Curs Medicina Muncii

download Curs Medicina Muncii

of 48

Transcript of Curs Medicina Muncii

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    1/48

    Medicina muncii

    Specialitate medicala care studiaza relatia fiziologica si patologica dintre organismul

    uman si munca.

    Relatia fiziologica studiata de ergonomie:

    Particularitatile anatomice,fiziologice si pshihice ale angajatului

    Munca factor sanogen

    Relatia patologicamunca :

    - factor etiologic principal de imbolnavireBoala profesionala

    - factor etiologic favorizantboli multifactoriale-BLP-boli legate de profesie

    -

    factor etiologic agravant al multor imbolnaviri

    Medicina muncii, studiaza influenta activitatii profesionale asupra sanatatii precum si a

    sanatatii asupra activitatii profesionale

    Scopurile medicinii muncii:

    Contribuie la protectia angajatilor

    Mentinerea sanatatii

    Evaluarea conditiilor de munca si a riscurilor profesionale

    Adaptarea angajatului la munca adaptarea muncii la posibilitatile

    anatomice,fiziologice si psihologice ale angajatului precum si determinarea aptitudinii

    in munca

    Consilierea factorilor manageriali

    Depistarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesiune

    Informeaza despre prezenta noxelor profesionale de la locul de munca,atat conducerea

    cat si angajatii-sindicat

    Domenii de activitate:

    Ergonomie-fiziologie aplicata a muncii

    Boli profesionale-diagnostic si tratament

    Evaluarea riscului profesional,aprecierea conditiilor de munca-buletine de determinare

    de microclimat,toxice,zgomot,pulberi profesionale

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    2/48

    Determinarea aptitudinii in munca prin examen medical de angajare si periodic

    Conditia de munca:

    FACTORI FIZIOLOGICI (sarcini profesionale si organizarea muncii):

    intensitatea muncii

    ritm de munc

    regim de munca

    durata muncii

    predominenta eforturilor statice

    munca automata

    munca in schimburi

    FACTORI IGIENICI

    factori fizici temperatura aerului,umiditate,zgomot,radiatii ionizante

    factori chimici toxice

    factori fizico chimici pulberi

    factori biologici microbi,virusuri,paraziti

    FACTORI ERGONOMICIrelatia om-masinamediueforturi intense, pozitii vicioase,

    suprasolicitarea atentiei

    FACTORI PSHIHOSOCIALI relatiile pshiho sociale dintr-un colectiv de munca siparticularitatile pshiho individuale

    Noxe profesionale:

    Factori din conditiile de munca ce influenteaza negativ starea de sanatate a angajatilor

    determinand sau favorizand starea de boala sau scaderea capacitatii de munca

    Clasificare:

    dupa apartenenta la unul din factorii ce tin de conditia de munca

    specificitate numai la locul de munca (laser) / la locul de munca si in mediul

    inconjurator ( bioxid de siliciu liber cristalin, zgomot ) / predominent in mediul

    inconjurator ( agenti ai unor boli infectioase )

    Actiune:

    Factor etiologic principalsilicoza

    Factor etiologic favorizant ateroscleroza:pb, sulfura de carbon, bronsita cr-pulberi

    organice

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    3/48

    Factor etiologic agravant pulberile pot agrava o bronsita preexistenta ;sulfura de

    carbon, polinevrita alcoolica;tetraclorura de carbon, hepatita cr

    Factori ce impiedica vindecarea unor boli legate de profesiune sau neprofesionale

    HTA si zgomot

    BOLILE PROFESIONALE

    Definitie:

    Afectiuni determinate de:

    factori nocivi fizici ,chimici,biologici existenti in procesele de munca

    Suprasolicitarea diferitelor organe,aparate si sisteme ale organismului

    In indeplinirea sarcinilor de serviciu(si afectiunile elevilor,studentilor,ucenicilor)

    BP-Astenopie acomodativa- Suprasolicitare vizualailuminat nefiziologic cantitativ si calitativ

    Varice ale membrelor inferioare complicate cu tulburari trofice sau tromboflebite-ortostatism

    static prelungit +-manipulari greutati

    Diagnostic pozitiv:

    Stabilirea expunerii profesionale: subiectivanamneza profesionala si obiectiv prin:

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de noxe;analiza ergonomica (buletine de evaluare a riscului

    profesional)

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinic:

    simptome-motivele prezentarii la medic,istoricul bolii

    semne

    evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala

    Examene de laborator si paraclinice :

    1) Indicatori de expunere:

    prezenta toxicelor in organism(ex Pb in sange , Pb in urina,Hg in sange )

    prezenta produsilor de biotransformare a toxicelor (ex fenoli in urina pentru toxicele cu nucleu

    benzenic-benzen,nitro si amino derivati

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    4/48

    2) Indicatori de efect biologic:

    modificari de constante biochimice sau hematologice(ex anemie benzen,plumb;scaderea

    activitatii acetil-colinesterazei in intoxicatia cu paration)

    modificari radiologice:pulmonare (pneumoconioze),osoase(trepidatii) modificari ale functiei unor aparate si sisteme determinate prin : audiometrie pentru expunere

    la zgomot / probe functionale respiratorii pentru expunere la pulberi silicogene /

    electromiografie pentru expunere la sulfura de carbon

    Tratament:

    Tratament etiologic:

    1) Intreruperea expunerii profesionale

    Intoxicatie acuta :

    scoaterea rapida din mediu (patrundere pe cale respitatorie)

    dezbracarea si spalarea (patrundere pe cale cutanata)

    provocare de varsaturi si spalatura gastrica (patrundere pe cale digestiva)

    Intoxicatie cronica :

    schimbarea temporara a locului de munca

    concediu medical

    spitalizare

    2) Eliminarea toxicelor din organism(edetamin-pentru plumb,penililamina pentru mercur)

    3) Administrare de antidoturi (ex kelocyanoracid cianhidric)

    Tratament pathogenic vitaminoterapie / oxigenoterapie (ex intoxicatia cu oxid de carbon) /

    reactivatori de enzyme (toxogonina in intoxicatia cu paration)

    Tratament simptomatic (ex plegomazin in colica saturnina,antialgice)

    Profilaxie:

    1) Masuri tehnico-organizatorice eliminarea noxei profesionale(inlocuirea substantelor sau

    tehnlogiilor nocive)daca nu se poateizolarea aparaturii generatoare de noxe profesionaledaca

    nu se poate impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca daca nu se poate

    diminuarea concentratiei noxei profesionale la locul de munca sub concentratia limita admisadaca

    nu se poateimpiedicarea sau diminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    5/48

    2) Masuri medicale: cunoastere riscului profesional la un loc de munca / examenul medical la

    angajare / controlul medical periodic / educatia sanitara

    Pneumoconiozele

    Definitie : pneumoconiozele sunt boli pulmonare cronice caracterizate prin acumularea pulberilor in

    plamani si reactiile tisulare pulmonare datorate acestor acumulari de pulberi

    pulberiaerosoli de particule inerte

    inertenu sunt microorganisme

    acumularea marirea progresiva a cantitatii de pulberi ce se depun in alveole si/sau

    interstitiul pulmonar

    reactiile tisulare pulmonarede tip colagenic sau de tip reticulinic

    Etiologie: factorul etiologic principalpulberile- aerosoli de particule inerte

    Mecanismul de formare al pulberilor:

    fragmentarea mecanica a unui corp solid

    oxidarea vaporilor ce rezulta din volatilizarea unui corp solid

    Proprietatile principale ale pulberilor cu rol etiologic:

    diametrul particulelor mic, particule

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    6/48

    Particule intre 10-5 patrund doar in bronhii si bronhiole si se depun temporar pe mucoasele acestora

    Particule intre 5-0,5 - patrund in alveole (maxim 1-2) si se depun in alveole si interstitiul pulmonary

    Particule sub 0,5 -intra si ies din aparatul respirator o data cu aerul inspirat si expirat

    b) Eliminarea particulelor depuse initial (retinute temporar ) de la diferite nivele ale aparatuluirespirator:

    Particule depuse si retinute la nivelul cavitatilor nazale-prin secretiile nazale sau din orofaringe

    in cavitatea bucala ,unde sunt inghitite si eliminate prin saliva sau expectoratie

    Particulele depuse si retinute temporar pe mucoasa bronsica-prin covorul rulant mucociliar

    clearence mucociliar bronsic

    Particulele depuse pe peretii alveolelor: unele se elimina prin covorul rulant mucociliar

    altele,care ajung in interstitiul pulmonar pe cale limfaticaclearence alveolar

    Clearence mucociliar bronsic+clearence alveolar clearence pulmonar

    c) Acumularea pulberilor in plamani:reprezinta diferenta dintre particulele ce s-au se depus temporar

    si particulele ce s-au eliminat prin fenomene de clearence pulmonar in decursul timpului de expunere

    profesionala

    Clasificare:

    1) Criteriul anatomo-patologic:

    a) Pneumoconioze colagene

    Pneumoconiozele colagene pot fi induse de :

    pulberi fibrogene: pulberi care au ele insele proprietatea de a induce reactie de tip colagen

    pulberi nefibrogene: pulberi care nu au proprietatea de a induce reactie de tip colagen dar pot

    produce acest tip de reactie datorita unor reactii anormale ale plamanului

    Exemple: silicoza,azbestoza, pneumoconioza minerului la carbine (forma complicata-stadiu de

    fibroza masiva progresiva)

    b) Pneumoconioze necolagene : structura alveolara ramane intacta / reactia interstitiul pulmonar este

    de tip reticulinic / reactia interstitiul pulmonar este potential reversibila

    Exemple: sideroza,antracoza,baritoza

    c) Pneumoconioze colagene si necolagene:

    pneumoconioza minerului la carbune(forma simpla necomplicata este necolagena iar forma

    complicata colagena

    talcoza,in functie de continutul in azbest al pulberii

    2) Criterul radiografic:

    a) Calitatea tehnica: buna / acceptabila / cu unele defecte tehnice ,dar inca acceptabila pentru clasificare

