Factorii componeni ai condiiilor de munc

Medicina Muncii sesiunea ianuarie 2012

grila examen tip A

1. Care din urmatorii factori ce depind de organismul uman scad capacitatea de munca:

a. exerciiul

b. antrenamentul

c. starea de sntated. oboseala2. Care din urmatoarele explorari de laborator reprezinta indicatori de expunere profesionala (prezena produilor de metabolism, de biotransformare):

a. tiocianai urinari in intoxicatia profesionala cu HNC

b. fenoli urinari (liberi sau conjugai) in intoxicatia profesionala cu tricloretilen

c. tricloretanol, acid tricloracetic n urin in intoxicatia profesionala cu substante cu nucleu benzenic

d. fenoli urinari (liberi sau conjugai) in intoxicatia profesionala cu HCN

3. Noxe profesionale ce aparin organizrii organizrii neraionale sau nefiziologice a muncii sunt, cu exceptia: a. regim de munc adecvat

b. intensitatea mare a efortului predominant musculo-osteo-articularc. ritm de munc nefiziologic (prea rapid i o perioad mare de timp)

d. munc monoton cu subsolicitri

4. Care din urmatoarele explorari de laborator reprezinta indicatori de efect biologic in intoxicatiile profesionale (modificri de constante biochimice sau hematologice):

a. scaderea ALA-U; CP-U in intoxicaia profesional cu Pb

b. anemia in intoxicaia profesional cu Pb

c. MetHb in intoxicaia profesional cu CO

d. corpusculii Heinz in intoxicaia profesional cu CO

5. Urmatoarele afirmatii referitoare la Bolile Profesionale sunt false:

a. sunt afeciuni care se produc ca urmare a exercitrii unei meserii sau a unei profesiunib. sunt cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe, aparate sau sisteme ale organismului n procesul de muncc. afeciunile suferite de elevi, studeni i ucenici n timpul efecturii practicii profesionale sunt de asemenea considerate boli profesionale

d. bolile profesionale se declar, se cerceteaz i se iau n eviden numai dac sunt urmate de 3 zilede incapacitate temporar de munc (concediu medical)

6. Tratamentul etiologic al bolilor profesionale consta in:a. ndeprtarea hainelor i splarea (decontaminarea) tegumentelor i mucoaselor cnd toxicul ptrunde pe cale respiratorieb. provocarea de vrsturi i spltur gastric, cnd calea de ptrundere a toxicului este cutanatac. administrarea de Edetamin n intoxicaia profesionala cu plumbd. administrarea de Kelocyanor n intoxicaia profesionala cu mercur7. Urmatoarele nu sunt msuri tehnico-organizatorice pentru profilaxia bolilor profesionale:a. eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor sau a tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau inofensiveb. izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocivec. mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul locului de muncd. cresterea concentraiilor noxelor profesionale la locul de munc peste concentraiile admisibile sau limitele maxime admise8. Urmatoarele sunt msuri medicale pentru profilaxia bolilor profesionale, cu exceptia:

a. examenul medical la angajare si controlul medical periodic

b. anamneza profesionala

c. recunoasterea riscului de imbolnavie profesionalad. educatia sanitara a salariatilor si a conducatorilor locurilor de munca9. Pneumoconiozele:a. sunt boli pulmonare croniceb. sunt determinate de patrunderea substantelor toxice in organismc. constau in reaciile tisulare hepatice datorate acestor acumulri de pulberid. sunt boli pulmonare acute10. Timpul mediu de expunere profesionala pn la apariia unei pneumoconioze este:

a. 3 lunib. 6 lunic. 1 and. 15 ani11. Particulele de pulberi cu efect patogen (produc pneumoconioze) au diametrul:

a. > 20 m

b. > 10 m

c. < 5 m

d. < 1 m

12. Pneumoconiozele colagene au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. alterarea permanent sau distrugerea structurii alveolare normale

b. reacia interstiiului pulmonar este potenial reversibil (modificrile radiologice vizibile la un moment dat, cu timpul pot dispare)c. reacia interstiiului pulmonar este de tip colagen;

d. reacia interstiiului pulmonar este ireversibil evoluia este continu, chiar dup ntreruperea expunerii profesionale.

13. Urmatoarele sunt pneumoconioze colagene:a. stanoza

b. caolinoza

c. azbestoza

d. sideroza

14. Antracoza (pneumoconioza minerului la crbune) este:

a. pneumoconioza colagena

b. pneumoconioza necolagena

c. pneumoconioza mixta

d. nu este o pneumoconioza

15. Urmatoarele locuri de munca / procese tehnologice / profesiuni expuse, prezinta risc de aparitie a Silicozei, cu exceptia:

a. muncitorii din industria metalurgic i constructoare de maini (turntorii i curtorii)b. muncitorii din industria sticlei, porelanului, faianeic. minerii din mine neferoase

