºi ne expunem unor idei cutotul noi care ne ajutã sã ne dez-voltãm latura creativã ºi sãdevenim mai deschiºi spre ino-vaþie, spre viitor.

Citind, petrecem mai multtimp cu noi înºine ºi reuºim sã necunoaºtem. Ne creãm o stare deliniºte care ne ajutã sã nedescoperim ºi sã ne înþelegemmai bine pe noi ºi pe cei din jurulnostru.

Prin urmare, dupã cum sub-linia Mihai Cucereavii în "FãcliaLumii", cu toate avantajele moder-nizãrii accelerate, cãrþile rãmân"cãrãuºii civilizaþiei, fãrã cãrþiistoria e mutã, literatura nu areglas, ºtiinþa e paralizatã ºi medi-taþia e suspendatã".

Avantajele lecturii

Încearcã activitãþileextraºcolareLarisa Glonþ

Astãzi, majori-tatea elevilorconsiderãºcoala opierdere devreme, oînchisoare sauobstacolul din

calea distracþiei. Din generaþie îngeneraþie, aceºtia îºi formeazã oconcepþie greºitã despre anii deºcoalã din cauza materiei stufoaseºi a cerinþelor covârºitoare. Ajungsã nu mai acorde atenþia necesarãstudiului ºi sunt copleºiþi de leneatipicã adolescentinã.

Evitã voit activitatea la cursuriºi mai ales pe cele extraºcolare,justificându-se cã le ocupã inutiltimpul ºi nu câºtigã nimic de peurma lor. Total greºit!

Implicarea în activitãþiextraºcolare, promovate de insti-tuþia de învãþãmânt (voluntariatesau activitãþi în cadrul ºcolii), arerolul de a îmbunãtãþi perfor-manþele elevilor.

De asemenea, s-a dovedit cãeliminã stresul ºi oboseala prinsimpla rupere de rutina zilnicã ºiintroducerea în program a dis-tracþiei.

Orele petrecute la ºcoalã ºinumãrul mare de teme pentruacasã predispun la sedentarism, deaceea trebuie sã ºtim sã ne orga-nizãm timpul ºi sã introducem înorarul nostru ºi câteva activitãþi cevor da puþinã culoare acestor anitumultuoºi de studiu continuu.

Sã lãsãm comoditatea de oparte ºi sã ne dezvoltãm spiritulde echipã ºi pe cel civic. Sãîmbinãm constructiv utilul cu plã-cutul pentru a trece mai uºorpeste "oroarea ºi monotonia"ºcolarã, motivându-i astfel ºi pecei din jurul nostru la o viaþã deadolescent armonioasã.

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Economie3

Ce poþi sã-þi cumperi cu alocaþia lunarãRaluca Chiru

Alocaþia unuielev este dedoar 42 de leipe lunã. În cursul uneiluni de ºcoalãsunt aproxima-tiv 20 de zile

în care un elev trebuie sã îºi pro-cure alimente ºi un abonamentpentru transport, în cazul încare este nevoie.Dacã din cei 42 de lei scãdem 15lei pentru abonamentul la auto-buz, rãmân 27 de lei. Aceastãsumã împãrþitã la 20 de zile sereduce la doar 1.35 lei pe zi cucare un elev este nevoit sã îºiasigure masa pânã la ora 14:00.Iatã ce poþi cumpãra din maga-zinele ºcolilor cu suma de 1.35lei:

1. Un croissant (1.20 lei)2. Un mãr/bananã/porto-

calã(1 leu)3. O sticlã cu apã (1 leu)

Acestea sunt puþinele posibi-litãþi pe care un elev le are înpauza de masã.

În cazul în care pãrinþii decidca suma de bani sã nu fie cheltu-

itã în acest scop, atunci elevuluiîi mai rãmâne o singurã opþiune:cornul ºi laptele pe care îlprimesc colegii mai mici ºi pecare ei nu îl consumã.

Raluca Chiru

(Urmare din pagina 1)

Mulþi dintre noi suntempasionaþi de fotografie ºi o parteposedãm un aparat de fotografiatsemi-profesional sau profesional.Acest hobby ne poate mãri buge-tul cu sume considerabile.Folosindu-ne de aceastã pasiune,nu doar din plãcere, ci ºi pentru acâºtiga niºte bani, ne putem creaun nume care ne va ajuta peviitor. Putem vorbi cu prietenii defamilie care îºi doresc poze ladiverse evenimente. Având învedere cã foarte mulþi oameni îºidoresc sã aibã fotografii cu ei,poze de cuplu sau cu rudele, co-piii lor sau orice alte persoanedragi, clienþii nu vor întârzia sãaparã.

Teoria mea este confirmatã deo mare parte dintre cunoscuþiimei. "A început ca o joacã, adevenit pasiune ºi apoi sursã devenit considerabilã. Fac fotografiide aproape 2 ani ºi am ajuns sãcâºtig aproape 700 lei pe lunã",mi-a spus Anamaria Ghidarcea,elevã în clasa a XI-a.

De la munca part-time înmall...

Sunt anumite meserii extremde potrivite pentru adolescenþi -munca într-un restaurant fastfood, în depozite, magazine deîmbrãcãminte sau orice tip demagazin pe care îl poþi gãsi în-tr-un mall. Unii dintre noi nu vordori de la început sã îºi ia o slujbãpart-time, dar îºi vor da seamacât e de "cool" sã aibã bani fãrã ale cere pãrinþilor. Nu va mai tre-bui sã o implori pe mama defiecare datã când vei vrea sãmergi undeva cu prietenii! Demulte ori, poþi câºtiga suficienþibani încât sã-þi cumperi omaºinã, acesta fiind un vis pen-tru majoritatea dintre noi.

...la blogging

În ziua de azi poþi face banifoarte uºor ca antreprenor cu aju-torul internetului. Bloggingulreprezintã o sursã de venit extremde bunã, de fapt unii din noi ajungîn timp sã câºtige mai mult decâtcâºtigã pãrinþii lor la slujba de zicu zi. Fenomenul de globalizare acuprins ºi internetul. Datoritãacestui fapt, oameni din întreagalume au oportunitãþi de a facebani indiferent de vârstã. De obi-cei, adolescenþii sunt în pas cutehnologia, fiind în avantaj în faþaadulþilor când vor sã îºi creeze osursã de venit din munca online.

Nu trebuie sã neglijezi cursurile

Dacã eºti cu adevãrat foartebun la limba englezã, matematicãsau chimie, poþi oferi meditaþiicopiilor mai mici decât tine. Suntfoarte mulþi pãrinþi care cautãmeditatori tineri, bine informaþi,

care ºtiu sã se facã plãcuþi cuuºurinþã copiilor pe care-i instru-iesc.

Într-o lunã în care nu vei negli-ja deloc ºcoala, poþi câºtiga în jurde 250 de lei.

Pliante, figuraþie TV

O altã modalitate de a facerapid bani este împãrþirea pli-antelor în magazine, intersecþii,staþii de metrou sau restaurante. Oalternativã la aceasta, destul desimplã ºi totodatã distractivã,poate fi chiar ºi figuraþia la emisi-uni tv sau reclame. Câteva ore pezi, timp de douã trei-zile pe sãp-tãmânã, nu înseamnã mare lucru.Aceastã muncã îþi poate aduce osumã de bani care sã te ajute sã-þicumperi ceea ce îþi doreºti.

Promovare online

Cei care au talent artistic potsã îºi asigure un venit din vân-

zarea de bijuterii ºi brãþãri, latârgurile care se organizeazã spe-cial. Puteþi sã vã vindeþi chiar ºipe internet creaþiile. Cu ajutorulunui blog sau al unei pagini peFacebook, munca ta poate fi va-lorificatã ºi, dacã eºti foarte bunîn ceea ce faci, vei fi recomandatºi altora, sporindu-þi clienþii.

În perioada verii, cei care sepricep la înot pot sã ajute lasupravegherea piscinelor, dinpostura de salvamari. Tu ce zici,vei începe vara aceasta sã îþicauþi o nouã sursã de a câºtigabani?

Metode simple de a câºtiga bani de buzunar

CARICATURA ZILEI

Experienþa cãpãtatã în aniiadolescenþei îþi poate fi extremde utilã în viitor, atunci când îþivei cãuta un job adevãrat. Fiiconvins cã angajatorii vor verifi-ca ºi, ulterior, aprecia, efor-turile pe care le-ai depus în tim-pul tãu liber.

Topul cheltuielilor în rândul adolescenþilorRaluca Chiru

Elevii de pretutindeni primescîn mod obiºnuit sume de bani, maimici sau mai mari de la pãrinþi, ru-de sau apropiaþi. Întrebarea esteurmãtoarea: "Pe ce cheltuim acestesume în activitãþile noastre zilni-ce?"

Chiar dacã pãrinþii pot punecondiþii în legãturã cu primireabanilor de buzunar, odatã ce aceºtiaajung la noi ei nu reuºesc sã neimpunã o modalitate de a-i folosi.

Conform unui sondaj, mulþielevi îºi cheltuie "veniturile" pemâncare. Fie cã vorbim de timpulliber sau de perioada în care neaflãm la liceu, mâncarea saugustarea sunt "prioritatea numãrulunu" în topul cheltuielilor.

Ieºirile cu prietenii sau cu iubi-ta/iubitul înseamnã destui banicheltuiþi, pe mâncare, filme ºijocuri. Banii pe care îi consumãmpe aceste forme de divertisment seclaseazã pe locul doi în acest top, eifiind catalogaþi drept bani pentrudistracþie.

A treia prioritate în topul nos-tru, atunci când vorbim de chel-tuirea banilor de buzunar, estelegatã de plata serviciilor de comu-nicaþii. Pentru unii, aceste cheltu-ieli sunt suportate de familie, daralþii trebuie sã le suporte singuri,plãtind din propriul buzunar fac-turile de telefon. Sã nu uitãm deîmbrãcãminte. Pe mãsurã ce cresc,adolescenþii (în special fetele) tindsã cheltuiascã sume din ce în cemai mari pentru haine. Pentru cãvrem sã arãtãm întotdeauna cât sepoate de bine, investim sumedestul de mari în þinutele noastre.Iar aceasta este cea de-a patra prio-ritate...

Pe mãsurã ce ne maturizãm,apare o nouã grijã: consumabilelepentru autoturism. Benzina ºiîntreþinerea unei maºini implicã unefort financiar considerabil!

Acestea sunt prioritãþile noastreprincipale atunci când vine vorbade gestionarea banilor de buzunar.

4 Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Manager de proiectCristian Hãþiºcristi@forsale.com.ro

Editori coordonatori:George Sîrbu george.sirbu@curierulnational.roValentin Bolocanvalentin.bolocan@curierulnational.ro

PRLidia Dumitrulidia.dumitru@tailloredpr.ro

DTPBogdan Stroescu dtpcurierulnational@gmail.com

Redacþia - Colegiul Romano-CCatolic Sf. IosifLarisa Glonþ - Elevã, Clasa a XI-a,Francesca Savu - Elevã, Clasa a XI-a,Andreea Barb, Elevã, Clasa a IX-a,Raluca Chiru, Elevã, Clasa a XI-a,Dumitra Mocean, Elevã, Clasa a X-a,Maximilian Barat, Elev, Clasa a XII-a,

Colegiul Naþional Octav Onicescu

Mãdãlina Iancu, Elevã, , Clasa a XI-a,Florentina Tudor, Elevã, Clasa a XI-a,Anamaria Banu, Elevã, Clasa a XI-a,Maria Adriana Bebelea, Elevã, Clasa a XI-a,Alina Manafu, Elevã, Clasa a XI-a,Iuliana Roºu, Elevã, Clasa a XI-a,Vlad Toma Roatã, Elev, clasa a XI-a,

Marketing ºi PublicitateForSale Comunicarewww.forsale.com.rosale@forsale.com.roTelefon: 0757.279.306

SecretariatMihaela NegreanuTel: 021.599.55.00Fax: 021.312.13.00trafic@curierulnational.ro

DifuzareMihaela IconaruTel: 021.599.55.18

Redacþia: Str. Cristian Popiºteanu, nr.2-4, Sector 1,Bucureºti

Web: www.curierulnational.ro/hischoolFacebook: www.facebook.com/ziarulhischoolTipãrit la Tipografia Intact (Bucureºti)

Hi, School!Proiect realizat de

SC CURIERUL NAÞIONAL SA ºi Asociaþia Bene Merenti

Talentul stã la bazacreativitãþii tineri-lor. Cei mai mulþiîºi dezvoltã aptitu-dinile în dans,muzicã, picturã,actorie ºi multealte ramuri ale

artei moderne.Nimeni nu contestã acest fapt,

prin urmare nu o fac nici eu.Diferitele emisiuni-concurs ca"Românii au talent", "VoceaRomâniei", "Factorul X" sau"România danseazã" prezintã odovadã clarã a celor care vor sã seafirme prin talent.

