Iuliana Andronache, CEO Electrica SA: Este absolută nevoie de o continuare a investiţiilor în reţelele de distribuţie

01

Electrica, cea mai rentabilă companie din energie pentru investitori

12

Mircea Pătrăşcoiu, directorul general al Electrica Furnizare: Vrem să ne consolidăm poziţia de lideri pe piaţa de energie electrică

08

ANUL XV | NR. 55 (2/2016)

1

Este absolută nevoie de o continuare a investiţiilor în reţelele de distribuţie

Stimată doamnă Iuliana Andro-nache, sunteţi singura femeie aflată la conducerea unei com-

panii de top din domeniul furnizării şi distribuţiei de energie electrică. V-aţi asumat această responsabilitate, având profilul unui expert în domeniul finan-ciar. Există anume elemente de istoric profesional care sunt mai importante astăzi, la conducerea Electrica?

Domeniul energetic era până nu de-mult privit ca o lume a bărbaţilor. Lucruri-le se schimbă însă, iar business-ul capătă încet-încet noi dimensiuni, componenta digitală sau financiară, spre exemplu, câş-tigând mult teren. Am învățat multe lecţii pe parcursul carierei mele, mai ales că am lucrat în companii de top din domenii dife-rite de activitate. Cel mai important aspect în orice business este, din punctul meu de vedere, capacitatea de adaptare la schim-bare şi abilitatea de a lucra cu oamenii şi de a reuşi să creezi echipe.

Care au fost cele mai bune realizări ale companiei după listare şi care au fost principalele deficienţe?

Imediat după privatizarea prin listare, Electrica a intrat într-un proces major de

IULIANA ANDRONACHE, CEO Electrica SA

INTERVIU

2

transformare şi de reorganizare, cunoscut în piaţă. Remarcabil este însă faptul că în paralel cu acest proces, deloc uşor pentru o companie care mai bine de 100 de ani a fost una de stat, s-au îmbunătăţit an de an performanţele operaţionale şi financiare şi s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă. Am făcut şi conti-nuăm să facem paşi importanţi în vederea restructurării sau chiar renunţării la segmen-tele de afaceri neprofitabile, uneori prin adoptarea unor măsuri mai puţin populare.

Suntem o companie mare, iar asteptă-rile în ceea ce ne priveşte sunt pe măsură. Poate în anumite privinţe, cum ar fi ritmul de implementare al reformelor în compa-nie, se aşteptă mai mult de la Electrica. Vă asigur însă că avem o viziune clară, avem strategii şi planuri importante de viitor.

Vă rog să detaliaţi puţin în ce constau aceste planuri. Este vorba despre noi servicii cu valoare adăugată pe care la aveţi în vedere pentru următoarea pe-rioadă?

Analizăm de ceva vreme o extindere a portofoliului de afaceri, intrarea pe zona de furnizare de gaze sau alte utilităţi. În gene-ral, există tendinţa ca furnizorii de energie să vină şi cu alte servicii cu valoare adăuga-tă: audit energetic, măsuri de eficietizare a consumului, servicii la instalaţiile electrice, reparaţii şi altele.

Şi în cazul nostru este evidentă deschi-derea tot mai mare către comunitate, aten-ţia sporită la nevoile celor din jurul nostru.

Electrica dispune de lichidităţi im-portante. Care sunt oportunităţile de investiţii pentru Electrica şi care sunt planurile de investiții pe care le aveţi în vedere?

Trebuie să spunem din nou că noi ne-am angajat, încă de la listare, să investim în primul rând în reţelele de distribuţie pen-tru a îmbunătăţi performanţa operaţională şi asta facem constant în ultimii ani. Şi în

2016 avem un plan de investiţii foarte am-biţios, cu un nivel bugetat de 835 de mili-oane de lei.

La capitolul oportunități, este de noto-rietate faptul că Electrica a analizat și a fost implicată în negocieri pentru câteva achi-ziţii, vezi cazurile Enel sau Fondul Propri-etatea. Inclusiv la nivel regional, analizăm astfel de oportunităţi, în continuare. Să mai avem puţină răbdare.

În opinia dumneavoastră, de ce s-au încheiat negocierile cu Fondul Pro-prietatea fără achiziţia participaţiilor minoritare?

Din punctul nostru de vedere, oferta făcută reflecta condiţiile comerciale ac-ceptabile ambelor părţi. Pe scurt, între aşteptările noastre şi pretenţiile repre-zentanţilor Fondului Proprietatea există încă diferenţe, ceea ce într-un fel este de înţeles. Şi noi, dar şi ei urmărim satisfa-cerea intereselor acţionarilor şi investito-rilor noştri. În ciuda eşecului din aceste negocieri, Electrica şi Fondul Proprieta-tea sunt, în continuare, parteneri în patru dintre filialele Grupului.

Electrica este singurul jucător româ-nesc dintre cei care activează pe seg-mentele de furnizare şi distribuţie de energie. Credeţi că Electrica ar putea deveni pe termen mediu şi lung unul

dintre jucătorii importaţi în plan regi-onal?

Corect, Electrica este singura com-panie românească din acest domeniu şi asta înseamnă un plus de responsabilitate pentru noi. Sperăm ca, în curând, să de-venim şi una dintre puţinele companii ro-mâneşti care trece graniţa. Nu mai este un secret faptul că, dincolo de menţinerea şi extinderea segmentelor de distribuţie şi furnizare din România, ne propunem să profităm de oportunităţile de investiţii şi în regiune, mai ales că avem capacitatea investiţională să facem acest pas. Sunt op-timistă în această privinţă.

Sistemul energetic românesc se bucu-ră de avantajele date de o lungă istorie, de mari reuşite şi de multe generaţii de experţi. Cum vedeţi viitorul siste-mului energetic românesc?

Situaţia actuală a sistemului energetic din România este o moştenire a schimbă-rilor economice profunde de după Revo-luţie. Consumul de energie a scăzut rapid și foarte mult, infrastructura de electricitate dimensionată la nivelul industriei de dinain-te de 1989 a devenit insuficient utilizată, iar infrastructura pentru consumatorii casnici a trebuit redimensionată în ritm alert, în sensul creşterii.

Este absolută nevoie de o continuare a investiţiilor făcute în reţelele de distribuţie a energiei pentru îmbunătăţirea eficienţei şi pentru reducerea pierderilor, deşi în ultimii opt ani nivelul investiţiilor se apropie de 10 miliarde de lei. Totodată, trebuie să ţinem cont şi de nevoia menţinerii unui preţ su-portabil. Şi aici, în ciuda a ceea ce se spune uneori, în ultimii ani în România, creşterea preţurilor la energia electrică pentru con-sumatorii casnici a fost mai mică decât inflaţia şi continuă să fie printre cele mai scăzute din Europa.

Un interviu acordat revistei Forbes România.

INTERVIU

Piaţa de energie trece prin transformări majore, influenţate de cadrul de reglementare local şi european, schimbările climatice, tehnologia inovatoare, nevoile şi asteptările clienţilor sau investitorilor.

3

ZOOM INVrem să ne consolidăm poziţia de lideri pe piaţa de energie electrică

INFOElectrica, cea mai rentabilă companie din energie pentru investitori

INFOModernizarea branșamentelor din zona rurală a județului Sibiu

ZOOM INMobilitatea electrică prinde viteză

NEWSSă curgă energia zâmbetelor de copil

EVENIMENTForumul Regional al energiei FOREN 2016

Colectiv redacțional: Elena Voinea Ioana Andronic Gabriel Avăcăriței – colaborator

Adresa redacţiei: Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 9, Sector 1, București.

Telefon: 021 208 50 65

Responsabilitatea tuturor articolelor publicate aparţine autorilor

Revista se poate consulta în format electronic pe www.electrica.ro în pagina „Relaţii publice și comunicare“

Materialele destinate publicării vor fi trimise pe adresa elena.voinea@electrica.ro

SUMAR

04

22

08 12

17 27

4

Forumul Regional al energiei FOREN 2016

EVENIMENT

5

În perioada 12-16 iunie s-a desfășurat la Costinești Conferința Internațională FOREN 2016 organizată de CNR CME

- Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei. FOREN este cel mai important eveniment din programul de lu-cru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016 şi unul dintre cele mai importante forumuri de dezbatere al indus-triei energetice din România.

O dată la doi ani, FOREN reuneşte co-munitatea specialiștilor energeticieni din sectoarele electricitate, petrol, gaze, căr-bune şi altele. În acest an, evenimentul a cuprins 5 secțiuni de comunicări știintifice, 11 evenimente majore, 25 de mese ro-tunde și expoziția Expo Foren 2016. Peste 1.000 de specialişti din țară și străinătate au participat la lucrări pe temele care do-mină în prezent energetica din România și din Europa, teme stabilite de comun acord de comitetele membre CME din Centrul și sud Estul Europei.

Iuliana Andronache, directorul general al grupului Electrica avut o intervenţie în cadrul ceremoniei de deschidere a Con-ferinţei FOREN 2016, pe 12 iunie. Iuliana Andronache şi-a exprimat încrederea că Forumul va crea valoare şi va spori nivelul de ambiţie în planul dezbaterilor naţionale şi regionale, “astfel încât să fie o platformă onestă pentru schimbul de lecţii bine învă-ţate şi bune practici”.

