Hehe

COLEGIUL ECONOMIC „DIMITRIE CANTEMIR” SUCEAVA

Proiect de specialitate pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale

Nivel 3

Calificarea profesională:Tehnician în activităţi economice

Profesor coordonator, Candidat, DORNEANU GEORGETA CUCORADA MIHAELA

Promoţia 2014

2

Motto:

„Banii nu aduc fericire, mult mai de preţ e modalitatea de a-i strange

corect şi legal”

ARGUMENT:

4

Se cuvine să subliniem importanţa pe care o are astăzi contabilitatea pentru cunoaşterea situaţiei şi conducerea activităţii economice, precum şi locul important pe care trebuie să-l ocupe contabilitatea în pregătirea specialiştilor din domeniul economic.

Pregătirea cadrelor care lucrează sau vor lucra în domeniul contabilităţii reprezintă o acţiune de maximă importanţă şi actualitate, ce trebuie susţinută de toţi cei chemaţi prin natura profesiei, să o facă.

Lucrarea se adresează elevilor şi studenţilor care studiază contabilitatea (CL.5 „Conturi de trezorerie” Gr.50 „Investitii financiare pe termen scurt”– Contabilitatea Trezoreriei).Prin trezorerie se înţelege ansamblul de operaţii financiare pe care le face unitatea patrimoniala pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfăşurată. Termenul de trezorerie în sens restrâns cuprinde disponibilităţile băneşti la bănci şi în numerar, iar în sens larg termenul se extinde şi la valorile imobiliare de plasament (de exemplu acţiuni) care pot fi transformate prin vânzare în disponibilităţi băneşti. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie şi creditele pe termen scurt contractate cu băncile pentru plăţi.

Pentru titularul unui patrimoniu, noţiunea de trezorerie înseamnă totalitatea mijloacelor pe care le are la dispoziţie pentru a putea face faţă plăţilor.

Trezoreria agentului economic reprezintă totalitatea activităţilor specializate de organizare şi conducere a fluxului de monedă, de administrare a lichidităţilor şi a creditelor pe termen scurt. Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.

Informaţiile contabilităţii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune şi determinarea capacităţii de plată a unităţii patrimoniale.

Am scris această lucrare cu convingerea că vin în sprijinul celor ce doresc să înveţe şi să ştie cum se ţine evidenţa contabilă a patrimoniului în economia de piaţă..

5

COMPETENŢE VIZATE UC4- Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiilor C4- Utilizează aplicaţii soft în managementul informatizat al proiectelor UC11- Planificarea operaţională C3- Evaluează rezultatele obţinute C1- Analizează structură organizatorică a unei unităţi economice UC8- Iniţierea unei afaceri C1- Îşi autoevalueaza abilităţile antreprenoriale UC7- Procesarea datelor numerice C1- Planifica o activitate şi culege date numerice în legătură cu această. C2- Prelucrează datele numerice C3- Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

Cuprins:

Capitolul I - Contabilitatea trezoreriei Pg.1.1 Noţiuni teoretice...........................................................................................071.2 Resurse derulate prin trezoreria statului....................................................08

Capitolul II - Conturi de trezorerie 2.1 Contabilitatea titlurilor de plasament............................................ ..........13

6

2.2 Contabilitatea acţiunilor proprii....................................................... .........15 2.3 Contabilitatea acţiunilor..............................................................................17 2.4 Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărate.................................18 2.5 Contabilitatea obligaţiunilor........................................................................19 2.6 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăti în numerar.........................20 2.7 Contabilitatea decontărilor fără numerar...................................................25

2.7.1 CECUL..................................................................................................xx2.7.2 Cambia....................................................................................................xx2.7.3 Biletul la ordin........................................................................................xx2.7.4 Ordinul de plata....................................................................................xx2.7.5 Conturi utilizate....................................................................................xx

2.8 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.....................................34 2.9 Acredititvul.....................................................................................................36 2.10 Contabilitatea avansurilor de trezorerie......................................................37

Capitolul III - Studiu de caz:Contabilitatea trezoreriei la entitatea SC Crysworld SRL 383.1 Regimul juridic, profilul de activitate si organizarea activitatii

la SC Crysworld SRL................................................................................3.2 Organizarea generala a contabilitatii la SC Crysworld SRL .....................3.3 Contabilitatea trezoreriei-elemente teoretice................................................

3.3.1 Contabilitatea operatiilor privind titlurile de plasament........3.3.2 Contabilitatea decontarilor in numerar..................................3.3.3 Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturi la banci..........3.3.4 Contabilitatea acreditivelor si a altor operatiuni de trezorerie ......

3.4 Monografie privind inregistrarile in contabilitate a operatiunilior economice

de baza.........................................................................................................

Concluzii ...............................................................................................75Bibliografie............................................................................................76

Capitolul I - contabilitatea trezoreriei

1.1 Noţiuni teoretice

7

Prin trezorerie se înţelege ansamblul de operaţii financiare pe care le face unitatea patrimoniala pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfăşurată.

Termenul de trezorerie în sens restrâns cuprinde disponibilităţile băneşti la bănci şi în numerar, iar în sens larg termenul se extinde şi la valorile imobiliare de plasament (de exemplu acţiuni) care pot fi transformate prin vânzare în disponibilităţi băneşti. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie şi creditele pe termen scurt contractate cu băncile pentru plăţi.

Pentru titularul unui patrimoniu, noţiunea de trezorerie înseamnă totalitatea mijloacelor pe care le are la dispoziţie pentru a putea face faţă plăţilor.

După “Dictionnaire fiduciare financier” de Erik de la Villeguérin şi colaboratorii (Paris, 1991), trezoreria înseamnă “toate mijloacele de care dispune întreprinderea pentru a face faţă plăţilor: disponibilităţile, valorile mobiliare de plasament, plafoanele de credite curente, efectele comerciale scontate”.

Trezoreria agentului economic reprezintă totalitatea activităţilor specializate de organizare şi conducere a fluxului de monedă, de administrare a lichidităţilor şi a creditelor pe termen scurt. Prin trezoreria firmei se asigură un echilibru permanent. În gestiunea trezoreriei agentului economic se ţine cont de trei principii:

utilizarea eficientă a creditelor; utilizarea eficientă a excedentelor de trezorerie; evitarea pe cât posibil a costurilor creditoare.

Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizat şi a valorilor disponibile, precum şi a obligaţiilor unităţii patrimoniale are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă şi a plăţii datoriilor la scadenţă. Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.

Informaţiile contabilităţii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune şi determinarea capacităţii de plată a unităţii patrimoniale.

Prin calculele contabilităţii se urmăreşte: gestionarea corectă a numerarului şi a altor valori aflate în casieria unităţii

patrimoniale; respectarea plafoanelor de casă; controlul asupra operaţiilor ce privesc avansurile spre decontare.

Încasarea drepturilor de creanţă asupra clienţilor şi debitorilor, precum şi plata datoriilor unităţii faţă de furnizori, stat, salariaţi, bănci, creditori, provoacă decontări băneşti cu şi fără numerar.

1.2 Resursele derulate prin trezoreria statului

NORME METODOLOGICE

8

privind modul de aplicare a prevederilor art. I pct. 2 din O. G. nr. 120/1999 pentru modificarea şi completarea O. G. nr. 66/1994 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate

prin trezoreria statuluiO.M.F. nr. 1.059/23.IX.1999 (M. Of. nr.480/4.X.1999)

1). Instituţiile publice vor dispune efectuarea de plăţi din conturile deschise la trezoreriile statului, indiferent de sursa de finanţare, pe baza creditelor bugetare deschise şi a disponibilităţilor din conturi, precum şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate în condiţiile legii. Instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate, cu repartizarea pe trimestre, care se pot adapta în cursul exerciţiului financiar cu modificarea prevederilor de venituri şi cheltuieli efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Trezoreriile statului nu vor accepta efectuarea de către instituţiile publice de plăţi din conturi, fără prezentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. 2). Instituţiile publice au obligaţia să îşi dimensioneze lunar plăţile pe care le efectuează în numerar prin casieria proprie, pe baza prevederilor de cheltuieli corespunzătoare din bugetele proprii, scop în care întocmesc programul prevăzut în anexa nr. 1. Acest program se întocmeşte distinct pentru cheltuielile bugetare, pe capitole, iar pentru fondurile speciale şi mijloacele extrabugetare, pe fiecare cont din care urmează a se ridica sumele respective. La stabilirea plăţilor prevăzute la alin. 1 instituţiile publice vor avea în vedere că prin casieria proprie pot fi efectuate plăţi în numerar pentru: drepturi de personal (titlul 02), drepturi cu caracter social, fonduri de premiere şi cheltuieli materiale şi servicii (titlul 20), burse, ajutoare şi alte transferuri (titlul 38), cheltuieli de capital în situaţia executării lucrărilor de investiţii în regie proprie, inclusiv cumpărări de imobile de la persoane fizice (titlul 70). Instituţiile publice vor lua măsurile necesare pentru reducerea la maximum a plăţilor în numerar, efectuând prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Aceste cheltuieli vor avea ca documente de justificare facturi sau chitanţe fiscale. Se interzice efectuarea de plăţi în numerar pentru procurări de materiale, prestări de servicii şi executări de lucrări de la agenţii economici cu conturi deschise la trezoreria statului. 3). Instituţiile publice prezintă programul prevăzut în anexa nr. 1 în dublu exemplar la trezoreria statului la care au conturile deschise, până la data de 25 a lunii curente pentru necesarul lunii următoare. Nedepunerea acestui program la termen exonerează trezoreria statului de obligaţia asigurării la termen a necesarului de numerar. În asemenea situaţii se va putea elibera numerarul necesar numai în măsura în care trezoreria statului are disponibilităţi în casieria proprie. În caz contrar, plăţile se vor reprograma la altă dată convenită cu instituţia respectivă. Trezoreriile statului verifică şi analizează programele primite în ceea ce priveşte dimensionarea necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor, introduc eventuale modificări, după care restituie un exemplar vizat instituţiei publice respective.

Instituţia………………………….. ANEXA Nr. 1

PROGRAM

9

privind necesarul de numerar pentru efectuarea plăţilor prin casieria proprie,

la capitolul / contul…………… pentru luna………. anul………..- mii lei –

Ziua

Sumele în

numerar ridicate în luna curentă

Sumele în numerar programate a fi ridicate din cont

din care,pentru:

cheltuieli de personal(titlul 02)

Cheltuieli materiale şi

servicii(titlul 20)

transferuri(titlul 38)

cheltuieli de capital

(titlul 70)

0 1 2 3 4 5 6

TOTAL:

Ordonator de credite, Contabil – şef, ………………………. ……………..

4). Fiecare trezorerie întocmeşte, pe baza programului prevăzut în anexa nr. 1, programul asigurării numerarului în casieria tezaur a trezoreriei statului sau în contul de disponibil deschis la o bancă comercială pentru efectuarea plăţilor în numerar către instituţiile publice, după caz potrivit anexei 2. Programul astfel întocmit se transmite direcţiei de trezorerie judeţene până la data de 27 a lunii curente, care, la rândul său, întocmeşte programul pe ansamblul judeţului privind necesarul de numerar şi sursele de acoperire cu numerar (anexa nr. 2), pe baza căruia se stabilesc alimentările cu numerar de la B.C.R. Pe baza programului prevăzut în anexa nr. 2 fiecare trezorerie operativă întocmeşte anexa nr. 2a) care se prezintă la începutul lunii băncii comerciale la care are deschis contul de disponibil pentru efectuarea plăţilor în numerar către instituţiile publice, în vederea asigurării numerarului necesar în casieria băncii. Direcţia de trezorerie judeţeană, a municipiului Bucureşti, precum şi trezoreriile statului din sectoarele municipiului Bucureşti la care funcţionează trezorerii ale statului întocmesc anexa nr. 2b), care se prezintă unităţii B.N.R. pentru programarea ridicării sumelor necesare în numerar.

Trezoreria…………………… ANEXA Nr. 2………………………………

PROGRAM

10

pentru asigurarea numerarului în casieria tezaur a trezoreriei statului, necesar plăţilor în numerar către instituţiile publice prin casieria tezaur sau

prin contul de disponibil deschis la o bancă comercială, după caz, pentru luna…………..

- mii lei –

Ziua

Sumele în numerar de eliberat din

casieria trezoreriei sau din contul de

disponibil

din care, pentru: Se asigură din:

chel-tuieli

de per-sonal (titlul02)

chel-tuieli materiale şi servi-

cii (titlul 20)

tran-sferuri (titlul 38)

cheltuieli de capital (titlul 70)

Soldul la

începu-tul zilei

încasări proprii depuse în cont

ali- men-tări de

la B.C.R.

Sumele de virat

din contul curent general

al trezoreriei

statului în

contul de

disponibil

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Trezoreria……………………… ANEXA Nr. 2a)………………………………….

PROGRAMpentru asigurarea numerarului în casieria băncii comerciale, necesar plăţilor în numerar către instituţiile publice pentru luna……………..

- mii lei -

ZiuaSumele în numerar de eliberat din contul de disponibil de la banca

comercială

Se asigură din:

Soldul la finele zilei

soldul contului disponibil la

începutul zilei

încasări proprii depuse în cont

alimentări din contul trezoreriei

statului ale contului deschis la bancă

0 1 2 3 4 5

Director , Şef servicii, Direcţia trezoreriei…………. ANEXA Nr. 2b)……………………………...

PROGRAM

11

pentru asigurarea alimentării cu numerar de la B.N.R. a casieriei tezaur a trezoreriei statului, necesar plăţilor în numerar către instituţiile publice

pentru luna…………….- mii lei –

Ziua Sumele în numerar

de eliberat din casierie

Se asigură din:

Soldul la finele zileisoldul în casă la începutul

zilei

încasări proprii Alimentări de la B.C.R.