Însã, orice pãdure are ºi uscãci-uni. Pe lângã nenumãratele cali-tãþi, întâlnim ºi o laturã ce tindespre regres, alcãtuitã din prostie ºisuperficialitate, douã defectemajore care influenþeazã evoluþiacaracterului ºi a modului în caresunt tratate problemele ce se ivescîn viaþã.

Prostia însoþeºte tot mai multepersoane. Îi înþelegem pe adulþi,care au lãsat deoparte cãrþile,mãcinaþi de grijile ºi preocupãrilevieþii, dar tinerii, copiii nu au nicio scuzã. Încã avem puterea de a ne

face timp sã citim, sã ne dezvoltãmgândirea ºi capacitatea de aînþelege acþiunile ºi trãirile celorde lângã noi.

Întâlnim tot mai multe per-soane ce se complac în aceastãsituaþie limitatã, într-o viaþãnefructificatã, un stil de trainesãnãtos. Nu mai putem purtadiscuþii constructive, la cea maimicã reacþie împotriva lor suntemîmproºcaþi cu replici usturãtoare ºiploi de jigniri ne lovesc tulburãtorurechile, aºteptându-ne în clipaurmãtoare la atacuri fizice.

Acestea sunt armele oamenilorcare nu ºtiu sã lupte, acestea suntacþiunile pe care ei le cunosc celmai bine: primitive.

Cum combatem prostia?Haideþi sã citim, sã observãm, sãînþelegem, sã ne deschidemmintea ºi inima!

O altã problemã majorã estesuperficialitatea. Lenea ºinepãsarea dau naºtere acestuidefect, care cu puþin efort poate fiuºor transformat în virtute.

Generaþia adolescenþilor zilelornoastre, o generaþie rãsfãþatã, numai acordã atenþia necesarãdiferitelor atribuþii, fie proiectelor

ºcolare, job-ului sau, pur ºi simplu,treburilor casnice.

Le lipseºte spiritul practic, do-rinþa de reuºitã ºi cunoaºtere,atenþia ºi, cu desãvârºire, ruºineaeºecului inevitabil. Nu suntconºtienþi de importanþa efortuluidepus, a cunoºtinþelor dobândite.

Ei nu au parte de satisfacþialucrului bine fãcut cu propriilemâini, din cauza superficialitãþiiadânc impregnatã în simþiri.

Acestea sunt aspecte ce pot fiîndreptate, însã trebuie sã învãþãmce este responsabilitatea, cãci noisuntem VIITORUL !!!

Prostia ºi superficialitatea - calea spre regres

Larisa Glonþ

Enervant dederanjant

Maria Adriana Bebelea

Fiecare dintre noi estederanjat de diferite lucruridin diferite motive, pemine mã enerveazã lipsade interes a guvernanþilorpentru tineret.

ªtim cu toþii cãRomânia a ajuns înmomentul actual o þarãîmbãtrânitã ºi asta este dincauza faptului cã dupã ter-minarea studiilor, de oricenaturã ar fi acestea, pre-universitare sau univer-sitare, elevul nu are un locde muncã, iar dacã printr-ominune ºi douã-trei pile seîntâmplã sã îºi gãseascã,salariul este unul infim încomparaþie cu cel dinrestul Europei.

Aºa cã, de ce am sta aicisã trãim, unde dupã mulþiani de studiu suntemplãtiþi cu salariul minim peeconomie, cu acelaºisalariu pe care îl are ºi unmãturãtor sau un portar,când în afara graniþelor neaºteaptã un salariu maimare ºi numeroase posibi-litãþi de dezvoltare?

Cu ce mã ajutã pe minestatul, cu ce mã încântã ºimã atrage sã rãmân ºi sãmuncesc aici?

De la începutul anilorde învãþãmânt am fostsupusã la "experimente"educaþionale; am fost tes-tatã în clasa a patra doarpentru a alege "spuma"generaþiei, am dat teze cusubiect unic, doar pentruca anul urmãtor sã dãmtestãri unice asemãnãtoarecapacitãþii.

ªi examenul de bacalau-reat este un alt experimentpentru generaþia mea, noisuntem cei care "probãm"bacul diferenþiat ºi dãmacele competenþe digitalepe care nimeni nu le poatepica.

Care le mai este rostul?ªi pentru a încheia, "aju-torul" statului la facultateeste de a da mai multeexamene de admitere. Cerost au acestea, când tria-jul se face pe parcursulanilor universitari, din cei3000 de studenþi înscriºi înanul întâi, 500 sunt ceicare sfârºesc prin a da exa-menul de licenþã.

In zilele noastre, totul aavansat extrem de multºi, în acelaºi timp,gândirea s-a schimbat.O noutate în ºcoalãpoate reprezenta nevoiaconstantã de tehnolo-gie.

Putem vorbi aici despre calcula-toarele de care este din ce în cemai mare nevoie pentru niºtecalcule simple sau de PC-ul deacasã care distrage elevii de lastudiu.

Generaþiile cele mai tinereîncep sã se concentreze doar pea avea cât mai mult. Cât maimulte haine de firmã, cel maibun telefon ºi uitã adesea deviitorul lor. Nu spun cã noi, ceiun pic mai "în vârstã" suntemperfecþi. ªi noi avem astfel dereprezentanþi, dar cel puþin noi,

pe vremea când aveam 10 ani,ieºeam la o "pitita" pe-afarã saumergeam în parc.

Cum afecteazã faptul cã"tehnologia a închis copiii înei", dupã cum spunea o elevã declasa a XI-a, viaþa de elev? Începprin a avea din ce în ce maipuþin respect faþã de colegii lormai mari, dar, cel mai impor-tant, faþã de profesori. Ceea ceeste ceva nou, este faptul cãacum 10 ani elevul era certatpentru notele pe care le lua ºinu profesorul, pentru cã dãdeaacele note.

Totodatã, imaginaþia esteîngrãditã, iar elevul învaþã sãgândeascã fãrã a conºtientiza,de fapt, ideea.

Tehnologia nu stricã,aproape cã nu ne face nici unrãu. Dar sã ne amintim cã nu

tot acest lux ne va asigura unviitor, ci ceea ce ºtim ºi cumgândim, lucruri pe care ni leformãm încã din clasa întâi.

ªi cum ai putea face astacând laptop-ul gândeºte pentrutine?

Lipsa de valori duce la lipsã de omenie

Tehnologia avanseazã, copiii gândesc mecanic

Cel mai tare mãderanjeazãlipsa de respectºi a celor ºapteani de acasã. Înfiecare zi îmieste imposibilsã nu vãd în

jurul meu cel puþin o persoanãcare se comportã ca ºi cum ar fiieºit din junglã cu un minut înurmã.

Poate pare exagerat, daracesta este adevãrul, astfel de…"specimene" gãsim pretutin-deni, dar cel mai des înmijloacele de transport încomun. Acum câteva zile mãîntorceam acasã de la liceu ºicând sã iau autobuzul, în faþamea, s-a îmbulzit un copil micºi gras împins de la spate depãrinþi, care aproape m-a dãrâ-mat. Nu am spus nimic ºi am

urcat, trecând pe lângã copil ºiaºezându-mã pe un scaun liber.La nici un minut, în spatelemeu îi aud pe cei doi pãrinþicum vorbeau ºi spuneau cã nusunt educatã, fiindcã amîndrãznit sã mã aºez pe scaunulliber. Am tãcut, dar în sineamea îmi spuneam râzând amar:"râde ciob de oalã spartã" (ei nuau fost în stare sã îºi educecopilul, bãiat fiind, sã araterespect unei fete). În fine, cutoþii ºtim cã majoritateabãieþilor din zilele noastre uitãsã fie politicoºi, dar ceea ce m-asurprins a fost faptul cã familiaîn cauzã se afla chiar în spatelemeu, iar autobuzul nu eraaglomerat. Aºa cã, de ceaproape sã cad eu pentru ca eisã intre primii? Nu puteau sãaºtepte cele câteva secunde careîmi erau necesare pentru a urca

în autobuz ºi a evita scena?Sunt întrebãri pe care mi le puntot mai des când vãd cum secomportã unii ºi alþii. Cu risculde a mã repeta, spun cã mãuimeºte lipsa de respect, celpuþin simulat, faþã de cei mai învârstã (nu mã refer aici labãtrâneii urâcioºi din R.A.T.B).Tot pe stradã vãd copii care îºifac bunicii de râs, vorbesc urâtºi pot fi chiar violenþi. Cânderam micã, nu eram uºã de bise-ricã, dar ºtiam cã atunci cândvãd pe cineva mai în vârstã tre-buie sã mã comport civilizat saucel puþin politicos, mãcar decomplezenþã. Poate par cã suntdin alt secol, dar manierele ºirespectul, precum ºi cei ºapteani de acasã sunt pe cale de dis-pariþie ºi sunt prea puþini ceicare luptã pentru a le pãstra celpuþin în conºtiinþa colectivã.

Florentina TUDOR

Opinii

Dumitra Mocean

Poate par cã sunt din alt secol, darmanierele ºi respectul, precum ºi cei ºapte ani de acasã sunt pe cale de dispariþie

“”

5

TurismHi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Top 10 locuri de vizitat în BucureºtiMãdãlina Iancu

Bucureºtiul poatefi un oraº frumosºi atractiv dacãºtii sã îi observiadevãratele salecomori. Ignorãaglomeraþia ºimizeria ºi vei

descoperi un oraº cosmopolit, cunumeroase muzee, clãdiri fru-moase, magazine luxoase ºi par-curi pline de verdeaþã.

Pentru a arãta frumuseþeaacestui oraº, vom prezenta celemai interesante locuri careîmbracã Bucureºtiul într-un aerinedit:

1. Palatul Parlamentului sauCasa Poporului a rãmas una din-tre cele mai impresionante clãdiridin lume, fiind a doua ca mãrimedupã Pentagon. Pentru multãlume, Casa Poporului reprezintãun monument monstruos alcomunismului, în schimb, pentrualþii este un motiv de mândrie.

2. Ateneul Român este unadintre emblemele Bucureºtiului ºio bijuterie arhitecturalã a þãrii,datând încã din 1865. Atât interi-orul, cât ºi exteriorul impre-sioneazã prin frumuseþe.

3. Parcul Ciºmigiu este ceamai veche grãdinã publicã dinBucureºti. Parcul a fost amenajatîn stilul grãdinilor englezeºti.Numele lui vine de la ciºmea.Principalele puncte de atracþiesunt lacul ºi debarcaderul, grãdi-na de trandafiri, rondul roman,statuile, izvorul lui Eminescu ºirestaurantul românesc.

4. Cunoscut sub numele deParcul Naþional Carol al II-lea,printre punctele de atracþie aleParcului Herãstrãu se numãrãzona Expoflora, InsulaTrandafirilor, Grãdina Japonezã,Aleea Cariatidelor ºi StatuiaGeneralului de Gaulle.

5. Muzeul Satului este unuldintre primele muzee în aer liberdin lume, fiind una dintre atracþi-ile principale ale Bucureºtiului.Vizitatorii pot vedea acolo tradiþi-ile ºi obiceiurile de secole ale

poporului român, modul de viaþãºi casele în care locuiau. Pe lângãexpoziþia în aer liber, muzeuldeþine ºi colecþii de manuscrise,studii, schiþe, desene, planºe,cliºee pe sticlã, filme, negativealb-negru ºi color sau fotografii.

6. Singurul han din Bucureºticare ºi-a pãstrat intactã formaoriginalã de la începutul secoluluiXIX este Hanul cu Tei. La galeriade artã Hanul cu Tei vei gãsiobiecte de artã vechi, precumpiese de mobilier, lambriuri,tapiserii ºi covoare, tablouri,fotografii, albume, documentevechi, ceasuri, aparate defotografiat ºi gramofoane, mo-nede ºi decoraþii, icoane ºi chiarjucãrii.

7. Carul cu Bere este una din-tre cele mai vechi berãrii aleBucureºtiului, care gãzduia ade-vãrate cenacluri literare.Restaurantul este o legendã vie ºiunul dintre locurile cele maifrecventate de strãinii aflaþi încãutarea tradiþionalismuluiromânesc.

8. Castelul lui Vlad Þepeºeste una dintre atracþiileCapitalei. Este mai puþin cunos-cut publicului, însã atrage prinfarmecul sãu medieval.

9. Cea mai veche clãdirelocuibilã din Bucureºti care s-apãstrat în forma ei originalã ºicare adãposteºte MuzeulTheodor Pallady este Casa Melik.În acest muzeu, vei gãsi lucrãri

ale celebrului pictor, precumLalele Roºii, Place Dauphin,portretele actriþelor MarioaraVoiculescu ºi Maria Ventura,lucrãri de artã europeanã ºi ori-entalã sau piese de mobilier.Colecþia expusã acolo numãrãpeste 1200 de piese, atât aleartiºtilor români, cât ºi ale celorstrãini.

10. Curtea Veche a fostprima curte domneascã dinBucureºti. Aceasta cuprindea unpalat, o bisericã, spaþiile desti-nate slugilor ºi grãdinile palatu-lui. Astãzi, Curtea Domneascã adevenit un muzeu în aer libercare gãzduieºte frecvent eveni-mente culturale, festivaluri ºitârguri de artã medievalã.

