421. Cel mai mic grad de control asupra culegerii datelor este caracteristic:a)sondajului personal prin interceptare;b)sondajului telefonic desfăşurat de la un amplasament central;c)sondajului personal asistat de calculator;d)sondajului poştal.

422. Cercetătorul nu are posibilitatea să controleze mediul de cidegere a datelor, in cazulsondajului:a)personal prin interceptare in zone publice; c) poştal;b)personal asistat de calculator; d) telefonic asistat de calculator.

423. Cele mai mari posibilităţi de folosire a stimulilor fizici (imagini, mostre etc.) sunt specificeurmătoarele tipuri de sondaje:a)sondajul personal prin interceptare in zone publice şi sondajul personal asistat de calculator;b)sondajul personal la domiciliu şi sondajul telefonic;c)sondajul poştal şi sondajul telefonic asistat de calculator;d)sondajul clasic telefonic şi sondajul poştal bazat pe panel.

424. Din punctul de vedere al uşurinţei recontactării este preferat următorul tip de sondaj:a) sondajul personal la domiciliu;b)sondajul poştal ad hoc;c) sondajul personal prin interceptare in zone publice;d)sondajul personal asistat de calculator.

425. Sub aspectul cantităţii de informaţii ce pot fi obţinute, cel mai puţin favorabil tip de sondajeste:a)sondajul telefonic asistat de calculator;b)sondajul la domiciliu;c)sondajul poştal;d)sondajul personal prin interceptare in zone publice.

426. Cea mai mică rată de răspuns este specifică următorului tip de sondaj:a)sondajul la domiciliu;b)sondajul telefonic asistat de calculator;c)sondajul poştal ad hoc;d)sondajul personal prin interceptare in zone publice.

427. Cea mai mică eroare sistematică datorată percepţiei neanonimităţii este specifică:a)sondajului poştal; c) sondajului la domiciliu;b)sondajului telefonic clasic; d) sondajului telefonic asistat de calculator.

428. Un nivel mic al erorii sistematice datorate dezirabilităţii sociale este specific:a)sondajului poştal bazat pe paneluri; c) sondajului personal asistat de calculator;b)sondajului telefonic asistat de calculator; d) sondajului personal la domiciliu.

429. Un nivel mic al erorii sistematice asociate obţinerii de informaţii sensibile este specific:a)sondajului personal la domiciliu;b)sondajului personal prin interceptare in zone publice;c)sondajului personal asistat de calculator;d)sondajului telefonic asistat de calculator.

430. Eroarea datorată operatorului este inlăturată in cazul următorului tip de sondaj:a)poştal ad hoc; c) personal asistat de calculator;b)telefonic asistat de calculator; d) telefonic clasic.

431. Tipul de sondaj care permite obţinerea cu viteză mare a informaţiilor este:

a)sondajul personal la domiciliu; c) sondajul poştal bazat pe paneluri;b)sondajul poştal ad hoc; d) sondajul telefonic clasic.

432. in privinţa costurilor pe care le generează, cercetătorii preferă sondajul:a)poştal ad hoc; c) personal la domiciliu;b)telefonic; d) personal prin interceptare in zone publice.

433. in procesul de comparare a tipurilor de sondaje, posibilitatea operatorului de a obţineclarificări şi detalieri, oferirea de asistenţă respondentului şi posibilitatea de adaptare achestionarului in funcţie de răspunsurile persoanei intervievate sunt aspecte vizate de criteriul:a)diversitatea intrebărilor; c) viteza de obţinere a informaţiilor;b)controlul culegerii datelor; d) flexibilitatea culegerii datelor.

434. Sondajele personale prin interceptare in zone publice au următoarele caracteristici:a) eroarea mare datorată obţinerii de informaţii sensibile, viteza mică de obţinere a informaţiilor;controlul marce al mediului de culegere a datelor;b)flexibilitatea mare a culegerii datelor, controlul mediu al operatorilor, rata de răspuns mare;c) cantitatea mică de informaţii obţinute, nivelul scăzut de control asupra culegerii datelor;d)comoditatea mare pentru respondent, costul mic.

435. Sondajele telefonice asistate de calculator au următoarea caracteristică:a)viteza mare de obţinere a informaţiilor;b)diversitatea mare a intrebărilor şi scalelor utilizabile;c)cantitatea mare de informaţii obtenabile;d)flexibilitatea geografică mică.

436. Sondajele online realizate pe Web au următoarele avantaje:a)rapiditatea desfăşurării cercetării; c) uşurinţa prelucrării datelor;b)dimensiunea eşantionului; d) toate cele de mai sus.

437. Printre dezavantajele sondajului online pe Web, se inscriu următoarele:a)prezenţa operatorului de interviu şi rata de răspuns mică;b)costul mare şi dimensiunea mică a eşantionului;c)rata de răspuns mică şi autoselecţia respondenţilor.d)simplitatea şi lipsa de flexibilitate.

438. Printre cerinţele majore specificate de ESOMAR, in liniile directoare referitoare la realizareacercetărilor de marketing şi dc opinie prin utilizarea Internetului, se inscriu următoarele:a) caracterid voluntar al cooperării respondenţilor;b) specificarea clară de cercetători, pe site, a politicii referitoare la secretul informaţiilor, atunci candaceasta există;

c)protejarea de cercetător a informaţiilor confidenţiale;d)toate cele de mai sus.

439. in cazul unui sondaj online pe Web, cercetătorii nu consideră o modalitate adecvată desporire a ratei de răspuns:a) notificarea prealabilă;b)formularea clară şi neambiguă a intrebărilor;c) recontactarea de cel puţin 20 de ori, a persoanelor care nu au răspuns la primul mesaj transmis prin poşta electronică;d)apelarea la o scrisoare de insoţire.

440. Pentru selecţia tipului de sondaj nu se recomandă ca fiind cel mai bun criteriu de alegere:a)costul minim; c) calitatea informaţiilor;b)obţinerea tipului dorit de informaţii; d) volumul şi calitatea informaţiilor.

441. Printre factorii utilizabili in procesul de selecţie a tipului adecvat de sondaj, se inscriu:a)tipul, volumul şi acurateţea informaţiilor necesare pentru soluţionarea problemei decizionale;b)particularităţile universului ţintă;c)caracteristicile, punctele forte şi limitele fiecărui sondaj;d)toţi factorii enumeraţi mai sus.

442. Conform statisticilor ESOMAR, in anul 2000, in majoritatea ţărilor, ponderea cercetăriloronline in cheltuielile totale cu cercetările cantitative ad hoc a fost următoarea:a)peste 20%; c) 15-25%;b)10-20%; d) aproximativ 3% sau mai mică.

443. Cel care a afirmat că „o anchetă nu poate fi mai bună decat chestionarul său" se numeşte:a) S. L. Payne; b) S. I. Chelcea; c) C. A. Moser; d) I. V. Mărginean.

444. Proiectarea unui chestionar intr-o cercetare de marketing este logic să inceapă cu:a)elaborarea intrebărilor;b)stabilirea metodei de culegere a datelor;c)proiectarea caracteristicilor fizice;d)specificarea informaţiei dorite şi a obiectivelor cercetării.

445. O a doua etapă in elaborarea unui chestionar intr-o cercetare de marketing este reprezentată de:a)elaborarea intrebărilor;b)specificarea informaţiei dorite şi a obiectivelor cercetării;c)proiectarea caracteristicilor fizice;d)stabilirea metodei de culegere a datelor.

446. in literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi „Consideraţi că acest preparat culinarare un aspect şi un gust plăcut?" se spune că este:a)dihotomică; c) mixtă;b)cu „măsură dublă" (double - barreled); d) filtra.

447. intrebările inchise sunt denumite de unii autori:a)intrebări filtru; c) intrebări structurate;b)intrebări nestructurate; d) intrebări de „spart gheaţa".

448. intrebarea „Care este ocupaţia dumneavoastră?" face parte din categoria intrebărilor:a) deschise; b) inchise; c) filtru; d) mixte.

449. intrebarea „Ce mărci de săpun de toaletă utilizaţi in familia dumneavoastră?." Face parte din categoria intrebărilor:a) introductive; b) de opinie; c) factuale; d) mixte.

450. Efectul de poziţie (distorsiunea datorată ordinii) poate să apară in cazul intrebărilor:a)dihotomice; c) deschise;b)cu alegere multiplă (multihotomice); d) mixte.

451. Principiul care impune respondentului ca intrebările necesitand un efort mentalmai mare pentru a răspunde să fie amplasate in „miezul" chestionarului poartă denumirea de:a)principiul „palniei"; c) principiul sarcinii respondentului;b)principiul „palniei răsturnate"; d) principiul secţionării chestionarului.

452. Printre pachetele de softuri care pot fi utilizate pentru proiectarea şi administrareachestionarelor cu ajutorul calculatoarelor pot fi menţionate:a) Ai 2 şi Ai 3; b) I3i 2 şi I3i 3; c) Ci 2 şi Ci 3; d) Di 2 şi Di 3.

