inigranti taiwanezi girde srmrile ei care au

spre o carier5 ar_de,vinn patinatoare -executAnd exerci{ii

desfuI talent pentru$i, eurand, desenul

School of Design,@linirea nouluipentnr copii.pHicddln 1999 qi

publicului.din lilfi (Where the

in 2010 NewberyiNatYorkTim.es.

ca teryri principaldonsidednd cd

din neobignuit unde zi cu zi in

Gnecp Ltx

Bdtrdruul din Lund,

Traducere din englezd de

Alexandra Columban

€l4FhUR

3

Unu

P.rt" mdri gi !dri, de-a lungul RAului de Jad, se afla

cAndva un munte negru ca tdciunele, care str6pungea

inaltul cerului ca un dinte zdravdn de o!el. Sdtenii ii.

spuneau Muntele Neroditor, fiindcd nu creqtea fir de

iarbd pe el, iar animalele 9i pdsirile nu poposeau nici-

odatd pe eulmea lui.La rdscrucea dintre Muntele Neroditor qi RAul de

Jad, inghesuit intr-un cotlon, se afla un sat nevoiag,

invdluit in umbre cafenii. Satul apdrea gters ;i palid

din pricina pdmAntului sdrac qi arid care-l impresura'

Pentru a se alege cu recolte de orez de pe urma finutu-lui indirdtnic, sitenii erau nevoili sd-l ude necontenit'

Zi de zi, oamenii se umpleau de noroi, aplec6ndu-se Ia

fiecare pas pentru a sddi eele trebuincioase. Pdm6ntul

muncit era imprdgtiat pretutindeni, uscat de soare-

le dogoritor pe hainele, pdrul qi casele oamenilor. Cu

Gneco LrN

timpul, intregul sat fu invlluit de o pAcli brun-cenusie,asemenea noroiului uscat.

Una dintre casele din sat era atAt de micd, inc6t scAn-durile de lemn ce-i serveau drept perefi, qi care eraulinute laolaltd doar de acoperiq, pdreau un mdnunchide chibrituri legate cu o sfoarl. induntru abia inc5peautrei oameni strdngi in jurul mesei - mare noroc, cdciintocmai at6lia locuiau acolo. printre ei qi o fetild penume Minli.

Minli nu era nici p[mdntie qi nici qtearsd ca restulsdtenilor. Feti{a avea plrul negru lucios qi obrdjorirozalii, ochi scAnteietori mereu insetali de aventuri giun surds ager care ii lumina chipul. C6nd ii bdgau deseami firea veseld gi neastdmpiratd, oamenii scuturaudin cap spundndu-gi cd numele - care inseamnd ,gAndsprinten" - i se potrivea chiar bine. ,,prea bine,,, oftamama ei, Minli avAnd obiceiul de a fi iute nu doar laminte, ci gi Ia fapt5.

Maoftaadesea, gemeam6hnitigi se incrunta de fieca-re datd cAnd dddea cu ochii de hainele lor aspre, de casaprdpdditd qi de masa lor sdrdcdcioasd. Minli nu-qi aminteaweun moment in care Ma sd nu ofteze; tocmai de aceeafetifa iqi dorea deseori sd fi avut un nume care sd insem-ne ,,aur'o sau ,,noroc". Asta pentru cd Minli gi pflrinlii eierau la fel de sdraci precum intregul sat gi pdmAntul dinimprejurimi. Reuqeau cu greu sd strAng5. orezul pentrutraiul zilnic, iar singurii bdnu{i din casd erau doud mone-de vechi de aramd, pistrate intr-un bol albastru de orez,pe care era desenat un iepure alb. Erau bolul gi monedelelui Minli, pe care fet ta le primise cAnd era bebelug, gi pecare le avea prin preajmd de cdnd se qtia.

Ceea ce o imPiedica Pe

ca restul sd

i le spunea seari de

ipul fetifei se luminanici m6car Ma nu

in6nd totodatd dinpErea sd lase la onegri sclipeau ca Pic6t

incepea o noud isto

- Ba, mai sPune-mlo,ditor, il rugd intr-o zi Mi,ie prrrr"u in farfurii Porfiidin nou de ce nu creqte

- Ah, ii rdspunse

rate ori. $tii rdsPunsul'

- Mai sPune-mi o dat

- Bine, fie, ced[ eI, 9imas6, Minli ii surPrinse

Odinioard,, Pe urerneo

bdtut de rl'uri, Crd.ia.sa-

rcgatul norilor Ea hotd'ra'

auea sd, ploud' gi cd'nd. se

d,rd de puterea ei gi d.e reD'

ardtau. Crd,iasa-Dragondc Sidcf Galben-SPic, Fd't"