Un tur de orizont românesc

Florentina Tudor

In fiecare varã, cei maimulþi se laudã cu faptul cãau vãzut încã o þarãstrãinã, iar dar dacã îiîntrebi ce au vizitat înRomânia, spun simplu:Valea Prahovei, PoianaBraºov, Sinaia, Bran, poate

Padina sau alte destinaþii asemãnã-toare.

Din pãcate aceastã categorie deturiºti porecliþi "pantofari" preferãsã meargã, dacã se poate, pânã înfaþa obiectivului turistic cu maºinapersonalã. Ei aratã o adevãratã

încãpãþânare ºi negare a efortuluifizic.

În ciuda numãrului lor mare,existã ºi turiºti care nu se dau înlãturi când vine vorba de miºcare ºiajung sã descopere adevãratele fru-museþi ale þãrii.

De ce sã alegi un "tur de ori-zont"? În primul rând, monotoniaeste eliminatã din ecuaþie ºi în aldoilea rând poþi vedea ce este cuadevãrat apreciat de strãini înRomânia, care nu sunt puþini ºi celmai adesea îi poþi întâlni pe munte.

Nu în ultimul rând, ai ocazia sãvezi locuri ce multora le suntnecunoscute.

Un "tur de orizont" presupune

planificare ºi informare. O astfel decãlãtorie constã în stabilirea uneidestinaþii fixe (o anumitã zonã,Neamþ, de exemplu) ºi vizitarea acât mai multor obiective din zonã.

Un lucru important de care sãþii cont este cã nu trebuie sã tegrãbeºti ºi sã vezi zona respectivãîntr-o singurã vacanþã, mai alesdacã este foarte generoasã dinpunct de vedere turistic. Dacã tegrãbeºti nu o sã mai vezi nimic, teenervezi ºi care mai este rolul con-cediului atunci? Întotdeauna vaexista varianta "verii urmãtoare".

Ce înseamnã sã mergi pemunte?

Dacã în "turul tãu de orizont"incluzi ºi muntele, atunci este binesã te documentezi înainte de aporni la drum.

În cazul în care faci drumeþiiscurte este important sã ai 13lucruri esenþiale la tine: rucsacul dedrumeþie (de dimensiuni medii),apa (cel puþin 1 litru), bocanci, tri-

cou de schimb, jachetã mai groasã,pelerina de ploaie (vremea esteînºelãtoare), briceag, trusã de primajutor, mâncare (nu foarte dulcedeoarece provoacã sete), un termoscu ceai dulce (ajutã în cazul în carevã scade glicemia), o hartã a zonei(dacã este posibil), telefonul mobilîncãrcat la maxim ºi dacã nici pemunte nu te poþi despãrþi demuzica preferatã, mai binefoloseºti un alt dispozitiv specialpentru acest lucru, deoarece bate-ria telefonului trebuie pãstratãpentru situaþiile de urgenþã. Înaltã ordine de idei, alegereatraseelor este foarte importantãfiindcã nu este plãcut sã te prindãnoaptea pe drum. Deci este crucialsã te hotãrãºti la o rutã pentrucare sã fii pregãtit fizic.

Dacã eºti începãtor, mai binealegi ceva mai uºor, cum ar fi odrumeþie de la cabana Bolbocipânã pe Cheile Tãtarului, sau dacãeºti deja experimentat în domeniuValea lui Stan este o adevãratãaventurã.

Strãinii, interesaþi de RomâniaCu toate cã mulþi tineri considerã cã România nu mai este "la

modã", mulþi strãini vin în concediu în þara noastrã, mai ales la munteunde fac tot felul de trasee. Cel mai adesea îi poþi întâlni pe munte, îndestinaþii precum Groapa Ruginoasã, Peºtera Meziad (munþiiApuseni), Valea lui Stan (munþii Fãgãraº) ºi pe celebrele ºosele mon-tane (Transfãgãrãºan ºi Transalpina).

BãileHerculane - de la mãrire ladecãdereMaria Adriana Bebelea

Bãile Herculane,una dintre celemai apreciate ºicãutate staþiunibalneare dinRomânia, a ajunstreptat de la oraºde vis la unul în

paraginã.Aceste bãi din judeþul Caraº-

Severin au o istorie lungã ºi deapreciat. Au fost construite încãdin vremea romanilor ºi reconsti-tuite de austrieci, însã în prezentau ajuns sã decadã de la gloria lorºi sã fie umilite.

Oraºul este înconjurat de opriveliºte uimitoare, are izvoarebenefice pentru o sumedenie deafecþiuni. Aceasta îmbinã utilul cuplãcutul, fiind o staþiune pentrutoate vârstele. Cu toate acestea,Bãile Herculane nu au mai fostreabilitate de mult timp.

Centrul oraºului aratã ca dupão revoluþie. Clãdirile sunt la uncutremur depãrtare de a cãdea, iarpriveliºtea urbanã este deplorabilã.Majoritatea hotelurilor de stat suntînchise ºi uitate de lume. Mult-cunoscutul Hotel Roman nu a maifost renovat recent, iar majoritateaizvoarelor sulfuroase ori cu iodsunt pur ºi simplu neamenajate.

Cu toate acestea, staþiunea arepotenþialul de a atrage mulþituriºti, atât români, cât ºi strãini.Aceasta are o ºosea pe care meri-tã sã conduci, drumul spre Baiade Aramã fiind o frumuseþe.Existã ºtranduri cu ape termale,dar ºi ape simple, ºi are dez-voltatã o laturã tinereascã, staþi-unea nefiind lipsitã de cluburi,baruri ºi parcuri.

De asemenea, de-a lungultimpului s-au format ºi festiva-luri ºi diferite tradiþii în juruloraºului. Astfel, existã FestivalulInternaþional de FolclorHercules, Balul Strugurilor,Nigeea la Bani sau ZileleOraºului Bãile Herculane,Festivalul Rãchiei din Banat ºiFestivalul Pinului Negru deBanat. De asemenea, acesteevenimente ar putea reprezentao atracþie turisticã importantã.

Urbanitatea oraºului nu maiare, cu siguranþã, o esteticã fru-moasã ºi nici turismul nu esteexploatat la adevãrata sa valoare,dar oraºul Bãile Herculane poate sãrevinã la gloria de care a beneficiatodatã.

6 Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Dileme

Dumitra Mocean

Din ce în ce mai mulþi elevi declasa a douãsprezecea se gândescsã plece în altã þarã pentru a primio educaþie universitarã ºi mulþidintre ei poate ºi reuºesc. Dar dece sunt universitãþile din afarãmai bune ca cele din þarã? Avem ºinoi profesori excepþionali în toatedomeniile de studiu. Dar de ce sãrãmâi, când poþi sã pleci ºi sã ducio viaþã mai bunã în altã parte? Celpuþin 200 de români s-au înscrisanul trecut la unele dintre celemai bune zece universitãþi dinlume.

Informare, decizie, aplicare, plecare

Sã aplici la o facultate dinstrãinãtate poate pãrea complicat,însã nu este adevãrat. Trebuiedoar sã te informezi, asta dupã cedeja te-ai decis ce facultate vrei sãurmezi. Ar trebui sã te interesezide deadline-uri ºi, de obicei, acesteinformaþii le gãseºti uºor, mai alespentru facultãþile din Anglia,careau un site foarte bine organizat.Apoi va trebui sã te asiguri cã ai laactiv ceva voluntariat, noteacceptabile, un examen deenglezã recunoscut de universi-tatea pentru care optezi ºi, eventu-al, o scrisoare de recomandare. Demulte ori, va fi cerutã ºi o anumetaxã de aplicare. Aplici ºi apoi,dacã acesta este lucrul pe care þi-ldoreºti, urmeazã perioada de foc,în care aºtepþi ºi aºtepþi rãspunsullor, iar în cazul în care va fi pozi-tiv, va trebui sã fii conºtient cã veifi singur printre strãinii ce nu au opãrere excelentã despre nava-mamã de pe care tu vei coborî ºivei poposi pe pãmântul lor, deci,spiritul de aventurã va trebui sãfie prezent.

De ce studenþii românialeg strãinãtatea?

Rãspunsul la aceastã întrebareeste pe cât de simplu, pe atât delogic. În primul rând posibilitãþile.Deºi procesul de admitere la o fa-cultate din afarã este ceva mai difi-cil decât cel din România, eidorind sã le demonstrezi cã ai fostactiv în diferite activitãþi pe tot

parcursul liceului ºi solicitând unasau douã scrisori de recomandare,la absolvire vei avea mai multeoportunitãþi de angajare în statulrespectiv, precum ºi în alte þãri,chiar ºi în România. De asemenea,poþi învãþa o altã limbã strãinã, pelângã cea ºtiutã deja.

În al doilea rând, a face studiiîn strãinãtate înseamnã sã intri încontact cu alte civilizaþii, sã socia-lizezi cu altfel de oameni, sã-þi faciprieteni ºi, de ce nu, chiar sãreuºeºti sã înveþi lucruri despretine, sã te autodepãºeºti: "Mi-a plã-cut tot - atmosfera de la ºcoalã,profesorii, colegii veniþi din toatecolþurile lumii", spune MarikaMihalache, studentã în cadrulunei ºcoli de design din Barcelona.

În al treilea rând, în Românianu se prea pune accentul pe prac-ticã, de aceea un alt motiv pentrucare este recomandat unui stu-dent sã aleagã un program destudii într-o altã þarã este practica.De cele mai multe ori univer-sitãþile includ perioade de minim

6 luni de practicã într-o companie,loc unde studentul ia contact cuprofesioniºti ºi unde informaþiileteoretice ajung sã fie exersate.

Myth-Buster: gânduri ce-iîmpiedicã pe mulþi sãaplice

De fiecare datã va exista gân-dul, dacã nu eºti olimpic sau ungeniu neînþeles, cã "acolo" ajungdoar acest tip de oameni, doar ceiextraordinar de deºtepþi, lucrutotal greºit: "În strãinãtate ajungdoar cei descurcãreþi, cei dornici"afirmã Dinu George, student încadrul unei universitãþi dinGermania.

"Eu nu am avut note stelare,însã le-am arãtat cã locul meu esteacolo", a adãugat el.

A doua chestie ce trece princap oricãrui aspirant la un loc înbãncile unei universitãþi strãineeste cã "e scump sã înveþi acolo".Total neadevãrat! Nu este ieftin,pentru cã ai nevoie de bani pentru

a te acomoda stilului de viaþã maiscump: chiria, mâncarea ºi hai sãnu uitãm de diferitele ieºiri înoraº. Unde se duce românul ºi nuse distreazã? Însã pot fi accesate omultitudine de burse, programede studiu accesibile tuturor, carenu te vor seca de bani, aºa cumprobabil vei auzi din toate pãrþile.Alexandra Ionescu, 27 de ani, carea fost plecatã în Franþa cuErasmus, la Universitatea Charlesde Gaulle Lille, povesteºte cum s-adescurcat cu toate acele cheltuieli.

"În ceea ce priveºte cazarea,noi având o bursã de 350 de euro,am optat pentru varianta cea maiieftinã. Chiria costã 130 de euro,dintre care Casa de AlocaþiiFamiliale ne mai restituia 40 deeuro. Preþurile la mâncare erauchiar acceptabile, la unele pro-duse erau chiar mai mici decât înRomânia ºi aveam ºi posibilitateade a mânca la cantina facultãþii cu3 euro. Noi preferam excursiile,deoarece erau tot felul de oferte labiletele de tren, ce ne permiteau

sã ne plimbãm în diferite orãºele,la malul mãrii, plãtind un bilet de5-10 euro, în condiþii impecabile",spunea ea.

Erasmus, o altã alternativã

Pentru aceia dintre noi ce vorsã experimenteze ºi altceva înafarã de sistemul educaþionalromân, dar sã nu fie foarte multtimp plecaþi de acasã,"Erasmus"este o bursã cu care ai posibili-tatea sã pleci într-o altã þarã, întimpul facultãþii, pentru unsemestru sau chiar un an. Dupãintrarea la facultate, la avizier, vaapãrea lista cu locurile libere pen-tru a pleca cu aceastã bursã înfuncþie de numãrul de locuri ºi decriteriile de alegere ce trebuiescîndeplinite. Tot AlexandraIonescu va împãrtãºi ºi câtevadetalii despre petrecerile stu-denþeºti la care a luat parte pe par-cursul anului în care a stat înFranþa.

"Mi-a plãcut foarte mult ati-tudinea studenþilor francezi. Înceea ce priveºte petrecerile stu-denþeºti, lumea era mai relaxatã,îmbrãcatã sport în general, se dis-cuta, se dansa. Socializarea cu stu-denþii s-a fãcut mai mult în cãmin,unde erau mai multe naþiona-litãþi, acolo având ocazia ca, dupãcursuri, sã ne întâlnim, sã necunoaºtem", mãrturiseºte ea.

Meritã sau nu?