453. Cand respondentul este asigurat că numele său sau alte elemente personale deidentificare nu vor fi asociate cu răspunsurile sale se spune că i se asigură:a) confidenţialitatea; b) anonimitatea; c) confidenţa; d) credibilitatea.

454.Asigurarea dată respondentului că, deşi identitatea sa este cunoscută de cercetător, ea nu va fidivulgată unei a treia părţi, cum ar fi clientul este cunoscută sub numele de:a) anonimitate; b) confidenţialitate; c) credibilitate; d) incredere.

455. intr-un chestionar atunci cand fluxul intrebărilor merge de la intrebări de „spartgheaţa" şi de „incălzire" - la o extremă spre intrebări privitoare la caracteristiciledemografice ale respondentului, la cealaltă extremă, se spune că acesta are la bază:a)principiul „palniei"; c) principiul secţionării chestionarului;b)principiul sarcinii respondentului; d) principiul „palniei răsturnate".

456. Acea metodă de cercetare prin care variaţia uneia sau mai multor variabileexplicative (independente) este controlată sau manipulată de cercetător, după care semăsoară efectul acesteia asupra variabilei (variabilelor) dependente poartă denumirea de:a) simulare; b) regresie multiplă; c) experiment; d) analiză canonică.

457. Variabilele independente explicative care se presupune că reprezintă cauzaefectelor asupra variabilelor dependente, tratamentul experimental (manipulareavariabilelor) aplicandu-se numai asupra lor se mai numesc şi:a)variabile independente „din afară"; c) factori experimentali;b)unităţi de observare; d) unităţi de control.

458.Variabilele nesupuse tratamentului experimental dar care pot avea un rol distorsionant, dacăefectul lor nu este anulat, invalidand sau afectand serios ipoteza după care variabilele explicativecauzează schimbările variabilelor dependente sunt cunoscute sub numele de:a)variabile independente experimentale; c) unităţi de control;b)unităţi de observare; d) variabile independente "din afară".

459. intr-un experiment unităţile care constituie obiectul investigaţiei şi despre care seculeg informaţiile sunt denumite:a)unităţi „din afară"; c) unităţi independente;b)unităţi de observare; d) unităţi dependente.

460. Unităţile experimentale reprezintă o formă a unităţilor:a) „din afară"; b) independente; c) de observare; d) dependente.

461. Unităţile de control reprezintă o formă a unităţilor:a) „din afară"; b) de observare; c) independente: d) dependente.

462. In comparaţie cu un experiment de teren, un experiment de laborator are o validitate internă:a) mult mai scăzută; b) uşor mai scăzută; c) mult mai ridicată; d) asemănătoare.

463. in comparaţie cu un experiment de teren, un experiment de laborator are o validitateexternă:a) mult mai scăzută; b) mult mai ridicată; c) uşor mai ridicată; d) asemănătoare.

464. Care din următoarele nu reprezintă o sursă de invaliditate internă?a)nesinceritatea operatorilor; c) măsurătorile nestandardizate;b)regresia; d) interacţiunea dintre factorii experimentali.

465. Care dintre următoarele nu reprezintă o sursă de invaliditate internă?a)selecţia diferenţială; c) mortalitatea;b)interacţiunea; d) estimarea greşită a unor parametri.

466. Care dintre următoarele nu reprezintă o sursă de invaliditate internă?a)instrumentaţia; c) testarea;b)definirea incorectă a unor variabile; d) maturizarea.

467. Care dintre următoarele nu reprezintă o sursă de invaliditate internă?a)existenţa unei baze teoretice greşite; c) selecţia diferenţială;b)istoria; d) regresia.

468. Care dintre următoarele nu reprezintă o sursă de invaliditate externă?a) interacţiunea dintre factorii experimentali; c) selecţia diferenţială;b)definirea incorectă a unor variabile; d) estimarea greşită a unor parametri.

469. Care dintre următoarele nu reprezintă o sursă de invaliditate externă?a)instrumentaţia;b)nerespectarea principiilor selecţiei aleatoare;c)existenţa unei baze teoretice greşite;d)definirea incorectă a unor variabile.

470. Rezultatul diverselor evenimente specifice, altele decat factorul experimental, care pot avea loc intre momentele in care se efectuează măsurarea şi ale căror efecte se pot substitui efectului acestuia poartă denumirea de:a) regresie; b) testare; c) istorie; d) mortalitate.

471. Schimbările unităţilor de observare intr-un experiment ca rezultat al trecerii timpului ca atare (nu ca urmare a apariţiei unor evenimente specifice) sunt cunoscute sub denumirea de:a) istorie; b) testare; c) maturizare; d) mortalitate.

472. Atunci cand există interacţiune intre testări sau tratamente experimentale sursa deinvaliditate poartă denumirea de:a) regresie; b) interacţiune; c) instrumentaţie; d) testare.

473. intr-un experiment, sursa de invaliditate datorată modificărilor in timp aleinstrumentului de măsurare poartă denumirea de:a)selecţie diferenţială; c) instrumentaţie;b)măsurători nestandardizate; d) mortalitate.474. Modificarea compoziţiei colectivităţii unităţilor de observare, prin pierderea

diferenţiată a acestora pe parcursul desfăşurării experimentului se numeşte:a) istorie; b) testare; c) selecţie diferenţială; d) mortalitate.

475. Izolarea completă a unităţilor grupului experimental de cele ale grupului decontrol, astfel ca ele să fie absolut independente conduce la evitarea:a)selecţiei diferenţiale; c) măsurătorilor nestandardizate;b) interacţiunii; d) instrumentaţiei.

476. Dacă unităţile sunt selecţionate şi repartizate pe grupuri experimentale in modaleator poate fi evitată una din sursele invalidităţii şi anume:a)interacţiunea; c) măsurătorile nestandardizate;b)selecţia diferenţială; d) regresia.

477. intr-un experiment, regresia - una din sursele invalidităţii - reprezintă un caz special al:a) istoriei; b) instrumentaţiei; c) interacţiunii; d) maturizării.

478. Nerespectarea indicaţiilor de către operatorul de anchetă (devierea de la instrucţiunile

chestionarului, reformularea anumitor intrebări etc.) sau folosirea pentru testare a unor produse care diferă de produsele lotului experimental pot afecta validitatea internă a unui experiment, această sursă e invaliditate purtand denumirea de:a)selecţie diferenţială; c) măsurători nestandardizate;b)interacţiune; d) nerespectarea principiilor selecţiei aleatoare.

479. Schema de proiectare a unui experiment de tip „inainte - după" are un grad de validitate:a) moderat; b) relativ ridicat; c) foarte ridicat; d) foarte scăzut.

480. Schema de proiectare a unui experiment de tip „inainte - după" cu grup de control are ungrad de validitate:a) moderat; b) foarte scăzut; c) ridicat; d) foarte ridicat.

481. Proiectarea de tip „după" cu grup dc control are un grad de validitate:a) foarte scăzut; b) moderat; c) relativ ridicat; d) foarte ridicat

482. Experimentul de tip proiectare complet aleatoare are un grad de validitate internă:a) foarte scăzut; b) moderat; c) relativ ridicat; d) foarte ridicat.

483. Experimentul de tip proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare arc un grad de validitateinternă:a) foarte scăzut; b) relativ ridicat; c) ridicat; d) foarte ridicat.

484. Experimentul de tip pătrate latine are un grad de validitate internă:a) foarte scăzut; b) moderat; c) relativ ridicat; d) foarte ridicat.

485. Numărul variabilelor controlate statistic din afara experimentului in cazul proiectării cu ajutorul blocurilor aleatoare se ridică Ia:a) nici una; b) una; c) două; d) trei.

486. Numărul variabilelor controlate statistic din afara experimentului in cazulpătratelor latine se ridică la:a) nici una; b) una; c) două; d) trei.

487. In cazul schemei de proiectare experimentală unifactorială complet aleatoareverificarea semnificaţiei statistice a rezultatelor obţinute se face cu ajutorul:a)testului Student; c) testului probabilităţii exacte a lui Fisher;b)testului McNemar; d) testului Fisher.

488. Dacă intr-un experiment se admite ipoteza că există cel puţin o sursă de variaţie„din afară" care poate avea un efect distorsionant este recomandabilă folosirea uneischeme de proiectare:a)de tip „inainte - după"; c) complet aleatoare;b)de tip „după cu grup de control"; d) cu ajutorul blocurilor aleatoare.

489. Deosebirea dintre modul de organizare a unităţilor experimentale intr-o proiectare complet aleatoare şi proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare este foarte asemănătoare cu deosebirea intre constituirea unui eşantion simplu aleator şi cea a unui eşantion:a) sistematic; b) de grup; c) stratificat; d) multistadial.

490. Intr-o proiectare a unui experiment unifactorial cu ajutorul blocurilor aleatoare,variaţia datorată factorului experimental este o componentă a:a)variaţiei intre blocuri; c) variaţiei in interiorul blocurilor;b)variaţiei intre grupuri; d) variaţiei datorate erorii experimentale.

