Gabriel Gheorghe

download Gabriel Gheorghe

of 80

Transcript of Gabriel Gheorghe

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    1/80

    Fragmente din studiul introductiv alcartii Studii de cultura si civilizatie

    romaneasca de Gabriel Gheorghe1. STUDIU INTRODUCTIVMottouri:

    1Eu cred n viitorul culturii romne mai mult dect n viitorul culturii europene.MirceaEliade, interviu cu Adrian Paunescu, 1!1

    " Nu este adev#rat ceea ce nu e dovedit.Descartes, Regulae ad directionem ingenii

    $ Istoria e un %en &iterar.N. Iorga, Generaliti cu privire la studiile istorice, Ed.Polirom, 1999, p. 204

    ' Aici e c(eia caracteru&ui &i)*ei ro)+nesti i nu)ai ace&a va #trunde -n siritu& ei carese va i ocuat -ndeose*i cu /ic#tori&e ro)+ne.Moses Gaster, iteratura popularromna, Ed. !inerva, 19"#, p. 194

    Date&e unda)enta&e care deinesc si )arc(ea/a re/enta ro)+ni&or in &u)e suntinva&uite in ceata, ana aco&o incat se oate sune ca istoria ro)+ni&or, )ai a&es entrueoca vec(e, n0a inceut sa ie scrisa.

    ste de tot re%reta*i& ca at+2ia di&o)a2i ai acu&t#ti&or de istorie, din care unii deveni2iroesioni3ti erudi2i, au i%norat unda)ente&e istoriei 3i siritua&itatii ro)+ni&or, de3iacestea sunt 3i ce&e ri)ordia&e a&e uroei.

    Nu s0a o*servat c# +n#0n re/ent nici un oor euroean nu03i cunoaste ori%ini&e 3i nu03ioate scrie istoria, dec+t cu r+nturi de u&ti)# ora, ca 3i cu) -n ad+ncu& ti)u&ui acesteou&a2ii euroene n0ar i e4istat 3i au a#rut ca %enera2ii sontanee.

    Cau/e&e acestei situa2ii ot i nu)eroase. 5n ri)u& r+nd atu& c# n istorie legendele $accarier mai mare ca realit%ile6Mommsen7

    Aoi, )oda studii&or, )ai a&es universitare, -n occident a dus &a -nv#&uirea )in2i&or,insuicient or)ate 3i )o*i&ate8 cu unda)ente a&e 3tiin2ei, a&e tineri&or, cu ceea ce 3tiaoccidentu&. Or, rin tradi2ie, -n do%)atica 3co&ar# occidentu& nu s0a reocuat cu interesdec+t de ate&e etrecute -n &i)ite&e %rani2e&or sa&e na2iona&e.

    S#0& ascu&t#) e ce&e*ru& Ferdinand Lot&es invasions 'ar'ares des l(Europe, 19#2)*

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    2/80

    +e legm de luptele sterile ale ran%ei -i ngliei n secolele / -i /. ar pentru istoriaeuropean interesea3 re3istenta la turci a grecilor, sr'ilor, ungurilor, valahilor imoldovenilor&su'l. ns), n $ine, a ru-ilor din secolul al /lea pn n al /lea secol.Gra%ie sacri$icrii &immolation) 5'alcanicilor6 -i slavilor de rsarit a putut s continuecivili3a%ia occidental n Europa de pus. 7i e ceva de care germanii, italienii, $rance3ii,

    nu-i dau seama ndea8uns.

    Istoria 9ran2ei, e care a tre*uit s0o -nv#ta) +n# &a saturare -n ti)u& &iceu&ui, se ocuade cancanuri&e de &a curtea ce&or 1 ;udovici, de r#/)eri2a de &a 1!, dec&arat# revo&u2ie)ondia etc.

    Nu i0a trecut ni)#nui rin )inte ca ro)+nii ar utea i ooru& ri)ordia& a& uroei, caro)+na ar i &i)*a ri)ordia&a a uroei, a3a nu)ita indo0euroean# co)un#.

    S0a -nceut s# se scrie istoria ro)+ni&or rin coierea )odu&ui de scriere a& istoriei a&torooare euroene, ca 3i c+nd via2a str#neotu&ui ar e4&ica0o e cea a str#*unicu&ui. S0a

    us tot ti)u& caru& -naintea *oi&or, ar# ca aceast# inversare s# stin%(ereasca, s# tu&*uree secia&i3ti.

    Pompiliu Eliade61 Noia) &ocuit )u&t )ai tar/iu, -n 1'', -n c+teva co)une din =ud. Do&= 3i n0a) -nta&nit nici oor)# de in&uen2a rance/# &a &ocuitorii acestor co)une. Dac# a&2ii au -nt+&nit s# sun# -nce const# aceasta. ;a '< ani distan2# de data &a care P. Eliaderevendic# o in&uen2#rance/# asura siritu&ui u*&ic -n Ro)+nia, -n aceste co)une erau )u&2i &ocuitori, )aia&es e)ei, care nu #r#sisera niciodat# satu& -n care s0au n#scut. Nu e4ista curent e&ectric,aarate de radio, nu e4istau /iare. ;ocuitorii v+rstnici 3i )u&te e)ei, rintre cei )aturi,c(iar 3i tineri, nu 3tiau carte, nici scris, nici citit.

    Oa)enii tr#iau si)&u, natura&, -ntr0o e4isten2# cic&ic#, &e%at# de anoti)uri 3i tradi2iii)e)oria&e. Cu&tura era de sor%inte &oca, trans)is# din %ur#0n %ur#, &a c&ac#, &a (or#, &a

    3e/#tori, &a dierite s#r*#tori, -n diverse -nta&niri de a)i&ie.Sin%ura =ustiicare a unor o*iceiuri 3i )aniest#ri tradi2iona&e era: a-a am pomenit.

    ???

    Noi n0a) -nt+&nit, )u&t )ai t+r/iu, nici 2#rani, nici ora3eni -n Ro)+nia care s# ar# copiiale $rance3ilor.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    3/80

    5n sc(i)* a) -nta&nit -n Proven2a destui oa)eni care #reau coii a&e ro)+ni&or, 3i c#-n#2i3are 3i ca &i)*#. Cio*anii din ;i)ousin arc# erau cio*anii din Cara2i, -n su)ane)i2oase, sri=ini2i -n *+t#, cu c&o e ca.

    Oricu), a se vedea )ai dearte dove/i&e de necontestat c# stra)o3ii ce&or care se nu)esc

    a/i rance/i au sosit ce& )ai ro*a*i& din Ardea&, din @anat sau O&tenia du# ine&e)i&eniu&ui III -.e.n.

    ;a =u)#tate de seco& du# n#stru3nicia &ui P. Eliade, 5spiritul pu'lic6a& 2#rani&or nu 3tiaunde e Caita&a 2#rii -n care vie2uiau, nu aveau nici un e& de 3tire de dinco&o de satu& -ncare &ocuiau, dar erau in$luen%a%i de $rance3i, de care nici nu au/iser#, nici nu *#nuiau c#e4ist#. Cu)> Poate rin te&ein&uen2#, de care noi n0a) au/it, dar care constituie o*iect a&credin2ei unor &in%vi3ti c(iar 3i a/i.

    Se va sune: #i nu &a t#rani s0au reerit P. Eliade3i Co. Deci 2#ranii nu articiau &aco)unereaspiritului pu'lic n Romnia. Atunci &a cine>

    0;a or#3eni.

    Care 3i c+2i or#3eni>

    Pe ansa)*&u& 2#rii, &a 1 tr#iau -n )ediu& rura& .1''."1< &ocuitori 6

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    4/80

    Iart#0i Doa)ne c# nu 3tiau ce vor sa ac#.

    9ar# cea )ai )ic# veriicare istoric#, uneau 9ran2a -n ree&eac 3i aoi raortauRo)+nia, cu o civi&i/a2ie )u&ti)i&enar#, ori%inar#, e care n0au riceut0o, &a 9ran2a, cu ocivi&i/a2ie )odern#, -n *un# arte de i)ita2ie, ceea ce, de *un# sea)#, era o re=udecat#,

    ar# acoerire -n rea&itate. Sin%ura &or scu/a era ne3tiin2a &or, de3i cu u2in# i)a%ina2ie 3iu2in# &ectur# istoric# 3i rivitoare &a descoeriri&e ar(eo&o%ice din sa2iu& Ro)+nesc, ce&edin 9ran2a 3i din restu& uroei s0ar i utut )uri. O e&e)entar# co)ara2ie -ntre &i)*i&evor*ite e ce&e dou# teritorii, &e0ar i re&evat adev#ru& c# 9ran2a a ost ro)+noon# de0a&un%u& -ntre%ii ei istorii, c# a*ia du# 1$, data Ordonantei de &a Vi&&ers Cotterets a &ui9rancisc I care roscrie le 'as latin, cu) nu)eau ei ro)+na, rance/ii s0au desrins,t+r/iu, -n arte, de &i)*a ro)+n#.

    N0au 3tiut0o, dar ni)eni nu e vinovat entru ne3tiinta a&tcuiva. Ar i avut o scu/# doardaca t#ceau.

    Pacate&e e care ace3ti inte&ectua&i &e i)ut# nea)u&ui Ro)+nesc sunt i&ustrate nu)airin rea&it#2i or#3ene3ti.

    I)a%ini&e catastroice &a care se ae&ea/# entru a rei%ura disari2ia ooru&ui ro)+ndin istorie: romnii se retrag de pe scena lumii nemaiputnd creea &crea) oameni &p.:),popor care nu va mai $i &p.:) etc. &N. Prosenna, Regenerarea neamului romnesc, 19#4),sea)#n# +n# &a identitate cu stri%#te&e de de/nade=de 3i a&ar)# a&e &ui IuliuManiu 6uliu !aniu n $a%a istoriei7 a2# desocietatea desc;is -i statul de 5drept6* %aranoastr n ntunericul epocii medievale &p. 2

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    5/80

    Tot L. #omierscrie 6i*id., . "E'7, 6te4t rance/ tradus7:im'a romn nu era vor'itdect de ctre %rani, sraci -i anal$a'e%i* clasele conducatoare, c;iar acelea care sempunau cu titluri pentru a repre3enta tradi%ia -i a asigura guvernarea poporului,dispre%uiau aceast lim' popular, $oloseau lim'i strine, greaca, $rance3a, germana,rusa.

    Cu a=utoru& a doi oa)eni de cu&tur# str#ini a) a=uns ca cititoru& s# -n2e&ea%# cinerere/enta, -n vederi&e &ui P. Eliade3i a ce&or care %+ndeau ca e&,spiritul pu'lic-nRo)+nia: cei 1E.EEE de ran2u/i2i care se d#deau ro)+ni cu di&o)e de &a Ste$an celMare3i Mircea cel Mare, dar care nu -n2e&e%eau ni)ic din rea&it#2i&e 3i neca/uri&e2#r#ni)ii ro)+ne 3i, ceea ce este )ai %rav, ni)ic din %enia&itatea &i)*ii ro)+ne. O crusta%roas# de sno*is) -i i)in%ea s# o&oseasca idio)uri str#ine.

    Aoi -n ce &i)*# se r#s+ndea re/u)tiva in&uen2# rance/#>

    proape nimeni pn la Eminescu nu ndr3nea s scrie lim'a vor'it, %raneasc.

    im'a noastr scris urma modele streine* $ie calapodul vec;ilor traduceri dinslavone-te, $ie structura lim'ilor din care se tradusese n ultimele dou secole adic neogreaca, italiana -i $rance3a> utorii romni au reusit s scrie 'ine romne-te dea'iade la Eminescu ncoace, adic de mai pu%in de o sut de ani.6M. Eliade,espreEminescu si Aa-deu, Funi)ea, 1!, . GII7

    5n ce &i)*# s0a des#3urat in&uen2a rance/# -n stare s# ne transor)e -n copii ale$rance3ilorB

    Nu e4ist# nici o ca&e de #trundere 3i ca atare, nici un eort de e&u& ce&ui dec&arat de P.Eliade, ca 3i de a&2ii nu )ai u2in suericia&i.

    Franz %oseph Sulzer, un ins osti& ro)+ni&or, a &ansat &a 1!1, cu E de ani -naintede#oesler, t+)a *asn# a$ormrii romnilor la sud de unare3i )i%rarea &or &a nordu&Dun#rii. Totu3i deter)inat de un )ini) de resect a2# de e& -nsu3i scrie 6esc(ic(te desTransa&inisc(en Daciens, vo&. I, . '17:$n Dacia6&i)*a va&a(#7, dei a fost n contactcu at%tea limbi strine" n&a mprumutat nimic de la ele" astfel c" de pild" nu e'ist unsingur cuv%nt unguresc comun ntregii limbi valahe.

    Sau -n a&t# arte 6i*id., . 117: Cre'uie puternic imagina%ie -i mult a'strac%iune ca s-inc;ipuie cineva, contra istoriei, c un popor, care a3i ntrece n numr cu o 8umtate petoate celelalte neamuri de oameni din Cransilvania luate la un loc 6deci -n sec. GVIII,

    du# Sulzer, ro)+nii rere/entau -n Ardea& $r s mprumute mcar un cuvnt de la una mcar, cu eDcep%ie numai de lalavi, din aceste multe na%iuni, de la Go%i, Cai$ali, icto$ali, Auni, Gepi3i, Aeruli,ongo'ar3i, vari, Fulgari, andali, nguri, ?omani, Pecenegi>

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    6/80

    5n toate ca/uri&e de acest e&, -n istorie, se invoc#, suerioritatea cu&tura a nea)u&ui carea asi)i&at a&te ooare, a c#rui &i)*# s0a i)us a2# de a&te &i)*i8 cu care a venit -ncontact.

    Se sune recvent: romanii iau cucerit militar pe greci, dar grecii iau cucerit cultural

    pe romani, re)arc+ndu0se o suerioritate siritua a %reci&or a2# de ro)ani.