Sigur cã da! Fie cã te decizi sãrãmâi acolo sau te întorci înRomânia,vei cãpãta foarte multãexperienþã ºi te vei lãmuri în pri-vinþa multor lucruri,dar nu ar fimai bine sã putem avea aceastãposibilitate ºi "acasã"? Trãim într-oþarã cu un sistem de învãþãmântfoarte întortocheat, ce e menit sãne umple cu informaþie, ca maiapoi sã nu ne dea ºansa de a opractica ºi astfel mulþi pleacã ºiunii rãmân acolo ºi acest lucruîncepe sã se întâmple din ce în cemai des, deoarece in afarãoamenii sunt mai civilizaþi, ºi uitãcã ei reprezentau viitorul þãrii toc-mai pentru cã acolo este mai bine.ªi dacã acest "viitor" pleacã, cineva încerca sã schimbe învãþãmân-tul într-unul de care avem foartemare nevoie?

"Plec sau rãmân?"

Distruge timpul dezvoltarea?

Timpul a fost întot-deauna pentrumine un mod de amã raporta la felulîn care prosper. Fiecã l-am vãzut ca ounitate de mãsurã,fie ca un flux neîn-

trerupt, ireversibil, în care eveni-mentele se succed din trecut,prin prezent ºi spre viitor, nu amputut sã-l definesc, el rãmânândpânã în clipa de faþã o noþiuneprimarã, o percepþie ce sesizeazãordinea evenimentelor.

Lumea trebuie sã evolueze, ºiaceastã nevoie s-a manifestat înceea ce înseamnã apariþia timpu-lui, fiind coordonatã de curgerealui. Putem spune cã timpul estesinonim cu dezvoltarea, fãrã elnu ar mai fi surprinse ºi notatefaptele ce ne definesc, fapte ce seimprimã în istorie ºi ajung sã ne

determine caracterul prezent. Aºaapare problema repartiþiei timpu-lui, cum îl organizãm ca sã nerelaxãm sau sã avansãm, cã doarasta ne dorim cu toþii.

Presupun cã indiferent de ceam face cu el tot ne schimbã,prin urmare dezvoltarea perso-nalã þine de noi, de cât de bine necunoaºtem calitãþile ºi defecteleºi de capacitatea noastrã de a fil-tra informaþiile aduse de flux.Din acest motiv este important sãconºtientizãm viitoarele efecteale acþiunilor noastre, dar nuînainte de a înþelege pe deplinprovenienþa cauzelor ce ne deter-minã comportamentul, origineanoastrã.

Am remarcat douã moduri dea folosi timpul, pozitiv ºi negativ.

Metoda pozitivã implicã obunã cunoaºtere a sinelui ºi ocapacitate bine dezvoltatã de

înþelegere a mediului înconjurã-tor, capacitate ce purcede din-tr-un sistem de valori, format întimp, ce ne serveºte ca punct dereferinþã în tot ceea ce facem.Acesta ar fi un prim pas înfolosirea corectã a timpului, maideparte þine de personalitatea ºide aspiraþiile fiecãruia, de mediulîn care trãim ºi de persoanelecare ne modeleazã.

Metoda negativã este caracte-rizatã de indiferenþã, lene ºi aro-ganþã, de nevoia de a depune unefort minim pentru obþinereasuccesului maxim. Având catrãsãturi definitorii însuºiri tipicesocietãþii, aceastã metodã duce lapierderea ocaziei de a necunoaºte, pierdem timp în care s-ar putea forma clipe definitoriipentru dezvoltarea noastrãsocialã, financiarã ºi de ce nu per-sonalã…

Odatã cu scurgerea timpuluitrecem prin mai multe etape,etape ce sunt individualizate deani ºi care depind mai mult saumai puþin de noi. Influenþãmmodul în care alþii îºi petrec tim-pul la fel de mult cât ne influ-enþeazã ºi ei modul de existenþã.Chiar dacã ne dãm seama sau nude acest lucru, nu putem sã-loprim, fie cã vrem, fie cã nu, sun-tem legaþi de ceilalþi ºi þine denoi sã ne controlãm activitateaastfel încât sã sculptãm socie-tatea, doar cã înainte de a neasuma responsabilitãþile trebuieadãugatã maturitate la caracterulnostru pentru a putea onora con-secinþele.

Timpul implicã o arie vastã deinterpretãri, singurul lucru con-cret care rãmâne e cã trebuie sãºtim sã-l folosim. E important sãidentificãm cât mai multe posibi-

litãþi de întrebuinþare a lui ºi sãacceptãm cã pe mãsurã ce creºteîn valoare, creºte ºi însemnãtatealeziunilor lãsate de efemeritateade care dã dovadã.

Maximilian Barat

7Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Style

Uniformele ºcolare au fost insti-tuite în secolul 16 în Anglia, în ºco-lile pentru copiii sãraci. Astãzi ele audevenit un model de mândrie îninstituþiile în care învaþã tinerii dinfamilii foarte bune. În þãrile curegim totalitar, uniforma beneficiade un tratament aparte, nu se per-miteau abateri de la regulament,uniforma fiind obligatorie pentrutoþi elevii. La fel s-a întâmplat ºi înRomânia, unde uniforma ºcolarã nuera lipsitã din garderoba micilorelevi.

Sunt puþine informaþii ce nelãmuresc curiozitatea despre costu-maþia purtatã de elevii ºcolilordinaintea epocii moderne. ÎnAntichitate, ºcoala era un privilegiu,doar puþini tineri aveau onoarea dea purta uniformã ºcolarã, potrivitHistorya.ro. Dupã cãderea Romei, însecolul V, educaþia instituþionalã adispãrut din vestul Europei. În EvulMediu, nu se ºtie exact ce fel dehaine purtau aceºtia, dar se pre-supune cã hainele erau alese decãtre episcop. Secole de-a rândul,doar un numãr limitat de copiiaveau parte de educaþie, atât înEuropa, cât ºi în întreaga lume.

Însã în secolul 16 , în Anglia, uni-formele ºcolare au fost instituite înºcolile pentru copii sãraci. Situaþia arãmas aceeaºi vreme de 3 secole,apoi ºcolile publice din MareaBritanie au adoptat ºi ele uniforma.

Societãþile totalitare îºi pro-puneau sã uniformizeze copiii, sã-ipregãteascã pentru a fi conduºi înspiritul disciplinei ºi autoritãþii.

În Germania nazistã, ºcolile pri-vate au fost închise, însã copiii nuerau obligaþi sã poarte uniformeºcolare. Cu toate acestea "copiii derasã purã" purtau pantaloni scurþide culoare închisã, bluze albe saukaki, cu buzunare la piept, cravatã ºiînsemnele gradelor - ºnururi ºipetliþe.

Rusia Sovieticã a adoptat unifor-ma ºcolarã la începutul RevoluþieiBolºevice. Fetele purtau bluze deculoare închisã, un sarafan alb cudantelã, iar bãieþii purtau un cos-tum închis la culoare, cãmaºa albã ºitoþi aveau cravatã de pionier sau ocravatã neagrã, iar pe umeri trese ºiºnururi care indicau funcþia pe careo aveau în organizaþiile comuniste.

În România, obsesia pentru uni-formã ducea la nebunie. Niciun elev

nu era primit în instituþia ºcolarãfãrã uniformã. Acest lucru însemnapentru bãieþi un costum de haine deculoare închisã, cãmaºa albã saualbastrã, bineînþeles nelipsita matri-colã. Pentru fete era ºi mai compli-cat, pãrul trebuia strâns în codiþeîmpletite ºi prins cu funde albe, bre-tonul prins sub bentiþã din bumbac,tot albã. Nu erau permiºi pantofii cutoc, ciorapii subþiri, sarafan dea-supra genunchiului, ori machiajulsau bijuteriile.

Uniforma pentru ªoimii Patriei,destinatã preºcolarilor, era compusãdin douã piese: un bluzon portoca-liu garnisit cu o cravatã bleumarin ºipantaloni sau fustã tot bleumarin.Pe cap, ºoimul purta o tichie suprae-lasticã, tot bleumarin.

Odatã cu revenirea la un statdemocratic, viaþa ºcolarã s-a schim-bat în România, uniformele auînceput încet, încet sã disparãfãcând loc fustiþelor din ce în ce maiscurte, bluzelor decoltate deculoarea curcubeului, machiajuluimult prea strident ºi pãrului vopsitlãsat purtat de adierea linã a vântu-lui. ªcoala din ziua de astãzi nu maiseamãnã nici mãcar 10% cu ºcoalade acum 30 de ani. Totul s-a schim-bat, respectul a dispãrut ºi odatã cuacest lucru elevii ºcolilor nu mai dauimportanþã instituþiilor în caremerg zi de zi ºi îºi petrec câteva orebune din viaþa lor. Totul a devenit ojoacã pentru ei ºi, deºi în unele ºcoliuniforma ºcolarã încã este valabilã,acest fapt din regulamentul ºcolareste încãlcat frecvent de frumoºii

noºtri elevi. Desigur, nutoþi elevii fac acestlucru, unii dintre ei aurespect de sine ºirespect pentru ceilalþidin jurul lor, respectpentru instituþia în careintrã în fiecare zi, astfelcã vin îmbrãcaþi decentla ºcoalã.

Unii au adoptat uni-forme specifice claseisau anului ºcolar. Ceicare au renunþat la uni-formã au adoptat un"dress code" conformregulamentelor ºcolare,dar mai deschis influ-enþelor modei decâtvechii uniforme, faptcare a generat infinitediscuþii despre ce epotrivit sã fie purtat înºcoalã ºi ce nu.

Cu privire la subiectam luat legãtura cudoamna profesoarã

Corina Popescu de la ColegiulNaþional "Octav Onicescu", cãreiai-am adresat mai multe întrebãri.

Când aþi pãºit pentru prima datãîn liceul ,,Octav Onicescu''?

C. Popescu: Pentru mine, peri-oada liceului rãmâne magicã, în sen-sul consacrat al cuvântului... Cadovadã cã m-am ºi întors, pe propri-ile urme, ca profesor în acelaºispaþiu fizic, intelectual ºi sufletescîn care m-am format, ca dascãl careîºi onoreazã (ºi) astfel foºtii dascãli,urmându-i. Se fãcea, deci, cã era prin1983...

Ce v-a determinat sã reveniþi caprofesor în liceul în care aþi fost când-va elevã?

C. Popescu: A fost o aspiraþieveche, pentru care m-am strãduitceva... Am obþinut medie mare princoncursul pentru posturi didactice,

astfel încât mi-am putut alege liceul.Aveam reflexul drumului format,picioarele mi-o luau singure înspreliceu. Mai mult, aveam minunatulangajament luat faþã de profesoriimei, pe care i-am avut apoi colegi,într-un tip de mentorat ºi conlu-crare cu totul excepþional.

Ca fostã elevã ºi actual cadrudidactic, ce pãrere aþi avut ºi aveþi înprezent despre uniformã?

C. Popescu: Uniforma poate fiun motiv de mândrie, dacã simþi cãeºti mândru de liceul tãu. E o marcã,o formã de revendicare la o aparte-nenþã, un semn al aderenþei la unset de valori. Unii o vãd ca pe o for-mã de înregimentare, dar, ca indi-vizi, suntem mereu parte dintr-unsistem. Depinde numai de noi sã-lînnobilãm prin atitudine sau sã-ldegradãm prin dezinteres... Sunt,aºadar, de pãrere cã uniforma nuînseamnã uniformizare, ci e un modde a subscrie unui set de valori...

Cum arãta uniforma purtatã dedumneavoastrã?

C. Popescu: Uniforma ºcola-ritãþii mele liceale era sobrã, atât încroialã, cât ºi în cromaticã: unsarafan bleumarin (cu matricolã !),purtat peste o cãmaºã bleu, carefãcea din iernile grele, antedecem-briste, lipsite de cãldurã în claseleîngheþate, ºi din verile caniculare -un adevãrat chin. Erau multerestricþionãri vestimentare: ciorapi"culoarea piciorului", bentiþã care sãordoneze pãrul nãrãvaº adoles-centin, culori închise, lipsa oricãreibijuterii (am purtat prima datãlãnþiºorul de la mama la balul deabsolvire). Cu toate astea, purtareauniformei impunea o anumitã þi-nutã moralã ºi intelectualã, ºtiamcã, o datã cu ea, atitudinea trebuie sãfie alta.

Pentru colegii noºtri, uniformaera cea care forma deprinderea de apurta un costum, ceea ce în zilelenoastre nu se mai întâmplã. La balulabsolvenþilor, bãieþii se simtstingheri în costume, par închistaþi.Bãieþii generaþiei mele ºtiau sã-ºifacã, de pildã, nod la cravatã, pentru

cã ea era un accesoriu obligatoriupentru uniforma de licean. Încearcãsã vezi acum cine mai ºtie asta...

Uniforma impunea ºi o anumitãcoafurã?

C. Popescu: Pãrul adolescen-telor care urmau cursurile liceale înanii ‘80 trebuia ordonat prinpurtarea unei bentiþe, obligatoriualbã, iar coafurile ºi tunsorile tre-buiau sã fie "decente". Bãieþii erautunºi reglementar, uneori aproapede zero (bec, cum glumeam noi,fãcând aluzie la forma capului).Senzaþia era, din nou, de ordine, dedisciplinã exterioarã, care se reflectaºi asupra interioritãþii, ordonândacþiunile.

