Curs Medicina Muncii
Transcript of Curs Medicina Muncii
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
1/48
Medicina muncii
Specialitate medicala care studiaza relatia fiziologica si patologica dintre organismul
uman si munca.
Relatia fiziologica studiata de ergonomie:
Particularitatile anatomice,fiziologice si pshihice ale angajatului
Munca factor sanogen
Relatia patologicamunca :
- factor etiologic principal de imbolnavireBoala profesionala
- factor etiologic favorizantboli multifactoriale-BLP-boli legate de profesie
-
factor etiologic agravant al multor imbolnaviri
Medicina muncii, studiaza influenta activitatii profesionale asupra sanatatii precum si a
sanatatii asupra activitatii profesionale
Scopurile medicinii muncii:
Contribuie la protectia angajatilor
Mentinerea sanatatii
Evaluarea conditiilor de munca si a riscurilor profesionale
Adaptarea angajatului la munca adaptarea muncii la posibilitatile
anatomice,fiziologice si psihologice ale angajatului precum si determinarea aptitudinii
in munca
Consilierea factorilor manageriali
Depistarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesiune
Informeaza despre prezenta noxelor profesionale de la locul de munca,atat conducerea
cat si angajatii-sindicat
Domenii de activitate:
Ergonomie-fiziologie aplicata a muncii
Boli profesionale-diagnostic si tratament
Evaluarea riscului profesional,aprecierea conditiilor de munca-buletine de determinare
de microclimat,toxice,zgomot,pulberi profesionale
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
2/48
Determinarea aptitudinii in munca prin examen medical de angajare si periodic
Conditia de munca:
FACTORI FIZIOLOGICI (sarcini profesionale si organizarea muncii):
intensitatea muncii
ritm de munc
regim de munca
durata muncii
predominenta eforturilor statice
munca automata
munca in schimburi
FACTORI IGIENICI
factori fizici temperatura aerului,umiditate,zgomot,radiatii ionizante
factori chimici toxice
factori fizico chimici pulberi
factori biologici microbi,virusuri,paraziti
FACTORI ERGONOMICIrelatia om-masinamediueforturi intense, pozitii vicioase,
suprasolicitarea atentiei
FACTORI PSHIHOSOCIALI relatiile pshiho sociale dintr-un colectiv de munca siparticularitatile pshiho individuale
Noxe profesionale:
Factori din conditiile de munca ce influenteaza negativ starea de sanatate a angajatilor
determinand sau favorizand starea de boala sau scaderea capacitatii de munca
Clasificare:
dupa apartenenta la unul din factorii ce tin de conditia de munca
specificitate numai la locul de munca (laser) / la locul de munca si in mediul
inconjurator ( bioxid de siliciu liber cristalin, zgomot ) / predominent in mediul
inconjurator ( agenti ai unor boli infectioase )
Actiune:
Factor etiologic principalsilicoza
Factor etiologic favorizant ateroscleroza:pb, sulfura de carbon, bronsita cr-pulberi
organice
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
3/48
Factor etiologic agravant pulberile pot agrava o bronsita preexistenta ;sulfura de
carbon, polinevrita alcoolica;tetraclorura de carbon, hepatita cr
Factori ce impiedica vindecarea unor boli legate de profesiune sau neprofesionale
HTA si zgomot
BOLILE PROFESIONALE
Definitie:
Afectiuni determinate de:
factori nocivi fizici ,chimici,biologici existenti in procesele de munca
Suprasolicitarea diferitelor organe,aparate si sisteme ale organismului
In indeplinirea sarcinilor de serviciu(si afectiunile elevilor,studentilor,ucenicilor)
BP-Astenopie acomodativa- Suprasolicitare vizualailuminat nefiziologic cantitativ si calitativ
Varice ale membrelor inferioare complicate cu tulburari trofice sau tromboflebite-ortostatism
static prelungit +-manipulari greutati
Diagnostic pozitiv:
Stabilirea expunerii profesionale: subiectivanamneza profesionala si obiectiv prin:
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de noxe;analiza ergonomica (buletine de evaluare a riscului
profesional)
vizitarea locului de munca
Tabloul clinic:
simptome-motivele prezentarii la medic,istoricul bolii
semne
evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala
Examene de laborator si paraclinice :
1) Indicatori de expunere:
prezenta toxicelor in organism(ex Pb in sange , Pb in urina,Hg in sange )
prezenta produsilor de biotransformare a toxicelor (ex fenoli in urina pentru toxicele cu nucleu
benzenic-benzen,nitro si amino derivati
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
4/48
2) Indicatori de efect biologic:
modificari de constante biochimice sau hematologice(ex anemie benzen,plumb;scaderea
activitatii acetil-colinesterazei in intoxicatia cu paration)
modificari radiologice:pulmonare (pneumoconioze),osoase(trepidatii) modificari ale functiei unor aparate si sisteme determinate prin : audiometrie pentru expunere
la zgomot / probe functionale respiratorii pentru expunere la pulberi silicogene /
electromiografie pentru expunere la sulfura de carbon
Tratament:
Tratament etiologic:
1) Intreruperea expunerii profesionale
Intoxicatie acuta :
scoaterea rapida din mediu (patrundere pe cale respitatorie)
dezbracarea si spalarea (patrundere pe cale cutanata)
provocare de varsaturi si spalatura gastrica (patrundere pe cale digestiva)
Intoxicatie cronica :
schimbarea temporara a locului de munca
concediu medical
spitalizare
2) Eliminarea toxicelor din organism(edetamin-pentru plumb,penililamina pentru mercur)
3) Administrare de antidoturi (ex kelocyanoracid cianhidric)
Tratament pathogenic vitaminoterapie / oxigenoterapie (ex intoxicatia cu oxid de carbon) /
reactivatori de enzyme (toxogonina in intoxicatia cu paration)
Tratament simptomatic (ex plegomazin in colica saturnina,antialgice)
Profilaxie:
1) Masuri tehnico-organizatorice eliminarea noxei profesionale(inlocuirea substantelor sau
tehnlogiilor nocive)daca nu se poateizolarea aparaturii generatoare de noxe profesionaledaca
nu se poate impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca daca nu se poate
diminuarea concentratiei noxei profesionale la locul de munca sub concentratia limita admisadaca
nu se poateimpiedicarea sau diminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
5/48
2) Masuri medicale: cunoastere riscului profesional la un loc de munca / examenul medical la
angajare / controlul medical periodic / educatia sanitara
Pneumoconiozele
Definitie : pneumoconiozele sunt boli pulmonare cronice caracterizate prin acumularea pulberilor in
plamani si reactiile tisulare pulmonare datorate acestor acumulari de pulberi
pulberiaerosoli de particule inerte
inertenu sunt microorganisme
acumularea marirea progresiva a cantitatii de pulberi ce se depun in alveole si/sau
interstitiul pulmonar
reactiile tisulare pulmonarede tip colagenic sau de tip reticulinic
Etiologie: factorul etiologic principalpulberile- aerosoli de particule inerte
Mecanismul de formare al pulberilor:
fragmentarea mecanica a unui corp solid
oxidarea vaporilor ce rezulta din volatilizarea unui corp solid
Proprietatile principale ale pulberilor cu rol etiologic:
diametrul particulelor mic, particule
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
6/48
Particule intre 10-5 patrund doar in bronhii si bronhiole si se depun temporar pe mucoasele acestora
Particule intre 5-0,5 - patrund in alveole (maxim 1-2) si se depun in alveole si interstitiul pulmonary
Particule sub 0,5 -intra si ies din aparatul respirator o data cu aerul inspirat si expirat
b) Eliminarea particulelor depuse initial (retinute temporar ) de la diferite nivele ale aparatuluirespirator:
Particule depuse si retinute la nivelul cavitatilor nazale-prin secretiile nazale sau din orofaringe
in cavitatea bucala ,unde sunt inghitite si eliminate prin saliva sau expectoratie
Particulele depuse si retinute temporar pe mucoasa bronsica-prin covorul rulant mucociliar
clearence mucociliar bronsic
Particulele depuse pe peretii alveolelor: unele se elimina prin covorul rulant mucociliar
altele,care ajung in interstitiul pulmonar pe cale limfaticaclearence alveolar
Clearence mucociliar bronsic+clearence alveolar clearence pulmonar
c) Acumularea pulberilor in plamani:reprezinta diferenta dintre particulele ce s-au se depus temporar
si particulele ce s-au eliminat prin fenomene de clearence pulmonar in decursul timpului de expunere
profesionala
Clasificare:
1) Criteriul anatomo-patologic:
a) Pneumoconioze colagene
Pneumoconiozele colagene pot fi induse de :
pulberi fibrogene: pulberi care au ele insele proprietatea de a induce reactie de tip colagen
pulberi nefibrogene: pulberi care nu au proprietatea de a induce reactie de tip colagen dar pot
produce acest tip de reactie datorita unor reactii anormale ale plamanului
Exemple: silicoza,azbestoza, pneumoconioza minerului la carbine (forma complicata-stadiu de
fibroza masiva progresiva)
b) Pneumoconioze necolagene : structura alveolara ramane intacta / reactia interstitiul pulmonar este
de tip reticulinic / reactia interstitiul pulmonar este potential reversibila
Exemple: sideroza,antracoza,baritoza
c) Pneumoconioze colagene si necolagene:
pneumoconioza minerului la carbune(forma simpla necomplicata este necolagena iar forma
complicata colagena
talcoza,in functie de continutul in azbest al pulberii
2) Criterul radiografic:
a) Calitatea tehnica: buna / acceptabila / cu unele defecte tehnice ,dar inca acceptabila pentru clasificare
/ inacceptabila
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
7/48
b) Modificari parenchimatoaseOpacitati mici (pana la 10 mm inclusiv):
Densitarea :
0=absenta opacitatilor mici
1=putine opacitati mici
2=numeroase opacitati mici
3=foarte numeroase opacitati mici
Aspect:
Opacitati rotunde regulate
p=diametrul sub 1,5 mm
q=diametrul intre 1,5-3 mm
r= diametrul intre 3-10 mm
Opacitati lineare neregulate
s=latimea sub 1,5 mm
t=latimea intre 1,5-3 mm
u=latimea intre 3-10 mm
Opacitati mari(peste 10 mm):