VIITORUL APARŢINE ENERGIEI ELECTRICE

Punctul de pornire al dezbaterilor din cadrul FOREN 2016 a fost dat de trans-formările prin care trece industria ener-getică la nivel global, transformări care se fac simţite şi în România. „Viitorul aparţine energiei electrice”, a apreciat preşedintele CNR-CME, în deschiderea celei de-a 13-a ediţie a FOREN. În opinia acestuia, soluţii-le pentru provocările actuale vor fi date de o nouă revoluţie tehnologică şi digitală. În intervenţia domniei sale, Elena Nekhaev,

director de programe în cadrul Consiliului Mondial al Energiei, s-a referit la dificultatea de a anticipa evoluţiile esenţiale în dome-niul energetic şi a oferit câteva exemple de eşecuri majore în prognozele unora dintre cei mai reputaţi experţi în energie, la nivel global. Ca urmare, îndemnul lansat de Ele-na Nekhaev a fost: “Păstraţi deschise toate opțiunile energetice. Avem nevoie de fie-care dintre acestea: nuclear, regenerabile, cărbune, gaze naturale, petrol. Toate sunt necesare pentru a satisface cererea tot mai mare a populației la nivel mondial“.

La rândul său, ministrul Energiei Victor

Grigorescu a subliniat că România trebuie să adopte o abordare plină de încredere, care se poate baza pe avantajele şi reuşitele din sistemul energetic naţional. “România are astăzi unul dintre cele mai importante sisteme energetice din regiune. Sistemul energetic românesc este puternic, solid, iar situaţia lui se îmbunătăţeşte. Chiar dacă există zone de tensiune sau zone care sunt supuse unor transformări, tensiunile nu sunt decât un simptom al unui proces de

revigorare, de eficientizare, de îmbunătăţi-re”, a spus ministrul.

MITURI VECHI ŞI NOISesiunea intitulată “Politici europene

de promovare a unei dezvoltări energe-tice sustenabile” l-a avut între vorbitori pe Corneliu Rotaru, director Direcţia proiecte şi autorizare în domeniul eficienţei ener-getice, în cadrul ANRE. Corneliu Rotaru a punctat liniile definitorii ale politicilor pri-vind eficienţa energetică. În opinia sa, în anii din urmă, suntem martori şi actori ai unei treceri de la o politică promoţională,

activă în perioada 1975-2012, la o politică reglementativă, după 2012. În condiţiile în care la simpla prezentare a avantajelor care survin în urma unor măsuri de eficienţă energetică majoritatea consumatorilor au fost mai degrabă reticenţi în a-şi schimba comportamentul, “Uniunea Europeană a decis să impună sancţiuni celor care nu ac-ţionează pentru creşterea eficienţei ener-getice”, a explicat Corneliu Rotaru esenţa celor două tipuri de abordări.

6

În fine, atacând câteva dintre miturile mai vechi sau mai noi, dar puternic insta-late la nivelul opiniei publice, Corneliu Ro-taru s-a referit la priorităţile planurilor de eficienţă energetică la nivel european: clă-dirile (deşi acestea impun cele mai ridicate investiţii specifice, raportate la reducerea consumurilor energetice) şi transporturile (unde este nevoie de pârghii din afara in-dustriei energetice, precum standarde de emisii poluante sau gestiunea traficului, dar şi de o strânsă colaborare transdisciplinară, “care nu funcţionează în România”).

ELECTRICA S-A IMPLICAT ÎN DEZBATERIÎn calitate de co-organizator al eveni-

mentului, Electrica a avut un stand de pre-zentare, dar şi o importantă contribuţie în sesiunile de dezbateri profesionale, prin participarea celor peste 50 de specialişti ai grupului Electrica şi prin cele 20 de lucrări prezentate în secţiunile conferinţei.

La discuţiile pe tema „Trilema energiei”, compania Electrica a fost reprezentată de Ramiro Angelescu, director coordonare vânzări, care a apreciat că „echilibrul celor trei elemente ale trilemei energiei - sigu-ranţa în alimentare, suportabilitatea cos-tului energiei şi protecţia mediului - poate fi asigurat doar printr-un cadru legal şi de reglementare predictibil”.

ROLUL OPERATORILOR DE DISTRIBUŢIEPe 13 iunie, reprezentanţii Electrica SA

au avut o intervenţie în sesiunea de discuţii pe tema „Pieţe de energie. Piaţă vs plani-ficare. Stabilitate şi flexibilitate”. Şeful ser-viciului Strategia de dezvoltare a rețelelor electrice în cadrul Electrica a expus o pre-zentare pe tema rolurilor viitoare ale ope-ratorilor de distribuţie în buna funcţionare a pieţelor en-detail de electricitate.

Elena Stancu, şef Serviciu Coordonare Distribuții și Servicii Electrica, a participat ca vorbitor invitat la masa rotundă având în prim plan „Soluții inteligente pentru furni-zarea de electricitate în oraşele inteligente“.

La rândul său, Bogdan Roşca, Șef Ser-viciu Trading & Risk Electrica a avut o in-tervenţie în cadrul dezbaterilor pe tema „Reglementări privind concurența și co-mercializarea pe piața internă a UE. Impac-tul prețurilor volatile ale energiei“.

O altă lucrare prezentată de către ex-perţii Electrica a abordat provocările la care

trebuie să răspundă operatorii de distribu-ție pentru integrarea surselor de generare distribuite. Autorii au evidențiat faptul că se impune crearea unor metodologii specifi-ce rețelelor electrice cu grad ridicat de pă-trundere a surselor de generare distribuită din România pentru determinarea gradului optim de integrare a generării distribuite.

EVENIMENT

7

ZOOM IN

MIHAI CONTESCUȘef Serviciu SCADA

Sistemul SCADA-DMS Electrica Distri-buție Muntenia Nord, în funcțiune din 2008, este un instrument indis-

pensabil pentru dispeceratele energetice din teritoriu, pentru exploatarea sistemului de distribuție aferent - stații de transforma-re, puncte de alimentare, posturi de trans-formare.

În cazul implementării sistemelor SCA-DA care operează instalații, terminale inteli-gente sau sisteme electroenergetice, func-țiile de bază sunt:l Supravegherea și controlul de la dis-tanță al instalațiilor sau părților de instalație, precum și al rețelelor electroenergetice. În acest scop, se realizează:

- culegerea de informaţii asupra stării sistemului energetic, prin intermediul inter-feţelor de achiziţie corespunzătoare;

- transferul informaţiilor către punctele de comandă şi control;

- comanda de la distanţa a proceselor electroenergetice;

- înregistrarea modificărilor semnificati-ve ale procesului controlat etc.l Alarmarea. Sistemul este capabil să re-cunoască stările de funcţionare necores-punzătoare ale echipamentelor şi reţelelor supravegheate (suprasarcini, niveluri de tensiune în afara limitelor acceptate, acţio-narea sistemelor de protecţie, modificarea nedorită a stării echipamentelor de comu-taţie etc) şi să realizeze avertizarea optică şi acustică a operatorului uman asupra celor întâmplate.

l Analiza post avarie. Sistemul întreţine un istoric al derulării evenimentelor din pro-cesul supravegheat, punând la dispoziţia dispecerului informaţiile complete necesa-re unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt stoca-te într-o bază de date Oracle, localizate în timp şi spaţiu, fiind prezentate dispecerului în ordine cronologică, grupate pe categorii de instalaţii. Cu aceste informaţii se pot rea-liza analize post avarie.l Interfaţa grafică cu utilizatorul (HMI – Human Machine Interface). Aceasta permite o informare de ansamblu a opera-torului asupra topologiei şi stării sistemului condus. Sunt urmărite cu precădere clarita-tea şi conciziunea prezentării informaţiilor despre procesul tehnologic condus (pentru evitarea confuziilor), comoditatea în obţi-nerea informaţiilor dorite, comoditatea şi inconfundabilitatea comenzii către proces.

l Autodiagnosticarea. În vederea optimi-zării funcţionării proceselor tehnologice, sistemele SCADA au implementate şi func-ţii de autodiagnoză care permit o suprave-ghere continuă a propriei funcţionări.

Un obiectiv important în strategia Elec-trica Distribuţie Muntenia Nord este dezvol-tarea Sistemului SCADA – SAD Urban, astfel încât să fie posibilă o exploatare modernă a rețelelor și a obiectivelor energetice, con-form standardelor și cerințelor actuale de reglementare.

În prezent, sistemul SCADA se află în-tr-un proces de extindere prin modernizările de obiective energetice aflate în execuție sau în proiectare. Sunt integrate deja în sistemul SCADA al Electrica Distribuţie Muntenia Nord următoarele instalații energetice:

STATII DE TRANSFORMAREStaţii de transformare de 110/MT kV l integrare totală peste 30 bucăţil integrare parţială peste 40 bucăţi Peste 350 de puncte de alimentare şi pos-turi de transformare

Implementare SAD - rurall 500 de recloserel 800 de separatoare

Extindere pentru sistemul SCADA - DMS al Electrica Distribuție Muntenia Nord

8

ZOOM IN

Vrem să ne consolidăm poziţia de lideri pe piaţa de energie electrică

L iberalizarea pieţei de electricitate pentru consumatorii casnici intensi-fică tot mai mult concurenţa în piaţa

de furnizare. Apar noi tabere - furnizorii im-pliciţi vs cei noi, care se aşază în noi tran-şee - oferte legate, preţuri de dumping şi se deschid noi fronturi - un exemplu este revizuirea legii 123/2012. Mircea Pătrăşco-iu, directorul general al Electrica Furnizare, ne-a vorbit despre modul în care se poziţi-onează compania în acest peisaj dinamic.

