Capitolul I

1.Conform Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing,cercetarea de marketing reprezinta :a)Culegerea ,masurarea si inregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor;b)Culegerea,analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la orice aspect de marketingc)Culegerea,inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si serviciilord)Specificarea,masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul bunurilor,serviciilor si ideilor

2.Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele domenii:a)firma,mediul extern,interfata intreprindere-mediub)piata,mediul extern,firmac)piata,mediul intern,mediul externd)firma,piata,anagajatul

3.Cercetarea exploatorie poate avea urmatoarele particularitati:a)definirea vaga a nevoilor de informatii,abordarea in general nestrucuturata,flexibilab)desfasurarea pe scara mare,utilizarea de esantioane representative sub aspect statisticc)importanta extreme de mica a creativitatii cercetatorului,caracterul nestructuratd)definirea precisa a nevoilor de informatii,formularea de concluzii empirice,nu neaparat finale

4.In functie de modul de desfasurare in timp,cercetarile descriptive se pot clasifica in :a)cercetari transversale si cercetari longitudinalb)cercetari transversal simple si cercetari transversale multiplec)cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundared)cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe paneluri

5.Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utlizate pentru :a)formularea sau mai buna definire a problemeib)sugerarea de noi idei de produsec)familiarizarea cu un anumit context de marketingd)oferirea de probe concludente,care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune

6.In functie de frecventa de desfasurare,cercetarile de marketing se pot clasifica in a)cercetari de birou,cercetari de terenb)cercetari calitative,cercetari cantitativec)cercetari permanente,ocazionale si periodiced)cercetari transversal si cercetari longitudinal

7.In functie de locul de desfasurare,cercetariled e marketing se pot clasifica in :a)cercetari de birou,cercetari de terenb)cercetari calitative,cercetari cantitativec)cercetari permanente,ocazionale si periodiced)cercetari transversal si cercetari longitudinal

8.In functie de tipul informatiilor generate de cercetare,cercetarile de marketing se pot clasifica in :a)cercetari de birou,cercetari de terenb)cercetari calitative,cercetari cantitativec)cercetari permanente,ocazionale si periodiced)cercetari transversal si cercetari longitudinal

9.In functie de scopul functional,cercetarile de marketing se pot clasifica in :a)cercetari de birou,cercetari de terenb)cercetari calitative,cercetari cantitativec)cercetari permanente,ocazionale si periodiced)cercetari exploratorii,cercetari instrumentale,cercetari descriptive,cercetari explicative,cercetari predictive

10.Redefinirea continutului cercetarii de marketing a avut loc in perioada?a)1910-1920b)1920-1940c)1940-1960d)dupa 1960

Capitolul II

1.Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:a)alegerea surselor de informatii,selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor,stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetariib)recoltarea,prelucrarea,analiza si interpretarea informatiilorc)identificarea obiectivelor cercetarii,elaborarea ipotezelor,elaborarea propunerii de cercetare de marketingd)selectarea modalitatii de culegerea a informatiilor,recoltarea informatiilor

2.In principiu,ultima etapa a procesului de cercetare estea)implementarea cercetariib)elaborarea raportului de cercetarec)prelucrarea,analiza si interpretarea informatiilord)interpretarea informatiilor

3.Din faza preliminara a cercetarii de marketing,fac parte urmatoarele etape:a)definirea problemei decizionale,alegerea surselor de informatii,stabilirea bugetului cercetariib)stabilirea scopului cercetarii,definirea obiectivelor cercetarii,elaborarea ipotezelorc)estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare,stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetariid)definirea problemei decizionale,selectarea modalitatii de culegere si sistematizarea informatiilor

4.Din perspective procesului cercetarii de marketing,situatia critic ape care trebuie sa o resolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice,este denumita :a)obiectiv de cercetareb)scopul cercetariic)ipotezad)problema decizionala

5.Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa:a)definirea scopului cercetariib)elaborarea ipotezelorc)estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetared)recoltarea informatiilor