    / inacceptabila

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    7/48

    b) Modificari parenchimatoaseOpacitati mici (pana la 10 mm inclusiv):

    Densitarea :

    0=absenta opacitatilor mici

    1=putine opacitati mici

    2=numeroase opacitati mici

    3=foarte numeroase opacitati mici

    Aspect:

    Opacitati rotunde regulate

    p=diametrul sub 1,5 mm

    q=diametrul intre 1,5-3 mm

    r= diametrul intre 3-10 mm

    Opacitati lineare neregulate

    s=latimea sub 1,5 mm

    t=latimea intre 1,5-3 mm

    u=latimea intre 3-10 mm

    Opacitati mari(peste 10 mm):

    A=opacitate al carui diametru mare este intre 1-5 cm sau mai multe opacitati fiecare cu diametrul de

    peste 1cm, suma lor nedepasind 5 cm

    B=una sau mai multe opacitati mai mari si maimulte ca cele definite ca A;suprafata totala nu depasesteechivalentul zonei superioare drepte

    C=suprafata totala a opacitatilor cu diametrul de peste 1 cm, depaseste echivalentul zonei superioare

    drepte

    c) Anomalii pleurale: Pt=ingrosari pleurale / Pc=calcificari pleurale

    d) Simboluri:

    ax=coalescenta opacitatilor mici pneumoconiotice

    Ca=cancer pulmonar sau pleural Em=emfizem

    Es=calcificari in coaja de ou ale ganglionilor

    Hi=marirea ganglionilor limfatici hilari sau mediastinali

    tb=tuberculoza

    Stadializare

    0 pneumoconioza absenta

    fibroza pulmonara de urmarit

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    8/48

    stadiul I=1p,1q,1r,1s,1t,1u

    stadiul I-II=2p,2q,2r,2s,2t,2u

    stadiul II=3p,3q,3r,3s,3t, 3u

    stadiul II-III=ax

    stadiul III=A,B,C

    Silicoza

    Definitie: pneumoconioza colagena provocata de particule de bioxid de siliciu liber cristalin

    Boala pulmonara cronica:

    acumulare particule bioxid de siliciu liber cristalin in plamani reactiile tisulare pulmonare

    Caracterizare:

    alterare permanenta / distrugerea structurii alveolare normale

    reactia interstitiul pulmonar e de tip colagen (proliferarea de fibroblasti si neoformare de

    colagen)

    reactia interstitiul pulmonar e ireversibila

    Etiologie: particule de bioxid de siliciu liber cristalin

    Pentru a fi silicogene pulberile trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:

    diametrul particulelor mic-particule

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    9/48

    industria miniera :mine neferoase,carbuni superiori :huila,antracit grafit,prospectiuni miniere

    industria metalurgica,muncitorii din turnatorii si curatatorii(sablatori,

    turnatori,formatori,dezbatatori,etc)

    muncitorii de la fabricarea materialelor refractare acide sau semiacide (caramizi refractare)

    muncitorii din industria portelanului,faiantei

    Patogenie:

    1) Patogenie generala:

    a) Patrunderea pulberilor in aparatul respirator si depunerea lor temporara :

    particule > 10 - temporar in cavitatea nazala

    particule 10-5 - doar in bronhii si bronhiole, temporar pe mucosae

    particule 5-0,5 - in alveole se depun in alveole si interstitiul pulmonary

    particule < 0,5 -intra si ies din aparatul respirator cu aerul inspirat si expirat

    b) Eliminarea particulelor depuse initial (retinute temporar ) de la diferite nivele ale aparatului

    respirator:

    Particule depuse si retinute la nivelul cavitatilor nazale, prin secretiile nazale sau din orofaringe

    in cavitatea bucala ,unde sunt inghitite si eliminate prin saliva sau expectoratie

    Particulele depuse si retinute temporar pe mucoasa bronsica, prin covorul rulant mucociliar

    clearence mucociliar bronsic

    Particulele depuse pe peretii alveolelor: unele se elimina prin covorul rulant mucociliar

    altele,care ajung in interstitiul pulmonar pe cale limfatica

    clearence alveolar

    Clearence mucociliar bronsic+clearence alveolar clearence pulmonar

    c) Acumularea pulberilor in plamani, reprezinta diferenta dintre: particulele ce s-au se depus temporar

    particulele ce s-au eliminat prin fenomene de clearence pulmonar in decursul timpului de expunere

    profesionala

    2) Patogenie specifica: elemente fundamentale

    a) Necroza macrofagelor alveolare are drept consecinte :

    fenomene nespecifice :proliferarea de fibroblasti si neoformarea de fibre de colagen (eliberareaunui factor fibrogenic)

    fenomene specifice aparitia de celule din seria plasmocitara in jurul gramezilor de macrofage

    distruse si in ganglionii limfatici

    b) Citotoxicitarea selectiva a SiO2 l.c. pentru macrofagele alveolare

    Anatomie patologica leziunea specifica in silicoza este nodulul silicotic format din:

    zona central fascicule fibrohialine asezate concentric

    zona periferica halou de celule: fibroblasti, macrofage , plasmocite, fibre de reticulina

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    10/48

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    11/48

    Initial se prezinta cu aspect normal, ulterior:

    Sindrom restrictiveconsecinta a pierderii elasticitatii pulmonare

    Sindrom obstructive prin bronsita cronica si emfizem cu insuficienta ventilatorie mixta si

    transfer CO

    Determinari de gaze sanguine

    Diagnosticul de silicoza este stabilit de comisiile de pneumoconioze; Diagnostic diferential:

    Tuberculoza pulmonara (activa sau sechelara)

    Alte pneumoconioze necolagene sau mixte:

    Hemosideroza din stenoza mitrala

    Manifestari pulmonare din unele colagenoze:sclerodermie,lupus eritematos,periarterita nodoasa

    Neoplasm bronsic cu metastaze pulmonare; metastaze pulmonare ale unor carcinoame

    extrapulmonare

    Infectii pulmonare:micoze,viraze,ricketsioze,etc

    Complicatii:

    a) Tuberculoza pulmonara:silicotuberculoza (silicoza+ Tbc pulmonar activ)

    Diagnostic:

    simtome de impregnare bacilara(scadere marcata si rapida in greutate,transpiratii nocturne

    profuze,diminuarea apetitului)

    semne specifice radiographic

    bk in sputa cresterea VSH

    cresterea alfa 2globulinelor

    b) Cord pulmonar cronic / Bronsita cronica / Emfizem pulmonary / Complicatii infectioase pulmonare

    acute

    Evolutie:

    Timp de expunere (perioada de latenta)15 ani (in medie)

    Evolutie lenta,progresiva intr-un numar mare de cazuri chiar daca expunerea profesionala la

    pulberi inceteaza

    Importanta pozitiva a incetarii expunerii profesionale la pulberi ,daca se face in stadiul precoce

    Importanta negativa a afectiunilor bronho pulmonare: efortului fizic intens(debit respirator

    crescut), fumatului, alcoolismului, gazele si vaporii iritanti, microclimatului nefavorabil

    Expertiza capacitatii de muncase realizeaza in functie de :

    rezultatele probelor functionale respiratorii;disfunctia ventilatorie accentuata impune gr.II deinvaliditate

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    12/48

    prezenta complicatiilor

    modificari radiologice pulmonare:stadiul III de silicoza impune gr.II de invaliditate

    timpul de expunere profesionala

    varsta bolnavului

    prezenta unor boli associate

    situatia actuala a riscului silicogen la locul de munca

    Tratament:

    Tratament etiologicintreruperea expunerii profesionale la pulberi cu continut de bioxid de siliciu

    liber cristalin

    intreruperea expunerii la alti iritanti si a fumatului

    gimnastica respiratorie

    cresterea rezistentei generale a organismului (vitaminoterapie,alimentatie

    fiziologica,imunostimulatoare)

    prevenirea tuberculozei

    prevenirea infectiilor pulmonare ; a bronsitei cronice

    antitusive

    bronhodilatatoare

    administrare de oxygen

    transplant pulmonar

    cure sanatoriale

    Cu caracter experimental:

    inhalare de pulberi de aluminiu,D-penicilamina,polivinil piridin n-oxid

    extract de tetrandina(blocant de calciu)

    lavaj bronhoalveolar

    Profilaxia

    1) Masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei profesionale(inlocuirea pulberilor cu continut de

    bioxid de siliciu liber cristalin sau tehnologiilor nocive) daca nu se poate izolarea aparaturii

    generatoare de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice daca nu se

    poate impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea

    sau/si etanseizarea surselor de pulberidaca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale

    la locul de munca sub concentratia limita admisa ventilatie localadaca nu se poateimpiedicarea

    sau diminuarea actiunii noxei profesionale asupra muncitorilor-purtarea echipamentului de

    protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca

    2) Masuri medicale: recunoastere riscului silicogen la un loc de munca:determinari de pulberi,catagrafia

    locurilor de munca,profesiunilor si muncitorilor expusi

    Examenul medical la angajare:

    anamneza profesionala

    antecedente heredocolaterale si personale

    examinarea clinica

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    13/48

    examinarea radiologica pulmonare radiografia pulmonara standard la incadrare si in primele

    12 luni

    probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DME

    examen ORL

    IDR la tuberculina

    Contraindicatii medicale:

    tuberculoza pulmonara activa sau sechelara

    tuberculoza extrapulmonara activa sau sechelara

    fibroze pulmonare

    bronhopatii cronice,astm bronsic

    boli cronice ale ap. Respirator ce impiedica respiratia nazala

    deformatii mari ale cutiei toracice

    boli cardiovasculare ; valvulopatii,miocardiopatii

    boli cronice care diminua rezistenta organismului:diabet zaharat,hipertiroidie,colagenoze etc