d. muncitorii din tesatorii de bumbac (filatura, cardare)16. Tabloul clinic al Silicozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia:a. primele semne apar tardiv n raport cu debutul leziunilor anatomice sau a imaginilor radiograficeb. nu exist un paralelism ntre gravitatea simptomelor i a semnelor cu aspectul radiograficc. nu este specific silicozeid. nu apare dispnee17. Examene de laborator i paraclinice utilizate in diagnosticul pozitiv al Silicozei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Radiografie pulmonar standard (RPS)

b. Probe funcionale ventilatorii (spirometria)c. Lavajul bronho-alveolard. Ecografie abdominala18. Complicaiile silicozei secundare evoluiei fibrozei sau scderii rezistenei organismului sunt, cu exceptia:

a. tuberculoza pulmonarb. laringita cronicac. cordul pulmonar cronicd. emfizemul pulmonar19. Factori etiologici secundari (favorizani) ai unei penumoconioze, aparinnd de organismul uman, sunt:

a. afeciuni bronhopulmonare

b. afectiuni hepatice

c. afectiuni renale

d. afectiuni osteo-musculo-articulare

20. Forme nosologice distincte produse de fibrele de azbest sunt urmatoarele, cu exceptia:a. fibroz pulmonar b. neoplasm: carcinom bronic, gastric i laringian, mezoteliom pleural i peritonealc. afectare hepatita prin actiune toxica specifica

d. veruci azbestozice: prin iritaie tegumentar produs de fibrele de azbest dure i ascuite nfipte n epiderm21. Identificati afirmatia incorecta referitoare la Azbestoza pleural:a. apare dup o perioad foarte lung, ntre 20-40 ani, att la persoanele expuse profesional ct i neprofesionalb. consta in ngrori pleurale parietale hialine, apoi plci pleurale calcificate, de obicei bilateralc. leziunile sunt situate frecvent la nivelul sinusurilor costodiafragmatice si niciodata pe versantul posterior al cupolei diafragmatice

d. aceste modificri anatomopatologice pot produce disfuncii ventilatorii restrictive importante cu dispnee, chiar n absena fibrozei pulmonare

22. In Azbestoza apar urmatoarele modificari ale probelor funcionale ventilatorii:a. scderea capacitii vitaleb. creterea VEMSc. scderea volumului rezidual (VR)d. scderea volumului pulmonar total (VRT)23. Complicaiile azbestozei sunt urmatoarele, cu exceptia:a. bronita cronicb. astm bronsicc. cordul pulmonar cronicd. emfizemul pulmonar24. In tratamentul azbestozei pulmonare sunt utile urmatoarele metode, cu exceptia:a. ntreruperea expunerii profesionale la fibre de azbest

b. creterea rezistenei generale a organismului (vitaminoterapie, alimentaia, cure sanatoriale)

c. tratamentul simptomatic al sidromului obstructiv si infectiilor intercurente

d. tratament chirurgical adresat fibrozei pulmonare difuze

25. Indentificati afirmatia falsa referitoare la Antracoza:a. se mai numeste pneumoconioza minerului la carbune

b. este o pneumoconioza mixta

c. pulberea cu diametru > 25 m formeaza la nivelul interstitiului pulmonar macule de carbune

d. pulberea de crbune de antracit este mai nociv decat cea de huil sau lignit26. Indentificati afirmatia falsa referitoare la Bisinoza:

a. este o pneumoconioza colagena

b. este o boal cronic pulmonar care apare datorit inhalrii timp ndelungat a pulberilor de bumbac, in, cnep i sisal

c. durata de expunere pana la apariia bolii este de luni-ani de zile

d. este numit i sindromul de luni pentru c simptomatologia apare n prima zi de lucru dup repausul sptmnal

27. Calea respiratorie, de patrundere de patrundere a toxicelor in organism, are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. suprafaa mare de absorbie

b. grosimea membranei alveolo-capilare de numai 0,25-2,5 m

c. nu se interpune nici un alt organ specializat pentru metabolizare

d. rata de absorbtie nu este influentata de talia individului28. Principala cale de eliminare a toxicelor profesionale din organism este:a. calea renal

b. calea digestiv

c. calea respiratoried. tegumente i fanere29. Care din urmatoarele sindroame nu apare in intoxicatia profesionala cronica cu plumb:

a. sindromul asteno-vegetativb. sindromul digestivc. sindromul nervosd. sindromul ebrio-narcotic30. Neuropatia periferic din intoxicatia profesionala cu Plumb nu se caracterizeaza prin:

a. pareza sau paralizia nervului radial

b. scderea vitezei de conducere motorie a nervilor cubital, median si peronier

c. pareza sau paralizia nervului trigemen

d. neuropatia este exclusiv motorie

31. Indicatori de expunere in intoxicatia profesionala cu Plumb sunt, cu exceptia:a. concentraia Pb n aerul expirat

b. concentraia Pb n pr

c. plumbemia (Pb-S)

d. plumburie (Pb-U)

