Analizatori Bio Medicina Grile

60
ANALIZATORI SINTEZE: - Structuri morfofunctionale complexe; - Analizeaza actiunea cantitativa si calitativa a stimulilor: -receptie; - conducere pe cai senzitive; - transformare in senzatii constiente in cortexul cerebral; - Componente : 3 segmente: 1) Segmentul periferic = Receptor: *structura specializata in perceperea stimulilor( o forma de energie din mediul extern sau intern ) si transformarea lor in influxuri nervoase; 2. Segmentul intermediar= de conducere: * cai de conducere nervoase senzitive, a stimulilor sub forma de impulsuri de la receptor la cortexul cerebral; * caile pot fi : a. Directe: - sinapse putine; - conducere rapida; - proiectie in arii corticale specifice; b. Indirecte: - reprezentate prin S.R.A.A. - multisinaptice; - conducere lenta; - proiectie corticala difuza, nespecifica; 3. Segmentul central: * arie corticala unde se proiecteaza calea de conducere; * aici stimulii sunt transformati in senzatii specifice, constiente; I ANALIZATORUL CUTANAT: Organul de simt care adaposteste receptorii=PIELEA: -Cel mai mare camp receptor al organismului

description

bio

Transcript of Analizatori Bio Medicina Grile

Page 1: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORI SINTEZE:- Structuri morfofunctionale complexe;- Analizeaza actiunea cantitativa si calitativa a stimulilor: -receptie;

- conducere pe cai senzitive;

- transformare in senzatii constiente in cortexul cerebral;

- Componente : 3 segmente:1) Segmentul periferic = Receptor:

*structura specializata in perceperea stimulilor( o forma de energie din mediul extern sau intern ) si transformarea lor in influxuri nervoase;

2. Segmentul intermediar= de conducere:* cai de conducere nervoase senzitive, a stimulilor sub forma de

impulsuri de la receptor la cortexul cerebral;* caile pot fi : a. Directe:

- sinapse putine;- conducere rapida;- proiectie in arii corticale specifice;

b. Indirecte:- reprezentate prin S.R.A.A.- multisinaptice;- conducere lenta;- proiectie corticala difuza, nespecifica;

3. Segmentul central:* arie corticala unde se proiecteaza calea de conducere;* aici stimulii sunt transformati in senzatii specifice, constiente;

I ANALIZATORUL CUTANAT:Organul de simt care adaposteste receptorii=PIELEA:-Cel mai mare camp receptor al organismului- contine terminatii nervoase ale analizatorului cutanat( tactile, termice, dureroase,

presionale , vibratorii;- invelis protector si sensibil;- la nivelul orificiilor naturale se continua cu mucoase;- formata din 3 straturi:

1. Epidermul: - epiteliu pluristratificat, cheratinizat;- 2 zone : * stratul germinativ : profund ; celulele se divid

permanent; * stratul cornos : superficial; celulele mor si se

descuameaza;- avascular;- se hraneste prin difuziune si osmoza din lichidul

intercelular;- contine receptori tactili si durerosi reprezentati prin

terminatii nervoase liber

Page 2: Analizatori Bio Medicina Grile

2. Dermul: - structura conjunctiva densa; - 2 straturi; * papilar:

- spre epiderm;- prezinta niste ridicaturi tronconice = papile

dermice, mai evidente pe suprafata degetelor formand proeminente = creste papilare;- imprimarea crestelor papilare constituie

amprentele , utilizate in medicina legala si criminalistica;* stratul reticular;

- spre hipoderm;- format din fibre de colagen si elastice

dispuse in fascicule;- contine celule relativ putine;

- dermul contine: - vase de sange si limfatice; - fire de par; - canalele glandelor sudoripare; - receptori cutanati;

3. Hipodermul:- tesut conjunctiv lax , cu multe celule adipoase;- contine: - vase de sange si limfatice;

- bulbii firului de par; - glomerulii glandelor sudoripare; - corpusculi senzitivi;

RECEPTORII CUTANATI;- sunt reprezentati prin terminatii nervoase;

a) libere;- arborizatii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii

spinali;- localizate printre celule;- unele se termina sub forma unui cosulet formand discurile Merkel

, tactile;b. incapsulate;

- varfurile terminatiilor sunt infasurate in teci conjunctive = corpusculi senzitivi;

- localizati in derm si hipoderm;-principalele tipuri de receptori cutanati:

a. tactili: - sunt mecanoreceptori;- sunt stimulati de deformari mecanice;- mai numerosi in epiderm si derm in tegumentul fara par;- asigura generarea senzatiilor tactile ( cei din epiderm si dermul

superior) , presionale si vibratorii ( cei din profunzimea dermului )b. termici:

- terminatii nervoase libere;- amielinice;

- sunt de 2 categorii : * pentru rece - mai numerosi : corpusculii Krause;

Page 3: Analizatori Bio Medicina Grile

* pentru cald - mai putini: corpusculii Ruffini;c. durerosi = algoreceptori:

- terminatii nervoase libere , in general;- toti receptorii cutanati stimulati excesiv de factori mecanici ,

fizici , chimici , biologici, pot genera senzatii dureroase;- se adapteaza foarte putin sau deloc;- daca stimulul persista poate determina cresterea senzatiei in

intensitate;TABEL RECAPITULATIV:

STRAT PIELE DENUMIRE RECEPTOR TIP CARACTERISTICI

1. Epiderm term. nerv. libere; tactile;discuri Merkel tactile; stimulati de

atingeri puternice;2a. Derm superior discuri Merkel tactilli

corpusculii Meissner tactili receptioneaza atingeri fine;2b. Derm profund corpusculii Rufini presionali si cald;

corpusculii Krause tactili si rece;term. nerv. libere atingere si presiune;

3. Hipoderm corpusculii Ruffini pentru cald '' '' Vater - Pacini tactili( vibratii) cei mai mari ;

se adapteaza rapid; '' '' Golgi- Matzzoni '' '' varietate a

corpusculilorV-P mai mici

in pulpa degetelor;

Campul receptor si acuitatea senzoriala la nivelul pielii:- reprezinta aria cutanata care , stimulata , determina descarcari la nivelul unui neuron - suprafata este invers proportionala cu densitatea receptorilor;

Acuitatea senzoriala:- se masoara prin distanta minima de percepere a 2 puncte apropiate simultan , percepandu-se atngerea fiecaruia;- Ex. 2 mm. la varful limbii , cea mai mare acuitate; 5o mm. pe toracele posterior , cea mai mica acuitate;

- CALEA DE CONDUCERE A ANALIZATORULUI CUTANAT:- SEGMENTUL CENTRAL

!! SAU STUDIAT LA ''MADUVA SPINARII''

Page 4: Analizatori Bio Medicina Grile

II. ANALIZATORUL OLFACTIV:-Simt slab dezvoltat la om;-Rol: - depistarea in aer a unor substante odorante , eventual nocive;

- in aprecierea calitatii alimentelor;- declansarea si stimularea secretiilor digestive;

RECEPTORII:- chemoreceptori;- reprezentati prin neuroni olfactivi:

* bipolari;* au o dendrita scurta si groasa , ce se termina cu buton olfactiv;* butonii olfactivi prezinta 5-12 cili olfactivi;

- constituie mucoasa olfactiva: 2-3 cm.2 din partea postero- superioara a mucoasei nazala;( in zona cornetului nazal superior)

CALEA OLFACTIVA:-de la polul bazal al neuronilor pornesc axonii ( neuronul olfactiv este

protoneuronul);- axonii se grupeaza cate 10-12 formand nervii olfactivi;- acestia strabat lama ciuruita a osului etmoid;- fac sinapsa cu deutoneuronul (celule mitrale) in bulbul olfactiv;- axonii deutoneuronului formeaza tractul olfactiv;

SEGMENTUL CENTRAL:- reprezentat prin girusul hipocampic si nucleul amigdalian din

paleocortex, pe fata mediana interna a lobului temporal;** Analizatorul olfactiv nu are legatura cu talamusul;-Formarea senzatiilor : conditii:

- substanta odoranta ( stimulul0 sa fie volatila , de o anumita concentratie;- omul distinge pana la 10.000 mirosuri diferite , din care 50 mirosuri

primare,care , prin combinare in proportii diferite dau senzatii olfactive variate;- daca concentratia este mica , trebuie inspirat profund sau scurt si repetat;- acuitatea olfactiva variaza in functie de substanta;- acuitatea este invers proportionala cu concentratia substantei odorante;- sensibilitate foarte mare pentru mercptan9 derivat organic al sulfului):1.