    Control medical periodic:

    stabilirea muncii efectiv indeplimite

    aprecierea riscului pe baza determinarilor de pulberi

    anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si simptomatologia respiratory

    examinarea clinica anuala

    radiografia pulmonara standard dupa 5 ani si apoi din 3 in 3 ani

    probe functionale respiratorii-la fiecare 2 ani

    Educatia sanitara (informare si formare):

    purtarea corecta a echipamentului de protectie,

    interzicerea fumatului in timpul lucrului,

    tratarea corecta a tuturor afectiunilor acuta ale aparatului respirator

    insusirea respiratiei de tip abdominal

    prevenirea contactului cu persoane bolnave de tuberculoza

    Alte manifestari:

    Silicoza acutaforma rara cu evolutie clinica, radiologica si functionala acuta. Apare dupa o

    expunere intensa uneori de scurta durata la concentratii crescute. Se prezinta sub doua forme clinice:

    fibroza intersitiala nenodulara si silicolipoproteioza cu aspect de pneumonie endogena lipidica. Evolutia

    este rapida spre insuficienta respiratory

    Afectiuni necanceroase:

    Sindrom Kaplan-forma radiocIinica de silicoza asociata cu poliartita reumatoida

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    14/48

    Nefropatii glomerulare

    Sindrom Erasmus-sclerodermia generalizata progresiva -manifestare autonoma a expunerii la

    SiO2,f.rara

    Afectiuni canceroase-Cancer pulmonar

    Centrul international da studiere a cancerului considera cuartul si cristobalitul in gupa 1(sigur

    cancerigen pentru om). UEnu vorbeste de siliciu.

    Azbestoza

    Definitie: boala pulmonara cronica datorata acumularii fibrelor de azbest in plamani si reactiile

    tisulare pulmonare :

    alterarea permanenta sau distrugerea structurii alveolare normale

    reactia interstitiul pulmonary: de tip colagen (proliferare de fibroblasti si neoformare de

    colagen) si ireversibila

    Etiologie fibrele respirabile de azbest

    Azbest: mineral constituit din silicati naturali hidratati, de magneziu, fier, mai rar de sodiu,

    calciu, care se prezinta sub forma de fibre

    Fibrele de azbest sunt rezistente la caldura, acizi, baze, bune izolatoare de caldura, electricitate

    Varietati de azbest: crizotil (azbest alb) - cel mai raspandit, crocidolit (azbest albastru), amozit,

    antofilit

    Pentru a fi azbestogene fibrele trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:

    diametrul fibrelor sa fie 5 , raportul lungime /diametru 3/1(fibre

    respirabile)

    concentratia fibrelor sa fie mare (sa depaseasca concentratia admisibila

    varietatea alomorfica a azbestului -cel mai periculos-crocidolituleste cancerigen

    Factori etiologici favorizanti:

    apartinand de organism: afectiuni bronho pulmonare, efortul fizic intens(debit respirator

    crescut), fumat si alcoholism

    apartinand de conditii de munca: prezenta de gaze iritante, temperatura scazuta plus umiditate

    crescuta

    Timp de expunere probabil pana la aparitia bolii15 ani (in medie). De retinut, pentru leziunile pleurale

    benigne sau maligne au fost descrise cazuri cu expunere foarte scurta(cateva luni) dar cu timp de retinere

    lung

    Locuri de munca, operatii tehnologice, profesiuni expuse:

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    15/48

    mineritul si macinatul minereurilor de azbest( mineri ,morari)

    transportul si depozitarea azbestului

    fabricarea materialelor din azbest: azbociment,materiale pentru izolare termica,electrica, pentru

    garnituri de frana, fibre pentru industria chimica,tesaturi de azbest,confectionarea de costume

    de protectie

    repararea si demontarea izolatiilor ce contin azbest

    Patogenie:

    1) Patogenie generala

    a) Patrunderea pulberilor in aparatul respirator si depunerea lor temporara :

    particule > 10 - temporar in cavitatea nazala particule 10-5 - doar in bronhii si bronhiole, temporar pe mucosae

    particule 5-0,5 - in alveole se depun in alveole si interstitiul pulmonary

    particule < 0,5 -intra si ies din aparatul respirator cu aerul inspirat si expirat

    b) Eliminarea particulelor depuse initial (retinute temporar ) de la diferite nivele ale aparatului

    respirator:

    Particule depuse si retinute la nivelul cavitatilor nazale-prin secretiile nazale sau din orofaringe

    in cavitatea bucala ,unde sunt inghitite si eliminate prin saliva sau expectoratie

    c) Acumularea pulberilor in plamani: reprezinta diferenta dintre - particulele ce s-au se depus temporarsi particulele ce s-au eliminat prin fenomene de clearence pulmonar in decursul timpului de expunere

    profesionala

    2) Patogenie specifica: elemente fundamentale

    Patogenie mecanica,caracterizata prin microleziuni si microhemoragii,legata de structura

    fibrilara. Macrofagele alveolare ce au fagocitat fibrele de azbest isi modifica membrana dar nu sunt

    distruse. Fibrele cu lungime

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    16/48

    fibroza pulmonara difuza interstiala ,liniara,ce determina ingrosari ale septurilor interalveolare

    si interlobulare; fibroza interstiale i se aociaza emfizem de tip focal

    Ingrosari fibrohialine subpleurale (pleura parietala)=placi pleurale

    Nu se observa depozite de substanta hialina in leziunile fibrotice

    Corpusculi azbestozici-prezenti in interstiul pulmonar,in lumenul alveolelor si

    bronhiolelor;formati din fibre de azbest invelite intr-o manta proteica ce contine fier(forma de

    haltere);mantaua proteica este formata din mucopolizaharide acide de tipul acidului hialuronic

    si din feritina

    Tabloul clinic

    simptome: dispnee de effort, la inceput la eforturi fizice mari,neprofesionale, tuse uscata, dureri

    toracice

    semne:in faza initiala absente sau raluri fine crepitante si frecaturi pleurale ulterior,semne de

    bronsita cronica,emfizem ,semne de HTP,expectoratie, raluri fine crepitante si frecaturi pleurale

    ,degete fine hipocratice

    Diagnostic pozitiv:

    Stabilirea expunerii profesionale la fibre respirabile de azbest in concentratie ce depaseaste

    concentratia admisibila si pe o durata semnificativa , evidentiata :

    Subiectivanamneza profesionala

    Obiectiv:

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de fibre de la locul de munca;(buletine de evaluare a riscului

    profesional)

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinic: simptome ( motivele prezentarii la medic,istoricul bolii ), semen ( evolutia in timp a

    simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala )

    Examene de laborator si paraclinice :

    a) indicatori de expunere : corpusculi azbestozici in sputa si fibre de azbest in urina

    b) indicatori de efect biologic :

    modificari radiologice pulmonare-radiografia pulmonara standard,cu o tehnica standardizata si

    ireprosabila;prezenta de opacitati mici liniare neregulate(s,t,u) si /sau ingrosari sau calcificari

    pleurale sprijina diagnosicul CT pulmonar:depisteaza precoce fibroza interstitiala difuza,micronodulii,pseudotumorile

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    17/48

    Ex: anatomopatologic-biopsie pleurala sau pulmonara

    modificari ale functiei unor aparate si sisteme determinate prin: probe functionale respiratorii:

    CV, VEMS,IPB,DME(25-75%CV)=MMEF25/75, mai importante sunt: complianta

    pulmonara(activa+pasiva), tulburarea difuziunii alveolo-capilara transfer CO

    DIAGNOSTICUL DE AZBESTOZA ESTE STABILIT DE COMISIILE DE PNEUMOCONIOZE

    Diagnostic diferential: tuberculoza pulmonara (activa sau sechelara), alte fibroze pulmonare

    difuze(pneumoconioze necolagene, infectii pulmonare cronice)

    Complicatii: Cord pulmonar cronic, Bronsita cronica, Bronsiectazie, Emfizem pulmonar

    Evolutie

    Timp de expunere (perioada de latenta)15 ani (in medie)

    Evolutie lenta,progresiva intr-un numar mare de cazuri chiar daca expunerea profesionala la

    pulberi inceteaza

    Importanta pozitiva a incetarii expunerii profesionale la azbest ,daca se face in stadiul precoce

    Importanta negativa a afectiunilor bronho pulmonare: efortului fizic intens(debit respirator

    crescut),a fumatului precum si alcoolismului,a gazelor si vaporilor iritante,a microclimatului

    nefavorabil

    Expertiza capacitatii de munca

    rezultatele probelor functionale respiratorii;disfunctia ventilatorie accentuata impune gr.II de

    invaliditate

    prezenta complicatiilor

    modificari radiologice pulmonare

    timpul de expunere profesionala

    varsta bolnavului

    prezenta unor boli associate

    situatia actuala a riscului azbestogen la locul de munca

    Tratament:

    Tratament etiologic: intreruperea expunerii profesionale

    intreruperea expunerii la alti iritanti si a fumatului

    gimnastica respiratorie

    cresterea rezistentei generale a organismului(vitaminoterapie,alimentatie

    fiziologica,imunostimulatoare)

    prevenirea tuberculozei

    prevenirea infectiilor pulmonare ; a bronsitei cronice

    antitusive

    bronhodilatatoare

    administrare de oxygen

    cure sanatoriale

    Profilaxie:

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    18/48

    1) Masuri tehnico-organizatorice; eliminarea noxei profesionale(inlocuirea fibrelor de azbest cu fibre

    de sticla sau fibre minerale artificiale) daca nu se poate izolarea aparaturii generatoare de noxe

    profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologicedaca nu se poate impiedicarea

    patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si etanseizarea

    surselor de pulberi si fibredaca nu se poate diminuarea concentratiei noxei profesionale la locul de

    munca sub concentratia limita admisa ventilatie locala daca nu se poate impiedicarea saudiminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor-purtarea echipamentului de

    protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca;mentinerea curateniei

    prin aspirare

    2) Masuri medicale:

    recunoastere riscului azbetogen la un loc de munca:determinari de fibre ,catagrafia locurilor de

    munca,profesiunilor si muncitorilor expusi

    examenul medical la angajare constain: anamneza profesionala / antecedente heredocolaterale

    si personale / examinarea clinica / examinarea radiologica pulmonare-radiografia pulmonara

    standard la incadrare si in primele 12 luni / probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DME

    / examen ORL / IDR la tuberculina

    Contraindicatii medicale :

    tuberculoza pulmonara activa sau sechelara

    tuberculoza extrapulmonara activa sau sechelara

    fibroze pulmonare

    bronhopatii cronice,astm bronsic

    boli cronice ale ap. respirator ce impiedica respiratia nazala

    Controlul medical peridic care consta din :

    Stabilirea muncii efectiv indeplimite si aprecierea riscului pe baza determinarilor de pulberi

    Anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si simptomatologia respiratorie

    Examinarea clinica anuala

    Radiografia pulmonara standard dupa 5 ani si apoi din 3 in3 ani

    Probe functionale respiratorii-la fiecare 2 ani

    Examen citologic al sputei la 10 ani de la angajare,apoi din 2 in 2 ani

    Educatia sanitara(informare si formare), cu accent pus pe:

    purtarea corecta a echipamentului de protectie,

    interzicerea fumatului in timpul lucrului,

    tratarea corecta a tuturor afectiunilor acuta ale aparatului respirator

    insusirea respiratiei de tip abdominal

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    19/48

    Bisinoza

    Definitie: boala pulmonara cronica determinata de inhalarea pe o perioada de timp indelungat, depulberi textile vegetale:bumbac,in,canepa,sisal,iuta,kapoka.

    Etiologie

    Factorul etiologic principalpulberi textile vegetale naturale cu urmatoarele caracteristici:

    fibre scurte,cu impuritati

    concentratia fibrelor sa fie mare (sa depaseasca concentratia admisibila)

    Factori etiologici favorizanti:

    apartinand de organism afectiuni bronho-pulmonare, efortul fizic intens (debit respirator

    crescut), fumat

    apartinand de conditii de munca: prezenta de gaze iritante, poluare atmosferica, temperatura

    scazuta plus umiditate crescuta

    Timp de expunere variabil: filaturi de bumbac ( peste 10 ani ), in,canepa (de la cateva luni la cativa ani

    )

    Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:

    mineritul si macinatul minereurilor de azbest( mineri ,morari)

    topitoriile de in,canepa

    filaturile de bumbac

    sectiile de preparatie a inului

    sectiile de preparatie acanepii moi

    Patogenie patogenie inca incomplet elucidata

    Pulberile de bumbac cu diametrul sub 5 determina in principal fenomene de brosita,cu

    inflamatie la nivelul bronhiilor mari,edem,hipertrofie si hipirplazie glandulare si cresterea secretiei de

    mucus la nivelul bronhiilor terminale si alveolelor pulmonare fenomene de tip bronhospasm si alveolita.

    Teorii :

    Teoria inflamatoareactivarea macrofagelor alveolare

    Teoria infectioasa-germeni Gram negativi

    Teoria imunologica-prezenta anticorpi precipatanti de tip Ig G fata de antigenele din pulberea

    de bumbac

    Teoria eliberarii de substante farmacologic active

    Tabloul clinic variaza in functie de stadiul evolutiv:

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    20/48

    I. Dispneea ocazionala de luni simptome apar la cateva ore dupa reluarea activitatii,de obicei luni

    dimineata

    acces de dispnee

    tuse

    durere toracice(constrictie) pacientul este asimtomatic pe parcursul saptamanii

    reducere VEMS - la sfarsitul zilei/inceput, reversibila, raspunde prompt la administrarea de 2

    simpaticomimetice

    aspect radiologic pulmonar normal

    II. Dispneea pe parcursul saptamanii de lucrusimptomele apar pe parcursul mai multor zile de lucru,

    reversibile doar la incetarea definitiva a expunerii profesionale

    III. Stadiul de incapacitate respiratorie permanenta

    dispnee permanenta, determinata de constrictia bronsica si de pierderea elasticitatii pulmonare evolutia este ireversibila spre bronsita cronica,emfizem

    Diagnostic pozitiv

    Stabilirea expunerii profesionale la pulberi textile vegetale naturale

    Subiectiv: anamneza profesionala

    Obiectiv:

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de fibre de la locul de munca;(buletine de evaluare a riscului

    profesional)

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinic

    simptome-motivele prezentarii la medic,istoricul bolii

    semne

    evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala )

    Examene de laborator si paraclinic

    probe functionale respiratorii efectuate la inceputul si sfarsitul zilei-evidentiaza o reducere a

    VEMSului sau o scadere a debitului expirator de varf (PEF) teste imunologice pentru decelarea anticorpilor circulanti indicatori de efect biologic :

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    21/48

    modificari radiologice pulmonare-normala

    eozinofiliaincostant

    teste cutanate la bumbac-in general negative

    teste inhalatorii la bumbac-pentru hiperreactivitatea bronsica specifica la bumbac-imcostant

    pozitive

    lavajul bronho alveolar-arata o reactie limfocitara

    Diagnostic diferential

    Afectiuni cu simtomatologie respiratorie ce apar la expusi profesional la pulberi textile vegetale

    naturale,in special bumbac:

    Astm bronsic la bumbacobstructie bronsica acuta,intermitentaprin sensibilizare specifica la pulberile

    de bumbac evidentiata :

    teste cutanate la bumbac positive

    teste inhalatorii la bumbac-pentru hiperreactivitatea bronsica specifica la bumbac- pozitive IgE specifice crescute

    Alveolita alergica extrinseca:

    anticorpi precipitanti prezenti mai ales la inceputul bolii

    lavajul bronho alveolar-arata o reactie limfocitara

    evolutia fibroza pulmonara si insuficienta respiratorie

    febra filatorilor-apare la inceputul expunerii profesionale ,in seara primei zile de expunere;

    simptomele constau in cefalee,tuse seaca,febra,dureaza 1-2 saptamani, bronsita cronica,BPOC

    ,emfizem

    Evolutie lenta,progresiva intr-un numar mare de cazuri spre complicatii, daca expunerea profesionala

    la pulberi inceteaza evolutie reversibila.

    Tratament

    Tratament etiologicintreruperea definitiva aexpunerii profesionale in stadiile initiale

    Tratament symptomaticbeta2 agonisti,derivati de teofilina-in stadiile incipiente

    Tratamentul complicatiilor

    Profilaxie

    1. Masuri tehnico-organizatorice (eliminarea noxei) daca nu se poateizolarea aparaturii generatoare

    de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice daca nu se poate

    impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si

    etanseizarea surselor de pulberi si fibre daca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale

    la locul de munca sub concentratia limita admisaventilatie locala daca nu se poate

    impiedicareasau diminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor-purtarea echipamentului de

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    22/48

    protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca;mentinerea curateniei

    prin aspirare

    2. Masuri medicale:

    recunoastere riscului de bisinoza la un loc de munca:determinari de fibre ,catagrafia locurilor

    de munca,profesiunilor si muncitorilor expusi

    examenul medical la angajare consta, anamneza profesionala, antecedente heredocolaterale si

    personale, examinarea clinica, probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DM

    Controlul medical peridic care consta din :

    stabilirea muncii efectiv indeplimite si aprecierea riscului pe baza determinarilor de pulberi

    anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si simptomatologia respiratorie

    examinarea clinica anuala

    probe functionale respiratorii-PFR(VEMS)la inceputul sisfarsitul zilei de luni ;scaderea

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    23/48

    Accidente de munca

    Legislatie:

    Legea privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale nr.346/2002

    Legea sanatatii si securitatii in munca nr. 319/2006

    Definitie:

    Accidentul de munca este reprezentat de vatamarea violenta a organismului, precum si de

    intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau la indeplinirea indatoririlor

    de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.

    Cazuri assimilate :

    accidente suferite de elevi, studeni, ucenici, someri n timpul efecturii practicii profesionale i

    de personalul care lucreaz n perioada de prob sau in perioada de cursuri profesionale.

    accidentul suferit de persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public ;

    accident survenit in cadrul activitatilor cultural sportive organizate de institutii autorizate

    accident suferit de orice persoana, ca urmarea unei actiuni intreprinse din proprie initiativa

    pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea sau inlaturarea unui pericol care

    ameninta avutul public;

    accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe un traseu normal;

    accident in cursul deplasarii de la un sediu sau loc de munca la altul

    accident suferit in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmarea unei agresiuni

    accident determinat de fenomene sau calamitati naturale, daca victima se afla in indeplinirea

    atributiilor de serviciu

    disparitia unei persoane in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc

    presupunerea decesului acesteia

    Clasificare:

    Accident care determina incapacitate temporara de munca

    Accident care determina invaliditate

    Accident care determina deces

    Accident colectiv (cel putin 3 oameni)

    Accident major accident nuclear, incendiu sau explozie, care determina cresterea brusca si

    masiva a morbiditatii si mortalitatii colectivitatii umane din proxima vecinatate

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    24/48

    Circuitul bolnavului:

    Orice eveniment sau accident, susceptibil de a fi accident de munca, va fi comunicat conducerii

    firmei respective.