Ce pãrere aveþi de uniforma actualã?

C. Popescu: Acum o formã destãvilire nu a diversitãþii, ci doar aexcesului, uniforma mi se pare oidee bunã, mai ales cã s-a ajuns laforme aberante ale vestimentaþiei,care depãºeºte adecvarea ºi, uneori,chiar decenþa. De altfel, concursulde proiecte de acum câþiva ani, încare liceenii noºtri au propus culoriºi forme pentru...uniforme, ne-adovedit cã ideea nu era rea. A inter-venit însã factorul economic, care aschimbat lucrurile...

Credeþi cã uniforma are ºi rolul dea nu se isca diferenþe între tineri?

C. Popescu: E adevãrat cã nuhaina face pe om, aºa cum nu barbaîl face pe filosof, vorbalatinului...Totuºi, o regularizare aacestei concurenþe neloiale de tipvestimentar e necesarã. Prestanþaunei instituþii vine ºi din acest tip demarcã, deºi nu se reduce la ea...

Sunteþi de pãrere cã existã o uni-formã idealã?

C. Popescu: Idealul rãmâne, tau-tologic vorbind... ideal, format înaspiraþiile fiecãruia. Uniforma ide-alã e cea în care crezi, pe care orespecþi, pe care o onorezi cu învãþã-tura ºi comportamentul tãu...

Credeþi cã uniforma înlãturã per-sonalitatea?

C. Popescu: E o percepþiegreºitã printre liceeni: uniformanu anihileazã personalitatea, pen-tru cã poþi sã personalizezi haineledupã modul în care le porþi.Aceeaºi þinutã pare ºic purtatã cugrijã ºi consideraþie, ori pareºleampãtã, dacã intervin neglijenþaºi indiferenþa... Aºadar, e bine sãreflectãm serios înainte de a aderasau nu la o atitudine, în sensulacceptului sau refuzului uni-formei.

Credeþi cã ,,problema'' uniformeia ajuns într-un impas?

C. Popescu: Care impas? Mi separe o falsã problemã. Ministerulnostru lasã la liberul arbitrupurtarea sau nu a uniformei.Aºadar, e o chestiune de opþiune, oformã de exercitare a liberului arbi-tru instituþional. Niciun sistem deînvãþãmânt nu impune lucrul ãsta,el þine de autonomia (relativã) aunitãþii ºcolare. E fãrã îndoialã însãcã uniforma va stârni încã multecontroverse la noi, pe fondul uneiapetenþe speciale a românilor pen-tru controverse. Un fapt rãmânecert, totuºi: când mã uit pefotografia mea în uniformã de la"panoul de onoare" al promoþiei1987, sunt mândrã de mine ºi deliceul meu, din care priveam atuncicu speranþã ºi cu încredere spre unviitor promiþãtor devenit azi reali-tate.

Fãcând un rezumat al celorspuse de doamna profesoarãCorina Popescu, putem observa cãuniforma nu este un lucru rãu ºicã nu ar trebui sã o vedem aºa.Este important sã nu uitãm cã sun-tem elevi ºi cã uniforma nu facedecât sã ne aminteascã acest lucrureprezentând astfel instituþia încare ne aflãm. Cu toate acestea,avem suficient timp în afara ºcolii,astfel încât sã ne putem etalahainele care ne reprezintã ºi nefac plãcere, astfel încât sã se vadãcã personalitatea noastrã nu esteîngrãditã.

Alina Manafu

Iuliana Roºu

Uniformele din 1665 - Marea Britanie

Uniforma ºcolarã, de la mãreþie la decãdere

8 Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Sport

Sporturile aeriene, întreextrem ºi extraordinar

În secolul vitezei ºiprogresului cu careRomânia încearcã sãþinã pasul, sporturileaeriene stârnesc preapuþin interesul tinerilor

Andreea Barb

Sporturile aeriene reprezintão gamã de experienþe de neuitat,însã slaba lor notorietate vine dinlipsa mediatizãrii. Puþinã docu-mentare va dezvãlui cã acesteasunt foarte accesibile tinerilordeschiºi la nou.

Existã 7 sporturi aerieneextreme:

bungee jumping (sãritura cucoarda), deltaplanorism, highwire (mers pe sârmã), paraºutism,sky surfing, sky flying (zbor cucostum special în formã de aripã),BASE jumping (sãrituri de la punctfix).

Abrevierea "BASE" vine de lacele 4 locuri de pe care se poate

sãri: clãdiri (buildings), antene(anntens), poduri (spans), piscuri(earth).

Condiþia principalã pentruaprobarea practicãrii lor þine depregãtirile iniþiatoare, nu departea financiarã. Pregãtirea con-stã în cursuri teoretice ºi trainingfizic, finalizate cu examene.

Sporturile aeriene pot fi practi-cate doar vara, deci pregãtirea seþine primãvara. Vârsta legalã estede la 16 ani, iar cei pânã în 23 be-neficiazã de gratuitate completãîn cadrul aeroclubului României.

Pentru cei interesaþi mai multde aviaþie decât de sporturileaeriene extreme, în aceleaºicondiþii sunt oferite cursuri ºipracticã în pilotaj pe 2 categorii,planor sau aeronavã uºoarã.

De ce am opta pentru astfel de activitãþi?

În primul rând, toþi cei care autrãit un sport aerian recunosc cãau avut parte de un sentimentunic de libertate, cã este o expe-rienþã ce le-a marcat pozitivvieþile.

Odatã ce depãºeºti teama de

necunoscut ºi nervozitatea speci-ficã, spre exemplu, a primului saltcu paraºuta, lumea îþi este reve-latã de sus, din aer, într-un modinedit, depãºind barierele exis-tenþei cotidiene.

În ultimii ani, mãsurile de si-guranþã s-au îmbunãtãþit conside-rabil, minimalizând accidentele.Cãile de comunicare cu solul suntasigurate, iar la paraºutism,paraºuta s-a perfecþionat.

S-a trecut de la paraºutelerotunde, greoaie ºi pretenþioase lacele de tip aripã, care sunt tole-rante cu greºelile de manevrareale începãtorilor ºi se redreseazãuºor. Nedeschiderea paraºuteiprincipale determinã deschidereaautomatã a celei secundare întimp optim.

Caracterul extrem al acestoractivitãþi nu mai þine în ziua de azide gradul ridicat de periculozitate,cât de intensitatea trãirilor pe carele oferã.

Deºi practicate la aproapeorice vârstã, sporturile aerienesunt recomandate cel mai multtinerilor, care pot savura cel maibine acest tip de experienþã oncein a life-time.

Interviu cu o campioanã: despre patinaj cu Andreea Þuligã

Vlad Toma

Când te-ai apucat de patinaj ºide ce?

Aveam patru ani când soramamei ºi bunicul m-au dus pen-tru prima oarã la patinoar. Mi-aplãcut foarte mult, aºa cã am con-tinuat mai mult de zece ani cuacest sport.

Cât de greu este acest sport, cesacrificii necesitã, ce satisfacþii þi-aadus?

Patinajul artistic este un sportfoarte greu; e nevoie de multãmuncã, pe lângã orele petrecutepe gheaþã este necesar sã puiaccent ºi pe pregãtirea fizicã, orede balet ºi aºa mai departe. Înplus, rezultatele se vãd în timp,pânã reuºeºti sã aterizezi o sãritu-rã poate trece ºi un an; aºa cã enevoie de un milion de repetãri ºide multã rãbdare.

Sacrificiile le resimþi de obiceiîn adolescenþã; noþiunea de timpliber nu existã, pentru cã timpulse împarte între ºcoalã ºi antrena-mente, iar ieºirile cu prietenii oriexcursiile cu ºcoala sunt extremde rare.

Cele mai mari satisfacþii le aicând reuºeºti sã execuþi un nouelement (sãriturã, piruetã), pen-

tru cã îþi dai seama cã munca tanu este în zadar. Însã, cred cã ceamai mare bucurie o ai atuncicând eºti pe podium, cu omedalie la gât.

De ce sã faci patinaj, ce bene-ficii ai?

Patinajul te formeazã atât dinpunct de vedere fizic, cât ºi caom. Ai un corp armonios, temenþii în formã, eºti maiambiþios, lupþi mai mult pentruceea ce vrei ºi îþi organizezi tim-pul mult mai bine.

Cât de scump este acest sport?

Este un sport scump; patinelepentru avansaþi ajung ºi la 1.000de euro, gheaþa este costisitoare,la fel ºi echipamentul, deplasãrilepentru competiþii ºi cantona-mente.

Cu ce probleme se confruntãpatinatorii români?

Probleme sunt multe: puþinepatinoare (sunt doar câteva oraºemari care beneficiazã de un pati-noar acoperit ºi, de obicei, doar întimpul iernii), puþine ore degheaþã, lipsa banilor pentruechipament ºi deplasãri, lipsã depromovare.

Top maºini noi ºi ieftine pentru elevi

Ana-Maria Banu

Un numãr tot maimare de eleviaflaþi la vârstamajoratului,imediat ce auintrat în posesiapermisului deconducere,

doresc sã înlocuiascã trans-portul în comun cu o soluþiemult mai comodã: maºina per-sonalã.Însã, cum posibilitatea utilizãriiautoturismului pãrinþilor iesedin discuþie, singura soluþie pen-tru cei ce doresc confort esteachiziþionarea unui nou autotu-rism. Acest lucru pare descura-jant pentru elevi, neavând osursã de venit clarã.Iatã însã cã producãtorii deautoturisme vin cu soluþii via-

bile ca preþ pentru tinerii cedoresc achiziþionarea uneimaºini noi.Cele mai ieftinemaºini vândutepe piaþaromâneascã laora actualãaparþin bran-durilor Renault,Suzuki,Chevrolet ºiSkoda, preþurilevariind între6690 ºi 9212euro, conformDailybusiness.ro.Cea mai ieftinãmaºinã nouãvândutã pe piaþaromâneascã, con-form site-urilorauto specializate,este Dacia Logan.Acesta porneºte

de la un preþ de bazã de 6.690de euro, având un motor pe ben-

zinã de 1,2 litri ce dezvoltã 75cp, direcþie asistatã, ABS, dar ºi

alte dotãri.Urmãtoarea pelista celor maiieftine maºininoi aparþineaceluiaºi pro-ducãtor ºi estevorba de DaciaSandero. Acestmodel poate fiachiziþionat lapreþul de 6.990euro, având unmotor de 1.2MPI- 75 CP. Maimulte detaliidespre dotãrilece intrã în com-ponenþa acestuimodel se potafla pe site-uloficial Dacia.Pe locul III se

situeazã modelul Alto al celor dela Suzuki. Acest model are cadotãri GLX AC, motor de un litruce dezvoltã 68 CP ºi se ridicã laun preþ de numai 7.380 euro. Locul IV în clasament este ocu-pat de modelul celor de laSkoda, Citigo. Un model foarteeficient pentru deplasãriurbane, ce vine cu un motor de1.0 litru ce dezvoltã 60 CP ºicare poate fi achiziþionat lapreþul de 8.046 de euro, în vari-anta ACTIVE. Ultimul loc în topul celor maiieftine maºini îl ocupã modelulChevrolet Spark. Acesta are unmotor de un litru la 75 de CP ºipoate fi achiziþionat începândde la suma de 8.405 euro. Totuºi, pentru cei care nu îºipermit o maºinã nouã, variantacumpãrãrii uneia în regim se-cond hand rãmâne cea mai acce-sibilã soluþie.

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013 9

Human relations

Larisa Glonþ

Dacã stãm binesã ne gândim,nu existãdiferenþemajore lanivelul acti-vitãþilor unorelevi de clasa

a IX-a faþã de cei de clasa aXII-a, însã modul de gândire ºipreocuparea ºcolarã sunt maimari la cei din urmã.

Bobocii sunt ceva mai rela-xaþi în privinþa zilelor deºcoalã. Colega mea Andreea abinevoit sã ne împãrtãºeascã ozi din viaþa ei de proaspãtãliceeanã.

Dimineaþa, odatã alarmaamânatã de câteva ori, s-aîndreptat fulger spre ºcoalãreuºind sã-ºi ia doar niºte banide buzunar pentru mâncare.Cele 5 minute întârziere suntdeja un tabiet al ei, deja nu maistârnesc supãrarea profesorului. Dacã elevii claselor a IX-a nu prea iau în serios orele înprimul an de liceu, pauzele cusiguranþã sunt un deliciu. Într-un interval de 10 minuteAndreea reuºeºte sã-ºi încarcebateriile ºi în acelaºi timp sãmai vorbeascã "de-ale fetelor"cu prietena ei. Bineînþeles cãdintre a ajunge acasã mairepede ºi a mai sta cu prietenii,Andreea alege a doua variantã,bucurându-se de prezenþa aces-tora.