Stimate domnule Mircea Pătrăşcoiu, liberalizarea pieţei de energie deschi-de o oportunitate nouă pentru furni-zorii independenţi sau mai mici: gos-podăriile. Consideraţi că această piaţă suscită suficient interes astfel încât furnizorii obişnuiţi cu clienţi mari să-şi îndrepte atenţia spre clienţii cas-nici?

În acest moment, în România avem o piaţă cu peste 8,8 milioane de locuri de consum, conform raportării ANRE la finalul anului 2015, iar aceasta cu siguranţă sus-cită interesul furnizorilor de energie elec-trică, unii nou intraţi pe această piaţă, alţii planificându-şi intrarea, aşa cum reiese şi din declaraţiile recente ale unor furnizori şi operatori.

Considerăm că strategia de a intra pe piaţa consumatorilor casnici ar trebui să ţină cont, în primul rând, de legislaţia în vigoare privind modul de interacţiune cu aceştia. Un exemplu este prevederea pri-vind proximitatea faţă de client, respectiv obligativitatea de a avea puncte de infor-mare locală şi regională, situate la maxi-mum 50 de kilometri de locurile de con-

sum. Apoi, nu în ultimul rând, să ţină cont de capacitatea de a respecta termenele prevăzute în Standardul de performanţă în domeniul furnizării energiei electrice.

Liberalizarea pieţei de furnizare este o oportunitate, dar, pe de altă parte, are şi un potenţial de risc. În unele cazuri, consuma-torii sunt dezinformaţi prin tot felul de ofer-te care, la prima vedere, pot părea foarte avantajoase. Aşadar, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la ofertele pe care le primesc, unele promiţând inclusiv neplata unor taxe, ceea ce reprezintă o încălcare a legislaţiei în vigoare.

Câţi clienţi aveţi în acest moment (casnici şi noncasnici) şi cât repre-zintă ei din totalul consumatorilor de energie din România? Este Electri-ca Furnizare capabilă să-şi păstreze această cotă de piaţă sau poate chiar să şi-o extindă?

Electrica Furnizare S.A. deserveş-te aproximativ 3,6 milioane de clienţi în regim reglementat, din peste 8,8 milioane. Avem o cotă de piaţă de 21,84%, fiind cel mai mare furnizor de energie electrică din România, atât pe piaţa reglementată, cât şi pe piaţa liberă. În piaţa liberă, la fi-nalul anului 2015, Electrica Furni-zare S.A. a crescut până la o cotă de piaţă de 14,72%, faţă de 11,70%, în 2014.

În prezent, ne propunem să ne consolidăm poziţia de lideri pe piaţa de energie electrică, utilizând o reţea ra-ţionalizată de oficii comerciale, punctele de informare locală şi regională, existente

în zona tradiţio-nală, cât şi prin extinderea re-ţelei de punc-te de lucru, în afara zonei proprii de fur-nizare.

Succesul co-mercializării de energie elec-trică către cli-enţi casnici noi

MIRCEA PĂTRĂŞCOIU, directorul general al Electrica Furnizare:

9

depinde de o echipă puternică de vânzări pe teren şi de capacitatea de a finanţa expansiunea unui business cu volume mici, luate individual. Cum va acţiona Electrica Furnizare în următorii ani pe acest palier?

Electrica Furnizare S.A., furnizorul na-ţional nr. 1 de energie electrică, are deja experienţa, echipa de vânzare, logistica necesare şi capacitatea financiară pentru menţinerea şi chiar creşterea constantă a cotei sale de piaţă.

Analizăm permanent evoluţia com-portamentului consumatorilor şi necesi-tăţile acestora, precum şi evoluţia pieţei de retail, astfel că suntem în măsură să ne adaptăm la o piaţă dinamică şi într-un me-diu complex, fiind întotdeauna pregătiţi pentru orice schimbare.

Va oferta Electrica Furnizare şi în ex-teriorul regiunilor deservite de filiale-le Electrica de distribuţie? Cum arată strategia de vânzări şi prin ce canale o veţi implementa?

Am deschis în anul 2014 primul cen-tru de relaţii cu clienţii în capitala Ro-mâniei, fiind primul dintre furnizorii tra-diţionali care am acţionat în acest sens. Acest proiect s-a dovedit a fi unul de succes, prin urmare, analizăm deschide-rea de noi puncte de lucru în afara zonei proprii de furnizare. Luăm în considera-re şi dezvoltarea altor canale de vânzări. Acestea vor susţine facilităţile de „con-tact curent” cu toate categoriile de cli-enţi, atât prin mijloace tradiţionale, cât şi prin tehnologii noi.

Aveţi în plan să obţineţi şi licenţă de furnizare de gaze pentru a oferta pa-chete complete electricitate-gaze na-turale? Consideraţi că veţi construi în viitor pachete de servicii mai comple-xe, care să conţină şi alte servicii (re-paraţii la client, eficienţă energetică, asigurări, telecom etc)?

Printre principalele obiective declarate de Electrica Furnizare pentru anul 2016 se nu-mără şi diversificarea serviciilor şi produselor ofertate clienţilor. În acest sens, Electrica Fur-nizare analizează şi oportunitatea dezvoltării portofoliului de afaceri în domeniul furnizării gazelor naturale, precum şi în servicii cone-xe. În ceea ce priveşte dezvoltarea de alte servicii, vă pot spune că deja avem autoriză-rile necesare efectuării de audit energetic, ur-mând ca în viitorul apropiat să lansăm şi alte servicii, prin care să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor actuali şi viitori.

Atenţia noastră este îndreptată către client, astfel încât dorim să modernizăm, în continuare, spaţiile de relaţii cu clienţii, să oferim servicii de calitate şi uşor accesi-bile, cum ar fi plata online, aplicaţia pentru mobil, factura electronică etc.

Care este politica sau strategia Elec-trica Furnizare cu privire la tendinţe-le privind utilizarea energiei, tendin-ţe care îşi fac apariţia şi în România (preţ la energie în scădere, completa-rea veniturilor din alte servicii, efici-enţă energetică etc)?

Conform comunicatului INS, consu-mul final de energie electrică în trimes-trul I 2016 a fost cu 8,5% mai mare faţă de trimestrul I 2015. Noi ne-am propus creşterea cifrei de afaceri luând în calcul dezvoltarea unor activităţi secundare şi oferirea de pachete de servicii de eficienţă energetică, atât pentru consumatorii non-casnici, cât şi pentru casnici.

Luaţi în considerare achiziţia unui furnizor de gaze sau de electricitate independent pentru a beneficia de un portofoliu deja construit?

Nu excludem nicio posibilitate care ar putea duce la dezvoltarea afacerii în con-diţii optime şi care are legătură cu piaţa de energie, respectiv poate aduce plus-valoare serviciilor oferite de Electrica Furnizare S.A.

Dacă ar fi să identificaţi doi mari fac-tori care afectează - sau poate chiar distorsionează preţul energiei şi struc-tura de achiziţie, care ar fi aceştia?

Din punctul nostru de vedere, consi-derăm că piaţa de energie electrică tre-buie monitorizată cu atenţie. Preţul de tranzacţionare pe PZU [piaţa pentru ziua următoare, n.r.] este mult prea fluctuant, existând o diversitate de factori care pot influenţa evoluţia preţurilor. În ceea ce pri-veşte structura de achiziţie, aceasta derivă din direcţiile de dezvoltare energetică a României, care au generat înlocuirea unor surse tradiţionale cu producţie de energie verde. Echilibrarea coşului de achiziţie, în funcţie de surse, se face cu restricţia dată de obţinerea unui preţ competitiv.

Credeţi că raportările REMIT sunt o asigurare suficient de puternică pen-tru a reintroduce contractele bilate-rale pe termen lung negociate direct?

Raportarea REMIT permite să se urmă-rească tranzacţiile şi intenţiile de tranzacţi-onare, respectiv ofertele care nu se înche-ie cu o tranzacţie. Dacă pe lângă aceste platforme intervin şi tranzacţii bilaterale, se poate face comparaţie cu preţurile de referinţă. Important este ca, în cazul în care vor fi permise contractele bilaterale, să nu se facă discriminare între companii.

Independenţa şi profesionalismul spe-cialiştilor din domeniul de reglementare şi supraveghere a mecanismelor de pia-ţă sunt adevăratele valori care asigură o funcţionare normală a pieţei.

Dorim să modernizăm, în continuare, spaţiile de relaţii cu clienţii, să oferim servicii de calitate şi uşor accesibile, cum ar fi plata online, aplicaţia pentru mobil, factura electronică.

10

MARIAN VÎNĂTORU Electrica SA

ELECTRICA a fost primul promotor al sistemelor inteligente de telecitire, iar primele sisteme implementate

au fost utilizate în stații de transformare, în scopul efectuării de balanțe energetice.