10 la -10 mg./m3 aer;

Page 5: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORUL GUSTATIV:Rol; - informeaza despre calitatea alimentelor; - intervine in declansarea si stimularea secretiilor digestive:1. RECEPTORUL:

- Chemoreceptor;- reprezentati prin muguri guststivi formati din:

* celule senzoriale: - au microvil la polul apical; - la polul bazal vin terminatii nervoase

ale nervilor:VII,IX,X;* celule de sustinere;* spre suprafata prezinta un por gustativ;* forma ovoida;* localizati in ridicaturi de la nivelul limbii = Papile

gustative,care sunt de mai multe tipuri. dupa forma lor: - caliciforme = circumvalate;- fungiforme;- foliate;- filiforme - lipsite de muguri gustativi;

2. CALEA DE CONDUCERE:* protoneuronul(N1) in ganglionii senzitivi de pe traseul nervilor VII ,IX ,

X ;* deutoneuronul(N2) in nucleul solityar din bulb;

- axonii lui N2 se incruciseaza in bulbsi fac sinapsa cu N3;* al treilea neuron( N3 ) in talamus;

3. SEGMENTUL CENTRAL:* aria gustativa situata in partea inferioara a girusului postcentral;

Functionare:- stimul : substante sapide;- modul de actiune incomplet cunoscut;- exista probabil 13 receptori chimici , cunoscuti pana acum , in celulele

gustative;- receptorii pot fi stimulati de 2 sau mai multi stimuli gustativi;- cand stimulul ia contact cu celulele receptoare are loc depolarizarea si

aparitia potentialului de receptor astfel:- se leaga substantele chimice cu receptorii proteici din membrana;- se deschid la nivelul membranei microvilului canalele ionice;- ionii de Na+ patrund si determina depolarizare;

- se cunosc 4 senztii primare gustative:- acru; - sarat; - dulce; - amar;

- la nivelul limbii mugurii gustativi sunt dispusi astfel incat delimiteaza zone specifice unui tip de gust fundamental:

- dulce - varful limbii;- amar - baza limbii;- acru - partile laterale ale limbii;- sarat - partea anterioara a limbii lateral si varf;

Page 6: Analizatori Bio Medicina Grile

Pragul sensibilitatii = concentratia cea mai mica ( slaba) care determina senzatia- depinde de tipul de substanta sapida: - mai ridicat pentru dulce(1gr/l

zahar;); - mai scazut pentru amar:ex chinina

0,005gr/l;***Degustatorii de vinuri pot deosebi peste 300 gusturi;

ANALIZATORUL KINESTEZIC:Informeaza despre:

- pozitia in spatiu a corpului si a segmentelor sale;- gradul de contractie al muschilor;

Participa la informare receptorii : - nespecifici: vestibulari, vizuali , cutanati; - specifici: proprioceptorii localizati la nivelul

sistemului locomotor(muschi, tendoane, articulatii, periost , ligamente, aponevroze);1. RECEPTORII KINESTYEZICI:

a. corpusculii Vater-Pacini, la fel cu cei din piele, localizati in periost si articulatii;

b. terminatii nervoase libere; - ramificate in capsulele articulare;- transmit sensibilitatea dureroasa de la

articulatii;c. corpusculii neurotendinosi Golgi:

- formati din 1-3 fibre nervoase;- sunt stimulati de intinderi puternice ale

tendoanelor;- situati la jonctiunea muschi-tendon;- masoara tensiunea din tendoane;- previn contractiile musculare excesive ca si

alungirea exagerata a muschiului;d. Fusuri neuromusculare:

- formate din 5-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale;- delimitate de o capsula conjunctiva;- dispuse paralel cu fibrele musculare normale = fibre extrafusale;- capetele fusului sunt contractile;- portiunea centrala necontra ctila cu multi nuclei:- fibre cu sac

nuclear; - fibre cu lant

nuclear;- locallizte printre fibrele musculare extrafusale;- stimulate de tensiunea produsa in timpul contractiei musculare si

de intinderi;- au o dubla inervatie:

Page 7: Analizatori Bio Medicina Grile

a. senzitiva :-reprezentata prin dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali: - unele mai groase, rasucite in spirala in partea centrala a fusului = anulospirale ;

- altele mai subtiri , dispuse la capete = ''in buchet( in floare)b. motorie: - reprezentata prin axoni ai neuronilor gama din

coarnele anterioare ale maduvei ce se dispun la capetele contractile ale fusuluoi -------> contractia acestora -------> intinderea portiunii centrale --------> stimularea fibrelor senzitive -------->impuls nervos;

- impulsul nervos ajunge la neuronii alfa -------->contractia fibrelor extrafusale ---------. contractia muschiului;

2. CAILE DE CONDUCERE: 2 cai:a. calea sensibilitatii kinestezice( proprioceptiva constienta), pentru pozitia

in spatiu bsi miscari, prin fasciculele spinobulbare:( N1 in ganglionul spinal; N2 in nucleii gracilis si cuneat din bulb; N3 in talamus)

b. calea sensibilitatii proprioceptive de reglare a miscarii ( inconstienta = de reglare a tonusului muscular);-prin fasciculelespinocerebeloase ventral si dorsal( N1 in ganglionul spinal; N2 in cornul posterior medular si de aici la cerebel)

***stimularea fusurilor neuromusculare este realizata si de intinderea muschilor (fibrelor extrafusale) care determina intinderea celor intrafusale;

***fibrele extrafusale sunt inervate de neuronii alfa medulari , iar cele intrafusale de neuronii gama medulari;

Page 8: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORUL VIZUAL:Rol: - permite: - cunoasterea mediului inconjurator in proportie de 90%;

- diferentierea luminozitatii;- aprecierea formei si culorii obiectelorl;- orientarea in spatiu;- mentinerea echilibrului;- mentinerea tonusului cortical9atentiei);

Componentele ochiului:A. Organe anexe: - de miscare: 6 muschi extrinseci: 4 drepti (extern,

intern, superior, inferior)si 2 oblici(superior si inferior);

- de protectie( pleoape, gene , sprancene, glande lacrimale);

B. Globul ocular:-aproximativ sferic; - situat in orbita; - in jur are tesut adipos; - format di : -3tunici;

- aparat optic;- sistemul receptor;

1. Tunicile globului ocular:a. tunica externa: - fibroasa ( din tesut conjunctiv fibros)

- are 2 portiuni: - posterior sclerotica( opaca, 5/6 din tunica externa, de ea se prind muschii extrinseci, posterior perforata pe unde iese nervul optic si intra artera globului ocular;

- anterior Corneea( transparenta , avasculara, multi nervi,1/6 din tunica externa)

b. tunica medie:- vascularizata; - formata din 3 segmente:- coroida - posterior;

- corpul ciliar la mijloc; - irisul - anterior;

- limita dintre coroida si corpul ciliar = ora serrata;* coroida: - posterior de cora serrata;

- prezinta posterior un orificiu prin care iese nervul optic;* corpul ciliar:- inaintea orei serrata;

- format din : - procese ciliare :aglomerari de capilare ce secreta un lichid numit Umoare apoasa;

- muschii ciliari formati din fibre musculare netede dispuse circular =

= muschi circulari ciliari , inervati de parasimpatic si fibre musculare radiare = muschi ciliar radiari,inervati de simpatic;

* irisul: - anterior de cristalin;- functioneaza ca o diafragma cu un orificiu la mijloc = pupila;

Page 9: Analizatori Bio Medicina Grile

- format din fibre musculare netede de tip multiunitar formand muschii irisului: circulari , inervati de parasimpatic si radiari , inervati de simpatic;

- prin modificarea diametrului pupilei, se regleaza cantitatea de lumina dirijata spre retina;

c. tunica interna: Retina:-situata posterior de ora serrata;- reprezinta si sistemul receptor , unde se transforma stimulii

luminosi in impulsuri;-are 2 regiuni:* pata galbena = macula luteea;

- in dreptul axului vizual;- contine mai mult celulwe cu con decat cu

bastonas;- in partea sa centrala are o adancitura =

foveea centralis , unde se afla numai celule cu con.;* pata oarba:

- situata medial si interior fata de pata galbena;

- nu contine celule fotosensibile;- este locul pe unde iese nervul optic si intra

artera globului ocular;- Structura retinei:

*10 straturi;* 3 feluri de celule functionale:- fotoreceptoare cu con si cu

bastonas; - neuroni bipolari; - neuroni multipolari;

* alte tipuri dr crlule: - de sustinere;- de asociatie;- amacrine;- orizontale;

* stratele 1 si 9 = membrane limitante interna , respectiv externa , iar stratul 10 este format din celule pigmentare ce asigura obscuritate;

Principalele celule sunt celulele recep[toare , fotosensibile:a. Celule cu con:

- neuroni unipolari modificati;- numar mai mic: 6-7 mi;ioane;- multe in pata galbena, exclusiv in foveea centralis, foarte putine

in retina periferica;- stimulate de lumina intensa, adaptate pentru vederea diurna ,

cromatica;b. celule cu bastonas:

-neuroni unipolari modificati;- numar mare : 125 milioane;- lipsesc in fovee, putine in pata galbena, numeroase in retina

periferica;

Page 10: Analizatori Bio Medicina Grile

- stimulate in lumina slaba , adaptate pentru vederea nocturna , alb-negru;

2. Aparatul optic al globului ocular:- format din medii transparente si refringente reprezentate prin:

a. Corneea transparenta:- parte anterioara a tunicii externe(1/6 dinea);- bombata spre exterior;- avasculara;- puternic inervata;

b. Cristalinul:- lentila biconvexa , elastica;- transparenta;- invelit de o capsula elastica = cristaloida:- este fixat intre iris si corpul vitros , de corpul ciliar prin ligamente

suspensoare;- avascular;- se hraneste prin difuziune de la procesele cilare;

c. Umoarea apoasa:- lichid incolor localizat in camerele anterioara si posterioara , intre

cornee si cristalin - secretata de procesele ciliare;d. Corpul vitros:

- forma sferoidala;- gelatinos;- transparent;- situat in camera vitroasa , in spatele cristalinului;

Focalizarea razelor pe retina o realizeaza aparatul dioptric, reprezentat de lentile convergente cu putere totala de 60 dioptrii putere de refractie : corneea -40 dioptrii; cristalinul - 20 dioptrii;

Centrul optic , la 17 mm. in fata retinei ( distanta pana la retina = distanta focala = 17mm.;

Puterea de refractie cea mai mare o are fata anterioara a corneei;Cristalinul isi poate modifica raza de curbura asigurand acomodarea la vedere;