A=opacitate al carui diametru mare este intre 1-5 cm sau mai multe opacitati fiecare cu diametrul de
peste 1cm, suma lor nedepasind 5 cm
B=una sau mai multe opacitati mai mari si maimulte ca cele definite ca A;suprafata totala nu depasesteechivalentul zonei superioare drepte
C=suprafata totala a opacitatilor cu diametrul de peste 1 cm, depaseste echivalentul zonei superioare
drepte
c) Anomalii pleurale: Pt=ingrosari pleurale / Pc=calcificari pleurale
d) Simboluri:
ax=coalescenta opacitatilor mici pneumoconiotice
Ca=cancer pulmonar sau pleural Em=emfizem
Es=calcificari in coaja de ou ale ganglionilor
Hi=marirea ganglionilor limfatici hilari sau mediastinali
tb=tuberculoza
Stadializare
0 pneumoconioza absenta
fibroza pulmonara de urmarit
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
8/48
stadiul I=1p,1q,1r,1s,1t,1u
stadiul I-II=2p,2q,2r,2s,2t,2u
stadiul II=3p,3q,3r,3s,3t, 3u
stadiul II-III=ax
stadiul III=A,B,C
Silicoza
Definitie: pneumoconioza colagena provocata de particule de bioxid de siliciu liber cristalin
Boala pulmonara cronica:
acumulare particule bioxid de siliciu liber cristalin in plamani reactiile tisulare pulmonare
Caracterizare:
alterare permanenta / distrugerea structurii alveolare normale
reactia interstitiul pulmonar e de tip colagen (proliferarea de fibroblasti si neoformare de
colagen)
reactia interstitiul pulmonar e ireversibila
Etiologie: particule de bioxid de siliciu liber cristalin
Pentru a fi silicogene pulberile trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
diametrul particulelor mic-particule
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
9/48
industria miniera :mine neferoase,carbuni superiori :huila,antracit grafit,prospectiuni miniere
industria metalurgica,muncitorii din turnatorii si curatatorii(sablatori,
turnatori,formatori,dezbatatori,etc)
muncitorii de la fabricarea materialelor refractare acide sau semiacide (caramizi refractare)
muncitorii din industria portelanului,faiantei
Patogenie:
1) Patogenie generala:
a) Patrunderea pulberilor in aparatul respirator si depunerea lor temporara :
particule > 10 - temporar in cavitatea nazala
particule 10-5 - doar in bronhii si bronhiole, temporar pe mucosae
particule 5-0,5 - in alveole se depun in alveole si interstitiul pulmonary
particule < 0,5 -intra si ies din aparatul respirator cu aerul inspirat si expirat
b) Eliminarea particulelor depuse initial (retinute temporar ) de la diferite nivele ale aparatului
respirator:
Particule depuse si retinute la nivelul cavitatilor nazale, prin secretiile nazale sau din orofaringe
in cavitatea bucala ,unde sunt inghitite si eliminate prin saliva sau expectoratie
Particulele depuse si retinute temporar pe mucoasa bronsica, prin covorul rulant mucociliar
clearence mucociliar bronsic
Particulele depuse pe peretii alveolelor: unele se elimina prin covorul rulant mucociliar
altele,care ajung in interstitiul pulmonar pe cale limfatica
clearence alveolar
Clearence mucociliar bronsic+clearence alveolar clearence pulmonar
c) Acumularea pulberilor in plamani, reprezinta diferenta dintre: particulele ce s-au se depus temporar
particulele ce s-au eliminat prin fenomene de clearence pulmonar in decursul timpului de expunere
profesionala
2) Patogenie specifica: elemente fundamentale
a) Necroza macrofagelor alveolare are drept consecinte :
fenomene nespecifice :proliferarea de fibroblasti si neoformarea de fibre de colagen (eliberareaunui factor fibrogenic)
fenomene specifice aparitia de celule din seria plasmocitara in jurul gramezilor de macrofage
distruse si in ganglionii limfatici
b) Citotoxicitarea selectiva a SiO2 l.c. pentru macrofagele alveolare
Anatomie patologica leziunea specifica in silicoza este nodulul silicotic format din:
zona central fascicule fibrohialine asezate concentric
zona periferica halou de celule: fibroblasti, macrofage , plasmocite, fibre de reticulina
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
10/48
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
11/48
Initial se prezinta cu aspect normal, ulterior:
Sindrom restrictiveconsecinta a pierderii elasticitatii pulmonare
Sindrom obstructive prin bronsita cronica si emfizem cu insuficienta ventilatorie mixta si
transfer CO
Determinari de gaze sanguine
Diagnosticul de silicoza este stabilit de comisiile de pneumoconioze; Diagnostic diferential:
Tuberculoza pulmonara (activa sau sechelara)
Alte pneumoconioze necolagene sau mixte:
Hemosideroza din stenoza mitrala
Manifestari pulmonare din unele colagenoze:sclerodermie,lupus eritematos,periarterita nodoasa
Neoplasm bronsic cu metastaze pulmonare; metastaze pulmonare ale unor carcinoame
extrapulmonare
Infectii pulmonare:micoze,viraze,ricketsioze,etc
Complicatii:
a) Tuberculoza pulmonara:silicotuberculoza (silicoza+ Tbc pulmonar activ)
Diagnostic:
simtome de impregnare bacilara(scadere marcata si rapida in greutate,transpiratii nocturne
profuze,diminuarea apetitului)
semne specifice radiographic
bk in sputa cresterea VSH
cresterea alfa 2globulinelor
b) Cord pulmonar cronic / Bronsita cronica / Emfizem pulmonary / Complicatii infectioase pulmonare
acute
Evolutie:
Timp de expunere (perioada de latenta)15 ani (in medie)
Evolutie lenta,progresiva intr-un numar mare de cazuri chiar daca expunerea profesionala la
pulberi inceteaza
Importanta pozitiva a incetarii expunerii profesionale la pulberi ,daca se face in stadiul precoce
Importanta negativa a afectiunilor bronho pulmonare: efortului fizic intens(debit respirator
crescut), fumatului, alcoolismului, gazele si vaporii iritanti, microclimatului nefavorabil
Expertiza capacitatii de muncase realizeaza in functie de :
rezultatele probelor functionale respiratorii;disfunctia ventilatorie accentuata impune gr.II deinvaliditate
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
12/48
prezenta complicatiilor
modificari radiologice pulmonare:stadiul III de silicoza impune gr.II de invaliditate
timpul de expunere profesionala
varsta bolnavului
prezenta unor boli associate
situatia actuala a riscului silicogen la locul de munca
Tratament:
Tratament etiologicintreruperea expunerii profesionale la pulberi cu continut de bioxid de siliciu
liber cristalin
intreruperea expunerii la alti iritanti si a fumatului
gimnastica respiratorie
cresterea rezistentei generale a organismului (vitaminoterapie,alimentatie
fiziologica,imunostimulatoare)
prevenirea tuberculozei
prevenirea infectiilor pulmonare ; a bronsitei cronice
antitusive
bronhodilatatoare
administrare de oxygen
transplant pulmonar
cure sanatoriale
Cu caracter experimental:
inhalare de pulberi de aluminiu,D-penicilamina,polivinil piridin n-oxid
extract de tetrandina(blocant de calciu)
lavaj bronhoalveolar
Profilaxia
1) Masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei profesionale(inlocuirea pulberilor cu continut de
bioxid de siliciu liber cristalin sau tehnologiilor nocive) daca nu se poate izolarea aparaturii
generatoare de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice daca nu se
poate impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea
sau/si etanseizarea surselor de pulberidaca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale
la locul de munca sub concentratia limita admisa ventilatie localadaca nu se poateimpiedicarea
sau diminuarea actiunii noxei profesionale asupra muncitorilor-purtarea echipamentului de
protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca
2) Masuri medicale: recunoastere riscului silicogen la un loc de munca:determinari de pulberi,catagrafia
locurilor de munca,profesiunilor si muncitorilor expusi
Examenul medical la angajare:
anamneza profesionala
antecedente heredocolaterale si personale
examinarea clinica
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
13/48
examinarea radiologica pulmonare radiografia pulmonara standard la incadrare si in primele
12 luni
probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DME
examen ORL
IDR la tuberculina
Contraindicatii medicale:
tuberculoza pulmonara activa sau sechelara
tuberculoza extrapulmonara activa sau sechelara
fibroze pulmonare
bronhopatii cronice,astm bronsic
boli cronice ale ap. Respirator ce impiedica respiratia nazala
deformatii mari ale cutiei toracice
boli cardiovasculare ; valvulopatii,miocardiopatii
boli cronice care diminua rezistenta organismului:diabet zaharat,hipertiroidie,colagenoze etc
Control medical periodic:
stabilirea muncii efectiv indeplimite
aprecierea riscului pe baza determinarilor de pulberi
anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si simptomatologia respiratory
examinarea clinica anuala
radiografia pulmonara standard dupa 5 ani si apoi din 3 in 3 ani
probe functionale respiratorii-la fiecare 2 ani
Educatia sanitara (informare si formare):
purtarea corecta a echipamentului de protectie,
interzicerea fumatului in timpul lucrului,
tratarea corecta a tuturor afectiunilor acuta ale aparatului respirator
insusirea respiratiei de tip abdominal
prevenirea contactului cu persoane bolnave de tuberculoza
Alte manifestari:
Silicoza acutaforma rara cu evolutie clinica, radiologica si functionala acuta. Apare dupa o
expunere intensa uneori de scurta durata la concentratii crescute. Se prezinta sub doua forme clinice:
fibroza intersitiala nenodulara si silicolipoproteioza cu aspect de pneumonie endogena lipidica. Evolutia
este rapida spre insuficienta respiratory
Afectiuni necanceroase:
Sindrom Kaplan-forma radiocIinica de silicoza asociata cu poliartita reumatoida
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
14/48
Nefropatii glomerulare
Sindrom Erasmus-sclerodermia generalizata progresiva -manifestare autonoma a expunerii la
SiO2,f.rara
Afectiuni canceroase-Cancer pulmonar
Centrul international da studiere a cancerului considera cuartul si cristobalitul in gupa 1(sigur
cancerigen pentru om). UEnu vorbeste de siliciu.