491.intr-o proiectare experimentală unifactorială complet aleatoare numărul surselor variaţiei se ridică la:

a) una; b)două; c)trei; d) patru.

492. intr-o proiectare experimentală unifactorială cu ajutorul blocurilor aleatoare numărul surselorvariaţiei se ridică la:a) una; b)două; c)trei; d) patru.

493. in cazul experimentelor unifactoriale şi cu măsurări repetate ale aceloraşi unităţi experimentale se consideră că eşantioanele măsurate in cazul administrării fiecărui nivel al factorului experimental sunt:a) independente; b) dependente; c) egale; d) inegale.

494. intr-o proiectare complet aleatoare a unui experiment cu doi factori, numărulsurselor variaţiei se ridică la:a) una; b)două; c)trei; d) patru.

495. intr-o proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare a experimentelor cu doi factori,numărul surselor variaţiei se ridică la:a) două; b) trei, c) patru; d) cinci.

496. intr-o proiectare complet aleatoare a experimentelor cu trei factori, numărulsurselor variaţiei se ridică la:a) trei; b) patru; c)şase; d)opt.

497. Dacă se presupune că nu există interacţiune intre factorii experimentali se poatefolosi o schemă dc proiectare a unui experiment denumită:a)proiectare complet aleatoare cu doi factori;b)proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare;c)pătrate latine;d)proiectare de tip „după cu grup de control".

498. in cazul pătratelor latine numărul surselor variaţiei se ridică la:a) două; b) trei; c) patru; d) cinci.

499. Dacă o populaţie statistică este omogenă pentru ca efectele datorate factoruluiexperimental să aibă aceeaşi semnificaţie statistică, intr-un experiment bazat pe pătratelatine faţă dc o proiectare aleatoare trebuie să fie de aproximativ:a)de două ori mai mari; c) de patru ori mai mari;b)de trei ori mai mari; d) de cinci ori mai mari.

500. In cazul unui pătrat greco-latin numărul surselor variaţiei se ridică la:a) patru; b) cinci; c) şase; d) şapte.

501. intr-un experiment se urmăreşte testarea efectului intensităţii publicităţii asupra vanzărilor unui produs nou lansat pe piaţă, cat şi diferenţierea acestuia pe cele două medii: urban şi rural. Se utilizează o schemă de tipul proiectării factoriale. In urma experimentului s-a determinat variaţia totală in valoare de 349, cat şi influenţele exercitate de cei doi factori experimentali (variaţia intensităţii publicităţii in valoare de 140, variaţia datorată factorului mediu = 6 şi variaţia datoratăinteracţiunii celor doi factori = 20). Care dintre valorile de mai jos reprezintă efectul erorii experimentale?a) 193; b) 125; c) 183; d)227.

502.. in proiectarea cu ajutorul pătratelor latine schema de descompunere a variaţiei totale nu include una dintre componente:a) efectele datorate interacţiunii factorilor experimentali;b) efectele datorate erorii experimentale;

503. într-un experiment se urmãreºte testarea efectului intensitãþii reclamei asupravânzãrilor de maºini de spãlat automate în municipiul X. Se selecteazã câte 5

503. intr-un experiment se urmăreşte testarea efectului intensităţii reclamei asupravanzărilor de maşini de spălat automate in municipiul X. Se selectează cate 5magazine in 4 cartiere, unde se administrează timp de o lună factorul experimental,diferenţiat ca intensitate, pe fiecare cartier. in urma experimentului s-a determinatvariaţia totală in sumă de 11580, cat şi influenţele exercitate de factorul experimentalin sumă de 10820 şi variaţia datorată erorii experimentale in sumă de 760. Care estesuma abaterilor pătratelor in cadrul grupurilor ?a) 11240; b) 3558; c) 760; d) 10211.

504. in proiectarea factorială schema de descompunere a variaţiei totale nu includeuna dintre componente:a) variaţia datorată interacţiunii factorilor experimentali;b) variaţia datorată erorii experimentale;c) variaţia datorată blocului experimental;d) variaţia datorată abaterilor intre grupuri.

505. intr-un experiment se urmăreşte testarea efectului intensităţii reclamei asupra vanzărilorprodusului ROCOCO, cat şi diferenţierea acestuia pe cele două medii: urban şi rural. in urmaexperimentului organizat la 6 magazine din mediul urban şi 6 magazine din mediul rural, impărţite insubgrupuri egale in care s-a făcut, respectiv nu s-a făcut reclama timp de o lună de zile, s-adeterminat variaţia totală in valoare de 500, cat şi influenţele exercitate de cei doi factoriexperimentali (variaţia intensităţii reclamei in valoare de 340, variaţia datorată factorului mediu - 60şi variaţia datoratăinteracţiunii celor doi factori ■ 48). Pentru verificarea semnificaţiei statistice a celor trei efecte,valorile calculate ale lui F, in ordinea factorilor: reclama, mediul şi respectiv interacţiunea lor sunt:a) 141,2; 12,3; 47,5; c) 183,4; 11,8; 17,1;b) 125,7; 13,4; 15,1; d)65,3S; 11,54; 18,46.

506. in proiectarea factorială faţă de proiectarea complet aleatoare, schema dedescompunere a variaţiei totale, include in plus una dintre componente:a) variaţia in cadrul grupurilor experimentale;b) variaţia datorată interacţiunii factorilor experimentali;c) variaţia datorată factorului experimental;d) variaţia datorată abaterilor intre grupuri.

507. Intr-un experiment se urmăreşte testarea efectului intensităţii reclamei asupra vanzărilor detelevizoare color pe piaţa Bucureştiului. Se selectează cate 12 magazine in 4 cartiere, unde seadministrează timp de o lună factorul experimental, diferenţiat ca intensitate, pe fiecare cartier. inurma experimentului s-a determinat variaţia totală in sumă de 1240, cat şi influenţele exercitate defactorul experimental in sumă de 870 şi variaţia datorată erorii experimentale in sumă de 370. Careeste suma abaterilor pătratelor intre grupuri ?a) 1240; b) 36,25; c) 870; d) 1425.

508. Modelul conceptual al unui experiment nu cuprinde intre elementele de bază:a) variabile independente "din afara" modelului experimental;b) unităţi experimentale;c) variabile dependente de tip factor experimental;d) unităţi de control.

509. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune efectul simultan a doi sau mai mulţifactori, ca şi interacţiunea factorilor, poartă numele de:a) proiectarea completă aleatoare;b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare;c) proiectarea factorială;d) pătratele greco-latine.

510. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenţa a doi sau maimulţi factori experimentali, intre care nu există interacţiune poartă numele de:a) proiectarea completă aleatoare;b) proiectarea factorială;c) pătrate latine;d) proiectare inultifactorială cu ajutorul blocurilor aleatoare.

511. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenţa unui singur factorexperimental şi se bazează pe ipoteza unei influenţe constante din partea altor factori poartănumele de:a) proiectări de tipul "inainte/după", "cu sau Iară grup de control";b) proiectarea factorială;c) testul celor patru grupuri;d) pătratele greco-latine.

512. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenţa unui singur factorexperimental şi presupune repartizarea in mod aleator a unităţilor experimentale la unul dintregrupurile experimentale poartă numele de:a) proiectări de tipul " inainte/după"; c) proiectarea factorială;b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; d) testul lui Solomon.

513. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenţa unui singur factorexperimental şi existenţa a cel puţin unei surse de variaţie "din afara modelului" poartă numele de:a) proiectarea nealeatoare; c) proiectarea multifactorială;b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; d) pătratele grcco-catolice

514. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune investigarea efectelor de simulare adoi sau mai mulţi factori, dar fără să existe şi interacţiunea dintre factorii experimentali poartănumele de:a) proiectarea completă aleatoare; c) proiectarea factorială;b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; d) pătratele greco-latine

515. in cadrul unui experiment avand ca scop testarea simultană a influenţei intensităţiipublicităţii la locul vanzării şi a mediului asupra vanzărilor produsului X, a fost utilizata o schemă detipul proiectării factoriale. Au fost selectate in mod aleator 6 magazine din mediul urban şi 6magazine din mediul rural. Fiecare grup de cate 6 magazine a fost divizat, la randul său, in modaleator, in două subgrupuri, dintre care numai intr-unui a fost efectuată publicitate la locul vanzării,timp de o lună. La sfarşitul experimentului, vanzările produsului X au fost următoarele:-mil lei-Factorul A Factorul BMediul urban Mediul rural9 15Fără publicitate 16 1314 916 23Cu publicitate 17 1421 17Care este varianta de răspuns corecta dintre cele prezentate in următorul tabel

Sursa variatiei Valorile calculateSSŢ = suma abaterilor pătratelor pe totalSSA = suma abaterilor pătratelor datorate factorului ASSB = suma abaterilor pătratelor datorate factorului BSSAB " suma abaterilor pătratelor datorate interacţiunii factorilor A şi BSSE= suma abaterilor pătratelor datorate erorii experimentale

FA " valoarea calculată a testului F, corespunzătoare ipotezei nule formulate pentru factorul AFB = valoarea calculată a testului F, corespunzătoare ipotezei nule formulate pentru factorul BFAB =valoarea calculată a testului F, corespunzătoare ipotezei nule referitoare la interacţiuneafactorilor A şi B

516. in schema experimentală specifică testului lui Solomon, tratamentul experimental se aplică:a)in două grupuri de control;b)in grupul experimental;c)in grupul experimental şi intr-un grup de control;d)in toate grupurile.

517. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la regresia multiplă este falsă:a)variabilele independente nu pot fi introduse in model decat simultan;b)parametrii ecuaţiei de regresie se determină cu metoda celor mai mici pătrate;c)numărul variabilelor independente luate in model este de cel puţin două;d)multicoliniaritatea reprezintă unul dintre criteriile de evaluare a modelului;

518.in cazul unei simulări cu un sistem inlocuitor de tip fizic, cercetarea comportamentuluimodelului la variaţia factorilor dc influenţă, se realizează cu ajutorul:a) algoritmilor euristici; c) testului de senzitivitate;b) testului x2; d) metodelor analogice.

519. in cercetările de marketing simularea analogică are la bază:a) algoritmi euristici;b) tehnici de dinamică industrială de tip Forrester;c) sisteme dc simulare de natură fizică, biologică;d) sisteme de conversie şi codificare digitală a informaţiilor.

520. In cercetările de marketing simularea numerică nu are la bază una din tehnicile de mai jos:a) tehnicile; Monte-Carlob) algoritmi euristicic) tehnica de dinamică industrială de tip Forresterd) tehnica de simulare analogică.

521. in cercetările de marketing tehnicile Monte - Carto sunt tehnici de:a) simulare analogică; c) tip Forrester;b) simulare numerică; d) mulţimi vagi (fuzzy).

522. Conceptul de simulare a unui sistem real S cu ajutorul unui sistem inlocuitor se bazează peconceptul de:a) descompunere a sistemelor; c) complementaritate a sistemelor;b) analogie a sistemelor; d) identificare a sistemelor.

523. Care dintre următoarele tipuri de modele nu este direct implicat in realizarea uneisimulări de marketing:c) modele matematice; b) modele tehnologice; c) modele logice; d) modele abstracte.

524. Scopul unui model de simulare se realizează prin:a) evaluarea nivelului valorilor exogene in funcţie de nivelul variabilelor endogene;b) evaluarea nivelului valorilor endogene in funcţie de nivelul variabilelor exogene;c) evaluarea nivelului valorilor endogene in funcţie de nivelul variabilelor stohastice;d) evaluarea nivelului valorilor exogene in funcţie de nivelul variabilelor deterministe.

525. ≪Arta şi ştiinţa modelării≫ constă in:a) alegerea corectă a modelelor matematice şi logice implicate;b) definirea rolului in cadrul simulării al fiecărui model implicat;

c) identificarea corectă a variabilelor endogene şi exogene;d) in selectarea celor mai importante variabile şi definirea relaţiilor dintre ele.

526. Care dintre ramurile ştiinţifice de mai jos nu este implicată in mod direct indezvoltarea şi imbunătăţirea tehnicilor de simulare:a) inteligenţa artificială; c) contabilitatea;b) sistemele expert; d) dezvoltarea de noi stiluri de programare.

527. Modelele de simulare, a căror rezolvare se bazează pe prelucrarea unor experimente createin cadrul modelului se caracterizează printr-un:a) caracter deductiv; c) caracter regresiv;b) caracter progresiv; d) caracter procedural.

528. Care dintre afirmaţiile de mai jos este in acord cu activitatea de simulare:a) modelele de simulare sunt o reprezentare a realităţii;b) presupune testarea valorilor diferitelor variabile de decizie sau variabile necontrolabile alemodelului şi influenţa lor asupra variabilelor rezultat;c) există proceduri automatizate ce duc la obţinerea unor valori optime;d) modelele utilizate sunt in general statice, continue şi deterministice.

529. Care dintre variantele prezentate mai jos nu reprezintă un obiectiv de bază al simulării:a) determinarea formei funcţionale de exprimare a legăturii dintre fenomenele cercetate;b) estimarea valorilor parametrilor modelului;c) determinarea unei soluţii optimale la ecuaţiile modelului;d) realizarea de teste de sensitivitate pentru a determina reacţia modelului la variaţia diferiţilorfactori de influenţă.

530. Dintre variantele prezentate mai jos, una nu reprezintă un criteriu semnificativ deevaluare pentru simulările utilizate in cercetările de marketing:a) costurile de dezvoltare şi utilizare a simulării;b) viteza de rulare a aplicaţiei dezvoltate;c) gradul de validitate al rezultatelor;d) volumul de observaţii, măsurări şi experimente caracteristice modelului utilizat.

531. Dintre criteriile de evaluare a diferitelor tipuri de simulări utilizate in cercetărilede marketing, tehnicile de rulare ale simulării includ:a) funcţionalitatea aplicaţiei in cazul unor date de intrare ale căror valori sunt in afara limitelorprestabilite;b) costurile legate de adaptarea simulării la specificul problemei investigate;c) timpul necesar pentru obţinerea rezultatelor;d) gradul de validitate şi valoarea rezultatelor obţinute.

532. Care dintre variantele de mai jos identifică unul dintre avantajele pe caresimularea le are faţă de alte metode utilizate in cercetările statistice:a) garantează obţinerea unei soluţii optime;b) are costuri de dezvoltare şi utilizare cu mult mai reduse decat in cazul tuturor celorlalte modalităţiconcurente;c) este superioară altor metode din punct de vedere al fezabilităţii;d) volumul de observaţii, măsurări şi experimente necesar pentru realizarea unei simulări este multmai redus decat in cazul celorlalte metode.

533. Care dintre variantele de mai jos identifică unul dintre dezavantajele simulării incomparaţie cu alte metode utilizate in cercetările de marketing:a) este inferioară altor metode din punct de vedere al fezabilităţii;b) soluţiile unor simulări anterioare nu pot fi fructificate, deoarece modelul de simulare corespundeunei singure probleme;

c) nu există produse software uşor adaptabile Ia cerinţele procesului de simulare de marketing;d) este prohibitivă din punct de vedere financiar.

534. Din punct de vedere al sistemului inlocuitor S', tehnicile de simulare se impart in:a) tehnici de simulare analogice şi numerice;b) tehnici de simulare directe, indirecte şi euristice;c) tehnici de simulare analogice, numerice şi euristice;d) tehnici de simulare analogice, numerice şi hibride.

535. Tehnicile de simulare numerice nu includ:a)tehnici de simulare tip ≪joc≫; c) tehnici de simulare de tip Forrester;b)tehnici de simulare Monte Carlo; d) tehnici de simulare analogice.

536. Din punct de vedere al interacţiunii om-calculator, tehnicile de simulare se impart in:a) tehnici de simulare analogice, numerice şi hibride;b) tehnici de simulare convenţionale, interactive vizuale şi virtuale;c) tehnici de simulare convenţionale, interactive vizuale, virtuale şi hibride;d) tehnici de simulare convenţionale, interactive vizuale şi euristice.

537. Dezavantajele utilizării simulării interactive vizuale (VIS) includ:a) un efect negativ asupra curbei de invăţare a utilizatorilor;b) o dificultate sporită in validarea modelelor utilizate in simulare;c) persoanele care nu sunt familiarizate cu tehnica de calcul vor avea dificultăţi majore in utilizareaproduselor bazate pe această tehnică;d) nu permite decat reprezentarea sistemelor dinamice.

538. Din punct de vedere al preciziei rezultatelor obţinute, tehnicile de simulare se impart in:a) tehnici de simulare fundamentate matematic şi euristice;b) tehnici de simulare analogice, numerice şi hibride;c) tehnici de simulare convenţionale, interactive vizuale şi virtuale;d) tehnici de simulare analogice, numerice şi euristice.

539. Limbajul de Modelare Unificat (UML) este clasificat printre instrumentelesoftware utilizate in cadrul procesului de simulare ca:a) un limbaj de simulare;b) un sistem de simulare, ce utilizează generatoare şi medii de simulare integrate;c) un sistem de simulare orientat pe obiecte;d) un limbaj de simulare derivat din sistemele expert.

540. Din punct de vedere al simulării teoretice, un sistem este definit ca:a) o mulţime de clemente in interacţiune;b) o unitate identificabilă ce poate fi complet definită, aflată in conexiune cu una sau mai multeunităţi similare;c) un sistem analog care generează o evoluţie asemănătoare sistemului studiat;d) o secvenţă de evenimente ordonate in timp.

541. Care dintre variantele prezentate mai jos nu reprezintă un element ce se regăseşteprintre componentele unui sistem tipic de simulare:a)operatorul simulării; c) modelul simulării;b)traiectoria simulării; d) datele de intrare şi ieşire.

542. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu este adevărată atunci cand sc referă lavariabilele perturbatoare ale unui sistem de simulare:a) evenimentele pe care le reprezintă pot fi previzibile sau aleatoare;b) reprezintă variabile de intrare;c) sunt mărimi exogene necontrolabile;

d) iau valori constante pc tot parcursul simulării.

543. Care dintre variantele enumerate mai jos nu poate fi clasificată ca o variabilă exogenă amodelului de simulare:a)variabilele de intrare deterministe; c) variabilele perturbatoare;b)variabilele de intrare stohastice; d) parametrii de intrare.

544. Care dintre afirmaţiile de mai jos este valabilă in cazul variabilelor de ieşire ale unui sistemde simulare:a) reprezintă starea unei componente a sistemului la un moment dat;b) reprezintă mărimi de comandă şi valorile lor se schimbă permanent;c) nu se află intr-o dependenţă logică cu variabilele de intrare;d) dacă cel puţin una dintre variabilele de intrare este aleatoare, atunci cel puţin una dintrevariabilele de ieşire este stochastică.

545. Variabila denumită ≪ceasul simulării≫ este considerată:a)o variabilă de intrare; c) un parametru de intrare;b)o variabilă de ieşire; d) o variabilă intermediară.

546. Variabila denumită ≪ceasul simulării≫ este realizată folosind:a)metoda ceasului variabil; c) atat varianta a), cat şi varianta b);b)metoda ceasului constant; d) nici una dintre variantele de mai sus.

547. Procesul de construcţie a sistemului de simulare nu include etapa:a) alegerea instrumentului de simulare utilizat;b) estimarea naturii şi mărimii parametrilor şi variabilelor de intrare;c) implementarea rezultatelor simulării:d) testarea şi validarea modelului.

548. in cadrul procesului de construcţie a sistemelor de simulare, etapa denumită≪definirea problemei de modelat≫ presupune:a) efectuarea unor analize de sensibilitate;b) specificarea variabilelor şi a relaţiilor dintre ele;c) delimitarea temporală, spaţială şi funcţională a sistemului;d) fixarea criteriilor de performanţă ale simulării.

549. in cadrul procesului de construcţie a sistemelor de simulare, etapa denumită ≪implementarearezultatelor simulării≫ presupune:a) evaluarea necesarului informaţional pentru o nouă versiune a produsului;b) validarea rezultatelor simulării;c) exploatarea rezultatelor simulării;d) toate enunţurile anterioare.

550. in cadrul procesului de construcţie a sistemelor de simulare, etapa denumită≪stabilirea modalităţii de efectuare a experimentelor≫ nu presupune definirea:a) criteriilor de performanţă şi sfarşit ale simulării;b) perioadei de simulare;c) modalităţilor de exploatare ale rezultatelor simulării;d) limitelor simulării.

551. Printre trăsăturile ce caracterizează programele de simulare sunt incluse:a) facilităţi pentru colectarea datelor, analiza şi afişarea acestora;b) facilităţi pentru reprezentarea fenomenelor statice;c) facilităţi de depanare şi corectare a erorilor;d) toate enunţurile anterioare.

552. in cazul parametrilor esenţiali in cadrul procesului

a) mai mult de 10 valori, ajungandu-se pană la toate valorile parametrului;b) o singură valoare;c) intre cinci şi zece valori distincte;d) intre două şi cinci valori distincte.

553. Care dintre variantele de mai jos defineşte o succesiune corectă a unor etape in cazulsimulărilor de marketing:a) stabilirea funcţiilor de repartiţie ale variabilelor de intrare, stabilirea corelaţiilor intre variabile,stabilirea valorilor iniţiale ale parametrilor de stare, stabilirea limitelor admisibile ale variabilelor şiparametrilor de stare;b) stabilirea valorilor iniţiale ale parametrilor de stare, stabilirea funcţiilor de repartiţie alevariabilelor de intrare, stabilirea corelaţiilor intre variabile, stabilirea limitelor admisibile alevariabilelor şi parametrilor de stare;c) stabilirea valorilor iniţiale ale parametrilor de stare, stabilirea limitelor admisibile ale variabilelorşi parametrilor de stare, stabilirea funcţiilor de repartiţie ale variabilelor de intrare, stabilireacorelaţiilor intre variabile;d) stabilirea valorilor iniţiale ale parametrilor de stare, stabilirea corelaţiilor intre variabile, stabilireafuncţiilor de repartiţie ale variabilelor de intrare, stabilirea limitelor admisibile ale variabilelor şiparametrilor de stare.

554. Evaluarea performanţelor modelului şi parametrilor in cazul simulării de marketing presupune:a) stabilirea criteriilor de performanţă ale sistemului;b) realizarea unor teste de concordanţă;c) construirea unei funcţii obiectiv globale;d) toate enunţurile anterioare.

555. Validarea sistemului de simulare se realizează prin:a) compararea valorilor variabilelor de ieşire cu rezultatele obţinute prin observarea situaţiilor realesimilare;b) interpretarea rezultatelor obţinute prin prisma scopului şi obiectivelor formulate in cercetarea demarketing;c) testarea variabilelor de intrare pentru o soluţie particulară cunoscută;d) toate enunţurile anterioare.

556. Printre avantajele utilizării jocurilor de intreprindere, sunt incluse:a) o curbă a invăţării superioară altor tehnici;b) posibilitatea luării unor decizii de grup, imbunătăţindu-se lucrul in echipă;c) posibilitatea luării unor decizii intr-un mediu concurenţial;d) toate enunţurile anterioare.

557. Prin comparaţie cu jocurile de intreprindere, studiile de caz au ca avantaj:a) puterea de calcul necesară mai redusă şi mai simplu dc implementat;b) acţiunile pot fi mult mai uşor testate şi modificate;c) un feed-back mai rapid;d) reproducerea superioară a principalelor aspecte ale sistemului studiat.

558. Clasificate după sfera de acţiune, jocurile de intreprindere se impart in:a) jocuri de calculator şi jocuri manuale;b) posibilitatea luării unor decizii de grup, imbunătăţindu-se lucrul in echipă;c) jocuri pentru intreaga intreprindere, jocuri funcţionale şi jocuri complexe;d) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste şi jocuri contra naturii.

559.Clasificate in funcţie de elementul competitiv pe care il includ, jocurile de intreprindere seimpart in:

a) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii şi jocuri de instruire;b) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii şi jocuri complexe;c) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii şi pachete de auto-invăţare;d) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste şi jocuri contra naturii.

560. Clasificate in funcţie de scopul pe care il urmăresc, jocurile de intreprindere se impart in:a) jocuri de instruire şi jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative;b) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste, şi jocuri complexe;c) jocuri concurenţiale, jocuri cooperatiste, şi jocuri de instruire;d) jocuri funcţionale, jocuri complexe şi jocuri de instruire.

561. Clasificate in funcţie de modul de prelucrare a rezultatelor, jocurile de intreprindere se impartin:a) jocuri de calculator şi jocuri manuale;b) jocuri dc instruire şi jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative;c) jocuri de calculator, jocuri manuale şi jocuri hibride;d) jocuri de calculator, jocuri manuale şi jocuri complexe.

562. Jocurile de intreprindere in care deciziile fiecărei echipe influenţează rezultatele celorlalteechipe poartă denumirea de:a) jocuri manuale;b) jocuri concurenţiale independente;c) jocuri concurenţiale interdependente;d) jocuri pentru intreaga intreprindere.

563. Jocurile de intreprindere ce analizează mai multe funcţii ale intreprinderii şi relaţiile principalecu alte compartimente sau cu exteriorul intreprinderii poartă denumirea de:a) jocuri complexe; c) jocuri pentru intreaga intreprindere;b) jocuri funcţionale; d) jocuri pentru fundamentarea deciziiloroperative.

564. Jocurile de intreprindere ce se caracterizează prin faptul că se bazează pe algoritmi extremde complecşi, care analizează efectele economice ale mai multor strategii in prezenţa unorperturbaţii probabile poartă denumirea de:a) jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative;b) jocuri complexe;c) jocuri funcţionale;d) jocuri pentru intreaga intreprindere.

565. Pe parcursul jocului de simulare, arbitrul nu va trebui să:a) evalueze consecinţele deciziilor jucătorilor asupra performanţelor economice ale entităţiloreconomice implicate;b) pună la dispoziţia jucătorilor algoritmi cu ajutorul cărora aceştia să identifice soluţia optimă;c) stabilească scenariul pentru fiecare jucător;d) anunţe după fiecare iteraţie rezultatele fiecărui jucător.

566. Simularea bazată pe cunoştinţe a facilitat pătrunderea acestei ştiinţe in domenii inaccesibileanterior, precum:a) disciplinele tehnologice, ce presupuneau o acurateţe ridicată a rezultatelor;b) disciplinele sociologice, mai greu formalizabile;c) disciplinele militare, caracterizate printr-o rigoare inaltă a cerinţelor;d) ecologie, datorită marii complexităţi a sistemelor simulate.