Acomodarea la vedere:-reprezinta vederea clara prin modificarea puterii de refractie a

cristalinului in raport cu distanta ochi-obiect privit.- procesul de acomodare este asigurat de:

* elasticitatea cristalinului;* muschii ciliari , care au rol activ;* aparatul suspensor;

- se realizeaza astfel :a. peste 6m. -muschiul ciliar este relaxat;

- ligamentul suspensor in tensiune; -cristaloida intra in tensiune

- cristalinul se comprima( se micsoreaza curbura)- creste raza de curbura;

Page 11: Analizatori Bio Medicina Grile

- puterea de convergenta ajunge la valoarea minima de 20 dioptrii;

b. sub 6m. -muschiul ciliar se contracta; - ligamentele suspensoare se relaxeaza; - scade tensiunea din cristaloida; - are loc bombarea cristalinului datorita elasticitatii; - puterea de convergenta creste spre valoarea maxima;

Deci , acomodarea se face intre punctul cel mai apropiat de ochi pana unde se vede clar prin acomodare , numit Punctum proximum(25 cm. la tineri si se departeaza la varstnici) si 6m. care este punctul cel mai departat unde se vede clar prin acomodare numit Punctum remotum;

Pe masura ce se inainteaza in varsta scade elasticitatea cristalinului si deci, puterea de convergenta proces numit Prezbitism = Prezbiopie;

Acomodarea este un act reflex:- distanta este perceputa de centrii corticali, si coliculii cvadrigemeni

superiori;- de la ei informatiile sosesc la nucleul vegetativ parasimpatic: accesor al

oculomotorului(III ) din mezencefal;

- de aici , prin fibre parasimpatice pre- si postganglionare , informatia ajunge la muschii ciliari care , prin contractie , realizeaza acomodarea ;

- mai participa la realizarea acomodarii:* centrii corticali din arii vizuale: primare si secundare

( asociative);* la raspunsul motor participa :- muschiiirisului si muschii

extrinseci ai globului ocular Reglarea cantitatii de radiatii , dupa intensitatealuminii, se realizeaza prin reflex pupilo-fotomotor:care se realizeaza astfel:

* cresterea intensitatii ---------> centrul din nucleul accesor al III din mezencefal -------------->muschii circulari ai irisului ----------> mioza(pupiloconstrictie);

* scaderea intensitatii -------centru simpatic medular --------->muschii radiari aiirisului-----------> contractie = midriaza( pupilodilatatie)

Tipuri de ochi dupa distanta retinei fata de centrul optic( normal17mm.)1. Ochi normal=Emetrop

- distanta normala: 17 mm.;- imaginea pe retina;- vedere clara;

2. Ochi cu defecte = Ametrop:a. Hipermetrop: - se departeaza obiectele;

* cauze: -distanta mai mica de 17mm.; -curburile mai diminuate;

* imaginea: in spatele retinei;*corectare: cu lentile convergente( biconvexe)

Page 12: Analizatori Bio Medicina Grile

b. Miop(Hipometrop) se apropie obiectele;*cauze: -distanta mai mare de 17 mm.;

- curburile accentuate; * imaginea : in fata retinei;

* corectare ; cu lentile divergente(biconcave)c. Astigmatism:

* cauze: - mai multe raze de curbura cauzate de neuniformitatea corneei;

* imagini : pe retina , dar neclare;* corectare: lentile cilindrice:

Procese fotochimice din retina:- produc excitatii la nivelul retinei radiatiile cu lungimea de unda de 390-770 nm.;- energia luminoasa electromagnetica ---> impuls nervos la nivelul celulelor

fotoreceptoare cu con si bastonas- in prelungiri ( conuri si bastonase)se afla pigmenti vizuali fotosensibili: in

conuri 3 feluri Iodopsinesi in bastonase Rodopsina;Mecanismul fotoreceptiei:

- identic in ambele tipuri de celule;- pigmentii, inprezenta energiei luminoase pe care o absorb , se desfac in

componente:* Retinen : - derivat al vit. A

- comun tuturor pigmentilor;* Opsine: - specifice fiecarui pigment;

- pigmentii fac parte din structura membranei unde se determina depolarizari, rezultand potentiale de receptor;

- bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile fiind necesara energia unei singure cuante.

Adaptarea receptorilor vizuali:- sensibilitatea celulelor depinde de cantitatea de pigment din conuri si bastonase;- cantitatea depinde de expunerea la lumina sau intuneric;- prin expunere pigmentul este descompus in retinen si opsine;- mare parte din retinen se transforma in vit. A;- scade concentratia pigmentilor la lumina a ochilului;- se face astfel adaptarea la lumina;- vederea diurna ( fotopica) o realizeaza conurile ; timp de adaptare : 5 minute;- la intuneric , din retinen si opsine -----> pigmenti vizuali in conuri si bastonase;

vit.A -----> in retinen , si creste cantitatea de pigmenti realizandu-se adaptarea la intuneric ,cu participarea bastonaselor; - sensibilitatea bastonaslor la intuneric este de zeci de ori mai mare decat la lumina;

- vederea nocturna (scotopica)este asigurata de bastonase;- in lipsa vit. A este compromisa adaptarea la intuneric;- reducerea vederi :- diurne = hemeralopie;

- nocturne = nictalopie ????

Page 13: Analizatori Bio Medicina Grile

Vederea alb-negru si cromatica:- stimularea bastonaselor------> senzatia de lumina alba;- lipsa stimularii -------> senzatia de negru;- corpurile albe: reflecta toate radiatiile;- corpurile negre :absorb toate radiatiile;- conurile sunt de 3 categorii in functie de pigmentul pe care il contin sensibil la

cele 3 culori fundamentale: conuri rosii; conuri verzi; conuri albastre;- stimularea uniforma (egala) a celor 3 tipuri -----> senzatia de alb;- stimularea unui singur tip -----> senzatia culorii respective( culori primare =

fundamentale)- stimularea in proportii diferite --------> senzatia pentru toate culorile spectrului,

inclusiv alb;** unei culori din spectru ii corespunde o culoare complemrntara ;**culoarea complementara in amestec cu prima da culoarea alba;

Defecte ale vederii cromatice:a. Daltonismul:-lipsa sintezei genetice a pigmentului fundamental vazand in loc

culoarea cenusiu;- lipseste frecvent functionarea conurilor rosii si verzi; - gena afectata este X- lincata , boala aparand la 8% din barbati;

CALEA OPTICA:- Protoneuronul : -neuronii bipolari din retina;- Deutoneuronul:- neuronii multipolari ( ganglionari ) din retina;- Axonii deutoneuronilor formeaza Nervul optic;- Axonii din retina nazala se incruciseaza si formeaza Chiasma optica;- Se continu a 3-a componenta = Tractul optic pana la al 3-lea neuron;- Al 3-lea neuron este situat in Corpii geniculati Externi ( laterali) din

metatalamus;SEGMENTUL CENTRAL:

- reprezentat prin aria primara si secundara ( asociativa) :* situata in lobul occipital* de o parte si de alta a scizurii calcarine;* pe partea mediana interna;

- in aria primara fiecrui punct de pe retina ii corespunde un punct in arie ;- cea mai mare reprezentare o are macula;- in aria primara se formeaza senzatia de lumina, culoare, forma;

Campul vizual:-spatiu cuprins cu privirea;- fiecare ochi are campul sau = camp vizual monocular;- cele 2 campuri vizuale se suprapun in mare parte;- partea comuna = camp vizual binocular;- punctele din campul vizual binocular formeaza cate o imagine in fiecare ochi pe

retina;

Page 14: Analizatori Bio Medicina Grile

- in aria corticala are loc fuzionarea imaginilor retiniene daca acestea se in puncte corespondente , rezultand o imagine unica;

- fuziunea incepe la nivelul corpilor geniculati laterali;- apare vederea binoculara , in profunzime , = stereoscopica;

** lezarea ariei primare -----> orbire;** lezarea ariei secundare ----> afazie (neintelegerea semnificatiei celor vazute)

Page 15: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORUL ACUSTICO- VESTIBULAR

-2 analizatori : * acustic - pentru auditie* vestibular - pentru echilibru( pozitia corpului in repaus si

miscare);- ambii au receptorii localizati in urechea interna;- fiecare are cale de conducere proprie:

a. nervul acustic ( cohlear ) , care are pe traiectul sau ganglionul Corti;

b. nervul vestibular , care are pe traiectul sau ganglionul Scarpa;- ambi9i nervi formeaza perechea a VIII a de nervi cranieni : Acustico- vestibular

= Vestibulo- cohlear;Rolul analizatorului acustic:

- perceperea undelor sonore repetate intr-o anumita ordine = sunete sau succedare neregulata = = zgomote , asigurand auzul;

Rolul analizatorului vestibular:- furnizeaza informatii despre pozitia si miscarile corpului in spatiu;-asigura declansarea reflexelor posturale si gestuale impreuna cuanalizatorii :

kinestezici, vizual;cutanati tactil si presional

URECHEA:desi receptorii sunt in urechea interna , s-au dezvoltat si urechea medie si

externacare nu au relatie cu aparatul vestibular;1. URECHEA EXTERNA:

a. Pavilionul urechii;b. conductul auditiv extern;

2. URECHEA MEDIE:- cavitate pneumatica sapata in stanca osului temporal;- peretele lateral : timpanul;-peretele medial : fereastra ovala si fereastra rotunda , acperite de membrane;- peretele anterior prezinta o deschidere a unui conduct de legatura cu

nasofaringele = Trompa luiEustachio cu rol de egalizare a presiunii aerului de o parte si de alta a timpanului;