    Un reprezentant al acesteia are obligatia de a comunica evenimentul in termen de 48 ore de ladata producerii, la Inspectoratul de protectia muncii, local si corespunzator sediului

    angajatorului.

    In cazul accidentelor rutiere, politia anunta direct Inspectoratul.

    In cazul accidentelor cu vatamare grava, deces sau colective trebuie anuntate si organele de

    urmarire penala.

    Apoi se alege o comisie de ancheta la nivelul firmei, se efectueaza ancheta si se completeaza

    FIAM, formularul de inregistrare a accidentelor de munca.

    Accidentul de munca nu este un fenomen inevitabil, putand fi prevenit si combatut daca se iau si

    se respecta toate masurile de igiena si de protectie a muncii.

    Msuri tehnico-organizatorice: efectuarea corect a instructajului de protecie a muncii cu

    insistarea pe masurile igienico-sanitare, izolarea zonei/aparaturii nocive, diminuarea stresului.

    Msuri medicale: examenul medical la ncadrarea n munc, controlul medical periodic,

    educatia sanitara, recunoaterea riscului profesional.

    Identificarea grupurilor sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau

    femeile care alpteaz, tinerii, precum i persoanele cu nevoi speciale/ dizabiliti, care trebuie

    protejate mpotriva pericolelor care le afecteaz n mod specific, iar locul de munca trebuie

    adaptat.

    Evaluarea medicala:

    Unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta

    Medicul de medicina muncii, la cererea pacientului de a se intoarce la munca

    Medicul de expertiza medicala, in cazul cererii de despagubiri sau de pensionare de invaliditate Medicul de medicina legala, in caz de deces

    Expertiza medicala:

    Sechelele accidentelor de munca, soldate cu pierderea unui anumit procent din capacitatea de

    munc, vor fi evaluate medical.

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    25/48

    Acest procent trebuie determinat la Cabinetul de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii

    de Munc, respectiv de catre medicii experti de asigurri ai Casei Naionale de Pensii i Alte

    Drepturi de Asigurri Sociale (CNPAS).

    Drepturile pacientului:

    Prestaii medicale pentru reabilitarea strii de sntate i recuperarea capacitii de munc

    Tratamentele de recuperare

    Chirurgia reparatorie

    Ajutoare pentru procurarea dispozitivelor medicale

    Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca

    Indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea

    timpului de munca cu 25% pentru 3 luni Compensatii pentru atingerea integritatii

    Pensie de invaliditate

    Despagubirea familiei in caz de deces

    Pensia de invaliditate:

    Expertiza medicala reprezinta specialitatea medicala clinica ce se ocupa cu stabilirea deficitului

    functional (incapacitate adaptativa exprimata procentual) si a masurilor de recuperare si

    reintegrare a bolnavului in viata sociala si profesionala, in vederea obtinerii unor drepturi de

    asigurari sociale.

    Invaliditatea reprezinta deficitul functional de peste 50%, care determina pensionarea de boala

    a pacientului.

    Deficitul functional intre 50-69% determina incadrarea in gradul III de invaliditate, pacientul

    avind posibilitatea de a lucra cu timp partial.

    Deficitul functional intre 70-89% determina incadrarea in gradul II de invaliditate, capacitatea

    de munca fiind pierduta total.

    Deficitul functional intre 90-100% determina incadrarea in gradul I de invaliditate, pacientul

    avind capacitatea de autoservire pierduta.

    Particularitati:

    Capacitatea de munca este o notiune bio-psiho-sociala, care raporteaza capacitatea potentiala a

    individului (morfo-functionala) la solicitarile muncii profesionale.

    Fiecare pacient trebuie evaluat separat, conform sechelelor accidentului de munca, conform cu

    pregatirea lui fizica si profesionala, cu solicitarile locului de munca.

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    26/48

    Evaluarea medicala a procentelor de dizabilitate se va face cu respectarea grilei de criterii

    medicale.

    Concluzii:

    Accidentele de munca trebuie sa determine incapacitate de munca minim 3 zile

    Compensatiile pentru atingerea integritatii si dreptul la pensie de invaliditate se stabilesc de

    catre medicul de expertiza medicala

    Reintoarcerea la munca se face dupa ce medicul de medicina muncii isi da avizul

    Astm bronsic

    Definitie: astmul bronsic profesional este un sindrom caracterizat prin bronhospasm reversibil,cu

    wheesing ,ce apare din cauza si dupa o expunere profesionala la substante prezente la locul de munca

    Etiologie

    1.Factori etiologici principali

    a. Factori care actioneaza prin mecanism alergic:

    antigene de origine animala(par,urina,ser);proteina din ou; proteine din peste

    artropode-acarieni si insecte

    fungi, produse vegetale

    pulberi de lemn

    medicamente-antibiotice,penicilamina

    fluxuri de sudura

    metale si saruri :aluminiu,crom.nichel,platina

    pulberi textile: natural (bumbac,in,canepa,sisal,iuta,kapoka), artificiale(din celuloza),

    sintetice(poliamidice, poliesterice,etc) plante (ipeka,soia,ricin,cafea verde)

    pulber si faini de cereal

    b.Factori care actioneaza prin mecanism nonalergic(iritativ): cloruri, gaze de esapamen, acid acetic

    glacial, hidrogen sulfurat, insecticide, vopsele

    2.Factori etiologici favorizanti: apartinand de organism (terenul atopic, infectii repetate ale cailor

    aeriene, factori psihosociali, factori endocrine, efortul fizic intens, fumat); apartinand de conditii de

    munca (prezenta de gaze iritante, poluare atmosferica, temperatura scazuta plus umiditate crescu)

    Timp de expunere variabil

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    27/48

    Scur tfara perioda de latentmecanism nonalergic(iritativ)

    Lungcu perioda de latentmecanism immunologic

    Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse ,profesiuni expuse: brutari; morari; tarani

    cultivatori de tutun,ricin; ingrijitori de animale; filatoare,tesatoare; vopsitori

    Alte forme:

    I. Astm bronsic cu factor profesional agravant:

    Astm bronsic preexistent angajarii

    Factorii conditiei de munca (efortul fizic intens, iritanti respiratori,microclimat nefavorabil)

    influenteaza frecventa si severitatea crizeloragraveaza evolutia

    II. Astm bronsic cu factor profesional contribuitor:

    dubla sensibilizare: alergen professional / neprofesional

    este necesara demonstrarea hipersensibilitatii bronsice specifice la alergenul professional

    III. Sindromul de disfunctie reactiva a cailor aeriene:

    expunere acuta,de scurta durata,la substante intens iritante

    simptomele apar intre 24 si 72 ore dupa expunerea initial

    persista cel putin 3 luni

    Astm bronsic iritativ presupune expuneri repetate,pe perioade de timp indelungate ,la substante

    iritante in cantitati mici

    Diagnostic pozitiv:

    1.Anamneza profesionala:

    identifica simptomele tipice

    identifica agentii posibil patogeni

    coreleaza simptomele cu expunerea profesionala

    evidentiaza factori predispozanti:teren atopic,fumat

    2.Confirmarea diagnosticului de astm bronsic prin demonstrarea:

    reversibilitatii obstructiei bronsice

    hiperreactivitatii bronsice nespecifice evidentiate prin teste bronhomotorii nespecifice

    cresterea variabilitatii diurne a debitului expirator de varf

    3.Confirmarea legaturii dintre aparitia bronhoconstrictiei si locul de munca prin determinari

    succesive ale debitului expirator de varf si ale hiperreactivitatii bronsice nespecifice

    4.Confirmarea sensibilizarii subiectilor la diferiti alergeni profesionali prin: teste cutanate si/sau teste

    in vitro de determinare a IgE specifice

    5.Confirmarea rolului cauzal al agentilor profesionali prin teste de provocare bronsica

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    28/48

    Stabilirea expunerii profesionale:

    1.Subiectivanamneza profesionala

    2.Obiectiv

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de noxe de la locul de munca;

    vizitarea locului de munca-proba locului de munca:-aparitia simptomatologiei este strict

    conditionata de prezenta la la locul de munca a unui alergen cunoscut ca posibil agent etiologic

    al astmului bronsic profesional ,iar crizele apar strict in urma expunere in mediul de munca

    respective

    3.Vizitarea locului de munca:

    proba locului de munca:-aparitia simptomatologiei este strict conditionata de prezenta la la locul

    de munca a unui alergen cunoscut ca posibil agent etiologic al astmului bronsic profesional

    crizele apar strict in urma expunerii in mediul de munca respective

    Tabloul clinic:

    simptome:dispnee expiratorie cu wheezing, tuse cu expectoratie perlata, senzatie de opresiune

    toracica; Se asociaza frecvent de simptome respiratorii superioare:stranut,rinoree sau lacrimare

    simptomele sunt reversibile,spontan sau postterapeutic(medicatie bronhodilatatoare) simptomele apar la locul sau la cateva ore dupa incetarea muncii

    remisiunea simptomelor in week-end sau concediu

    semenevolutia in timp a simptomelor si semnelor

    Diagnostic diferential:

    Afectiuni cu simtomatologie respiratorie ce apar la expusi professional (bisinoza , febra

    filatorilor, alveolita alergica extrinseca)

    Bronsita cronica, BPOC, emfizem

    Astm cardiac

    Aspergiloza

    Pneumonia alergica

    Spasmofilie

    Nevroza

    Sindroame obstructive secundare :proces malign,anevrism aortic,tbc

    Tratament:

    Tratament etiologic: intreruperea definitiva a expunerii profesionale la alergeni sau iritanti respiratori

    Tratament symptomaticin functie de stadializarea astmului:

    Treapta 1Astm intermitent

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    29/48

    Tratament profilactic de lunga durata- nu este necesara medicatie.