Dezvoltarea tehnologiilor IT&C a con-dus, bineînțeles, la evoluții majore și în acest domeniu. Pornind de la un sistem instalat pe un PC 286, rulând sub DOS, cu un modem telefonic extern atașat, utilizând conexiuni PSTN, care achiziționa în câteva ore curba de sarcină pe o zi din 10-20 de contoare, acum folosim sisteme hiperperformante de tip client-server, rulând pe servere virtu-alizate, cu o putere de calcul inimaginabilă în urmă cu 10 ani, care includ pool-uri de modemuri virtuale și conexiuni IP.

Evoluţia istorică a făcut ca sistemele să fi fost utilizate exclusiv în scopul măsu-rării energiei electrice consumate, pentru fac turarea acesteia. Acesta este rezultatul schimbărilor legislative și tehnice din piața de energie, care au impus colectarea, pre-lucrarea și transmiterea unui volum imens de date de facturare. Aşa că sistemele uti-lizate de operatorii de distribuție sunt, în totalitate, sisteme de BILLING.

ORIENTAREA CĂTRE CLIENTNoutatea adusă de seria de standar-

de ISO 9001:2008 a fost orientarea către client, mai exact către consumatorul final, şi nu către furnizorul de energie electrică, chiar dacă operatorul de distribuție își recu-perează contravaloarea serviciului prestat de la acesta.

Sistemele automate, fie că vorbim de SCADA, AMR, AMI, SAP trebuie deci orien-

tate către satisfacerea cerințelor clientului final, şi nu ale furnizorului sau distribuitoru-lui. E adevărat că, implicit, satisfacerea do-leanțelor clientului final înseamnă și satis-facția furnizorilor de servicii, fie că vorbim despre producerea, distribuția sau furniza-rea de energie electrică.

Este nevoie, totuşi, de un răspuns lim-pede la întrebarea „Care sunt avantajele clientului?“, cel care, până la urmă, supor-tă aceste investiţii. Din punct de vedere al facturării apare un avantaj clar: renunţarea la facturi prezumate şi facturarea fără dubii a energiei electrice consumate. Dar este acesta singurul avantaj? Iar răspunsul este NU!

PARAMETRI DE CALITATESistemele Smart Metering constituie o

componentă de bază a rețelelor inteligen-te (Smart Grids). În acest sens, contoarele inteligente au implementate numeroase facilități care permit urmărirea parametrilor de calitate a serviciului de distribuție prestat către clienți. În cadrul proiectului dezvoltat de ELECTRICA - sistemul de contorizare

inteligentă AMR Electrica - au fost dez-voltate elemente de analiză a reţelelor de distribuţie, orientate către clienții serviciu-lui public de distribuție, având drept suport prelucrarea informațiilor achiziționate din contorii de energie electrică. Dintre dez-voltările implementate amintim:l Urmărirea gradului de încărcare

a transformatorilor de putere, pentru asigurarea utilizării optimale a acestora și a creșterii siguranței în alimentare a con-sumatorilor. Același raport poate fi utilizat drept instrument de analiză a consumu-lui unui client, pentru creșterea eficienței energetice a acestuia (vezi Fig. 1 şi Fig. 2).l Monitorizarea nivelului de tensiune

furnizat, pentru evitarea abaterilor față de standardul de performanță.l Identificarea abaterilor de tensiune

față de valorile standard, astfel încât pot fi luate măsurile necesare pentru evitarea acestor situații.l Contoarele inteligente furnizează

date asupra întreruperilor în furnizarea energiei, precum și analiza statistică a acestora.

Elemente de analiză a reţelelor de distribuţie pentru o mentenanţă proactivă

FIG. 1 – EVOLUȚIE PUTERI TRANZITATE

Pputere maximă activă

Qputere maximă reactivă

Sputere aparentă

ZOOM IN

11

Sistemele de contorizare inteligentă, componentă esențială a rețelelor inteligente, pot oferi date certe asupra comportamentu-lui în timp al rețelelor de distribuție, precum și asupra parametrilor de calitate ai serviciului de distribuție. Se creează premisele trecerii de la mentenanța corectivă (reactivă) către mentenanța corectivă (proactivă), de elimi-nare a neconformităților înainte ca acestea să devină majore, de prevenire a unor viitoare posibile deranjamente sau incidente. Aceasta are efecte benefice în creșterea eficienței uti-lizării resurselor umane și financiare, în dez-voltarea calitativă și cantitativă a serviciului public de distribuție a energiei electrice.

Analiza și utilizarea optimă a datelor furnizate de către sistemele de contorizare inteligentă creează premisele creșterii gra-dului de satisfacție a clienților, simultan cu optimizarea întreținerii, modernizării și dez-voltării rețelelor de distribuție.

No. Substation EquipmentPoint of delivery

Serial no.

Transfor-mer

Power (kVA

Time stamp

P (ma-ximal active

power) (kW)

Q (ma-ximal

reactive power) (kVAr)

S (ap-parent power)(kVA)

Cos ØLoad

degree (%)

Medium Voltage (V)

Nr. Crt.

Stația/ Furnizor

Linia/Con-sumator

Denumire punct

măsurare

Serie contor

Putere transfor-mator (kVA)

Amprenta de timp

P (putere maximă activă) (kW)

Q (Putere maximă reactivă)

(kVAr)

S (Putere aparentă)

(kVA)Cos Ø

Gradul de încărcare

(%)

Valoarea medie a

tensiunii (V)

1 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10003.01.2015

19:0097,5484 14,7301 98,6542 0,9888 98,6542 235,1863

2 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10013.02.2015

20:0091,7483 15,8932 93,1147 0,9853 93,1147 243,2385

3 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10028.03.2015

20:0094,1976 14,8005 95,3532 0,9879 95,3532 239,0737

4 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10011.04.2015

22:00103,3886 19,2979 105,1742 0,9830 105,1742 233,5524

5 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10029.05.2015

23:0086,0713 22,5466 88,9754 0,9674 88,9754 237,1730

6 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10006.06.2015

22:0083,6179 26,1143 87,6009 0,9545 87,6009 236,1140

7 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10018.07.2015

23:0091,6644 31,9620 97,0770 0,9442 97,0770 240,3116

8 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10008.08.2015

22:0093,8952 33,2359 99,6038 0,9427 99,6038 241,5209

9 JugureanuLEA 20 Ruşeţu

PTA 504 Ruşeţu

589592 10019.09.2015

21:00101,9361 31,9320 106,8205 0,9543 106,8205 239,7923

300.000

250.000

200.000

150.000

100.000

50.000

0

1 2 3 4 5 6 7 8 9

FIG. 2 – S (PUTERE APARENTĂ) (kVA)

12

MARIUS PÎRLOIU Electrica SA

În ciuda unui context de piaţă defavo-rabil, cu majoritatea indicilor principali ai burselor europene în teritoriul ne-

gativ faţă de începutul anului, Electrica a înregistrat o performanţă remarcabilă, re-uşind să fie cea mai rentabilă companie din energie pentru investitori şi a doua la nivelul întregii pieţe.

Încă de la listare, Electrica a captat in-teresul investitorilor graţie rezultatelor sale financiare şi a calităţii managementului, evoluând mai mereu mai bine decât bursa

per ansamblu şi mult peste performanţa sectorului energetic de la bursă.

Şi în acest an, lucrurile s-au înscris în aceeaşi tendinţă, chiar mult mai accen-tuat faţă de anul precedent. Astfel, graţie rezultatelor financiare pe 2015 în creştere semnificativă faţă de 2014, peste aşteptă-rile analiştilor, Electrica a dovedit o rezili-enţă deosebită în perioadele turbulente de pe bursă, ceea ce a făcut să fie singura acţiune de pe bursă din top 20 lichiditate care a înregistrat un randament pozitiv al preţului faţă de sfârşitul anului trecut.

Evident că pentru a avea o imagine cât mai fidelă a rentabilităţii acţiunilor trebu-

ie să luăm în calcul şi distribuirea de di-vidende, acordarea de acţiuni gratuite şi returnarea de capital, ceea ce înseamnă că trebuie urmărit randamentul agregat.

Astfel, Electrica (EL) se dovedeşte cea mai rentabilă acţiune din sectorul energe-tic de la BVB, cu un randament agregat de 5,7% pe primele aproape şase luni din acest an (31 decembrie 2015-23 iunie 2016), fiind urmată de Transelectrica (TEL), cu 2,1%, şi de Transgaz (TGN), cu 0,9%, după cum se poate vedea şi în primul tabel.

În fapt, acestea sunt singurele com-panii importante din energie care înre-gistrează un randament agregat pozitiv, restul având un randament agregat nega-tiv, în ciuda unui randament al dividendu-lui de 7%-11%. Dacă în cazul OMV Petrom (SNP) randamentul negativ al preţului nu a putut fi compensat de dividend (s-a decis nedistribuirea de dividende ca urmare a înregistrării unei pierderi pe 2015), în cazul Conpet (COTE), Romgaz (SNG) şi Nuclea-relectrica (SNN) randamentul dividendului

Electrica, cea mai rentabilă companie din energie pentru investitori

INFO

13

nu a putut compensa decât parţial căde-rea preţului.