    Dou# situa2ii identice cu so&u2ii dierite, c#ci n0a) -nt+&nit nic#ieri +n# ast#/i s# serecunoasc# rea&itatea ca ce&e "E de ooare de care vor*e3te Sulzer, au disprut dinaciadatorit# sueriorit#2ii cu&tura&e 3i de civi&i/a2ie a daci&or, %e2i&or sau ro)+ni&or, caciace-ti trei una sunt.

    S#0& cit#) 3i e Ferdinand &runot6Histoire de &a &an%ue rancaise, to)e I, . $

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    7/80

    idiom nu tinde spre starea organica, toate se indepartea3a de aceasta stare, toate, indiverse grade, sunt nu $orme incipiente ci amprente alterate, nu germeni ci, cuaproDimatie, resturi si urme ale tipului anterior si necunoscut.

    Ace&asi autor, in aceeasi carte, desre ace&asi su*iect, scrie 6. 1!7?gramatica

    comparata ne repeta*Idiomurile de carevorbim 6ce&e rovenite din indo0euroeanaco)una, n. ns.7 nu pot da seama de formele si de compunerea lor. Nici unul dintre elenu se e'plica prin sine insusi" toate se e'plica unele prin altele 6ceea ce0i adevaratentru idio)uri&e occidenta&e, )ai a&es, nu si entru &i)*a ro)ana, n. ns.7.+ici unul nueste o $orma primara mai mult sau mai putin avansata a unui tip catre care ar tinde*toate sunt alterari diverse ale unui $ond comun, a unui lim'a8 anterior disparut prinaceea insasi, ca toti lau luat cu ei.

    4&icatia din ina& nu se sustine: arasind &ea%anu& ri)ar iecare %ru a &uat e *u/e ceo&osea e& din &i)*a co)una, dar ce& utin ace&asi atri)oniu &in%vistic a continuat sae4iste e *u/e&e ce&or care au ra)as.

    Or, este c&ar ca ro)+na are o or%anicitate rorie vi%uroasa, e)*rionara, datorita careiasi0a utut or)a ne)aiinta&nita *o%atie &e4ica&a ou&ara din radacini&e sa&e rorii.

    Pentru co)aratie, iata oinia &ui 'ntoine Millet, ro*a*i& ce& )ai )are &in%vist a&9rantei, si unu& din cei )ai i)ortanti in &an internationa& 6Preata &aictionaruletimologic al lim'ii $rance3ede &loch ,artburg care, de at, nu0i eti)o&o%ic decatcu nu)e&e nota ns., .. . GV7:

    a7? cuvinte&e rance/e nu se %ruea/a de&oc in a)i&ii

    *7 I/o&area este starea nor)a&a a cuvantu&ui rance/c7 Ca re%u&a %enera&a, tre*uie sa ne duce) cu %andu& &a &atina entru a inte&e%e raorturi&edintre cuvinte&e rance/e

    Ce insea)na toate aceste e4ri)ate de %reutatea cuvantu&ui &ui '. Meillet>

    Ca rance/a este o a&catuire tar/ie, un rodus artiicia& a& unor carturari care s0ausu*stituit ooru&ui si au conectionat un =ar%on care a in&ocuit asa0/isa rance/a vec(erin scoa&a, rin )ass0)edia, cu sabia, introducand cu $orta limba regelui6v. Gaston-uaillon, n teDte 8uridiIue du /e siecle en langage daup;inois, in: ;a @urtie&e8, nr.

    11"7Artico&u& roesoru&ui -uaillon de &a Universitatea din reno*&e este &in de itoresc. Sevede ca si in seco&u& GG )u&ti rance/i sunt *i&in%vi, ca inca in 19

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    8/80

    Mai de/o&ant este eisa=u& o&osirii rance/ei in seco&u& GVII GVIII. Cita) din carteaunuia din cei )ai cunoscuti si activi &in%visti rance/i, 'lbert auzat6es patois, Paris,19#", p. 2=)*

    &CeDt $rance3 tradus) n !idi &8umatatea de sud a rantei) aproape nimeni, nici c;iar in

    clasele culte, nu vor'este $rance3a* trecut de !ontmorillon, arata(a )ontaine*5aproape nu se mai vor'este $rance3a6. i*acinea$irma ca la 3es el are 5tot atatnevoie de interpret pe cat un moscovit ar avea la Paris6.

    Grigore, in urma unei remarca'ile anc;ete intreprinse in 19=0 privitor la raspandirea$rance3ei in provincii, a8unsese la urmatoarea conclu3ie* 5cel putin sase milioane de$rance3i &din 2< milioane), mai ales in mediul rural, nu cunosc lim'a nationalaJ unnumar egal este practic incapa'il sa sustina o conversatie curentaJ ca re3ultat $inal,numarul celor ce o vor'esc corect nu depaseste trei milioaneJ si pro'a'il numarul celorcare o scriu corect este inca mai mic. &Raport citit in ?onventie &sedinta din 1: aprilie,anul )).

    Nu)aru& unor aste& de )arturii este destu& de )are. Aceste constatari dovedesc ca anain a& doi&ea an a& Revo&utiei rance/e 61!E7 si inca )u&t )ai tar/iu, in une&e /one, c(iarana &a =u)atatea sec. GIG, Franta n*a $ost $ranco$ona. Si nici asta/i nu este inintre%i)e. Ce& utin *retonii si *ascii vor*esc idio)uri neinte&ese de un rance/.

    Ce& )ai i)ortant istoric a& &i)*ii rance/e Ferdinand &runotscrie in conc&u/ii&e sa&e6Aistorie de la langue $rancaise, vol. , p. , vol. , p. /)

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    9/80

    ;a ce s0a a=uns cu aste& de rocedee de a crea &i)*i artiicia&e e care oa)enii si)&i,idiotii8 6cu) scriu autorii rance/i7, sa nu &e riceaa>

    Inferioritatea limbii noastre6se reera &a &atina c&asica, n. ns. ..7se remarca mai ales,prin $aptul ca foarte multe idei nu au in limba noastra termeni proprii,incat tre'uie sa

    recurgem la meta$ore si peri$ra3e. ?;iar cand e vor'a de idei care au o denumire,saracia noastra fara marginine o'liga de $oarte multe ori sa apelam la acelasi cuvant,pe cand grecii au nu numai 'ogatie de cuvinte ci si dialecte di$erite. 61uintilian, sec. Ie.n.,rta oratorica, trad. Maria etco, d. Minerva, @.P.T., 1!', vo&. III, ca. 1E, .$'7, su*&. ns.

    ra cat se oate de nor)a& ca ace&easi concetii, ace&easi ractici sa duca &a re/u&tatesi)i&are.

    ;atina c&asica a iesit, de astetat, un a)a&%a) de o saracie =enanta. O sune nu nu)ai1uintilian, citat )ai sus, dar si &oethiuss.a.

    ste aici &ocu& sa0& cita) e istoricu& 'le2andru &adeacare in ur)a unor studii docte aa=uns &a ur)atoare&e conc&u/ii:

    17 O &i)*a nu oate deveni o a&ta &i)*a in evo&utia ei.

    "7 Nu e4ista &i)*i noi in ordinea natura&a.

    $7 Din ce sti) din istorie, nu se cunoaste ana acu) nasterea unei &i)*i noi.

    Privitor la romani3area getodacilor nu este demonstrat nimic* lingvistii cred ca

    demonstratia a $ost $acuta de istorici, iar istoricii cred ca e trea'a lingvistilor. 6Dinvo&u)u&nceputuri romnesti, in )anuscris, ri)it rin a)a*i&itatea autoru&ui7

    In *a/a acestor conc&u/ii nu se oate =ustiica nasterea /ise&or &i)*i neo0&atine, cu ostructura %ra)atica&a deose*ita ata de &atina, cu) re)arca eruditu& rance/ Conte&edJauterive.

    In ce riveste rance/a, sa0i ascu&ta) e cei )ai autori/ati secia&isti ai 9rantei. A sevedea in ri)u& randa vie du langagede %ac3ues 4ellard6;e Ro*ert, 1!, . "7unde este citat 4lement Marot61'

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    10/80

    Iata sre i&ustrare cate inte&esuri se e4ri)a in rance/a rin sunetu& evor*it:

    e: e, e(, es, est, et, ai, aie, aies, ait, aient, aieK

    si acesta nu este un ca/ i/o&at, ci )ai de%ra*a ca/u& o*isnuit. Tot asa se inta)&a cu: o,

    o(, (aut, au, au4, eau etc., toate ronuntate o.

    Pentru a i&ustra de ce &in%vistii rance/i au arecieri atat de asre &a adresa rance/ei vo))ai da un e4e)&u: in cate e&uri a) %asit scris in rance/a cuvantu& ro)anescom6tri)iteri&e &aProver'es $rancais anterieurs au /e siecle, edition %oseph Mora5s6i,Paris, 1"7:

    1 (o) 1$. 1"1$ o) "$""

    " (o)e !$!. 1< o)e 1. 1E1

    $ (o))e 1!. 1

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    11/80

    ?7oltairscrie 6Genie des langues art.angues vo&. 1E, . 1 dinictionnairep;ilosop;iIue7:

    e numeste geniu al unei lim'i aptitudinea de a spune in modul cel mai scurt si cel maiarmonios ceea ce alte graiuri eDprima intrun $el mai putin $ericit).

    Noi credea) ca ace&asi te4t se e4ri)a )ai scurt in en%&e/a si rance/a. Dar in u&ti)ii/ece ani, scriind si u*&icand *i&in%v sute de a%ini, a) constatat ca, di)otriva, ro)+nae4ri)a ace&asi continut in te4te )ai scurte si )ai ar)onioase decat en%&e/a si rance/asi, cu atat )ai )u&t, decat %er)ana. Pu*&icand te4te *i&in%ve, ro)+na0en%&e/a, rance/a0ro)+na, e doua co&oane, entru a une in ata ara%rae&e in ce&e doua &i)*i, a) ostcontinuu o*&i%ati sa rari) te4tu& in ro)+na si sa cu&e%e) cu distanta )ai )ica intreranduri ace&asi te4t atat in en%&e/a, cat si in rance/a.

    Din unct de vedere a& econo)iei sti&u&ui si ar)oniei e4ri)arii, dua deinitia &ui7oltaire, se vadeste ca &i)*a ro)+na are %eniu& e4ri)arii, ceea ce nu0i utin &ucru.

    Aceasta constatare este &a inde)ana oricui doreste sa reaca de ori de cate ori aceste4eri)ent.

    Dar %eniu& &i)*ii ro)+ne, stravec(i)ea si unicitatea ei se vadesc din nu)eroase a&teate si situatii.

    Sa )entiona) cateva din aceste )arci de stravec(i)e, cu) &e0a) nu)it, entru ca e&ero*ea/a entru &i)*a ro)+na o e4istenta )u&ti)i&enara. Sunt observatii si constatariale unui nespecialist.

    In stiinta a&ta or)a de ro%res nu e4ista: se &ansea/a si se une in discutie o iote/a,

    secia&istii o ana&i/ea/a, sunt de acord cu ea, ca atare, o a)endea/a sau o resin%, cuar%u)ente, si in ur)a conc&u/ii&or o*tinute, iote/a oate i adotata, ca/ in care devineteorie, )ai )u&t ori )ai utin stiintiica, sau a=un%e in ci)itiru&, suraou&at a&iote/e&or eronate. ste sin%ura )oda&itate de a inainta stiinta.

    Vo) re/enta in continuare cateva marci de stravec;imea&e &i)*ii ro)+ne.

    a. Gradele de rudenie apropiate de$inite prin reduplicare.

    Isocrate 6'$

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    12/80

    c(e)e intre ei cei care &ucrau i)reuna entru atin%erea unui te&: sa0si aca un adaost, sarinda o vietate, sa0si oto&easca oa)ea, in sco de averti/are, de c(e)are etc.

    Ce& )ai ti)uriu %ru de interese co)une i)a%ina*i& a ost a)i&ia, constituita e *a/ade aectiune. Ca roces &o%ic, tre*uiau %asite ae&ative usor de retinut rintr0un rocedeu

    )ne)ote(nic.

    Ter)enu& nu e4ista, dar rocedeu& a ost descoerit si a&icat inca din )i&eniu& III i.e.n.,inainte de inceerea roiri&or neo&itice din Satiu& Caratic, a&te satii &ocuite, in ace& ti),n0au ost use in evidenta ana0n re/ent.

    Ce este un rocedeu )ne)ote(nic>

    O )oda&itate de in&esnire a )e)orarii cunostinte&or e *a/a unor asociatii &o%ice.

    In aceasta rivinta, auritorii &i)*ii ro)+ne au %asit un rocedeu %enia&, &a0nde)ana cu

    )ii de ani in ur)a: reetarea unor si&a*e c&are, usor de ronuntat. Procedeu& se nu)estea/i redu&icare:

    8 Ma9ma : -a9ta ; a9a

    :< -e9te

    = >e9ne ? Ga9ga

    =< &@9b@ A a9da

    B La9laC Le9le

    D >a9na de aici >a9ni+ na9ni

    8 &e9be 6&u7

    88&a9ba 6@a*u7

    Ace&asi rocedeu )ne)ote(nic i& %asi) si entru )ancarea coi&u&ui )ic: pa9pa, dar si

    entru ce&e )ai e&e)entare acte i/io&o%ice: pi9pisi ca9ca.

    Acest siste) este conceut in &i)*a ro)+na si este destinat er)anentei. Ma)a si Tata ause)niicatii nu)ai in ro)+na si constituie radacini a&e acesteia, iar i)reuna cu ce&e&a&tecuvinte or)ate dua ace&asi rocedeu, constituie un ansa)*&u &o%ic, ceea ce &e atestaaartenenta esentia&a &a &i)*a ro)+n#.8

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    13/80

    GE-I4' ) Studiu Introductiv de GabrielGheorghe

    D ORIIN ACTI@USU TARUMDSPR ORIINA SI 9APT; TI;OR

    Iordanes

    9eci uod otui, aciant )e&iora otentes

    STUDIU INTRODUCTIV

    de a*rie& (eor%(e

    e plus grand dKrLglement de l(esprit c(est de croire lesc;oses parce Iu(on veut Iu(elles soient et non parce Iu(on avu Iu(elles sont.ossuet

    e -tia de mult c istoriogra$ia antic a'und n $alsuri -ilegende.

