Gabriel Andronache (n. 1972) adebutat publicistic in ziarul locea Huylui,in 1991. intre anii 2003-200g a fost redactor al siptimAnalului leSianul.In 2006, devine finalist al Concursului Nalional de Scenarii org"rri""t d.citre HBO Rominia, cu scenariul de scurtmetray Arnatorul, ecranizat inacelapi an in regia lui Marian Crisan si cAstigitor al Premiului pentru Scenariula restivalul DaKINO (2007). De asemenea, filmul a fost selectionat latestivaluri prestigioase, precum Milano, Uppsala, Vargovia, Dresda, TIFF,Montpellier, Barcelona. in noiembrie 2006, incepe colaborarea ca scenarisral grupului VOUA, pentru care va scrie peste 70 je scheciuri TV difuzate pepostul Nalional TV in perioada20O6-i008. Scrie episoade pentru sitconiulI5aronii (NarionalTY,2007), Fete de n,iritat (Prima TV 2009-2010). in 2008,este coscenarist al show-ului Anallzi fatal,i, difuzat pe postul Tele M lagi.i:,?rV, scrie impreuni cu acrorul si regizorul Ion Sapdaru piesa de teatruLhtnlt europarlamentarL, montati la Tearrul de Stat din Oradea. De asemenea,colaboreazi ctr Ion Sapdaru la piesa Auenturile baronului Miinchbausen, mon-tati in 2009 la Tbatrul Luceafi"rul din Iagi. Este coscenarist al lungmetrajului

!4 ho, ho produs de citre MediaPro Pictures, cu premiera in noiembrie 2009.In 2010, reia colaborarea cu grupul VOUA, 6ind coscenarisr al emisiunii dedivenisment Cel mai Show, ifnz^tltpe Nagional TV. in 2010, face parte dir-rjuriul Festivalului Inrernagional de Film de la Ia;i. in20l6,cAsrigi cu^scenariulde lungmenai Berliner un grant de finanEare din partea Centrului Nagional aJ

urnemacografiei. Lr ocrombrie 2011, scoate de sub tipar volumul de prozi scurtiCapul de locuitor \a Editura T, pentru ca in noiemtrie 2011 si ii fie publicatromanul lch bin ein Berliner la Editura Herg Benet. in iunie 2017, a publicatla EdituraJunimea antologia de interviuri Coouorl,iri cufnal deschis'.

Imagine coperti: Obsruator al sinelur', Licrimioara Cristina MateiDesign coperti: Licrimioara Crisrina Matei

O 2017 by Editura ADENIUMAce.asti carte esre protejati de legile copyrightului. Reproducerea, multiplicarea, pmereala orpozigia publici, precum si alte fapte similarc efectuate flrd. permisiunea deginltoruluicopyrrghtului constituie incilciri legislative cuprivire laprotectia proprietiEii intelectualegi se pedepsesc in conformitate cu l-egile in vigoare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei:ANDRONACHE, GABRIELHalda de steril / Gabriel Ar.rdronache. - Iagi: Adenium, 2017

rsBN 978_606_7 42-281 _8

821.135. I

(abri.l Andronaeh?

Htldt d. steril

ADEN201

IU7

M

inigtea era un element definitoriu al existengei luiD. FetigizatS., ea devenea tot mai iluzorie. Pentru

ci D. nu reugea niciodati si aprecieze adAncimea

izolirii pe care si-o dorea. De fiecare datl cAnd o invoca,

manifestarea ei nu corespundea deloc modelului inchipuitdc nervii sii extenuagi. Practic, liniqtea avea numeroase

forme aparent pliabile pe agteptirile anonimului funcgio-

nar din Institugie, dar numai la nivel teoretic.

Cu toate acestea, D. era multumit. ii phcea si coche-

teze c.u ideea de calmitate, de pace exterioari, chiar dacinu ajungea si o cunoasci pe deplin. Sentimentul ci, cine

gtie cAnd, va avea parte de o odihni acaparatoare, perfecti,nerulburati de nimeni gi de nimic, il relaxa mai mult de-

cAt senzaEia de a fi efectiv inconjurat de un imens perete

de pAsln. D. igi amAna dhna protectoare, lisAndu-se do-

minat de un soi de supersti{ie care-i spunea ci, odati ce

nu s-ar mai fi afat in mijlocul evenimentelor sAcAitoare,

viaEa sa ar fi devenit de o banalitate poate chiar mai insu-

portabili decAt obositoarea rutini din care rAvnea si iasi.