32. Indicatori de efect biologic in intoxicatia profesionala cu Plumb sunt, cu exceptia:

a. acidul deltaaminolevulinic (ALA-U) n urin

b. coproporfirine in urin (CP-U)

c. bilirubinemia indirect

d. transaminaze (TGO, TGO)33. Tratamentul intoxicatie profesionale cu Plumb consta in, cu exceptia:

a. intreruperea contactului profesional cu Pb

b. administrarea de chelatori: Edetamin (EDTA)c. oxigenoterapie

d. vitaminoterapie

34. Care din urmatoarele sindroame nu apare in intoxicatia profesionala cronica cu mercur:

a. Sindromul asteno-vegetativb. Sindromul neuropsihic

c. Sidrom cardiovascular

d. Sindromul renal35. Tremorul mercurial din intoxicatia profesionala cronica cu mercur se caracterizeaza prin, cu exceptia:

a. este un tenor intenional, fin, ritmic

b. debuteaz la nivelul pleoapelor, buzelor, limbii, degetelor minii

c. iniial nu este perceput de bolnav

d. diminua n timpul micrilor cu o anumit intenie

36. Tratamentul intoxicatie profesionale cu mercur consta in, cu exceptia:

a. N-acetil-DL-penicilin

b. antiaritmice

c. vitaminoterapie pentru protecia celulei nervoase (B1, B6, C etc.).

d. antiparkinsoniene (pentru tremor)

37. Care afirmatie este incorecta referitoare la Intoxicatia profesionala cu Crom:

a. ulceraia septului nazal nu este sesizat de bolnav

b. pot apar dermite iritative sau alergice

c. nu apar crize tipice de astm bronsic

d. cancerul pulmonar este un efect tardiv al expunerii la crom

38. Indicati afirmatia incorecta referitoare la Intoxicatia profesionala cu Benzen:

a. n intoxicaia acut are aciune narcotic i iritant

b. produce alterarea grav a sintezei de ADN

c. apar modificri cromozomiale

d. nu are efect cancerigen.39. Indicati afirmatia incorecta referitoare la Intoxicatia profesionala cu nitro- i aminoderivaii hidrocarburilor aromatice:

a. transforma hemoglobina n methemoglobin

b. cianoz este principalul semn clinic

c. pentru diagnosticul pozitiv se dozeaza methemoglobina in urina

d. cnd methemoglobina ajunge 60-75% apare exitus40. Intoxicaia profesional acut cu monoxid de carbon se caracterizeaza prin, cu exceptia:a. CO ptrunde n organism numai pe cale respiratorie, neavnd nici o aciune iritant asupra aparatului respirator

b. fromeaza carboxihemoglobina prin actiune competitiva cu oxigenul

c. cele mai frecvente sechele sunt cele neuropsihice

d. tratamentul consta in administrarea de chelatori

41. Urmatoarele substante nu au efect iritant:

a. monoxidul de carbon (CO)b. amoniacul (NH3)c. fluorul i compuid. acidul sulfuric (H2SO4) 42. In intoxicaia profesional acut cu pesticide organo fosforice nu apare:a. sindromul muscarinicb. sindromul hepatotoxicc. sindromul nicotinicd. sindromul sistemului nervos central43. Efecte extraotice ale zgomotului profesional:a. hipoacuzia

b. surditatea

c. creterea tensiunii arteriale

d. pierderea auditiva temporara

44. Surditatea profesionala determinata de expunerea la zgomot peste limita maxima admisa este:

a. surditate de tip perceptie

b. surditate de tip transmisie

c. surditate mixta

d. surditate necaracteristica

45. Trepidaiile profesionale cu frecvena de pn la 2 Hz produc:a. kinetoze (ameteli, paloare)

b. sidrom de coloana vertebralac. sindrom renal

d. sindrom vascular (Raynaud)

46. Care din urmatoarele afectiuni nu sunt determinate de expunerea profesionala la microclimat cald:

a. colapsul caloric (sincopa de cldur)b. crampele caloricec. socul caloricd. urticaria a frigore

47. In tratamentul colapsului caloric sunt utile urmatoarele interventii, cu exceptia:

a. scoaterea bolnavului din mediu cald

b. scderea de urgen a temperaturii interne la 39(C prin bi reci cu ap cu ghea c. aezarea n decubit dorsal cu capul n poziie decliv

d. administrarea de buturi rcoritoare

48. Radiatiile utilizate in radiolocaie (radar), comunicaii telefonice si in staiile de radioemisie i televiziune sunt:

a. radiatii laser

b. radiatii ultraviolete

c. radiatii de hiperfrecventa (microunde)

d. radiatii vizibile

49. Radiatiile ultraviolete au urmatoarele efecte benefice, cu exceptia:a. efect antirahitic

b. efect fotooftalmicc. efect pigmentogen

d. efect bacteriostatic

50. Identificati afirmatia incorecta referitoare la radiatiile electromagnetice ionizante

a. sunt radiatii gamma si X

b. produc boala de iradiere acuta sau cronica

c. au efect benefic asupra organismului uman in doze de peste 2 Gy

d. sangele si organele hematopoetice si tesuturile epiteliale sunt cele mai radiosensibile tesuturi

1 / 4