Azbestoza
Definitie: boala pulmonara cronica datorata acumularii fibrelor de azbest in plamani si reactiile
tisulare pulmonare :
alterarea permanenta sau distrugerea structurii alveolare normale
reactia interstitiul pulmonary: de tip colagen (proliferare de fibroblasti si neoformare de
colagen) si ireversibila
Etiologie fibrele respirabile de azbest
Azbest: mineral constituit din silicati naturali hidratati, de magneziu, fier, mai rar de sodiu,
calciu, care se prezinta sub forma de fibre
Fibrele de azbest sunt rezistente la caldura, acizi, baze, bune izolatoare de caldura, electricitate
Varietati de azbest: crizotil (azbest alb) - cel mai raspandit, crocidolit (azbest albastru), amozit,
antofilit
Pentru a fi azbestogene fibrele trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
diametrul fibrelor sa fie 5 , raportul lungime /diametru 3/1(fibre
respirabile)
concentratia fibrelor sa fie mare (sa depaseasca concentratia admisibila
varietatea alomorfica a azbestului -cel mai periculos-crocidolituleste cancerigen
Factori etiologici favorizanti:
apartinand de organism: afectiuni bronho pulmonare, efortul fizic intens(debit respirator
crescut), fumat si alcoholism
apartinand de conditii de munca: prezenta de gaze iritante, temperatura scazuta plus umiditate
crescuta
Timp de expunere probabil pana la aparitia bolii15 ani (in medie). De retinut, pentru leziunile pleurale
benigne sau maligne au fost descrise cazuri cu expunere foarte scurta(cateva luni) dar cu timp de retinere
lung
Locuri de munca, operatii tehnologice, profesiuni expuse:
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
15/48
mineritul si macinatul minereurilor de azbest( mineri ,morari)
transportul si depozitarea azbestului
fabricarea materialelor din azbest: azbociment,materiale pentru izolare termica,electrica, pentru
garnituri de frana, fibre pentru industria chimica,tesaturi de azbest,confectionarea de costume
de protectie
repararea si demontarea izolatiilor ce contin azbest
Patogenie:
1) Patogenie generala
a) Patrunderea pulberilor in aparatul respirator si depunerea lor temporara :
particule > 10 - temporar in cavitatea nazala particule 10-5 - doar in bronhii si bronhiole, temporar pe mucosae
particule 5-0,5 - in alveole se depun in alveole si interstitiul pulmonary
particule < 0,5 -intra si ies din aparatul respirator cu aerul inspirat si expirat
b) Eliminarea particulelor depuse initial (retinute temporar ) de la diferite nivele ale aparatului
respirator:
Particule depuse si retinute la nivelul cavitatilor nazale-prin secretiile nazale sau din orofaringe
in cavitatea bucala ,unde sunt inghitite si eliminate prin saliva sau expectoratie
c) Acumularea pulberilor in plamani: reprezinta diferenta dintre - particulele ce s-au se depus temporarsi particulele ce s-au eliminat prin fenomene de clearence pulmonar in decursul timpului de expunere
profesionala
2) Patogenie specifica: elemente fundamentale
Patogenie mecanica,caracterizata prin microleziuni si microhemoragii,legata de structura
fibrilara. Macrofagele alveolare ce au fagocitat fibrele de azbest isi modifica membrana dar nu sunt
distruse. Fibrele cu lungime
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
16/48
fibroza pulmonara difuza interstiala ,liniara,ce determina ingrosari ale septurilor interalveolare
si interlobulare; fibroza interstiale i se aociaza emfizem de tip focal
Ingrosari fibrohialine subpleurale (pleura parietala)=placi pleurale
Nu se observa depozite de substanta hialina in leziunile fibrotice
Corpusculi azbestozici-prezenti in interstiul pulmonar,in lumenul alveolelor si
bronhiolelor;formati din fibre de azbest invelite intr-o manta proteica ce contine fier(forma de
haltere);mantaua proteica este formata din mucopolizaharide acide de tipul acidului hialuronic
si din feritina
Tabloul clinic
simptome: dispnee de effort, la inceput la eforturi fizice mari,neprofesionale, tuse uscata, dureri
toracice
semne:in faza initiala absente sau raluri fine crepitante si frecaturi pleurale ulterior,semne de
bronsita cronica,emfizem ,semne de HTP,expectoratie, raluri fine crepitante si frecaturi pleurale
,degete fine hipocratice
Diagnostic pozitiv:
Stabilirea expunerii profesionale la fibre respirabile de azbest in concentratie ce depaseaste
concentratia admisibila si pe o durata semnificativa , evidentiata :
Subiectivanamneza profesionala
Obiectiv:
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de fibre de la locul de munca;(buletine de evaluare a riscului
profesional)
vizitarea locului de munca
Tabloul clinic: simptome ( motivele prezentarii la medic,istoricul bolii ), semen ( evolutia in timp a
simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala )
Examene de laborator si paraclinice :
a) indicatori de expunere : corpusculi azbestozici in sputa si fibre de azbest in urina
b) indicatori de efect biologic :
modificari radiologice pulmonare-radiografia pulmonara standard,cu o tehnica standardizata si
ireprosabila;prezenta de opacitati mici liniare neregulate(s,t,u) si /sau ingrosari sau calcificari
pleurale sprijina diagnosicul CT pulmonar:depisteaza precoce fibroza interstitiala difuza,micronodulii,pseudotumorile
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
17/48
Ex: anatomopatologic-biopsie pleurala sau pulmonara
modificari ale functiei unor aparate si sisteme determinate prin: probe functionale respiratorii:
CV, VEMS,IPB,DME(25-75%CV)=MMEF25/75, mai importante sunt: complianta
pulmonara(activa+pasiva), tulburarea difuziunii alveolo-capilara transfer CO
DIAGNOSTICUL DE AZBESTOZA ESTE STABILIT DE COMISIILE DE PNEUMOCONIOZE
Diagnostic diferential: tuberculoza pulmonara (activa sau sechelara), alte fibroze pulmonare
difuze(pneumoconioze necolagene, infectii pulmonare cronice)
Complicatii: Cord pulmonar cronic, Bronsita cronica, Bronsiectazie, Emfizem pulmonar
Evolutie
Timp de expunere (perioada de latenta)15 ani (in medie)
Evolutie lenta,progresiva intr-un numar mare de cazuri chiar daca expunerea profesionala la
pulberi inceteaza
Importanta pozitiva a incetarii expunerii profesionale la azbest ,daca se face in stadiul precoce
Importanta negativa a afectiunilor bronho pulmonare: efortului fizic intens(debit respirator
crescut),a fumatului precum si alcoolismului,a gazelor si vaporilor iritante,a microclimatului
nefavorabil
Expertiza capacitatii de munca
rezultatele probelor functionale respiratorii;disfunctia ventilatorie accentuata impune gr.II de
invaliditate
prezenta complicatiilor
modificari radiologice pulmonare
timpul de expunere profesionala
varsta bolnavului
prezenta unor boli associate
situatia actuala a riscului azbestogen la locul de munca
Tratament:
Tratament etiologic: intreruperea expunerii profesionale
intreruperea expunerii la alti iritanti si a fumatului
gimnastica respiratorie
cresterea rezistentei generale a organismului(vitaminoterapie,alimentatie
fiziologica,imunostimulatoare)
prevenirea tuberculozei
prevenirea infectiilor pulmonare ; a bronsitei cronice
antitusive
bronhodilatatoare
administrare de oxygen
cure sanatoriale
Profilaxie:
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
18/48
1) Masuri tehnico-organizatorice; eliminarea noxei profesionale(inlocuirea fibrelor de azbest cu fibre
de sticla sau fibre minerale artificiale) daca nu se poate izolarea aparaturii generatoare de noxe
profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologicedaca nu se poate impiedicarea
patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si etanseizarea
surselor de pulberi si fibredaca nu se poate diminuarea concentratiei noxei profesionale la locul de
munca sub concentratia limita admisa ventilatie locala daca nu se poate impiedicarea saudiminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor-purtarea echipamentului de
protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca;mentinerea curateniei
prin aspirare
2) Masuri medicale:
recunoastere riscului azbetogen la un loc de munca:determinari de fibre ,catagrafia locurilor de
munca,profesiunilor si muncitorilor expusi
examenul medical la angajare constain: anamneza profesionala / antecedente heredocolaterale
si personale / examinarea clinica / examinarea radiologica pulmonare-radiografia pulmonara
standard la incadrare si in primele 12 luni / probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DME
/ examen ORL / IDR la tuberculina
Contraindicatii medicale :
tuberculoza pulmonara activa sau sechelara
tuberculoza extrapulmonara activa sau sechelara
fibroze pulmonare
bronhopatii cronice,astm bronsic
boli cronice ale ap. respirator ce impiedica respiratia nazala
Controlul medical peridic care consta din :
Stabilirea muncii efectiv indeplimite si aprecierea riscului pe baza determinarilor de pulberi
Anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si simptomatologia respiratorie
Examinarea clinica anuala
Radiografia pulmonara standard dupa 5 ani si apoi din 3 in3 ani
Probe functionale respiratorii-la fiecare 2 ani
Examen citologic al sputei la 10 ani de la angajare,apoi din 2 in 2 ani
Educatia sanitara(informare si formare), cu accent pus pe:
purtarea corecta a echipamentului de protectie,
interzicerea fumatului in timpul lucrului,
tratarea corecta a tuturor afectiunilor acuta ale aparatului respirator
insusirea respiratiei de tip abdominal
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
19/48
Bisinoza
Definitie: boala pulmonara cronica determinata de inhalarea pe o perioada de timp indelungat, depulberi textile vegetale:bumbac,in,canepa,sisal,iuta,kapoka.