LOCUL 2 PE TOATĂ BURSAPrivind acum la nivelul celor mai lichide

10 acţiuni de pe BVB pe primul semestru din acest an, care cumulează peste 93% din li-chiditatea întregii pieţe, Electrica reuşeşte să ocupe locul al doilea prin randamentul său de 5,7%, ceea ce reprezintă o performanţă impresionantă.

În cazul Electrica, randamentul agregat este egal cu randamentul preţului acţiunii, întrucât nu a trecut data de înregistrare care conferă dreptul de a beneficia de dividende, astfel că randamentul dividendului e inclus în preţ.

Pentru cazurile în care data de înre-gistrare pentru dividende a expirat, randa-mentul dividendului a fost adăugat peste randamentul preţului acţiunii.

Primul loc este ocupat detaşat de Banca Transilvania (TLV), cu un randa-ment agregat de peste 25%, graţie unui dividend extrem de generos (cu un ran-dament de circa 18%) şi distribuirii de 20% acţiuni gratuite.

Se observă că la nivelul top 10 lichi-ditate, doar Banca Transilvania, Electrica, Transelectrica şi Transgaz înregistrează un randament agregat pozitiv. Cele mai slabe performanţe din acest punct de vedere le înregistrează BRD-GSG (BRD) cu un randament agregat negativ de

17,3%, OMV Petrom cu 14,1% şi Romgaz cu 10,1%, după cum se poate vedea în al doilea tabel.

De asemenea, comparativ cu indicele reprezentativ al pieţei (BET) şi cu indicele sectorului energetic (BET-NG), Electrica a înregistrat o performanţă net superioară. Astfel, faţă de finalul lui 2015, Electrica s-a apreciat cu 5,7%, în timp ce indicele BET s-a depreciat cu 7,3%, iar indicele BET-NG a scăzut cu 7,8%.

Electrica a avut o performanţă superi-oară chiar şi comparativ cu indicele BET-TR, care include companiile din BET şi ţine cont şi de randamentul dividendelor, întrucât indicele BET-TR s-a depreciat în perioada menţionată cu 1,3%.

Companie SimbolPreț

31 dec 2015Preț

23 iunie 2016Dividend

(lei/acțiune)Data înreg.

Randament DVD

Randament preț actiune

Randament agregat

Electrica EL 12.2 12.9 0.86 12-Jul-16 6.7% 5.7% 5.7%

Transelectrica TEL 29.15 27.1 2.65 7-Jun-16 9.8% -7.0% 2.1%

Transgaz TGN 289 264 27.61 22-Jun-16 10.5% -8.7% 0.9%

Conpet COTE 77 71.2 7.299 6-Jul-16 10.3% -7.5% -7.5%

Romgaz SNG 27.2 24.45 2.7 5-Jul-16 11.0% -10.1% -10.1%

OMV Petrom SNP 0.29 0.249 - - - -14.1% -14.1%

Nuclearelectrica SNN 6.42 5.02 0.33 8-Jun-16 6.6% -21.8% -16.7%

Companie SimbolPreț

31 dec 2015Preț

23 iunie 2016Dividend

(lei/acțiune)Data înreg.

Randament DVD

Randament preț actiune

Randament agregat

Poz. în topul lichidității

Banca Transilvania TLV 2.43 2.21 0.3966 31-May-16 17.9% -9.1% 25.5% 1

Electrica EL 12.2 12.9 0.86 12-Jul-16 6.7% 5.7% 5.7% 4

Transelectrica TEL 29.15 27.1 2.65 7-Jun-16 9.8% -7.0% 2.1% 8

Transgaz TGN 289 264 27.61 22-Jun-16 10.5% -8.7% 0.9% 6

Fondul Proprietatea FP 0.81 0.703 0.05 6-Jun-16 7.1% -13.2% -7.0% 3

Banca Com. Carpatica BCC 0.103 0.0934 - - - -9.3% -9.3% 10

SIF Transilvania SIF3 0.2735 0.248 0.0265 6-Oct-16 10.7% -9.3% -9.3% 9

Romgaz SNG 27.2 24.45 2.7 5-Jul-16 11.0% -10.1% -10.1% 2

OMV Petrom SNP 0.29 0.249 - - - -14.1% -14.1% 7

BRD BRD 12.1 9.69 0.32 3-May-16 3.3% -19.9% -17.3% 5

TABEL 1

TABEL 2

14

INFO

DR. ING. DANIEL BĂLAN inginer şef, Electrica Distribuție Transilvania Sud - Sucursala Mureș

Dezvoltarea industrială, creșterea po-pulației din zona urbană şi schimbă-rile climatice sunt factori ce deter-

mină o creștere continuă a consumului de energie electrică, în condițiile în care sursele convenționale de energie sunt limitate și neuniform distribuite. Iată care este motivul pentru promovarea Surselor Regenerabi-le de Energie (Renewable Energy Sour-ces - RES) şi a mecanismelor necesare pentru integrarea lor într-o rețea inteli-gentă, în vederea reducerii dependenței de combustibili fosili precum şi a emisii-lor de gaze cu efect de seră. Ne propu-nem să prezentăm mai jos câteva dintre aspectele tehnice și financiare de care trebuie să ținem seama atunci când ana-lizăm oportunitatea implementării unui sistem energetic hibrid.

Provocarea viitoare este să maxi-mizăm ponderea utilizării energiei so-lare și eoliene în consumul total, prin controlul cererii de energie în rețelele de distribuție, utilizând tehnici de ges-tionare a energiei, dezvoltarea Centra-lelor Electrice Virtuale (Virtual Power Plant - VPP), pentru a analiza efectele diverselor elemente active în scenarii-le de generare și consum.

Sursele regenerabile de energie (între care solar, eolian, biogaz, hidro) pot fi integrate pentru a forma sisteme hibrid, denumite în literatura de speci-alitate drept surse de energie distribui-

tă. Generarea de acest tip este cunoscută sub denumirea de Generare Distribuită (Distributed Generation - DG), în confor-mitate cu figura 1.

DG reprezintă o categorie de uni-tăți de generare la scală mică, ce se vor conecta la rețeaua electrică inteligentă (Smart Grid - SG). Conceptul de SG este relativ nou şi se referă la modernizarea rețelelor electrice, care vor putea fi plani-ficate / dezvoltate, proiectate, construite,

conduse / operate și întreținute pentru a putea atinge obiectivele 20/20/20 ale UE privind politicile în domeniul energi-ei la nivel european: sustenabilitate, se-curitate în alimentare și competitivitate. Avantajele DG se referă la rețea (amâna-rea investițiilor în rețelele de distribuție) și energie (reducerea pierderilor în rețea și a vârfului de sarcină, siguranță îmbunătă-țită în alimentarea cu energie electrică). Pe de altă parte, costurile de conectare,

măsurare și echilibrare sunt câteva din dezavantajele DG.

În raportul din 2010 realizat de Price Waterhouse Coopers - „100% renewable electricity. A 2050 vision and roadmap for Europe and North Africa -2010” -, se preconizează că, până în 2050, Africa de Nord și Euro-pa ar putea să-şi obțină necesarul de electricitate doar din resurse rege-nerabile. O răspândire geografică a energiilor regenerabile ca alternativă la situația actuală va antrena prețuri tot mai mici pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon, iar energia produsă va deveni competitivă din punct de vedere al costurilor și se va putea asigura electricitate la prețuri accesbile pentru întreaga regiune.

În România, cea mai importantă resursă regenerabilă de energie este cea hidro, o treime din energia elec-trică fiind obținută în centrale hidro-electrice. Criteriile de promovare a surselor regenerabile de energie vi-zează ca acestea să fie compatibile cu principiile concurențiale de piață,

Provocări privind integrarea resurselor regenerabile de tip fotovoltaic în viitoarea reţea inteligentă

Figura 1 Generarea Distribuită

15

să fie promovate în mod eficient, să con-tribuie la atingerea țintelor naționale pri-vind ponderea energiei produse din surse regenerabile și, nu în cele din urmă, sunt vizate caracteristicile diferitelor surse re-generabile și tehnologii folosite.

În prezent, se aplică scheme de sprijin a producătorilor de energie electrică din RES, însă în viitoarea Strategie energetică a României pentru orizontul anului 2020, vor trebui cuprinse măsuri eficiente pen-tru promovarea acestor surse, cu accent și pe activitatea de cercetare-dezvoltare. Se așteaptă ca, prin lege, să existe facili-tăți pentru populație în vederea achiziției, montării și utilizării instalațiilor care folo-sesc energii regenerabile (solară, eoliană, geotermală, pompe de căldură).

SISTEMELE VIITORULUIUn rol important în decizia de a inves-

ti într-o instalație care să utilizeze sursa solară îl are alegerea amplasamentului, atât din punct de vedere al eficienței investiției, cât și al accesibilității pentru cei interesați. De asemenea, costurile în ceea ce privește achiziția terenului și cele necesare racordării la rețeaua electrică de distribuție sau transport sunt factori importanți în luarea deciziei.