Mun

E,aI

ibmn-cenugie,

dce incat scAn-

fr, ;i care eraur un m5.nunchir abia incdpeauare noroc, cdci:i qi o fetila pe

earsa ca restulios;i obrdjoride aventurd sind ii bagau denenii scuturauseamnd,,gandtea bine", oftaute nu doar la

rnrnta de fieca-'8spr€" de casa

i nu-si aminteam"ai de aceea

care sd insem-[i;i parinlii eii parnantul dinorezul pentrunr doud mone-Eshu de orez,irl gi monedeler bebelu,s, gi pe

l

)

1

?

Bd.trd.nul din Lund.

Ceea ce o impiedica pe Minli sd devind pdmdntie qi

gtearsd ca restul sdtenilor erau poveqtile pe care tatdlei i le spunea sear[ de sear5, la cind. De fiecare datd,chipul feti{ei se lumina de incAntare gi uimire, intr-at6tincAt nici mdcar Ma nu se putea abline s5. zAmbeascd.,

cldtin6nd totodatd din eap. Cel pulin pentru un timp,Ba p[rea sd lase la o parte sf6rqeala de la cAmp gi ochiiIui negri sclipeau ca picdturile de ploaie de fieeare datdcAnd incepea o noud istorisire.

- Ba, mai spune-mi o dati povestea Muntelui Nero-ditor, il rugd intr-o zi Minli pe tatdl ei, in timp ce MaIe punea in farfurii porliile de orez fiert. Povesteqte-midin nou de ce nu creqte nimic pe el.

- Ah, ii rdspunse tatdl, ai auzit-o deja de nenumd-rate ori. $tii rdspunsul.

- Mai spune-mi o dat5, Ba, implord Minli. Te rog!

- Bine, fie, cedf, el, gi in timp ce-qi aqezabeligagele pe

masd, Minli ii surprinse pe chip surdsul at6t de drag ei.

PovesteaMuntelui Neroditor

Odinioard,, pe uremea cd,nd pd.md,ntul nu era strd.-

bd,tut de rd.uri, Crd,iasa-Dragon de Jad domnea peste

regatul norilor. Ea hotd.ra cd,nd gi tn ce parte a linutuluiauea sd, ploud, gi cd,nd se ua opri ploaia. Era foarte md.n-

drd, de puterea ei gi de respectul pe ca.re pd.md.ntenii i-lardtau. Crd,iasa-Dra,gon de Jad auea patru copii: Perld,

de Sidef, Galben-Spic, Fd,r' de Sfd.rgit gi Negru-Abanos.

,--{ir

Gnq.cn LrN

Cu to{ii erau mari gi puternici, buni qi generogi. Ceipatru o ajutau pe nl.anl.a,lor la muncd. Si de fiecare datd.

cd,nd strdbdteau tnaltul cerului crd,iesei i se umpleainima de dragoste gi de md,ndrie.

$i totugi, tntr-o zi, Crd,iasa-Dragon de Jad tocmaioprise ploaia gi muta norii departe, cd.nd ti ajunserd,laureche uorbele a doi sd.teni.

- Ah, slaud. Cerului cd, s-a oprit ploaia, zise unuldintre ei.

- Aga-i, rd.spunse celd.lalt. M-am sd.turat de atd,taploaie. Md, bucur cd. s-au mai tndepd.rtat norii gi cd, soa-

rele strd,luceSte din nou.Auzind aceste cuuinte, Crd,iasa-Dragon de Jad se

umplu de md,nie. Sd.tui de ploaie?! Bucurogi cd, noriis-au tndepd,rtat?! Crd.iasa fi.erbea de indignare. Cumtndrd,zneau sd,tenii sd, o necinsteascd, astfel?

Crd,iasa se sim{i atdt de ofensatd,, tncd.t se hotd.ri sd.

nu mai aducd. niciodatd ploaia peste sat. ,,De-a,cum tna-inte sd,tenii n-au decd,t sd, se bucure de soarele lor'cd.t uordori!*, tgi zise furioasd. Crd,iasa-Drdgon de Jad.

Firegte, asta i-a adus pe oameni tn culmea disperd,rii.Cu soarele arzd.nd fd.rd. tncetare deasupra capului gi

fd,rd, niciun strop de ploaie care sd,-i rd,coreascd,, seceta gi

foametea s-au rd,spd,ndit cu repeziciune tn linut. Copo.cii

se uscau gi animalele tgi dddeau duhul rd.nd pe rd.nd,

tn timp ce oamenii se ruga,u necontenit ca ploaia sd, udeiar pd,md,ntul; dar totul era tn uan - Dragonul de Jadnu le lua tn. seamd. td,nguirile.