0 1 2 3 4 5

Director, Şef serviciu contabilitate, ………… ………………………….. 5). În limita sumelor cuprinse în programul prevăzut în anexa nr. 1 instituţiile publice completează file de cec pentru ridicarea sumelor din conturile respective. În fila de cec se menţionează natura cheltuielilor pentru care se solicită ridicarea numerarului. Trezoreria statului verifică cererile de ridicare a numerarului din conturi, în concordanţă cu programul aprobat fiecărei instituţii publice, încadrarea în disponibilul de credite bugetare sau în disponibilităţile din cont, după caz, precum şi în destinaţia stabilită prin buget. Sumele ridicate se înregistrează de către instituţiile publice în jurnalul de casă şi se folosesc potrivit destinaţiilor prevăzute în cecul pentru ridicarea numerarului din cont. În cazul în care din sumele ridicate şi utilizate rămân unele disponibilităţi, acestea vor fi depuse în contul corespunzător, deschis la trezoreria statului în termen de maximum 3 zile lucrătoare. 6). Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie, reprezentând venituri ale bugetului de stat, bugetului local, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului fondurilor speciale, se depun în conturile bugetare respective, deschise la trezoreria statului, în prima zi lucrătoare de la încasare. În acelaşi termen se depun şi veniturile care sunt lăsate la dispoziţia instituţiilor publice ca mijloace extrabugetare. În cazul în care instituţia publică se află în altă localitate decât trezoreria statului, veniturile se depun în conturi în termen de două zile lucrătoare. 7). Trezoreriile statului au obligaţia să stabilească şi să aprobe, la propunerea fiecărei instituţii publice care are conturile deschise la trezoreria respectivă, plafonul de casă care să asigure efectuarea unor plăţi urgente şi de volum redus, fără să apeleze la ridicări din cont. De regulă, plafonul de casă trebuie să reflecte măsurile pentru reducerea plăţilor în numerar. Plafonul de casă se stabileşte ca medie a cheltuielilor materiale cu caracter urgent şi de volum redus la nivelul unei luni şi se aplică în tot cursul exerciţiului financiar anual. Acesta se constituie numai din ridicări de numerar din contul de cheltuieli materiale şi servicii sau de disponibil, după caz. Peste plafonul de casă pot fi păstrate sume care reprezintă drepturi de personal, ajutoare sociale şi fondurile de stimulare, pe o perioadă de 3 zile lucrătoare, şi venituri bugetare care urmează să fie depuse în conturi la termenele precizate mai sus. 8).Ordonatorii principali de credite finanţaţi din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale vor aloca transferurile şi subvenţiile regiilor autonome şi societăţilor comerciale, după caz, folosind următoarea procedură:

12

a). ordonatorii principali de credite vor vira în baza creditelor bugetare deschise, cu ordin de plată tip trezorerie, transferurile şi subvenţiile din contul de cheltuieli bugetare deschis la trezoreria statului în contul unităţilor beneficiare. Pe verso-ul ordinului de plată ordonatorii principali de credite vor menţiona destinaţia precisă a fondurilor alocate; b). regiile autonome şi societăţile comerciale, după caz, care beneficiază de transferuri şi subvenţii de la buget, vor solicita deschiderea contului 50.70”Disponibil din transferuri şi subvenţii” la trezoreria statului în a cărui rază teritorială îşi au sediul fiscal. Codul contului se formează din simbolul contului sintetic la care se adaugă codul fiscal al unităţii respective. Contul 50.70 se creditează cu sumele virate de ordonatorii principali de credite şi se debitează cu plăţile dispuse de titularii contului. Sumele alocate de la buget reprezentând transferuri şi subvenţii în completarea veniturilor proprii se utilizează de către regiile autonome şi societăţile comerciale beneficiare pentru completarea sumelor necesare plăţii salariilor, precum şi pentru plata impozitului şi contribuţiilor aferente acestora şi achitarea obligaţiilor restante şi curente faţă de bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale. Eventualele sume rămase disponibile vor putea fi utilizate pentru alte destinaţii pe răspunderea agenţilor economici. Sumele de la bugetul de stat, reprezentând transferuri şi subvenţii care se alocă pe destinaţii precise (dezvoltare şi retehnologizare, investiţii, rambursări de credite externe etc.) vor fi utilizate în scopul pentru care au fost destinate.

Capitolul II - Conturi de trezorerie

2.1 Contabilitatea titlurilor de plasament

13

Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate de unitatea patrimonială în vederea realizării unui câştig de capital sau de venit pe termen scurt.

Titlurile de plasament cuprind în structura lor următoarele: acţiuni, cotate sau necotate; obligaţiuni, cotate sau necotate; bonuri de tezaur şi bonuri de casă pe termen scurt; acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate; titluri de creanţe negociabile.

În economia de piaţă, principalele întreprinderi cu scop lucrativ sunt organizate ca societăţi pe acţiuni. Capitalul unei asemenea firme se constituie prin aportul asociaţilor – persoane fizice (indivizi, familii) şi persoane juridice (societăţi, asociaţii, organizaţii etc.) – numiţi acţionari. Ca expresie a participării la capitalul firmei (capitalul social), fiecare asociat primeşte un număr de acţiuni, proporţional cu capitalul bănesc subscris.

Acţiunea este purtătoarea unor însemne speciale – numele firmei emitente, suma pe care o reprezintă (valoarea nominală), seria, data emiterii etc. Majoritatea covârşitoare a acţiunilor sunt la purtător – adică nu au înscris pe ele numele posesorului, dreptul de a uza de avantajele ce le conferă revenind celui ce le deţine. Acţiunea atestă dreptul de proprietate al celui ce o deţine asupra unei părţi din capitalul firmei emitente. Reglementările din diferite ţări atestă o gamă largă de situaţii privind regimul juridic al acţiunilor, drepturile şi riscurile pe care le conferă posesorului lor. Astfel:

deţinătorul de acţiuni obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni numită dividend, care variază de la un an la altul, în funcţie de rezultatele economico-financiare ale societăţii, şi, de aceea, acţiunile se numesc titluri (valori) cu venit variabil;

el participă, prin vot, la alegerea membrilor consiliului de administraţie, la adoptarea altor decizii de către adunarea generală a acţionarilor;

are dreptul de a fi informat asupra gestiunii şi situaţiei economico-financiare a firmei, pe baza accesului la diferite documente şi a explicaţiilor primite de la conducerea executivă;

posesorul de acţiuni obţine o parte din capitalul firmei, în cazul când aceasta este lichidată şi suportă o parte din pierderi, când se obţin rezultate necorespunzătoare.

Drepturile şi riscurile unui posesor de acţiuni sunt proporţionale cu numărul acţiunilor de care dispune. De exemplu, dacă o persoană deţine 40% din numărul acţiunilor unei firme – indiferent când, cum şi cu ce preţ le-a obţinut – participă cu 40% din voturile care pot fi exprimate în adunarea generală a acţionarilor, încasează 40% din profitul distribuit sub formă de dividend, obţine 40% din suma încasată în cazul când firma este supusă lichidării şi suportă 40% din pierderi, dacă acestea s-au produs. Acţiunile se pot înstrăina prin moştenire, donaţie sau vânzare.

Aşa cum s-a mai subliniat, în activitatea oricărui agent economic, inclusiv a statului, se ivesc situaţii când nevoile de mijloace băneşti depăşesc posibilităţile de autofinanţare. Pentru aceasta se apelează la împrumuturi băneşti acordate de bănci şi alţi agenţi economici.

Ca expresie a contractării unui împrumut pe termen lung, deţinătorul emite obligaţiuni.Obligaţiunea este un titlu de valoare ce atestă angajarea unui împrumut pe termen lung,

emitentul angajându-se să-l ramburseze într-un timp determinat şi să asigure pe toată durata o dobândă anuală certă, indiferent de situaţia sa economico-financiară. Garantând un venit anual ferm, obligaţiunile sunt numite şi titluri (valori) cu venit fix. Deţinătorii de obligaţiuni – numiţi obligatari – au calitatea de creditori faţă de emitent. Principalul emitent de obligaţiuni este statul – administraţia centrală şi cele locale – pentru a-şi acoperi deficitele bugetare. Pot emite obligaţiuni pentru a finanţa lucrări de investiţii importante şi sporirea capitalului, întreprinderile publice, băncile şi, ca excepţie, mari societăţi industriale şi comerciale private.

14

Evaluarea titlurilor de plasament se poate face: la valoarea de intrare; la valoarea de inventar; la valoarea de închidere a conturilor; la valoarea de ieşire din patrimoniu.

Valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie al titlurilor de plasament, reprezentat fie de costul de achiziţie, fie de valoarea determinată în urma unui contract de achiziţie.

Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele şi alte cheltuieli similare, se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.

Valoarea de inventar este stabilită în urma evaluării la valoarea lor actuală, determinată pe baza cursului mediu al ultimei luni, pentru titlurile cotate şi pe baza valorii prealabile de negociere, pentru titlurile necotate.

Valoarea la închiderea conturilor presupune comparaţia între valoarea de inventar şi valoarea de intrare, aplicând principiul prudenţei. Diferenţele de valoare se stabilesc pe categorii de titluri.

Valoarea la ieşirea din patrimoniu este dată de preţul de cesiune sau vânzare. Diferenţa între preţul de vânzare şi valoarea contabilă reprezintă rezultatul vânzării şi îmbracă forma plusurilor sau minusurilor de valoare.

Contabilitatea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 50 “Titluri de plasament”.

2.2 Contabilitatea acţiunilor proprii

Acţiunile proprii pot fi răscumpărate de unitatea patrimonială care le-a emis, de la acţionari sau asociaţi cu scopul de a fi revândute sau anulate.

Cumpărarea pentru revânzare este determinată de o speculaţie financiară, pe când cumpărarea în scopul anulării se face în situaţia în care unitatea constată că volumul capitalului social este prea mare în raport cu activitatea pe care o desfăşoară, situaţie care ar putea avea ca efect scăderea procentuală a dividendelor cuvenite, în raport cu alte unităţi cu activitate similară. Pentru a nu crea nemulţumiri în rândul acţionarilor se poate hotărî răscumpărarea unui pachet de acţiuni şi anularea lor, astfel încât să se dimensioneze capitalul social la nevoile momentului.

Evidenţa acţiunilor proprii, răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 502 “Acţiuni proprii”. După funcţia contabilă, este un cont de activ, care se debitează cu costul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate şi se creditează cu valoarea de înregistrare a acţiunilor revândute sau anulate.Exemple:1).Se răscumpără acţiuni proprii la Ca=500, cheltuielile accesorii (comisioane de răscumpărare) cifrându-se la 8 lei. Acţiunile au luat destinaţiile: 50% au fost distribuite salariaţilor, cu Pv=240 40% au fost vândute terţilor, cu Pv=220; 10% au fost anulate. intrarea acţiunilor proprii răscumpărate, conf. E.C.:Ca=500, comision= 8.

508 % = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 508 500 502 ”Acţiuni proprii 8 627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” reflectarea sumei încasate şi a diferenţei în minus generate de distribuirea de acţiuni

proprii salariaţilor.

15

Ca=250, D664=Ca-Pv=250-240=10250 % = 502 ”Acţiuni proprii” 250240 5311 ”Casa în lei”

10 664 ”Cheltuieli din titluri de plasament cedate” reflectarea sumei încasate din vânzarea de acţiuni proprii terţilor şi a diferenţei în plus

rezultate.Ca=200, D764=Pv-Ca=220-200=20

220 5121 ”Conturi la bănci în lei” = % 220 502 ”Acţiuni proprii” 200 764 ”Venituri din titluri de 20 plasament cedate” diminuarea capitalului social cu contravaloarea acţiunilor proprii răscumpărate anulate:

Ca=5050 1012 ”Capital subscris vărsat” = 502 ”Acţiuni proprii” 50

2). Se achiziţionează valori mobiliare de plasament (acţiuni) cunoscându-se: preţul de cumpărare=300 lei, valoarea eliberată imediat=200 lei, valoarea apelată=80 lei şi valoarea neapelată=20 lei. Se virează valoarea apelată din cont în lei, idem valoarea neapelată. 300 502 ”Acţiuni proprii” = % 300

5121 ”Conturi la bănci în lei” 200 462 “Creditori diverşi” 80 509 ”Vărsăminte de efectuat 20 pentru titluri de plasament”

200 % = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 100 80 462 ”Creditori diverşi” 20 509 ”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”

3). Se utilizează suma de 400 lei din rezerve pentru acoperirea pierderilor din răscumpărarea propriilor acţiuni.400 1068 ”Alte rezerve” = 502 ”Acţiuni proprii” 400

2.3 Contabilitatea acţiunilor

Unităţile patrimoniale pot cumpăra acţiuni emise de alte societăţi, în scopul revânzării lor şi realizării de venituri financiare într-un termen scurt.

Evidenţa acestor acţiuni se ţine cu ajutorul contului 503”Acţiuni”. Este un cont de activ, care se debitează cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate şi se creditează cu valoarea acţiunilor cedate. Soldul contului poate fi numai debitor şi reprezintă valoarea acţiunilor existente.

Exemple:1). Se achiziţionează acţiuni cu titlu de plasament, având Ca=400, plătibil ulterior. Cheltuielile accesorii (comisioane de cumpărare) însumează 6 lei. Jumătate din acţiuni se negociază la bursă la Pv=220, iar cealaltă jumătate la Pv=190. intrarea acţiunilor şi reflectarea obligaţiilor de plată aferente: Ca=400

400 503 ”Acţiuni” = 509 ”Vărsăminte de efectuat 400

16

pentru titluri de plasament” încărcarea cheltuielilor cu comisioanele de cumpărare achitate:

6 627 ”Cheltuieli cu serviciile = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 6 bancare şi asimilate” stingerea obligaţiilor de plată prin plata contravalorii titlurilor, conf. E.C.:

400 509 ”Vărsăminte de efectuat = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 400 pentru titluri de plasament” reflectarea încasării generate de vânzarea primei jumătăţi de acţiuni: Ca=200, D764=Pv-

Ca=220-200=20.220 5121 ”Conturi la bănci în lei” = % 220 503 ”Acţiuni” 200

764 ”Venituri din titluri de 20 plasament cedate”

reflectarea încasării generate de vânzarea celei de a doua jumătăţi de acţiuni: Ca=200, D664=Ca-Pv=200-190=10.200 % = 503”Acţiuni” 200190 5121 ”Conturi la bănci în lei” 10 664 ”Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate”2). Se achiziţionează 50 acţiuni a 1leu acţiunea (ca titluri de plasament) din care eliberate imediat 40%. 50 503 ”Acţiuni” = % 50 5121 ”Conturi la bănci în lei” 20 509 ”Vărsăminte de efectuat 30 pentru titluri de plasament”

3). Acţiunile de mai sus se vând înainte de eliberarea integrală cunoscându-se că preţul de cesiune este de 1,2 lei (50 acţiuni*1.2 lei=60 lei). 60 % = % 60 24 5121 ”Conturi la bănci în lei” 503 ”Acţiuni” 50 (60*40:100=240) 36 509 ”Vărsăminte de efectuat 764 ”Venituri din titluri de 10 pentru titluri de plasament” plasament cedate”

2.4 Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărate

Obligaţiunile emise de o unitate patrimonială şi vândute terţilor trebuie răscumpărate la scadenţă şi, ulterior, anulate.

Evidenţa obligaţiunilor răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 505”Obligaţiuni emise şi răscumpărate”. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate şi se creditează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, anulate. Soldul poate fi numai debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, care încă nu au fost anulate.Exemple:1). Se răscumpără obligaţiuni emise anterior, având Vnom=500 în vederea anulării (care înseamnă, de fapt, rambursarea împrumutului obţinut anterior, prin emisiunea de obligaţiuni). intrarea obligaţiunilor răscumpărate, conf. E.C.:

Vnom=500.500 505 ”Obligaţiuni emise şi = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 500

17

răscumpărate” diminuarea obligaţiilor de plată generate de împrumut din emisiune de obligaţiuni, prin

anularea obligaţiunilor răscumpărate:500 161 ”Împrumut din emisiune = 505 ”Obligaţiuni emise şi 500

de obligaţiuni” răscumpărate”

2). Se răscumpără obligaţiuni care se achită din cont pentru suma de 80 lei şi din casă pentru suma de 20. 100 505 ”Obligaţiuni emise şi = % 100

răscumpărate” 5121 ”Conturi la bănci în lei” 80 5311 ”Casa în lei” 20

3). Se anulează obligaţiunile emise răscumpărate cunoscându-se că preţul de răscumpărare este de 50 lei, iar valoarea nominală este de 42 lei. 50 % = 505 ”Obligaţiuni emise şi 50 42 161” Împrumut din emisiuni de răscumpărate” obligaţiuni” 8 664 ”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”

4). Dacă preţul de răscumpărare al obligaţiunilor este de 60 lei şi valoarea nominală de 70 lei, se înregistrează: 70 161 ”Împrumut din emisiuni de = % 70 obligaţiuni” 505 ”Obligaţiuni emise şi 60 răscumpărate” 764 ”Venituri din titluri 10 de plasament cedate”

2.5 Contabilitatea obligaţiunilor

Unităţile patrimoniale pot cumpăra obligaţiuni pentru a le specula sau pentru a obţine un venit sub formă de dobândă. Evidenţa acestor obligaţiuni se realizează cu ajutorul contului 506 ”Obligaţiuni”. Este un cont de activ, care se debitează cu valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate şi se creditează cu valoarea obligaţiunilor cedate. Soldul poate fi numai debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.