Etiologie
Factorul etiologic principalpulberi textile vegetale naturale cu urmatoarele caracteristici:
fibre scurte,cu impuritati
concentratia fibrelor sa fie mare (sa depaseasca concentratia admisibila)
Factori etiologici favorizanti:
apartinand de organism afectiuni bronho-pulmonare, efortul fizic intens (debit respirator
crescut), fumat
apartinand de conditii de munca: prezenta de gaze iritante, poluare atmosferica, temperatura
scazuta plus umiditate crescuta
Timp de expunere variabil: filaturi de bumbac ( peste 10 ani ), in,canepa (de la cateva luni la cativa ani
)
Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:
mineritul si macinatul minereurilor de azbest( mineri ,morari)
topitoriile de in,canepa
filaturile de bumbac
sectiile de preparatie a inului
sectiile de preparatie acanepii moi
Patogenie patogenie inca incomplet elucidata
Pulberile de bumbac cu diametrul sub 5 determina in principal fenomene de brosita,cu
inflamatie la nivelul bronhiilor mari,edem,hipertrofie si hipirplazie glandulare si cresterea secretiei de
mucus la nivelul bronhiilor terminale si alveolelor pulmonare fenomene de tip bronhospasm si alveolita.
Teorii :
Teoria inflamatoareactivarea macrofagelor alveolare
Teoria infectioasa-germeni Gram negativi
Teoria imunologica-prezenta anticorpi precipatanti de tip Ig G fata de antigenele din pulberea
de bumbac
Teoria eliberarii de substante farmacologic active
Tabloul clinic variaza in functie de stadiul evolutiv:
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
20/48
I. Dispneea ocazionala de luni simptome apar la cateva ore dupa reluarea activitatii,de obicei luni
dimineata
acces de dispnee
tuse
durere toracice(constrictie) pacientul este asimtomatic pe parcursul saptamanii
reducere VEMS - la sfarsitul zilei/inceput, reversibila, raspunde prompt la administrarea de 2
simpaticomimetice
aspect radiologic pulmonar normal
II. Dispneea pe parcursul saptamanii de lucrusimptomele apar pe parcursul mai multor zile de lucru,
reversibile doar la incetarea definitiva a expunerii profesionale
III. Stadiul de incapacitate respiratorie permanenta
dispnee permanenta, determinata de constrictia bronsica si de pierderea elasticitatii pulmonare evolutia este ireversibila spre bronsita cronica,emfizem
Diagnostic pozitiv
Stabilirea expunerii profesionale la pulberi textile vegetale naturale
Subiectiv: anamneza profesionala
Obiectiv:
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de fibre de la locul de munca;(buletine de evaluare a riscului
profesional)
vizitarea locului de munca
Tabloul clinic
simptome-motivele prezentarii la medic,istoricul bolii
semne
evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala )
Examene de laborator si paraclinic
probe functionale respiratorii efectuate la inceputul si sfarsitul zilei-evidentiaza o reducere a
VEMSului sau o scadere a debitului expirator de varf (PEF) teste imunologice pentru decelarea anticorpilor circulanti indicatori de efect biologic :
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
21/48
modificari radiologice pulmonare-normala
eozinofiliaincostant
teste cutanate la bumbac-in general negative
teste inhalatorii la bumbac-pentru hiperreactivitatea bronsica specifica la bumbac-imcostant
pozitive
lavajul bronho alveolar-arata o reactie limfocitara
Diagnostic diferential
Afectiuni cu simtomatologie respiratorie ce apar la expusi profesional la pulberi textile vegetale
naturale,in special bumbac:
Astm bronsic la bumbacobstructie bronsica acuta,intermitentaprin sensibilizare specifica la pulberile
de bumbac evidentiata :
teste cutanate la bumbac positive
teste inhalatorii la bumbac-pentru hiperreactivitatea bronsica specifica la bumbac- pozitive IgE specifice crescute
Alveolita alergica extrinseca:
anticorpi precipitanti prezenti mai ales la inceputul bolii
lavajul bronho alveolar-arata o reactie limfocitara
evolutia fibroza pulmonara si insuficienta respiratorie
febra filatorilor-apare la inceputul expunerii profesionale ,in seara primei zile de expunere;
simptomele constau in cefalee,tuse seaca,febra,dureaza 1-2 saptamani, bronsita cronica,BPOC
,emfizem
Evolutie lenta,progresiva intr-un numar mare de cazuri spre complicatii, daca expunerea profesionala
la pulberi inceteaza evolutie reversibila.
Tratament
Tratament etiologicintreruperea definitiva aexpunerii profesionale in stadiile initiale
Tratament symptomaticbeta2 agonisti,derivati de teofilina-in stadiile incipiente
Tratamentul complicatiilor
Profilaxie
1. Masuri tehnico-organizatorice (eliminarea noxei) daca nu se poateizolarea aparaturii generatoare
de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice daca nu se poate
impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si
etanseizarea surselor de pulberi si fibre daca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale
la locul de munca sub concentratia limita admisaventilatie locala daca nu se poate
impiedicareasau diminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor-purtarea echipamentului de
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
22/48
protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca;mentinerea curateniei
prin aspirare
2. Masuri medicale:
recunoastere riscului de bisinoza la un loc de munca:determinari de fibre ,catagrafia locurilor
de munca,profesiunilor si muncitorilor expusi
examenul medical la angajare consta, anamneza profesionala, antecedente heredocolaterale si
personale, examinarea clinica, probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DM
Controlul medical peridic care consta din :
stabilirea muncii efectiv indeplimite si aprecierea riscului pe baza determinarilor de pulberi
anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si simptomatologia respiratorie
examinarea clinica anuala
probe functionale respiratorii-PFR(VEMS)la inceputul sisfarsitul zilei de luni ;scaderea
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
23/48
Accidente de munca
Legislatie:
Legea privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale nr.346/2002
Legea sanatatii si securitatii in munca nr. 319/2006
Definitie:
Accidentul de munca este reprezentat de vatamarea violenta a organismului, precum si de
intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau la indeplinirea indatoririlor
de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.
Cazuri assimilate :
accidente suferite de elevi, studeni, ucenici, someri n timpul efecturii practicii profesionale i
de personalul care lucreaz n perioada de prob sau in perioada de cursuri profesionale.
accidentul suferit de persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public ;
accident survenit in cadrul activitatilor cultural sportive organizate de institutii autorizate
accident suferit de orice persoana, ca urmarea unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea sau inlaturarea unui pericol care
ameninta avutul public;
accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe un traseu normal;
accident in cursul deplasarii de la un sediu sau loc de munca la altul
accident suferit in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmarea unei agresiuni
accident determinat de fenomene sau calamitati naturale, daca victima se afla in indeplinirea
atributiilor de serviciu
disparitia unei persoane in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia
Clasificare:
Accident care determina incapacitate temporara de munca
Accident care determina invaliditate
Accident care determina deces
Accident colectiv (cel putin 3 oameni)
Accident major accident nuclear, incendiu sau explozie, care determina cresterea brusca si
masiva a morbiditatii si mortalitatii colectivitatii umane din proxima vecinatate
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
24/48
Circuitul bolnavului:
Orice eveniment sau accident, susceptibil de a fi accident de munca, va fi comunicat conducerii
firmei respective.
Un reprezentant al acesteia are obligatia de a comunica evenimentul in termen de 48 ore de ladata producerii, la Inspectoratul de protectia muncii, local si corespunzator sediului
angajatorului.
In cazul accidentelor rutiere, politia anunta direct Inspectoratul.
In cazul accidentelor cu vatamare grava, deces sau colective trebuie anuntate si organele de
urmarire penala.