D. nu reugea si-gi construiascl un sistem de apirare

lmpotriva celor care se hrlneau cu bruma sa de energie.

Gabriel ,4ndronache

Izolat in mijlocul unor discucii sterile, deseori agresive incon{inut ;i tonalitate, se simtea ca in centrul unei tornadeverbale care ii smulgea neuronii zvXcnind neputinciosi.Evident, episoadele de torruri psihicl se manifesrau, de

cele mai multe ori, exact in locurile pe care D. le consi-dera ofertante din puncr de vedere al securiritii auditive.De altfel, chiar si in lipsa sonorititilor goale de conEi-

nut ale celor aflati in jurul siu, D. resimtea ca pe o ade-

vilrat| corvoadi simpla prezengi fizicl a acesrora. Ori de

cAte ori cineva se aseza in faga sa, privindu-l in ochi gi

incepAnd si peroreze lucruri de o banalitate corozivi, D.simtea brusca nevoie de a scrAgni din dinEi si a-i azvArli

cele mai concentrate gi suculente injuriruri. (lneori, chiarscipa cAte un cuvint injurios, dar o ultimi cenzuri il f5.cea

aproape neauzit.

Concretizarea propriilor idei nu era un punct forteal existentei lui D. Se entuziasma usor la fiecare gAnd cu

sclipiri de originalitate, igi propunea si-l dezvolce ceva maitirzirt, incepAnd chiar de a doua zi. Neincrederea nativiin capacitatea de a duce la bun sfArgit orice proiecr com-binatl cu o lipsi de motivacie care devenea tor mai simtitiin viala sa, il ficeau pe D. si indese pAni la refuz magaziaplini. cu planuri eguate. Periodic, porniri masochiste il fi-cearr si-gi contabilizeze fiecare proiect nepus in practici,evaluAndu-i cu tristete consecintele nena;terii acestuia. Re-

gretele tardive ficeau parte din riualul de autofagelarede la care D. nu se abltea sub nici o formi. De fapr, el

spera ca, din mlagtina gindurilor nespuse, a tristegii redes-

coperirii unei perpetue sterilitigi, si ris;rri providenEial

6

Halda de steril

sAmburele succesului, oricAt de minor sau nerneritat ar fifbst. O lasitate care i se plrea 6reasci, un compromis ac-

ceptabil, o amigire a congtiingei ficuti cu seninitate.

D. avea un soi de incipignnare in indeplinirea sar-

cinilor de birou care, intrebuinEari cu un minim de inqe-

lepciune, i-ar fi adus satisfacgii mulc mai mari decAt cele

contabilizate in activitate a sa zilnicl. in Institugie, pre sta

o munci rutinieri, pe care doar sclipirile palide de entu-

ziasm reugeau si o ridice cu un deget deasupra mlastinii ce

avea mereu aceeagi densitate intunecoasi a ratirii. Chefulde a-gi depigi condigia apirea doar in situagiile in care putea

si-9i foloseascl creativitatea, degi gtia ci acest lucru nu-lva ajuta cu nimic in faga gefilor. Micile artificii de scriiruri,rod al defulirilor tipice unui ins care crezuse toati vialaci liceratura ii este la indemAni, nu sporeau cu nimic ima-

ginea de ansamblu a dosarelor care-gi Llrmau acelagi tra-

seu bine stabilit, acestea fiind citite de aceiagi ochi deloc

dornici si sesizeze coloratura de;teapti a redactirii. For-

rnulirile cu tenti intelectuali se pierdeau in girul gabloa-

nelor limbajului funcEioniresc, din care D. nu avea nici o

;ansi si iasi, decAc cu riscul compromiterii in buni mI-surl a intregii lucrlri. Dar, chiar si-aga, anonim 9i sterp inc,formrile de glefuire a textului, D. se simEea confortabilori de cAte ori reugea si strecoare mici dovezi scriptice ale

irnaginagiei sale. Un fel de sabotaj al e;afodajului Insti-turie i, incremenit in norme si cutume lingviscice cerc-iformaseri deja un profil greu digerabil de citre elitele co-

rnunititii, alimentAndu-le permanent disprelul fagi de irn-

potenqa acesteia de a se plia pe agteptirile moderniticii.