    Mircealiade, Murnal , p.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    14/80

    ro)+na este sau ar utea i &i)*a ri)ordia a uroei, c# %e2ii 6ca s# o&osi) nu)e&edat de %reci7 carato0danu*ieni constituie ooru& )atc# a& uroei din care, rin roirisuccesive, s0au desrins -n erioade distan2ate -n ti) 3i sa2iu, -nce-nd din )i&eniu& III-.e.n., %ruuri de oa)eni care au ou&at uroa 3i Asia anterioar#. De aceea, aste& deinor)a2ii, unda)enta&e entru istoria ro)+ni&or, a euroeni&or, ersani&or 3i indieni&or

    nu se ot a&a dec-t din oere&e unor universit#2i str#ine ce&e*re sau din c#r2i&e unore)inen2i savan2i 3i universitari str#ini, )ai a&es auseni.

    C#r2i&e &a care ne reeri) nu i%urea/# )#car -n *i*&io%raii&e tratate&or 3i &ucr#ri&orreeritoare &a istoria ro)+ni&or a#rute -n u&ti)u& veac, aste& c# este de resuus c# e&e nuau ost cunoscute de autorii acestora.

    O situa2ie identic# se -nt-&ne3te reeritor &a istoria &i)*ii ro)+ne.

    Din aceast# constatare re/u&t# ce& u2in o docu)entare deicitar# a autori&or care au scrisdesre istoria ro)+ni&or 3i a &i)*ii ro)+ne.

    1." Du# ce ne0a) co)&etat inor)a2ia -n acest do)eniu de e o arie )u&t )ai e4tins#dec-t cea o&osit# -n )od o*i3nuit, a) suus0o criteriului de [email protected] inor)a2ii&e urni/ate de surse indeendente ne0a er)is s# conc(ide) c# e4ist# oro*a*i&itate )are ca aceste inor)a2ii s# rere/inte adev#ru&, deci c# dove/i&e 3iar%u)ente&e o*2inute ot i date u*&icit#2ii.

    vident, dac# cineva, cu inor)a2ie )ai *o%at# dec-t aceea &a care a) a=uns noi, vadovedi c# ne0a) -n3e&at -n c#ut#ri&e noastre, vo) i %ata s# ace) nostra culpa, un-ndu0ne cenu3#0n ca.

    1.$ 5n de)ersuri&e noastre nu a) o&osit dec-t docu)enta2ii occidenta&e de ri)# )+n#,ar%u)ente de &o%ic# ce nou# ni s0au #rut de necontestat 3i so&u2ii date de natur#, c#rorao)u&, rodus a& naturii, nu utea dec-t s# &i se con$orme3e.

    Ru%#) e *inevoitoru& cititor s# ai*# r#*dare 3i s# critice sau s# desiin2e/e air)a2ii&e 3iar%u)ente&e con2inute -n acest studiu introductiv du# ce &0a arcurs -n -ntre%i)e, eortentru care -i )u&2u)i).

    1.' 9o&osind &uridisci&inaritatea, date de necontestat oerite de 3tiin2e a#rute osteriorate&or 3i scrieri&or ana&i/ate 6ar(eo&o%ia, *io&o%ia, i/io&o%ia, %eo&o%ia, &in%vistica,)etode&e 3tiin2iice de datare etc.7 ser#) c# se va a=un%e s# se un# unct unor #reri,

    conce2ii 3i interret#ri su*iective, &isite de acoerire 3tiin2iic#, datorite )ai a&esu2in#t#2ii cunoa3terii 3i a*sen2ei )i=&oace&or 3tiin2iice de investi%are 3i datare dinerioade&e resective.

    1. Printre erori&e &a care ne reeri) se a 3i vestita con$u3ieatri*uit# &ui Iordanesdec#tre istorio%raia )edieva, re&uat# necritic, ie din interes, ie din co)oditate sau rinconta%iune de c#tre istorio%raia )odern# 3i re&un%it# -n# -n conte)oraneitate.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    15/80

    P-n# -n re/ent, &a noi, -n aar# de =uristu& &udai*eleanu, nu ne este cunoscut ca unistoric s# i ana&i/at /isa conu/ie 3i s# sun# dac# ea re/ist# c(iar 3i &a o ana&i/# critic#e&e)entar#.

    Aceast# tendin2# sre otrivire a &ucruri&or entru a deveni convena*i&e 3i acoeritoare

    entru idei reconceute a&e istorio%rai&or )edieva&i, )ai a&es rance/i 3igermani, care-n dorin2a de a03i a&a o identitate, e care e&u& -n care s0a scris istoria ro)+ni&or nu &e0aer)is s# o descoere, nici a/i, -n )od rea&, au inventat un oor a& goilor, #r# ori%inecunoscut# care, cu) se va vedea, nu a e4istat indeendent de gei3i nici nu utea s#e4iste.

    Aceast# tendin2# a istorio%raiei ausene )edieva&e a ost o*servat# 3i )e2ionat# 3i de a&2icercet#tori.

    storicii $rance3i -i germani consider c de la 4arol cel Marepornesc principalelede3voltri ale istoriei europene.

    Potrivit acestei versiuni, istoria Europei de la nceputul secolului al /lea pn lami8locul secolului al /lea este istoria ascensiunii -i decderii imperiului carolingian -ia ascensiunii urma-ilor lor, germanii. e poate ndoi cineva de acest lucruB

    Cre'uie totu-i s ne ndoim deoarece acest punct de vedere tradi%ional pune n centrulsu statul $rancilorJ restul Europei> rmne n a$ara aten%iei -i este plasat la margineaevenimentelor, considerat peri$eric n raport cu ceea ce se ntmpl n teritoriile lui4arol cel Mare-i ale urma-ilor si. storicii na%ionali-ti din secolul al //lea, nspecial cei france#i i germani, n cutarea originii na!ionale, au $ormulat agendaistoriogra$ic pentru secolul al //lea, respectiv aceast -coal de scriere a istoriei care

    porne-te de la $ilia%ia 4arol cel Mare*0tto I*enric al III*leaHFi3uinduse eDcesiv pecronicile mnstire-ti, istoricii na%ionali-ti par s uite celelalte $or%e distructive careac%ionau n Europa acelei epoci>

    ?artea de $a% demonstrea3 c centrul tradi%ional al evenimentelor este gre-it plasat*dac tre'uie s eDiste un singur centru, n acest centru nu tre'uie s se a$le carolingienii-i urma-ii lor> 6, . 1017, su*&. ns. ..

    Ori%ini&e uroei 3i sara*anda nu)e&or istorice

    ".1(;istoire est muette sur les origines de l(Europe. Hn peut $aire remonter les premiers

    Kta'lissements des AellLnes en Grece au plus 2000 ans av.n.L.J les taliotsn(apparaissent Iue 'eaucuop plus tard et nous pouvons peine soupQonner ces datesreculKes l(eDistence des autres indoeuropKens, ?eltes, Germains, Faltoslaves>6

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    16/80

    )ute atunci, -n re/ent vor'esc nu)ai c# e&e vor*esc e &i)*a &or, iar noi nu o-n2e&e%e). De aceea, )u2enia ersist# entru c# rea&itatea 3i noi nu vor*i) &i)*iinte&i%i*i&e -ntre e&e.

    De aici s0au n#scut conu/ii nenu)#rate. Nu03i cunosc rovenien2a, -nceuturi&e a&e)ano0

    deutsc(o0%er)ano0ne)et/o0tedesco0teutonii, nici rance/o0ce&to0%a&ii, nici ita&ienii, nicio&onii, nici (un%aro0)a%(iarii, nici *u&%arii etc., entru c# nu03i cunosc istoria.

    Hmul devine el nsu-i cnd -i cunoa-te istoria61", .1'"7, de unde re/u&t# c# cine nu03icunoa3te istoria nu a=un%e &a e4isten2#, ci r#)+ne -n indistinc2iune, -n non e4isten2#. Deaceea, a tre/it ui)ire, resectiv, 3i nu)eroase discu2ii, dec&ara2ia istoricu&ui inuGiurescu, #cut# &a TV: a sosit timpul s renun%m la istorie.

    .G. dovede3te c# n0a -n2e&es si(o&o%ia in3i&or 3i a na2iuni&or 3i, )ai a&es, c# nu s0a-nde&etnicit cu &ectura c&asici&or cu&turii.

    Poate, si)2indu03i caren2e&e, o)u& occidenta&, tr#ind activ, -n concretis)u& cotidian,ne)u&2u)it de condi2ia sa -ncearc# s# 3i0o )odiice c(iar 3i -n i&u/ie. De aici tenta2iaa&siic#rii rea&it#2ii.

    5n a3a0/isu& orient, o)u& re&i%ios, tr#ind )istic, -n a*stract, nu are ce a&siica,a*strac2iuni&e necon2in-nd tenta2ia sc(i)*#rii &or.

    Doctrina @isericii Cato&ice eraED Hriente luD,;u)ina vine de &a r#s#rit, ceea ce savan2iiau sta*i&it c# se etrece 3i -n &anuri&e 3tiin2e&or:

    Pour la langue, il arriva ce Iui se produit presIue rKguliLrement en pareil casJ ce $ut

    celle de plus civilisKs Iui eDerQa sur l(autre son ascendant. Et les plus civilisKs Ktaientincontesta'lement les HrientauD>611.1, . $

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    17/80

    c# aste& de a&suri se roduc, c(iar cu o recven2# -n%ri=or#toare, consecin2e&e acestoraiind a&siicarea istoriei 3i a istoriei &i)*ii.

    Mircea Eliade61$.", . 'J actul premergeprincipiului>

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    18/80

    e poate constata ast3i> o preocupare demonic de 5a $ace6. Primatul $aptului, iat ceconduce ast3i via%a individului>

    @n logica o'i-nuit se dau premisele -i se caut apoi conclu3ia. @n logica sentimentelor6#ibot7,se d mai nti conclu3ia -i se caut premisele care i se potrivesc. ?onclu3ia

    este dorit, cutat -i se impune prin premise arti$iciale sau particulare.

    ceast logic mor'id guvernea3 activitatea Hccidentului* unui act care este dorit i secaut premise 8usti$icatoare. ar acest act este or'. 61, .17

    Oar*e or i aste& de acte, dar e *a/a &or, -n Aus, s0au scris istoria, &in%vistica 3i a&te-tiin%eu)aniste, care do)in# %+ndirea euroean#. Aste& c#, du# aceste 3tiin2e a) a=unss# ne )i3c#) asi)totic &a rea&itate. Vo) a=un%e oare s# o cunoa3te) vreodat#>

    Or, toc)ai rea&itatea ne sca# 3i ni se oer# doar un su*stitut a& ei.

    (;istoire n(est pas l(art de disserter propos des $aits* elle est une science dont l(o'8etest de trouver et de 'ien voir les $aits61

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    19/80

    N0o ace, ci di)otriv# a&terea/# %rav rea&itatea entru a a=un%e &a o resuus#autoromani3are a %a&i&or nesus2inut# de nici un ar%u)ent serios.

    Pentru a03i atin%e scou& -i re/int# e str#)o3ii &ui %a&i &isi2i de de)nitate, accet+nd cuvoio3ie condi2ia de suu3i ai ro)ani&or. Scrie c(iar c# nu s0au revo&tat niciodat# contra

    st#+nirii ro)ane.

    Autoru& air)# 61

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    20/80

    5ntr0un concentrat saien2ia& u*&icat -n resa noastr#, /iaristu& 3i o&ito&o%u& a)erican,alter Lippmann61 1!'7 scria: unde toat lumea este de acord nseamn canimeni nu gnde-te prea mult.

    Ce& )ai )are istoric a& rance/ei Ferdinand &runot611, .G, GI7 scrie:

    Notre as a t ro)anis. Mais uand et co))ent> Nu& ne saurait ron0dre aveccertitude, car cJest & de &J(istoire &a &us d&icate, ue vin%t et cent te4tes ne suiraientas &ucider, attendu uJen arei&&e )atire on nJest ue trs rare)ent autoris %nra&iser, et &Jtat dJune r%ion, )W)e attest, ne si%niierait rien our une autre r%ion,ni )W)e our un vi&&a%e cot.

    Or, &es te4tes )anuent, si *ien ue tout est eu rs inconnu de ce ro*&)e essentie&.Nous ne savons ni ue&s taient au =uste &es (a*itants ro)aniser, ni ue&s ont t &esa%ents ro)anisateurs.

    5n te4tu& de )ai sus, romani3areaaare ca un dat de &aomnul. Nu ave) nici o dovad#de rea&i/are a atu&ui, dar -& accet#) ca atare.

    "." 5n ce rive3te istoria ou&a2ii&or euroene, se citea/# /eci de nu)e, desre care nuave) nici cea )ai va%# inor)a2ie care s# er)it# identiicarea acestora. ste ur sisi)&u o ;or a numelor. Ni)eni n0ar utea sune nici )#car dac# aceste nu)e s-nttranscrise corect, cu at-t )ai u2in ce sens au din unct de vedere etnic.

    Nu)ai &a Iordanes, -ntr0un 2inut undepmntul este inospitalier pentru oameni -i vitregpentru animalele sl'atice, lupii -i pierd vederea din cau3a $rigului 6X17,se gsescmulte -i $elurite neamuri 6X17 rintre care nu)ai -n X"10"' se citea/# vreo $" de

    YooareY:screre$enii, sue;ansii, t;eustii, vagot;ii, 'ergio%ii, ;allinii, liot;i3ii,a;elmilii, $inai%ii, $ervirii, gautigo%ii, miDii, evagrii, otingii, raumarcii, aeragnarcii, $innii,scand3ii, vinovilo%ii, sueti3ii, granii, augand3ii, euniDii, taetelii, rugii, aroc;ii, ranii etc.