Apoi se alege o comisie de ancheta la nivelul firmei, se efectueaza ancheta si se completeaza
FIAM, formularul de inregistrare a accidentelor de munca.
Accidentul de munca nu este un fenomen inevitabil, putand fi prevenit si combatut daca se iau si
se respecta toate masurile de igiena si de protectie a muncii.
Msuri tehnico-organizatorice: efectuarea corect a instructajului de protecie a muncii cu
insistarea pe masurile igienico-sanitare, izolarea zonei/aparaturii nocive, diminuarea stresului.
Msuri medicale: examenul medical la ncadrarea n munc, controlul medical periodic,
educatia sanitara, recunoaterea riscului profesional.
Identificarea grupurilor sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau
femeile care alpteaz, tinerii, precum i persoanele cu nevoi speciale/ dizabiliti, care trebuie
protejate mpotriva pericolelor care le afecteaz n mod specific, iar locul de munca trebuie
adaptat.
Evaluarea medicala:
Unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta
Medicul de medicina muncii, la cererea pacientului de a se intoarce la munca
Medicul de expertiza medicala, in cazul cererii de despagubiri sau de pensionare de invaliditate Medicul de medicina legala, in caz de deces
Expertiza medicala:
Sechelele accidentelor de munca, soldate cu pierderea unui anumit procent din capacitatea de
munc, vor fi evaluate medical.
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
25/48
Acest procent trebuie determinat la Cabinetul de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii
de Munc, respectiv de catre medicii experti de asigurri ai Casei Naionale de Pensii i Alte
Drepturi de Asigurri Sociale (CNPAS).
Drepturile pacientului:
Prestaii medicale pentru reabilitarea strii de sntate i recuperarea capacitii de munc
Tratamentele de recuperare
Chirurgia reparatorie
Ajutoare pentru procurarea dispozitivelor medicale
Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca
Indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea
timpului de munca cu 25% pentru 3 luni Compensatii pentru atingerea integritatii
Pensie de invaliditate
Despagubirea familiei in caz de deces
Pensia de invaliditate:
Expertiza medicala reprezinta specialitatea medicala clinica ce se ocupa cu stabilirea deficitului
functional (incapacitate adaptativa exprimata procentual) si a masurilor de recuperare si
reintegrare a bolnavului in viata sociala si profesionala, in vederea obtinerii unor drepturi de
asigurari sociale.
Invaliditatea reprezinta deficitul functional de peste 50%, care determina pensionarea de boala
a pacientului.
Deficitul functional intre 50-69% determina incadrarea in gradul III de invaliditate, pacientul
avind posibilitatea de a lucra cu timp partial.
Deficitul functional intre 70-89% determina incadrarea in gradul II de invaliditate, capacitatea
de munca fiind pierduta total.
Deficitul functional intre 90-100% determina incadrarea in gradul I de invaliditate, pacientul
avind capacitatea de autoservire pierduta.
Particularitati:
Capacitatea de munca este o notiune bio-psiho-sociala, care raporteaza capacitatea potentiala a
individului (morfo-functionala) la solicitarile muncii profesionale.
Fiecare pacient trebuie evaluat separat, conform sechelelor accidentului de munca, conform cu
pregatirea lui fizica si profesionala, cu solicitarile locului de munca.
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
26/48
Evaluarea medicala a procentelor de dizabilitate se va face cu respectarea grilei de criterii
medicale.
Concluzii:
Accidentele de munca trebuie sa determine incapacitate de munca minim 3 zile
Compensatiile pentru atingerea integritatii si dreptul la pensie de invaliditate se stabilesc de
catre medicul de expertiza medicala
Reintoarcerea la munca se face dupa ce medicul de medicina muncii isi da avizul
Astm bronsic
Definitie: astmul bronsic profesional este un sindrom caracterizat prin bronhospasm reversibil,cu
wheesing ,ce apare din cauza si dupa o expunere profesionala la substante prezente la locul de munca
Etiologie
1.Factori etiologici principali
a. Factori care actioneaza prin mecanism alergic:
antigene de origine animala(par,urina,ser);proteina din ou; proteine din peste
artropode-acarieni si insecte
fungi, produse vegetale
pulberi de lemn
medicamente-antibiotice,penicilamina
fluxuri de sudura
metale si saruri :aluminiu,crom.nichel,platina
pulberi textile: natural (bumbac,in,canepa,sisal,iuta,kapoka), artificiale(din celuloza),
sintetice(poliamidice, poliesterice,etc) plante (ipeka,soia,ricin,cafea verde)
pulber si faini de cereal
b.Factori care actioneaza prin mecanism nonalergic(iritativ): cloruri, gaze de esapamen, acid acetic
glacial, hidrogen sulfurat, insecticide, vopsele
2.Factori etiologici favorizanti: apartinand de organism (terenul atopic, infectii repetate ale cailor
aeriene, factori psihosociali, factori endocrine, efortul fizic intens, fumat); apartinand de conditii de
munca (prezenta de gaze iritante, poluare atmosferica, temperatura scazuta plus umiditate crescu)
Timp de expunere variabil
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
27/48
Scur tfara perioda de latentmecanism nonalergic(iritativ)
Lungcu perioda de latentmecanism immunologic
Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse ,profesiuni expuse: brutari; morari; tarani
cultivatori de tutun,ricin; ingrijitori de animale; filatoare,tesatoare; vopsitori
Alte forme:
I. Astm bronsic cu factor profesional agravant:
Astm bronsic preexistent angajarii
Factorii conditiei de munca (efortul fizic intens, iritanti respiratori,microclimat nefavorabil)
influenteaza frecventa si severitatea crizeloragraveaza evolutia
II. Astm bronsic cu factor profesional contribuitor:
dubla sensibilizare: alergen professional / neprofesional
este necesara demonstrarea hipersensibilitatii bronsice specifice la alergenul professional
III. Sindromul de disfunctie reactiva a cailor aeriene:
expunere acuta,de scurta durata,la substante intens iritante
simptomele apar intre 24 si 72 ore dupa expunerea initial
persista cel putin 3 luni
Astm bronsic iritativ presupune expuneri repetate,pe perioade de timp indelungate ,la substante
iritante in cantitati mici
Diagnostic pozitiv:
1.Anamneza profesionala:
identifica simptomele tipice
identifica agentii posibil patogeni
coreleaza simptomele cu expunerea profesionala
evidentiaza factori predispozanti:teren atopic,fumat
2.Confirmarea diagnosticului de astm bronsic prin demonstrarea:
reversibilitatii obstructiei bronsice
hiperreactivitatii bronsice nespecifice evidentiate prin teste bronhomotorii nespecifice
cresterea variabilitatii diurne a debitului expirator de varf
3.Confirmarea legaturii dintre aparitia bronhoconstrictiei si locul de munca prin determinari
succesive ale debitului expirator de varf si ale hiperreactivitatii bronsice nespecifice
4.Confirmarea sensibilizarii subiectilor la diferiti alergeni profesionali prin: teste cutanate si/sau teste
in vitro de determinare a IgE specifice
5.Confirmarea rolului cauzal al agentilor profesionali prin teste de provocare bronsica
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
28/48
Stabilirea expunerii profesionale:
1.Subiectivanamneza profesionala
2.Obiectiv
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de noxe de la locul de munca;
vizitarea locului de munca-proba locului de munca:-aparitia simptomatologiei este strict
conditionata de prezenta la la locul de munca a unui alergen cunoscut ca posibil agent etiologic
al astmului bronsic profesional ,iar crizele apar strict in urma expunere in mediul de munca
respective
3.Vizitarea locului de munca:
proba locului de munca:-aparitia simptomatologiei este strict conditionata de prezenta la la locul
de munca a unui alergen cunoscut ca posibil agent etiologic al astmului bronsic profesional
crizele apar strict in urma expunerii in mediul de munca respective
Tabloul clinic:
simptome:dispnee expiratorie cu wheezing, tuse cu expectoratie perlata, senzatie de opresiune
toracica; Se asociaza frecvent de simptome respiratorii superioare:stranut,rinoree sau lacrimare
simptomele sunt reversibile,spontan sau postterapeutic(medicatie bronhodilatatoare) simptomele apar la locul sau la cateva ore dupa incetarea muncii
remisiunea simptomelor in week-end sau concediu
semenevolutia in timp a simptomelor si semnelor
Diagnostic diferential:
Afectiuni cu simtomatologie respiratorie ce apar la expusi professional (bisinoza , febra
filatorilor, alveolita alergica extrinseca)
Bronsita cronica, BPOC, emfizem
Astm cardiac
Aspergiloza
Pneumonia alergica
Spasmofilie
Nevroza
Sindroame obstructive secundare :proces malign,anevrism aortic,tbc
Tratament:
Tratament etiologic: intreruperea definitiva a expunerii profesionale la alergeni sau iritanti respiratori
Tratament symptomaticin functie de stadializarea astmului:
Treapta 1Astm intermitent
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
29/48
Tratament profilactic de lunga durata- nu este necesara medicatie.
Tratament simptomatic rapid bronhodilatator cu durata scurta de actiune: b2-agonist
inhalator in functie de severitatea simptomelor, nu mai mult de 3-4 ori pe zi (intensitatea
trataentului va depinde de severitatea exacerbarilor) si b2-agonist sau cromoglicat administrate
inhalator inaintea efortului sau expunerii la alergen.