Când în final intrã în ca-mera ei, calculatorul estedeschis instinctiv, primele pa-gini pe internet sunt Facebookºi 9gag, iar pe fundal o muzicãantrenantã pentru atmosferã.În nici un caz temele nu suntdeocamdatã, la orele 18, o pro-

blemã urgentã pentru ea, cicotrobãie fantomatic prinbucãtãrie dupã ceva de ronþãit.

Andreea se bazeazã pe unprincipiu interesant în legãturãcu temele, ca toþi liceenii de altfel: sunt conºtienþi de faptulcã cel mai mare randament intelectual îl ai dupã ora 20:00. Ea preferã sã se relaxezepânã la acea orã, iar dupã aceeasã se apuce serios de treabã. Ora de culcare este decalatã, dar

îi rãmâne destul timp sã se odihneascã pentru o nouã zi deºcoalã. Seniorii, în schimb, suntmult mai preocupaþi de orele decurs. Cu Bacalaureatul care batela uºã, elevii claselor a XII-a punmai mult accent pe studiu.Chiar dacã majoritatea activitãþilor sunt asemãnãtoarecu cele ale bobocilor, nu suntînfãptuite în aceeaºi ordine. Mai degrabã aceºtia preferã sã-ºi termine temele ºi studiul

aprofundat la materiile de BAC ,ca mai apoi sã programezeieºiri în oraº cu prietenii. Week-end-urile sunt ºi ele unprilej de învãþat continuu, darserile sunt, cu siguranþã, rezervate distracþiei.

Programul acestora nu pre-zintã decât grija pentru exa-menul final ºi întâlnirea rela-xantã de seara, iar printre picã-turi se mai strecoarã mici alteactivitãþi specifice fiecãruia.

Chiar este mai bine sã fii bobocdecât senior?

Iubirea - de la scrisori romantice la mesaje pe Facebook

Maximilian Barat

Pe lângã ieºiri în oraº,stat pe Facebook,mers la salã,cumpãrãturi sauînvãþat, simþimnevoia sãîmpãrtãºim cu cine-va toate lucrurile

care ni se întâmplã. Astfelajungem sã cãutãm o persoanãcare se aseamãnã mai mult saumai puþin cu noi ºi sã ne dorim são cunoaºtem mai bine. Cam asta ar fi definiþia lipsitã de romantism a unei relaþiide cuplu, definiþie ce nu se aplicãliceenilor pentru care dragosteaeste ceva aºteptat ºi profund.

De-a lungul timpului relaþiilede dragoste construite în liceu ausuferit mai multe transformãri înceea ce priveºte modul lor de for-mare ºi de manifestare. Florilelãsate prin bãnci, poeziile dedragoste sau bileþelele trimise peascuns au fost uºor-uºor înlocuitecu like-urile ºi emoticon-urile.

Aceastã tranziþie s-a realizat înmai multe etape. Una dintre ele semanifestã între anii 1987-1998 ºieste plinã de inocenþã ºi emoþii. În

aceastã perioadã, în care comuni-carea nu se putea realiza aºa deuºor, liceenii au fost nevoiþisã gãseascã noi moduri de ase cunoaºte. Deoarece nuaveau internetul la dispo-ziþie, elevii de liceu au fost"motivaþi" de dorinþa denumire a anumitor stãri, iarsingurul mod prin care se pu-tea împlini acest lucru era prinîncercare. Fiind mai puþinefilme, liceenii de atuncis-au rezumat la cãrþicând simþeau nevoia deficþiune ºi astfel au avutun model de urmat aplicândo oarecare "poezie" relaþiilorlor.

În a doua etapã, anii 1998-2002, internetul începe sã aca-pareze viaþa socialã. "Mirc" sau"Hi5" sunt printre primele reþelede socializare apãrute. Expresiiprecum "asl pls" erau cunoscuteprintre tinerii care îºi petreceauorele în cafenele vorbind cu per-soane din diferite colþuri ale þãri,încercând sã-ºi caute jumãtatea.Chiar dacã îºi gãseau dragostea peinternet sau în cercul de prieteni,întâlnirile se stabileau pe fix ºi decele mai multe ori când sunairãspundea unul din pãrinþi,

moment în caremajoritatea bãieþilorînchideau sau spuneau cã dorescsã vorbeascã cu o persoanã fictivã. Prima întâlnire nu era chiar aºa dediferitã faþã de cea din ziua de azi.Cele mai frecventate localuri eraucafenelele, cinematografele ºi par-curile. Ultima etapã, 2003-2013,are la bazã tehnologia.Smartphone-uri, laptop-uri,

tablete ºi multe altele sunt instru-mentele prin care liceenii îºiîmpãrtãºesc sentimentele. Estemult mai uºor sã cunoºti persoanenoi în ziua de azi. Facebook,What's up, Yahoo reprezintã doarcâteva dintre cele mai cunoscutereþele de socializare. Like-urile,inimioarele postate pe wall ºipupici puºi dupã noapte bunã auînlocuit florile, bileþelele ºi poezi-ile scrise de mânã. Totuºi elevii deliceu nu par deranjaþi de acestfenomen. Lucrurile au evoluat tottimpul ºi este normal ca ºi modulde formare al unei relaþii adoles-centine de dragoste sã se schimbeo datã cu trecerea timpului. Spredeosebire de prima perioadã încare liceenii încercau sã numeascãanumite sentimente, în aceastãperioadã ei ºtiu denumirile, darvor sã le simtã.

În liceu ne formãm, iar relaþi-ile de dragoste sunt cel mai bunmod prin care putem realiza asta.Chiar dacã notele încep sã scadãsau ne gândim într-una la o sin-gurã persoanã ºi tot ceea ce vremeste sã vinã ziua de mâine când ovom putea revedea, este impor-tant sã ºtim cã prin acest lucruajungem sã ne cunoaºtem maibine pe noi.

Shopping-ul, pasiune saumoft?

Alina Manafu

Orice fatã saufemeie se simteîn largul eiatunci cândmerge la shop-ping. O femeietrebuie sã fiemereu cochetã,

aranjatã , frumoasã ºi acest lucrunu poate fi realizat în totalitatefãrã o garderobã completã.

Unele femei merg la shoppingfie din pasiune, fie pentru a-ºi sa-tisface un moft nebun de a avea îndulapul sãu o pereche de jeanºiori o geantã scumpã.

Shopping-ul este foarte impor-tant pentru o femeie, în timpulpetrecut la cumpãrãturi aceastascapã de stres, se relaxeazã ºi înacelaºi timp îºi satisface ºi pasi-unea ori moftul.

Aceasta se simte pe deplinîmplinitã atunci când merge lacumpãrãturi cu o prietenã sau orudã foarte apropiatã, pentru cãastfel se creeazã o legãturã emoþio-nalã puternicã datoritã timpuluipetrecut împreunã, preocupãrilecomune ori gusturile asemãnã-toare ori identice. Dacã facicumpãrãturi pentru alþii, te im-plici emoþional cumpãrând acelceva cu drag pentru persoanarespectivã.

Shopping-ul va rãmâne întot-deauna o modalitate prin carefemeia se va simþi sigurã pe forþeleproprii ºi mereu va gãsi o metodãde a pãºi peste problemele cotidi-ene cu capul sus, nelãsând sã sevadã cã a avut o zi stresantã sau ozi înnoratã în viaþa sa, deci shop-ping-ul poate fi catalogat dreptpasiunea prin care doamnele îºisatisfac un moft .

Muzica - de ajutor înrealizarea temelor?

Georgia Zavatti

Tot mai des pot fivãzuþi pe stradãelevi ce merg spreºcoalã sau spre casãcu cãºtile în urechi.Acasã, situaþia esteaceeaºi. Am ajunssã facem aproape

orice cu muzica pe fundal, ca ºicoloana sonorã a unui film...Chiarºi temele la diferite materii.... Daroare chiar ne ajutã?

Mulþi copii spun cã "Da!", ei îºifac temele mai bine cu muzica pefundal sau bubuindu-le în urechi ºile este mai uºor sã se concentreze ºiterminã mai repede. Dependenþade muzicã se resimte în acest caz,iar lipsa ei îi face deconcentraþi ºineputincioºi.

Totuºi, unii profesori ºi ceilalþielevi nu sunt de acord cu aceastãidee, cum cã muzica ar fi de folos învreun fel. Aceºtia considerã cã, dim-potrivã, muzica distrage atenþia dela teme ºi astfel eficienþa elevilorscade. Muzica a fost de foarte multeori folositã ca remediu pentru anu-mite probleme, ca "medicament",ca inspiraþie, astfel încât poate, lafel de uºor, sã ajute ºi la efectuareatemelor, ca un mic stimul. Totuºieste recomandatã, ca întotdeauna,o mãsurã, o limitã care sã nu fiedepãºitã, altfel consecinþele pot fineplãcute.

Tu ce pãrere ai? Este muzica defolos în acest caz?

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 201310

Timp liber

Georgia Zavatti

Andreea Barb

Muzica a fost dintotdeaunauna dintre cele mai semnifica-tive modalitãþi de exprimare.Totodatã, reprezintã ºi unrefugiu pentru tineri. Muzicanu este doar una din cele maimari ramuri ale artei, ci ºi unfactor major de influenþã însocietate ºi în dezvoltarea indi-vidualã.

Mai multe ne poate spunepãrintele profesor psihologMarius Antãluþe.

1. Ce este muzica?

Muzica are legãturã directã ºiobligatorie cu trãirile profundeale omului, care þin de sensibili-tatea lui ºi nu în ultimul rând decontactul pe care îl poate realizacu dimensiunile intangibile alefiinþei.

2.Cum s-au schimbat de-a lungultimpului alegerile adolescenþilor înmaterie de muzicã?

Fiecare generaþie umanã (maiales în timpurile moderne) asimþit ºi simte nevoia sã schimbeceva în modul de a înþelege ºiproiecta viaþa. Dorinþa de a-ºipune amprenta asupra societãþiiarãtând cã fiecare în parte are opãrere, cã are ceva de zis timpu-lui sãu ºi contemporanilor sãi, s-amanifestat inevitabil ºi în mu-zicã. Aºa au apãrut genuri muzi-cale noi, determinate ºi deinventarea unor instrumentemuzicale noi.

Nefiind specialist în muzicã ºiistorie muzicalã, consider doar cãmuzica transmite starea ºi pre-ocuparea unei societãþi dintr-untimp dat. Barocul, clasicismul,romantismul, impresionismul,expresionismul, neoclasicismul,folkul, muzica New Age, grunge,rock, disco, jazz, techno, hiphop... sunt amintite în susþinereaideii de mai sus. Asta este ceea cepot sã spun despre trecut, ce va fivom vedea.

ªi încã un aspect, nu toateschimbãrile sunt spre mai bine ºinu pot fi considerate un plus.

3. Ce tipuri de muzicã preferãtinerii astãzi?

Ca principiu, muzica are rolulde a produce plãcere, de a satis-face dorinþele de moment (nu amauzit ca la o petrecere de reve-lion, organizatã de tineri ºi fiindprezenþi doar tineri sã se ascultemuzicã ambientalã, în surdinã),de a te înãlþa, de a-þi trezi senti-mente ºi stãri, de a rãspundeunor nevoi de exprimare într-oaltã formã (miºcare, dans, sunete- strigãte), de a te reorganizasufleteºte ºi mental etc. Prinurmare, tinerii vor asculta muzi-ca aptã sã le îndeplineascã acestecerinþe. ªi cum timpul prezenteste alert, trepidant, frustrant,tehnologizat, ºi muzica trebuiesã fie la fel. ªi este. Ca o con-statare personalã, la concertelede la Ateneul Român numãrultinerilor este tot mai mare.

4. Cum consideraþi cã dez-voltarea tinerilor este influenþatã detrecerea la muzica electronicã, speci-ficã ultimelor decenii, al cãrei carac-

ter tehnologic înlocuieºte instrumen-talul iar partea vocalã este aca-paratã pânã la estompare de acesta?

Este traiectoria inevitabilã atimpului prezent. Era de aºteptatca tehnica sã îºi gãseascã loc ºi înmuzicã, nu este o noutate aceasta(sã ne amintim de faptul cãinventarea motorului a determi-nat înlocuirea indivizilor carepompau aer în burdufurile orgilorclasice - cu tuburi - folosindu-se deforþa braþelor ºi/sau a picioarelor),mergându-se pânã la realitatea deneimaginat a procesãrilor vocale.Astfel, accesul la scenã este facili-tat nu de voce ºi performanþeinterpretative vocale sau instru-mentale (nu generalizez), ci dealte "calitãþi" ºi prestaþii. Cât decurând performerii în muzicã nuse vor mai numi virtuozi, ci com-puteriºti, iar muzica autenticã vafi doar live ºi pe cât posibil fãrãinstrumente conectate la curentelectric. De noi va depinde dacãvom folosi tehnica pentru a rea-liza un progres real sau doar suro-gate.

5. De ce are succes muzica "pop",deºi în zilele noastre versurile lorsunt seci, accentul este pus pe video-clip iar mulþi "artiºti" sunt completlipsiþi de talent?