567. Simularea bazată pe cunoştinţe a evidenţiat o scrie de neajunsuri ale simulării tradiţionale,precum:a) depinde intr-o foarte mare măsură de expertiza celor care o implementează;

b) este supusă limitărilor instrumentelor dc programare tradiţionale;c) nici una dintre variantele dc mai sus;d) atat varianta a), cat şi varianta b) reprezintă răspunsuri valide.

568. Printre trăsăturile specifice inteligenţei artificiale ce permit imbunătăţirea proceselor desimulare sunt incluse:a) capacitatea de ≪incapsulare≫ a datelor, ce permite o securitate sporită a acestora;b) reprezentarea specifică a cunoştinţelor permite stocarea observaţiilor asupra lumii reale intr-omanieră familiară unui individ;c) ≪abstractizarea≫ cunoştinţelor permite obţinerea unor soluţii care aproximează mult mai corectoptimul global al modelului simulării;d) toate enunţurile anterioare reprezintă răspunsuri valide.

569. Printre avantajele abordării bazate pe modele, privită in opoziţie cu abordarea funcţională, nueste inclusă:a) funcţiunilor existente le pot fi adăugate oricand unele noi;b) facilităţi pentru reprezentarea fenomenelor statice;c) se constituie intr-o bază de comunicare cu utilizatorii mult mai eficientă;d) toate enunţurile anterioare.

570. Domeniul atribuţiilor inteligenţei artificiale in cazul unui sistem hibrid nu include:a)supravegherea procesului; c) stabilirea ipotezelor;b)construcţia modelului; d) evaluarea datelor de ieşire ale simulării.

571. Domeniul atribuţiilor simulării in cazul unui sistem hibrid nu include:a)supravegherea procesului; c) testarea ipotezelor;b)construcţia modelului; d) filtrarea datelor dc intrare pentru simulare.

572. In cazul oricărei cercetări selective, procedurile de eşantionare sunt stabilite in faza:a)preliminară a cercetării; c) de realizare a cercetării;b)de definire a scopului cercetării; d) de proiectare a cercetării.

573. Cercetătorii pot trage concluzii generale, referitoare la intreaga populaţie studiată, pe bazainformaţiilor rezultate prin eşantionare, din investigarea unui număr mare de elemente componenteale populaţiei respective, cu ajutorul unei operaţiuni logice denumite:a) inferenţă; b) interferenţă; c) informare; d) nici una dintre cele de mai sus.

574. Realizarea unei cercetări selective este recomandată in situaţiile in care:a)mărimea populaţiei ţintă este mică;b) există diferenţe mari intre elementele componente ale universului statistic, in privinţa variabilelorcare prezintă interes pentru cercetător;c)este necesară explorarea aprofundată a cazurilor individuale;d)se impune un grad scăzut de confidenţialitate.

575. Un recensămant este preferat in cazul in care:a)eşantionarea ar conduce la erori mari; c) bugetul de timp disponibil este mic;b) costul erorilor sistematice este mic; d) mărimea populaţiei ţintă este mare.

576. Nu constituie un argument pentru apelarea la metoda recensămantului:a)creşterea semnificativă a gradului de acurateţe a datelor, comparativ cu cercetarea bazată peeşantionare;b)resursele de timp şi băneşti necesare;c)posibilitatea de asigurare a unui grad mare de confidenţialitate;d)natura distructivă a măsurării.

577. O exemplificare a obiectivelor urmărite de eşantionare este următoarea:

a)un anumit grad de reprezentativitate a datelor;b)obţinerea de rezultate stabile;c)utilizarea eficientă a resurselor;d)toate cele de mai sus.

578. Ordonaţi in succesiunea adecvată următoarele etape ale planului de eşantionare:(1) determinarea mărimii eşantionului; (2) alegerea metodei de eşantionare; (3)definirea populaţiei ţintă; (4) stabilirea cadrului de eşantionare; (5) elaborarea şitestarea procedurilor de eşantionare.a)l,2,3,4,5; b)3,4,2, 1,5; c) 3, 4, 1,2,5; d) 2, 3, 4, 5, I.

579. In cadrul unei cercetări selective, populaţia ţintă este:a)grupul complet al elementelor care sunt relevante pentru cercetare şi in privinţa căruia se vorrealiza inferenţe;b)un grup de subiecţi ales in funcţie de scopul cercetării, dar in mod independent de problemadecizională;c)echivalentă cu eşantionul cercetării;d)reprezentată numai de indivizi sau gospodării, nu şi de organizaţii.

580. Populaţia ţintă este definită in funcţie de:a)elementele componente; c) factorul timp;b)aria teritorială; d) toate elementele de mai sus.

581. Pentru a stabili dacă o persoană face parte din populaţia ţintă a unui sondaj, se apelează laintrebări:a) deschise; b) filtru; c) de opinie; d) de identificare.

582. Definirea populaţiei ţintă presupune:a)specificarea doar a caracteristicilor elementelor care fac parte din populaţia ţintă;b)specificarea doar a caracteristicilor elementelor care nu fac parte din populaţia ţintă;c)specificarea atat a caracteristicilor elementelor care fac parte din populaţia ţintă, cat şi acaracteristicilor elementelor care nu fac parte din populaţia ţintă;d)utilizarea unei singure caracteristici.

583. O reprezentare concretă a elementelor componente ale populaţiei ţintă, de exemplu subforma unei liste, este denumită:a)planul eşantionului; c) chestionarul sondajului;b)cadrul de eşantionare; d) indicele de sondaj.

584. Erorile datorate cadrului de eşantionare sunt:a)omisiunile; c) suprareprezentările;b) subreprezentările; d) toate cele de mai sus.

585. in privinţa abordării bayesiene a eşantionării nu se poate face următoarea afirmaţie:a)are un caracter secvenţial;b)foloseşte informaţii obţinute in prealabil, despre populaţia studiată;c)informaţiile referitoare la costuri şi probabilităţi au un grad mare de disponibilitate;d)are aplicabilitate limitată.

586. Principala caracteristică a eşantionării tradiţionale este următoarea:a)selectarea intregului eşantion inainte de culegerea datelor;b)aplicabilitatea limitată;c)selectarea elementelor in paralel cu operaţiunea de culegere a datelor;d)aplicabilitatea doar la cercetările calitative.

587. in cazul eşantionării probabiliste, probabilitatea fiecărui element al populaţiei de a fi selectat

este:a) cunoscută; b) necunoscută; c) egală cu zero; d) 0,5.

588. in cazul eşantionării probabiliste, mărimea eşantionului creşte cu cat:a)nivelul de precizie dorit este mai mic;b)nivelul de confidenţă dorit e-.te mai mic;c)abaterea standard este mai mică;d)nivelul maxim al erorii admisibile este mai mic.

589. Dimensiunea eşantionului creşte cu cat:a)importanţa deciziei este mai mică;b)numărul variabilelor cercetate este mai mare;c)scade numărul subgrupurilor populaţiei care sunt studiate;d)ponderea persoanelor care au caracteristica ce prezintă interes pentru cercetător, in ansamblulpopulaţiei, este mai mare.

590. Procedurile de eşantionare sunt:a) un set de instrucţiuni ce specifică modul in care urmează să fie realizată eşantionarea in modconcret;b)recomandări referitoare Ia eşantionare, care pot fi urinate de cercetător;c)echivalente cu planul de eşantionare;d)metodele de eşantionare.

591. Eşantionarea neprobabilistă are următoarea caracteristică:a)este o procedură obiectivă;b)probabilitatea de selecţie a fiecărui element este cunoscută;c)se poate calcula eroarea de eşantionare;d)existenţa erorilor sistematice de selecţie, datorate cercetătorului.

592. Limitele eşantionării neprobabiliste se referă la:a)costul implicat; c) proiectarea rezultatelor;b)timpul necesar; d) nici unul dintre aspectele enumerate.

593. In privinţa eşantionării probabiliste, se poate face următoarea afirmaţie:a)se aplică in cazul cercetărilor concluzive;b)erorile de eşantionare sunt mai mici;c)este utilizată atunci cand variaţia caracteristicilor la nivelul populaţiei este mică;d)este mai favorabilă sub aspect operaţional, decat eşantionarea neprobabilistă.

594. In privinţa eşantionării neprobabiliste nu se poate face următoarea afirmaţie:a)se aplică in cazul in care erorile sistematice sunt mari, pentru a asigura un grad mai mare decontrol asupra procesului de eşantionare;b)se recomandă pentru cercetările exploratorii;c)este utilizată in cazul unei populaţii omogene;d)permite estimarea intervalelor de incredere pentru parametrii populaţiei ţintă.

595. Un exemplu de eşantionare neprobabilistă este următorul:a)eşantionarea stratificată; c) eşantionarea simplă aleatoare;b)eşantionarea de grup; d) eşantionarea bazată pe raţionament.