Treapta 2Astm persistent usor
Medicatie zilnica: corticosteroid administrat inhalator, 200-500 mg, fie cromoglicat sau
nedocromil sau teofilina cu eliberare prelungita. Pot fi administrate si antileucotrienele, dar locul
lor in tratament nu a fost pe deplin elucidat.
Tratament simptomatic rapid bronhodilatator cu durata scurta de actiune: b2-agonist
inhalator in functie de severitatea simptomelor, nu mai mult de 3-4 ori pe zi.
Treapta 3Astm persistent moderat
Medicatie zilnica:
Corticosteroizi administrati inhalator, 500 mg, si daca este necesar
Bronhodilatator cu durata lunga de actiune: fie b2-agonist inhalator cu durata lunga de actiune,
teofilina cu eliberare prelungita, sau b2-agonist cu durata lunga de actiune, tablete sau sirop.
(b2-agonist cu durata lunga de actiune, administrat inhalator, poate oferi un control mai eficient
al simptomelor atunci cand este asociat cu doze scazute-medii de steroizi in comparatie cu
cresterea dozei de steroizi).
Se ia in considerare adaugarea de antileucotriene, in special pentru pacientii aspirino-sensibili si pentru
prevenirea bronhospasmului indus de efortul fizic.
Tratament simptomatic rapid: bronhodilatator cu durata scurta de actiune: b2-agonist inhalator in functie
de severitatea simptomelor.
Profilaxie:
1. Masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei si diminuarea concentratiei de alergeni si iritanti
profesionali( doar pentru nonatopici conteaza concentratia)
2 Masuri medicale: recunoastere riscului de astm la un loc de munca (determinari de fibre, catagrafia
locurilor de munca,profesiunilor si muncitorilor expusi)
Examenul medical la angajare: anamneza profesionala; antecedente heredocolaterale si personale-teren
atopic,rinita; examinarea clinica;probe functionale respiratorii CV,VEMS,IPB,DME
Contraindicatii medicale: tuberculoza pulmonara activa sau sechelara, tuberculoza extrapulmonara
activa sau sechelara, fibroze pulmonara, bronhopatii cronice,astm bronsic
Controlul medical periodic care consta din: stabilirea muncii efectiv indeplimite si aprecierea riscului
pe baza determinarilor de pulberi; anamneza privind afectiunile intercurente pulmonare si
simptomatologia respiratory; examinarea clinica anuala; probe functionale respiratorii
Educatia sanitara: informare si formare,cu accent pus pe: purtarea corecta a echipamentului de
protectie, interzicerea fumatului in timpul lucrului, tratarea corecta a tuturor afectiunilor acuta ale
aparatului respirator
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
30/48
Toxicele profesionale
Definitie: toxicele profesionale-substante chimice utilizate sau care apar in cursul procesului
tehnologic si care patrunzand in organismul muncitorilor in timpul activitatii profesionale perturbastarea de sanatate si/sau capacitatea de munca
Clasificare:
Din punct de vedere tehnologic: materia prima / produsele finite / intermediare / ce apar
intamplator (impuritati) / deseuri / substante folosite ca activatori,catalizatori
Din punct de vedere al starii de agregare: solida, lichide, vapori, gaze
Patrunderea toxicelor in organism:
1 )Calea respiratorie:
marea majoritate a toxicelor profesionale se gasesc in aerul locului de munca(pulberi
,vapori,gaze)
marea suprafata de absorbtie a plamanului
intre mediul extern si mediul intern exista doar bariera alveolara
toxicul trece direct in sange
Patrunderea toxicului depinde si de :
ventilatia pulmonara
circulatia pulmonara
suprafata alveolara
2) Calea cutanata :
pentru toxice lichide dar uneori si vapori
suprafata de absorbtie este mai mica
toxicul trece direct in sange
toxicul trebuie sa fie liposolubil si hidrosolubil
Patrunderea toxicului depinde de:
prezenta unor leziuni cutanate
vasodilatatie-microclimat cald
3) Calea digestiva:
prin mucoasa stomacului si a intestinului subtire
nerespectarea regulilor de igiena
toxicul trece obligatoriu si prin ficat
Circulatie, raspandire, depozitare
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
31/48
Circulatie-fie legat de hematii,de hemoglobina,de anumiti constituenti ai plsmei,fie dizolvat in
plasma
Raspandirein intreg organismul prin circulatia generala,in 60 de minute
Depozitarefunctie de proprietatile fizico-chimice ale toxicului, de proprietatile fizico-chimice
ale tesuturilor si de irigatia tesuturilor;substantele liposolubile se depoziteaza in tesuturile
bogade inlipoizi:sistem nervos,maduva osoasa
Biotransformarea toxicelor profesionale:
Faza I-reactii de oxidare,reducere ,hidroxilare;rezulta metaboliti toxici,netoxici, metaboliti ce
poseda radicali activi
Faza II-reactii de conjugare,de sinteza,de metilare si de acetilare
Bilantul general al biotransformarii toxicelor profesionale =detoxifierea organismului
Rolul principal in biotransformarea toxicelor profesionale ficatul / rinichiul / mucoasa
gastrointestinala / plamanul
Importanta:
bolile hepatice-factor favorizant pentru intoxicatii
toxicele profesionale agraveaza bolile hepatice
determinarea metabolitilor specifici in urina
Eliminarea toxicelor profesionale din organism:
Caile principale de eliminare:
Calea renala
sub forma metaboliata sau ne metabolizata Calea intestinalain special metale grele
Calea respiratoryprin aerul epirat sau covorul mucociliar
Caile secundaree de eliminare: fanere, glande salivare, glande sebacee, glande mamare, placenta
Mecanismele de actiune ale toxicelor profesionale:
1).Mecanism enzymatic: toxicul profesional inhiba actiunea unei enzime necesare metabolismului
celular prin :
combinarea directa a toxicului cu radicalul activ al enzimei
chelarea de catre toxic a unor oligoelemente necesare actiunii enzimei
sinteza letala:o enzima poate actiona asupra toxicului rezultand un toxic mai nociv
2).Mecanism de alterare structurala a unor constituenti celulari-in special acizi nucleici-cu consecinte
mutagene,teratogene
3).Mecanism imunologic-toxic=alergen,haptena
4).Mecanism nervos reflex-excitarea unor terminatii nervoase
5).Mecanism neuroendocrin-lezarea functionala sau organica
Relatia expunere-efect si expunere-raspuns:
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
32/48
1).Relatia expunere-efect- relatia care exista intre expunerea la un toxic profesional si gravitatea unui
efect la un individ
2).Relatia expunere-raspuns- relatia care exista intre expunerea la un toxic profesional si numarul de
persoane(%) care intr-un grup prezinta un grad de gravitate a unui efect
Indicatori de expunere si indicatori de efect biologic:
Indicatori de expunere:
toxicul respectiv in umorile organismului(sange,urina)
metabolitii unor toxice in umorile organismului(sange,urina)
Indicatori de efect biologic:
modificari de constante biochimice sau hematologice:anemie (benzen, plumb)hematii cu
granulatii bazofile(plumb)
modificari ale unor sisteme enzimatice
modificari radiologice
modificari ale unor aparate,sisteme si analizatori determinate prin
audiometrie,electromiografie,spirograma
Limitele de expurere:
Concentratia admisibila medie-concentratia medie ponderata cu timpul,pentro o zi normala de
8 ore si 40 de ore pe saptamana ,la care toti muncitorii pot fi expusi repetat,fara a produce
vreun efect
Concentratia admisibila de varf-Concentratia ce nu trebuie depasita nici o secunda
Concentratia admisibila medie si Concentratia admisibila de varf se masoara in mg/m3
Intoxicatia cu plumb
Etiologie:
plumbul, se topeste la 327 grade C, emite vapori la 450 si poate forrmeaza numeroase aliaje cu
alte metale
oxizi de plumb: monoxidul de plumb-litarga(galben) / tetraoxidul de plumb-minium de
plumb(rosu)
saruri anorganice de plumb
saruri organice de plumb
Factori etiologici favorizanti:
apartinand de organism: efortul fizic intens, surmenaj, subnutritie, viroze, acidoza metabolica,
fumat, alcoholism, femei, tineri
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
33/48
apartinand de conditii de munca: spatii inchise neventilate, ventilatie deficitara, nerespectarea
normelor de igiena individuala si/sau protectia muncii
Timp de expunere probabil pana la aparitia bolii 2-3 luni pana la 2-3 ani (functie de cantitatea de
plumb absorbita si de particularitatile individuale
Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:
1).Plumb metalic si oxizi de plumb
industria minieraextragerea plumbului din minereuri
industria metalurgicatopirea si turnarea plumbului si a aliajelor
industria de acumulatori si repararea lor
2).Oxizi de plumb(coloranti ) si saruri anorganice de plumb:
fabricarea de vopsele,lacuri ,emailuri pe baza de plumb
industria ceramicei portelanului pe baza de plumb
3).Saruri organice de plumb:
fabricarea benzinei etilate
industria maselor plastice unde se utilizeaza stearat
Patogenie:patrunderea in organismnumai pe cale respiratorie si digestive, pe calea cutanata numai
tetraetilul de plumb
1.Circulatie = legat de membrana hematiei (90%) ;
2.Depozitare
initialain tesuturile parencimatoase (ficat,splina,rinichi)-de unde poate fi mobilizat
secundarain compacta osuluide unde nu poate fi mobilizat
definitivein spongioasa osuluide unde poate fi mobilizati
substantele liposolubile se depoziteaza in tesuturile bogade inlipoizi: sistem
nervos,maduva osoasa
3.Eliminarea din organism principala prin urina, secundara: fir de par, glande mamare, placenta
Mecanismele de actiune:
Mecanism enzimatic -actiunea asupra enzimelor necesare in sinteza hemului
Mecanism hemolitic:hemoliza intravasculara
Constructia musculaturii netede:vasculare,intestinale
Absorbtia fiziologica de plumb:0,5 mg/zi prin apa,alimente,aer
Tabloul clinic:
1.Sindrom astenovegetativ: astenie; labilitate-puls, TA; tulburari de somn,de atentie; dermografism
accentuat
2.Sindrom digestive:
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
34/48
Manifestare acutacolica saturnina
Simptome: dureri periombilicale puternice,intermitente; constipatie; greturi,varsaturi
Semne: abdomen normal conformat, durerea cedeaza la presiunea profunda a abdomenului,
bradicardie, crestere temporara a TA, lizereu gingival
Manifestare cronica-tulburari digestive, lizereu gingival
3.Sindrom nervos
Manifestare acuta-encefalopatia saturnina :cefalee,halucinatii,delir
Manifestare cronica-pareza sau paralizia nervului radial
4.Sindrom pseudoreumatic-dureri articulare ritmate de prezenta la locul de munca