Exemplu: Se achiziţionează obligaţiuni cu titlu de plasament, având Ca=5.000, plătibil ulterior. Jumătate din obligaţiuni se vând ulterior Pv=2.700, iar cealaltă jumătate cu Pv=2.400. intrarea obligaţiunilor şi reflectarea obligaţiilor de plată aferente, Ca=5.000:

5000 506 ”Obligaţiuni” = 509 ”Vărsăminte de efectuat 5000 pentru titluri de plasament” stingerea obligaţiilor de plată, prin plata contravalorii titlurilor cumpărate, conf. E.C.:

5000 509 ”Vărsăminte de efectuat = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 5000 pentru titluri de plasament” reflectarea încasării generate de vânzarea primei jumătăţi de obligaţiuni: Ca=2.500,

D764=Pv-Ca=2700-2500=200.2700 5121 ”Conturi la bănci în lei” = % 2700

18

506 ”Obligaţiuni” 2500 764”Venituri din titluri de 200 plasament cedate” reflectarea încasării generate de vânzarea celei de a doua jumătăţi de obligaţiuni: Ca=2500 D664=Ca-Pv=2500-2400=100.

2500 % = 506 ”Obligaţiuni” 25002400 5121 ”Conturi la bănci în lei” 100 664 ”Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate”

2.6 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi în numerar

Un loc important în activitatea financiară a unităţii patrimoniale îl au operaţiile de încasări şi plăţi în numerar datorită în primul rând frecvenţei şi diversităţii acestora.

Contabilitatea generală a operaţiilor de încasări şi plăţi în numerar, efectuate prin “casieria” agentului se realizează cu ajutorul conturilor:

Contul 5311”Casa în lei” Contul 5314”Casa în devize”.

Evidenţiind mijloacele circulante băneşti gestionate de agentul economic, contul 5311”Casa în lei” este un cont de activ care se debitează cu toate operaţiile de încasări, prin creditul conturilor care arată natura sau sursa încasărilor şi se creditează cu toate plăţile, cu care prilej se debitează acele conturi care arată destinaţia, felul plăţilor efectuate. Soldul său poate fi debitor şi reprezintă numerarul existent în casierie la un moment dat.

Operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se consemnează în REGISTRUL DE CASĂ, de către casier.

19

Unitatea S.C. Mara S.R.L. Data Contul Nr poz.

OP.PAD. Cod fiscal Zi Luna An Casa

1 2 3 4 5 6 7

26 02 1999 5351 09 Nr crt Nr act Nr Explicaţia Încasări Plăţi Simbol cont corespondent Casa anexa 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

SOLD ZIUA PRECEDENTĂ 1300

1 670 Chitanţă-încasări din vânzări mg nr 5 38000

2 671 Chtanţă-încasări din vânzări mg nr 6 30000

3 672 Chtanţă-încasări din vânzări mg nr 7 70000

4 11300 Foaie de vărsământ B.C.R. 50000

5 Stat de plată- contabil Rotaru Maricica 6800

6 7302 Chitanţă- S.C. Metchim S.A. 10000 7 13900 Factură ROM TELECOM 1430

8 12103 Factură I.P.R.U.C. 2600

9 6105 Factură S.C. Cometex S.A. 14000

TOTAL 139300 84830

SOLD FINAL REPORT PAGINĂ-TOTAL 54470 54470

Încasările efectuate în numerar se justifică prin intermediul documentelor: Chitanţa , completată, semnată şi eliberată, de casier, pentru încasările efectuate. Cecul de numerar , semnat de cele două persoane cu specimene de semnătură în bancă,

pentru ridicare de numerar din contul la bancă şi depunerea lui la casierie. Centralizatoare-monetare , pentru încasările din vânzări în magazine

Plăţile efectuate în numerar se justifică prin intermediul documentelor: Foaia de vărsământ (cu chitanţă) , pentru depunerea de numerar în contul la bancă. Lista de avans chenzinal , pentru plata avansului privind salariile datorate personalului. Stat de salarii. Lista de indemnizaţii pentru concediu de odihnă. Lista de plată a ajutoarelor materiale.

Într-o situaţie identică se găseşte şi contul 5314”Casa în devize”, cont de activ care se debitează cu încasările şi se creditează cu plăţile efectuate în devize liber convertibile. Pentru a asigura unitatea de conţinut a informaţiilor contabile ca şi respectarea propriei discipline de casă, înregistrările în acest cont (şi implicit în conturile sale corespondente) trebuie să se facă atât în lei (în moneda naţională), cât şi în devize – fie transformate toate în dolari S.U.A., fie pe feluri de devize liber convertibile dacă societatea are conturi distincte în acest fel (dolari, D.M., Fr. etc.). Se reţine însă ca obligatorie transformarea devizelor în lei folosind cursul oficial al zilei (aşa-zisul fixing) când a avut loc operaţiunea.

Pentru sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie se utilizează contul 581”Viramente interne”, cont de tranzit, destinat să permită contabilizarea fără risc de dublă folosire a viramentelor de disponibilităţi dintr-un cont de trezorerie în alt cont de

20

trezorerie (evită dubla contabilizare eronată pe relaţia “casă-bancă” şi retur, care tot se descoperă, în cele din urmă, dar cu mai multă muncă). Contul 581”Viramente interne” este cont de activ şi în final nu prezintă sold.

În categoria mijloacelor băneşti sub formă de lichidităţi existente în unitatea patrimonială sunt incluse şi alte valori precum: timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi odihnă (pentru partea deja achitată de sindicate, organismele de protecţia socială, propria unitate) etc. Aceste active sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 532”Alte valori”, cont de activ care se debitează la procurarea şi achitarea respectivelor valori şi se creditează odată cu consumarea, vânzarea sau restituirea lor. Are sold debitor şi reprezintă “alte valori” aflate în gestiunea (de regulă) casieriei.

Contul 532”Alte valori” este dezvoltat în patru conturi sintetice de gradul II: Contul 5321”Timbre fiscale şi poştale” Contul 5322”Bilete de tratament şi odihnă” Contul 5323”Tichete şi bilete de călătorie” Contul 5328”Alte valori”.

Exemple:1). Se contabilizează operaţiile băneşti în lei, conf. Registrului de casă : Încasări din contul la bancă 2.000 lei, din restituire avans de trezorerie neutilizat 500 lei, de la clienţi 4.000 lei, din chirii 1.000lei, din vânzări mărfuri 12.500 lei. Plăţi: furnizorilor 3.000 lei, salariaţilor salarii nete 7.500lei , salariaţilor ajutoare materiale 2.500 lei, societăţii de asigurare primă 1.000 lei.20000 5311.”Casa în lei” = % .. .. 20000 5121 ”Conturi la bănci în lei” 2000 542 ”Avansuri de trezorerie” 500 411 ”Clienţi” 4000 706 ”Venituri din redevenţe, 1000 locaţii de gestiune şi chirii” 707 ”Venituri din vânzarea 12500 mărfurilor”14000 % = 5311”Casa în lei” 14000 3000 401 ”Furnizori” 7500 421 ”Personal-remuneraţii datorate” 2500 423 ”Personal-ajutoare materiale datorate” 1000 613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”2). Ridicarea din contul de disponibil la bancă a sumei de 1.800 lei:1800 581 ”Viramente interne” = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 1800

1800 5311 ”Casa în lei” = 581”Viramente interne” 18003). Încasări în numerar: încasarea unei facturi pentru livrări de mărfuri, valoarea………………... 250 lei; încasarea unor debite, datorate de salariaţi în valoare de…………………. 50 lei; sume încasate, necuvenite unităţii, ……………………………………….100 lei; valoarea aportului în numerar la formarea capitalului social …………....1200 lei.1.600 5311 ”Casa în lei” = % 1600 411 ”Clienţi” 250 461 ”Debitori diverşi” 50 462 ”Creditori diverşi” 100

21

456 ”Decontări cu asociaţii privind capitalul” 1.2004). Plăţi în numerar: plata avansului chenzinal datorat angajaţilor unităţii, ……………………300 lei; acordarea unui avans spre decontare în valoare de………………………... 50 lei; plata unui ajutor material (concediu medical),………………………… 100 lei; plata dividendelor nete cuvenite acţionarilor,……………………………. 500 lei; amenzi plătite în numerar,………………………………………………….50 lei; chirii achitate în avans,……………………………………………………100 lei.1100 % = 5311 ”Casa în lei” 1100 300 425 ”Avansuri acordate personalului” 50 542 ”Avansuri de trezorerie” 100 423 ”Personal-ajutoare materiale datorate” 500 457 ”Dividende de plată” 50 6711 ”Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” 100 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”

5). Se înregistrează următoarele încasări operate prin registrul de casă – în lei: ridicarea din contul de la bancă a sumei de 590 lei. încasarea sumei de 60 lei de la un debitor. încasarea în numerar – lei a unor clienţi cu suma de 200 lei. încasarea sumei de 100 lei din conturile de decontări în cadrul grupului. încasarea în numerar – în lei a sumei de 215 lei reprezentând venituri realizate de

exploatare curentă (chirii). dividende încasate în numerar – lei din participarea la capitalul altor societăţi – în sumă de

300 lei. încasat în numerar – lei suma de 150 lei reprezentând încasarea preţului de vânzare al

imobilizărilor financiare. încasarea avansurilor de la clienţi în sumă de 330 lei. 1945 5311 ”Casa în lei” = % 1945 581 ”Viramente interne” 590 461 ”Debitori diverşi” 60 411 ”Clienţi” 200 4551 ”Asociaţi-conturi curente” 100 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de 215 gestiune şi chirii” 761”Venituri din participaţii” 300 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare” 150 419 ”Clienţi-creditori” 3306). Se înregistrează următoarele plăţi făcute în numerar – în lei conform coloanei de plăţi din registrul de casă: achitarea salariilor cuvenite salariaţilor în sumă de 11.500 lei; achitarea chenzinei I în sumă de 5.000 lei; se achiziţionează titluri de participare care se achită din casierie în valoare de 1.100 lei; se achiziţionează titluri de portofoliu pentru valoarea de 1000 lei şi titluri imobilizate de

plasament în valoare de 1.500 lei ce se achită din casierie în lei; se achită din casierie în lei datoria faţă de furnizori în valoare de 3.000 lei; achitarea stimulentelor din profit salariaţilor în valoare de 12.000 lei; achitarea salariilor neridicate la timp în sumă de 400 lei; achitarea şomajului tehnic în valoare de 4.200 lei; achitarea dividendelor nete cuvenite salariaţilor în valoare de 8.300 lei.

22

48.000 % = 5311”Casa în lei” 48.00011.500 421 ”Personal-remuneraţii datorate” 5.000 425 ”Avansuri acordate personalului” 1.100 261 ”Titluri de participare” 1.000 262 ”Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu” 1.500 263 ”Alte titluri imobilizate” 3.000 401 ”Furnizori” 1.200 4242 ”Premii” - profit net 10% 400 426 ”Drepturi de personal neridicate” 4.200 6452 ”Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj” 8.300 457 ”Dividende de plată”

7). Aportarea la capitalul social subscris de către asociaţi a sumei de 2.400 lei depusă în cont şi a sumei de 300 lei – numerar lei:2700 % = 456 ”Decontări cu asociaţii 27002400 5121”Conturi la bănci în lei” privind capitalul” 300 5311”Casa în lei”

8). Se înregistrează următoarele încasări valutare operate în registrul de casă în valută, astfel: înregistrat diferenţe favorabile de curs valutar la disponibilităţile în valută din casierie – în

sumă de 1400 lei; suma de 4000 lei reprezentând veniturile realizate prin casierie din sconturile de la

furnizori în devize; sume încasate în numerar – valută de la diverşi debitori – lei 500; sume încasate în numerar – valută de la clienţi lei 10.000; sume depuse în numerar – valută ca aport de către asociaţi = lei 3.000.18900 5314”Casa în devize” = % 18900 765 ”Venituri din diferenţe de curs 1400 valutar” 767 ”Venituri din sconturi obţinute” 4000 461 ”Debitori diverşi” 500 411 “Clienţi” 10000 456 ”Decontări cu asociaţii privind 3000 capitalul”9). Se înregistrează următoarele plăţi făcute prin casă în valută, conform registrului de casă – valută: se acordă avans în valută pentru livrarea de bunuri – în sumă de 3.000 lei; înregistrat diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

existente în casierie – lei 2.900 lei.

5900 % = 5314 ”Casa în devize” 59003000 409 ”Furnizori-debitori”2900 665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

10) Se cumpără timbre fiscale şi poştale în valoare de 500 lei achitate în numerar.500 5321 ”Timbre fiscale şi poştale” = 5311 ”Casa în lei” 500

23

11) Se consumă timbre fiscale şi poştale pentru corespondenţă şi diferite notificări, pentru suma de 200 lei.20 626 ”Cheltuieli poştale şi taxe de = 5321 ”Timbre fiscale şi poştale” 200 telecomunicaţii”12) Se procură bilete şi tichete de călătorie care se facturează pentru suma de 1.500 lei.

1500 5323 ”Tichete şi bilete de călătorii” = 401 ”Furnizori” 1500

13) Se utilizează pentru diferite deplasări tichete şi bilete de călătorie în valoare de 1.250 lei.1250 624 ”Cheltuieli cu transportul de = 5323 ”Tichete şi bilete de 1250 bunuri şi personal” călătorie”14) Înregistrarea valorii biletelor de tratament şi odihnă (3.100 lei) şi a altor valori (1.500 lei) achiziţionate şi achitate în numerar:4600 % = 5311 ”Casa în lei” 46003100 5322 ”Bilete de tratament şi odihnă”1500 5328 ”Alte valori”15) Înregistrarea valorii bonurilor valorice consumate:1500 3012 ”Combustibil” = 5328 ”Alte valori” 150017). Înregistrarea valorii biletelor de tratament şi odihnă consumate:3100 6458 ”Alte cheltuieli privind = 5322 ”Bilete de tratament 3100 asigurările şi protecţia socială” şi odihnă”

2. 7 Contabilitatea decontărilor fără numerar

Decontările fără numerar constau în stingerea drepturilor de creanţă asupra clienţilor şi a obligaţiilor faţă de furnizori pe calea viramentelor efectuate prin conturile deschise la bănci. Plăţile fără numerar folosesc instrumente şi mijloace de plată emise pe suport hârtie, magnetic sau electronic.