    Ce e& de ooare or i acestea, desre care -n aar# de un nu)e, 3i ace&a neveriica*i&, nuse 3tie ni)ic, iar ni)eni, du# e&, nu &e )ai )en2ionea/# niciodat#.

    Nici Iordanes, nici autoru& ini2ia&, 4assiodor, n0au ost -n Scandinavia 6insu&aScand/a87 s# i v#/ut ei -n3i3i aceste )u&te ooare8, 3i nici n0au avut, du# c-te 3ti)ast#/i, ni3te docu)ente anterioare din care s# i scos date desre aceste nu)eroaseooare8.

    Istoria se scria -n ace&e ti)uri din au/ite 3i din i)a%ina2ie.

    O crust# %roas# de resuuneri 3i i)a%ina2ie constituia )ateria 3tiin2ei istorice a seco&e&oranterioare.

    Pe *a/a i)a%isticii cassiodoriene 3i iordaniene, care au #cut din 2inutu& inosita&ier a&Scandinaviei, -)otriva naturii, o a*ric# de ooare, o$$icina gentium, unii savan2i

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    21/80

    auseni, Pen6a61

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    22/80

    Iar nu)erosu& contin%ent de nu)e de ooare )en2ionat de 4assiodor ) Iordanes nurere/int# dec-t o or)# de )ito&o%ie tardiv#.

    Scandinavia 6Scand/a cu) scriu autorii )edieva&i7 era necunoscut#, #rea un dat a*u&os.

    5n antic(itate, 3i )ai t+r/iu, Hmne ignotum pro magni$ico, tot ce e necunoscut are%randios, )ai a&es c# ni)eni nu utea veriica adev#ru& unor aste& de ove3ti.

    Ni)eni n0a )ai o)enit vreodata de )u&te&e nea)uri citate 6ca nu)e7 de 4assiodorIordanes. Rea&it#2i&e de)o%raice s-nt neiert#toare: ou&a2ii&e u2in nu)eroase disar.A3a s0a -nt+)&at cu n#v#&itorii )on%o&oi/i 6(uni, avari, ecene%i, cu)ani, *u&%ari etc.7care au dis#rut #r# ur)# ca etnii -n /ona -n care au a=uns -n uroa. ;a une&e dinacestea au r#)as nu)e&e, dar a&icate a&tor rea&it#2i etnice 3i ceea ce e )ai i)ortant, audis#rut ca &i)*#. Aste& c# -n# -n re/ent nu cunoa3te) nici o &i)*# a nu)e&or deooare citate de Iordanes sau a oste&or ou&a2ii )i%ratoare care au a=uns -n uroa.@un#oar#, din %raiu& ou&a2iei *u&%are sosite din Asia -n uroa 3i sta*i&it#&a

    sudu& Dun#rii, ou&a2ie dis#rut# -ntre 1E1' 1E1, se arat# c# nu au r#)as dec-t !0cuvinte 6"$, .'7

    Atunci c+nd %etu& -heodoric cel Mare -i cere &ui 4assiodor+ de)nitar &a curtea sa, s#scrie o istorie a geilor, acesta -ncee cu un 2inut a*u&os, necunoscut, un -nceut care nuutea i veriicat -n ace& ti), dar utea s# ar# verosi)i&, entru c#, se 3tie, oa)enii nuau nevoie de adev#r, ci de verosi)i&, un su*stitut a& adev#ru&ui.

    ste du# #rerea noastr#, )otivu& entru care %e2i&or8 &i se une -nceutu& -n insu&a8Scand/a.

    ;0a) citat cu a&t# oca/ie e Montaignecare sune c# n nimic nu cred oamenii cu attatrie ca n ceea ce cunosc mai pu%in.

    De aceea se 3i crede -n e4isten2a unor %o2i, indeendent de %e2i nu se 3tie de unde vin, nuse cunosc date istorice entru -nceuturi&e &or , nu e4ist# nici o dovad# entru &e%endaacestor -nceuturi 3i, ca atare, ni)ic nu oate i conruntat cu vreo dat# istoric# 3iveriicat -n ce rive3te con2inutu& de adev#r 3i eroare.

    De aici de vede c# &ordu& 'cton 6v. )ai sus X".17 avea dretate: aroae toate societ#2i&einvoc# entru -nceuturi (risoave a&se.

    5nceuturi&e %o2i&or scandinavi s-nt co)&et a&se 3i ser#) c# vo) dovedi aceasta -n )odconvin%#tor.

    S0ar utea ca cineva s# -ntre*e de ce a) scris getuliar nugotul-heodoric. Pentru c# a3are/u&t# din )ateria care ne0a r#)as.

    -heodorica construit )ai )u&te ca3uri de cu&t, rintre care 3i ce&e*ra Saint 'pollinare>uovodin Ravenna, unde se %#sea a&atu& i)eria& a& &ui -heodoric.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    23/80

    Iordanes scrie c# &a satu& -)#ratu&ui Jenon6X"7 -heodoric-ia scos ;ainele saleparticulare -i m'rcmintea neamului su -i a m'rcat ;ainele deKmp@rat i domn algoilor i romanilor.

    Ro)a usese ras dup o'iceiul lcustelor, dac mai rmsese ceva din ea dup prima

    incursiune6cea a &ui 'laric, -n '1E7 =e$uind talia nu numai de averile particulare, dar -ide cele pu'lice, $r ca mpratul onorius se poat mpotrivi n vreun $el, iar pe soraacestuia,Placidia, a &uat0o din ora3 ca roa*# 6X17

    Ne surrinde c# n0a ost o*servat# si)i&itudinea de situa2ii: -n 1E" -raian ia ca roa*# esora &ui ecebal Yi -n 1E< =euie3te Dacia de *o%#2ii i)ense. Trei sute de ani )ai t+r/iu'tavul$=euie3te *o%#2ii&e Ro)ei 3i Ita&iei 3i o ia ca roa*# e sora &ui onoriu.

    9atu& c# 'tavul$ se c#s#tore3te &e%iti) cu Placidia constituie -ntr0adev#r o not#deose*it#.

    5nsu3i adrian, succesoru& &ui -raian, venind -n Dacia du# 11!, data )or2ii &ui -raian,e4c&a)#: ?e gre-eal a $cut -raian, distrugnd acia, cci acia constituia, prinnatura a-e3rii, pav3a imperiului roman6M. ourcenar7

    Revenind &a antW pollinare +uovo din Ravenna, -n i)ensu& )o/aic a& acesteia aar ceitrei magi, dar nu -n costu)a2ia orienta, tradi2iona, ci m'rca%i ca tara'ostes daci,avnd pe cap pileus, cu-ma getic speci$ic. 5n ur)a ce&or trei magi, #r# &e%#tur# cuace3tia, aars$intele mucenice care oart# m'rcminte %rneasc romneasc* cm-ial'e cu poale lungi, catrin%e decorate cu motive variate, marame al'e de 'orangic cu$ran8uri ctregle3ne &24).

    O a*atere de o ase)enea anver%ur# de &a canoane&e tradi2iona&e a&e @isericii nu se uteaconcee dec-t din ordinu& &ui -heodoric, 3i nu se oate e4&ica dec-t rin aceea c#-)#ratu&, a=uns st#+nu& Ro)ei, a voit 3i a avut uterea s# i)un# ce&e*rarea str#)o3i&ors#i gei.

    N#de=dea &ui ecebal 6v.)ai dearte, X $. scrisoarea &ui Plinius Secundus7 se -)&inise:I)eriu& usese dYr-)at rin &ovituri&e oa)eni&or de &a Dun#re,Roma ns-invingtoarea tuturor popoarelor a tre'uit s slu8easc supus a)u&a L ce& ce serve3te,ro*, sc&av -i s primeasc 8ugul trium$ului getic6s-ntu& Isidor de Sevilla, c#tre

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    24/80

    Un cic&u se -nc(eiaseK Hot#r-rea distru%erii Ro)ei, &uat# de ecebal -n 1Er $i pcat ca o asemenea descoperire s rmn ngropat ntro revist cu circula%ielimitat ? 6scrisoare din )artie 1$7

    5n ce rive3te via2a de ti u)an, ni)ic, niciodat# n0a utut veni de e )asivu& de %(ea2#care a ost Peninsu&a Scandinav# -n# &a s-r3itu& Pa&eo&iticu&ui 6)i&eniu& G -.e.n.7. Masaca&otei de %(ea2# era at-t de )are -nc-t sudu& eninsu&ei, arat# %eo&o%ii, era i)ersionat,su* nive&u& actua& a& M#rii @a&tice.

    De aceea nici nu se %#sesc ur)e de via2# de ti )a)ier aici -n# t+r/iu, c#tre )i&eniu& III-.e.n., c+nd aare aici civili3a%ia resturilor de 'uctrie, U8XUUenmXddingnu)it# deistorio%raia suede/#.

    A*sen2a tota a s#rii -n aceast# /on# a #cut Peninsu&a Scandinav# tota& deendent# de/one&e din sud, de unde ace3ti nordici ri)eau sarea.

    Cercet#ri #r# rero3 a&e unor Universit#2i ausene ce&e*re 3i a unor universitari nu )aiu2in ce&e*ri au statuat c# -n ce rive3te a)i&ia ri)ordia de ooare, cea /is# indo0euroean#, nu e4ist# dec-t un sa2iu ori%inar, anu)e ce& caratic, c# Scandinavia este unu&

    din sa2ii&e unde ou&a2ii&e indo0euroene au a=uns t+r/iu, -n nici un ca/ sa2iu deor)are 3i de ornire.

    A se vedea -n acest sens Ane4a " , un scurt e4tras dintr0o cercetare a) C;e ?am'ridgeAistorT o$ ndia, vo&u)e a c-te cca. EE a%ini, rea&i/at# de c#tre Universitatea dinCa)*rid%e 6Marea @ritanie7. Aceast# cercetare a ost -ntoc)it# -n anii re)er%#toriri)u&ui r#/*oi )ondia&, dar din cau/a -nceerii acestuia, -n 11', ti#rirea s0a #cut -n1"", du# ter)inarea r#/*oiu&ui.

    Cercetarea a &uat ca *a/# vec(ea &iteratur# vedic, ce&e )ai vec(i )onu)ente &iterare a&eu)anit#2ii 3i, cu) se oate vedea din re/u)atu& re/entat, a=un%e &a conc&u/ia c# a/a

    ri)ar# a ?ulturii edice s0a des#3urat -n Cara2i, ce& )ai ro*a*i&, ini2ia&, -n Ardea&unde se %#se3te, du# Universitatea din Ca)*rid%e,ncient ndia 6India Vec(e7.

    Nu se vede ce s0ar utea oune conc&u/ii&or acestei cercet#ri. a *eneicia/# de )ai )u&tecercet#ri osterioare care o conir)Y.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    25/80

    Una din ce&e )ai ro*ante este cercetarea -ntoc)it# su* ausicii&e Universit#2iiCa&iorniei din ;os An%e&&es 6UC;A7 de c#tre MariOa Gimbutas, roesoar# dear(eo&o%ie &a aceast# universitate 6i%. 17.

    Criteriu& avut -n vedere -n aceast# cercetare este conc&udent 3i %r#itor, #r# osi*i&itate de

    re&ic#: resturi&e din neo&itic descoerite de ar(eo&o%i.

    Oriunde tr#ie3te, o)u& &as# ur)e a&e re/en2ei sa&e. Unde s-nt descoerite, aceste ur)es-nt #strate cu %ri=# -n )u/ee 3i -n a&te sa2ii secia& a)ena=ate.

    Din (arta re/entat#, reeritor &a Neo&itic 6)i&eniu& V -.e.n.7 reiese oarte c&ar c# -n ace&)o)ent nu)ai Sa2iu& Caratic 3i une&e /one ericaratice re/int# ur)e de &ocuire dec#tre o). Restu& uroei, inc&usiv 3i )ai a&es Peninsu&a Scandinav#, este o i)ens# at#a&*#.

    ED ni;ilo ni;il $it 6din ni)ic nu se na3te ni)ic7, deci nici din Peninsu&a Scandinav# nu a

    utut veni ni)ic, dec-t -n vi/iune )ito&o%ic#.Pentru a&te surse ertinente -n conte4t, a se vedea Studiu& introductiv din vo&u)u& nostrutudii de cultur -i civili3a%ie romneasc, @ucure3ti, 9unda2ia +ndirea, "EE1, .$E0$'7

    Conu/ie sau suericia&itate>

    o2ii -ntre rea&itatea 3i ic2iune istoric#.

    $.1 4ist# istorici, at-t -n ausu& uroei c-t si &a noi care cred 3i air)# c# Iordanes,getrin na3tere, du# cu) arat# e& -nsu3i, i0ar i conundat e a3a0/i3ii %o2i cu %e2ii, c# a3a0

    /i3ii %o2i ar i o rea&itate istoric# 3i &e0au 3i sta*i&it o ori%ine a3a0/is %er)anic#.$." A) &ecturat de ce& u2in atru ori, cu creionu&8 -n )+n# 3i cu notestoria Ge%ilorscris# de Iordanes &a 1 e.n., dar 3i nu)eroase a&te surse istorice, 3i n0a) %#sitte)eiuri&e air)a2ii&or de )ai sus.

    $.$ Iordanes nu utea conunda e ni)eni 3i ni)ic, c#ci oera &ui este un re/u)at a&ce&or 1" c#r2i a&e senatoru&ui 3i istoricu&ui ro)an Flavius Magnus 'urelianus4assiodorus 6c. '0!7, n#scut, deci du# c#derea Ro)ei su* 0doacru. A=uns &a)aturitate de)nitar &a curtea &ui -heodoric cel Mare, oarte ro*a*i& &a cererea acestuia,4assiodor scrie o istorie a geilor, intitu&at#e origine actusIue Getarum 6v. &a

    Mommsen, Iordanes X17 ast#/i de ne%#sit.Deci dac# ar utea i vor*a de o conu/ie, aceasta nu ar utea aar2ine dec-t &ui-heodoric cel Mare 6K7 sau &ui 4assiodor, -n nici un ca/ &ui Iordanes care ace unsi)&u re/u)at a& unei oere )u&t )ai a)&e.