Provocarea viitorului este utilizarea sistemului energetic hibrid pe bază de RES, din două sau mai multe surse de energie electrică produsă din RES: o instalație optimă de stocare a energiei electrice și cel puțin o sursă de rezervă pe bază de combustibili convenționali. La acestea se adaugă o rețea internă de dis-tribuție a energiei la consumatorii vizați și un sistem de control al energiei produse de fiecare componentă (figura 2). Un ast-fel de sistem ar fi destinat zonelor izolate față de o rețea electrică publică, dar poa-te fi utilizat și în situația în care rețeaua internă de joasă tensiune a sistemului hibrid este conectată printr-un transfor-mator la o rețea electrică de medie tensi-

Figura 2 Schemă de principiu pentru un sistem hibrid cu RES

Figura 3 Schemă de principiu de micro-rețea cu Controler Central

16

une, având un Controler Central (CC) pe bara de joasă tensiune (figura 3) pentru a controla și optimiza funcționarea întregii microrețele.

Viitorul îl reprezintă aceste microrețele inteligente pentru alimentarea consuma-torilor cu energie electrică din surse rege-nerabile de energie, având în componen-ță rețeaua locală de distribuție a energiei electrice la consumatori, sistemul eolian sau cel fotovoltaic de producere a energi-ei electrice, cel de stocare a energiei și un sistem de monitorizare și comandă-con-trol al microrețelei inteligente. La nivel de consumatori, trebuie să se prevadă un sis-tem inteligent de măsurare (Measurement Device - MD), de optimizare a consumului de energie electrică și de control al sar-cinii solicitate din rețeaua locală de dis-tribuție (Programmable Logic Controller - PLC), invertor cu inteligență încorporată (Inverter Control System - ICS), dispozitiv electronic inteligent (Intelligent Electronic Device - IED) (figura 4).

SMART GRIDSistemul de monitorizare și coman-

dă-control la nivel de microrețea și de controlere locale utilizează tehnologia Smart Grid pentru monitorizarea și au-tomatizarea microrețelei și conceptul de agregare tip Centrală Electrică Virtu-ală (VPP), un nou concept de cluster de energie la interfața cu rețeaua electrică exterioară microrețelei (figura 5), în pre-zent în curs de dezvoltare.

La provocările tehnice pentru promo-varea RES și integrarea în viitoarea rețea inteligentă se adaugă și cele financiare, menite să susțină dezvoltarea acestor sis-teme. La nivelul Uniunii Europene există mai multe scheme de promovare, cum ar fi cel de tarife fixe și cel de prime (feed-in tarriffs and premiums), cel de cote obliga-torii (quota obligations), cel de tranzacți-onare a certificatelor verzi, cel de licitație, cel de stimulente fiscale și financiare.

Figura 4 Schemă de principiu pentru sistem fotovoltaic conectat la rețeaua de joasă tensiune

Figura 5 VPP conectat la rețeaua inteligentă

INFO

17

CORINA CHIDU Electrica Distribuție Transilvania Sud - Sucursala Sibiu

F iliala de Distribuție a Energiei Electri-ce Transilvania Sud, prin sucursalele sale, este preocupată în permanență

de îmbunătățirea calității serviciilor oferite utilizatorilor din arealul deservit, respectiv județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

În acest sens, una dintre prioritățile so-cietății este distribuția unei energii de calita-te, conform standardelor impuse de ANRE, pentru toți utilizatorii, indiferent că vorbim de zonă urbană sau rurală. Starea rețele-lor de distribuție este periodic evaluată, se identifică zonele cu probleme și se promo-vează lucrări de îmbunătățire a condițiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a utilizatorilor, precum și în vederea evitării sustragerilor de energie electrică.

Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Sibiu a executat o amplă acțiune de modernizare a branșamentelor în zona rurală a județului, începând cu localități-le Porumbacul de Jos, Vale și Ghijasa de Jos. Lucrările executate, în valoare de 822 de mii de lei, au început în ultimul trimes-tru din 2015 şi au fost încheiate la finalul lunii martie în acest an.

Ținînd cont de numărul mare de sesi-zări primite în ceea ce privește vechimea și uzura branșamentelor, precum și riscurile care apar datorită acestor as-pecte, lucrările au fost apreciate de beneficiari. Aceștia au fost consul-tați în ceea ce privește traseul branșamentelor care urmau să fie ampla-sate pe imobilele propri-etate personală.

Respectând legislația în vigoare, toate lucrările au fost executate astfel încât blo-curile de măsură și protecție să fie ampla-sate la limita de proprietate cu domeniul public, pe fațada imobilelor către stradă (cu acordul proprietarilor) sau pe stâlpul rețelei de joasă tensiune.

Prin promovarea acestei lucrări de modernizare a branșamentelor în locali-tățile menționate, Sucursala Sibiu a avut în vedere îmbunătățirea calității energiei

distribuite utilizatorilor, siguranța acestora, reducerea numărului

de întreruperi și creș-terea gradului de si-guranță în alimentarea cu energie electrică, precum și diminuarea costurilor de mente-nanță și exploatare a instalațiilor.

Modernizarea branșamentelor din zona rurală a județului Sibiu

18

Noua factură de energie electrică de la Electrica Furnizare

ZOOM

SERVICIUL POST VÂNZARE ȘI RELAȚII CU CLIENȚI Electrica Furnizare

De la 1 martie 2016, facturile trans-mise de Electrica Furnizare au un nou format, fiind emise conform

modelului de factură aprobat de ANRE prin Ordinul nr. 88/2015, aplicat tuturor furnizorilor de energie electrică.

Elementele de noutate se referă la informațiile explicite despre intervalul în care se face citirea de regularizare, inter-valul în care se va emite factura urmă-toare, consumul de energie electrică ac-tivă facturat în perioada similară a anului precedent, precum şi detalii privind pe-nalitățile facturate.

În această nouă factură unitară se pot consulta: consumul, prețul energiei, to-talul de plată, modalitatea de a contacta furnizorul pentru comunicarea indexului autocitit și pentru obținerea informațiilor comerciale legate de contractare, fac-turare, încasare etc. De asemenea, pe factură este afișat numărul de telefon la care poate fi apelat operatorul de distri-buție pentru a semnala deranjamente în rețeaua electrică.

Gama diversificată de canale de pla-tă a facturii de energie Electrica Furni-zare este afișată pe verso factură. Într-o formă succintă, dar completă și lizibilă, sunt prezentate atât canalele clasice de plată – în oficiile furnizorului, unitățile bancare partenere, comercianți, ter-minale multiplată și altele, cât și plata online prin intermediul contului perso-nalizat din Oficiul Virtual (www.electri-cafurnizare.ro).

2

7

7

1

19

Tot pe verso factură, clienții au la dis-poziție informații detaliate privind adre-sele, numerele de telefon/fax și interva-lul orar în care se pot adresa furnizorului în vederea soluționării oricărei nemulțu-miri legate de factură sau de alte proble-me referitoare la activitatea furnizorului. Pentru a asigura o informare transparen-tă, sunt afișate termenele reglementate în care furnizorul și operatorul de distri-buție sunt obligați legal să rezolve pro-blema clientului.

În ciuda complexității aparente, noua factură unitară oferă clientului toate informațiile relevante și

necesare pentru compararea cu ușurință a datelor facturate, în cazul în care are încheiate contracte cu mai

mulți furnizori de ultimă instanță sau dorește schimbarea furnizorului.

1

1

2

3

4

5

4

6

5

7

6

3

8

9

Intervalul în care se face citirea de regularizare

Intervalul în care se va emite factura următoare

Consumul de energie electrică activă facturat în perioada similară a anului precedent

Consumul de energie electrică facturată

Prețul energiei și al celorlalte elemente asociate consumului

Totalul de plată

Modalitatea de a contacta furnizorul și operatorul de rețea

Gama diversificată de canale de plată a facturii de energie Electrica Furnizare (verso factură)

Termenele reglementate în care furnizorul și operatorul de distribuție sunt obligați legal să rezolve problema clientului. (verso factură)

20

ZOOM IN

Staţia 110/20 kV Tătărani este modernizată, după 37 de ani de exploatare

21

ING. MIHAELA TABARCEA Electrica Distribuţie Muntenia Nord

În cadrul Electrica Distribuție Muntenia Nord – Sucursala Ploiești este în curs de realizare lucrarea de investiții „Moderni-

zarea stației de transformare 110/20kV Tă-tărani” din comuna Bărcănești.

În urma activităţii de exploatare au rezul-tat mai multe probleme care trebuie să fie eliminate. Iniţial, stația a fost echipată cu o singură unitate de transformare, unitate care în situații de avarii poate prelua consumul zonal de 20kV cu alimentare din alte surse, prin transfer de sarcină limitat ca durată și capacitate. Aceasta se petrece în detrimen-trul consumatorilor racordați la aceste linii. De asemenea, uzura fizică a echipamente-lor şi riscul tehnic static și operativ au impus şi ele intervenţia în vederea modernizării. De aceea, lucrările de modernizare au fost pro-movate prin surse proprii, cu antreprenorul SC Tempos Serv SRL. Execuţia a început la jumătatea anului trecut, iar termenul punerii în funcţiune este 17 iunie 2016.