Plăţile fără numerar se caracterizează prin: natura lor dublă, determinată de un flux de înregistrări în conturi (transfer de

fonduri) şi de un flux de mesaje între părţi conţinând instrucţiunile de plată. Instrumentele de plată fără numerar sunt purtătoarele acestor mesaje;

diferenţa de timp între momentul iniţierii şi cel al finalizării plăţii; existenţa unuia sau mai multor intermediari (băncile) în realizarea acestui tip de

plăţi.Pe plan internaţional se manifestă tendinţa de scădere a ponderii plăţilor în numerar în

favoarea celor fără numerar, aceasta datorită puternicii dezvoltări a telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată electronice.

În ţara noastră s-au făcut eforturi deosebite (B.N.R. şi societăţile bancare) pentru introducerea unor instrumente de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale, cât şi stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi, care s-au concretizat în actualizarea cadrului legislativ pentru: cec, cambie, bilet la ordin şi ordin de plată. Folosirea lor efectivă pentru descărcarea obligaţiilor asumate de agenţii economici depinde de mai mulţi factori, dintre care amintim asigurarea de către bănci a unor servicii de plăţi de calitate, rapide şi sigure, faţă de clienţii lor.

2.7.1 Cecul

Cecurile de decontare se clasifică astfel:

24

cecuri din carnete cu limită de sumă; cecuri din carnete fără limită de sumă.

Folosire: la efectuarea plăţilor privind livrarea de mărfuri, executările de lucrări, prestările

de servicii; transportul de grupuri de persoane; deplasări individuale în străinătate.

Cecul din carnet cu limită de sumă este un instrument de decontare care asigură cu anticipaţie suma necesară efectuării plăţii pentru produsele livrate, lucrările executate ţi serviciile prestate. Se eliberează solicitanţilor (societăţi comerciale, regii autonome) care au deschis cont la bancă. În baza dispoziţiei de plată banca preia suma din contul curent sau de disponibil al solicitantului, eliberând carnetul de cecuri. Soldurile rămase neutilizate din carnetele de cecuri cu limită de sumă se restituie pe baza dispoziţiei de plată depusă de titular. Valoarea maximă a unui carnet de cecuri cu limită de sumă este stabilită în funcţie de nevoile solicitantului pe o perioadă de 30 de zile. Carnetele de cecuri cu limită de sumă nu au un termen de valabilitate însă nu poate bloca o sumă neutilizată în contul acestuia.

Cecul din carnet fără limită de sumă se utilizează de agenţii economici cu specific de aprovizionare tehnico-materială şi de desfacere a mărfurilor, de cei ce aprovizionează şi prelucrează materiile prime agricole cărora li se acordă credite. Se eliberează pe bază de cerere şi se decontează din contul de la bancă al titularului de carnet. Cecurile din carnet fără limită de sumă se eliberează şi se folosesc pentru plăţi în favoarea uneia sau a mai multor unităţi. Se completează cu cerneală sau pastă, iar dacă spaţiul afectat nu este suficient, elementele respective se completează pe verso-ul cecului. Se semnează cu cerneală sau pastă, numai de persoane autorizate să dispună de contul unităţii la bancă. Pentru eliberarea cecurilor de decontare fără limită de sumă este necesar deschiderea unui cont separat, cont numit “Carnete de cecuri cu limite de sume liberale”, suma din acest cont virându-se din contul de disponibil.

Diferenţa dintre cele două cecuri este că cel fără limită de sumă se alimentează din contul curent de disponibil

Modalităţi de evitare a cecurilor fără acoperire: livrarea mărfurilor să se facă concomitent cu încasarea sumei; utilizarea cecurilor de decontare certificate (banca va certifica faptul că emitentul

cecului are disponibil în cont, blocând suma respectivă până la efectuarea plăţii; refuzarea cecurilor fără blanchetă şi fără cotor.

Cecul este o instrucţiune scrisă, dată unei bănci, de a plăti cuiva valoarea menţionată în acea instrucţiune. Cecul este utilizat pentru a face plăţi la magazin, restaurant etc. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi.

Disponibilul poate fi creat: printr-un depozit bancar; din operaţiuni de încasări; prin acordarea unui credit bancar.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte. Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de cecuri

25

în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont. Posesorul carnetului de cecuri completează formularul, îl semnează şi îl predă beneficiarului care, la rândul său, îl va prezenta băncii sale pentru încasare.

Posibilităţile de circulaţie (transmitere) a unui cec sunt: simpla remitere – cazul cecului la putător care în momentul emiterii, nu indică

expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiare, fie deţinătorului cecului.

cesiunea de creanţă ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane şi conţine menţiunea “nu la ordin”; în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze.

girarea – operaţiune prin care se transmit, odată cu remiterea, şi toate drepturile rezultate din cec. Ea este o menţiune specială făcută pe verso-ul cecului în favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze cecul.

Plata cecului: Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile în ţara noastră sunt:

8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis; 15 zile, în celelalte cazuri.

Se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acţiune (regres) împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit. Toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec (trăgător, giranţi), sunt responsabile solidar în ceea ce priveşte plata cecului respectiv, cu toate că obligaţiile au fost asumate în momente diferite.

Tipuri de cecuri: CECUL LA PURTĂTOR – prezentat mai sus. CECUL LA ORDIN – este indicat numele beneficiarului şi este transmis prin girare. CECUL NEBARAT – cec în alb achitat de bancă numai în numerar. CECUL BARAT – trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin

înscrierea a două linii paralele, orizontale sau oblice pe faţa cecului; aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă. Bararea poate fi: generală, dacă nu prezintă nici o menţiune între cele două linii; specială, dacă între cele două linii este menţionată denumirea unei bănci. Bararea generală poate fi transformată în barare specială. Operaţiunea inversă este interzisă.

CECUL CERTIFICAT – prin care banca (trasul) confirmă pe cec existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii şi persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său această sumă până la expirarea perioadei de prezentare.

CECUL DE CĂLĂTORIE – prin care trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec la prezentare. În fapt, posesorul depune o primă semnătură pe cec în momentul în care îl cumpără; a doua oară o face în momentul încasării, în prezenţa funcţionarului bancar de la ghişeul băncii, sau în momentul efectuării unei plăţi, în prezenţa beneficiarului. Acest tip de cec oferă un mijloc de plată uşor şi în acelaşi timp sigur.

CECUL DE VIRAMENT – are înscris în locul dispoziţiei “veţi plăti” un număr de cont de virament.

EUROCECURILE – (însoţite de carte de garanţie) sunt carnete de cecuri emise în alb, însă datele în ordinea numerică şi cronologică ale efectuării plăţilor trebuie să corespundă cu cele înscrise în cartea de garanţie. Orice plată este efectuată doar prin prezentarea acestei cărţi de garanţie.

26

CECUL POŞTAL – valabil în localităţile în care banca emitentă nu are sucursale şi încasarea se va efectua la poştă.

CECUL ELECTRONIC (CARDUL) – plăcuţă de mărimea unei cărţi de vizită ce înmagazinează în benzi magnetice toate datele necesare identificării şi accesului la codul contului bancar. Utilizarea acestora are loc prin intermediul unor ghişee automate, instalate atât în interiorul băncilor cât şi în afara acestora.

2.7.2 Cambia

Cambia este atât instrument de plată, deoarece poate fi schimbată în monedă efectivă prin încasare, scontare sau reescontare, cât şi instrument de credit, deoarece de la emiterea sa şi până la scadenţă funcţionează creditul. Cambia cuprinde ordinul necondiţionat scris, dat de o persoană numită trăgător asupra altei persoane denumită tras, de a plăti o sumă determinată, la vedere sau la un termen fixat, unei alte persoane denumită beneficiar, faţă de care trăgătorul este dator, sau asupra trăgătorului însuşi.

Persoane participante: trăgătorul – persoana care ordonă plata, care poate fi vânzător, creditor, însă poate

fi debitor, plătitor faţă de o altă persoană denumită beneficiar; trasul – persoana care primeşte dispoziţia şi efectuează plata; este în situaţie de

cumpărător, debitor faţă de trăgător; beneficiarul – persoana care deţine cambia şi încasează suma şi este creditor,

vânzător faţă de trăgător. Acceptarea unei cambii constituie angajamentul pe care şi-l ia trasul de a plăti suma înscrisă. El poate să accepte sau să refuze plata. Dacă o acceptă, va trebui să menţioneze suma, să semneze, să pună data şi să ştampileze.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi: facultativă, putând fi făcută oricând până la scadenţă; obligatorie, atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un

termen pentru prezentare, sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de la data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului.

Avalul este o formă de garanţie suplimentară specifică cambiilor şi biletelor la ordin, prin care o terţă persoană (bancă comercială) îşi ia angajamentul că va plăti suma înscrisă, în situaţia în care trasul refuză plata sau este în imposibilitate să o facă. O cambie care este acceptată de tras şi pentru care există un aval nu poate rămâne neplătită, fiind cea mai sigură modalitate de plată. Banca care dă avalul se numeşte avalist, iar persoana pentru care se dă, avalizat.

Girarea (andosarea) este o modalitate de transmitere a cambiilor şi a biletelor la ordin de la un beneficiar la altul, ultimul beneficiar aflându-se în poziţia de creditor, vânzător faţă de precedentul, aflat în poziţia de cumpărător, debitor. Girul poate fi plin, în cazul în care este nominalizat beneficiarul, şi în alb (la purtător), când acesta circulă prin simpla înmânare, fără nominalizarea expresă a beneficiarului.

Scontarea este o modalitate de încasare a cambiilor şi a biletelor la ordin înainte de scadenţă, prin negocierea cu diverse bănci comerciale a purtătorilor de astfel de titluri de credit. Aceştia vor încasa suma înscrisă, mai puţin dobânda de la vânzare până la scadenţă, plus spezele bancare (spezele sunt comisioanele pe care le percepe banca prin formulare, telefoane, telexuri, faxuri, în beneficiul clienţilor săi).

27

Reescontarea este o modalitate de încasare a cambiilor şi a biletelor la ordin, realizată între băncile comerciale.

Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Ea trebuie să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadenţa poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emitarii sau la o dată fixă.

2.7.3 Biletul la ordin

Biletul la ordin este instrumentul de plată prin care emitentul biletului îşi ia angajamentul că va plăti suma datorată beneficiarului la prezentare sau la un anumit termen fixat.

Persoane participante: emitentul – cumpărător, debitor, importator, cel care dispune şi efectuează plata; beneficiarul – vânzător, creditor, exportator, cel care încasează suma.

Biletul la ordin are aceeaşi structură cu cea a cambiei, mai puţin existenţa trasului. Girarea, scontarea şi reescontarea sunt valabile şi pentru biletul la ordin.

Protestul: în situaţia în care trasul refuză plata sau o efectuează parţial, beneficiarul, prin încheierea unui protest de către notariat, poate să îşi recupereze suma totală sau parţială, dobânda de la scadenţă şi până la efectuarea plăţii integrale şi cheltuielile efectuate cu protestul.

2.7.4 Ordinul de plată

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. O astfel de dispoziţie este considerată a fi ordin de plată dacă:

societatea bancară receptoare intră în posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la emitent;

nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.Tipuri de ordin de plată:

din punct de vedere al locului plăţii: - intern; - extern.

din punct de vedere al revocabilităţii:- revocabil (plata nu a fost efectuată până la primirea noii dispoziţii de revocare);

- irevocabil (plata a fost efectuată). din punct de vedere al formei: - scris;

- telegrafic; - telex;

- fax. din punct de vedere al modalităţii de încasare:

- simplu;- documentar (plata se va efectua numai în momentul în care beneficiarul va prezenta documentele care fac dovada livrării mărfii, prestării serviciilor etc.).

Pe “drumul” parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societăţi bancare, acestea efectuând succesiv operaţiuni de recepţie, autentificare, acceptare şi executare a ordinului de plată. Toată această serie de operaţiuni poartă denumirea de transfer-credit. Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenţionale (magnetic, electronic).

28

Persoane participante: emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plată pe

cont propriu; plătitorul (client al societăţii bancare iniţiatoare sau însăşi societatea bancară

iniţiatoare) sau primul emitent; beneficiarul (client al societăţii bancare destinatare sau însăşi societatea bancară

destinatară); societatea bancară iniţiatoare este prima societate bancară emitentă a unui ordin

de plată; societatea bancară destinatară este ultima societate bancară din lanţul

transferului-credit, cea care recepţionează şi acceptă ordinul de plată pentru a pune la dispoziţia beneficiarului suma de bani înscrisă în acesta.

În vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului exprimată prin emiterea ordinului de plată, societăţile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv, trebuie să se efectueze în ordine următoarele operaţiuni:

recepţia – procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plată; autentificarea – procedura prin care se determină că ordinul de plată a fost emis de

persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată; acceptarea – procedura prin care se recunoaşte ca valabil un ordin de plată

recepţionat, sau refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin de plată dat de un emitent sau că executarea ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit;

executarea – procedura de emitere a unui ordin de plată acceptat anterior.

2.7.5 Conturi utilizate

În contabilitate operaţiile de decontare prin efecte comerciale se evidenţiază cu ajutorul conturilor:

Contul 403 ”Efecte de plătit”Contul 405 ”Efecte de plătit pentru imobilizări”Contul 413 ”Efecte de primit”Contul 511 ”Valori de încasat”.

Contul 403 ”Efecte de plătit” ţine evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Este un cont de pasiv.În creditul acestui cont se înregistrează:

- valoarea acceptată a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise;- diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului aferente datoriilor

faţă de furnizorii externi, exprimate în devize, ce urmează a se deconta pe bază de efecte comerciale;

- reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată, exprimate în devize, înregistrate la închiderea exerciţiului.

În debitul acestui cont se înregistrează:- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în

devize;- diferenţele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plată achitate la

închiderea exerciţiului;- plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale;

29

- reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori, ce se decontează pe bază de efecte comerciale.

Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit. Contul 405 ”Efecte de plătit pentru imobilizări” are funcţie asemănătoare cu cea a

contului 403 ”Efecte de plătit”, cu precizarea că se referă la obligaţia de plată faţă de furnizorii de imobilizări.

Contul 413 ”Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ.În debitul contului se înregistrează:

- sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate;- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor datorate de clienţii externi

a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale la închiderea exerciţiului;- reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente creanţelor din conturile

de clienţi, înregistrate la închiderea exerciţiului.În creditul contului se înregistrează:

- efectele comerciale primite de la clienţi;- reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize, a

căror decontare se face pe bază de efecte comerciale;- diferenţele nefavorabile de curs valutar, la lichidarea efectelor de primit în devize;- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor datorate de clienţii

externi, a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, la închiderea exerciţiului;

- sumele încasate de la clienţi prin conturile curente.Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 511 ”Valori de încasat” ţine evidenţa valorilor de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale primite de la clienţi. Este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale primite de la clienţi. În creditul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale încasate, precum şi valoarea sconturilor acordate. Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale neîncasate.

Contul sintetic de gradul I 511 ”Valori de încasat se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

Contul 5112 ”Cecuri de încasat”Contul 5113 ”Efecte de încasat”Contul 5114 ”Efecte remise spre scontare”.