- in interior un lant de 3 oscioare articulate intre ele:* ciocanul: prezinta muschiul ciocanului, care , prin

contractie determina diminuarea sunetelor puternice;* nicovala : se articuleaza cu ciocanul si scarita;* scarita :-prezinta muschiul scaritei care, prin contractie ,

amplifica undele sonore slabe , regland intensitatea ; - se articuleaza cu nicovala si cu membrana

ferestrei ovala;

Page 16: Analizatori Bio Medicina Grile

3. URECHEA INTERNA:- sistem de camarute sapate in stanca osului temporal , formand Labirintul osos;- in labirintul osos se afla Labirintul membranos;

a. Labirintul osos:- cuprinde:

* vestibul osos;* 3 canale semicirculare osoase;* melcul osos = cohlee;

- cele 3 canale semicirculare : - se deschid in vestibul, prezentand la un capat o dilatare = ampula;

- canalul anterior se uneste cu cel posterior la extremitatile opuse celor cu ampule formand un canal comun care se deschide in vestibul ( deci, 3 canale , 3 ampule, 5 deschideri);

- sunt dispuse in planuri perpendiculare unul pe celalalt;

- melcul osos: - anterior de vestibul;- forma conica;- se rasuceste de 2 ori si 1/2 in jurul unui ax osos = columela;- din columela se desprinde lama spirala osoasa;- lama spirala se continua spre margine cu Membrana bazilara , si

tot din ea porneste oblic Membrana vestibulara Reissner;- cele 2 membrane care delimiteaza melcul membranos ,imparte

melcul osos in 2 rampe: * vestibulara - deasupra membranei Reissner;

* timpanica - sub membrana bazilara;- intre cele 2 rampe, se afla melcul membranos delimitat de :-

membrana bazilara - inf. -

m.Reissner - superior - peretele extern al melcului osos - lateral;

- cele 2 rampe sunt pline cu un lichid numit perilimfa si comunica intre ele printr-un spatiu lasat in varf de lama spirala numit Helicotrma;

b. Labirintul membranos:-situat in interiorul labirintului osos;- intre cele 2 labirinlabirinte se gaseste un lichid = perilimfa;- in labirintul membranos se gaseste un lichid = endolimfa;- cuprinde : * Vestibulul membranos: - formatdin 2 cavitati :

superior :Utricula , in care se deschid cele 3 canale semicirculare membranoase ; inferior , Sacula, care se continua cu melcul membranos ( canalul cohlear)

* Melcul membranos( canalul cohlear)- contine Organul Corti la nivelul

caruia sunt receptorii acustici;Organul Corti:

- receptor al analizatorului acustic;- situat pe membrana bazilara;

Page 17: Analizatori Bio Medicina Grile

- in centru are un spatiu triunghiular = tunelul Corti;- pe laturile tunelului sunt celule de sustinere;- deasupra celulelor de sustinere sunt celule receptoare auditive;- tunelul Corti este strabatut de dentrite ale neuronilor din

ganglionul Corti care sosesc la polul bazal al celulelor auditive;- celulele de sustinere secreta o membrana reticulata , in care

patrund cilii celulelor auditive situati la polul apical;- peste cilii celulelor auditive se afla Membrana Tectoria , in care

se inclaveaza cilii;

Calea acustica ( segmentul intermediar al analizatorului acustic):

- protoneuronul - in ganglionul Corti; - dendritele ajung la polul bazal al celulelor auditive; - axonii formeaza nervul cohlear , ramura a nervilor cranieni VIII;

- deutoneuronul :- in cei 2 nuclei cohleari din punte : ventral si dorsal; - axonii se incruciseaza in punte;

- al III-lea neuron :- in coliculii inferiori;- al IV-lea neuron : - in corpii geniculati medial;

Segmentul central:

- aria primara : - in girusul temporal superior; - in jurul sau este aria secundara ( de asociatie), de unde primeste

aferente;

Mecanismul auzului;

- undele sonore ( energie mecanica) declanseaza impulsul nervos la nivelul celulelor auditive;

- transmiterea sunetelor pana la organul Corti:* captate de pavilion;* conduse de conductul auditiv extern;* vibreaza timpanul;* se antreneaza lantul celor 3 oscioare;* vibreaza membrana ferestrei ovale ----> perilimfa ----->

endolimfa------->vibratia membranei bazilare;* sunt antrenate in miscare celulele auditive ai caror cili sufera

inclinare ( se indoaie ) in membrana tectoria;* depolarizarea celulelor receptoare , creste frecventa potentialelor

de actiune , iar in partea opusa are loc hiperpolarizare , care scade frecventa potentialelor de actiune ;

Page 18: Analizatori Bio Medicina Grile

Transmiterea impulsurilor:

- neuronii senzitivi din ganglionul Corti transmit impulsurile nervoase , fiecare dintr-o anumita zona a membranei bazilare;;

- zonarea se pastreaza si la nivelul neuronilor cohleari, coliculari si metatalamici;- la neuironii corticali ajung excitatii sonore separate pe frecvente prin '' fibre

izolate ''de la zone diferite ale membranei bazilare.- identificarea directiei de unde vine sunetul se face prin 2 mecnisme:

* detectarea decalajului in timp dintre sunetele acustice ce intra in cele 2 urechi;

* diferenta de intensitate a sunetului ce ajunge la cele 2 urechi;

ANALIZATORUL VESTIBULAR;

1. RECEPTORII VESTIBULARI;Sunt reprezentati prin:

a. Macula : - utriculara si saculara; - formata din: - celule de sustinere pe o membrana

bazala; - celule senzoriale cu cili; - o membrana otolitica gelatinoasa ce

contine granule de carbonat de Ca si Mg. = otolite; - la polul bazal al celulelor senzoriale

sosesc dendrite ale neuronilor din gg. Scarpa;

b. Crestele ampulare:

-situate la baza canalelor semicirculare membranoase in ampule;- formate din: -celule de sustinere;

- celule senzoriale cu cili ce patrund intr-o cupola gelatinoasa = cupula;

- la polul bazal sosesc dendrite ale neuronilor din gg. Scarpa;

2. CALEA VESTIBULARA:- protoneuronul : - in gg. Scarpa , ale carui dendrite ajung la celulele senzoriale

din macule si creste ampulare; - axonii formeaza ramura vestibulara a nervilor cranieni VIII;

- deutoneuronul : - in cei 4 nuclei vestibulari din bulb( superior, inferior, lateral, medial);

- de la nucleii vestibulari pornesc fascicule ( eferente) spre:* maduva: - fasciculul vestibulo-spinal, ce regleaza tonusul

muscular;

Page 19: Analizatori Bio Medicina Grile

* cerebel: - fasc. vestibulo-cerebelos, ce controleaza echilibrul static si dinamic

* nucleii motori de origine a nervilor cranieni III,IV,VI : - fasciculul vestibulo-nuclear , ce controleaza miscarile globilor oculari cu punct de plecare din labirintul urechii;

* talamus: - prin fasciculul vestibulo-talamic , unde se afla al 3-lea neuron:

- al III-lea neuron , de la care pornesc fibre talamo-corticale ce se proiecteaza in cortex;

Functionarea analizatorului vestibular:

- informeaza despre: - pozitia capului in spatiu;- accelerarile liniare sau circulare la care este supus;

- nu este propriu-zis un simt al echilibrului;- este o componenta ce asigura reglarea echilibrului impreuna cu analizatorii :

kinestezic, vizual, tactil si cu cerebelul;

Stimularea receptorilor:

a. Maculele: - de catre otolite;- atat in conditii statice cat si dinamice;- 2 situatii:

* capul nemiscat : - otolitele stimuleaza clii prin greutatea lor,determina impulsuri care informeaza despre pozitia capului in raport cu directia fortei gravitationale;

* capul si corpul in accelerari liniare ( inainte , inapoi , lateral): - otolitele ( mai dense decat endolimfa)se deplaseaza in sens opus miscarii conform fortei centrifuge;

- se transmit impulsuri la centrii care declanseaza miscari ce corecteaza pozitia capului si corpului in vederea mentinerii echilibrului;*** Acesti receptori nu detecteaza viteza , ci acceleratia:- cei din utricula ,pe cea orizontala;

- cei din sacula , pe cea verticala;

b. Crestele ampulare:- sunt stimulate de acceleratiile circulare ale capului si corpului;- sunt stimulate de deplasarea endolimfei in sens opus deplasarii

canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective;- endolimfa va deplasa cupula in sensul deplasarii ei;- este posibila receptionarea , datorita orientarii canalelor

semicirculare in cele trei directii ale spatiului : frontal ,orizontal , sagital;

SEGMENTUL CENTRAL:

Page 20: Analizatori Bio Medicina Grile

- Aria vestibulara este situata in girusul temporal superior al cortexului;

C.S. -32-

ANALIZATORII -- GENERALITATI-

1.Analizatorii permit realizarea:a., comenzilor catre organele receptoare;b. senzatiilor constiente;c. analiza informatiilor subcortical;d. toate;

2. Receptorul unui analizator:a. percepe o forma de energie;b. este o structura nespecializata;c. conduce informatii spre cortex;d. analizeaza informatiile primite;

3.Nu sunt receptori:a. celulele senzoriale;b. terminatii nervoase incapsulate;c. dendrite ale unor neuroni;d. centrii nervosi;

4. Selectati afirmatia incorecta;a. segmentul intermediar este format din cai nervoase;b. segmentul central este localizat in cortexul cerbral;c. calea de conducre poate fi directa sau indirecta;d. la nivelul receptorului se formeaza senzatia;