Suferin{a oamenilor nu a trecut tnsd, neobseruatd,pentru copiii Dragonului de Jad. Aceptia erau ingro-zili de nenorocirile gi chinurile de pe pd,md,nt. Unul cd.te

10

)uni pi generogi. Ceinri pi de fi,ecare datd,crdiesei i se umplea

Won de Jad tocmait, cand ti ajunserd,la

'rit ploaia, unul

am saturat de atd,tatdrtat norii gi cd, soa-

a-Dragon de Jad se?! Bucurogi cd noriide indignare. Cumd astfel?tfr" incdt se hotd,rt, sdb sat. .,De-otumtna-fu saarele lor'cd,t uorrrrgon de Jad.in cu l. m eo disperd,rii.l,asttpro capului ,sititoreascd, seceta giune in linut. Copaciiluhul rand pe rd,nd.,

mit ca ploaia sd, ude, - Dragonul de Jcid

rt insa neobseruatd,tbeptia erau tngro-e pmdnt. Unul cdte

zLse

Ji

Gneco Lw

unul mergeau la n1.anxa. lor cerd,nd tngdduinld pentrupd,md,nteni. insd, nici md.car uorbele lor nu au reu;it sd,

o tnduplece.

- Niciodatd. nu le uom mai aduce ploaia pd,md.n-tenilor, jurd, Crdiasa.

Perld de Sidef, Galben,Spic, Fdr' de Sfd,rgit giNegru-Abanos au hotd.rdt sd, se tntd,lneascd, tn secret.

- Trebuie sd, facem ceua sd,-i ajutd,m pe oameni, ziseNegru-Abanos. Dacd nu primesc apd. cdt mai reped,e,uor muri cu to{ii.

- AFo e, tncuuiin{d. Galben-Spic, dar ce puteri face?Nu putem aduce ploaia. Nu putem nesocoti poruncamamei, ar fi o jignire de neiertat.

Fd,r' de Sfdrpit a pqiuit tn jos spre sat.

- Md uoi sacrifica pentru pd,md,nteni, zise el. Md, uoiintinde tn ldrd,nd, ,si md. uoi preface tn apd, pentru ca eisd, poatd, bea.

CeilaQi l-au priuit ruducili, dar au tncuuiin{at unulcd,te unul.

-,9, eu uoi face tntocmai, spuse Galben-Spic.

- La fel uom face gi noi, ziserd, Perld de Sidef giNegru-Abanos.

$i aga, copiii Dragonului de Jad au cobord,t pepd.md,nt ;i s-au prefdcut tn apd,, salud.nd omenirea. Deue-nind cele patru mari rduri de pe pd,md,nt, au pus capd,tsecetei gi morlii printre to{i locuitorii acestuia.

Insd, cd.nd Crdiasa-Dragon de Jad gi-a dat seanxd ceau fd.cut copiii ei, s-a blestemat pentru md.ndria oarbd,de care ddduse douadd,. Copiii ei nu aueau sd, mai strd.-batd cerul tn zbor ald.turi de ea Si nu dueau sd,-i maispund, ,,Ma,nxd,". I se rupea inima de triste{e gi durere;atunci s-aprd.bu,sit din. cer gi s-aprefdrut in Rdul de Jad,

t2 13

B;;-:: :..' dra

;:[ spNrl.cnld cc. intr-o buna zi,g,f;;; Ci.

-Lf:.nreie Xeroditor t :':imaJ*j" Sirneni pi nimic nu tri,it:::rr sprrrful tntunecat ci Crfr*i Cct timp Craiasa-D.agon.;n"'. fdra niciunul dintre a:c frmdne sterp.

- De ce nu adund cinevam,unte? intreba }linli. de;i 1

de nenumdrate ori. De fiecarpovestea dragonului. \finfl frmagineze cAt de minunat ars-ar umple de flori si fructe,neroias. ,,Oare asta nu ar fa

Dragon de Jad?" cugeta \finl

- CAnd copiii Dragonuluap5. zise tat61 fetilei. erau ilcd spiritele au fost eliberate" Iin apd, qi deci mama lor nu-imai bine de un veac. un om a iimpreund, mutAnd bolor-ani 1