    $.' Oricu) este o -ndr#/nea ne)aio)enit# s# corecte/i 6e ce *a/#>7 un te4t scris cu1' seco&e -n ur)# a3a cu) au #cut )u&2i /i3i istorici occidenta&i 3i, du# ei, Popa

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    26/80

    Lisseanu care traducegetarum cugo%ilor 3.a. 5n 3tiin2# asta se nu)e3te a&s. ;a PopaLisseanu, aste& de a&suri a*und# 6v. nota asura edi2iei7

    Din neericire, n istorie, legendele $ac carier mai mare ca $aptele reale6Mommsen7.

    Acest a&s co)is, ie din ne3tiin2# sau co)oditate, ie inten2ionat, nu interesea/#, sere&un%e3te rin 3coa 3i massmedia, 3i a=un%e s# se u)&e ca un *a&on, e ost derea&itate istoric#.

    $..Pentru a )uri &ucruri&e tre*uie s# orni) cu -nceutu&: ro*a*i& -n anu& 1E e.n.,4aius Plinius 4ecilius Secundus, cunoscut 3i su* nu)e&e de Pliniu cel -Kn@r, u*&ic# aVIII0a carte de scrisori, -n care i%urea/# 3i scrisoarea ', c#tre 4aninius:

    4. Plinius c#tre iu*itu& s#u 4aninius 6Un oe) desre r#/*oaie&e cu dacii7

    oarte 'ine $aci c te pregte-ti s scrii despre r@zboiul cu dacii. ?ci unde mai gse-ti

    un su'iect att de actual, att de 'ogat, att de vast, n s$r-it att de plin de poe3ie -i, cutoate c $aptele snt adevrate, att de $a'ulosB ei vor'i despre sc;im'area al'iei unor$luvii, despre ta'ere coco%ate pe mun%i prpstio-i,despre un rege care+ izgonit dindomnie+ alungat chiar din via@+ nu*i pierde deloc n@deOdea-i pe deasupra, despresr'torirea a dou trium$uri, unul pentru prima oar asupra unui popor pn atuncinen$rnt, cellalat Y pentru ultima oar. H singur, dar eDtrem di$icultate, -i anume ceste o teri'il cute3an% s te msori cu aceste $apte n poe3ie, c;iar pentru talentul tu,care poate atinge totu-i su'limul -i poate s se ridice pn la nl%imea celor mai mre%eopere. H di$icultate mai este -i aceea c numele proprii 'ar'are -i sl'atice, n primulrnd c;iar acela al regelui, nu snt potrivite cu versurile grece-ti 6Traducere: LianaManolache, -n vo&u)u& Hpere complete, d. Univers, 1!!7 6su*&. ns.7.

    Noi nu a) %#sit -nc#, -n cu&tura ro)+n#, citat# 3i co)entat# acest# scrisoare, de3icon2inutu& ei ni se are deose*it de i)ortant entru re&a2ii&e de du# -raian dintreSa2iu& Caratic 3i ce& Ita&ic.

    Ce re/u&t# din aceast# scrisoare>

    Du# ce interven2ia ar)atei c(ine/e -n e4tre)itatea de est a I)eriu&ui Ro)an n0aunc2ionat 6v. 4arlo -ro"a7 3i ecebal a rea&i/at c# nu va )ai utea re/ista )u&t &a cea)ai )are concentrare de or2e a I)eriu&ui Ro)an din -ntrea%a sa istorie 3i0a adunatConsi&iu& de stat8 co)us din casta sacerdota&0re%a asara'ilor, din care roveneau

    re%ii 3i sacerdo2ii %e2i&or, 3i &e0a cerut s# =ure c# nu vor sa r#%a/ I)eriu&ui Ro)an -n#nu0& vor distru%e, -n# nu vor rade Ro)a de e a2a #)+ntu&ui.

    5n nici un e& nu se oate -n2e&e%e a&te& ra/a &ui Plinius Secundus: un rege care izgonitdin domnie+ alungat chiar din via@ nu*i pierde deloc n@deOdea.

    Cine03i )ai or)u&ea/# seran2e entru &u)ea de aici du# )oarte>

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    27/80

    Daciae2ia rere/enta -n antic(itate o&u& civi&i/a2iei 3i siritua&it#2ii, Ro)a L #adi2omnia malorum 6r#d#cina tuturor re&e&or7.

    Se oate scrie un vo&u) considera*i& cu orori&e roduse -n uroa de I)eriu& Ro)an.

    ;a Avaricu) 6-n " -.e.n.7, 4ezar a%resor a& ou&a2ii&or din a&ia, du# un asediu )ai&un% cucere3te ora3u&, 3i -& suune unui )#ce&: to2i cei 'E EEE de &ocuitori, inc&usiv$emeile 3i copiii s-nt trecu2i rin ascu2i3u& sa*iei.

    Acest -nse)n de 'ar'arie nec plus ultra ace 3i e& arte, ca 3i a&te nu)eroase acte deace&a3i e&, din ceea ce unii oa)eni de cu&tur#, &a noi -nce-nd, se are, cu 0vidensusianu, au dec&arat 3i reetat o*sesiv )ai aoi,prestigiul Romei.

    $.< C# &ucruri&e stau a3a, iar nu a&te&, reiese din succesiunea 3i -nver3unarea cu care %e2ii&i*eri au atacat succesiv I)eriu& Ro)an.

    Mai )u&t, -nnuarele dacoge%ilor -ntoc)ite de 4arlo -ro"a, u*&icate de c#tre>eigebaur 6v.Ane4a17 %#si) scris: 5n 1$', 'lmal, iu& &ui 4aptus,i pregte-te pe getodacii si s se r3'une mpotriva romanilor, de unde re/u&t# trans)iterea cuv-ntu&ui deordine a& &ui ecebal, ceea ce se conir)# rin succesiunea atacuri&or %eto0daci&or contrai)eriu&ui ro)an, conor) date&or re2inute de istorie.

    Din #cate n0a) %#sit nici un studiu, nici o &ist# a succesiunii &ovituri&or date de %e2ii)eriu&ui ro)an, du# 1E>7.

    +ndirea &ui P(rvan aare, ce& u2in, ca inconsecvent#: dac# dacii au lovit necontenitprovinciapentru ce -i cum sa a8uns ca romanii so lase n minile unor a-a3i-i go%iB

    Oricu), 4arlo -ro"a 6v. Ane4a 17 este )ai &o%ic c+nd scrie:ce-tia continu mereu

    r3'oaieledaco*geilorpentru a le smulge romanilor din nou %ara lor 'ogat n aur,Cransilvania, -i $ertilele !oldova -i ala;ia>

    @n s$r-it,daco*geii sau goii au zdruncinat Ougul roman Kn acia -raian@ 3iErmanaric cel Mare, din neamul 'malilor,posed din nou vec;ile $rontiere pn launre> 6care ser#) se va recunoa3te 3i de c#tre cei )ai ari%i sus2in#tori ai te/eiactice %o2ii%e2i, c# vec(i&e rontiere nu erau a&e unor %o2i, ine4isten2i &a )o)entu&istoric resectiv, ci a&e geilor, nota ns7.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    28/80

    Dar 4arlo -ro"areci/ea/#:

    8B= 'mal domnete peste daco*gei i este Kntemeietorul 'malilor, deci dinastiaA)a&i&or este daco0%et#, ceea ce scrie cu toat# c&aritatea 3i Iordanes -n -nc(eierea oereisa&e 6X $17.

    $.! %an -r"n6o5s6i, )are istoric o&one/ reocuat -n rincia& de antic(itate 3i deistoria %reco0ro)an#, dar 3i *un cunosc#tor a& istoriei ro)+ni&or, scrie 6v. Ma%a/inIstoric8, nr. 11E, . 1ero 6'

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    29/80

    7 5n :8; 4aracallaoart# r#/*oi cu %o2ii 6Ane4a 17.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    30/80

    A) sicuit )ai sus o arte din atacuri&e date de daco0%e2i sau %o2i -)otriva I)eriu&uiRo)an, din ce&e )en2ionate de cronicari.

    Dar c-te vor i r#)as ne)en2ionate 3i c-te se vor i ierdut odat# cu cronici&e -n carea#reau, entru c#, datorit# vicisitudini&or vre)uri&or, istoria e care o cunoa3te) este

    una ra%)entar#.

    Cu) a) sus, -n acest do)eniu cercetarea este deicitar#. Nu e4ist# o &ucrare cu aceast#te)#, nici -n istorio%raia occidentat#, nici &a noi. Unii vor*esc de anu)ite atacuri daco0%etice sau %otice, a&2ii de a&te&e, e eoci.

    Totu3i ni se are c# recven2a acestor atacuri 3i ina&itatea &or, c# Ita&ia a avut -)#ra2i saure%i %o2i 6%e2i7 contri*uie &a sri=inirea iote/ei c# este vor*a de o ac2iune diri=at#,concertat#, ur)#toare r#/*oaie&or dintre -raian 3i ecebal, cu) a) ar#tat.

    S# ser#) c# studii u&terioare vor aduce )ai )u&t# &u)in# -n acest co&2 -ntunecat de

    istorie, -n care daco0%e2ii s-nt considera2i ondatori ai sanio&i&or 6", . 1!7, aiooare&or nordice 6v. Gesta +ormanorum, ?ronica ducilor de +ormandia, 4arolusLundius etc.7 ai teutoni&or 6v. Leibniz, ?ollectanea EtTmologica7 3i, rin sa4oni 3iri/ieni, ai o&ande/i&or a& c#ror nu)e na2iona& este 3i a/i aci 6utc;7 3i ai An%&i&or.

    5n ti) ce -raian, n#scut &a Ita&ica 6Sania7 a*ia dac# este )en2ionat -n cronici&esanio&e, ", . 1!.

    9atu& c# -n 9ran2a actua aare oPaTs de aD &aUs), ai c#rei &ocuitori se nu)escaci&ace), ca s# o&osi) transcrierea rance/#, c# e (arta ;ondrei aare un ?ampusacorum 3i )u&te a&te&e e care nu &e cunoa3te) dovedesc c# -n ad+nci)ea ti)u&ui

    istoria uroei are destu&e /one ne)urite sau direct o*scure.9atu& c# &in%vistica occidenta nu a -nre%istrat )#car vor*e&e ou&are a&e &i)*i&orvor*ite e teritorii&e sa&e -n%reunea/# )u&t un studiu de sinte/# credi*i& care s# tind# c#trea&area rea&it#2ii.

    e2i$. o2i

    Asura identit#2ii din tit&u& acestui su*caito& nu oate e4ista nici cea )ai )ic# u)*r# de-ndoia. Ar%u)ente&e, cu) se va vedea, s-nt at-t de nu)eroase 3i ere)torii c# nu)aicei care au trecut e deasura su*iectu&ui nu &e0au o*servat .

    Nu0i inc&ude) -ntre ace3tia e cei care, rin natura &or, s-nt destina2i s# reroduc# idei&ea&tora,s cread $r s cercete3e, c(iar dac# ar i a*surd ceea ce &i se roune s# cread#.

    vident se e4c&ud cu totu& cei care, -nce-nd cu istorio%raia )edieva, occidenta, )aia&es rance/# 3i %er)an# 6a se vedea -n ca.1 sentin2a istoricu&ui a)erican F. onaldLogan7au avut tendin2a de a&siicare a istoriei -n c#utarea unei identit#2i rorii.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    31/80

    Pentru a crea conu/ie, ace3ti istorici au ad#u%at un h&a %ot, ceea ce constituie ie un a&s,ie o eroare.

    ;a aceea3i conc&u/ie a=un%e 3i cercet#toarea a)erican# %.'. Lea6e:in t;e time o$ !ing'l$red > t;e mention o$ t;e Got;s, N;ose name is correctlT given 'T 'l$red as Gotan

    &Nit;out t;e erroneous tho$ t;e classical $orms &22, p. 10") ? -n ti)u& re%e&ui 'l$red? )en2ionarea %o2i&or, a& c#ror nu)e este corect dat de 'l$red ca Gotan 6#r# eronatu&th din or)e&e c&asice7.

    C;e old approac; to FeoNul$ as an ;istorical document Nas 'orn o$ Germanicnationalism, o$ t;e ardent desire to $ind in t;is oldest Ceutonic epic recollections o$ true;eroic deeds per$ormed 'T a real Germanic tri'e6"", . !7 cea )ai vec(e considerare a&ui @eoQu& ca un docu)ent istoric a ost %eneratY de na2iona&is)u& %er)an, din dorin2aar/#toare de a %#si -n a)intirea ce&ui )ai vec(i oe) eic teutonic a unor ate eroiceadev#rate aar2in-nd unui tri* %er)anic rea&, su*&inieri&e noastre.

    Tre*uie s# sune) c# autoarea a=un%e &a conc&u/ia c# geaii+e care istorio%raia%er)an# dorea s# 3i0i aroie, ca un tri* %er)anic rea&, s-nt de at geiiQ

    $..1 ;a %ea2i s0a ad#u%at o voca, dar rin aceasta nu s0a n#scut o a&t# na2iune.

    De &aget &agot s0a sc(i)at o voca, dar rin aceast# sc(i)*are nu s0a n#scut o nou#etnie, oera2ie cu des#v-r3ire i)osi*i c(iar entru unprestigitator mundi.

    De &a rumn &a romn, de &a$rance3 &a$ran%u3 s0a sc(i)*at o voca, dar s0a sc(i)*at 3iconsoana vecin#,sr'Zser' etc. se sc(i)*# voca&e, c(iar 3i consoane, dar rin aceast#oera2ie de rutin# nu se nasc a&te na2ii.