5. Calea de conducere directa a unui analiator :a. are sinapse putine;b. conduce impulsurile lent;c. are o proiectie difuza;d. are multe sinapse;

6. Stimulii sunt transformati in senzatii specifice la nivelul:a. cortexului cerebelos;b. maduvei spinarii;c. cortexului cerebral;d. centrilor nervosi reflecsi;

7. Sunt visceroceptori, recptorii:a. din urechea interna;b. de la nivelul muschilor;c. baroreceptorii;d. celulele senzoriale;

8. Prorioceptorii sunt localizati in , cu exceptia;a. muschi;b. retina;c. tendoane;d. articulatii;

Page 21: Analizatori Bio Medicina Grile

9. Celulele cu conuri sunt receptori de tip :a. fazici;b. tonici;c. adaptabili;d. nicio varianta corecta;

10. Sunt stimulati de deformarea membranei celulare receptorii;a. fotoreceptorii; c. tactili;b. termoreceptorii; d. chemoreceptorii;

11. Se formeaza impulsul nervosla nivelul:a. receptorului;b. segmentului intermediar;c. segmentului central;d. centrului nervos;

12. Este receptor tonic , receptorul:a. olfactiv;b. dureros;c. din tendoane;d. gustativ;

13.Nu sunt chemoreceptori , receptorii :a. olfactivi;b. corpii carotidieni;c. corpii aortici;d. din articulatii;

14. Informeaza despre pozitia corpului :a. proprioceptorii;b. nociceptorii;c. viscerceptoriid. toti;

15. sunt receptori fazici , receptorii:a. gustativi;b. durerosi;c. vizuali;d. auditivi;

ANALIZATORUL CUTANAT:1. Pielea este un mare camp receptor , deoarece contine:

a. vase de sange;b. terminatii nervoase;c. celule conjunctive;d. formatiuni glandulare ;

2. In piele se gasesc receptorii, cu exceptia:a. tactili;b. termici ;c. durerosi;d. proprioceptori;

3. La nivelul orificiilor naturale ale organismului pielea se continua cu:

Page 22: Analizatori Bio Medicina Grile

a. vase de sange;b. formatiuni cornoase;c. mucoase;d. fibre conjunctive;

4. Epidermul este format din tesut :a.pluristratificat necheratinizat;b. pluristratificat cheratinizat;c. unistratificat pavimentos;d. pseudostratificat;

5. In epiderm nu se afla:a. terminatii nervoase; c. vase de sange;b. receptori tactili; d. receptori durerosi;

6. Dermul este format din :a. epitelial;b.conjunctiv dens;c. adipos;d. epitelial cheratinizat;

7. Nu se afla in derm:a. vase de sange;b. vase limfatice;c. glomerulul glandei sudoripare;d. glande sebacee;

8. Dermul papilar este:a. situat spre epiderm;b. in centrul dermului;c. situat spre hipoderm;d. format din fibre colagene si elastice;

9. Nu se afla in hipoderm:a. corpusculii Vater- Pacini;b. bulbii firului de par;c. glomerulii glandelor sudoripare;d. stratul reticular;

10. Discurile Merkel sunt receptori:a. tactili;b. termici ;c. durerosi;d. presionali;

11. Cei mai mari corpusculi sunt corpusculii:a. Krause;b. Vater-Pacini;c.Ruffini;d.Meisner;

12. In derm nu se gasesc corpusculii:a. Krause;

Page 23: Analizatori Bio Medicina Grile

b. Meissner;c. Ruffini;d. Vater-Pacini;

13. Sunt receptori pentru cald, receptorii:a. Ruffini;b. Krause;c. Pacinii;d. Meissner;

14. Se adapteaza foarte rapid corpusculii;a.Pacini;b. Krause;c. Ruffini;d. Meissner;

15; Acuitate tactila ridicata se inregistreaza:a. in pulpa degetelor;b. pe toracele posterior;c. in varful limbii;d. la nivelul intregii suprafete a pielii;

ANALIZATORUL KINESTEZIC:1.Receptorii analizatorului kinestezic informeaza despre:

a. pozitia spatiala a corpului;b. forma corpurilor;c. temperatura;d. pipait;

2. Receptorii kinestezici lipsesc in :a. muschi;b. tendoane;c. ligamente ;d. piele;

3. Sunt proprioceptori identici cu cei din piele, corpusculii:a. Golgi;b. Vater-Pacini;c. Meissner;d. Ruffini;

4. Sunt localizati la jonctiunea muschi-tendon, corpusculii:a. Golgi;b. Vater-Pacini;c. Meissner;d. Ruffini;

5. Corpusculii Golgi sunt stimulati de :a. contractia muschilor;b. intinderea muschilor;

Page 24: Analizatori Bio Medicina Grile

c. intinderea puternica a tendonului;d. relaxarea muschilor;

6. Sunt localizati in capsule articulare proprioceptorii:a. terminatii nervoase libere;b. fusuri neurotendinoase;c. corpusculii Golgi;d. corpusculii Krause;

7. Fusurile neuromusculare sunt stimulate de:a. excitanti durerosi;b. contractia musculara;c. atingere;d. lovituri;

8. Fusul neuromuscular este :a. localizat in tendonul muschiului;b. format din 5-10 fibre extrafusale;c. dispus paralel cu fibrele intrafusale;d. invelit de o capsula conjunctiva;

9. Portiunea centrala a fusului neuromuscular:a. are capetele contractile;b. este uninucleata;c. vine in contact cu axonii neuronilor gama;d. contine si fibre musculare cu sac nuclear;

10. Capetele fusului neuromuscular:a.asunt necontractile; c. prin contractie det. stim.

fibrelor ''in floare''b. sunt inervate de axonii neuronilor alfa; d. sunt inervate senzitiv;

11. Conducerea sensibilitatii kinestezice o realizeaza fasciculele;a. spinobulbare;b. spinotalamice;c. spinocerebeloase;d. toate;

12. Sensibilitatea tonusului muscular este condusa de fasciculele:a. spinobulbare;b. spinotalamice;c. spinocerebeloase;d. toate;

13. Fibrele musculare extrafusale sunt inervate de neuronii:a. din coarnele laterale medulare;b. de asociatie;c. alfa, din coarnele anterioare;d. alfa si gama , din coarnele anterioare;

14. In fusul neuromuscular intra :a. fibre musculare extrafusale;b. fibre extrafusale cu lant nuclear;c. fibre intrafusale cu sac nuclear;d. toate;

Page 25: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORII : CUTANAT, KINESTEZIC, OLFACTIV, GUSTATIV:

C.G.1. Segmentul periferic al unui analizator percepe:

1. o forma de energie;2. un impuls;3. un stimul;4. toate;

2. segmentul intermediar este reprezentat prin cai :1. directe;2. cu sinapse multe;

Page 26: Analizatori Bio Medicina Grile

3. indirecte;cu sinapse putine;

3. Segmentul central al unui analizator:1. se afla in scoarta cerebrala;2. formeaza impulsuri nervoase,4. poate fi si in zone subcorticale;

4. In structura epidermei intra;1. vase de sange;2. tesut epitelial pluristratificat keratinizat;3. tesut conjunctiv;4. terminatii nervoase;

5. In derm nu se afla:1. vase de sange; 3. corpusculi;2. nervi; 4. glomerulii glandelor sudoripare;

6. In dermul reticular se afla:1. fibre colagene;2. putine elemente celulare;3. fibre elastice;4.corpusculii Meissner;

7. In hipoderm se afla;1. bulbii firului de par; 3. corpusculii Vater-Pacini;2. glomerulii glandelor sudoripare; 4. corpusculii Ruffini;

8.Epidermul are in structura sa:1. putine capilare sanguine;2. canale ale glandelor sudoripare;3. glande sebacee;4. un strat cornos superficial;

9. In derm se gasesc corpusculii:1. Krause; 3. Ruffini;2. Meissner; 4. toti;

10. Sunt considerati receptori tactili , dar si dermici;1.Krause; 3. Ruffini;2. Meissner; 4. toti;

11. Corpusculii Pacini:1. se adapteaza foarte rapid;2. sunt localizati in epiderma;3. receptioneaza vibratiile;4. predomina in hipodermul pulpei degetelor;

12. Receptioneaza atingerea, corpusculii din dermul superior:1. Ruffini; 3. terminatii nervoase libere;2. discurile Merkel; 4. Meissner;

13. Cea mai mare acuitate tactila o area;1. zone de pe toracele posterior;2. zona spatelui;3. membrele inferioare;4. varful limbii;

Page 27: Analizatori Bio Medicina Grile

14. Analizatorul kinestezic informeaza despre:1. pozitia spatiala a corpului;2. pozitia diferitelor segmente ale corpului;3. gradul de contractie al muschilor;4. localizarea receptorilor;

15. Receptorii analizatorului kinestezicsunt localizati in :1. muschi; 3. articulatii;2. periost; 4. tendoane;

16. Corpusculii Vater-Pacini sunt localizati in :1. hipoderm; 3. articulatii;2.periost ; 4. viscere;

17. Corpusculii neurotendinosi Golgi:1. sunt inhibati cand tendonul se intinde;2. ajuta la prevenirea contractiei musculare excesive;3. sunt prezenti in tot tendonul;4. previne alungirea exagerata a muschiului;

18. Fusul neuromuscular are specific, cu exceptia:1.Inervatia senzitiva este asigurata de 2 feluri de dendrite;2. este format din fibre extrafusale;3. are capetele contractile;4. este inervat motor de axoni ai neuronilor alfa;