Exemple:1). Se primeşte de la un client un cec de decontare de lei 500, reprezentând contravaloarea produselor finite livrate, care se depune la bancă spre încasare. intrarea în bancă a cecului de decontare, conform borderoului întocmit şi stingerea

creanţei pe seama clientului: 500 5112 ”Cecuri de încasat” = 411 ”Clienţi” 500 încasarea contravalorii cecului de decontare, conform E.C.: 500 5121 ”Conturi la bănci în lei” = 5112 ”Cecuri de încasat” 500

2). Se primeşte de la un client un bilet la ordin valorând 1.000 lei, contravaloarea produselor finite livrate anterior. La scadenţă, biletul la ordin este remis băncii în vederea încasării. Comision bancar 4%.

30

reflectarea creanţei generate de primirea biletului la ordin şi stingerea creanţei simple aferente:

1000 413 ”Efecte de primit” = 411 ”Clienţi” 1000 intrarea în bancă a biletului la ordin remis spre încasare:1000 5113 ”Efecte de încasat” = 413 ”Efecte de primit” 1000 încasarea contravalorii biletului la ordin, mai puţin comisionul bancar:Vnom a biletului la ordin=1000Comision bancar=1000*4%=401000 % = 5113 ”Efecte de încasat” 1000 960 5121 ”Conturi la bănci în lei” 40 627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”3). Se primeşte de la un client un bilet la ordin valorând 1.000 lei contravaloarea produselor finite livrate anterior. Cu 18 zile înainte de scadenţă, biletul la ordin este remis băncii spre scontare. Rata scontului 6% şi comisionul bancar 4%. reflectarea creanţei generate de primirea biletului la ordin şi stingerea creanţei simple

aferente:1000 413 ”Efecte de primit” = 411 ”Clienţi” 1000 intrarea în bancă a biletului la ordin remis spre scontare:1000 5114 ”Efecte remise spre scontare” = 413 ”Efecte de primit” 1000 încasarea contravalorii biletului la ordin, mai puţin scontul şi comisionul bancar:Vnom=1.000Scont=Vnom*Rs*Z/36*10=1000*6*18/360*100=300Comision bancar=1000*4%=401.000 % = 5114 ”Efecte remise spre scontare” 1.000 957 5121 ”Conturi la bănci în lei” 3 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” 40 627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”4). Înregistrarea unor efecte de comerţ de încasat de la clienţi în valoare de 1.800 lei şi de la debitori în valoare de 1.200 lei:3000 511 ”Valori de încasat” = % 3000 411 ”Clienţi” 1800 461 ”Debitori diverşi” 12005). Contravaloarea efectelor de comerţ de mai sus apare în extrasul de cont astfel:3000 5121 ”Conturi la bănci în lei” = 511 ”Valori de încasat” 30006). Se decontează o trată direct fără intervenţia băncilor, decontarea făcându-se din cont în lei pentru suma de 2.000 lei şi din casă în lei pentru 800 lei: în contabilitatea trăgătorului se va înregistra:2800 % = 413 ”Efecte de primit” 28002000 5121 ”Conturi la bănci în lei” 800 5311 ”Casa în lei” în contabilitatea trasului se înregistrează:2800 403 ”Efecte de plată” = % 2800 5121 ”Conturi la bănci în le 2000 5311 ”Casa în lei” 8007). Dacă decontarea de mai sus se face prin intermediul băncii, se percepe de către instituţia bancară un comision. Cunoscând că valoarea tratei este de 2800 lei, comisionul bancar de 100 lei, se înregistrează:

31

în contabilitatea trăgătorului:2800 % = 413 ”Efecte de primit” 28002700 5121”Conturi la bănci în lei” 100 627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” în contabilitatea trasului:2700 403 ”Efecte de plată” = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 2700

8). Se remit spre scontare efecte de comerţ la o valoare nominală de 1000 lei din care agio-ul este de 60 lei, situaţie care pe baza borderoului de scont se înregistrează:1000 5114 ”Efecte remise spre scontare” = 413 ”Efecte de primit” 1000 şi1000 % = 5114 ”Efecte remise spre scontare” 1000 60 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” 940 5121” Conturi la bănci în lei”

Operaţiile de încasări şi plăţi prin contul de la bancă sunt consemnate în EXTRASELE DE CONT primite de la bancă.

Contul 512” Conturi curente la bănci” ţine evidenţa disponibilităţilor în lei şi devize aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum şi a mişcării acestora. Este un cont bifuncţional. În debitul acestui cont se înregistrează sumele depuse sau virate în cont. În creditul acestui cont se înregistrează sumele ridicate în numerar din cont, virate în alt cont de trezorerie sau în contul diverselor persoane juridice pentru plata obligaţiilor create. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în devize, iar soldul creditor, creditele primite.

Contul 518 ”Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în conturile curente. Este un cont bifuncţional. Dobânzile datorate şi cele de încasat, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. În debitul acestui cont se înregistrează dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente şi cele plătite aferente împrumuturilor primite. În creditul acestui cont se înregistrează dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente şi cele încasate, aferente disponibilităţilor, aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit. În cadrul contului sintetic de gradul I 518 ”Dobânzi” se deschid două conturi sintetice de gradul II:

Contul 5186 ”Dobânzi de plătit”Contul 5187 ”Dobânzi de încasat”

Exemple:1). Se contabilizează extrasul contului la bancă în lei: reflectarea încasărilor efectuate prin contul la bancă în lei: 150 5121 ”Conturi la bănci în lei” = % 150 411 ”Clienţi” 95 766 ”Venituri din dobânzi” 8 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii 12 de gestiune şi chirii” 5191 ”Credite bancare pe termen 35 scurt” reflectarea plăţilor efectuate prin contul la bancă în lei:800 % = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 800560 401 ”Furnizori”

32

25 627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”215 581 ”Viramente interne”2). Pentru soldul debitor al contului 5121 ”Conturi la bănci în lei”, s-au calculat dobânzi însumă de 150 lei: 150 5187 ”Dobânzi de încasat” = 766 ”Venituri din dobânzi” 1503). Se încasează dobânzile cuvenite: 150 5121 ”Conturi la bănci în lei” = 5187 ”Dobânzi de încasat” 1504). Pentru soldul creditor al contului 5121 ”Conturi la bănci în lei”, s-au calculat dobânzile în sumă de 80 lei: 80 666”Cheltuieli cu dobânzile” = 5186 ”Dobânzi de plătit” 805). Se plătesc dobânzile: 80 5186 ”Dobânzi de plătit” = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 80

2.8 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

În această fază a trecerii la economia de piaţă, a creării şi dezvoltării societăţilor comerciale cu capital privat, creditul devine pentru toţi agenţii economici un important sprijin în procurarea mijloacelor financiare şi băneşti necesare producţiei, circulaţiei si investiţiilor.

Decizia cu privire la contractarea ca atare a creditului, mărimea acestuia, destinaţia şi termenele de rambursare o ia agentul economic, după o atentă analiză prealabilă a situaţiei sale economico-financiare, după epuizarea resurselor proprii ce pot fi mobilizate etc., dar finalizarea ei este rezultatul negocierii creditului dintre banca creditoare şi societatea comercială în cauză, negociere care, între altele, trebuie să ţină seama de regulile şi principiile generale ale creditării, universal valabile şi anume:

creditul bancar se acordă pe destinaţii precise, la cererea societăţii comerciale şi în limita unor plafoane de care dispune şi banca;

creditul trebuie garantat cu valori materiale sau resurse băneşti viitoare, previzibile prin balanţele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici;

unitatea economică trebuie să aibă “bonitate”, iar creditul să-şi menţină şi pe parcurs caracteristica de “bonitate”;

creditul este rambursabil la un anumit termen, denumit scadenţă; creditul este purtător de dobândă.

Destinaţia de detaliu a creditului este lăsată la alegerea agentului economic. Totuşi practica cercetării cere să se facă o distincţie clară între: credite acordate pentru acoperirea necesităţilor producţiei şi circulaţiei şi pentru finanţarea investiţiilor. La rândul lor, creditele pentru finanţarea producţiei şi a circulaţiei se acordă pe diverse termene (scurt, mijlociu şi lung) în lei şi în devize, fiecare cu limitele sale negociabile cu dobândă. În faţa atâtor restricţii, dar şi a insuficienţei garanţiilor şi a altor documente de gaj pe care băncile le pot accepta, între agenţii economici s-a dezvoltat un sistem de împrumuturi intersocietăţi.

Fără a exista o delimitare suficient de clară în accepţiunea practicii economice, s-ar subînţelege că împrumuturile şi creditele sunt tot una şi aşa s-ar părea dacă privim lucrurile numai prin efectul lor general final. În realitate, trebuie să facem distincţie şi de terminologie între:

împrumuturi – care se acordă direct sau indirect – intersocietăţi prin negocieri în condiţii şi cu efecte dintre cele mai diverse, inclusiv în ceea ce priveşte garanţia, drepturile, obligaţiile etc.

credite – care se acordă numai de unităţi bancare specializate, rambursabile, gajate etc. şi purtătoare de dobânzi, pe termene lungi, medii sau scurte.

33

Deci, în funcţie de termenul pentru care se acordă, creditele bancare se clasifică sub aspect contabil în două categorii (fără a se preciza exact care este această durată):

- credite bancare pe termen lung şi mediu, asimilate capitalului atras ca urmare a libertăţii de manevră asupra lui, generată de durabilitatea în angajarea diverselor afaceri şi care se evidenţiază cu ajutorul conturilor:

Contul 162 ”Credite bancare pe termen lung şi mediu” (P) Contul 1682 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu” (P)- credite bancare pe termen scurt evidenţiate cu ajutorul contului 519 ”Credite

bancare pe termen scurt” (P).Este un cont de pasiv, care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de

bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate şi se debitează cu creditele bancare pe termen scurt, restituite băncii finanţatoare, inclusiv dobânzile plătite. Soldul contului poate fi numai creditor şi reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat.

Contul 519”Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II, în funcţie de felul creditului astfel: Contul 5191”Credite bancare pe termen scurt” Contul 5192”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă” Contul 5193”Credite externe guvernamentale” Contul 5194”Credite externe garantate de stat” Contul 5195”Credite externe garantate de bănci” Contul 5196”Credite de la trezoreria statului” Contul 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

Toate sunt conturi de pasiv, se creditează cu creditele primite, sau dobânda datorată şi se debitează cu plata datoriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate.

Contul 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv, care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă. Chiar dacă nu se plăteşte dobânda în perioada la care se referă, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială a acelei perioade şi ca datorie de plată.

Exemple:1). Se obţine de la bancă un credit pentru nevoi temporare (pe termen scurt) de 4.800 lei. 4800 5121 ”Conturi la bănci în lei” = 5191 ”Credite bancare pe termen 4800 scurt”2). Din creditul primit se rambursează la scadenţă 3.800 lei, iar diferenţa de 1.000 lei se trece la credit restant. 4800 5191 ”Credite bancare pe = % 4800 termen scurt” 5121 ”Conturi la bănci în lei” 3800 5192 ”Credite bancare pe termen 1000 scurt nerambursate la scadenţă”3). Ulterior se rambursează şi creditul restant 1000 5192 ”Credite bancare pe termen = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 1000 scurt nerambursate la scadenţă”4). Se înregistrează dobânda datorată la creditele bancare de mai sus în sumă de 3.000 lei. 3000 666 ”Cheltuieli cu dobânzile” = 5198 ”Dobânzi aferente creditelor 3000 bancare pe termen scurt”5). Se virează dobânda calculată şi inclusă pe cheltuieli. 3000 5198 ”Dobânzi aferente creditelor = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 3000 bancare pe termen scurt”

34

2.9 Acreditivul

Acreditivul este o formă de decontare care asigură cu anticipaţie suma necesară efectuării plăţilor, mărfurilor livrate, serviciilor prestate, lucrărilor executate, fiind pretinsă de furnizor cumpărătorilor care nu-şi respectă în mod repetat obligaţiile de plată sau sunt în imposibilitate de plată pe un timp îndelungat. Acreditivul se deschide din contul de disponibilităţi prin dispoziţia pe care o dă ordonatorul băncii sale de a pune la dispoziţia furnizorului o sumă determinată pe o anumită perioadă de timp. Banca ordonatorului va debita contul de disponibil al acestuia, virând suma în contul furnizorului denumit acreditiv deschis. Acreditivul se închide la epuizarea sumei, la expirarea termenului de valabilitate şi la cererea cumpărătorului, cu acordul prealabil al vânzătorului.

Cu ajutorul contului 541 ”Acreditive” se ţine evidenţa acreditivelor deschise la bănci pentru efectuarea de plăţi în favoarea terţilor. Este un cont de activ. În debit se înregistrează sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziţia terţilor. În credit se înregistrează sumele plătite terţilor sau virate în conturile de disponibilităţi ca urmare a încetării valabilităţii acreditivului. Soldul contului reprezintă acreditivele deschise la bănci, existente. Contul 541”Acreditive” cuprinde: Contul 5411 ”Acreditive în lei” Contul 5412 ”Acreditive în devize”.Exemple:1). Se deschide un acreditiv în lei, la dispoziţia unui furnizor intern, pentru 10.000 lei. Se primesc facturi pentru materiile prime aprovizionate în sumă de 9.500 lei, care se achită din acreditiv. Se lichidează partea neutilizată din acreditiv. deschiderea acreditivului: 10000 5411 ”Acreditive în lei” = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 10000 stingerea obligaţiei faţă de furnizor, prin achitarea acesteia din acreditiv: 9500 401 ”Furnizori” = 5411 ”Acreditive în lei” 9500 lichidarea părţii neutilizate din acreditiv: 500 5121 ”Conturi la bănci în lei” = 5411 ”Acreditive în lei” 5002). Se deschide un acreditiv în devize, la dispoziţia unui furnizor extern, pentru 10.000 $, cursul valutar fiind 4,2 lei/$. Acreditivul rămâne neutilizat până la finele exerciţiului, când cursul valutar creşte la 4,5 lei/$. La acest curs se achită furnizorului extern contravaloarea unei facturi de 9.000 $. deschiderea acreditivului în devize: 10.000 $*4,2 lei/$=42.000 lei. 42000 5412 ”Acreditive în devize” = 5124 ”Conturi la bănci în 42000 devize” creşterea valorii acreditivului în devize cu diferenţa de curs valutar favorabilă:

10.000 $*(4,5 - 4,2) lei/$ = 3.000lei 3000 5412 ”Acreditive în devize” = 765 ”Venituri din diferenţe de 3000 curs valutar”

stingerea obligaţiei faţă de furnizorul extern prin achitarea acesteia din acreditiv:9.000 $*4,2 lei/$=37.800 lei

37800 401 ”Furnizori” = 5412”Acreditive în devize” 37800 lichidarea părţii neutilizate din acreditiv:

Sc cont 5412=1.000 $*4,2 lei/$=4.200 lei 4200 5124 ”Conturi la bănci în devize” = 5412 ”Acreditive în devize” 4200

35

2.10 Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor persoane împuternicite de unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea acesteia.

Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se face cu ajutorul contului 542 ”Avansuri de trezorerie”. Este un cont de activ, care se debitează cu sumele acordate în numerar şi se creditează cu diversele plăţi făcute din avansuri, în contul unităţii. Poate avea numai un sold debitor care reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în devize. Dacă avansurile de trezorerie sunt în devize, la sfârşitul exerciţiului financiar se înregistrează diferenţele de curs valutar, după caz, ca o cheltuială sau ca un venit financiar.

Exemple:1). Se pune la dispoziţia administratorilor sau contabililor autorizaţi suma de 4.000 lei din cont şi 500 lei din casierie.4500 540 ”Avansuri de trezorerie” = % 4500 5121 ”Conturi la bănci în lei” 4000 5311 ”Casa în lei” 5002). Administratorii sau contabilii autorizaţi justifică avansul primit astfel:

- procurări de combustibil în valoare de 1.000 lei;- procurări de piese de schimb în valoare de 2.000 lei;- procurări de obiecte de inventar în valoare de 500 lei.

3500 % = 542 ”Avansuri de trezorerie” 35001000 3012 ”Combustibil”2000 3014 ”Piese de schimb” 500 321 ”Obiecte de inventar”3). Suma rămasă neconsumată de către administratori şi contabili autorizaţi, din avansul primit se restituie la casierie (4.500-3.500=1.000 lei).1000 5311 ”Casa în lei” = 542 ”Avansuri de trezorerie” 1000

Capitolul III- Contabilitatea trezoreriei

Studiu de caz: SC CRYSWORLD S.R.L.

3.1 Regimul juridic, profilul de activitate si organizareaactivitaţii la SC Crysworld SRL

SC Crysworld SRL este o persoană juridică romană, având formă juridică de societate cu răspundere limitată ale cărei obligaţii civile sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii fiind răspunzători în cadrul societăţii numai în limită aportului lor social. Societatea a fost înmatriculată la Registrul Comerţului sub numărul de J40/003451/2005.

Aceasta îşi desfăşoara activitatea în conformitate cu prevederile din contractul de societate, ale statului de organizare şi funcţionare şi ale legislaţiei române.

36

Sediul societăţii este în Bucureşti, b-dul Constantin Brâncoveanu 114, sector 4, putându-şi organiza puncte de lucru în Bucureşti, în ţara, precum şi în străinătate.

Durată societăţii esre nelimitată începând cu data înregistrării societăţii la Registrul Comerţului din România.

Capitalul social este de 100.000 lei divizat în 4.000 acţiuni nominative a câte 25 lei fiecare, el fiind subscris în întregime de asociaţi şi este constituit din aport în numerar, potrivit bilanţului.

Administraţia societăţii este asigurată de către unul dintre asociaţi numit prin stătut, acesta având puteri depline.

Structură manageriala a SC Crysworld SRL este constituită din 5 specialişti :

1. Manager sau Director General; 2. Director tehnic şi de Producţie; 3. Director Marketing; 4. Director Comercial;

5. Director Economic.

Directorii executivi, inclusiv Directorul General sunt în această calitate funcţionari ai societăţii. Directorii executivi conduc cele 4 direcţii:

1. Direcţia Tehnică şi de Producţie; 2. Direcţia Marketing si Control; 3. Direcţia Comercială; 4. Direcţia Economică.

Directorul General are în subordine directorii executivi.

În subordinea Directorului Economic se găsesc 3 servicii:

1. Serviciul Contabilitate; 2. Serviciul Financiar; 3. Serviciul Personal.

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie al fiecărui an. Profiturile se stabilesc pe bază bilanţului şi a contului de profit şi pierdere.

Plată dividentelor cuvenite asociaţilor se face în condiţiile legii, în cel mult două luni de la aprobarea bilanţului de Adunarea Generală a Asociaţilor cu respectarea dispoziţiilor legale. Obiectul de activitate înscris în statutul societăţii comerciale SC Crysworld SRL este următorul:

37

Comerţ cu mărfuri generale , bunuri de consum de orice tip, industriale şi agro-alimentare din import sau indigene, cu ridicată şi cu amănuntul (en-gross sau en-detail), prin propria reţea, în nume propriu sau prin intermediere, inclusiv în regim de consignaţie; Import-export de bunuri de consum, mărfuri şi produse de orice tip, industriale, agro-alimentare naturale şi prelucrate, materii prime şi materiale;

Activităţi generale de turism, intern şi internaţional, agenţii de turism, servicii hoteliere, agrement şi jocuri mecanico-electronice, servicii de alimentaţie publică de toate tipurile, transport de mărfuri şi persoane, interne şi internaţionale;

Producţia şi prelucrare produselor şi bunurilor generale de consum în toate domeniile, de tip industrial, agro-industrial;

Prelucrarea şi colectarea lemnului, metalelor, a materiilor prime şi a materialelor de construcţii, activităţi de construcţii, montaj şi instalaţii; Prestării de servicii de toate tipurile către populaţie; Activitatea publicistică, editare, tipografie, difuzarea presei, beletristică, impresariat artistic, sportiv, sau de altă natură, reclamă generală, intermedieri de vânzări sau cumpărări, cumpărări imobile, terenuri, oficii de schimb valutar, librărie, papetărie, anticariat.

Activitatea SC Crysworld SRL a fost profitabilă în perioadă 2008-2010 atât pe

ansamblu cât şi la nivelul activităţii de exploatare. Rată mare a profitului permite societăţii să-şi creeze surse pentru dezvoltare

Ani 2008 2009 2010

Rata profitului aferent veniturilor totale 15,4% 23,5% 21,2%

Rata profitului aferent veniturlor din exploatare 15,6% 23,7% 21,2%

Profitabilitatea în descreştere se datorează nivelului tot mai ridicat al cheltuelilor şi se

manifestă în contextul creşterii susţinute a volumului activităţii. Astfel în perioadă 2008-2010 cifră de afaceri a SC Crysworld SRL a avut următoarea evoluţie:

- .lei -

CIFRA DE AFACERI2008 2009 2010

35.200 46.670 49.708

Cesiunea părţilor sociale. Transmiterea părţilor sociale între asociaţi sau către alte persoane, din afară societăţii şi înregistrarea acestor operaţiuni se fac în condiţiile prevăzute de lege.

Mărirea capitalului social. Mărirea capitalului social se poate realiza pe bază hotărîrii Adunării Generale a Asociaţilor prin crearea de noi părţi sociale rezultate din mărirea contribuţiei financiare prin transferarea în capitalul social total sau parţial din fondul de rezervă sau beneficii cuvenite asociaţilor.

Reducerea capitalului social se va hotărî de Adunarea Generală a Asociaţilor şi se va pune în aplicare numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial. Capitalul astfel redus nu va putea fi mai mic de 100.000 lei, iar prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor, se vor arată motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Controlul societăţii se realizează oricând, de oricare dintre asociaţi, administratorul fiind obligat să pună la dispoziţia acestora tote informariile şi actele necesare.

38

3.2 Organizarea generală a contabilităţii la SC Crysworld SRL

SC Crysworld SRL conduce contabilitatea în partidă dublă, iar formă de înregistrare în contabilitate a operaţiilor economice şi financiare este ''maestru şah”. Principalele formulare utilizate sunt: Registru jurnal, Registru inventar, Cartea mare, Balanţa de verificare. Pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor economice şi financiare consemnate în documentele justificative se utilizează Registrul Jurnal. În vederea înregistrării în Registrul Jurnal, documentele justificative sunt supuse verificării contrarii.

Pentru înregistrările care care nu au la bază doumente justificative se întocmesc note de contabilitate. Dacă există mai multe documente justificative acestea se totalizează zilnic sau lunar cu ajutorul documentelor cumulative.

Pe măsură înregistrării în Registrul Jurnal a documentelor justificative, documentelor cumulative şi notelor de contabilitate li se atribuie un număr de ordine, corespunzător datei la care au fost înregistrate. Cartea mare (şah) este documentul de sistematizare a înregistrărilor contabile în conturi sintetice. Înregistrările în cartea mare (şah) se fac pe bază documentelor cumulative şi a metodelor de contabilitate, cronologic şi ori de câte ori este nevoie. Acest document este deschis pentru fiecare cont sintetic. Înregistrarea în acest document este precedat de înregistrarea în Registrul Jurnal.

La sfârşitul lunii pentru fiecare cont sintetic din cartea mare se stabilesc totaluri la rulajul contului debitor sau creditor şi ale conturilor corespondenţe. Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul formularelor tipizate comune: filă de cont pentru operaţii diverse, foi de cont analitic pentru valori materiale.

Balanţa de verificare se întocmeşte lunar pe bază totalurilor preluate din Cartea mare-şah. Procedurile interne privind organizarea şi conducearea contabilităţii sunt stabilite de directorulfinanciar contabil. Aceste proceduri constau în: - asigurarea de personal calificat de specialitate;

- stabilirea documentelor justificative şi contabile pe bază unor scheme propice de calculaţie; - întocmirea bilanţului contabil.

Contabilitatea de gestiune serveşte ca instrument în luarea deciziilor către managerii firmei, nefiind publicate în exterior, nedivulgabile.

Organizarea contabilităţii de gestiune la SC Crysworld SRL are că scop: - determinarea costurilor de produse, activităţi şi pe unităţi organizaţionale; - determinarea diferitelor marje şi a rezultatelor analitice pe produse;

- furnizarea informaţiilor necesare întocmirii bugetelor şi conturilor previzionale; - producerea informaţiilor destinate măsurării performanţelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate şi al produselor; - înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuelilor pe distinatii, decontarea producţiei şi calculul costului de producţie al produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

Datorită marelui volum de operaţii ce trebuie prelucrate şi urmărite prin contabilitate la SC Crysworld SRL. s-a recurs la utilizarea echipamentului de prelucrare automată a datelor, privind mijloacele fixe, materialele, retribuţiile, postcalculul. Ciclul contabil de prelucrare automată are la intrarea în calculator formula contabilă. Pe bază ei se clădeşte întregul sistem

39

de stocare şi prelucrare a datelor. Pe bază datelor introduse în calculator se editează obligatoriu Registrul jurnal care constitue evidenţa sistematică şi lunară a balanţelor.

Calculaţia stocurilor de producţie se efectuează la această societate după metodă costurilor standard.

Metodă costurilor standard constă în determinarea cu anticipaţie faţă de punerea în fabricaţie a produselor, atât a cheltuelilor directe cât şi a celor indirecte, cuprinse în costul de producţie sub formă unor calculaţii.Abaterile de la costurile standard se înregistrează în conturi distincte. SC Crysworld SRL foloseşte următoarele tehnici contabile:

Documente justificative în care se consemnează în momentul efectuării lor operaţiile economico-financiare. Aşa cum prevede art. 6, alin.2 din Legea contabilităţii „orice operaţie patrimoniala se consemnează în momentul efectuării într-un înscris care stă la bază înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”. Pe această cale se asigură datele de intrare în sistemul informaţional contabil şi se fundamentează înregistrarea proprie contului.

Planul de conturi general. Prevederile Planului general de conturi şi ale normelor de utilizare a acestuia constituie temei legal pentru efectuarea unor operaţiuni economico-financiarece servesc la înregistrarea în contabilitate a acestora.

Operaţiunile economico-financiare supuse înregistrării în contabilitate trebuie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative carele reglementează.

3.3 Contabilitatea trezoreriei la SC Crysworld SRL

Deşi conceptul de trezorerie este considerat un element determinant în gestiunea firmei,nu există un consens în ceea ce priveşte definirea şi elementele constitutive ale trezoreriei interprinderii. Contabilitatea trezoreriei are că obiect evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor din conturilor la bănci, disponibilităţilor din casă, creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie .

40

3.3.1 Contabilitatea operaţiilor privind titlurile de plasament

Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Ele se deosebesc de titlurile imobilizate, deoarece acestea din urmă reprezintă titluri achiziţionate cu intenţia de a le conservă în mod durabil, pe când titlurile de plasament sunt achiziţionate pe termen scurt ,fiind o componenţa a activului circulant.

În structură titlurilor de plasament sunt incluse: acţiuni (cotate sau necotate), obligaţiuni (cotate sau necotate), acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate, alte titluri de plasament şi creanţe asimilate (cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, titlurile instituţiilor financiare specializat, certificatele de depozit etc.)

Costul de achiziţie a titlurilor de plasament este preţul de cumparare a acestora sau valoarea determinată potrivit contractelor.

Achiziţionarea titlurilor de plasament se înregistrează cu ocazia transferului de proprietate a titlurilor. Indferent dacă titlurile de plasament sunt imediat eliberate (vărsată contravaloarea) sau nu: • preţul de achiziţie (sau de subscriere) este înregistrat pentru mărimea sa totală (partea eliberata+varsamintele de efectuat) în debitul conturilor 50 „Titluri de plasament”, prin creditul: • contului de disponibilităţi vizat ,dacă plată se face imediat: 5121 „Conturi la bănci în lei”, 5311 „Casa în lei” etc; • contului de terţi 462 „Creditori diversi”,dacă plată se face ulterior, pentru partea care a fost eliberată (vărsată ) a titlurilor de plasament (înainte de ultima achiziţie); • contului de datorii 509 „Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament” ,pentru partea rămasă neeliberata a acestor titluri.

La închiderea exerciţiului, pierderile temporare de valoare aferente titlurilor de plasament sunt contabilizate sub formă provizioanelor pentru depreciere: 6863 „Cheltuieli financiare si provizioane pt depreciere” = 590 „Provizioane pt deprecierea titlurilor de plasament

Atunci cand provizionul este excedentar in raport cu deprecierea constatata sau a devenit fara obiect, acesta este virat la venituri astfel:

590 ”Provizioane pt deprecierea = 7863 ”Venituri din provizioane pt deprecieri”titlurilor de plasament”

În principiu, oricare dintre cesiunile de titluri de plasament se realizează prin intermediul unei societăţi specilalizate (agent de schimb). Ieşirea titlurilor de plasament din patrimoniu se înregistrează cu ocazia transferului de proprietate a titlurilor.

Conform normelor contabile româneşti, diferenţă între valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi preţul lor de cesiune se înregistrează în contul 664 „Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, când există o diferenţă nefavorabilă deoarece preţul de cesiune este inferior valorii contabile, sau în contul 764 „Venituri din titluri de plasament”, în situaţia inversă.

Cheltuielile de cesiune sunt înregistrate prin intermediul contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”.

Cu ocazia cesiunii, eventualul provizion aferent titlurilor de plasament cedat este anulat, prin virarea la contul 7863 „Venituri din provizioane pentru depreciere.

41

3.3.2 Contabilitatea decontarilor in numerar

Activitatea de trezorerie are la bază respectarea Regulamentului operaţiunilor de casă şi a normelor stabilite de Bancă Naţională a României.

Sumele în numerar, în lei şi în valută, de care dispune o unitate patrimonială sunt păstrate în casieria unităţii, cu gestionarea lor distinctă.

La SC Crysworld SRL numerarul şi alte valori, precum şi documentele de casă ale societăţii se păstrează într-o casă de fier situată într-un spaţiu securizat. Persoană care efectuează operaţiunile de încasări şi plăti a fost desemnată în scris. Casierul stabileşte zilnic prin regisrul de casă soldul de numerar pe bază documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile cerute de lege.