    $.." Nic#ieri, nici &a 4assiodor*Iordanes nu se indic# nici o dat# &a care ar i a#rutace3ti a3a0/is %o2i. 9iind vor*a de un ar*ore %enea&o%ic a*u&os nu se uteau )arca )#carna3teri&e rota%oni3ti&or se&ecta2i 3i *#t#&ii&e date, rin ani ca&endaristici.

    Cu %o2ii s0a dorit s# se ac# o e4ce2ie cu) a) ar#tat 3i cu) au re)arcat 3i a&2ii 6F.onald Logan, %.'. Lea6e etc.7, dar scou& acestei e4ce2ii8 introduse de istorio%raia)edieva, -n rincia& %er)an#, dar 3i rance/#, avea sco o&itic, nu rere/enta orea&itate.

    O /*atere inuti -n ersectiv# istoric# c#ci ori cu) ar i -ntors0o istorio%raii rance/i,

    %er)ani 3i a&2ii -n vu& Mediu, adev#ru& nu se utea s# nu ias# &a ivea.To2i, dar a*so&ut to2i istoricii din sec. GIG recunosc 3i scriu c# &atinii, ce&2ii, %er)anii etc.vin din a3a0/isu& orient a& uroei. Printre ace3tia se %#se3te 3i vestitu& istoric %er)anMommsen:

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    32/80

    Rsri%i din aceea-i tulpin din care sau nscut -i popoareleelene+ italice i germanice+celii au imigrat $@r@ Kndoial@+ ca i acestea+ dinspre partea oriental@ a Europei6storia Roman, vo&. I, . 17, su*&. ns.

    Dac# %o2ii8 ar avea o e4isten2# de sine st#t#toare 3i ar i %er)anici8, de3i -n acest sens

    nu este ni)ic dovedit 3i, -n aar# de dec&ara2ii, nu se %#se3te nic#ieri -n u&ti)ii aroae"EEE de ani nici cea )ai insi%niiant# ro*#, ei n0ar utea i dec-t tot %eto0daci, &aori%ini&e uroei a&t# ou&a2ie nee4ist-nd.

    S# vede) ce sun cei )ai erudi2i savan2i -n acest sens, 3i )ai a&es ce arat# ate&e, entruc# rostul teoreti3rilor de tot $elul nu este acela de a nltura $aptele, ci de a ncerca seDplice mai corect, mai aproape de realitate $aptele.

    ;a 1!1!, -n ?ollectanea EtTmologica a i&ustru&ui Gott$ried ,ilhelm Leibniz, 61

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    33/80

    autorii acestei &ucr#ri7 : indopersanii, grecii, tracii, al'ane3ii, italio%ii, cel%ii, germanii 3islavii.

    Dac# 2ine) sea)a de condi2ii&e %eo&o%ice a&e uroei ca 3i de condi2ia i/io&o%ic# ao)u&ui nu se oate evita constatarea c# du# retra%erea %(e2ari&or din nordu& actua&ei

    er)anii 3i din actua&a Po&onie ou&a2ia a e4andat 6a roit7 din sud, din Sa2iu&Caratic, care n0a ost aectat de %&acia2iuni, era suraou&at 3i )ai a&es, asi%ura)ini)u& de condi2ii de via2#.

    $.1E Deoarece, reet#), scou& istorio%raiei )edieva&e %er)ane 3i rance/e era ace&a dea03i %#si o identitate, rin sc(i)*area unei voca&e s0a descoerit aari2ia unui nou oor,go%ii c#rora &i s0a dat o artenen2# a3a0/is %er)anic#.

    A) )ai sus0o, %er)an -nsea)n#$rate 'un, din aceia-i prin%i, dar -n antic(itate nua#ruse aceast# %ruare va%#, artiicia de a3a0/ise a)i&ii de ooare:germanice,romanice, slave.

    Nu se 3tie -n# ast#/i ce criterii deter)in# ca&iicarea de romanic, germanic, slav. Un-nceut de criteriu ar i &i)*a. Dar -n antic(itate 3i evu& )ediu nu e4istau dieren2e )aride lim'. Vor*itoru& de &atin# vu&%ar# se utea -n2e&e%e cu vor*itoru& de teutonic saut;eodisc 6", 1, assi)7. i au &ecat to2i dintr0o vatr# -n care au vor*it o &i)*#co)un#. De acea s0a 3i nu)it indo0euroeana comun@. Dieren2ieri&e s0au rodus cutrecerea ti)u&ui 3i, )ai a&es, dua aari2ia oa)eni&or 3co&i2i, a c#rturari&or, a &in%vi3ti&or,a %ra)atici&or.

    Din sec. IG, &i)*a t;eodisca nu are s# ai*# a&t# se)niica2ie dec-t cea de limb@ vulgar@6", 17 su*&.ns.

    ;i)*a %er)an# actua este o oer# de ca*inet, t+r/ie, i)us# de sus -n =os a*ia c#tres-r3itu& seco&u&ui GVIII 3i )ai a&es in sec. GIG.

    e grammarien le plus rKputK du /e siLcle, 'delung, pensait comme Gattsched, Iuele ;aut allemand Ktait arrivK vers 1= &1="2), lWenseignement scolaire de la grammaire >&29, p 1::)

    7ers le milieu du 7IIIe sicle lT'llemagne possde pour la premire $ois une languecommune ? 6", 1

    Deci, ad)i2-nd &i)*a dret criteriu, a3a0/i3ii %o2i nu ot i ata3a2i unui siste) neconstituit,ine4istent &a )o)entu& aari2iei 3i desYYurYrii %o2i&or, entru c#, nee4ist+nd o &i)*#

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    34/80

    %er)an# -nainte de seco&u& GVIII, e *a/a acestui criteriu nu utea iin2a o a)i&ie de&i)*i %er)anice.

    C(iar dac# Luther, traduc-nd, -n sec GVI, *i*&ia -n teutonic#, reia )asiv cuvinte din&atin# 3i, dou# seco&e )ai t+r/iu, 'delung i)a%inea/# o &i)*# %er)an# e *a/a

    dia&ecte&or %er)ane de sus 6(aut0a&&e)and7, aceste rea&it#2i nu e4istau -n seco&e&e II VIca s# oat# )otiva o a3a0/is# aartenen2# %er)anic#.

    5n ter)eni rea&i, nu se vede cu) calitatea de $rate 'un ar putea de$ini o etnie.

    ste de)n de su*&iniat cu) %+ndesc 3i ce constat# c(iar cei )ai avi/a2i doctori -n&in%vistic#, vor*itori ai dia&ecte&or constituite -n uroa, )ai a&es du# vu& Mediu.

    Il nT" a pas de langue commune sans enseignement scolaire 6", . 1

    ]i aceast# constatare, air)at# a#sat, )arc(ea/# dieren2a net# dintre &i)*# 3i dia&ecte.

    5n ca/u& &i)*ii, universa&itatea -n2e&e%erii este natura 3i nedeendent# de vreo or)# de-nv#2#)+nt 3co&ar. 5nainte de aari2ia oric#rei or)e de -nv#2#)-nt 3co&ar vor*itorii de&i)*# ro)+n# din @ucovina se -n2e&e%eau erect cu cei din @anat, cu cei din Ardea&, dinO&tenia sau c(iar din dreata Dun#rii, -n# -n )un2ii Pindu&ui.

    A3a ceva -n 9ran2a, An%&ia, Ita&ia, er)ania etc. este de neconceut. A se vedea 3i 'lbertauzat,es Patois, Paris, 1$, . "!

    $.11 5n Getica6Iordanes7 nu se %#se3te nici cea )ai ne-nse)nat# a&u/ie reeritoare &a oa3a0/is# %er)anitate a /i3i&or %o2i.

    Iordanes o&ose3te de "$ ori cuv-ntu&german&a), -n ara%rae&e: De e4e)&u -n

    etc.

    A) sus c# -ntre "$ o&osiri a&e cuv-ntu&ui %er)anus cu sensu& direct aar 3i ' uti&i/#ri cusens de oor, atri*uit de &atini teutoni&or, -n X

    de unde se vede care erau reta2ii&e -ntre %o2ii %er)anici8 3i %er)anii no)ina&i, a&iasteutonii. Ce&e&a&te )en2iuni s-nt de ordin %enera&.

    $.11.1 &elizariu, vestitu& %enera& a& &ui Iustinian+ -nvin%-ndu0i e a3a0/i3ii %o2i -n Ita&ia,-3i ia tit&u& triu)a& de GE-I4S M'IMS.

    Or tit&u& triu)a& nu se utea &ua dec-t du# nu)e&e ooru&ui e care &0ai -nvins. Ar iost o or)# de aranoie s#0i -nr-n%i e %o2i 3i s#02i iei tit&u& triu)a& de eidicus

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    35/80

    Ma4i)us, de3i ce&e dou# nu)e aar2in de at &a dou# ra)uri a&e ace&eia3i ou&a2ii. A3aceva nu se cunoa3te -n istorie. Dac# n0ar i ost vor*a de dou# nu)e recventintersc(i)*a*i&e a&e ace&eia3i ou&a2ii de *a/#, %e2ii iind nu)e&e vec(i cu o istorie%&orioas# -n sate, de o &ar%# r#s-ndire, nu s0ar i utut ca &elizarius#03i ia tit&u&triu)a& de GE-I4S M'IMS.

    $.11." Du# istorio%raia occidenta, vi/i%o2ii au stat -n sudu& 9ran2ei este 'EE de ani.5n rea&itate ei se %#sesc 3i a/i aco&o. Istoricii auseni consider+ndu0i %er)anici, iau ca)ode& %er)ana &ui Luther 3i a &ui 'delung, din sec GVIII, 3i se )ir# c# nu %#sesc nici our)# de %er)anis) -n seco&e&e IV0VIII c+nd acesta nu se n#scuse -nc#:

    la colonisation des isigot;s en Gaule et en Espagnene laissa aucune empreintesur lalangue puisIue, relativement peu nombreau2, ils $urent a'sor'Ks par la populationromanisKe Iui ;a'itait ces paTs6$E, .1$!7 co&oni/area vi/i%o2i&or -n a&ia 3i -n Sanianu s# nici o ur)# -n &i)*# entru c#, re&ativ u2in nu)ero3i, ei ur# a*sor*i2i deou&a2ia ro)ani/at# care &ocuia aceste teritorii.

    De3i autoru& era t-n#r c+nd scria aceste r+nduri, re%reta*i&, -i sca# c# e a%ina anterioar#scrisese: ;es ot(es 6cu a&siicarea thK7, &Jun des eu&es %er)ains les plus nombreu2K

    5n aar# de do%)a %er)ain, care n0a ost dovedit# niciodat#, autoru& n0are o idee c&ar#nici desre ce -nsea)n# %er)anic din unct de vedere etnic, nici dac# %o2ii erau les plusnom'reuD6.1$. Iorga:

    Regalitatea germanic ori este de crea%ie roman, -i atunci ea nare dect un sens local,legat de un singur grup, natural sau arti$icial, ori este amintirea, pe care o pstrea3acea semin%ie a dreptului de stpnire pe carel au nainta-ii 3eului tutelar sau ai -e$uluidivin.Ea n*are Kn sine nimic naional.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    36/80

    crede c aceste rase $ruste, cu supersti%ii con$u3e, $r nimic scris ca 'a3 a uneigndiri comune, capa'ile de a $i transmise de la o genera%ie la alta, $r 5carte6, $r5'i'lie6, $r istorie, $r genealogii c;iar, s $i venit pentru a nnoi n sens na%ionaleste una dintre aceleereziipe care singur romantismul de3ln%uit din primii ani aisecolului al //lea a putut s le conceap61', .11E7, su*&. ns.

    Iat# de ce a) nu)it %er)anis)u& invocat -n contu& a3a0/i3i&or %o2i de c#tre istorio%raia)edieva de sor%inte teutonic# sau teodisc# o i&u/ie ro)antic# care c+nt#, instinctua&, -nurec(i&e unor istorici interesa2i ca un ian s)intit care scoate sunete #r# s# i se atin%#c&ae&e.

    $.11.' Puteau a3a0/i3ii %o2i sY aar# 3i s# u)&e a%ini de (+rtie #r# str#vec(eaanterioritate a %e2i&or, unica rea&itate etnic# -n str#unduri de istorie euro0indo0iranic#>

    4ce&entu& istoric care a ost Ion &udai eleanu, )ai a&es -n ce rive3te Getica&uiIordanes, constat#:

    dac lsm la o parte lucrurile pe careIordanesle poveste-te despre migra%ia go%ilordin candinavia -i naintarea lor pn n ci%ia, celelalte povestiri ale sale i privesc nntregime pe gei6".1, .1

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    37/80

    Iordanes-3i -ncee ovestea a3a0/i3i&or %o2i 6X"7 aste&:

    e spune c din aceast insul cand3a, ca dintro $a'ric de na%iuni sau ca dintrunpntece de neamuri, au rsrit odinioar go%ii cu regele lor pe nume&erig

    5nceutu& este ca -n toate ove3ti&e : e spune c?

    Nu e4ist# nici un docu)ent , nici o or)# de ro*# ci doar un e& de lumea spune. Dar cedovad# oate constituigura lumii-n istorie>

    ]i 4assiodor ) Iordanescontinu#: din aceast# insu au rsritodinioar@Go%ii. C+ndodinioar#> Cu , entru c# s-nt u3i s# oarte &ute cu 4irus60c#tre"-.e.n.7, cu arius6"10'< -.e.n.7 sau !EE0EE de ani )ai t+r/iu c+nd acest nu)eaare &a unii cronicari> Nu 3ti) ni)ic. Aste& de aari2ii 3i disari2ii se %#sesc nu)ai in1001 de nop%i.

    5n X " autorii se arat# surrin3i c# %osephus Flavius6$!01EE e.n.7 nu0i )en2ionea/# e%o2i. Cu) ar i utut s#0i )en2ione/e dac# e vre)ea sa nu e4istau>

    %oseph Flaviusnu0i )en2ionea/# -n# &a 1EE, c-t a tr#it e&, dar nu0i )en2ionea/# niciion 4hrisostomul\1"E, nici 4lement din 'le2andria61E0"1 e.n.7 nu 3tie de %o2i,nici io 4assius "$< e.n. etc.