5.Sindrom anemic-facies palid specific
Diagnostic pozitiv Stabilirea expunerii profesionale la plumb in concentratie ce depaseasteconcentratia admisibila si pe o durata semnificativa , evidentiata :
Subiectiv: anamneza profesionala
Obiectiv :
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca (extras carte de munca,
adeverinte)
buletine de analizadeterminari de plumb de la locul de munca
vizitarea locului de munca
Tabloul clinic
prezenta unuia,mai multor sau a tuturor sindroamelor amintite
evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala
Examene de laborator si paraclinice :
plumbemia >70g/100 ml - certitudine de diagnostic
plumburia >100g/100 ml
plumbos
ALA-U(acid deltaaminolevulinic-urina)>20 mg/L CP-U(coproporfirine) > 300g/1000 ml
Hb scazuta
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
35/48
Diagnostic diferential:
Colica saturninecolica renala, colica hepatica, ocluzie intestinala, ulcer gastric si duodenal
perforat, apendicita acuta
Anemiahepatita virala, anemie hemolitica
Encefalopatia saturninealte encefalopatii
Tratament:
Tratament etiologic: intreruperea expunerii profesionale la plumb
Administrare de edetamin:
Tratament patogenicvitaminoterapie cu spectru larg
Tratament symptomatic
Plegomazin in colica saturnine
Profilaxie:
1. Masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei daca nu se poate izolarea aparaturii generatoare
de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice daca nu se poate
impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si
etanseizarea surselor de pulberi daca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale la locul
de munca sub concentratia limita admisa ventilatie locala daca nu se poate impiedicarea sau
diminuarea actiunii noxei profesionale asupra muncitorilor-purtarea echipamentului de
protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca,reducerea efortului
fizic,
2. Masuri medicale: recunoastere riscului, examenul medical la angajare consta ( anamneza
profesionala, antecedente heredocolaterale si personale, examinarea clinica, determinarea Hb ,Ht,
examen sumar urina )
Contraindicatii medicale: HTA, cardiopatia cronica, boli cronice ale sistemulu nervos si periferic,
afectiuni psihice, anemii, porfirii, nefropatii cornice, femei tinere,adolescent
Controlul medical periodic:
la locul de munca cu concentratia de plumb in aer sub limitele admise:
-anual :examinare clinica ,ALA-Usau CP-U
la locul de munca cu concentratia de plumb in aer peste limitele admise:
-anual :examinare clinica ,ALA-U sau CP-U,Pb-U,Hb,Ht
Informare si formare:
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
36/48
Suprimarea fumatului la la locul de munca
Interzicera consumarii hranei la locul de munca
Respectarea igienii individuale
Reducerea consumului de alcool
Consumarea alimentatiei de protectie
Cunoasterea primelor semne de boala
Intoxicatia profesionala cu mercur cuprins
Etiologie:
Factorul etiologic principalmercur:
ca atare in stare naturala sau in compozitia unor minereuri(cinabru)
mercur metallic
saruri anorganice de mercur-combinatii mercurice sau mercuroase (mai toxice)
saruri organice de mercur
Metal lichid la temperatura obisnuita si emite vapori la temperatura obisnuita; are tensiune
superficiala foarte mare-dispersia in picaturi
Factori etiologici favorizanti:
apartinand de organism: efortul fizic intens, surmenaj, subnutritie, afectiuni renale, traume
psihice, fumat, alcoolism
apartinand de conditii de munca: temperatura crescuta, spatii inchise neventilate, ventilatie
deficitara, prezenta altor toxice profesionale neuro si nefrotoxice, nerespectarea normelor
de igiena individuala si/sau protectia muncii
Timp de expunere probabil pana la aparitia boliicateva luni pana la cativa ani (functie de cantitatea
de plumb absorbita si de particularitatile individuale)
Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:
industria extractiva side prelucrare a mercurului
industria metalurgiei neferoase(extragerea aurului si a argintului)
fabricarea si repararea aparatelor de masura cu mercur
laboratoarele unde se utilizeaza aparate de masura cu mercur
industria clororosodica(mercur-electrod)
fabricarea de vopsele pe baza de mercur
industria electrotehnica
prepararea compusiloe mercuriali(organici si anorganici)
fabricarea fetrului de palarii
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
37/48
industria explozibililor
Patogenie:
Patrunderea in organism:
pe cale respiratoriein special
poate patrunde prin tegumente intacte
digestiva-mai putin
Circulatielegat de radicalii tiolici ai proteinelor plasmatice ;
Depozitare: in rinichi ,in sistem nervos
Eliminarea din organism principalaurina, secundara : glande mamare, placenta
Mecanismele de actiune:
Mecanism enzymaticinsuficient cunoscut responsabil de leziunile de la nivelul sistemului nervos
central. Absorbtia fiziologica de mercur :0,01mg/zi prin apa,alimente,aer
Tabloul clinic:
Intoxicatia acutarara :
stomatita acuta ulceronecrotica
enterocolita acuta-diaree sanguinolenta
nefroza toica :oligoanurie+albuminurie+ hematurie+cilindrurie+ semne de insuficienta renala
acuta
sindrom iritatativ-rinofaringita-laringita-bronsita-pneumonie chimica
labilitate-puls
TA
tulburari de somn,de atentie
dermografism accentuat
Intoxicatia subacutarara
tremor
instabilitate emotionala
tulburari ale analizatorilor auditiv si visual
Intoxicatia cronica:
Sindrom astenovegetativ
1) Sindrom neuropsihic:
tremur mercurial
eretism mercurial: anxietate+timiditate+nesiguranta+iritabilitate+tendinta de izolare
polinevrita mercurial
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
38/48
2) Sindrom digestiv:
stomatita mercuriala( lizereu mercurial)
tulburari digestive
3) Sindrom renal-tubulopatie proximala, aparitia 2-microglobulinelor
Intoxicatia cronica-caracteristica intoxicatiei profesionale
Diagnostic pozitiv:
Stabilirea expunerii profesionale la mercur in concentratie ce depaseaste concentratiaadmisibila si pe o durata semnificativa , evidentiata :
Subiectiv - anamneza profesionala
Obiectiv :
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de mercur de la locul de munca
vizitarea locului de munca
Tabloul clinic
prezenta unuia,mai multor sau a tuturor sindroamelor amintite
evolutia in timp a simptomelor si semnelor (corelat cu expunerea profesionala
Examene de laborator si paraclinice :
1) Indicatori de expunere :
mercur emia >10g%
mercur uria >250g/l
2) Indicatori de efect biologic :
prezenta 2-microglobulinelor
proba scrisului, proba paharului,proba index-nas
testari asupra comportamentului psihic
Erori de diagnostic:
necunoasterea expunerii profesionale
gresita interpretare a manifestarilor clinice
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
39/48
gresita interpretare a datelor de laborator si/sau recoltarea /determinarea incorecta a
probelor de laborator
Diagnostic diferential:
sindrom astenovegetativ: sindrom astenic neprofesional sindrom neuropsihic: tremor tiroidian, tremor alcoolic
Tratament:
Tratament etiologic :
intreruperea expunerii profesionale la mercur
administrare de penicilamina (cuprenil)
Administrare de edetamin
tratament patogenicvitaminoterapie cu spectru larg
tratament symptomatic
Profilaxie:
1. masuri tehnico-organizatorice: eliminarea noxei, daca nu se poateIzolarea aparaturii generatoare
de noxe profesionale-automatizarea si/sau robotizarea proceselor tehnologice, daca nu se poate
impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului de munca-utilizarea metodelor umede,izolarea sau/si
etanseizarea surselor, daca nu se poatediminuarea concentratiei noxei profesionale la locul demunca sub concentratia limita admisa ventilatie locala, daca nu se poate impiedicarea sau
diminuarea actiunii noxei profesionale aspra muncitorilor-purtarea echipamentului de
protectie,interzicerea fumatului in timpul lucrului,scurtarea duratei zilei de munca,reducerea efortului
fizic,
2. masuri medicale:
recunoastere riscului
examenul medical la angajare consta anamneza profesionala, antecedente heredocolaterale
si personale, examinarea clinica si examen sumar urina
CONTRAINDICATII MEDICALE : boli cronice ale sistemulu nervos si periferic / afectiuni psihice / boli
endocrine / stomatite / nefropatii cornice
Controlul medical periodic:
1) La locul de munca cu concentratia de mercur in aer sub limitele admise: annualexaminare clinica
,Hg-U
2) La locul de munca cu concentratia de plumb in aer peste limitele admise:
anual : examinare clinica ,Hg-U , examen sumar urina
la 2 ani examen stomatologic, examen neuropsihic
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
40/48
Informare si formare:
suprimarea fumatului la la locul de munca
interzicera consumarii hranei la locul de munca
respectarea igienii individuale
reducerea consumului de alcool
consumarea alimentatiei de protectie
cunoasterea primelor semne de boala
Intoxicatia profesionala cu benzen
Etiologie:
Factorul etiologic principalbenzene, hidrocarbura aromatica:
lichid volatil
lichid liposolubil
are miros aromatic
se poate afla in amestec cu alti solventi organici(toluen,xilen)
Factori etiologici favorizanti:
- apartinand de organism: afectiuni hepatice / afectiuni hematologice / subnutritie / alcoholism /
femei,tineri
- apartinand de conditii de munca:
temperatura ridicata
prezenta concomitenta a altor toxice profesionale pemtru sistem nervos central si hematopoetic
ventilatie deficitara
nerespectarea normelor de igiena individuala si/sau protectia muncii
Timp de expunere probabil pana la aparitia bolii:
Intoxicatia acutacateva ore-zile Intoxicatia cronica- cateva luni,cativa ani
Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse:
Producerea benzenului: rafinarii, distilarea uscata a carbunelui
Folosirea benzenului:
materie prima in industria chimica si farmaceutica
in industria de prelucrare a cauciucului
solvent si diluant in industria de incaltaminta,tipografica,optica in vopsitorii
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
41/48
Patogenie:
Patrunderea in organism:numai pe cale respiratorie si cutanata
Circulatie-legat de lipoproteine
Depozitare: in tesuturile bogade inlipoizi:sistem nervos,maduva osoas
Biotransformarea:
Oxidare in fenoli si difenoli ,produsi mai toxici, care se concentreza in maduva osoasa.