Stația de transformare 110/20kV Tătă-rani a fost realizată în anul 1979, cu urmă-toarea configurație constructivă:

La nivelul tensiunii de 110kV, o stație exterioară, cu bară simplă, dublu secțio-nată, variantă de racordare intrare-ieșire, cu o unitate de transformare 16MVA, ra-cordat cu pod de bare pe partea de 20kV;

La nivelul tensiunii de 20kV, cu corp de conexiuni limitat la o capacitate de 2x8 celule, în configurație pentru simplu sis-tem de bare cu cuplă, având un grad de ocupare de 8+6 celule. Tratarea neutrului se realizează prin intermediul unei bobine de stingere 589kVA 10-50A racordată la TSI 630/100kVA.

Stația are un consum mixt, cuprinzând consumatori din orașul Ploiești - zona Hipodrom, arealul geografic din zona de sud-est a județului, în care consumul preponderent este cel industrial. Stația de transformare Tătărani constituie sursa

principală sau de rezervă pentru zonele industriale Negoiești, Brazi și altele.

Prin promovarea lucrării de investiții se vor asigura:

Siguranţă Nivelul de siguranță al stați-ei va creşte, nu numai ca schemă electri-că, dar mai ales ca performanță tehnică a echipamentelor;

Dezvoltare Pregătirea stației la nivelul tensiunii de 20kV pentru o capacitate fizi-că suficientă pentru a permite dezvoltarea

și racordarea de noi consumatori;Modernizare Implementarea unui sis-

tem complet SCADA va contribui la mo-dernizarea conducerii operative. Va fi asi-gurată totodată şi modernizarea cu utilități de instalații auxiliare moderne.

Lucrările principale constau în:l amplificarea stației de transformare

la 2x16MVA prin montarea unei celule tra-fo de 110kV;l montarea unui transformator de pu-

tere T2-110/20kV 16MVA;l montarea de racorduri noi la trafo

T1-20kV și T2-20kV; l modernizarea celulelor de 20kV;l amplificarea sistemului tratare neu-

tru prin montarea a două ansambluri TSI 1200kVA 20/0, 4kV și BS 1160kVA 10-100A cu reglaj automat;l modernizarea tuturor dulapurilor de

comandă, control, protecție și măsură, prin montarea unui sistem de monitori-zare a transformatoarelor, sisteme noi de SCADA și telecomunicații și integrarea tu-turor echipamentelor.

Principalele echipamente sunt achizi-ționate de la SC Siemens SRL, SC Automa-tica SA, SC Eximprod Power Systems, SC SCANDO Trading SRL.

22

NEWS

Energie pentru România

Pentru că s-a dat startul Campi-onatului European de Fotbal am fost selecţionaţi şi noi, cea mai energică echipă de suporteri a României. În-sufleţiţi şi cu mari speranţe, ne-am pus toată energia în susţinerea echi-pei naţionale, am câştigat tricouri la tombolă, am scandat şi am fluturat mândri drapelul României. Şi cum nu ne place să păstrăm lucrurile numai pentru noi, am organizat, şi pe Facebook, un concurs cu premii constând în tricouri. Din dragoste și energie pentru România.

Să curgă energia zâmbetelor de copilZiua Copilului a fost, din nou, un bun prilej de a ne aduna şi de

a ne bucura împreună de energia copiilor noştri, asta pentru că şi ei sunt sursa noastră de energie. Ne-au molipsit cu zâmbetele lor şi am redevenit şi noi pentru o clipă, copii.

Încântaţi peste măsură de povestea Cenuşăresei transpusă în pie-să de teatru şi însoţiţi peste tot de Micky şi Minnie sau de magician, s-au pozat în ipostaze haioase, s-au bucurat de dulciuri colorate şi au reuşit să aducă o lume de poveste în ELECTRICA.

ELECTRICA LA PRIMUL TÂRG INTERN CU SCOP CARITABILLa sfârşitul lunii aprilie 2016, s-a simţit din plin energia faptelor bune în ELECTRICA. Ne-am adunat resursele de energie şi nu numai, pentru a le veni în ajutor vârstnicilor de la Căminul de bătrâni al Spita-lului Sf. Luca. Cu bucurie şi entuziasm am organizat primul târg intern de Paşte şi am expus la vânzare diferite produse şi obiecte tradiţionale, iar cu banii strânşi am reuşit să facem o bucurie celor de care, de cele mai multe ori, uităm. Un număr de 144 de seni-ori au primit câte un pachet în încercarea noastră de a le face o surpriză imediat după Sărbătorile Pascale şi zâmbetul de pe feţele lor a meritat din plin.

23

Gospodăriile încep să devină atractive pentru furnizorii de electricitate

Până de curând, piaţa liberă nu putea concura cu segmentul de pia-ţă reglementată, dar odată cu scăderea preţului energiei electrice pe piaţa angro cele două pieţe s-au apropiat foarte mult, constată Lauren-țiu Urluescu, membru în Consiliul Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER). „Putem spune că gospodăriile încep să devină atractive pentru furnizor, fapt care se vede şi prin ofertele din piaţă”, a declarat Laurențiu Urluescu, pentru energynomics.ro. Cea mai mare problemă la nivelul consumatorului casnic rămâne lipsa de informaţii cu privire la conceptul de furnizor independent de distribuitor şi cu po-sibilităţile de schimbare a furnizorului. AFEER a început o campanie de informare prin care încearcă să explice pe înţelesul tuturor care ar fi ris-curile şi avantajele schimbării furnizorului, ce înseamnă această decizie, ce capcane pot exista în contractele de furnizare.

STIMULAREA COGENERĂRII PE BIOMASĂ ȘI BIOGAZ, ÎN ATENȚIA ANRE

Guvernul ar trebui să dezvolte un program naţional care să stimuleze producţia de energie în cogenera-re de înaltă eficienţă din biomasă și biogaz, program care să debuteze în 2020, a declarat Emil Calotă, vi-cepreşedinte ANRE. „În perioada 2011 – 2014, în Ro-mânia au fost instalate capacităţi de 4.500 de MW de energie regenerabilă, majoritatea eoliene şi fotovol-taice, însă la biomasă, biogaz şi microhidrocentrale am rămas în urmă”, a spus Emil Calotă, citat de Ager-pres. „Cogenerarea de înaltă eficienţă pe biomasă şi biogaz reprezintă cea mai bună soluţie locală la nivel de comunităţi mici şi medii”, a mai spus Calotă.

ANRE: Tarifele de distribuţie au scăzut cu peste 30%, din 2007

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) Nicu-lae Havrileţ, a explicat în cadrul Energy Strategy Summit 2016, organizat de energynomics.ro, de ce scăderea preţului electricităţii la nivelul producătorilor nu se reflectă în factura plătită de consumatori. Explicaţiile preşedintelui ANRE arată că tariful de distribuţie a scă-zut considerabil din 2007 până în 2016, mai exact cu 33%, până la 25 de euro pe MWh. În acelaşi timp, în factura finală se simte impactul schemelor suport pentru energie regene-rabilă (10 euro) şi co-generare (4 euro), precum şi costurile cu serviciile de sistem.

ACUE: Subcontractarea managementului rețelelor nu ajută consumatorul final

Reprezentanții Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), vocea com-paniilor distribuitoare de energie electrică și gaz, susțin că gestionarea unei părți din rețelele de distribuție de către subcontrac-tori va conduce la tarife diferite între mediul rural și cel urban și nu va avantaja utilizatorii de energie. „Fără a ne antepronunţa asupra concluziilor unui studiu, nu vedem niciun avantaj pe care să-l aibă consumatorul final. Dimpotrivă. În plus, operatorii concesionari vor trebui să facă o redimensionare a nece-sarului de personal cu atribuţii în activitatea de operare şi mentenanţă, dar şi în furniza-rea de servicii conexe. […] Ne aşteptăm ca ANRE să pună la dispoziţia publicului re-zultatele unei analize pertinente, respectiv concluziile unui studiu care să demonstre-ze avantajele pe care le are consumatorul în cazul subcontractării managementului unei reţele concesionată deja, pe baza unei proceduri competitive, conform legislaţiei în vigoare”, a explicat ACUE.

24

INFO

JOZSA CSABA Electrica Distribuție Transilvania Sud, Sucursala Covasna

În județul Covasna s-au derulat și în acest an lucrări de modernizare a re-țelei electrice de distribuție, menite a

îmbunătăți calitatea serviciilor oferite con-sumatorilor de energie electrică situați în zona urbană, dar și în cea rurală. Astfel, în

primul trimestru am realizat modernizarea liniei electrice aeriene (LEA) 0,4 kV Alun-geni, din comuna Turia. Reţeaua electrică din localitate este racordată la postul de transformare (PTA) 1 20/0,4 kV Alungeni, cu puterea de 100 kVA. Din postul de trans-formare pleacă trei circuite prin care se ali-mentează consumatorii casnici din zonă.

Necesitatea modernizării acestei re-țele a pornit, în primul rând, de la secţi-

unile mici (50 mmp; 35 mmp; 25 mmp; 16 mmp) ale ramificaţiilor reţelei, care mai conţineau conductoare clasice din alumi-niu, neizolate, de la lungimea destul de mare a acestora, precum şi de la faptul că aceste conductoare prezentau multe înnădiri în lungul circuitelor, care determi-nau căderi de tensiune la capetele aces-tora. De altfel, cea mai lungă porţiune de reţea a PTA 1 Alungeni avea o lungime de

Modernizare LEA 0,4 kV Alungeni (Covasna) reduce consumul propriu tehnologic cu 42,5%

25

1,1 kilometri, din care 0,7 kilometri cu con-ductor de 25 mmp şi 16 mmp.