6.In principiu,prima etapa a procesului de cercetare este :a)definirea scopului cercetariib)elaborarea ipotezelorc)definirea problemei decizionaled)definirea obiectivelor cercetarii

7.Precizarea la nivel operational a informatiei necesare pentru alegerea variantei decizionale se realizeaza prin intermediul:a)obiectivelor cercetariib)scopului cercetariic)ipotezelor cercetariid)problemei decizionale

8.Culegrea informatiei face parte din :a)faza preliminarab)faza de proiectarec)faza de realizared)niciuna

9.Elaborarea ipotezelor face parte din :a)faza preliminarab)faza de proiectarec)faza de realizared)niciuna

10.Dupa originea sursei in raport cu organizatia care solicita informatiile,sursele de informatii se clasifica in :a)surse interne,surse externeb)surse primare,surse secundarec)surse care ofera informatii gratuite,surse care ofera informatii pe baze comericaled)individual,gospodaria,organizatii si organisme

Capitolul III

1.Masurarea in cercetari de marketing reprezinta :a)procesul de expiramre simbolica,numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau propietateb)procesul de culegere a datelor primare si secundarec)activitatea de constructive a scalelord)procesul de stabilire a variabilelor cercetarii

2.Scala reprezintaa)activitatea de constructive a scalelorb)procesul de stabilire a variabilelor cercetariic)instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masuraread)procesul de exprimare simbolica,numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau propietate

3.Se considera ca scala preferata de respondent este :a)scala nominalb)scala ordinalc)scala intervald)scala proportional

4.In cadrul unei cercetari selective,effectuate pe un esantion de 2000 de persoane,privind preferintele subiectiolr cercetati pentru televizorul X ,s-a utilizat scala lui Likert.Repartitia optiunilor cu privire la designul produsului a fost urmatoarea :Televizorul X are un design atragator Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?a)0.075 b)0.125 c)1.285 d)-0.125

5.In cadrul unei cercetari selective effectuate pe un esantion de 150 de persoane,opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantic cu cinci trepte,Distributia optiunilor a fost urmatoarea Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respective?a) -0.39 b)3.01 c)2.61 d)0.39

6.Transformarile de tipul f(x)= ax + b sunt posibile numai in cazul scalelor:a)nominale si ordinaleb)ordinale si intervalc)nominale si proportionaled)interval si proportionale

7.Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de telefoane notate A,B,C ,se utilizeaza scala cu suma constanta.Respondentul repartizeaza 100 de puncte in functie de preferintele sale,astfel1.Marca A 70 Marca B 302.Marca B 60 Marca C 403.Marca A 80 Marca C 20Scorul calculate pentru fiecare marca in ordine A ,B ,C este :a) (30,50,20) b) (50,30,20) c) (50,20,40) d) (50,40,20)

8.O ancheta realizata pe un esantion de 500 de persoane a solicitat subiectilor interveivati sa indice ordinea importantei (locul I,II,III,IV,V) a cinci attribute ce stau la baza imaginii unui magazin.Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:Care este ierarhia celor 4 atribute in decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin important) ?a)calitatea servirii,amabilitatea personalului,diversiunea sortimentala,programul de functionare,suficienta spatiului de comercializareb)amabilitatea personalului ,diversitatea sortimentala,calitatea servirii,programul de functionare,suficienta spatiului de comercializarec)calitatea servirii,amabilitatea personalului,diversitatea sortimentala,suficienta spatiului de comercializare,programul de functionared)amabilitatea personalului,diversitatea sortimentala,programul de functionare,suficienta spatiului de comercializare,calitatea serivrii

9.Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specific scalei:a)orindaleb)intervalc)proportionaled)parametrice10.O scala de tipul urmator:Foarte favorabil ..Foarte nefavorabil este denumita :a)scala cu suma constantab)scala comparativec)diferentiala semanticd)scala Likert