19. Fibrele anulospirale ale fusului sunt:1. mai groase; 3. cu conducere rapida;2. mai subtiri; 4. cu conducere lenta

20. In structura fusului neuromuscular intra:1. capsula conjunctiva;2. fibre extrafusale cu lant nuclear;3. fibre intrafusale cu sac nuclear;4. toate;

21. In structura mucoasei olfactiva nu intra:1. neuroni bipolari;2. neuroni multipolari;3. celule de sustinere;4. celule mitrale;

22. Receptorii olfactivi sunt reprezentati de:1. neuroni bipolari; 3. protoneuronul caii

olfactive;2. butoni olfactivi; 4. celulele mitrale;

23. Prezinta cili olfactivi:1. axonul neuronului olfactiv; 3. celulele de sustinere ;2. butonul olfactiv; 4. dendrita neuronului

olfactiv; 24. Formeaza tractul olfactiv:

1. dendritele butonate;2. axonii neuronilor bipolari;3. dendritele celulelor mitrale;

Page 28: Analizatori Bio Medicina Grile

4. axonii celulelor mitrale;25. Aria olfactiva este localizata in :

1. paleocortex; 3. girusul hipocampic;2. bulbul olfactiv; 4. neocortex;

26. Mugurii gustativi sunt prezenti in papilele:1. caliciforme;2. circumvalate;3. foliate;4. filiforme;

27. Celulele gustative;1. au la polul apical cili;2. au la baza terminatii nervoase;3. prezinta si flageli;4. au la polul apical un microvil;

28. Conduc impulsuri gustative nervii cranieni:1. VII -din 2/3 anterioare;2. IX - din 1/3 posterioara;3. X - de la baza limbii;4. V - de pe toata limba;

29. Calea gustativa are neuronii localizati in :1. ganglioni extranevraxiali - protoneuronul;2. nucleul solitar - deutoneuronul;3. talamus - al treilea neuron;4. nucleul solitar si nucleul ambiguu - deutoneuronul;

30. Zona de perceptie a gusturilor este:1. dulce - varful limbii;2. sarat - baza limbii;3. acru - partile laterale;4. amar - numai in alte zone in afara limbii;

Page 29: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORUL OLFACTIV:

1. Receptorii olfactivi:a. sunt proprioceptori;b. sunt localizati in mucoasa postero-superioara a mucoasei nazale;c. ocupa suprafata intregii mucoase nazale;d. sunt terminatii nervoasa libere;

2. Butonul olfactiv reprezinta:a. partea terminala a unui axon;b. partea terminala a caii olfactiva;c. portiune din dendrita;d. un neuron olfactiv;

3. Cilii olfactivi:a. apartin axonului neuronului olfactiv;b. sunt situati in bulbul olfactiv;c. conduc informatii olfactive la crlulele mitrale;d. sunt prezenti la nivelul butonului olfactiv;

4. Neuronul olfactiv nu are caracteristic:a. este deutoneuronul caii olfactive;b. reprezinta o structura receptoare;c. este bipolar;d. axonii acestor neuroni formeaza nervul olfactiv;

5. Nervii olfactivi:a. se termina in scoarta cerebrala;b. strabat lama ciuruita a osului sfenoid;c. sunt formati din dendrite si axoni;d. se termina in bulbul olfactiv;

6. Tractul olfactiv:a. este format din axonii protoneuronilor;b. se proiecteaza in girusul hipocampic;c. face sinapsa cu celulele mitrale;d. nicio afirmatie nu este corecta;

7. Numarul mirosurilor primare percepute de om este:

Page 30: Analizatori Bio Medicina Grile

a. 10.000; c. 500;b. 50; d. 50.000;

8. Substanta stimul olfactiv :a. trebuie sa fie volatila;b. sa ia contact cu prima parte a mucoasei;c. sa fie insolubila;d. toate;

9. Receptorii olfactivi sunt :a. interoceptori;b. proprioceptori;c. receptori tonici;d. receptori fazici;

10. Acuitatea olfactiva este :a. aceeasi pentru orice substanta;b. invers proportionala cu concentratia substantei odorante;c. totdeauna un stimul supraliminard. masurata si in cazul valorii sub prag;

ANALIZATORUL GUSTATIV:1. Receptorii gustativi sunt reprezentati de :

a. receptori tonici;b. papile gustative;c. chemoreceptori;d. terminatii nervoade;

2. Nu contin receptori gustativi, papilele:a. caliciforme;b. filiforme;c. fungiforme;d. foliate;

3. Celulele gustative:a. au la polul apical un microvil;b. sunt ovoide;c. sunt neuroni bipolari;d. reprezinta protoneuronul caii gustative;

4. Informatiile gustative sunt preluate de terminatii ale nervilor:a. V,VII,IX;b. VII, IX, XI;c. I, VII, X;d. VII, IX, X;

5. Protoneuronul caii gustative este localizat in :a. ganglionii spinali;b. ganglionii de pe traseului nervilor gustativi;c. nucleul solitar din bulb;d. mugurii gustativi;

6. Axonii deutoneuronilor:a. se incruciseaza in bulb;

Page 31: Analizatori Bio Medicina Grile

b. se proiecteaza in aria gustativa;c. sunt amielinici;d. preiau impulsurile de la celulele gustative;

7. Aria gustativa este localizata in :a. lobul occipital;b. girusul precentral ;c. girusul postcentral;d. nucleul amigdalian;

8. Gustul amar se percepe;a. in varful limbii;b. la baza limbii;c. pe partile laterale;d. pe toata suprafata limbii;

9. Gustul acru este perceput:a. la baza limbii;b. in varful limbii;c. pe partile laterale;d. peste tot;

10. Acuitatea gustativa cea mai mare este data de:a. zahar;b. sare;c. chinina;d. este la fel pentru toate trei;

ANALIZATORUL VIZUAL : C.S.1.Permite cunoasterea mediului inconjurator in proportie de :

a. 10%; c. 80%;b. 90%; d. nicio afirmatie corecta;

2. Vederea nu intervine in perceperea :a. durerii; c. echilibrului;b. luminozitatii; d. orientarii in spatiu;

3. Sclerotica :a. este transparenta c. este fibroasa;b. apartine tunicii medii; d. ocupa 1/6 din tunica externa;

4. Corneea:a. este puternic inervata si vascularizata;b. ocupa partea posterioara a tunicii externe;c. este transparenta;d. prezinta in centru perforatii;

5. Artera globului ocular patrunde prin perforatii ale:a. corneei; c. retinei;b. cristalinului; d. scleroticii;

6. Nu face parte din tunica medie:a. corneea; c. corpul ciliar;b. coroida; d. irisul;

Page 32: Analizatori Bio Medicina Grile

7. Referitor la ora serrata;a. localizata intre iris si corpul ciliar;b. separa corpul ciliar de coroida;c. este posterior fata de coroida si retina;d. separa corneea de sclerotica;

8. Corpul ciliar :a. este in spatele orei serrata;b. prezinta procese ciliare ce secreta umoarea sticloasa;c. este situat in fata orei serrata;d. prezinta muschi ciliari striati;

9. Muschii ciliari circulari sunt inervati de nervii :a. somatici; c. simpatici;b. parasimpatici; d. nu sunt inervati;

10. Muschii radiari ai corpului ciliar :a. au inervatie simpatica;b. sunt muschi striati;c. prin contractie asigura pupilodilatatie;d. sunt inervati de parasimpatic;

11. prin contractia muschilor irisului are loc:a. pupiloconstrictia;b. acomodarea la vederea de aproape; c. modificarea curburii cristalinului;d. oprirea traceri radiatiilor luminoase;

12. Celulele cu conuri:a. predomina in toata retina;b. asigura vederea scotopica;c. sunt in numar de 125 milioane;d. predomina in macula luteea;

13. Nu caracterizeaza celulele cu con:

a. sunt in numar de 1-7 milioane;b. contin pigmentul rodopsina;c. asigura vederea cromatica;d. numai ele prezente in foveea centralis;

14. Nu este specific pentru pata oarba:a. este locul prin care iese nervul optic;b. situata inferior de pata galbena;c. se afla la nivelul retinei;d. contine si putine celule fotosensibile;

15. Selectati afirmatia corecta:a. corneea este avasculara;b. celulele cu bastonas sunt in numar de 6-7 milioane;c. in conuri se afla rodopsina;d. in bastonas se afla iodopsina;

16. Radiatiile luminoase strabat mediile refringente in ordinea :

Page 33: Analizatori Bio Medicina Grile

a. cornee- umoare sticloasa-cristalin -umoare apoasa;b. cornee - umoare apoasa - cristalin - umoare sticloasa;c. cornee - cristalin - umoare apoasa - umoare sticloasa;d. cornee - umoare apoasa - umoare sticloasa- cristalin;

17. Cristalinul :a. este o lentila biconcava;b. este avascular;c. are rigiditate mare;d. prezinta multe vase de sange;

18. Umoarea apoasa este;a. situata in camera din spatele cristalinului;b. secretata de muschii ciliari;c. un lichid incolor;d. o lentila biconvexa , elastica;

19. corpul vitros:a. are stare lichida;b. este opac;c. este inconjurat de o membrana numita cristaloida;d. ocupa o camera in spatele cristalinului;

20. Puterea de refractie a corneei este de :a. 20 dioptrii;b. 60 dioptrii;c. 17 dioptrii;40. dioptrii;

21. Nutritia cristalinului :a. se realizeaza prin vasele proprii;b. are loc prin osmoza;c. se face de la procesele ciliare;d. toate afirmatiile sunt corecte;