    Tratament simptomatic rapid bronhodilatator cu durata scurta de actiune: b2-agonist

    inhalator in functie de severitatea simptomelor, nu mai mult de 3-4 ori pe zi (intensitatea

    trataentului va depinde de severitatea exacerbarilor) si b2-agonist sau cromoglicat administrate

    inhalator inaintea efortului sau expunerii la alergen.

    Treapta 2Astm persistent usor

    Medicatie zilnica: corticosteroid administrat inhalator, 200-500 mg, fie cromoglicat sau

    nedocromil sau teofilina cu eliberare prelungita. Pot fi administrate si antileucotrienele, dar locul

    lor in tratament nu a fost pe deplin elucidat.

    Tratament simptomatic rapid bronhodilatator cu durata scurta de actiune: b2-agonist

    inhalator in functie de severitatea simptomelor, nu mai mult de 3-4 ori pe zi.

    Treapta 3Astm persistent moderat

    Medicatie zilnica:

    Corticosteroizi administrati inhalator, 500 mg, si daca este necesar

    Bronhodilatator cu durata lunga de actiune: fie b2-agonist inhalator cu durata lunga de actiune,

    teofilina cu eliberare prelungita, sau b2-agonist cu durata lunga de actiune, tablete sau sirop.

    (b2-agonist cu durata lunga de actiune, administrat inhalator, poate oferi un control mai eficient

    al simptomelor atunci cand este asociat cu doze scazute-medii de steroizi in comparatie cu

    cresterea dozei de steroizi).

    Se ia in considerare adaugarea de antileucotriene, in special pentru pacientii aspirino-sensibili si pentru

    prevenirea bronhospasmului indus de efortul fizic.

    Tratament simptomatic rapid: bronhodilatator cu durata scurta de actiune: b2-agonist inhalator in functie

    de severitatea simptomelor.

    Profilaxie:

    1. Masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei si diminuarea concentratiei de alergeni si iritanti

    profesionali( doar pentru nonatopici conteaza concentratia)

    2 Masuri medicale: recunoastere riscului de astm la un loc de munca (determinari de fibre, catagrafia

    locurilor de munca,profesiunilor si muncitorilor expusi)

    Examenul medical la angajare: anamneza profesionala; antecedente heredocolaterale si personale-teren

    atopic,rinita; examinarea clinica;probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DME

    Contraindicatii medicale: tuberculoza pulmonara activa sau sechelara, tuberculoza extrapulmonara

    activa sau sechelara, fibroze pulmonara, bronhopatii cronice,astm bronsic

    Controlul medical periodic care consta din: stabilirea muncii efectiv indeplimite si aprecierea riscului

    pe baza determinarilor de pulberi; anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si

    simptomatologia respiratory; examinarea clinica anuala; probe functionale respiratorii

    Educatia sanitara: informare si formare,cu accent pus pe: purtarea corecta a echipamentului de

    protectie, interzicerea fumatului in timpul lucrului, tratarea corecta a tuturor afectiunilor acuta ale

    aparatului respirator

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    30/48

    Toxicele profesionale

    Definitie: toxicele profesionale-substante chimice utilizate sau care apar in cursul procesului

    tehnologic si care patrunzand in organismul muncitorilor in timpul activitatii profesionale perturbastarea de sanatate si/sau capacitatea de munca

    Clasificare:

    Din punct de vedere tehnologic: materia prima / produsele finite / intermediare / ce apar

    intamplator (impuritati) / deseuri / substante folosite ca activatori,catalizatori

    Din punct de vedere al starii de agregare: solida, lichide, vapori, gaze

    Patrunderea toxicelor in organism:

    1 )Calea respiratorie:

    marea majoritate a toxicelor profesionale se gasesc in aerul locului de munca(pulberi

    ,vapori,gaze)

    marea suprafata de absorbtie a plamanului

    intre mediul extern si mediul intern exista doar bariera alveolara

    toxicul trece direct in sange

    Patrunderea toxicului depinde si de :

    ventilatia pulmonara

    circulatia pulmonara

    suprafata alveolara

    2) Calea cutanata :

    pentru toxice lichide dar uneori si vapori

    suprafata de absorbtie este mai mica

    toxicul trece direct in sange

    toxicul trebuie sa fie liposolubil si hidrosolubil

    Patrunderea toxicului depinde de:

    prezenta unor leziuni cutanate

    vasodilatatie-microclimat cald

    3) Calea digestiva:

    prin mucoasa stomacului si a intestinului subtire

    nerespectarea regulilor de igiena

    toxicul trece obligatoriu si prin ficat

    Circulatie, raspandire, depozitare

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    31/48

    Circulatie-fie legat de hematii,de hemoglobina,de anumiti constituenti ai plsmei,fie dizolvat in

    plasma

    Raspandirein intreg organismul prin circulatia generala,in 60 de minute

    Depozitarefunctie de proprietatile fizico-chimice ale toxicului, de proprietatile fizico-chimice

    ale tesuturilor si de irigatia tesuturilor;substantele liposolubile se depoziteaza in tesuturile

    bogade inlipoizi:sistem nervos,maduva osoasa

    Biotransformarea toxicelor profesionale:

    Faza I-reactii de oxidare,reducere ,hidroxilare;rezulta metaboliti toxici,netoxici, metaboliti ce

    poseda radicali activi

    Faza II-reactii de conjugare,de sinteza,de metilare si de acetilare

    Bilantul general al biotransformarii toxicelor profesionale =detoxifierea organismului

    Rolul principal in biotransformarea toxicelor profesionale ficatul / rinichiul / mucoasa

    gastrointestinala / plamanul

    Importanta:

    bolile hepatice-factor favorizant pentru intoxicatii

    toxicele profesionale agraveaza bolile hepatice

    determinarea metabolitilor specifici in urina

    Eliminarea toxicelor profesionale din organism:

    Caile principale de eliminare:

    Calea renala

    sub forma metaboliata sau ne metabolizata Calea intestinalain special metale grele

    Calea respiratoryprin aerul epirat sau covorul mucociliar

    Caile secundaree de eliminare: fanere, glande salivare, glande sebacee, glande mamare, placenta

    Mecanismele de actiune ale toxicelor profesionale:

    1).Mecanism enzymatic: toxicul profesional inhiba actiunea unei enzime necesare metabolismului

    celular prin :

    combinarea directa a toxicului cu radicalul activ al enzimei

    chelarea de catre toxic a unor oligoelemente necesare actiunii enzimei

    sinteza letala:o enzima poate actiona asupra toxicului rezultand un toxic mai nociv

    2).Mecanism de alterare structurala a unor constituenti celulari-in special acizi nucleici-cu consecinte

    mutagene,teratogene

    3).Mecanism imunologic-toxic=alergen,haptena

    4).Mecanism nervos reflex-excitarea unor terminatii nervoase

    5).Mecanism neuroendocrin-lezarea functionala sau organica

    Relatia expunere-efect si expunere-raspuns:

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    32/48

    1).Relatia expunere-efect- relatia care exista intre expunerea la un toxic profesional si gravitatea unui

    efect la un individ

    2).Relatia expunere-raspuns- relatia care exista intre expunerea la un toxic profesional si numarul de

    persoane(%) care intr-un grup prezinta un grad de gravitate a unui efect

    Indicatori de expunere si indicatori de efect biologic:

    Indicatori de expunere:

    toxicul respectiv in umorile organismului(sange,urina)

    metabolitii unor toxice in umorile organismului(sange,urina)

    Indicatori de efect biologic:

    modificari de constante biochimice sau hematologice:anemie (benzen, plumb)hematii cu

    granulatii bazofile(plumb)

    modificari ale unor sisteme enzimatice

    modificari radiologice

    modificari ale unor aparate,sisteme si analizatori determinate prin

    audiometrie,electromiografie,spirograma

    Limitele de expurere:

    Concentratia admisibila medie-concentratia medie ponderata cu timpul,pentro o zi normala de

    8 ore si 40 de ore pe saptamana ,la care toti muncitorii pot fi expusi repetat,fara a produce

    vreun efect

    Concentratia admisibila de varf-Concentratia ce nu trebuie depasita nici o secunda

    Concentratia admisibila medie si Concentratia admisibila de varf se masoara in mg/m3

    Intoxicatia cu plumb

    Etiologie:

    plumbul, se topeste la 327 grade C, emite vapori la 450 si poate forrmeaza numeroase aliaje cu

    alte metale

    oxizi de plumb: monoxidul de plumb-litarga(galben) / tetraoxidul de plumb-minium de

    plumb(rosu)

    saruri anorganice de plumb

    saruri organice de plumb

    Factori etiologici favorizanti:

    apartinand de organism: efortul fizic intens, surmenaj, subnutritie, viroze, acidoza metabolica,

    fumat, alcoholism, femei, tineri

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    33/48

    apartinand de conditii de munca: spatii inchise neventilate, ventilatie deficitara, nerespectarea

    normelor de igiena individuala si/sau protectia muncii

    Timp de expunere probabil pana la aparitia bolii 2-3 luni pana la 2-3 ani (functie de cantitatea de

    plumb absorbita si de particularitatile individuale

    Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:

    1).Plumb metalic si oxizi de plumb

    industria minieraextragerea plumbului din minereuri

    industria metalurgicatopirea si turnarea plumbului si a aliajelor

    industria de acumulatori si repararea lor

    2).Oxizi de plumb(coloranti ) si saruri anorganice de plumb:

    fabricarea de vopsele,lacuri ,emailuri pe baza de plumb

    industria ceramicei portelanului pe baza de plumb

    3).Saruri organice de plumb:

    fabricarea benzinei etilate

    industria maselor plastice unde se utilizeaza stearat

    Patogenie:patrunderea in organismnumai pe cale respiratorie si digestive, pe calea cutanata numai

    tetraetilul de plumb

    1.Circulatie = legat de membrana hematiei (90%) ;