Pe cine ar interesa un artistinestetic, imobil dar foarte buninterpret? Sã nu uitãm cã suntemsubjugaþi designului, strãlucirii,stroboscopicului, frapantului ºilibidoului. Iar pentru satisfacereaºi în cãutarea acestora suntemdispuºi la concesii.

6. Cum vedeþi aportul muziciirock în formarea personalitãþiitinerilor ce opteazã pentru acestgen?

Muzica rock a însemnat o re-voluþie a unor generaþii ºi a unuitimp. O revoluþie fãrã arme, posi-bilã descãtuºare a energiei acu-mulate în perioada rãzboaielormondiale a secolului trecut înspecial al celui de-al doilea.

Personal consider cã rockuleste mai mult nociv decât bene-fic. Fiind multe feluri de rock, se

poate vorbi de variate influenþe.Este logic faptul cã un blues-rocknu trezeºte aceleaºi manifestãriºi stãri psihedelice ca un hardrock.

7, Care credeþi cã este cel mainociv gen muzical ºi de ce?

Cel mai nociv este acela careîþi face rãu, care te împiedicã sãte dezvolþi uman, intelectual ºispiritual sau care îþi trezeºteporniri negative. Evident, o mu-zicã ce trezeºte doar instinctul,provoacã la violenþã, instigã larãutate, urã ºi dispreþ, abundã învulgaritãþi ºi trivialitãþi, striveºtesentimente ºi sensibilitãþi, nupoate fi consideratã bunã.

Pentru a da totuºi un rãspunsîntrebãrii, spun doar cã cea maibeneficã, folositoare ºi înãlþã-toare muzicã este cea cultã (cla-sicã).

8. De ce ascultã unii adolescenþi(tineri) manele?

Asta mã întreb ºi eu de multãvreme, doar cã întrebarea este dece ascultã oamenii în generalmanele, indiferent de vârstã. Iarcând mã gândesc la fetele careascultã manele, mã blochez. Astapentru cã de multe ori femeilesunt desconsiderate, înjosite,devalorizate, instrumentalizateîn aceste melodii ºi transformateîn accesorii, nu în toate, e drept.Manelele satisfac instinctul ºidistrug restul. Fiind un amalgamde ritmuri turceºti, greceºti ºiorientale în genere, maneauanici mãcar nu se poate lãuda cuoriginalitatea.

Închei cu o propoziþie luatãde pe un afiº: "Consumul demanele dãuneazã grav edu-caþiei!".

8. Cum îi influenþeazã pe tineripreferinþele muzicale?

S-a demonstrat cã muzica areo influenþã deosebitã asupra atot ce înseamnã dezvoltarea per-sonalã a individului.

De muzica pe care o prefe-rãm depinde itinerariul nostruuman. "Muzica reproduce însuºicaracterul uman", spuneaAristotel.

"Muzica are o influenþã deosebitã asupra dezvoltãrii individului"

Adolescenþii, între cluburi, sãli de forþã ºi Facebook Larisa Glonþ

Maximilian Barat

Tinerii bucureºteniai zilelor noas-tre au pre-ocupãri ºi pasi-uni diferite decei de altãdatã,prin simplulfapt cã sunt

înconjuraþi de o tehnologieaflatã într-o continuãevoluþie.

Cluburile de noapte, shop-ping-ul ºi rãsfoirea revistelor demodã sunt doar câteva din pre-ocupãrile ce au înlocuit clasicelediscoteci ºi cinematografe dindeceniile trecute. Astfel, sim-plele ºi puþinele discoteci au

evoluat în cluburile ce primescnoapte de noapte, pe ritmuri demuzicã house, adolescente înþinute þipãtoare ºi tineri dornicide distracþie ºi aventurã.

Acum sunt în trend revistelece aduc în prim-plan viaþa vede-telor, moda de la Paris, NewYork sau Milano ºi maºinile hi-brid. Nu mare ne este mirarea cãHi5-ul, Facebook-ul ºiMessenger-ul reprezintã cea maiuºoarã cale de comunicare întretineri ºi ocupã locurile fruntaºeîn acest clasament al pre-ocupãrilor.

Dacã nu în club, atunci laterasã pe Lipscani. Pentru un sucºi relaxare în centrul Capitaleitrebuie sã îþi croieºti drum prin-tre tinerii ce ocupã pânã la refuzpub-urile ce rãsunã de râsete ºi

voie bunã. O altã activitate întreþinutã

de tineri este modelarea corpo-ralã prin frecventarea sãlilor defitness. Ce este mai atrãgãtordecât un corp bine lucrat?Rãspunsul este simplu pentrugeneraþia secolului 21: nimic!

Pe lista activitãþilor se stre-coarã ºi vizitele la muzee,excursiile ºi practicarea spor-turilor (volei, fotbal, baschet). Sepoate remarca faptul cã teatrelecapitalei nu duc lipsã de specta-tori din rândurile adolescenþilor,chiar dacã aceºtia preferã o abor-dare modernã a prestigioaselorpiese. Din nefericire, statisticile aratã cã numãrulcelor care preferã concerte demuzicã clasicã sau operã scadeconsiderabil.

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013 11

Util

La ce foloseºte pasta de dinþi ?!Rãspunsul pe care toatã lumea îlcunoaºte este cã ajutã la spãlareadinþilor ºi la prevenirea cariilor.Corect, însã pasta de dinþi deþine omulþime de alte întrebuinþãri carete pot scuti de achiziþionarea altorproduse, precum medicamentele,produsele cosmetice sau deter-genþii.

Aceleaºi ingrediente care teajutã sã îþi menþii dinþii albi ºistrãlucitori sunt de mare folos întratarea unor afecþiuni frecventeprecum arsurile cu ulei încins, câtºi în curãþarea biberoanelor copi-ilor.

Iatã doar o parte dintre propri-etãþile pastei de dinþi, produs carete poate scuti de multe problemeºi cheltuieli:

Alinã arsurile minore

În bucãtãrie, pare aproapeimposibil sã nu te arzi cu uleiîncins. În cazul unor arsuriminore, care nu implicã rãnideschise, pasta de dinþi oferã osenzaþie de rãcorire temporarã.Pentru a atenua senzaþia dearsurã, aplicã pasta de dinþi imedi-at dupã ce te-ai ars. Este suficientsã întinzi pastã de dinþi mentolatãpe zona de piele afectatã, sã o laºisã se usuce, dupã care sã clãteºticu apã rece.

Combate coºurile

Datoritã efectului astringent,pasta de dinþi usucã neplãcutelecoºuri. Atenþie însã, nu se aplicãpe toatã faþa ºi nu se lasã sãacþioneze mai mult de o orã,deoarece poate leza pielea. Aplicão cantitate micã de pastã de dinþidirect pe coº ºi lasã sã acþionezemaximum o orã, dupã care spalã-tecu apã rece.

Calmeazã înþepãturile deinsectã

Înþepãturile provocate de oriceinsectã (albinã, þânþar, pãianjensau chiar furnici) pot fi tratate cupuþinã pastã de dinþi mentolatã.Aplicã o cantitate micã de pastã dedinþi mentolatã direct pe pieleainflamatã ºi lasã sã acþioneze.Senzaþiile de mâncãrime ºiusturime sunt ameliorate în scurttimp de la aplicare.

Albeºte unghiile

Dacã unghiile tale sunt îngãl-benite, ai posibilitatea sã le faci sãarate impecabil cu puþinã pastã dedinþi. Pune o cantitate micã depastã, pe o periuþã de unghii saupe o periuþã de dinþi pe care nu omai foloseºti ºi freacã timp decâteva minute unghiile. Este indi-cat sã apelezi la acest truc în spe-cial dupã ce ai lucrat în grãdinã.

Aranjeazã firele de pãrrebele

Pasta de dinþi conþine aproxi-mativ aceleaºi ingrediente camulte geluri pentru aranjareapãrului. Dacã ai rãmas fãrã gel saufixativ de pãr ºi vrei sã liniºteºtifirele de pãr rebele, poþi apela fãrãprobleme la ajutorul pastei dedinþi. Ai grijã sã nu fie o pastã dedinþi albã, ci un gel transparent,pe care sã-l amesteci cu puþinãapã. Este un foarte bun truc pen-tru a face clamele de pãr ale fetiþeitale sã stea lipite de pãr.

Eliminã mirosul urât almâinilor, dupã ce ai gãtit

Persoanele care gãtesc cu sigu-ranþã cunosc senzaþia neplãcutãcauzatã de mirosul urât al

mâinilor, dupã ce au tocatceapã sau usturoi. De cele maimulte ori, apa cu sãpunul nuînlãturã mirosul neplãcut, per-sistent. O variantã extrem deeficientã este spãlarea mâinilorcu un amestec format dinpuþinã pastã de dinþi mentolatãºi apã caldã.

Curãþarea biberoanelor

În general, biberoanele dez-voltã un miros neplãcut dincauza laptelui. Pentru ocurãþare eficientã foloseºte înloc de detergentul de vase,pastã de dinþi mentolatã, dupãcare introdu biberonul curat înaparatul de sterilizat. Asigurã-te

cã ai clãtit biberonul cu cât maimultã apã.

Îndepãrteazã zgârieturilede pe CD-uri ºi DVD-uri

Cu trecerea timpului, CD-urileºi DVD-urile suferã diverse modi-ficãri din cauza folosirii îndelun-gate ºi devin mai puþin lizibile.Astfel, dacã un CD a devenitnefuncþionabil, poþi utiliza cu suc-ces o pastã de dinþi. Atenþie însã,pasta de dinþi folositã nu trebuiesã fie abrazivã, pentru cã altfelpoate zgâria CD-ul ºi mai mult.Trebuie menþionat faptul cãaceastã restaurare funcþioneazãdoar asupra urmelor uºoare, ºi nua celor cu semne profunde.

Secretele pastei de dinþi Cum sã faci unblog în 7 paºi

Anamaria Banu

Blogul (cuvânt provenit dinexpresia englezã web blog, careînseamnã jurnal pe internet) este opublicaþie web care conþine articoleperiodice ºi actualizate neîntreruptce au de obicei caracter personal.Totalitatea blogurilor reprezintãblogosfera, termen creat în anul1997 de Jorn Barger. Pentru a creaun blog, nu trebuie sã ai cunoºtinþeavansate în domeniu, decât dacãdoreºti sã ai succes cu acesta ºi sãfie promovat cât mai bine. Dacã aidoar postãri personale ºi scrii doarpentru tine, nu pentru un publicdefinit, atunci nu ai nevoie de preamulte cunoºtinþe din domeniul ITpentru a crea un blog.

Pasul 1. Acceseazã blogger.com.Pasul 2. Apasã butonul

"Începeþi".Pasul 3. Apasã butonul "Crearea

contului" ºi completeazã cu dateletale.

Pastul 4. Daþi un nume blogului.Pasul 5. Alege un ºablon pentru

blogul tãu care sã se potriveascã câtmai bine cu tematica acestuia saucu personalitatea ta.

Pasul 6. Apasã pe " Începeþi sãutilizaþi blogul".

Pasul 7. Din meniul de pe blo-gger.com, apãsaþi butonul "postare"ºi începeþi sã scrieþi pe noul blog.

Aceºtia sunt 7 paºi simpli de a-þiface un blog. Pentru personalizarea,optimizarea ºi profesionalizareaacestuia, e necesar sã ai minimecunoºtinþe din domeniul IT ºi lim-baj HTML.

Pentru a crea un blog, nu tre-buie sã achiþi nimic, decât dacã vreica blogul tãu sã aibã un domeniupropriu (în loc deexemplu.blogspot.com sã fie exem-plu.com sau exemplu.ro).

Cum asortãm culorile

Iuliana Roºu

Majoritateadintre noiavem, une-ori, pro-bleme cuasortareaculorilor.Pentru a ne

fi mai uºor ar trebui sã ºtim micisecrete despre fiecare culoare.

Roºu

Roºul se poate asorta cu alb,negru, violet, portocaliu, cãrãmi-ziu, verde, nuanþe de roºu închis.

Roºul asortat simultan cualbastru ºi galben nu aratã preabine, acestea pot fi asortatenumai când albastrul tinde spreviolet, iar galbenul spre portoca-liu.

Albastru

Poþi asorta albastru cu alb,negru, albastru închis (bleu-marin), verde, violet, portocaliu.

Pentru albastru, verde ºi violetsunt culori similare ºi le poþi asor-ta doar dacã alegi un albastru maiînchis. Portocaliu este culoareacomplementarã pentru albastru ºile poþi combina dacã vrei sã scoþialbastrul în evidenþã.

Nu asorta albastru cu roºu ºi

galben în aceeaºi þinutã, acesteapot fi asortate numai cândnuanþele de roºu tind spre violet,iar cele de galben spre verzui.

Galben

Se poate purta cu alb, negru,galben, verde, portocaliu, violet.

Galbenul este o culoare preaintensã, aºa cã este indicat sãalegi nuanþe de galben mai paste-late. Culorile similare galbenuluisunt verde ºi portocaliu, care sunttot culori tari, iar pentru ca alãtu-rarea lor sã nu fie una inesteticã,opteazã pentru nuanþe de verde ºiportocaliu mai deschise.