22. Organul activ al acomodarii este:a. unul din muschii extrinseci;b.nervul optic;c. cristalinul;d. muschiul ciliar;

23. Cand se priveste peste 6 metri:a. cristalinul este bombat;b. muschiul ciliar este relaxat;c. lsuspensor este relaxat;d. tensiunea din cristaloida scade;

24. Prezbitismul este cauzat de :a. scaderea elasticitatii cristalinului;b. cresterea elasticitatii cristalinului;c. pierderea de umoare apoasa;

Page 34: Analizatori Bio Medicina Grile

d. nefunctionarii celulelor cu conuri;25. Reflexul pupiloconstrictor:

a. are centrul in mezencefal;b. are ca organ efecror muschii extrinseci;c. are ca stimul lumina slaba;d. toate;

26. Ochiul hipermetrop:a. are distanta focala de 17 mm;b. se corecteaza cu lentile convergente;c. distanta focala este mai mare de 17 mm;d. este corectat cu lentile divergente;

27. In cazul miopiei:a. imaginea se formeaza in fata retinei;b. corectia se face cu lentile convergente;c. se departeaza obiectele de ochi;d. punctum proximum este mai departat;

28. Selectati afirmatia incorecta:a. pigmentul vizual absoarbe energia luminoasa;b. stimulul este reprezentat de radiatii cu lungimea de unda de 390-770

microni;c. bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile;d. culorile fundamentale sunt : rosu, galben, verde;

29. Fuziunea celor 2 imagini de la globii oculari incepe la nivelul;a. protoneuronului; c. corpilor geniculati laterali din

metatalamus;b. deutoneuronului; d. scoartei cerebrale;

30.In aria primara vizuala reprezentarea cea mai mare o are:a. pata oarba; c. foveea centralis;b. macula luteea; d. partea periferica a retinei;

C.G31. Referitorc la analizatorul vizual;

1. furnizeaza 90% informatii despre mediul inconjurator;2. asigura diferentierea formei obiectelor;3. permite orientarea in spatiu;4. nu contribuie la mentinerea tonusului cortical;

32. In alcatuirea globului ocular intra:1. orbitelr;2. trei tunici concentrice;3. nervul optic;4. medii refringente;

33. In alcatuirea tunicii externe intra:1. sclerotica;2. corpul ciliar;3. corneea;4. irisul

Page 35: Analizatori Bio Medicina Grile

34. In structura corneei intra:1. fibre conjunctive ce permit opacitate;2. vase de sange;3. celule nevroglice;4. nervi;

35. Este incorect , referitor la tunica externa:1. sclerotica reprezinta 1/6 din ea;2. corneea reprezinta 5/6 din ea;3. sclerotica este transparenta;4. posterior iese nervul optic si intra o artera , prin perforatii;

36. Tunica medie are in alcatuire:1. irisul;2. corpul ciliar;3. coroida;4. ora serrata;

37. Ora serrata este :1. in spatele corpului ciliar;2. limita dintre coroida si coroul ciliar;3. localizata anterior fata de coroida;4. intre cornee si sclerotica;

38. Corpul ciliar are in alcatuire:1. ora serrata;2. muschi ciliari;3. pupila;4. procese ciliare;

39. Referitor la corpul ciliar , este corect:1. are muschii ciliari din fibre musculare netede;2. fibrele musculare circulare , sunt inervate de parasimpatic;3. fibrele radiare sunt inervate de simpatic;4. procesele ciliare secreta umoarea apoasa;

40. Retina are in structura eia;1. neuroni bipolari;2. neuroni unipolari;3. neuroni multipolari;4. celule orizontale;

41. In structura globului ocular:1. irisul separa camera anterioara de cea posterioara;2. nervul optic iese prin pata galbena;3. in foveea centralis sunt numai celule cu con;4. pe sclerotica se insera muschii ciliari;

42. Sunt celule prezente in retina , cu exceptia:1. neuroni motori;2. celule amacrine;3. neuroni vegetativi;4. neuroni multipolario (ganglionari)

Page 36: Analizatori Bio Medicina Grile

43. Sunt straturi ale retinei:1. pigmentar;2. membrana limitanta externa;3. conurilor si bastonaselor;4. coroida;

44. In retina sunt celule:1. multipolare;2. de sustinere;

3. bipolare;4. de asociatie;

45. celulele cu con :1. sunt 125 milioane;2. sunt adaptate pentru lumina slaba;3. predomina ca numar in retina periferica;4. sunt adaptate pentru vederea la lumina intensa;

46.Cristalinul:1. are forma de lentila biconcava;2. este invelit de cristaloida;3. este puternic vascularizat;4. se hraneste de la vasele proceselor ciliare;

47. Umoarea apoasa:1. este un lichid incolor;2. este o materie gelatinoasa;3. produsa de procesele ciliare;4. se afla in spatele cristalinului;

48. Sunt medii refringente ale globului ocular:1. cristalinul; 3. corneea;2. umoarea sticloasa; 4. umoarea apoasa;

49. Aparatul dioptric ocular are:1. corneea, de 20 dioptrii;2. cristalinul de 40 dioptrii;3. o singura lentila divergenta;4. centrul optic la 17 mm in fata retinei;

50. In procesul de acomodare intervin:1. cristalinul foarte rigid;2. aparatul suspensor al cristalinului;3. corneea;4. muschiul ciliar;

51. Privind obiectele sub 6 m. :1. muschiul ciliar este relaxat;2. ligamentul suspensor edste relaxat;3. cristalinul , comprimat;4. cristalinul bombat;

52. Sunt modificari in cazul prezbitiei:1. scade puterea de convergenta a cristalinului;

Page 37: Analizatori Bio Medicina Grile

2. se ingroasa cristalinul;3. se reduce elasticitatea cristalinului;4. se indeparteaza obiectele pentru a le vedea clar;

53. Acomodarea este reglata prin intermediul:1. centrilor corticali;2. coliculilor cvadrigemeni superiori;3. nucleului accesor al oculomotorului;4. musculaturii spatelui;

54. Vederea clara prin acomodare se realizeaza intre:1. peste punctum remotum;2. punctum proximum si punctum remotum;3. cornee si punctum proximum;4. 25 cm. si 6 m. , la tineri;

55. Reflexul pupilar fotomotor:1. are centrii in mezencefal;2. include mioza si midriaza;3. este rezultatul contractiei si relaxarii muschiului irisului;4. participa numai muschii radiari;

56. Ochiul emetrop:1. presupune acomodare peste 6 m.;2. distanta dintre centrul optic si retina = 17 mm.;3. vedere clara intre punctum proximum si punctum remotum fara

acomodare;4. vedere clara intre 25 cm. si 6 m. prin acomodare;

57. In cazul ochiului hipermetrop:1. se departeaza obiectele;2. se apropie obiectele;3. distanta este mai mica de 17 mm.;4. distanta este mai mare de 17 mm.

58. Corectia defectelor ochiului se face:1. hipermetropie - lentile convergente ; 2. astigmatism - lentile cilindrice;3. miopie - lentile divergente;4. prezbitie - lentile convergente.

59. Contin pigmenti fotosensibili:1 neuronii bipolari- iodopsina;2. bastonasele - rodopsina;3. celulele amacrine - ambii;4. conurile - iodopsine;

60. Sub actiunea radiatiilor luminoase pigmentii vizuali se pot descompune in:1. retinen;2. vitamina A.;3. opsine;4. toate;

61. Referitor la adaptarea receptorilor vizuali este incorect:1. retinenul din conuri si bastonase se transforma in vitamina A;

Page 38: Analizatori Bio Medicina Grile

2. vederea fotopica se realizeaza cu ajutorul conurilor;3. vederea scotopica se realizeaza cu ajutorul bastonaselor;4. vederea clara se realizeaza prin adaptare intre punctum proximum si

punctum remotum;62. Suntculori fundamentale:

1. rosu;2.galben;3. albastru;4. violet;

63. C alea optica :1. protonuronul este neuronul bipolar din retina ;2. nervul optic contine fibre de la un singur glob ocular;3. tractul optic face sinapsa in corpul geniculat extern din

metatalamus;4. tractul optic contine fibre de la ambii globi oculari;

64.Este caracteristic ariei vizuale , cu exceptia:1. se afla in lobii occipitali;2. cel mai bine reprezentata este macula;3. este pe parte mediala a emisferelor;4. se afla de o parte si de alta a santului Sylvius;

65.Este corect:1. vederea binoculara este stereoscopica; 3. distrugera ariei

primare --->orbire;2. distrugerea ariei secundare ---->afazie;4. axonii din campul

temporal se incrucseaza;

ANALIZATORUL ACUSTICO- VESTIBULAR:

C.S.1. Analizatorul acustic:

a. are componenta nervoasa comuna cu a analizatorului vestibular;b. calea de conducera are N1 in ganglionii Corti si Scarpa;c. Nervul cohlear intra in componenta perechii VIII;d. receptorii sunt in urechea medie;

2. Analizatorul vestibular:a. are receptorii in aceeasi componenta sructurala ca si cel acustic;b. N1 este in ganglionul Corti;c. in functionare este ajutat si de receptorii durerosi;d. impulsurile sunt conduse prin aceleasi fibre ca si cele acustice;

3. Nu are legatura cu analizatorul vestibular, cu exceptia:a. urechea externa;b. urechea medie;c. endolimfa;d. canalul cohlear;