Capitolul IV

1.In privinta cercetarilor calitative putem afirma :a)costul mai mare,comparative cu cercetarea cantitaviab)imposibilitatea de a identifica motivatiile si sentimentele profunde ale respondentilorc)utilizarea de esantioane de dimensiuni mari,preprezentative pentru populatia tintad)permite obtinerea informatiilor sensibile de la respondent,in cazul in care aspectele cercetate sunt fie stanjenitoare,fie au un impact negative asupra propiului statut

2.Cel mai mare dezavantaj al cercetarii calitative este :a)costul relative ridicatb)subiectivitatea c)perioada mare de realizared)cercetarea calitativa nu are niciun avantaj

3.Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor :a)de asociereb)de constructivec)de completared)de exprimare

4.Brainstormingul face parte din categoria:a)metodelor de studiere a mutatiilorb)metodelor intuitive de creativitatec)metodelor rationale de creativitated)metodelor proiective

5.Care din urmatoarele aspect pot consitui scopul unei cercetari de tip interviu in profunzimea)identificarea motivatiilor de utilizare a unui anumit produsb)estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata romaneascac)cunoasterea structurii demografice a populatiei Bucurestiuluid)determinarea cotelor de piata ale producatorilor

6.Testul aperceptiei face parte din :a)tehnicile de asociereb)tehnicile de constructivec)tehnicile de completared)tehnicile de exprimare

7.Tehnica asocierilor de cuvinte presupune :a)prezentarea unor frazeb)prezentarea tuturor cuvintelor din lista simultanc)chestionarea subiectilor privind primul cuvant care le trece prin minte cand aud un cuvant dintr-o listad)ignorarea raspunsurilor nonverbal

8.Sinectica face parte din categoria a)metodelor de studiere a motivatiilor b)metodelor rationale de creativitatec)metodelor intuitive de creativitated)metodelor proiective

9.Metoda calitativa ce prezinta o serie de imagini vagi,cu o semnificatie ambigua,pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o poveste poarte denumirea de :a)testul frustrariib)testul Yc)testul aperceptiei tematiced)sinectica

10.In medie,focus grupul are o durata de :a)aproximativ 15 minuteb)aproximativ 20-30 de minutec)aproximativ 2-3 ored)aproximativ 60 de minute

Capitolul V

1.Observarea este o metoda de cercetare de tip :a)exploratoriu sau descriptiveb)descriptive sau causalc)explicatived)causal2.In functie de natura cercetarii,putem clasifica observarile in :a)observari umane si observari mecaniceb)observari nedisimulate si observari disimulatec)observari directe si observari indirectd)observari structurate,observari nestructurate

3.Dupa gradul de disimulare,putem clasifica observarile in a)observari umane si observari mecaniceb)observari nedisimulate si observari disimulatec)observari directe si observari indirected)observari structurate,observari nestructurate

4.Dupa modalitatea de masurare se pot distinge urmatoarele tipuri de observari:a)observari umane si observari mecaniceb)observari nedisimulate si observari disimulatec)observari directe si observari indirected)observari structurate,observari nestructurate

5.Psihogalvanometru reprezinta :a)un instrument ce intregistreaza reactia respondentilor in vizualizarea anumitor stimulib)un instrument ce masoara gradul de dilatare a pupilei individuluic)un instrument ce masoara reactia galvanic a pielii,ca urmare a expunerii la un anumit stimuld)un tip de cercetare6.Printre limitele observarii regasim:a)eroarea de reaminitireb)existent erorilor sistematice datorate operatorului de interviuc)eroarea datorata modului incorrect de a formula intrebariled)imposibilitatea de a observa procesele de ordin cognitive precum atitudinile,motivatiile si preferintelor oamenilor

Capitolul VI

1.In functie de gradul de cunoastere a scopului cercetarii de catre respondent,sondajul se poate clasifica in :a)nedisimulat si disimulatb)transversal si sondajec)sondaje clasice,sondaje asistate de calculator,sondaje on-lined)transversale si personale

2.In functie de criteriul temporal se disting sondaje:a)nedisimulat si disimulatb)transversal si sondajec)sondaje clasice,sondaje asistate de calculator,sondaje on-lined)transversale si personale