Eliminarea - fenoli sulfo si glucuronoconjugati in 2-3 zile 80%
Efecte: scaderearezervelor de sulf(necesar pentru aminoacizi), scaderea raportului sulf anorganic/sulf
total, scaderea vitaminei C
Eliminarea din organismpe cale respiratorie si urinara sub forma de fenoli liberi saul conjugati
Mecanismele de actiune;
Intoxicatia acuta - actiunea ebrio-narcotica
Intoxicatia cronica - tulbura metabolismul si mitoza celulelor primordiale(din seria eritrocitara,
granulocitara, trombocitara)
Tabloul clinic:
Intoxicatia acuta: Sindrom iritativ / Sindrom ebrio-narcotic
Intoxicatia cronica:
Prebenzenism: macrocitoza si hipercromie / Sindrom ebrio-narcotic usor
Benzenism: Sindrom infectios(leucopenie) / Sindrom hemoragipar(trombocitopenie) / Sindrom
anemic
Alte manifestari cornice: anemie aplastica / leucemii mieloide(acute sau cronice)
Diagnostic pozitiv: stabilirea expunerii profesionale la mercur in concentratie ce depaseaste
concentratia admisibila ,evidentiata:
1) Subiectiv - anamneza profesionala
2) Obiectiv:
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de mercur de la locul de munca
vizitarea locului de munca
Tabloul clinicprezenta unuia,mai multor sau a tuturor sindroamelor amintite
Examene de laborator si paraclinice:
1) Indicatori de expunerecresterea fenolilor in urina:
fenoli liberi >14 mg/24 ore
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
42/48
fenoli conjugati (sulfo si glucuronoconjugati )>10-30 mg/24 ore
fenoli totali>40 mg/24 ore
scaderea raportului sulf anorganic/sulf total
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
43/48
La locul de munca cu concentratia de benzen in aer sub limitele admise:
anual: examinare clinica, t.Rumpell-Leede, fenoli urinari liberi si fenoli totali(la sfarsitul
schimbului), raportul sulf anorganic/sulf total (la sfarsitul schimbului)
3 ani: Hb ,Ht,hematii,trombocite,leucocite,TS,TC;constante eritrocitare pentru detrminarea
macrocitozei si hipercromiei
Informare si formare:
Suprimarea fumatului la la locul de munca
Interzicera consumarii hranei la locul de munca
Respectarea igienii individuale
Reducerea consumului de alcool
Consumarea alimentatiei de protectie
Cunoasterea primelor semne de boala
Surditatea profesionala si hipoacuzia profesionala cuprins
Definitie:
Surditatea profesionaladeficit auditiv definitiv
la frecventele conversationale(media aritmetica a valorilor la 500-1000-2000 Hz)
cu peste 25 dB inclusiv,dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie,
de tip perceptive
in general bilaterala si simetrica
de etiologie profesionala
Hipoacuzia profesionala: deficit auditiv definitiv
la frecventa de 4000 Hz
cu peste 30 dB inclusiv,dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie
de tip perceptive
in general bilaterala si simetrica
fara interesarea frecventelor conversationale
de etiologie profesionala
Etiologie
Factorul etiologic principalzgomotul profesional: un complex de sunete
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
44/48
cu intensitati si inaltimi variate
cu caracterstici diferite(impulsive,pure audibile)
ritmice sau aritmice
produse continuu sau discontinuu de masini,aparate,mijloace de transport,vocea umana
in timpul activitatii profesionale
Zgomotele profesionale in care predomina sunetele de frecventa ridicata(inalte) si cele cu intensitate
mare sunt mai nocive
Factori etiologici favorizanti:
afectiuni ale urechii medii
reflexul stapedian(oboseala reflexului acustic)
fumat
alcoholism
prezenta altor toxice profesionale
nerespectarea normelor de igiena individuala si/sau protectia muncii
Timp de expunere probabil pana la aparitia boliiin medie 15 ani (variatii individuale mari)
Locuri de munca,operatii tehnologice, profesiuni expuse: industria extractive, industria constructoare de
masini, industria textila mercur-electrod), transporturi, agricultura, telecomunicatii, centrale electrice,
muzica, Industria alimentara
Patogenie
Actiune asupra urechii interne: zgomotul profesional de intensitate mare actionand timp
indelungat asupra celulelor senzoriale din organul lui Corti produce lezarea reversibila sau definitive aacestora; energia sonora nu poate fi transformata in influx nervos si apare surditatea de perceptie
Actiune asupra intregului organism: datorita raspandirii excitatiei centilor auditivi aupra
centrilor nervosi alaturati
Diagnostic pozitiv:
Stabilirea expunerii profesionale la zgomot cu intensitate peste 90 dB (A) NAEC/saptamana si pe o
durata semnificativa , evidentiata :
Subiectiv
anamneza profesionala
Obiectiv :
documente oficiale privind vechimea in profesie,locul de munca(extras carte de
munca,adeverinte)
buletine de analizadeterminari de zgomot de la locul de munca
vizitarea locului de munca
Tabloul clinic
in stadiul de hipoacuzie bolnavul aude.
pot fi prezente acufene,ameteli,iritabilitate,insomnia
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
45/48
examene paraclinice: audiometria tonala,liminara efectuata in conditii standardizate indica -
tipul de surditate / marimea deficitului / frecventele interesate
Diagnostic diferential surditati profesionale de alta etiologie:
Surditati profesionale de transmisie:
arsuri ale conductului auditiv extern si/sau ruperea timpanului prin scantei sau picaturi de metal
topit
traumatisme craniene cu ruperea timpanului lantului de oscioare
trauma barometrica a timpanului si urechii medii
Surditati profesionale de perceptie :
traumatisme craniene cu fractura stancii temporale(sediul urechii interne)
intoxicatii profesionale co co,sulfura de carbon,benzen,mercur
Surditati neprofesionale:
tratamente prelungite cu streptomicina,kanamicina,chinina
etilism
tulburari circulatorii ale urechii interne sau ale encefalului in cadrul aterosclerozei
tumori ale nervului acustic sau cerebrale
Tratament proteza auditiva
Profilaxie:
1. masuri tehnico-organizatorice: eliminarea surselor de zgomot, daca nu se poateizolarea aparaturii
generatoare de noxefonoizolare, daca nu se poate impiedicarea patrunderii noxei in aerul locului
de munca-fonoabsorbtie, daca nu se poate impiedicarea sau diminuarea actiunii noxei profesionale
asupra muncitorilor-purtarea echipamentului de protectie,(antifoane). Pauze de 5-10 min in locuri
linistite
2. masuri medicale: recunoastere riscului
examenul medical la angajare consta: anamneza profesionala, antecedente heredocolaterale si
personale, examinarea clinica, examen ORL, audiograma contraindicatii medicale: boli cronice ale urechii medii si interne, afectiuni psihice,
hipertensiunea arteriala
examenul medical de adaptare:
prima etapa:a 14 a-1 30 a zi- examinarea clinica +audiograma
a doua etapala terminarea celei de a treia luna - examinarea clinica+ORL+ audiograma
Controlul medical periodic: Periodicitatea se stabileste functie de determinarile de zgomot si vechimea
profesionalaexaminarea clinica, audiograma
Informare si formare
evitarea fumatului
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
46/48
respectarea perioadelor de repaus auditiv
respectarea igienii individuale-putarea echipamentului
reducerea consumului de alcool
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
47/48
-
7/25/2019 Curs Medicina Muncii
48/48