Page 39: Analizatori Bio Medicina Grile

4. Trompa lui Eustachius:a. face legatura conductului auditiv cu faringele;b. egalizeaza presiunea pe ambele fete ale timpanului;c. conduce impulsuri la organul Corti;d. usureaza echilibrul;

5. Muschii ciocanului;a. se prind de membrana ferestrei ovale;b. intervin in conducerea impulsului nervos;c. amplifica vibratiile slabe;d. diminuiaza vibratiile puternice;

6. In interiorul labirintului osos se afla:a. receptori vestibulari;b. receptori acustici;c. endolimfa;d. labirintul membranos;

7. Melcul osos are caracteristic, cu exceptia:a. situat anterior de vestibulul osos;b. in el se deschid cele 3 canale semicirculare osoase;c. are forma conica;d. prezinta un ax numit columela;

8. Membrana bazilara:a. se afla in continuarea lamei spirala osoasa;b. porneste din columela;c. delimiteaza superior rampa vestibulara;d. are pe traseu un orificiu numit helicotrema;

9. Rampa timpanica:a. se afla deasupra membranei Reissner;b. este delimitata de membrana bazilara si Reissner;c. contine perilimfa;d. se afla deasupra membranei bazilara;

10. Una din membrane delimiteaza canalul cohlear:a. bazilara; c. tectoria;b. reticulata; d. bazala;

11.Endolimfa nu este este prezenta in:a. canalul cohlear;b. rampa timpanica;c. utricula; d. sacula;

12. In tunelul Corti se afla;a. celule auditive;b. celule senzoriale;c. dendrite ale nuronilor din ganglionul Corti;d. toate;

13. membrana reticulara:a. are pe ea organul Corti;b. acopera celulele auditive;

Page 40: Analizatori Bio Medicina Grile

c. este secretata de celulele de sustinere;d. prezinta in ea cilii celulelor auditive;

14. Nu este proprietate a undelor sonore:a. inaltimea; c. timbrul;b. intensitatea ; d. amplitudinea;

15. selectati asociatia corecta:a. timbru - vibratii armonice;b. inaltime - amplitudine;c. intensitate - frecventa;d. decibeli - vibratii armonice;

16. protoneuronul caii auditive este localizat in :a. ganglionul Scarpa; c. bulb.;b. punte; d. ganglionul corti;

17. Cilii celulelor ce intra in alcatuirea maculelor:a. sunt inglobati in cupola;b. ajung la membrana otolitica;c. sunt inclavati in membrana tectoria;d. strabat membrana reticulata;

18. Crestele ampulare;a. sunt in numar de 5;b. sunt stimulate de accelerari liniare;c. determina viteza de deplasare;d. determina mentinerea echilibrului in conditiile acceleratiilor circulare;

19. stimularea cililor din macule o face:a. endolimfa; b. deplasarea cupolei;c. otolitele; d. miscarile circulare ale capului;

20. Receptorii din utricula detecteaza;a. acceleratia orizontala;b. acceleratia verticala;c. acceleratia circulara;d. toate;

21. referitor la localizarea neuronilor caii acustice este incorect:a. protoneuronul in ganglionul corti;b. deutoneuronul in nucleii cohleari din bulb;c. al 3-lea neuron in coliculi cvadrigemeni inferiori;d. al 4-lea neuron in corpii geniculati mediali din metatalamus;

22. Prin fasciculul vestibulo- nuclear se controleaza;a. tonusul muscular; c. echilibru static;b. miscarile globului ocular d.p.d.v. labirintic;

d. aria auditiva;

23. Urechea nu poate percepe frecventa de ;a. 15.000 Hz. c. 20 Hz.b. 25.000Hz. d. 3000 Hz.

24. Cilii celulelor auditive sufera deformatii la vibratii ale membranei:a. Reissner; c. reticulata;

Page 41: Analizatori Bio Medicina Grile

b. bazilara; d. tectoria;25. Mijlocul membranei bazilara intra in rezonanta la frecventa de :

a. 15.000Hz. c. 25.000Hz.b. 5000 Hz.; d. 500 Hz.;

26.Sunetele de o anumita frecventa activeaza numiti neuroni , cu exceptia:a. cohleari;b. corticali;c. talamici;d. bulbari;

27. Analizatorul vestibular informeaza despre:a. pozitia capului;b. acceleratia liniara;c. acceleratia circulara;d. toate;

28.Protoneuronul caii vestibulare se afla in;a. macule;b. bulb;c. creste ampulare;d. ganglionul Scarpa;

29 .Deutoneuronul caii vestibulare se afla in;a. macule;b. bulb;c. creste ampulare;d. ganglionul scarpa;

30. Receptionarea miscarilor circulare ale capului este posibiladatorita:a. celor 3 oscioare;b. perilimfei;c. orientarii canalelor semicirculare in cele 3 planuri ale spatiului;d. urechii externe;

Page 42: Analizatori Bio Medicina Grile

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR:C.G.

31. Cei 2 analizatori au caracteristic:1. receptorii situati in urechea interna;2. pentru fiecare sunt fibre nervoase separate;3. pe traiectul nervului cohlear este gg. Corti;4. pe traiectul nervului vestibular este gg. Scarpa;

32. Analizatorul vestibular furnizeaza informatii despre:1. pozitia corpului;2. gradul de efort;3. miscarile corpului in spatiu;4. oboseala musculara;

33. La realizarea functiei analizatorului vestibular participa si receptorii :1. kinestezici; 3. presionali;2. tactili; 4. optici;

34. Nu au relatie cu aparatul vestibular:1. urechea interna;2. urechea externa;3. crestele ampulare;4. urechea medie;

35.Au relatie cu aparatul acustic:1. urechea interna ; 3. urechea medie;2. urechea externa. 4. membrana Reissner;

36. Este caracteristic pentru peretii urechii medii:1. cel lateral este reprezentat de timpan;2. cel medial are numai fereastra ovala;3. din cel anterior porneste trompa lui Eustachius;4. in cel lateral se afla fereastra rotunda;

37. Este corect despre sistemul de oscioare din urechea medie;1. nicovala se prinde de timpan;2. muschiul ciocanului diminuiaza vibratiile sonore puternice;3. scarita se prinde de membrana ferestrei rotunde;4. muschiul scaritei amplificca vibratiile sonore slabe;

38. Labirintul osos este format din:1. utricula; 3. sacula;2. vestibul osos; 4. 3 canale semicirculare osoase;

39. La nivelul melcului osos es intalnesc structuri ca:1. columela; 3. lama spirala osoasa;2. membrana bazilara; 4. membrana tectoria;

40. Canalul cohlear este delimitat de :1. membrana bazilara; 3. membrana vestibulara Reissner;3. peretele extern al melcului osos, 4. lama spirala osoasa;

41. Pe columela se prinde :

Page 43: Analizatori Bio Medicina Grile

1. lama spirala osoasa;2. organul Corti;3. membrana vestibulara Reissner;4. tunelul Corti;

42. Este corect;1. rampele timpanica si vestibulara contin perilimfa;2. canalul cohlear contine endolimfa;3. organul Corti este asezat pe membrana bazilara; 4.utricula apartine

vestibulului osos;43. Tunelul Corti este traversat de:

1. celule de sustinere;2. cilii celulelor auditive;3. axonii neuronilor din gg. Corti;4. dendritele neuronilor din gg. Corti;

44. In organul Corti :1. cilii auditivi strabat membrana tectoria;2. celulele de sustinere secreta membrana reticulata ;3. la baza celulelor auditive sosesc axonii neuronilor din gg. Corti;4. membrana tectoria acopera cilii auditivi;

45. Sunt receptori vestibulari:1. maculele ; 3. crestele ampulare;2. utricula; 4. sacula;

46. Crestele ampulare au in alcatuire:1. cupola gelatinoasa;2. celule senzoriale;3. celule de sustinere;4. terminatii dendeitice ale neuronulor din gg. Scarpa;

47. Calea acustica include:1. protoneuronul in gg. Corti;2.deutoneuronul in nucleii cohleari din bulb;3. al 3-lea neuron in coliculii cvadrigemeni inferiori;4. aria auditiva din girusul temporal superior;

48. Din nucleii vestibulari pornesc fascicule spre:1.maduva; 3. cerebel;2. talamus; 4. nucleii nervilor :III, IV. VI, ;

49. Calea acustica are pe traseu neuroni in numar de:1. 2; 3. 3 ;2. 5. 4. 4;

50. In calea vestibulara intra :1. dendritele protoneuronului;

` 2. cilii celulelor senzoriale;3. axonii deutoneuronului;4. coliculii cvadrigemeniinferiori;

Page 44: Analizatori Bio Medicina Grile

51. Prin fascicule ce pornesc de la nucleii vestibulari se asigura a;1. controlul tonusului muscular;2. controlul echilibrului static si dinamic;3. miscarile globilor oculari;4. proiectie corticala;

52. Selectati asocierile false:1. fascicul vestibulo-spinal-- control tonus muscular;2. fascicul vestibulo-cerebelos--control echilibru;3. fascicul vestibul-talamic-- proiectie corticala;4. fascicul vestibulo-nuclear--acomodare la vedere;

53. Urechea umana percepe sunete care au:1. frecventa pana la 20.000 Hz;2. amplitudine intre 0 si 130 decibeli;3. frecventa peste 20 Hz.;4. frecventa sub 20 Hz.;

54. Proprietatile fundamentale ale undelor sonore sunt:1. inaltimea; 3. intensitatea;2. timbrul; 4. viteza;

55. Participa la transmiterea sunetului pana la organul Corti:1. pavilionul urechii; 3.membrana fereastrei ovale;2. perilimfa; 4.membrana bazala;

56.