3.Printre avantajele oferite de sondajele personale regasima)feedback-ul operatoruluib)caracterul anonym al cercetariic)absenta erorilor sistematice datorate operatoruluid)cost mai mic,comparative cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice,postale sau online

4.Printre caracteristicle sondajului postal se regaseste:a)absenta asistentei din partea operatoruluib)posibilitatea clarificarii si detalierii de catre operatorc)absenta erorilor datorate identitatii persoanei care rapsunded)rata de raspuns mare

5.Printre avantajele oferite de sondajele clasice telefonice regasim:a)durata foarte scurta de obtinere a informatiilorb)subiectul poate raspunde in ritmul lui la intrebaric)uneori chestionarului nu I se acorda nicio atentie si este aruncatd)cu instructiuni adecvate pot fi completate chestionare

6.Printre avantajele sondajlui regasim:a)flexibilitatea comunicarii verbale si scrise cu respondentiib)obtinerea informatiilor sensibile de la respondentc)utilizeaza instrumente calitatived)nu are avantaje

Capitolul VII

1.Cel care a afirmat ca o cercetare nu poate fi mai buna decat chestionarul sau se numeste a)Philip Kotlerb)S.I Chelceac)C.A Moserd)V . Alexandrescu

2.Principiul care impune respondentului ca intrebarile ce necesitand un efort mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in miezul chestionarului poarte denumirea de a)Principiul Palnieib)principiul palniei rasturantec)principiul sarcinii efortului respondentuluid)principiul sectionarii chestionarului

3.In literature de specialitate despre o intrebare cum ar fi la ce va ganditi cand priviti aceasta reclama se spune ca este a)o intrebare inchisab)o intrebare cu masura dubla (double barreled)c)o intrebare mixtad)intrebare deschisa

4.Informatiile legate nemijlocit de problematica investigate sunt:a)informatii de bazab)informatii de clasificarec)informatii de identificared)informatii clasificata

5.Procesul de proiectare si realizare a unui chestionar incepe cu :a)specificarea informatiilor dorite si obiectivelor cercetariib)stabilirea metodei de culegerea a datelorc)proiectarea caracteristicilor fizice ale chestionaruluid)elaborarea intrebarilor

6.Intru-un chestionar atunci cand fluxul intrebarilor merge de la intrebari introductive spre intrebari specific cercetarii se spune ca aceasta are la baza a)principiul palnieib)principiul sarcinii respondentuluic)principiul sectionarii chestionaruluid)principiul palniei rasturnate

Capitolul VIII

1.In cazul esantionarii probabiliste,marimea esantionului creste in cazul in care:a)nivelul maxim al erorii admisibile este mai micb)nivelul de precizie dorit este mai micc)nivelul de confidenta dorit este mai micd)abaterea standard este mai mica

2.Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie utilizat in cercetarea imaginii autoturismului X,in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t=1.96) si a unei marje de eroare de +- 5% va fi de :a)191b)196c)201d)385

3.In cazul esantioanelor utilizate in cadrul cercetarilor direct selective,principal caracteristica este a)interoperabilitateab)masurabilitateac)reprezentativitatead)validitatea

4.Medota de esantionare ce ofera tuturor unitatilor colectivitatii investigate aceeiasi sansa de a fi selectate estea)esantionarea simpla aleatoareb)esantionarea stratificata proportionalac)esantionarea sistematica aleatoared)esantionarea multistadiala

5.Daca cercetatorul decide sa lucreze in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% si a unui nivel de 0.05 (rezulta din tabelul statistic o valoare a lui t de 1.96) si a unei marje de eroare +-5% pentru o valoare p de 0.70 (presupanand ca atributul cheie evaluat este raportul de calitate pret al autoturismul iar 70% dintre posesori sunt multumiti de acest raport).Dimensiune calculate a esantionului va fi a)323b)196c) 201d)385

6.Esantionare cota parte face parte din :a)esantionarea aleatoareb)esantionarea probabilisticc)esantionarea de grupd)esantionarea nealeatoare