    Ce e& de oor ar utea i ace&a care o*2ine victorii de r#sunet se *ate cu ar)ate&ei)eriu&ui ro)an 3i nu este )#car a)intit de rincia&ii cronicari ai ti)u&ui>

    S# vede) c-t adev#r se %#se3te &a aari2ia a3a0/i3i&or %o2i 3i %ei/i.

    5n X ', ca s# e4&ice cum snt rudgeiicu gepizii, Iordanesreia e&u& -n care ausosit din insu&a Scand/a a3a0/i3ii %o2i: tre'uie s%i aminte-ti ce %iam spus la nceput cgo%ii, ie-ind din snul insulei cand3a cu&erigregele lor au $ost du-icu numai treicor@biipn la %rmul de dincolo al Hceanului, adica n Got;iscand3a.

    intre aceste cor'ii, una, > mergnd mai ncet, se spune c a dat numele neamului,$iindc n lim'a lor lene- se spunegepanta.-a sa $cut ca dintro porecl, un cuvntni%el sc;im'at s devin nume algepizilor.

    De aici a) c# -n aceast# ovestire %o2ii ar i venit din Scandinavia cu trei cor#*ii dintre

    care dou# cugo%i, iar una cugepi3i.

    Ce -nsea)n# aceasta ca nu)#r de ersoane>

    Iordanesnu sune c-2i in3i utea curinde o cora*ie. A nu se uita c# ne a), ce& )airo*a*i&, -n ri)e&e seco&e a&e erei noastre.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    38/80

    'lbert &a"et6$$, ."7:!ai gro3avi snt +orman3ii > o iau dea lungul coastelor pecor'ii cu cte :0 de oameni.

    5n antic(itate este %reu de conceut c# se construiau cor#*ii at-t de )ari.

    S# consider#) totu3i, entru de)onstra2ie, c# %e2ii ar i venit din Scand/a -n cor#*ii dec-te

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    39/80

    5n X "! &i se -nt+) nenorocirea cu -necarea a =u)#tate din ar)at#. Ad)i2+nd c# -n&ute&e date cu u&)eru%ii, vanda&ii 3i ce&e&a&te ooare cucerite, %o2ii istorio%raiei)edieva&e %er)ane n0au ierdut nici un osta3 6K7 cu )area ar)at# de 3ase so&da2i, go%ii aucucerit pmntul dorit, sau ncle-tat n lupt cu neamul spalilor cWtignd 'iruin%a6X"7.e aici au naintat victorio-i pn la marginea ci%iei.

    C# istoricii )edieva&i %er)ani uteau crede -n aste& de lupte de desene animate cu eroimitologicie aroae de -nYe&es, dar ca er5ig ,ol$ram, -n conte)oraneitate, roesor&a Universitatea din Viena 6"

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    40/80

    Iar %o2ii, s# nu se &ase )ai re=os, i0au oerit &ui 4onstantin cel Mare 'E.EEE de osta3i 3ia&2ii, )u&t )ai )u&2i, au v-n/o&it toat# uroa. Nu)ai -n er)ania n0au a=uns niciodat#ace3ti %er)anici8.

    C#&u%#rii 3i actorii ot crede -n aste& de )inuni, dar istoricii, care rec&a)# statut de

    oa)eni de 3tiin2#, cu) ar utea s# &e acorde ce& )ai ne-nse)nat credit> Acest e& deistorie oate =ustiica de ce Malbranchedispre%uia istoria -i nui acorda mai multimportan% dect -tirilor din ma;alaua sa, de ce arluo socotea cea mai pu%in onora'ildintre operele imagina%iei, iar Louis &ourdeaurespingea lucrrile istoricilor la rangulde $a'ule, mpreun cu 'asmele !amei mele Gsca -i a$irma ;otrt c istoria nu e -i nupoate $i WtiinWW etc.6a. $, .1"7.

    Du# cu) a) ar#tat )ai sus, aari2ia )are&ui8 oor a& %o2i&or nu se deose*e3te,%enetic, dec-t ca rocedeu de aari2ia (uni&or 6X 1"17, u&ti)ii din c-teva e)ei racticantea&e )a%iei nu)ite cu un cuv-nt str#)o3esc8 ;aliurne.

    Tre*uie s# sune) c# n0a) %#sit ni)ic ase)#n#tor cu acest cuv-nt -n e&in#, &atin#,en%&e/#, rance/#, %er)an#, nici c(iar -n voca*u&aru& &ui l$ila, o&osit &a traducerea@i*&iei, ceea ce constituie -nc# o dovad# c# -ntre a3a0/i3ii %o2i 3i /isa &u)e %er)anic# nuse ot %#si &e%#turi de i&ia2ie sau de si)i&itudine.

    Sin%ura si)i&itudine identiica*i este cu cuv-ntu& ro)+nesc aiurite.

    Aceste aiurites-nt a&un%ate din )i=&ocu& %o2i&or 3i v3ndule du;urile necuratecutreiernd prin de-ert leau m'r%i-at -i sau mpreunat cu ele -i au dat na-tere ;unilor6X 1""7.

    Istoricii %er)ani, inc&usiv ro. ,ol$ramn0au de ce s# se suere, e istoria e care ei auo&osit0o entru a0i inventa e %o2i, aste& c# tre*uie s0o accete 3i entru %enerarea(uni&or din aiuritele %o2i&or.

    Nu se oate s# acce2i, din oera ace&ora3i autori nu)ai #r2i&e care02i convin 3i e a&te&es# &e resin%i.

    Dac# a ri)it0o-hodoric cel Mare3i nu i0a t#iat cau& &ui 4assiodor, cu) a #cut cuSimmachus3i cu &oethiu, dar entru a&te %re3e&i8, tre*uie s0o ri)easc# e de0a0ntre%u& 3i )isticu& roesor a& Universit#2ii din Viena care, #r# re2inere a&siic# ser+ndc#0i va ie3i asen2a. Nu)ai c# nu -n2e&e%e c# are -n )+nec# o carte a&s#, c# )as&u& este

    inuti& 3i &isit de re/u&tat. Din /eci&e de autori e&ini 3i &atini care scriu c# %o2ii nu0s dec+t%e2ii, o*2inu2i rintr0o si) sc(i)*are de voca, ro. ,ol$ramnu citea/# e nici unu&,nici e %er)anu& >icolao Petreiocare03i ti#re3te cartea &a ;ei/i% -n 1

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    41/80

    Aste& arat# unii oa)eni de 3tiin2#8 c(iar -n sec. GG.

    $.1" ;a C+)ii&e Cata&aunice 'tila2ine ;unilor, ostrogo%ilor, gepi3ilor3i ce&or&a&teou&a2ii din &a%#ru& &ui un discurs de -)*#r*#tare entru a orni &a &ut#.

    5n ce &i)*# &e0a vor*it, ca s#0& -n2e&ea%# at-tea e&urite nea)uri>

    ;a aceast# -ntre*are tre*uia s# r#sund# d&. ,ol$ram3i a&2i )ari istorici. Nu 3ti) de ce,dar n0au #cut0o. Unii au /is c# ar i ost o &i)*# %ot#, str#)oa3# a %er)anei de a/i, ceeace este o aiurea&Y.

    Istoria &i)*ii %er)ane arat# c&ar 6ve/i )ai -nainte7 c# actua&a %er)an# e o conec2iet+r/ie, din sec. GVIII, a &ui 'delung, iar o &i)*# %ot# nu a e4istat niciodat#.

    !ais le gotiIue n(est pas l(ancOtre de l(allemand 6", . $"7 Dar %ota nu este str#)oa3a%er)anei.

    Noi serY) c# s0ar utea a=un%e &a acea &i)*# e care o vor*eau toate ooare&e din'ar'aricum, dar 3i ce&e din recia 3i Ita&ia antic#.

    5n acest sens )#rturia e)inentu&ui re&at )a%(iar 0tro6ociuseste )uritoare:+onnegleDit Priscus illud etiam no'is consignareJ Iuas ille linguas eDpertus est circa 'tilam,in usu potissimum $uisse> upponit in ;is, Iuod ipsorum IuoIue Aunnorum aliIui, o'commercia cum Romanis, operam da'ant inguae Got;icae &Iuae cognata lanicae) \usoniae. 'i per usoniorum linguam, intelligo ]alac;icam, Iuasi corruptam atinam6ca. ', X GVI7. N0a ne%&i=at ace& Priscus c(iar s# ne conse)ne/e care ar i ost &i)*i&eo&osite -n =uru& &ui 'tila? Presuune -n acestea c# unii dintre (uni c(iar, datorit#

    &e%#turi&or cu ro)anii, -3i d#deau si&in2a s# -nve2e &i)*a %ot# 6care e -nrudit# cu A&ana7 3icu ausonica. nde+ prin limba ausonic@ Kneleg valaha+ leit@ latina corupt@ 6vu&%ar#,n. ns.7, su*&. ns.

    C# -)#ra2ii ro)ani -n2e&e%eau a3a0/isa &i)*# *ar*ar# re/u&t# 3i din ceea ce scrieIordanes 6X $, '7: Ma2imin, un cio*an %ot8 a cerut -)#ratu&ui 'le2andru Sever,Knlimba p@rinilor s@i6cu 'E de ani -nainte de #r#sirea Daciei de c#tre Galienus,ou&a2ia continua s# vor*easc# a3a0/isa &i)*# *ar*ar# n. ns.7 er)isiunea s# &ute cu)i&itarii re%#ti2i entru un concurs.

    Du# #rerea noastr# -n &e%#tur# cu &i)*a a3a0/is# *ar*ar# este strict necesar un studiu

    condus cu serio/itate 3i asiune entru a se a=un%e &a )urirea con2inutu&ui no2iunii delim' 'ar'ar.

    $.1$ 5ntre " 3i

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    42/80

    S-nt 3i a&te asecte care se cer )urite, dar sa2iu& nu ne -n%#duie s# continu#).

    De ce nu s-nt )en2iona2i conco)itent, -n Sa2iu& Caratic sau -n a&t sa2iu %e2i 3i %o2i cadou# ooare dierite, vecine> De ce nu se )en2ionea/# nici o &ut# -ntre e&e. Ce&e )airecvente certuri se roduc -ntre vecini.

    S-nt a)intite &ute -ntre %o2i 3i %ei/i 6de3i -s ace&a3 oor7 -ntre avari 3i %ei/i, -ntre to2iace3tia 3i ro)ani, dar niciodat# -ntre %e2i 3i %o2i etc.

    Autori 3i cronicari desre identitatea dintre %e2i 3i %o2i

    Nu)#ru& cronici&or -n care se scrie c# %o2ii nu s-nt dec-t un nu)e entru %e2i este oarte)are. C(iar nu)#ru& cronici&or u*&icate care ac aceast# )en2iune este considera*i&.Desi%ur 3i din acestea, ca din toate cronici&e antic(it#2ii 3i vu&ui Mediu, o )are arte s0aierdut.

    5n ce&e de )ai =os vo) sicui o arte din acestea, #r# o ordine crono&o%ic#.'.1 Philostorgius 6$'. Prudentius6$' c#tre 'E7 -nivinitatea lui ?;ristos, de ase)enea nu0i ascu&t# eistoricii )oderni 3i scriegeiunde ace3tia ar i a3tetat %o2i, iar e 'laric-& nu)e3tetiranul get.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    43/80

    '.< ieron"mus6$' '"E7 scrie c# e4ist# autoritate 6-ndret#2ire7 entru a0i nu)i e%o2i gei6"", . $!7.

    5n acest enun2 se v#de3te c# nu0i vor*a de nici o conu/ie, ci de discern#)-nt, derere/entare corect# a rea&it#2ii.

    Iar -n a&t# arte 6i*ide)7 scrie: t certe ot(os o)nes retro eruditi )a%is etas ua)o% et Ma%o% ae&&are consueverunt Vi Kn mod cert toi Knv@aii din trecutau o&osit? entru goi, nu)e&e get, dec-t o% 3i Ma%o%.

    Ni se e4&ic#, deci, c# to2i -nv#2a2ii din trecut, indierent dac# scrieri&e &or au a=uns sau nu-n# &a noi, o&oseau entru %o2i nu)e&egeilor, -n *a/a rea&it#2ii etnice e care ocuno3teau.

    '.!Eugeniu de -oledo, -n Car)ina GGGIG 6AeDastic;us de inventori'us litterarum7. :*Gul$ila &sic) promsit Getarum Iuas videmus ultima &sc litteras) 5n 3ase versuri desre

    inventatorii &itere&or: ^u&i&a a dat &a ivea u&ti)e&e 6&itere7 e care &e vede), a&e geilor6", . 1

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    44/80

    Cu) ar i utut sune a&te& c+nd e&, dar 3i a&2ii, du# cu) a) dovedit, ser#), 3i0au ustoat# seran2a -ntr0un se)n de -ntre*are: e4ist# %o2i indeendent de %e2i 3i ar utea ei s# &eaduc# o oarecare identitate>

    '.1E &ossuet6iscours sur l(;istoire universelle, Hac(ette, 1$7: les Goths+ autre$ois

    appelRs les Gtes6. !7.'.11 1uicherat6C;esaurus poeticus linguae latinae, Hac(ette, 1, . 'icolao Petreio -ntr0o carte, ti#rit# &a 1

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    45/80

    '7 It. I. " Get;is Got;es nominatos non du'ium est nu este nici un dubiu c@ goii au$ost numii dup@ 6nu)e&e7 geilor 6.E7

    Ar#t#ri si)i&are, sri=inite e a&2i autori, se %#sesc e )ai )u&te a%ini.