Regula de bază inactivităţi casierului este că pentru toate sumele încasate să elibereze chitanţe din chitanţierul oficial, iar plăţile să nu se facă decât în documente justificative aprobate de către conducătorul societăţii sau înlocuitorului acestuia anume delegat cu această răspundere.

Intrările de numerar în caserie se realizează pe două căi:- înregistrarea integrală a numerarului ridicat din conturile deschise la bănci. Orice ieşire de numerar din contul dechis la bancă trebuie să aibă echivalent o intrare de numerar care se înscrie în registrul de casă. Controlul se execută atât prin verificarea extraselor de cont de la bănci, cât şi prin verificarea cotoarelor de la cecurile întocmite pentru ridicarea numerarului; - operarea tuturor chitanţelor eliberate de către casier pentru numerarul încasat. Chitanţierele având regimul formurarealor cu regim special, de strictă justificare se procură de la organele fiscale teritoriale sau de la unităţile agreate de acestea, care ţin evidenţa chitanţierelor vândute pe serii. După ce se înscriu în evidenţa formurarelor cu regim special, chitanţierele nefolosite care se gestionează de către compartimentul contabil, se numerotează, se ştampilează şi se sigilează înainte de a fi predate casierului, după ce acesta a justificat carnetul de chitanţe anterior. Chitanţele primesc număr de ordine în fiecare unitate începând cu cifră 1 şi continuînd până la sfârşitul anului. În anul următor numerotarea chitanţelor începe tot cu cifră 1.

O problemă deosebită o constituie plăţile pentru cheltuelile mărunte, care nu sunt comensurabile până ce nu sunt definitiv realizate. Practic această problemă se rezolvă prin acordarea de avansuri pentru cheltueli mărunte unor salariaţi cu aprobarea conducătorului unităţii patrimoniale. Odată cu eliberarea numerarului către titularul de avans pe bază referatului aprobat, casierul înregistrează sumă la plăti. După efectuarea cheltuelilor, titularul de avans întocmeşte un decont care se supune aprobării conducerii, iar contabilitatea operează cheltiuiala în creditul contului 542 ''Avansuri de trezorerie”

Prin legea de aprobare a O.G. numărul 26/1997, publicată în M.O. nr.169/1998, s-a stabilit că plăţile în numerar către persoane juridice se fac până la un plafon maxim de 3000 lei, iar sumă aflată în numerar în caseria proprie nu poate depăşi la sfârşitul fiecărei zile plafonul de 2000 lei. lei. Acest plafon se poate depăşi numai cu sumele aferente plăţii salariilor, a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice pentru perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plată acestora.

Prin H.G. publicată din M.O. nr.302/1998 s-a aprobat că depunerile în numerar în contul persoanelor juridice deschis la bănci să fie făcut şi de alte persoane juridice, în bază documentelor de livrare legal întocmite, şi în situaţia în care sumele respective reprezintă cumpărări de mărfuri, prestări de servicii, achitări de taxe, care nu au putut fi plătite, prin instrumente de plată fără numerar. Aceste plăti sunt neplafonate.

42

În afară numerarului în lei şi în valută, încasările se pot păstra şi alte valori printre care: - timbre fiscale şi poştale; - bile de tratament şi odihnă; - tichete şi bilete de călătorie; - alte valori.

Existentul şi mişcarea sumelor de care dispune întreprinderea sunt reflectate de contul 531 ''Casa” care este un cont de activ, cele mai obişnuite operaţiuni de debitare provenind din:

ridicări de numerar de bancă pentru plată salariaţilor şi a altor cheltuieli; sumele reprezentând încasări în numerar de la clienţi; sumele depuse în numerar de către asociaţi; numerarul depus că aport la capitalulu social; numerarul încasat de la debitori; încasările de la creditori; restituirile de numerar din avansurile de trezorerie nefolosite; încasările în numerar din redevenţe, chirii; încasări în numerar din vânzarea mărfurilor.

În creditul contului se înregistrează: sumele depuse în numerar la bănci; plăţile în numerar pentru. Constituirea societăţii; plăti în numerar către furnizori; plată drepturilor de personal; avansurile acordate în numerar personalului; avansurile de trezorerie in numerar; plată creditelor în numerar; restituirile în numerar către asociaţi; alte plăti

Soldul debitor al contului, regăsit în registrul de casă al unităţii patrimoniale ca diferenţă între încasările şi plăţile în numerar, reprezintă numerarul existent în caserie.

Depunerile de numerar la bănci, până la confirmarea prin extras a operaţiunii, se înregistrează în contul 581 „Viramente interne”. Pe bază foii de virament si a chitanţei eliberată de bancă la depunerea numerarului de către unitate, se face operaţiunea:

581 ''Viramente interne” = 531 ''Casa”

La sosirea extrasului de cont în care apare sumă depusă se face operaţiunea: 512 ''Conturi curente la banci” = 581 ''Viramente interne”

Dacă caseria unităţii se păstrează în sold devize, este posibil ca, de la data achiziţionării devizelor să aibe loc modificări de curs:

- în cazul creşterii cursului; 531 ''Casa” = ''Venituri din diferenta de curs valutar”

- în cazul scăderii cursului; 655 ''Cheltuieli cu dif. de curs valutar” = 531 ''Casa''

Cu privire la contabilitatea altor valori, retinem operatiunea de procurare a acestora prin caserie.

531 “Alte valori” = 531 “Casa”Utilizarea altor valori se inregistreaza pe seama cheltuelilor:

624 “Cheltuieli cu transp. sau 626,658 = 532 “Alte valori”

43

3.3.3 Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturi la banci.

Conturile la bănci cuprind: - disponibilităţi în lei şi în devize; - cecurile şi efecte comerciale depuse la banici; - carneţele de cecuri; - creditele bancare pe termen scurt; - dobânzile aferente disponibilitatilor .

Conturile bancare se evidenţiază analitic pe fiecare bancă în parte. Dobânzile de încasat se înregistrează la venituri financiare, iar cele de plătit la cheltueli financiare

Agenţii economici îşi pot păstra disponibilităţile la una sau mai multe bănci, cu condiţia să-şi declare conturile la unitatea fiscală teritorială de care aparţin.

Pentru zilele în care au avut loc operaţiuni de încasări şi plăti, băncile eliberează titularilor de conturi extrase, impreuna cu documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor.

Odată ridicat extrasul de la bancă împreună cu documentele justificative, contabilitatea verifică: Operaţiuni contabile privind contul 512:

1. Încasarea unui debitor: 5121 ''Conturi la bănci în lei” = 461 ''Debitori diversi” 2. Depunerea la bancă a numerarului din vânzări: 5121 ''Conturi la bănci în lei” = 581 ''Viramente interne” 3. Încasări de la clienţi: 5121 ''Conturi la bănci în lei” = 411 ''Clienti” 4. Dobânzi încasate de la finele exercitului:

5121 ''Conturi la ban. în lei” = 5187 ''Dobanzi de incasat” 5. Plată furnizori: 401 ''Furnizori” = 5121 ''Cont. la bănci în lei” 6. Plată impozitului pe salarii:

444 ''Impozit pe salarii” = 5121 ''Conturi la bănci în lei” 7. Plată comisionului bancar:

627 ''Ch. cu serv. bancare” = 5121 ''Cont. la bănci în lei” 8. Prime de asigurare:

613 ''Ch. cu primele de asig.” = 5121 ''Cont. la bănci în lei” 9. Diferenţe nefavorabile de curs valutar:

665 ''Ch. din dif. de curs valutar” = 5121 ''Con. la bănci în lei” Modul tradiţional utilizat pentru efectuarea plăţilor este plata în numerar. Pentru suma care depăşeşte plafoanele zilnice stabilite privind operaţiunile cu numerar, stingerea obligaţiunilor băneşti se realizează prin instrumente de plată fără numerar emise pe hârtie, suporti magnetici sau electronici. Dintre aceste acestea enumerăm: - cecul este definit că o instrucţiune scrisă dată băncii de a plati cumva valoarea menţionată în acea instrucţiune; - ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată către o unitate bancară, data de un titular de cont, de a pune la dispoziţia unui beneficiar, o anumită sumă de bani la o anumită data stabilită; - biletul la ordin este un titlu de credit sub semnătura privată prin intermediul căruia se pun în legătură două persoane: emitentul şi beneficiarul; - cambia este un titlu de credit şi un instrument de plată în acelaşi timo, care pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul, beneficiarul.

44

3.3.4 Contabilitatea acreditivelor si a altor operatiuni de trezorerie

Acreditivele bancare reprezintă disponibilităţi băneşti ale unităţii, aflate într-un cont bancar, la dispoziţia unui terţ (de regulă furnizor), şi destinate plătii acestuia pe măsură îndeplinirii condiţiilor aferente acreditivului (livrării de mărfuri, prestării de servicii etc.)

Operaţiunile de deschidere a acreditivelor, plăţile din acreditivele constituite, lichidarea acreditivelor la încetarea valabilităţii folosirii lor etc. sunt reflectate de contul 541 „Acreditive”, cont de activ, desfăşurat pe două subconturi: 5411 „Acreditive în lei” şi 5412 „Acreditive în devize”.

Contul 541 „Acreditive” se debitează cu sumele depuse la bancă cu acest titlu, la deschiderea acreditivului, cât şi cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente existentului în conturile de acreditive în devize; se creditează cu plăţile efectuate din acreditive sau cu sumele retrase că urmare a încetării folosirii acreditivelor (anularea acreditivului), cât şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente acreditivelor în devize.

Soldul debitor reprezintă acreditivele deschise la bănci şi neutilizate. Avansurile de trezorerie reprezintă sumele acordate cu anticipaţie unor furnizori prestări

de servicii sau executanţi de lucrări pentru a se înlesni achitarea cu grad sporit de certitudine în timp mai scurt a lucrărilor executate în cadrul prevederilor contractuale. Avansurile de trezorerie se pot acorda în numerar salariaţilor delegaţi să rezolve sarcini stabilite de unitatea patrimonială care reclamă cheltueli prin plăti în numerar.

Operaţiunile cu aceste sume sunt contabilizate în contul 542 „Avansuri de trezorerie”, cont de activ. Se debitează cu sumele acordate că avansuri de trezorerie şi se creditează cu sumele justificate (plată unor furnizori, cheltuieli de deplasare).

Soldul debitor reflectă sumele acordate că avansuri de trezorerie. Operaţiunile de viramente interne reprezintă viramente de disponibilităţi dintr-un cont

de trezorerie în alt cont de trezorerie sau, mai generel, a operaţiunilor care trebuie să facă obiectul unei înregistrări în mai multe registre auxiliare. Aceste operaţiuni sunt înregistrate în contul de tranzit 581 „Viramente interne” cont de activ, destinat să permită contabilizarea fără risc de dublă folosire a viramentelor de disponibilităţi dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.

Se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie, în momentul dispunerii efectuării viramentului, şi se creditează cu aceleaşi sume, în momentul confirmării efectuării operaţiunii de virament.

45

3.4 Monografie privind inregistrarile in contabilitate a operatiunilior economice de baza

SC Crysworld SRL prezinta urmatoarea situatie initiala la 01.01.2010:

ACTIV PASIVI. Active imobilizate

1. Imobilizari necorporale:- fond comercial- licente Windows

2. Imobilizari corporale:- constructii- amortizarea

constructiilor- terenuri

II. Active circulante- marfuri- clienti- furnizori debitori- conturi curente la banci- casa

9000

300020001000

60005000

(400)

1000

370010001500500200500

I. Capitaluri proprii- capital social- reserve- rezultatul reportat

(pierdere)

II. Provizioane pentru risc- pt. garantii de buna

executie

III. Datorii- furnizori- salarii cuvenite

personalului- clienti creditori

IV. Venituri in avans- chirii incasate in avans

85007000

1500 (150)

300

300

46002500

1100

1000

200200

Total activ 12700 Total pasiv 13600

În luna ianuarie au loc următoarele operaţiuni economico-financiare:

1. În 05.01.2010 se achiziţionează mărfuri pe bază de factură (583/05.01.2010) în valoare de 1000 (T.V.A. 24%) pentru a căror contravaloare se emite un billet la ordin scadent în 30.01.2010.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAAchizitie marfa %

3714426

401 12401000240

Emitere billet la ordin 401 403 1240

2. În 06.01.2010: se vând mărfuri pe bază de factură (1/06.01.2010) în valoare de 1.500 lei (T.V.A. 24%) pentru a căror contravaloare se primeşte un bilet la ordin scadent în 15.01.2010. Costul de achiziţie a mărfurilor vândute este de 900 lei.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMA

46

Vanzarea marfii 4111 %7074427

18601500360

Descarcarea gestiunii 607 371 900Efecte de incasat 5113 4111 1860

3. In 10.01.2010: se sconteaza la banca biletul la ordin primit. Taxa scontului 20% pe an. Comision bancar 4,3 lei.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAScontarea biletului la ordin

%5121667627

5113 18601775,8.

4,84,3

Valoarea efectului scontat 1860 leiTaxa scontului 20 %Perioada pana la scadenta 5 zile

Taxa de scont = (1860 x 20% / 365) *5 = 5,09 4,89 lei

4. In 15.01.2010: se primeste factura de chirie nr. 6584/15.01.2010 pentru spatiul de depozitare inchiriat. Factura cuprinde urmatoarele elemente:

- chirie luna ianuarie 50- chirie luna februarie (avans) 50- energie electrica ianuarie 20- T.V.A. 24%

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAInregistrarea facturii de chirie

%6124716054426

401 148,8505020

28,8

5. In 16.01.2010: se inregistreaza factura Romtelecom nr. 15/16.01.2010 in valoare de 50 lei (T.V.A. 24%)

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAServicii telefonice %

6264426

401 503812

6. In 16.01.2010: se plateste cu ordinul de plata nr. 1 factura 6584 (chirie)


47

Plata furnizori 401 5121 142,8

7. In 16.01.2010: pe baza cecului de numerar, se ridica de la banca 300 si in aceeasi zi, pe baza ordinului de deplasare nr. 2, se acorda salariatului Popescu suma de 200 pentru participarea la targul expozitional de la Constanta.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAViramente interne – ridicare de numerar in caserie

581

5311

5121

581

300

300Acordarea avansului de trezorerie

542 5311 200

8. In 17.01.2010: pe baza statului de plata pentru luna decembrie, se achita cu numerar contravaloarea salariilor, in suma de 110

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAPlata salarii 421 5311 110

9. In 18.01.2010: se vand marfuri cu amanuntul pe baza bonului fiscal in suma de 620 (cu T.V.A.). Costul de achizitie pentru marfurile vandute este de 200.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAVanzarea de marfuri cu amanuntul

5311 %7074427

620500120

Descarcarea gestiunii 607 371 200

10. In 18.01.2010: salariatul Popescu deconteaza avansul primit. Decontul cuprinde urmatoarele elemente:

- diurna 1 zi....................................................................................................2,5 lei/zi- cazare 1 noapte-hotel Turist (fact. 531/17.01.2010).......................50 (T.V.A. 24%)- benzina auto (bon fiscal Shell)....................................................... 99,2 (cu T.V.A.)Avansul neutilizat se restituie la caserie. Valoare fara TVA TVA

Diurna 2,5Cazare 50 12Benzina 80 19,2

TOTAL 132,5 31,2

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMADecontarea avansului de trezorerie