596. Un exemplu de eşantionare probabilistă este următorul:a)eşantionarea sistematică; c) eşantionarea bazată pe comoditate;b) eşantionarea pe cote: d) eşantionarea tip "bulgăre de zăpadă''.

597. Eşantionarea in raport cu variabilele investigate reprezintă una dintre alternativelecare pot fi avute in vedere pentru determinarea dimensiunii eşantionului investigat şi

construirea acestuia atunci cand cercetătorul:a)vizează evaluarea unor atribute specifice fenomenului de marketing investigat;b) decide să folosească o marjă de eroare de cel puţin �} 5 %;c)urmăreşte măsurarea unor variabile care descriu fenomenul investigat;d) acceptă să garanteze rezultatele cercetării sale cu o probabilitate de 90 %.

598. Dimensiunea eşantionului care urmează să fie folosit in cercetarea frecvenţei de vizitare aunei unităţi comerciale, in condiţiile unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării de 95 %(z = 1,96), a unei marje de eroare de �} 5 % şi pentru o abatere standard de 0,30, va 11 de:a) 139; b) 385; c) 1068; d) 1390.

599. Eşantionarea in raport cu atributele investigate reprezintă una dintre alternativelecare pot fi avute in vedere pentru determinarea dimensiunii eşantionului investigat şi construireaacestuia atunci cand cercetătorul:a)intenţionează să garanteze rezultatele cercetării sale cu o probabilitate de cel mult 90 %;b)vizează evaluarea unor atribute specifice fenomenului de marketing investigat;c)decide să folosească o marjă de eroare de cel puţin �} 5 %;d)urmăreşte măsurarea unor variabile care descriu fenomenul investigat.

600. Dimensiunea unui eşantion care urmează să fie folosit in cercetarea preferinţelorconsumatorilor pentru amenajarea interioară a unei unităţi comerciale, in condiţiile unei probabilităţide garantare a rezultatelor cercetării de 95 % (t = 1,96) şi a unei marje de eroare de �} 5 %, va fi de:a) 191; b) 196; c)201; d) 385.

601. Dimensiunea unui eşantion care urmează să fie folosit in cercetarea preferinţelorconsumatorilor pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in cadrul uneiunităţi comerciale, in condiţiile unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetăriide 95 % (t = 1,96), a unei marje de eroare de �} 5 % şi a unei ponderi specifice de 74 %a celor care intenţionează să viziteze unitatea comercială in primele două luni de lalansare, va fi de:a) 196; b)296; c) 385; d) 1068.

602. Practica organizării şi desfăşurării cercetărilor de marketing directe şi selective aimpus considerarea şi utilizarea unor marje de eroare:a)de cel puţin 5 %; c) cuprinse intre �} 1 şi �} 5 %;b)de cel puţin I %: d) de cel puţin 95 %.

603. Practica organizării şi desfăşurării cercetărilor de marketing directe şi selective aimpus considerarea şi utilizarea unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării:a)de cel puţin 95 %; c) cuprinsă intre 75 şi 95 %;b)cuprinsă intre �} I şi �} 5 %; d) de cel mult 95 %.

604. Pentru evaluarea oportunităţii corectării dimensiunii eşantionului unei cercetăride marketing directe şi selective este utilizat indicele de sondaj. Acesta se determină:a) folosind datele din tabelele statistice, pe baza probabilităţii de garantare a rezultatelor cercetării;b)prin raportarea dimensiunii calculate a eşantionului la dimensiunea colectivităţii investigate;c) prin raportarea dimensiunii colectivităţii investigate la dimensiunea calculată a eşantionului;d)folosind metode de eşantionare secvenţială.

605. In opinia lui George Kress, corectarea dimensiunii eşantionului folosit intr-o cercetare demarketing directă şi selectivă se impune in situaţia in care indicele de sondaj are o valoare minimăde:a) 0,01; b)0,05; c)0,I4; d)0,50.

606. Potrivit opiniei lui Guy Audigier, corectarea dimensiunii eşantionului folosit intr-o cercetare demarketing directă şi selectivă se impune in situaţia in care raportul dintre mărimea eşantionului şi

cea a colectivităţii investigate este:a)supraunitar; c) subunitar;b)mai mic decat 1/7 (0,1428); d) mai mare decat 1/7 (0,1428)

607. Dimensiunea eşantionului care urmează să fie folosit in cercetarea frecvenţei devizitare a unei unităţi comerciale, la nivelul unui grup de 750 de participanţi la unconcurs promoţional organizat anterior de către unitatea in cauză, in condiţiile uneiprobabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării de 95 % (z = 1,96), a unei marje deeroare de �} 5 % şi pentru o abatere standard de 0,30, va fi de:a) 118; b) 139; c) 196; d) 713.

608.Dimensiunea unui eşantion care urmează să fie folosit in cercetarea preferinţelor consumatorilorpentru amenajarea interioară a unei unităţi comerciale la nivelul unui grup de 2500 de clienţi fideli aiacesteia, in condiţiile unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării de 95 % (t = 1,96) şi aunei marje de eroare de �} 5 %,va fi de:a) 196; b)333; c) 385; d)2500.

609. Dimensiunea eşantionului, determinată folosind o modalitate nestatistică decalcul, care va fi utilizat in cadrul unei cercetări de marketing directe şi selectiverealizate la nivelul unei colectivităţi structurate de către cercetător in raport cu varstamembrilor acesteia (pană la 18, 19 - 35, 36 - 50, 51 - 65 şi 66 de ani şi peste) va fi:a) de minimum 400 de respondenţi;b) determinată proporţional cu ponderea fiecărei grupe de varstă in totalul colectivităţii;c) de 500 de respondenţi;d) imposibil de determinat in absenţa unor elemente statistice specifice colectivităţiiinvestigate.

610. Determinarea dimensiunii grupului investigat utilizat in cadrul unei cercetări calitative poatefi făcuta prin:a)folosirea unei formule statistice care să aibă in vedere probabilitatea cu care cercetătorul vagaranta rezultatele cercetării;b)folosirea unei formule statistice care să ţină seama de marja de eroare folosită de către cercetătorin analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării;c)apelarea la metode de eşantionare probabilistice (aleatoare) cum sunt eşantionarea simplăaleatoare, eşantionarea stratificată sau eşantionarea multistadială;d) utilizarea unei variante adaptate a metodelor nestatistice de determinare adimensiunii eşantioanelor ţinand cont de caracteristicile cercetării calitative.

611. Determinarea punctuală a dimensiunii eşantionului presupune:a)impărţirea prealabilă a colectivităţii investigate in categorii in raport cu unul sau mai multe criteriigeografice, demografice, psihografice sau comportamentale;b)considerarea unui indice de sondaj corespunzător unui raport intre dimensiunea eşantionului şicea a colectivităţii investigate de cel puţin 0,1428;c)recurgerea la formule statistice pentru a stabili o mărime a eşantionului care să rămană constantăpe durata realizării cercetării nefiind admise completări sau diminuări ulterioare;d) parcurgerea mai multor etape la finalul cărora cercetătorul să ajungă la odimensiune reprezentativă in raport eu un set de criterii prestabilite de eşantionare.

612. Determinarea secvenţială a dimensiunii eşantionului presupune:a)considerarea unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării dc cel puţin 95% şi a unei marje dc eroare cuprinse intre �} I şi �} 5 %;b)parcurgerea mai multor etape la finalul cărora cercetătorul să ajungă la o dimensiune finală aeşantionului in raport cu anumite cerinţe legate de structura sau conţinutul acestuia;c) recurgerea la formule statistice pentru a stabili o mărime a eşantionului care va rămane constantăpe durata culegerii datelor putand fi adaptată in funcţie de cerinţele analitice specifice;d)stratificarea, in mai multe secvenţe, a colectivităţii investigate in categorii omogene in raport cu

unul sau mai multe criterii geografice şi demografice.

613. Principala caracteristică a eşantioanelor folosite in cercetările de marketing direct şi selectiveeste:a) interoperabilitatea; b) măsurabilitatea; c) reprezentativitatea; d) validitatea.

614. Asigurarea reprezcntativităţii eşantionului folosit intr-o cercetare directă şi selectivăpresupune, printre altele, ca procesul de selecţie al unităţilor de observare să se desfăşoare:a)obiectiv şi sistematic; c) exclusiv aleator;b)informai şi subiectiv; d) exclusiv nealcator.

615. Metodele de eşantionare care sc bazează pe principiul conform căruia fiecăreimunităţi dincomponenţa colectivităţii investigate ii este asociată o probabilitate determinabilă, egală şi nenulăpentru a fi selectată şi inclusă in componenţa eşantionului fac parte din categoria celor:a) neprobabilistice; b) probabilistice; c) punctuale; d) secvenţiale.

616. Două dintre metodele de eşantionare probabilistică folosite in mod frecvent incercetările de marketing sunt:a)eşantionarea prin metoda cotelor şi eşantionarea ad-hoc;b)eşantionarea prin metoda bulgărelui de zăpadă şi eşantionarea de grup;c)eşantionarea simplă aleatoare şi eşantionarea stratificată;d)eşantionarea punctuală şi eşantionarea secvenţială.