Gabriel Andronache

in fiecare dialog pe care-l plrna in afara colosului ingilatin exprimare, cu oameni aflati pe orbitele luminoase ale

libertiEii de opinie 9i de la care recepra mereu ironiile spe -

cifice, D. regreta lipsa cronicl de curaj in a schimba ceva,

orice, in funcgionarea aparatului administrariv. Mai ales

ii era teami c5., in situatia in care ar intreprinde un astfel

de demers, ar fi ajuns in situatia ingrati de a-gi descoperipropriile limite . A;a, se simrea multumit de micile gopArle

risipite intre copertile cartonate ale dosarelor. Prefera sifie un impirat al lucrurilor mici, nesemnificative, dar pe-rene, decAt si-si atingi un nivel al incompetengei care i-arfi demolat total increderea in sine.

De fapt, increderea in sine era un capitol, un seg-

ment al personalititii pe care D. se ferea si-l deralieze inputinele sale episoade de refecEie. Nu dorea si stie cineeste cu adevlrat. Nu credea in teoriile care incurajau con-struirea unui profil psihologic puternic, printr-o minu-gioasl cunoastere a sinelui. Avea sentimentul ci e rarefiatpe diniuntru 9i nu tinea deioc ca o introspe ctie neaveniti.si-i confirme acest lucru. Prefera aparentele pe care cei

din jur i le cultivau, imaginea pe care acestia si-o formase ridespre el ;i pe care si-o expuneau cu menajamentele dic-tate de o anumiti politege. Chiar acum, privind peretelecogcovit al salii de a;teprare, D. incerca si-gi aminreascicAnd a fost jignit ultima oarl cu adevlrar virulent, atAr de

agresiv incAt si simtl dorinta de a replica birjiregre, in cel

mai bun caz, ultima treapti a reacqiei porrivire fiind folo-sirea forgei, firegre.

8

Halda de steril

Din superficialitate, nu ciuta sensuri adAnci niclieri,

l)oatc ci. nici nu era capabil de astfel de incursiuni subtilein scmnificatia a ceea ce se petre cea in jurul siu. Prin exer-

srrrca lipsei de preocupare faEl. de orice presupunea o ra-

tliografiere detaliaci a ipostazelor in care se afla, se simgea

protejat in faEa unor procese intele ctuale pe care le binuiaistovitoare. Toru;i, perspectiva unei existenge anoste, sol-

,lrrre cu regretele unei bitrAneqi ursuze, in care si nu aibirnai mtrlc de-a face de cAt cu aparenga lucrurilor, il ingri-jora din cAnd in cAnd, dar nu suficient de intens incAt si-gischimbe atitudinea distanti fagi de cot ceea ce il inconjura.(lu toate acestea, lui D. ii flcea plicere compania oame-

nilor cu resurse enciclopedice. ii ad-ira gi, deseori, ii invi-clia pentru siguranga cu care stipAneau cunogtin{e abstracte,

dar pe care, prin elocinti, i le serveau comestibile. inde-rnAnare a conyersafionali dublati de argume nte imbata-bile le formau acestora o auri masculini, pe care gi D. gi-ar

fi dorit-o. Avea certitudinea ci birbagii bine inridicinagiintelectual degin o armi de convingere puternicl in stra-tegia de cucerire a unei femei. (Jn ascendent care eclipsa

c,ventualele calitlgi frzice, vulnerabile prin perisabilitatealor. Iar aici, D. obignuia si rememoreze timidele sale. ex-

perienge erotice initiate in spatiul rigid al bibliotecilor pe

care le frecvenca tn studenEie.