La fel de inestetic este sãasortezi galben cu violet (care esteculoarea complementarã galbenu-lui), deci alege-le pe amândouã fiemai deschise, fie la fel de intense.

Nu asorta galben cu roºu ºialbastru, decât atunci cândnuanþele de roºu tind spre porto-caliu, iar cele de albastru spreverde.

Verde

Poate fi asortat cu alb, negru,verde, albastru, galben, roºu.

O nuanþã de verde mai natural(kaki, oliv,smarald) se poate asor-ta cu aproape orice culoare. Cuverdele intens pot fi asortatenuanþe deschise de albastru ºi gal-ben.

Culoarea complementarãverdelui este roºu, dar sepotrivesc amândouã dacã aleginuanþe mai puþin intense.

Nu asorta verde cu violet ºiportocaliu decât dacã violet tindespre albãstrui, iar portocaliu spregalben.

Portocaliu

Poþi sã îl asortezi cu alb,negru, portocaliu, roºu, galben,albastru.

Portocaliul este prea intensaºa cã este recomandat sã aleginuanþe de portocaliu fie maideschise, fie mai închise, pe caresã le asortezi cu nuanþele similareacesteia: roºu ºi galben.

Culoarea complementarã por-tocaliului este albastru, dar porto-caliul nu trebuie evidenþiat preamult pentru cã e oricum preaþipãtor.

Nu asorta portocaliu cu verdeºi violet, decât dacã verde tindespre gãlbui iar violet spre roºu.

Cu atâtea informaþii poate vafi mai uºor sã alcãtuim o þinutã …cu condiþia sã ºtim dacã astãzi nevom simþi ca o reginã care îºidoreºte un copil (mov ºi verde?!)sau vom dori sã facem o decla-raþie pasionalã (roºu aprins).

Dupã aceastã scurtãprezentare vom reuºi, cred eu, sãne alegem o þinutã perfect asor-tatã. Voi ce pãrere aveþi?

ªcoala de Televiziune "TUDOR VORNICU" - Proiect unic înEuropa Centralã

ªcoala de Televiziune "TUDOR VORNICU" pregãteºte tineri pasionaþiºi ambiþioºi, dornici sã devinã, prin eforturi proprii, viitori profesioniºtiîn televiziune. Specializãrile de prezentator TV, reporter TV, producãtorTV, cameraman, editor de imagine, regizor de montaj nu se învaþã în-tr-o sãptãmânã. Dorim sã lansãm pe piaþã oameni bine pregãtiþi, cu obunã înþelegere a tuturor domeniilor unei televiziuni ºi a disciplineiunui platou de filmare. Punem la dispoziþia cursanþilor noºtri diferitevariante de ºcolarizare, flexibile, în funcþie de disponibilitatea lor.Cursurile ªcolii de Televiziune "TUDOR VORNICU" au durate cuprinseîntre 3 luni ºi 2 ani, pretabile pentru începãtori, dar ºi pentru cei careau deja experienþã în domeniu ºi doresc sã se specializeze.

ªcoala de Televiziune "TUDOR VORNICU" a pregãtit peste 1000 decursanþi în ultimii 4 ani, iar aproximativ 300 ºi-au gãsit locuri de muncãîn instituþii ºi trusturi de televiziune.

PROFESORIªtim cã aceste profesiuni pentru care îi pregãtim pe studenþii noºtri

nu se pot învãþa peste noapte ºi nu se pot învãþa de la oricine. Avemla ªcoala de Televiziune un corp profesoral de înaltã calitate - pro-fesioniºti cu ani de experienþã ºi cu extraordinare abilitãþi decomunicare. La specializarea Editorial cursanþii au ocazia sã înveþede la Teo Trandafir, Raluca Moianu, Petre Cãtãlin Fumuru, CristiCreþu, Vlad Ionescu, nume cu puternicã rezonanþã în televiziuneaactualã. Secþia Tehnicã esteîndrumatã de traineri ca LauraGeorgescu Baron, GianiCroitoru, Dinu Tarnovan.Viitoarele specialiste de Make-up sunt coordonate de LuizaIonescu, iar cursanþii de laMarketing dobândesc infor-maþii din experienþa VoichiþeiTodor, Elena Brisan ºi CristinaDudau.

Hi, school! | Sâmbãtã, 1 iunie 201312

Special

"Pentru cã ºcoala estelocul în care seclãdeºte viitorul, încare se pun bazeledevenirii voastre camaturi, consider cãeste extrem de important sã fie unloc curat, frumos, civilizat, dotat, iar voi ºi dascãlii voºtrisã fiþi stimulaþi sã luptaþi pentru performanþã"

1. Ce v-a determinat sã investiþiîntr-un parc pentru tineret? De ce aapãrut Parcul Lumea Copiilor?

Investiþia în Parcul LumeaCopiilor este în primul rând una desuflet. Fiindcã în mod practic, pentruamenajarea acestei zone de agre-ment, investiþia a fost una predomi-nant extrabugetarã, parcul fiind rea-lizat cu aportul financiar decisiv alhypermarket-urilor care îºi desfãºoarãactivitatea pe raza Sectorului 4, cât ºiprin aportul unor agenþi economicisau societãþi cu renume în domeniilelor de activitate.

Fiindcã Sectorul 4 are unul dintrecele mai mici bugete între sectoareleCapitalei, ar fi fost mult mai greu sã îlfinalizãm, dar nu imposibil, de aceeaam cãutat soluþii ºi am gãsit prieteni,oameni cu simþ civic ºi respect faþã deurbe ºi de comunitatea localã.

Ei ne-au sprijinit, amenajânddiverse zone, cu tematicã, fie cã vor-bim de partea peisagisticã sau de ceade agrement în aer liber - locuri dejoacã, terenuri de sport, aparate de fit-ness.

Parcul Lumea Copiilor nu aapãrut, cum plastic v-aþi exprimat înîntrebare, ci e rodul unei muncisusþinute, a tuturor departamentelorAutoritãþii Locale Sector 4, cususþinerea întregii comunitãþi locale.

Puþini ºtiu cã la preluarea înadministrare de cãtre noi, pe terenulpe care astãzi vedeþi cel mai frumosparc al Capitalei ºi cel mai frecventatºi iubit de bucureºteni, era fostamlaºtinã Cocioc, strãjuitã de scaieþi,ciulini ºi haite de maidanezi.

Mã declar mulþumit acum, cã amredat locuitorilor Sectorului 4 peste350.000 mp de spaþiu verde, cu ame-najãri moderne, la standardeeuropene. Iar acum, cã am finalizat ºilucrãrile la Orãºelul Copiilor, aflat înimediata apropiere a Parcului LumeaCopiilor, alte 22 ha de amenajãri ded-icate micuþilor, dar ºi celor mari, cuspaþii verzi ºi aparate de joacã ultra-moderne, pot declara cã aceste douãzone sunt cu adevãrat mândriaSectorului 4.

2. Se vor organiza competiþiisportive în noul parc (ciclism, tenis,alte sporturi)?

Fireºte, deja se organizeazã dinanul 2009, în Lumea Copiilor ºi decâteva sãptãmâni, sus, în Orãºel,unde avem chiar ºi o salã de sport.Dar, da, sunt ºi terenuri de fotbal,atât în aer liber, cât ºi acoperite,tenis, volei, baschet, handbal. Seorganizeazã competiþii atât ad-hoc,cât ºi de cãtre diverse baze sau asoci-aþii sportive, cluburi de amatori, iarnoi, Primãria, îi sprijinim ºi premiempe cei mai talentaþi dintre ei.

3. Se zvoneºte cã în parc se va con-strui o bibliotecã. Este adevãrat?

A depãºit stadiul unui zvon, câtãvreme a cãpãtat contur, construcþiafiind deja finalizatã.

Acum suntem în faza finisajelor,care necesitã multã atenþie, fiindvorba de o bibliotecã suspendatã înaer liber, înconjuratã de o piaþetã cubãnci ºi spaþii multiple de relaxare,sub arborii care oferã umbrã ge-neroasã ºi condiþii propice lecturii.

În ceea ce priveºte cãrþile, avemdeja un parteneriat în baza cãruiabiblioteca va fi dotatã cu volume cla-sice, pe gustul tuturor, dar ºi cu audiobooks, pentru cei care þin pasul cuevoluþia tehnicii. Vrem sã reaprin-

dem interesul vostru, al tinerilor,pentru lecturã, sã vã oferim premise-le petrecerii timpului constructiv, înaer liber.

4. Aveþi de gând sã investiþi în fostalinie de cale feratã (tren pe linieîngustã) care trecea prin OrãºelulCopiilor, eventual sã îi prelungiþitraseul ºi în Parcul Lumea Copiilor?

Am investit, noul trenuleþ estedeja funcþional ºi are chiar ºi un con-ductor mai special, PrimarulSectorului 4, care petrece chiar ºi 8ore pe zi în aceastã posturã, pe care ocompleteazã util cu cea de ghid.

Nu glumesc, cea mai marerelaxare, timp în care mã ºi încarcpozitiv, alãturi de oameni, mi-ooferã sã conduc trenuleþul, careacum este unul pe roþi, cu vagoanecolorate ºi o staþie audio, prin inter-mediul cãreia îi pot informa pecopii ºi pe pãrinþii lor, referitor lafacilitãþile pe care le oferã Orãºelul.Iar Parcul Lumea Copiilor îºi va aveapoate, propriul trenuleþ, dacãoamenii îl vor considera util, iar eu,ca ºi conductor, voi lucra atunci în 2schimburi!

Acum, lãsând gluma de-o parte,

trenuleþul este apanajul Orãºelului,pentru Lumea Copiilor, dacã tot e sãvorbim de trasee, este funcþional uncircuit de karting ºi am inaugurat onouã pistã de automodelism, pentrupasionaþi.

5. Ce alte investiþii dedicate sau înfolosul tinerilor din sector aveþi în planpentru acest mandat?

Eu aº începe cu cei mai tinerichiar ºi decât voi, pentru care amconstruit din temelii 6 grãdiniþe, aminaugurat 5 after-school-uri ºi 4creºe.

Continuând, celor din învã-þãmântul preuniversitar m-amstrãduit sã le ofer condiþii optimedesfãºurãrii procesului educaþio-nal, renovând ºi dotând unitãþilede învãþãmânt, încetul cu încetul,puþin câte puþin, din puþinul decare beneficiazã Sectorul 4, caexecuþie bugetarã.

Pentru cã ºcoala este locul încare se clãdeºte viitorul, în care sepun bazele devenirii voastre camaturi, consider cã este extremde important sã fie un loc curat,frumos, civilizat, dotat, iar voi ºidascãlii voºtri sã fiþi stimulaþi sã

luptaþi pentru performanþã. Deaceea, am iniþiat un sistem de re-compense financiare pe care leacordãm profesorilor care vãpregãtesc pe cei mai buni dintrevoi, elevii cu rezultate deosebite,cu locuri fruntaºe la olimpiade ºiconcursuri interne ºi inter-naþionale.

Iar, cum nici astfel de perfor-manþe ºcolare nu pot rãmânenerecompensate, am iniþiat ºi unsistem de acordare a burselor demerit pentru elevi. În plus, înbaza parteneriatelor pe care lederulãm cu oraºe din diverse þãri,organizãm tabere de varã carepresupun vizitarea reciprocã ºischimbul intercultural. Mã referaici la oraºe din Italia, China,Cipru.

ªi mai sunt multe de discutat,am mai gândit organizarea unorconcursuri intraºcolare, pe disci-pline, dar ºi sportive, competiþiide tot felul, care sã vã stimulezeinteresul pentru cunoaºtere, cre-ativitate, spiritul competiþional ºide echipã, dorinþa de a fi per-formerii zilei de mâine. Eu cred învoi ºi rãmân Cristian Popescu -Piedone, Primar ºi Prieten.

Cristian Popescu - Piedone: ªcoala este locul în care se clãdeºte viitorul

Citeºte maimulte articole pe:

www.curierulnational.ro/

hischool

www.facebook.com/ziarulhischool

Tombola Hi, School!

Talonul se decupeazã, se completeazã ºi se depune la pavilionul Hi, School! din incinta Parcului“Lumea Copiilor” (numai în data de 1 iunie) ºi on-line (pânã la data de 10 iunie) pe site-ulwww.curierulnational.ro/hischool. Informaþii suplimentare la adresa de e-mail trafic@curierulnational.ro sau la numãrul de telefon 021.599.55.00.

Câºtigã un loc în Tabãra Coolturalã BookLandîn perioada 30 iunie - 7 iulie.

www.book-land.ro/tabara

Concurs dedicat copiilor cu vârsta cuprinsã între 8 - 15 ani (clasele V-VIII)

Nume: ..................................................................................

Prenume: ............................................................................

Vârsta: .................................................................................

Clasa (ªcoala): .....................................................................

Telefon: ...............................................................................

Întrebare:

De ce vrei sã mergi în tabãra BookLand?

................................................................................................

................................................................................................