%62544265311

542 200132,531,237,3

48

11. In 20.01.2010: pe baza listei de avans chenzinal se achita avansul pentru luna ianuarie in suma de 100.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAAvans salarii 425 5311 100

12. In 21.01.2010: se primesc marfuri pe baza avizului de expeditie 585/21.01.2010 in valoare de 500 (T.V.A. 24%)

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAIntrare de marfa conf. Avizului de expeditie

%3714428

408 620500120

13. In 22.01.2010: se vand marfuri pe baza de factura (nr.2/22.01.2010) in valoare de 600 (T.V.A. 24%). Costul de achizitie al marfurilor vandute este de 400.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAVanzarea de marfuri cu factura

4111 %7074427

744600144

Descarcarea gestiunii 607 371 400

14. In 24.01.2010: se primeste factura nr. 597/24.01.2010 pentru marfurile primite pe aviz.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAInregistrarea facturii 408 401 620la marfa intrata cu aviz

4426 4428 120

15. In 24.01.2010: se incaseaza pe baza extrasului de cont factura nr. 2/22.01.2010.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAIncasare clienti prin banca

5121 4111 744

16. In 25.01.2010: se achita cu ordinul de plata nr. 2/25.01.2010 in avans furnizorului de tichete de masa (Sodexhopass), suma de 100 lei.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAPlata in avans -furnizori

409 5121 100

17. In 28.01.2010: se primesc tichetele de masa pe baza facturii nr. 85/28.01.2010. Continutul facturii:

49

- tichete de masa..........................................................100 (T.V.A. 0%)- comision de editare......................................................20 (T.V.A. 24%)

In aceeasi zi se achita pe baza chitantei nr. 3/28.01.2010, diferenta de factura neachitata in avans.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAFurnizori – tichete de masa

%53286284426

401 124,8100204,8

Stornarea facturii de avans

401 409 100

Achitare furnizori – din caserie

401 5311 24,8

18. In 30.01.2010: se achita biletul la ordin emis pentru factura 583/05.01.2010, pe baza extrasului de cont.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAPlata billet la ordin - furnizori

403 5121 1240

19. In 30.01.2010: se achizitioneaza un autoturism in valoare de 1.600 lei (T.V.A. 24%), pe baza facturii nr. 685/30.01.2010.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAAchizitionare autoturism

%21334426

404 19841600384

20. In 30.01.2010: se inregistreaza amortizarea constructiilor pentru luna ianuarie 2010. Documentul: nota contabila nr. 1/30.01.2010.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAAmortizare constructii 6811 2812 20

21. In 31.01.2010: se inregistreaza statul de salarii pentru luna ianuarie 2010. Acesta cuprinde urmatoarele informatii:

a) salarii cuvenite.......................................310b) taxe salariati

- CAS...............................................9.5%- CASS............................................6.5%- somaj.............................................1%- impozit salarii................................19

c) taxe sociale:- CAS ................................................22%- CASS.................................................7%- somaj..................................................3%- fond boli profesionale.....................0.5%

50

- fond camera de munca....................0.75%d) avansul acordat.........................................100e) retineri pe stat.............................................20f) rest de plata................................................290 ?????

22. In 31.01.2010: se achita o amenda in suma de 30 lei la garda financiara, pe baza chitantei nr. 5/31.01.2010.

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAAmenda Garda fin. 6581 4481 30Plata amenzii 4481 5311 30

REPARTIZAREA PROFITULUI:

A) Acoperirea pierderii din exercitiul precedent:

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMAAcoperirea pierderii din profit

121 117 150

B) Rezerve legale (5% din profitul brut):

EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMARezerve legale 121 1061 18,1

Profit ramas de repartizat: 195

Dividende: 145,1Participarea salariatilor la profit: 4,9Alte rezerve: 44,9


EXPLICATIE DEBIT CREDIT SUMADrepturi salariale 641 421 310Retineri salariat

- CAS 9.5%- CASS 6.5%- Somaj 1%- Impozit salarii- Avans salarii- Retineri rata

421 %431243144372444425461

173,829,420,13,11,110020

Taxe societate- CAS 22%- CASS 7%- Somaj 3%- Fd. boli prof. 0.5%- Fd. C.M. 0.75%

6451645364526451635

4311431343714311447

10368,221,79,31,52,3

51

Dividende 121 457 49,8Participarea salariatilor

121 424 4,9

Alte rezerve 121 1068 44,9

Situatia in conturi se prezinta astfel:

D 121 “Profit si pierdere” C

49/605 2050/607 150051/612 5052/625 132,553/626 42,054/627 4,3855/628 2056/635 2,3257/641 31058/6451 69,759/6452 9,360/6543 21,761/6581 3062/667 4,8963/6811 20

64/707 2 600

RD: 2236,78TSD: 2236,78SFC: 363,21

RC: 2600TSC: 2600

D 2133 “Mijloace de transport” C

D 2812 “Amortizarea constructiilor” C

44/404 1600

RD: 1600 TSD: 1600

RC: 0TSC: 0SFD: 1600

Si: 40046/6811 20

RD: 0 TSD: 0SFC: 420

RC: 20TSC: 420

52

D 3711 “Marfuri in depozit” C

D 401 “Furnizori” C

D 403 “Efecte de platit” C

D 404 “Furnizori de imobilizari” C

Si: 100 1/401 1000 29/408 500

6/607 90024/607 20033/607 400

RD: 1500 TSD: 1600

RC: 1500TSC: 1500 SFD: 100

3/403 1190 17/5121 142,8 41/409 10042/5311 23,8

Si: 2501/3711 10002/4426 19011/612 5012/471 5013/605 2014/4426 22,8015/626 42,0116/4426 7,9834/408 59538/5328 10039/628 2040/4426 3,8

RD: 1456,6 TSD: 1456,6. SFC: 895

RC: 2101,6 TSC: 2351,6

43/5121 1190 3/401 1190

RD: 1190 TSD: 1190

RC: 1190TSC: 1190

44/2133 160045/4426 304

RD: 0 TSD: 0 SFC: 1904

RC: 1904TSC: 1904

53

D 408 “Furnizori –facturi nesosite” C

D 409 “Furnizori-debitori” C

4111 “Clienti”

D 421 “Personal-remuneratii datorate C

34/401 595 29/3711 50030/4428 95

RD: 595 TSD: 595

RC: 595TSC: 595

Si: 537/5121 100

41/401 100

RD: 100 TSD: 105

RC: 100TSC: 100SFD: 5

Si: 154/707 155/4427 285 31/707 60032/4427 114

7/5113 178536/5121 714

RD: 2499 TSD: 2514

RC: 2499TSC: 2499SFD: 15

21/5311 11066/4312 29,4567/4314 20,15 68/4372 3,169/444 1,16 70/425 10071/461 20

Si: 11065/641 310

RD: 283,86 TSD: 283,86 SFC: 136,13

RC: 310TSC: 420

54

D 425“Avansuri acordate personalului” C

D 4311 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” C

D 4312 “Contributia personalului la asig sociale” C

D 4313 “CASS angajator” C

D 4314 “CASS angajat” C

D 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj C

D 4372 “Contributia personalului la fondul de somaj” C

28/5311 100 70/421 100

RD: 100TSD: 100

RC: 100TSC: 100

72/6451 68,275/6451 1,55

RD: 0TSD: 0SFC: 697.500

RC: 69,75TSC: 69,75

66/421 29,45

RD: 0TSD: 0SFC: 29,45

RC: 29,45TSC: 73/6453 21,7

RD: 0TSD: 0SFC: 21,7

RC: 21,7.TSC: 21,7.

67/421 20,15

RD: 0TSD: 0SFC: 20,15

RC: 20,15TSC: 20,15

74/6452 9,3

RD: 0TSD: 0SFC: 9,3

RC: 9,3TSC: 9,3

68/421 3,1

RD: 0TSD: 0SFC: 3,1

RC: 3,1TSC: 3,1

55

D 4424 “TVA de recuperat” C

D 4426 “TVA deductibila” C

D 4427 “TVA colectata” C

D 4428 “TVA neexigibila” C

D 444 “Impozitul pe salarii” C

48/4426 154,28 RD: 154,28 TSD: 154,28

RC: 0TSC: 0SFD: 154,28

2/401 190 14/401 22,816/401 7,98 26/542 24,7 35/4428 9540/401 3,845/404 304

47/4427 49448/4424 154,28

RD: 648,28 TSD: 648,28

RC: 648,28 TSC: 648,28

47/4426 494 5/4111 28523/5311 12032/4111 144

RD: 494 TSD: 494

RC: 494TSC: 494

30/408 95 35/4426 120

RD: 95 TSD: 95

RC: 120 TSC: 120

69/421 11.680


RC: 1,16TSC: 1,16

56

D 447 „Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate” C

D 4481 “Alte datorii fata de bugetul statului” C

D 461 “Debitori diversi” C

D 471 „Cheltuieli inregistrate in avans” C

D 5113 „Efecte de incasat” C

D 5121 „Conturi la banci in lei” C

76/635 2,32


RC: 2,32TSC: 2,32

78/5311 30 77/6581 30

RD: 30 TSD: 30

RC: 30 TSC: 30

71/421 20

RD: 0TSD: 0SFC: 20

RC: 20TSC: 20

12/401 50

RD: 50 TSD: 50SFD: 50

RC: 0TSC: 0

7/4111 1785 8/5121 1 775,809/667 4,8910/627 4,30

RD: 1785 TSD: 1785

RC: 1785TSC: 1785

Si: 2008/5113 1775,8036/4111 7140

17/401 142,818/581 30037/409 10043/403 1240

RD: 2489,80 TSD: 2689,80

RC: 1732,80TSC: 1732,80 SFD: 957,00

57

D 5311 „Casa in lei” C

5328 „Alte valori” C

D 542 „Avansuri de trezorerie” C

D 581 „Viramente interne” C

D 605 „Chelt privind energia si apa” C

Si: 5019/581 30022/707 50023/4427 12027/542 42,8

20/542 20021/421 11028/425 10042/401 23,878/4481 30

RD: 937,8 TSD: 987,8

RC: 463,8TSC: 463,8SFD: 5240

38/401 100

RD: 100 TSD: 100

RC: 0TSC: 0SFD: 100

20/5311 200 25/625 132,526/4426 24,727/5311 42,8

RD: 200 TSD: 200

RC: 200TSC: 200

18/5121 300 19/5311 300

RD: 300 TSD: 300

RC: 300TSC: 300

13/401 20 49/121 20

RD: 20TSD: 20

RC: 20TSC: 20

58

D 607 „Cheltuieli privind marfurile” C

D 612 „Chelt cu redeventele, locatiile si chiriile” C

D 625 „Chelt cu deplasari,detasari si transferuri” C

D 626 „Chelt postale si taxe de telecomunicatii” C

D 627 „Chelt cu serviciile bancare si asimilate” C

D 628 „Alte chelt cu servicii prestate de terti” C

6/3711 90024/3711 20033/3711 400

50/121 1500

RD: 15.000.000 TSD: 15.000.000

RC: 1500TSC: 1500

11/401 50 51/121 50

RD: 50 TSD: 50

RC: 50TSC: 50

25/542 132,5 52/121 132,5

RD: 132,5 TSD: 132,5

RC: 132,5TSC: 132,5

15/401 42,01 53/121 42,01

RD: 42,01TSD: 42,01

RC: 42,01TSC: 42,01

10/5113 4,3 54/121 4,3

RD: 4,3TSD: 4,3

RC: 4,3TSC: 4,3

39/401 20 55/121 20

RD: 20TSD: 20

RC: 20TSC: 20

59

D 635 „Chelt cu alte impozite,taxe si vars. asim.” C

D 641 „Chelt cu remuneratiile personalului” C

D 6451 „Chelt privind contrib unitatii la asig soc” C

D 6452 „Chelt privind contrib unitatii pt ajutor somaj” C

D 6453 „Chelt privind contrib unitatii la fd sanatate” C

D 6581 „Despagubiri, amenzi si penalitati” C

76/447 2,32 56/121 2,32

RD: 2,32TSD: 2,32

RC: 2,32TSC: 2,32

65/421 310 57/121 310

RD: 310 TSD: 310

RC: 310TSC: 310

72/4311 68,275/4311 1,55

58/121 69,75

RD: 69,75TSD: 69,75

RC: 69,75TSC: 69,75

74/4371 9,3

59/121 9,3

RD: 9,3TSD: 9,3

RC: 9,3TSC: 9,3

73/4313 21,7 60/121 21,7

RD: 21,7 TSD: 21,7

RC: 21,7TSC: 21,7

77/4481 30 61/6581 30

RD: 30 TSD: 30

RC: 30TSC: 30

60

D 667 „Chelt privind sconturile acordate” C

D 6811 „Chelt de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” C

D 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” C

9/5113 4,89 62/121 4,89

RD: 4,89TSD: 4,89

RC: 4,89TSC: 4,89

46/2812 20 63/121 20

RD: 20TSD: 20

RC: 20TSC: 20

64/121 2600 4/4111 150022/5311 50031/4111 600

RD: 2600 TSD: 2600

RC: 2600 TSC: 2600

61

Concluzii::

Trezoreria unei întreprinderi constituie punctul său forte deoarece de maniera în

care vor fi dirijate fluxurile băneşti şi financiare de care dispune aceasta va depinde, în

final, situaţia patrimonială şi rezultatul exercitiului.

Conceptul de trezorerie se referă la ansamblul mijloacelor de finanţare sub forma

lichidităţilor şi creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o unitate

patrimonială, la un moment dat, pentru a putea face faţă plăţilor sale ajunse la

scadenţă.

Trezoreria poate fi definită ca o imagine a disponibilităţilor monetare apărute din

evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, disponibilităţi care trebuie să facă faţă

scadenţelor în mod continuu.

Principalele sarcini ale trezoreriei constau în:

prevederea şi asigurarea diferitelor fluxuri de intrare şi iesire de bani;

asigurarea lichidităţii întreprinderii;

aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finanţare pe termen scurt;

evaluarea diferitelor tipuri de plasamente şi plasarea excedentului de

trezorerie.

Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizat şi a valorilor disponibile, precum şi a

obligaţiilor unităţii patrimoniale are o importantă deosebită pentru urmărirea încasării

drepturilor de creanţă şi a plătii datoriilor la scadenţă. Contabilitatea trezoreriei

asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în

conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de

trezorerie.

Informaţiile contabilităţii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea

trezoreriei, stabilirea acesteia la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune şi determinarea

capacităţii de plată a unităţii patrimoniale.

62

Bibliografie:

N. Feleaga, I.Ionascu …………. „Tratat de contabilitate financiara”, vol. I-II,

o Editura Economica, 1998

Ministerul Finantelor Publice……Sistemul contabil al alegerilor economici, Editura Economica, 1994

*** Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in M.O. nr....27.12.1991

***.Ordinul ministrului finantelor nr. 2388/1995 pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii

***Ordinul nr. 94/2001 al ministrului finantelor publicate pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial nr. 85/20.02.2001

***Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate comune pe economie, care nu au regim special privind activitatea financiara si contabila prcum si modelele acestora

*** Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, in M.O. nr.456/27.06.2002

63

Hehe

Documents

Transcript of Hehe