Aerul siu pasiv, de adolescent intArziat, vulnerabil, se

integra de minune in peisajul amorf al sililor de lecturl.Firi nici o ginti anume, lipsit de preocupiri presante inceea ce privegte imbogitirea bagajului cultural, doar dinplicerea de a savura linigtea holurilor imensei biblioceci,

Gabriel Andt'onache

D. era o prezengi consranrl printre rafturile ticsite devolume. Nefiind gribit de nici o indatorire academici,D. avea suficienr timp pentru a evalua remeinic fiecareprr'zentl, feminini din jurul siu. Cu mimica unui individafat mereu in ciutarea tomului care si.-i satisfaci. seteade cunoasrere, se strecura agil printre siluetele domnisoa-relor ce ziboveau minure intregi cu privirea fixati in co-toarele romanelor de dragoste. pozitionat strategic cevamai departe, in zona clasicilor rusi, avea intotdeauna laindemAni unghiul vizual potrivit pentru o evaluare com-plexi a tintei. Astfel, intr-o primivari lipsiti de strilucire,o remarcase pe Irina, cea mai tAniri angajatd.a bibliorecii.Agezarl in faga unui monitor, aceasra primea rAnd pe rAnd,pe scaunul din dreapta sa, cire un ciritor afat in ciutareaunei clrti anume. Ca la o spovedanie, clienEii ii comuni-cau Irinei, cu voce scizuti, titlul pe care ;i-l doreau, pri-mind detalii soptite. Intimitatea dialogului il fascina pe D.Venea zilnic in dreapta Irinei, intrebAnd-o despre cirticu titluri ciudate, in misuri si o impresioneze. penrru anu se bAlbAi, si le nora in prealabil intr-un carnetel dincare recita docr in timp ce privea degerele fine tastAndsilengios. Evident, timiditatea il ficea pe D. si se rezumela minima conversarie care nu diferea cu nimic fagi dedialogurile pe care Irina le purta cu ceilaiti cititori. in rotacest timp, D. i-a intocmir un amplu porrrer psihologic,red;rctat pedant intr-un carnet cu coperri groase. Analizesofisticate porneau de Ia rogeata obrajilor combinati cuzAmbetul gters si conrinuau cu mesajul subliminal rransmisde culoarea hainelor aflafi. inrr-un subril racord cu inll-timea tocurilor. Rezultatele complexei evaluiri ii indicau

10

Halda de steril

n l)crsoiuli timidi, ftri veleitlci mondene, retrasi, de o, l,rsit'itarc de bun augur pentru proiectele sale erotice.

l)c fapt, D. nu avusese niciodati succes la tipele in-r l( )v('rtite , poate ;i pentru faptul ci se minge a singur atuncir.irrrl lc considera potrivite firii sale . InapetenEa pentru.li;rkrg, minimalismul, dar, mai ales, rigiditatea gesticii, ur-

suzcnia careJ stlpAnea mai tot timpul zilei, intiriti de

tupcrficialitacea privirii aruncate asupra subiectelor de( ()nversatie, nimic altceva de cAt un soi de corset care-i( ('nzura triirile afate multe prea in adAnc gi care-i bloca

piini si cele mai puternice resorturi emotionale, ficeau.'lin D. un individ amorf, greu descifrabil pAni si pencrucclc mai iscoditoare curiozitlgi feminine . Prin urmare, ina-lrilitatea verbali a acestuia crea disconfort chiar 9i uneiuroste bibliotecare. StAngacea tactici de cucerire inigiatl de

l). a esuat in scurt timp. Dupi cAteva scurte abordiri pe

holurile cledirii intunecare si reci, consumate in bAlbAieli

gi replici de o artificialitate caraghioasi, lucrurile nu avan-

sau deloc. DacI, la inceput, pebaza portretului psiho-logic caligrafiat cu griji in paginile scorgosului carnet,l). credea ci;tie exact butoanele pe care trebuie si apese,

nesiguranta si o tot mai mare nervozitate se instalau lnstatul major care dirija marile manevre de cucerire a teri-toriului feminin. O ultimi incercare de invazie in rAndulliniilor inamice a ayut loc chiar in faga blocului in care