Rețeaua de 0,4 kV din localitatea Alun-geni avea în componență atât stâlpi din beton tip SE4 şi SE10, cât și un stâlp din lemn impregnat, 211 branşamente (191 monofazate, respectiv 20 trifazate), din-tre care 6 branşamente modernizate (3 monofazate, 3 trifazate). Branşamentele electrice clasice existente înainte de mo-dernizare aveau un grad ridicat de uzură a conductoarelor, iar legăturile la reţeaua de distribuţie prezentau, în multe cazuri, deficienţe din punct de vedere al contac-tului între conductorul de reţea si con-ductorul de branşament, ceea ce provoca variații de tensiune în alimentarea consu-matorilor.

Nu în ultimul rând, lucrarea de investi-ție a ținut cont și de creșterea consumului casnic de energie electrică din zonă, în ultimul timp.

Lucrarea de modernizare a reţelei de joasă tensiune din localitatea Alungeni a constat în înlocuirea stâlpului de lemn cu un stâlp de beton armat, înlocuirea con-ductoarelor funie din aluminiu neizolat cu conductoare de aluminiu izolat, de

tip torsadat. Ținând cont de problemele de exploatare pe care le ridică instalaţiile electrice actuale, consumatorii existenţi sunt acum alimentaţi din branșamente electrice monofazate/trifazate, aparate-

le de contorizare a energiei fiind scoase în afara locuinţelor. Pe stâlpi s-au montat Firide de Distribuţie şi Contorizare pe Stâlp (FDCS) prevăzute cu releu de supratensiu-ne diferenţial, racordate din LEA 0,4 kV de distribuţie existentă, prin intermediul unor conductoare electrice tip ACYAbY 4x16 mmp, permițând alimentarea grupată a mai multor consumatori.

În urma executării lucrării, căderile de tensiune vor scădea cu 7,55% datori-tă schimbării secțiunii conductoarelor. În ceea ce priveşte valoarea consumului pro-priu tehnologic (CPT), de la un CPT 7,22%, înainte de modernizare, se estimează atin-gerea unei valori totale a CPT de 4,15%, ceea ce reprezintă o reducere cu 42,5%.

Prin realizarea acestei lucrări, Sucursa-la Covasna a avut în vedere aducerea liniei la parametrii tehnici normali de funcţiona-re, impuși de Standardul de Performanță, asigurarea gradului de siguranţă în funcţi-onare și îmbunătăţirea nivelului de tensiu-ne în localitate. În ultimii 6 ani, Sucursala Covasna a modernizat peste 60% din re-țeaua electrică de distribuție şi a montat contoare telecitite la peste 30% dintre consumatori.

27

SORIN MORARIU

Dezvoltarea unui produs bazat pe o nouă tehnologie are iniţial un cost unitar mare, dar, în prezent, Tesla

Motors reuşeşte să impună o gamă de trei vehicule electrice - Tesla Roadster, Tesla S, Tesla X - cu costuri apropiate de optim şi cu o eficienţă energetică de două ori mai mare decât cea a unui Prius.

Dacă analizăm comparativ şi conţinu-tul emisiilor de dioxid de carbon rezultate pentru parcurgerea unui kilometru la câ-teva tipuri de autoturisme, nu putem să nu constatăm superioritatea evidentă a trans-portului electric, fără a lua în considerare poluarea sonică scăzută.

Tesla Motors Inc. oferă trei tipuri de vehicule electrice care se adresează unui public cosmopolit, bine educat, cu ape-tenţă pentru autoturisme tip sport, dotate cu o propulsie puternică: Tesla Roadster, Tesla S, Tesla X.

TESLA ROADSTERProdusul iniţial al companiei Tesla Mo-

tors Inc., Tesla Roadster este un vehicul electric sport de două locuri, fără com-promisuri, care poate face faţă cu succes unei competiţii pe o nişă de piaţă domina-tă de autoturisme precum Porsche, Ferrari sau Lamborghini.

Autonomia vehiculului este de 400 km pentru o singură încărcare a acumulatoru-lui. Accelerația de la 0 la 100 de kilometri/

oră se face în 3,9 secunde (3,7 pentru vari-anta Roadster Sport), iar viteza maximă este de 201 km/h.

Motorul de inducție, trifazat, funcţio-nează cu curent alternativ, la o tensiune de alimentare de 375 V. Controlul moto-rului este făcut prin intermediul modulului electronic de putere care, pe lângă turație, reglează și regimul termic al motorului. Atunci când temperatura motorului atinge temperaturi foarte înalte, cuplul motorului este limitat. Bateria este de tipul Li-ion ce conține 6831 de celule dispuse în 11 stra-turi, conectate în serie. Încărcarea de la o sursă de energie de 240 V și 70 A durează

aproximativ 3,5 ore, pentru o autonomie a automobilului, cu bateria încărcată com-plet, de 394 de kilometri după ciclul EPA combinat (urban și autostradă).

Modulul electronic de comandă este „creierul” automobilului, care conține electronică de putere și software-ul de control. În acest modul se face conversia din curent continuu (furnizat de baterie) în curent alternativ (consumat de moto-rul electric), se controlează domeniul de funcționare al vehiculului electric (motor – în regim de tracțiune, generator – în re-gim de frânare) și se monitorizează starea de încărcare a bateriei.

ZOOM IN

Mobilitatea electrică prinde viteză

28

TESLA XTesla model X este un vehicul electric

de tip full-size utilitar cross-over, dezvoltat pe platforma lui Tesla model S, cu o caro-serie în patru uşi SUV.

Transmisia este alcătuită dintr-o cutie de viteze cu o singură viteză şi limitare de viteză pentru mersul înapoi, care se face prin inversarea sensului de rotaţie al mo-torului electric. Bateria, sursa de alimenta-re a vehiculului, poate avea capacitatea de 85 de kWh, pentru o autonomie de 430 de kilometri, sau de 60 de kWh, pentru o autonomie de 340 de kilometri.

Modelul X vine echipat standard cu două motoare şi tracţiune integrală. Acce-leraţia de la 0 la 100 de kilometri/oră se realizează în 4,4 secunde, mai rapid decât reuşesc multe autoturisme sport.

Caracteristice pentru Tesla mode-lul X sunt portierele din spate de tip “ari-pă-de-pescăruș“, care fac ieșirea pasage-rilor mai ușoară.

TESLA SCel mai galonat dintre modelele Tesla,

Tesla S tocmai a lansat pe piaţă versiunea de top P85D, echipată cu două motoare de 470 CP, respectiv 221 CP, câte unul pen-

tru fiecare punte. Sedanul Tesla S P85D cu 691 CP şi tracţiune integrală devine astfel unul dintre cele mai puternice autoturisme cu patru uşi, cu un demaraj de la 0 la 100 de kilometri/oră în 3,2 secunde, la fel ca un McLaren de Formula 1. De altfel, acest model a fost conceput spre a fi nu doar cel mai bun vehicul “pur-sange” electric, ci pentru a fi cel mai bun autoturism indife-rent de tipul de propulsie.

Modelul S are, de asemenea, cel mai mare touchscreen de automobile din lume (ecran capacitiv de 17“ pentru co-municare şi control vehicul) și posibilitatea de a adăuga noi caracteristici și capabili-tăți prin upgradare, la fel ca un computer sau telefon mobil. La dotări mai trebuie să adăugăm tehnologie wireless si Bluetoo-th pentru apelare hands-free si comenzi vocale, volan multifunctional cu comenzi tactile şi sistemul de monitorizare a presi-

unii din anvelope.Doar câteva luni mai despart modelul

S de dotarea standard cu un “hardware autopilot”, ceea ce face din Tesla un ve-hicul autonom, care poate urma calea de rulare şi poate adapta viteza cu ajutorul unui dispozitiv “cruise control adaptativ”. Aceste calităţi sunt posibile datorită unui aparat de fotografiat special şi a unui dis-pozitiv radar dotat cu 12 senzori de rază lungă, capabil să citească date pe o rază de 16 metri jur-împrejurul vehiculului.

Am început analiza modelului de busi-ness integrat al Tesla Motors cu producţia de acumulatori (Pilonul I), iar în numerele viitoare vom continua analiza cu ceilalţi doi piloni:

Pilonul III - Comercializarea de vehi-cule electrice

Pilonul IV - Utilităţi de alimentare pen-tru vehicule electrice

AUTOTURISM MARCA SURSA DE ENERGIE EFICACITATEA EMISIA DE CO2

Honda CNG gaz lichid 0,32 km/MJ 45,0 g/km

Honda FCX fuel cell 0,35 km/MJ 41,1 g/km

Toyota Prius benzină - electric 0,56 km/MJ 35,8 g/km

Tesla Roadster electric 1,14 km/MJ 12,6 g/km

ZOOM IN

Electrica S.A.Str. Grigore Alexandrescu Nr. 9,Sector 1, București

www.electrica.ro