Hidrografia EuropeiCel mai mare fluviu al Europei atat ca lungime (3690 km) cat si ca suprafata bazinului hidrografic (1.4 mul. km2) este Volga. Izvoraste din Valdai (situat la NV de Moscova) de la o altitudine de 228 m si se varsa in Marea Caspica printr-o delta. Pentru marirea cantitatii de apa din bazinul Volgai, necesara la irigatii si redresarea nivelului Marii Caspice aflat in continua scadere, se preconizeaza transferul unui volum de cca. 45 km3apa din raurile Vicegda si Peciora.Dunarea este al doilea fluviu al Europei ca lungime, dar cel mai important pentru navigatie, intru-cat face legatura intre portul Rotterdam (Marea Nordului) si portul Constanta (Marea Neagra) prin Rin-Main si canalul Dunare Marea Neagra. Dunarea izvoreste si SV-ul Germaniei din Muntii Padurea Neagra. Dupa ce strabate 10 state (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Romania, Republica Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad) se varsa in Marea Neagra prin 3 brate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe) care formeaza o delta de 4340 km2.Ural este al treilea fluviu ca lungime (2428 km) situat la granita dintre Asia si Europa. Izvoraste de pe versantii estici ai culmii Uraltau din Uralul de Sud si se varsa in Marea Caspica prin 2 brate (Iatk si Zolotoi) in apropierea orasului Guriev.Rinul este cel mai important fluviu din Europa Atlantica, lung de 1320 km cu suprafata bazinului de 224.000 km2. Rinul propriu-zis se formeaza prin unirea, in Elvetia, la Reichenau, a 2 afluenti alpini: Hinterrhein, cu izvoarele in masivul Adula din Alpii Lepontini si Vorderrhein, cu izvoarele in masivul Saint Gothard. Rinul a jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea civilizatiei in Europa de Vest, asigurand legatura dintre sudul si nordul continentului.Fatada mediteraneana a continentului de caracterizeaza prin rauri scurte cu ape repezi, cele mai importante fiind Rhonul (760 km) si Padul (650 km).Pe langa rauri in Europa se gasesc si numeroase lacuri, cele mai importante fiind: Lacul Obrid din Albania cu suprafata de 348 km2, de origine tectonica. Este cel mai vechi lac din Europa, fiind un adevarat muzeu prin fauna ce se conserva aici. A luat nastere la sfarsitul neozoicului in urma unor prabusiri ale scoarte terestre; Lacul Ladoga, este cel mai mare lac din Europa ca suprafata (18.400 km2), fiind de origine tectonica; Lacul Onega, situat in partea europeana a Rusiei, este al doilea lac ca suprafata (9300 km2) dupa Ladoga. Originea depresiunii este tectono-glaciara. Lacul Onega este un important nod in traficul fluvial pe directiile Volga-St. Petersburg, Volga-Marea Alba; Lacul Paijnne, localizat in Finlanda, cu suprafata de 1.065 km2, de origine tectono-glaciara; Lacul Prespa, localizat la granita dintre Grecia, Iugoslavia si Albania, de origine tectonica cu suprafata de 283 km2; Lacul Geneva (Leman), situat la granita dintre Elvetia si Franta, ocupa o suprafata de 582 km2. Lacul Leman, de origine glaciara, este cunoscut prin cateva particularitati: are culoarea cea mai albastra dintre lacurile alpine, ingheata numai la margini comparativ cu restul suprafetei lacului, datorita rezervei mari de caldura inmagazinata; Lacul Lugano (Ceresio) situat la granita dintre Italia si Elvetia, ocupa o suprafata de 51 km2. Apa lacului Lugano se scurge prin Valea Tresta in Lacul Maggiore; Lacul Balaton din Ungaria, de origine tectonica, ocupa o suprafata de 600 km2; Lacul Albano, din Italia, de origine vulcanica, situat la 20 de km de Roma; Lacul Ness, din Marea Britanie (Scotia) de origine tectono-glaciara, localizat in partea NV-ica a santului tectonic scotian Glen More; Lacul Vnern (Suedia), de origine tectono-glaciara, este cel mai mare lac din Suedia si din intreaga peninsula scandinava (5546 km2), fiind al treilea din Europa. Este situat in partea meridionala a Indiei, fiind legat de stramtoarea Kattegat prin raul Gta; Lacul Vtern (Suedia), de origine tectono-glaciara, este al doilea lac ca marime din Suedia.