locuia Irina. Dupi o agteptare de mai bine de or;. pentruun ultim asalt, lui D. i-a fosc refuzati politicos o invita-tie in orag, Ia care a fost adiugari gi o alazie la o viitoareclsitorie cu un iubit plecat in striini.tate, dar care era

lt

Gabriel Andronache

pe cale de revenire pe cai mari in scopuri matrimoniale.Atunci, D. a ficut srAnga-mprejur cu o anume grosoli-nie a miscirii, dricuind strepezit printre dingi gi indrep-cAndu-se cu pasi mari si aplsaEi spre staria d. tr"-vri,intr-o atirudine de mascul rlnit in amorul propriu caresi mascheze, de fapt, penibilul unui lung sir de tentarivede flirt rarate cu brio.

Ese curile senrimentale completau senrimentul de zba-tere in gol, de pa;i fhcu;i pe un reren mlistinos, firi. unorizont in care sL se intrevadi. un puncr cardinal al uneiimpliniri indelung asteprare. D. contabiliza la capirolulnereusite chiar si demersuriie pe care nici mlcar nu le ma-terializase printr-o miniml acgiune. in categoria iubirilorratate inrrau si cele pe care doar le plismuia in imaginatiasa, introducAnd astfel date false in staristica neimplinirilor.Iar in aceasri privingi, D. dovedea o scrupulozitate pru-saci, specifici mai degrabi unui maremacician zelos, decAtunui functionar confuz si indolenr. De altfel, in caietelesale se regiseau grafice si tabele in care obisnuia si anali-zeze evolutia viegii sale erotice pe seama unor criterii carevariau de la dimensiunea sAnilor pAnI la tonalitatea vociipe care femeile o foloseau arunci cAnd ii ri.spundeau lasalur. JudecAnd dupi poncierea semnificativi. a detaliiloranatomice luate in calcul arunci cAnd efecrua profilul ero-tic al partenerei, iporeza unei apetente penrru dialogulplatonic pirea o glum5. Fiecare parte a corpului celor cucare incra ln contact primea o valoare matematici., reiegitidin formule complicate, care presupuneall calcularea a nu-meroase variabile. in functie de aceasti valoare, D. efe ctua

12

Halda de steril

o ierarhizare a prioritXgiior sentimentale din urmltoarealuni, trimestru sau chiar an.

Degi caierele lui D. relevau mai degrabi o obsesie

sexuali tradusi in ecuatii complicate, acesta rimAnea fi-del unei convingeri care il ficea si caute in fiecare femeie

intAlnitl mai degrabi un partener, un camarad care si-iirnpirtiseasci propriile proiecgii despre viag5., care si-i in-

;cleagi frustririle, complexele, elanurile stupide, naivitigile,banalitarea dialogului. Din picate pentru D., o astfel de

calitate era ca si inexistenti la absolut toate femeile spre

c:are il orientau simgurile carnale, prevalente la un tAnirintrovertir, singuratic 9i lipsit de abilitlgi de socializare.

l)e aici, era perfect jusdficati apetenta pentru un soi hi-lrrid de parteneri ofertanti sexual, dar, in acelagi timp,birre mobilatl interior, cu disponibilitegi nelimitate de

Irun ascultltor. Totu;i, chiar gi acunci cAnd, extrem de rar,

irr:cste condiEii erau indeplinite de o femeie, D. se retrigea

rlin fata acestui mix ideal, simtindu-se inferior ;i incapa-

['il clc reacgie. Deja convins ci nici un model feminin nu-iv,r tla vreodati suficiente motive pentru o puternici im-

l)licir"re emogionali, D. igi minimiza contactul social, trans-

l,rrnrAndu-se intr-un impotent sentimental, ipostazl care

il llicca si se simti confortabil. Asumarea defectelor re-

pr'('z,cnta pretextul ideal pentru a se inchide gi mai multin (;rr;rpace. De aldel, palida gi inconsistenta relagie cu fe-

rrrcilc clczviluia una dinrre trisiturile majore ale lui D.,rlr.zcrtrrrca in faga oricirei responsabilitigi care i-ar fi intre-lrrrirrlut rcsurse importante de energie psihici si fizici.

l3