    2.Depozitare

    initialain tesuturile parencimatoase (ficat,splina,rinichi)-de unde poate fi mobilizat

    secundarain compacta osuluide unde nu poate fi mobilizat

    definitivein spongioasa osuluide unde poate fi mobilizati

    substantele liposolubile se depoziteaza in tesuturile bogade inlipoizi: sistem

    nervos,maduva osoasa

    3.Eliminarea din organism principala prin urina, secundara: fir de par, glande mamare, placenta

    Mecanismele de actiune:

    Mecanism enzimatic -actiunea asupra enzimelor necesare in sinteza hemului

    Mecanism hemolitic:hemoliza intravasculara

    Constructia musculaturii netede:vasculare,intestinale

    Absorbtia fiziologica de plumb:0,5 mg/zi prin apa,alimente,aer

    Tabloul clinic:

    1.Sindrom astenovegetativ: astenie; labilitate-puls, TA; tulburari de somn,de atentie; dermografism

    accentuat

    2.Sindrom digestive:

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    34/48

    Manifestare acutacolica saturnina

    Simptome: dureri periombilicale puternice,intermitente; constipatie; greturi,varsaturi

    Semne: abdomen normal conformat, durerea cedeaza la presiunea profunda a abdomenului,

    bradicardie, crestere temporara a TA, lizereu gingival

    Manifestare cronica-tulburari digestive, lizereu gingival

    3.Sindrom nervos

    Manifestare acuta-encefalopatia saturnina :cefalee,halucinatii,delir

    Manifestare cronica-pareza sau paralizia nervului radial

    4.Sindrom pseudoreumatic-dureri articulare ritmate de prezenta la locul de munca

    5.Sindrom anemic-facies palid specific

    Diagnostic pozitiv Stabilirea expunerii profesionale la plumb in concentratie ce depaseasteconcentratia admisibila si pe o durata semnificativa , evidentiata :

    Subiectiv: anamneza profesionala

    Obiectiv :

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca (extras carte de munca,

    adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de plumb de la locul de munca

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinic

    prezenta unuia,mai multor sau a tuturor sindroamelor amintite

    evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala

    Examene de laborator si paraclinice :

    plumbemia >70g/100 ml - certitudine de diagnostic

    plumburia >100g/100 ml

    plumbos

    ALA-U(acid deltaaminolevulinic-urina)>20 mg/L CP-U(coproporfirine) > 300g/1000 ml

    Hb scazuta

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    35/48

    Diagnostic diferential:

    Colica saturninecolica renala, colica hepatica, ocluzie intestinala, ulcer gastric si duodenal

    perforat, apendicita acuta

    Anemiahepatita virala, anemie hemolitica

    Encefalopatia saturninealte encefalopatii

    Tratament:

    Tratament etiologic: intreruperea expunerii profesionale la plumb

    Administrare de edetamin:

    Tratament patogenicvitaminoterapie cu spectru larg

    Tratament symptomatic

    Plegomazin in colica saturnine

    Profilaxie:

    1. Masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei daca nu se poate izolarea aparaturii generatoare

    de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice daca nu se poate

    impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si

    etanseizarea surselor de pulberi daca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale la locul

    de munca sub concentratia limita admisa ventilatie locala daca nu se poate impiedicarea sau

    diminuarea actiunii noxei profesionale asupra muncitorilor-purtarea echipamentului de

    protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca,reducerea efortului

    fizic,

    2. Masuri medicale: recunoastere riscului, examenul medical la angajare consta ( anamneza

    profesionala, antecedente heredocolaterale si personale, examinarea clinica, determinarea Hb ,Ht,

    examen sumar urina )

    Contraindicatii medicale: HTA, cardiopatia cronica, boli cronice ale sistemulu nervos si periferic,

    afectiuni psihice, anemii, porfirii, nefropatii cornice, femei tinere,adolescent

    Controlul medical periodic:

    la locul de munca cu concentratia de plumb in aer sub limitele admise:

    -anual :examinare clinica ,ALA-Usau CP-U

    la locul de munca cu concentratia de plumb in aer peste limitele admise:

    -anual :examinare clinica ,ALA-U sau CP-U,Pb-U,Hb,Ht

    Informare si formare:

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    36/48

    Suprimarea fumatului la la locul de munca

    Interzicera consumarii hranei la locul de munca

    Respectarea igienii individuale

    Reducerea consumului de alcool

    Consumarea alimentatiei de protectie

    Cunoasterea primelor semne de boala

    Intoxicatia profesionala cu mercur cuprins

    Etiologie:

    Factorul etiologic principalmercur:

    ca atare in stare naturala sau in compozitia unor minereuri(cinabru)

    mercur metallic

    saruri anorganice de mercur-combinatii mercurice sau mercuroase (mai toxice)

    saruri organice de mercur

    Metal lichid la temperatura obisnuita si emite vapori la temperatura obisnuita; are tensiune

    superficiala foarte mare-dispersia in picaturi

    Factori etiologici favorizanti:

    apartinand de organism: efortul fizic intens, surmenaj, subnutritie, afectiuni renale, traume

    psihice, fumat, alcoolism

    apartinand de conditii de munca: temperatura crescuta, spatii inchise neventilate, ventilatie

    deficitara, prezenta altor toxice profesionale neuro si nefrotoxice, nerespectarea normelor

    de igiena individuala si/sau protectia muncii

    Timp de expunere probabil pana la aparitia boliicateva luni pana la cativa ani (functie de cantitatea

    de plumb absorbita si de particularitatile individuale)

    Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:

    industria extractiva side prelucrare a mercurului

    industria metalurgiei neferoase(extragerea aurului si a argintului)

    fabricarea si repararea aparatelor de masura cu mercur

    laboratoarele unde se utilizeaza aparate de masura cu mercur

    industria clororosodica(mercur-electrod)

    fabricarea de vopsele pe baza de mercur

    industria electrotehnica

    prepararea compusiloe mercuriali(organici si anorganici)

    fabricarea fetrului de palarii

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    37/48

    industria explozibililor

    Patogenie:

    Patrunderea in organism:

    pe cale respiratoriein special

    poate patrunde prin tegumente intacte

    digestiva-mai putin

    Circulatielegat de radicalii tiolici ai proteinelor plasmatice ;

    Depozitare: in rinichi ,in sistem nervos

    Eliminarea din organism principalaurina, secundara : glande mamare, placenta

    Mecanismele de actiune:

    Mecanism enzymaticinsuficient cunoscut responsabil de leziunile de la nivelul sistemului nervos

    central. Absorbtia fiziologica de mercur :0,01mg/zi prin apa,alimente,aer

    Tabloul clinic:

    Intoxicatia acutarara :

    stomatita acuta ulceronecrotica

    enterocolita acuta-diaree sanguinolenta

    nefroza toica :oligoanurie+albuminurie+ hematurie+cilindrurie+ semne de insuficienta renala

    acuta

    sindrom iritatativ-rinofaringita-laringita-bronsita-pneumonie chimica

    labilitate-puls

    TA

    tulburari de somn,de atentie

    dermografism accentuat

    Intoxicatia subacutarara

    tremor

    instabilitate emotionala

    tulburari ale analizatorilor auditiv si visual

    Intoxicatia cronica:

    Sindrom astenovegetativ

    1) Sindrom neuropsihic:

    tremur mercurial

    eretism mercurial: anxietate+timiditate+nesiguranta+iritabilitate+tendinta de izolare

    polinevrita mercurial

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    38/48

    2) Sindrom digestiv:

    stomatita mercuriala( lizereu mercurial)

    tulburari digestive

    3) Sindrom renal-tubulopatie proximala, aparitia 2-microglobulinelor

    Intoxicatia cronica-caracteristica intoxicatiei profesionale

    Diagnostic pozitiv:

    Stabilirea expunerii profesionale la mercur in concentratie ce depaseaste concentratiaadmisibila si pe o durata semnificativa , evidentiata :

    Subiectiv - anamneza profesionala

    Obiectiv :

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de mercur de la locul de munca

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinic

    prezenta unuia,mai multor sau a tuturor sindroamelor amintite

    evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala

    Examene de laborator si paraclinice :

    1) Indicatori de expunere :

    mercur emia >10g%

    mercur uria >250g/l

    2) Indicatori de efect biologic :

    prezenta 2-microglobulinelor

    proba scrisului, proba paharului,proba index-nas

    testari asupra comportamentului psihic

    Erori de diagnostic:

    necunoasterea expunerii profesionale

    gresita interpretare a manifestarilor clinice

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    39/48

    gresita interpretare a datelor de laborator si/sau recoltarea /determinarea incorecta a

    probelor de laborator

    Diagnostic diferential:

    sindrom astenovegetativ: sindrom astenic neprofesional sindrom neuropsihic: tremor tiroidian, tremor alcoolic

    Tratament:

    Tratament etiologic :

    intreruperea expunerii profesionale la mercur

    administrare de penicilamina (cuprenil)

    Administrare de edetamin

    tratament patogenicvitaminoterapie cu spectru larg

    tratament symptomatic

    Profilaxie:

    1. masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei, daca nu se poateIzolarea aparaturii generatoare

    de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice, daca nu se poate

    impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si

    etanseizarea surselor, daca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale la locul demunca sub concentratia limita admisa ventilatie locala, daca nu se poate impiedicarea sau

    diminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor-purtarea echipamentului de

    protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca,reducerea efortului

    fizic,

    2. masuri medicale:

    recunoastere riscului

    examenul medical la angajare consta anamneza profesionala, antecedente heredocolaterale

    si personale, examinarea clinica si examen sumar urina

    CONTRAINDICATII MEDICALE : boli cronice ale sistemulu nervos si periferic / afectiuni psihice / boli

    endocrine / stomatite / nefropatii cornice

    Controlul medical periodic:

    1) La locul de munca cu concentratia de mercur in aer sub limitele admise: annualexaminare clinica

    ,Hg-U

    2) La locul de munca cu concentratia de plumb in aer peste limitele admise:

    anual : examinare clinica ,Hg-U , examen sumar urina

    la 2 ani examen stomatologic, examen neuropsihic

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    40/48

    Informare si formare:

    suprimarea fumatului la la locul de munca

    interzicera consumarii hranei la locul de munca

    respectarea igienii individuale

    reducerea consumului de alcool

    consumarea alimentatiei de protectie

    cunoasterea primelor semne de boala

    Intoxicatia profesionala cu benzen

    Etiologie:

    Factorul etiologic principalbenzene, hidrocarbura aromatica:

    lichid volatil

    lichid liposolubil

    are miros aromatic

    se poate afla in amestec cu alti solventi organici(toluen,xilen)

    Factori etiologici favorizanti:

    - apartinand de organism: afectiuni hepatice / afectiuni hematologice / subnutritie / alcoholism /

    femei,tineri

    - apartinand de conditii de munca:

    temperatura ridicata

    prezenta concomitenta a altor toxice profesionale pemtru sistem nervos central si hematopoetic

    ventilatie deficitara

    nerespectarea normelor de igiena individuala si/sau protectia muncii

    Timp de expunere probabil pana la aparitia bolii:

    Intoxicatia acutacateva ore-zile Intoxicatia cronica- cateva luni,cativa ani

    Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:

    Producerea benzenului: rafinarii, distilarea uscata a carbunelui

    Folosirea benzenului:

    materie prima in industria chimica si farmaceutica

    in industria de prelucrare a cauciucului

    solvent si diluant in industria de incaltaminta,tipografica,optica in vopsitorii

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    41/48

    Patogenie:

    Patrunderea in organism:numai pe cale respiratorie si cutanata

    Circulatie-legat de lipoproteine

    Depozitare: in tesuturile bogade inlipoizi:sistem nervos,maduva osoas

    Biotransformarea:

    Oxidare in fenoli si difenoli ,produsi mai toxici, care se concentreza in maduva osoasa.

    Eliminarea - fenoli sulfo si glucuronoconjugati in 2-3 zile 80%

    Efecte: scaderearezervelor de sulf(necesar pentru aminoacizi), scaderea raportului sulf anorganic/sulf

    total, scaderea vitaminei C

    Eliminarea din organismpe cale respiratorie si urinara sub forma de fenoli liberi saul conjugati

    Mecanismele de actiune;

    Intoxicatia acuta - actiunea ebrio-narcotica

    Intoxicatia cronica - tulbura metabolismul si mitoza celulelor primordiale(din seria eritrocitara,

    granulocitara, trombocitara)

    Tabloul clinic:

    Intoxicatia acuta: Sindrom iritativ / Sindrom ebrio-narcotic

    Intoxicatia cronica:

    Prebenzenism: macrocitoza si hipercromie / Sindrom ebrio-narcotic usor

    Benzenism: Sindrom infectios(leucopenie) / Sindrom hemoragipar(trombocitopenie) / Sindrom

    anemic

    Alte manifestari cornice: anemie aplastica / leucemii mieloide(acute sau cronice)

    Diagnostic pozitiv: stabilirea expunerii profesionale la mercur in concentratie ce depaseaste

    concentratia admisibila ,evidentiata:

    1) Subiectiv - anamneza profesionala

    2) Obiectiv:

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de mercur de la locul de munca

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinicprezenta unuia,mai multor sau a tuturor sindroamelor amintite

    Examene de laborator si paraclinice:

    1) Indicatori de expunerecresterea fenolilor in urina:

    fenoli liberi >14 mg/24 ore

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    42/48

    fenoli conjugati (sulfo si glucuronoconjugati )>10-30 mg/24 ore

    fenoli totali>40 mg/24 ore

    scaderea raportului sulf anorganic/sulf total

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    43/48

    La locul de munca cu concentratia de benzen in aer sub limitele admise:

    anual: examinare clinica, t.Rumpell-Leede, fenoli urinari liberi si fenoli totali(la sfarsitul

    schimbului), raportul sulf anorganic/sulf total (la sfarsitul schimbului)

    3 ani: Hb ,Ht,hematii,trombocite,leucocite,TS,TC;constante eritrocitare pentru detrminarea

    macrocitozei si hipercromiei

    Informare si formare:

    Suprimarea fumatului la la locul de munca

    Interzicera consumarii hranei la locul de munca

    Respectarea igienii individuale

    Reducerea consumului de alcool

    Consumarea alimentatiei de protectie

    Cunoasterea primelor semne de boala

    Surditatea profesionala si hipoacuzia profesionala cuprins

    Definitie:

    Surditatea profesionaladeficit auditiv definitiv

    la frecventele conversationale(media aritmetica a valorilor la 500-1000-2000 Hz)

    cu peste 25 dB inclusiv,dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie,

    de tip perceptive

    in general bilaterala si simetrica

    de etiologie profesionala

    Hipoacuzia profesionala: deficit auditiv definitiv

    la frecventa de 4000 Hz

    cu peste 30 dB inclusiv,dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie

    de tip perceptive

    in general bilaterala si simetrica

    fara interesarea frecventelor conversationale

    de etiologie profesionala

    Etiologie

    Factorul etiologic principalzgomotul profesional: un complex de sunete

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    44/48

    cu intensitati si inaltimi variate

    cu caracterstici diferite(impulsive,pure audibile)

    ritmice sau aritmice

    produse continuu sau discontinuu de masini,aparate,mijloace de transport,vocea umana

    in timpul activitatii profesionale

    Zgomotele profesionale in care predomina sunetele de frecventa ridicata(inalte) si cele cu intensitate

    mare sunt mai nocive

    Factori etiologici favorizanti:

    afectiuni ale urechii medii

    reflexul stapedian(oboseala reflexului acustic)

    fumat

    alcoholism

    prezenta altor toxice profesionale

    nerespectarea normelor de igiena individuala si/sau protectia muncii

    Timp de expunere probabil pana la aparitia boliiin medie 15 ani (variatii individuale mari)

    Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse: industria extractive, industria constructoare de

    masini, industria textila mercur-electrod), transporturi, agricultura, telecomunicatii, centrale electrice,

    muzica, Industria alimentara

    Patogenie

    Actiune asupra urechii interne: zgomotul profesional de intensitate mare actionand timp

    indelungat asupra celulelor senzoriale din organul lui Corti produce lezarea reversibila sau definitive aacestora; energia sonora nu poate fi transformata in influx nervos si apare surditatea de perceptie

    Actiune asupra intregului organism: datorita raspandirii excitatiei centilor auditivi aupra

    centrilor nervosi alaturati

    Diagnostic pozitiv:

    Stabilirea expunerii profesionale la zgomot cu intensitate peste 90 dB (A) NAEC/saptamana si pe o

    durata semnificativa , evidentiata :

    Subiectiv

    anamneza profesionala

    Obiectiv :

    documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de

    munca,adeverinte)

    buletine de analizadeterminari de zgomot de la locul de munca

    vizitarea locului de munca

    Tabloul clinic

    in stadiul de hipoacuzie bolnavul aude.

    pot fi prezente acufene,ameteli,iritabilitate,insomnia

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    45/48

    examene paraclinice: audiometria tonala,liminara efectuata in conditii standardizate indica -

    tipul de surditate / marimea deficitului / frecventele interesate

    Diagnostic diferential surditati profesionale de alta etiologie:

    Surditati profesionale de transmisie:

    arsuri ale conductului auditiv extern si/sau ruperea timpanului prin scantei sau picaturi de metal

    topit

    traumatisme craniene cu ruperea timpanului lantului de oscioare

    trauma barometrica a timpanului si urechii medii

    Surditati profesionale de perceptie :

    traumatisme craniene cu fractura stancii temporale(sediul urechii interne)

    intoxicatii profesionale co co,sulfura de carbon,benzen,mercur

    Surditati neprofesionale:

    tratamente prelungite cu streptomicina,kanamicina,chinina

    etilism

    tulburari circulatorii ale urechii interne sau ale encefalului in cadrul aterosclerozei

    tumori ale nervului acustic sau cerebrale

    Tratament proteza auditiva

    Profilaxie:

    1. masuri tehnico-organizatorice: eliminarea surselor de zgomot, daca nu se poateizolarea aparaturii

    generatoare de noxefonoizolare, daca nu se poate impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului

    de munca-fonoabsorbtie, daca nu se poate impiedicarea sau diminuarea actiunii noxei profesionale

    asupra muncitorilor-purtarea echipamentului de protectie,(antifoane). Pauze de 5-10 min in locuri

    linistite

    2. masuri medicale: recunoastere riscului

    examenul medical la angajare consta: anamneza profesionala, antecedente heredocolaterale si

    personale, examinarea clinica, examen ORL, audiograma contraindicatii medicale: boli cronice ale urechii medii si interne, afectiuni psihice,

    hipertensiunea arteriala

    examenul medical de adaptare:

    prima etapa:a 14 a-1 30 a zi- examinarea clinica +audiograma

    a doua etapala terminarea celei de a treia luna - examinarea clinica+ORL+ audiograma

    Controlul medical periodic: Periodicitatea se stabileste functie de determinarile de zgomot si vechimea

    profesionalaexaminarea clinica, audiograma

    Informare si formare

    evitarea fumatului

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    46/48

    respectarea perioadelor de repaus auditiv

    respectarea igienii individuale-putarea echipamentului

    reducerea consumului de alcool

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    47/48

  • 7/25/2019 Curs Medicina Muncii

    48/48