- Omul acela nu cara bospirit de dragon, inten-eni se

nu fusese niciodatd de acord c

ci o incurajau pe Minli s5^ se i

o transformau intr-o ri-€toar

*

I

futd ingaduin{d pentruble lor nu ant reugit sd,

i duce ploaia pd,mdn-

b, Fdr' de Sfdrgit gifrtfr,lneascd tn secret.qjutam pe oameni, ziseE sN cdt mai repede,

lic, dar ce putem face?fun nesocoti poruncaLqrre sat.ltfinteni, zise el. Md, uoiw tn apd, pentru ca ei

v au tncuuiinlat unul

w Galben-Spic.rud Perld, de Sidef pi

b Jad au cobord.t peffind omcnirea. Deue-pdtnrtnt, au pus capd,t'Wii acestuia.M gi-a dal seama ce

latru mindria oarbdDrt oDeau sd mai strd,-

? nu aueau sd-i mait de trbteye gi durere;rtacut tnRd,ul de Jad,

:

13

Bd,trd,nul din Lund.

tn speran{a cd,, tntr-o bund. zi, ua fi. din nou ald,turi de

copiii ei.

Muntele Neroditor e inima frd.ntd. a Dragonului de

Jad. Nimeni gi nimic nu trd.iepte sau cregte pe munte,cd.ci spiritul tntunecat al Crd.iesei sd.ld.gluiegte tncd. tnel. Cd,t tim.p Crd.iasa-Dragon de Jad este singurd, pe

lume, fd,rd. niciunul dintre copiii sd,i aldturi, munteleua rd,md,ne sterp.

- De ce nu adund cineva apa celor patru r6uri inmunte? intrebd Minli, degi pusese aceastd intrebarede nenumdrate ori. De fiecare datd c6nd Ba ii spuneapovestea dragonului, Minli, fHrE sd wea, incepea s5-qi

imagineze c6t de minunat ar fi daci muntele ar rodi qi

s-ar umple de flori ;i fructe, aduc6.nd'bog5lie satuluinevoiag. ,,Oare asta nu ar face-o fericitd pe Crdiasa-Dragon de Jad?"'cugetd Minli.

- CAnd copiii Dragonului de Jad s-au prefdcut lnap6, zise tat5l feti,tei, erau impdcali cu soarta lor, aqa

cd spiritele au fost eliberate. Spiritele lor nu se mai afldin apd, gi deci mama lor nu-i poate gdsi in rAuri. Acummai bine de un veac, un om a incercat sd-i aducd din noulmpreund, mutdnd bolovani din munte ln apa rAurilor.

- Omul acela nu cdra bolovanii pentru nu qtiu ce

spirit de dragon, interveni sec mama 1ui Minli. Femeia

nu fusese niciodatd de acord cu povegtile lui Ba, sim,tind

cd o incurajau pe Minli sd se indepdrteze de realitate gi

o transformau intr-o visdtoare. Bunica mi-a spus cI era

Gnecp Lw

artist. A luat un bolovan ca sd-gi meqtereascd o piatrdpentru cerneald.

- S-a mai intors vreodatS? vru Minli sd gtie.

- Nu. Probabil c[ nu era bund cerneala fS.cutd de

el, oftd Ma. O fi gdsit material mai bun in altd parte.Pun pariu cd bronzul de pe qaua calului sdu face maimult decAt tot ce-o si avem noi cAt om trdi.

Oftatul lui Ma o fdcu pe Minli s5-qi doreascd din totsufletul ca fiecare piatrd de pe Muntele Neroditor sd fieaur. Nu se putu abline gi intrebd:

- $i cum va prinde viald din nou Muntele Neroditor?

- Ah, rdspunse tatil ei. Asta va trebui sd-l intrebipe BdtrAnul din Lund.

- Oh,.spune-mi povestea lui acum! implord Minli.De fiecare datd cdnd intreb ceva important, lumeaimi spune ,,Asta va trebui s5-l lntrebi pe Bdtrdnul dinLund". tntr-o bund zi, chiar il voi intreba.

- BdtrAnul din LunS! Altd poveste! Casa ne e goa15,

orezul abia ne-ajunge, dar povegti avem din belqug. $iMa oftd din nou. Vai de norocul nostru!

- Poate cd ar fi mai bine sd ldsdm povestea asta pe

mAine, ii zise Ba lui Minli.

L4

A

L t*".e dimirr}[in]i. cu mama gimea -nnS.naruluttere. Nonoiul gro

m.rdeau sedind fiEgea r:arr:Ie deasrigemunchii de oboscare i .e intindeam.ri-s12j sA .* optobme"ali Dar prith*crau rE"bdntori 1g rn-ldea rna:. @

De cum sca@rrasa pe }[inli- sirul- in tirnp ce rioPannfri terilei aju

Fira de muLt de