    '.1 Procopius, -nespre r3'oaie III ", " scrie:+eamurile gotice erau -i snt -i ast3imulte la numr > dar, dintre toate, cele mai mari -i mai vrednice de luat n seam sntgo%ii, vandalii, vi3igo%ii -i gepi3ii. ltdat li se spunea sarma%i -i melan;leni, iar unii inumeau neamuri getice. $ To2i ace3tia se deose*eau -ntre ei prin nume 6KK7, du# cu)a) )ai sus, dar -nco&o sKnt Kn toate la $el. ' To2i s-nt albi la trup 3i cu p@rul blond,Knali de statur@, $rumoi la chip 3i o&osesc ace&ea3i &e%i. To2i s-nt de credin2a &uiArius 3i au o singur limb@, nu)it# %otica 65nainte de a a#rea nu)e&e de %ot, cu) senu)ea oare>, nota ns7

    u cred c# &a o*-r3ie se trag to2i dintr*un singur neam, iar )ai t-r/iu s0au deose*it du#nu)e&e 3ei&or care i0au condus. < 'cest neam locuia Kn vechime dincolo de $luviul

    Istru 6su*&inieri&e ne aar2in7.'.1 4arlo -ro"a 6$!, 0!7 scrie:l mio scopo principalissimo > si divideva in duepuntiJ

    1 i mostrare+ che i Geti di Jamol2i e di ecebalo $urono i progenitori de Goti di-eodorico e degli 'mali De a ar#ta c# e2ii &ui `a)o&4e 3i ai &ui Dece*a& au oststr#)o3ii %o2i&or &ui T(eodoric 3i ai A)a&i&or

    "i porre in c;iare33a, c;e Iuella ra33a Getica o Gotica $u diversa dalla Germanica >De a une -n &u)in# c# acea ras# %etic# sau %otic# u dierit# de cea %er)anic#.

    4arlo -ro"a aduce nu)eroase dove/i c# goii nu*s decKt geii care au ou&at at-t nordu&c-t 3i ausu& uroei, dar nu ute) a*orda aceste asecte care de#3esc te)atica studiu&uinostru.

    Nu)ero3i a&2i autori din dierite na2iuni au atestat identitatea dintre %e2i 3i %o2i dar sa2iu&nu ne -n%#duie s#0i cit#).

    '."E A) vrea s# sune) c-teva cuvinte desre Getica &ui Iordanes.

    5n X $ Iordanes sune: am $cut n eDpunere unele adaosuri potrivite din istoricii greci -i

    latini, amestecnd n cuprins, la Knceput+ la miOloc3i la s$Krit multe din cele pe care leam socotit utile 6su*&. ns.7

    Deci, re/u)+nd o istorie a geilor e& a ad#u%at diverse 3tiri din diver3i autori e care i0ao&osit, dar #r# s#0i cite/e. Cu) )u&2i autori anteriori &ui -nceuser# s# scrie %ot entru%et, Iordanes o&ose3te %raia e care a %#sit0o &a autorii resectivi. De aceea aare deat-tea ori scris %ot -n &oc de %et.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    46/80

    Totu3i, atunci c+nd scrie din a)intire e& scrie %et, nu %ot. 5n aceast# oer# %#si) de " deori get iar uneori %ot e us entru varia2ia sti&u&ui.

    De e4e)&u -n X

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    47/80

    &ecturat cu aten2ie oera, ie au cre/ut #r# contro&, #r# sirit critic dec&ara2ii&eistorio%raiei )edieva&e interesate.

    Tot de %e2i este vor*a 3i -n X 1", 1$", 1 etc. Iordanes scrie, du# 4assiodor, %e2i, nu%o2i, #r# s# oat# i invocat# vreo or)# de conu/ie.

    5ns# -n X $1 si $1< re/u&t# cu toat# c&aritatea c#:

    a. Iordanes este get de nea)

    *. A scris o istorie a geilor, a3a cu) arat# tit&u&, at-t &a 4assiodor c-t 3i &a Iordanes.

    C#ci cu) s0ar utea -n2e&e%e a&te& de cu) s-nt scrise r+nduri&e:

    ceasta a $ost originea geilor-i no'le%ea de neam a amalilor, ca -i $aptele 'r'a%ilorvite8i.

    Unde ar utea i conu/ia>

    & s0a ocuat de istoria %e2i&or, a3a cu) &0a ru%at rate&e 4astalius s# re/u)e -ntr0ocronic# scurt# oera senatoru&ui 4assiodor despre originea -i $aptele ge%ilor.

    Asta i s0a cerut, asta a #cut. Deci conc&u/ia este coerent# cu re)i/a. Unde ar utea iconu/ia>

    A3a0/i3ii %o2i, dac# ar i e4istat, ar i avut 3i ei, ro*a*i&, o istorie. Nor)a&, n0o au. i aardin &oc -n &oc entru cu&oarea sti&u&ui, dar istoria nu este a &or, ci a geilor, iar re%ii 3i

    sacerdo2ii %eto0daci aar &a &ocu& &or, ca ersona=e istorice.5n X $1

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    48/80

    au avut 3i nu au o e4isten2# rea, iind un si)&u nu)e a& a&tei rea&it#2i etnice, nu)eo&osit uneori entru varia2ia sti&u&ui, cu) a) &a toate ooare&e euroene.

    Aste& c# cei care caut# cuvinte %ote -n &i)*a ro)+n# o ot ace -n ace 3i &ini3te -n# &aca#t. Aste& de cuvinte nee4ist+nd, nu e4ist# nici riscu& vreunei %#se&ni2i, a ce&ei )ai

    )#runte tu&*ur#ri -n rit)u& c#ut#ri&or.

    9undatia andirea

    Niciun )ateria& de e site nu oate i rerodus ara accetu& scris a& 9undatiei si citareasursei

    0 realitate ignorat@/ In vechime+F#'>Y' ' F0S- #0MZ>0F0>[ Q

    A@RI; HORH

    apiens ni;il a$$irmat Iuod non pro'at &dicton latin)

    Y n%eleptul nu a$irm nimic $r s pro'e3e.nevita'ili^$alorum leD;umana providentia mutri non polest &dictonlatin)

    Y ivinitatea nu poate s nlture neindurata lege uman a$aptelor.m v3ut numeroase teorii pr'u-ite in $a%a $aptelor,

    ns niciodatnam v3ut un $apt pr'u-it n $a%a unei teorii,

    )rancesco ;everi

    i'era enim vel contra receptas persuasiones rationemseIuent sententia est,

    Y ?ine se spri8in pe ra%iune este li'er s se ridice c;iarmpotriva unor idei acceptate.

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    49/80

    4lbert =amus, Ecrits politiIues, Gallimard, 19

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    50/80

    ;i)*a te4te&or scrise -n aceast# rance/# vec(e8 este ininte&i%i*i entru vor*itoru& de&i)*# rance/# de a/i. Ca ur)are, te4te&e din a3a0/isa rance/# vec(e s-nt traduse -nrance/#K A se vedea reertoriu& editurii H. C(a)ion ;es c&assiues de &J(istoire de9rance au )oen a%e8.

    Se)na), ca o curio/itate, c# aceste te4te s-nt )ai cur+nd -n2e&ese de un ro)+ncunosc#tor a& rance/ei. De e4e)&u, -n cercetarea e care a) -ntrerins0o -n te4te&e derance/# vec(e noi ne0a) descurcat cu u2ine diicu&t#2i, reu3ind de )u&te ori s#arcur%e) a%ini -ntre%i, s# Ie -n2e&e%e), #r# a si)2i nevoia s# ae) &a traducerea -nrance/a conte)oran#, evident, c+nd o avea).

    De3i rance/a8 ou&ar#, de at &i)*a ro)anesc#, vor*it# e teritoriu& 9ran2ei, adis#rut, )ai a&es datorit# caricii&or inte&ectua&it#2ii8, a cu&turnici&or rance/i 6Iessavantasses,

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    51/80

    conte)orane, dar, du# c+t se are, n0au o*servat, sau nu s0au revo&tat de &isa ei de&asticitate, de a*sen2a aroae co)&et# a sinoni)iei, de &isa de e&asticitate aor)u&e&or ei rea*ricate, arc# scoase din &anete&e8 unui &a3netar na2iona& de c#tre unaa%a& toc)it -n acest sco.

    Cu toate acestea, nici istoricii cita2i n0au )ers )ai dearte, s# caute e4&ica2ii, s# a&e dece &ucruri&e stau a3a, iind, se are, rea resectuo3i a2# de do%)e&e 3tiin2iice8.

    1.1 De &a Descartes, ni)eni nu se )ai -ndoie3te -n 9ran2a. To2i 3tiu adev#)i&86Ldo%)a7. Ni)eni nu )ai e curios s# a&e te)eiuri&e adev#ru&ui8 -n care crede 3i ecare01 s&u=e3te, s# -ncerce cu siritu& s#u critic veracitatea do%)e&or 3tiin2iice8. To2i3tiin2iicii ac o&itic#, s-nt )#cina2i de incertitudini&e ei, vor s# ai*# &ini3te )#car dinartea /onei 3tiin2iice, roesiona&e, a siritu&ui &or. Pentru c# orice cercetare, oricesuunere a do%)e&or &a ac2iunea siritu&ui critic, oate duce &a ctinarea credin2ei -ndo%)#, -nso2it# de de&asarea con3tiin2ei teoretice a insu&ui c#tre /ona su#r#toare aincertitudinii. Pentru &ini3tea sa, iecare ins are nevoie de ni3te certitudini ersona&e, care

    se constituie -ntr0o )ecanic# e4is ten2ia, co)od#, dar %ratuit#, &isit# de sens, deersectiv#.

    In acest conte4t, do%)a 3tiin2iic#8 este cea )ai &a -nde)+n#, este o oa/# de si%uran2#8.Nu su&*era2i, ci cu&tiva2i do%)e&e, c(iar dac# via2a 3tiin2iic# tinde s# devin# re&i%ie, ares# ie &o/inca cea )ai r#s+ndit# a/i.

    9ate&e de &i)*# cu care vo) i&ustra 3i ar%u)enta te/a au or)# identic# sau oartearoiat# 3i ace&a3i -n2e&es at+t -n ro)+n# c+t 3i -n rance/#, cu) se va constata.

    Nu ne0a ost &a -nde)+n# dec+t un nu)#r restr+ns de co&ec2ii de rover*e 3i de te4te

    scrise -n a3a0/isa rance/# vec(e 6ro*a*i& su* 1EB din tota&u& ce&or cunoscute7, ce&e)en2ionate -n *i*&io%raie. Aceasta ne er)ite s# ser#) c# dac# a) i disus de unnu)#r )ai )are de te4te )edieva&e -n rance/a vec(e8 a) i identiicat un nu)#r )ai)are de cuvinte a&e &i)*ii ro)+ne bRN]TI. ]i a3a, este 'EE cuvinte, =u)#tate din&e4icu& oric#rei &i)*i 2#r#ne3ti, rere/int# atic un ar%u)ent este care nu se oate trece.

    1.1 Ter)enii identiica2i cu aceast# oca/ie -n te4te, )anuscrise din sec. IG0GV etc.,constituie atest#ri a&e cuvinte&or ro)+ne3ti resective, iese 3i a&e unui dic2ionar a& &i)*iiro)+ne vec(i8 6>7, a c#rui a&c#tuire, 3tiin2iic#, -3i a3teat# autoru&. &u)a cu acest tit&u,a#rut# -n 1!', su* se)n#tura . Mi(#i, nu ar utea i &uat# -n sea)# nici dac# s0ar i)#rturisit -n rea2# c# dic2ionaru&8 a ost a&c#tuit su* se)nu& i%noran2ei tota&e rivitor &a

    &i)*a ro)+n#, entru a&area0n trea*#, din )o)ent ce nu con2ine dec+t un cuantu) redusdin cuvinte&e &i)*ii ro)+ne atestate &a -nceuturi&e )i&eniu&ui nostru, dar 3i )ai -nainte.

    Asecte )etodo&o%ice

    Ne roune) s# reconstitui) rea&itatea &in%vistic# din trecut de e teritoriu& 9ran2ei,ornind de &a ar(e)e, e&e)ente cu con2inut se)antic, rere/entative entru &i)*a din

  • 7/24/2019 Gabriel Gheorghe

    52/80

    trecutu& -nde#rtat a& unui teritoriu, #strate -n roduc2ii&e sa&e ora&e, ina&tera*i&e, i4ate -nscris u&terior din circu&a2ia ora, sau care au #truns din %raiu& ou&ar -n te4te scrise.

    ste constatat c# roduc2ii&e ou&are, rover*e, /ic#tori, %(icitori, c+ntece ou&are etc.,s-nt )ai conservatoare dec+t &e4icu& u/ua&, cuvinte ie3ite din u/u& curent a& &i)*ii

    continu+nd s# iin2e/e -n une&e roduc2ii ou&are. 4&ica2ia acestei rea&it#2i re/id# -natu& c#, de e4e)&u, rover*e&e &ea%# -ntre e&e, entru o durat# nedeter)inat# de ti),uneori datorit# -nt+)rii, dou# sau )ai )u&te cuvinte, din care unu& este cerut ie deconte4t, ie de nevoia de ri)# 6sau asonant#7. Odat# &e%ate, acestea intr# -)reun# -ncon3tiin2a vor*itori&or &i)*ii resective, -n rover*u& 6e4resia7 -n cau/#.

    -n ca/u& -n care unu& din cuvinte&e asociate -ntr0un rover* sau -ntr0o e4resie rover*iaeste e&i)inat din &e4icu& curent, &e%#tura sta*i&it# in or)u&area ou &ar# -i asi%ur# &un%#vre)e, uneori sute de ani, continuitatea re/en2ei -n &i)*# rintr0o circu&a2ie indirect#.Pentru c#, e4ist# ro*e, rover*e&e 3i e4resii&e rover*ia&e nu se )odiic#, -n )a=oritateaca/uri&or, c(iar -n )ii de ani.

    Aceasta se etrece datorit# atu&ui c# rover*e&e 3i e4resii&e rover*ia&e, -n %enererodu