617. Metoda de eşantionare a cărei principală caracteristică este aceea că oferă tuturor unităţilorcolectivităţii investigate aceeaşi şansă de a fi selectate şi incluse incomponenţa eşantionului este:a)eşantionarea simplă aleatoare; c) eşantionarea stratificată proporţională;b)eşantionarea sistematică aleatoare; d) eşantionarea multistadială.

618. Două dintre variantele operaţionale de implementare a metodei eşantionării simple aleatoaresunt:a)eşantionarea ad-hoc şi metoda computerizată;b) metoda tragerii la sorţi şi metoda tabelelor cu numere aleatoare;c)eşantionarea stratificată şi eşantionarea multistadială;d) eşantionarea aleatoare şi eşantionarea nealeatoare.

619. Folosirea in cadrul unei cercetări a motivelor de cumpărare ale unui produs,desfăşurate in randul primilor 100 de cumpărători ai acestuia, a regulii de selecţie „vorfi selectate 10 componente urmandu-sc diagonala principală a tabelului" in care suntmenţionate codurile unice ale acestora corespunde variantei de implementare aeşantionării simple aleatoare:a)metoda tragerii la sorţi; c) metoda tabelelor cu numere aleatoare;b)metoda computerizată; d) metoda seriilor unice de inregistrare.

620. Utilizarea, ca şi criteriu de referinţă in selecţia aleatoare a unităţilor de observare,a dalei sau zilei de naştere a celor care formează colectivitatea investigată, baza deeşantionare, corespunde unei variante dc implementare a metodei de eşantionare:a) multistadială; b) simplă aleatoare; c) sistematică aleatoare; d) stratificată.

621. Dacă o companie de telefonie desfăşoară o cercetare de marketing privind nivelulde satisfacţie al clienţilor săi in raport cu serviciile decide selecţia tuturor clienţilor companiei al căror nume de familie incepe cu literele S şi V,procedura folosită corespunde unei variante de implementare a metodei de eşantionare:a) de grup; b) secvenţială; c) simplă aleatoare; d) stratificată.

622. Dacă se intenţionează realizarea unei cercetări in randul studenţilor Academiei deStudii F.conomice privind oportunitatea şi utilitatea examenului de licenţă şi

cercetătorul decide să includă in componenţa eşantionului cercetării toţi studenţii alcăror cod numeric personal se termină cu 5, procedura folosită corespunde uneivariante de implementare a metodei de eşantionare:a) de grup; b) multistadială; c) simplă aleatoare; d) stratificată.

623. Utilizarea unei proporţii de selecţie reprezentand expresia raportului existent intredimensiunea colectivităţii investigate şi dimensiunea eşantionului care urmează să fie construit estespecifică metodei de eşantionare:a) multistadială; b) sistematică; c) stratificată; d) stratificată proporţională.

624. impărţirea colectivităţii investigate in categorii omogene din punct de vedere alcaracteristicilor acestora urmand ca, din fiecare categorie, să fie selectat in mod aleator un numărde componente proporţional sau neproporţional cu dimensiunea fiecărei categorii reprezintăprincipiul de funcţionare al metodei de eşantionare:a) de grup; b) multistadială; c) sistematică; d) stratificată.

625. Numărul de straturi in care se va structura colectivitatea investigată in raport cu criteriile şi,respectiv, categoriile „mediu de reşedinţă" (urban, rural), „nivel de instruire" (studii primare, studiimedii şi studii superioare) şi „varstă" (pană la 24,25 - 44,45 - 64 şi 65 de ani şi peste) este de:a) 3; b)9; c)24; d)36.

626. Dacă dimensiunea eşantionului folosit in cercetarea preferinţelor pentru băuturi răcoritoare aconsumatorilor bucureşteni este de 400 de unităţi de observare iar eşantionul este structurat inraport cu criteriile, respectiv categoriile „sex" (bărbaţi, femei) şi „varstă" (pană la 24, 25 - 40, 41 - 59şi 60 de ani şi peste), atunci numărul componentelor selectate, in mod egal, din fiecare strat va fide:a) 200; b) 100; c) 50; d) 25.

627. Dacă dimensiunea eşantionului folosit in cercetarea preferinţelor pentru bere aconsumatorilor bucureşteni este de 800 dc unităţi de observare, eşantionul este structurat in raportcu criteriile, respectiv categoriile „sex" (bărbaţi, femei) şi „varstă" (pană la 24, 25 - 40, 41 - 59 şi 60dc ani şi peste), iar proporţiile specifice criteriilor şi categoriilor menţionate mai sus sunt bărbaţi - 49%, femei - 51 %, respectiv pană la 24 de ani - 20 %, 25 - 40 ani - 25 %, 41 - 59 ani - 25 % şi 60 deani şi peste - 30 %, atunci numărul componentelor din stratul „consumatorilor bărbaţi cu varstacuprinsă intre 25 şi 40 de ni" va fi de:a) 98; b) 392; c)200; d)296.

628. impărţirea colectivităţii investigate in diviziuni incluzand unităţi de observarereunite in raport un criteriu semnificativ pentru domeniul sau fenomenul investigaturmand ca, pentru constituirea eşantionului, să fie selectat, in mod aleator, un numărde diviziuni astfel incat să se ajungă la dimensiunea prestabilită a eşantionuluireprezintă principiul de funcţionare al metodei de eşantionare:a) de grup; b) multistadială;c) sistematică; d) stratificată.

629. Dacă Rectoratul Academiei de Studii Economice din Bucureşti intenţionează sărealizeze o cercetare in randul studenţilor instituţiei pentru a cunoaşte opiniile acestorafaţă de calitatea serviciilor educaţionale oferite, folosirea eşantionării de grup va aveain vedere impărţirea, deja existentă, a colectivităţii investigate:a) in grupe de studii; b) pe ani de studii; c) pe facultăţi; d) pe forme de invăţămant.

630. Eşantionarea multifază şi eşantionarea geografică (teritorială) reprezintă două variante deimplementare ale metodei de eşantionare:a) de grup; b) multistadială; c) secvenţială; d) stratificată.

631. Varianta eşantionării multistadiale in care cercetătorul realizează analize asupra tuturoreşantioanclor - iniţiale, intermediare sau finale - obţinute după parcurgerea tuturor stadiilor, scopul

acestora nefiind neapărat obţinerea unor informaţii ci ameliorarea eşantionării şi construirea, in final,a unui eşantion reprezentativ, este reprezentată de eşantionarea:a) geografică; b) multifază; c) prin metoda cotelor; d) secvenţială.

632. Varianta eşantionării multistadiale in care cercetătorul porneşte de la structurateritorială a pieţei investigate şi este preocupat să acopere cat mai complet aria pieţeiinvestigate pană la nivelul fiecărei diviziuni relevante in contextul cercetării estereprezentată de eşantionarea:a) geografică; b) multifază; c)secvenţială; d) spaţială.

633. Dacă o firmă distribuitoare de articole de papetărie, care dispune de o reţea proprie demagazine localizată in toate reşedinţele de judeţ şi in fiecare sector al Bucureştiului, intenţioneazăsă studieze opinia consumatorilor faţă de oferta sa de produse astfel incat datele să fie culese, intr-oanumită zi şi ntr-un anumit interval orar, de la consumatorii care se găsesc atunci in fiecare dintremagazinele firmei,construirea eşantionului va fi realizată folosind metoda de eşantionare:a) geografică; b) multifază; c) spaţială; d) teritorială.

634. Două dintre metodele dc eşantionare neprobabilistică folosite in mod frecvent in cercetărilede marketing sunt:a)eşantionarea prin metoda cotelor şi eşantionarea ad-hoc;b)eşantionarea prin metoda bulgărelui de zăpadă şi eşantionarea de grup;c)eşantionarea simplă aleatoare şi eşantionarea stratificată;d)eşantionarea punctuală şi eşantionarea secvenţială.

635. Construirea unui eşantion reprezentativ pentru colectivitatea investigată pe bazaevaluării proprietăţilor acesteia, a exprimării acestora prin intermediul unor ponderispecifice şi a impunerii condiţiei ca structura eşantionului să fie caracterizată de exactaceleaşi proporţii, valabile la nivelul colectivităţii din care provine, este specificămetodei de eşantionare:a)a bulgărelui de zăpadă; c) simple aleatoare;b) prin metoda cotelor; d) stratificate.

636. Prin modalitatea sa de implementare, metoda neprobabilistică dc eşantionarecunoscută ca „eşantionare prin metoda cotelor" este similară din punct de vedere alconţinutului său cu o variantă a unei metode de eşantionare probabilistică şi anume:a)eşantionarea sistematică; c) eşantionarea stratificată proporţională;b)eşantionarea stratificată neproporţională; d) eşantionarea multistadială multifază.

637. O sursă obiectivă de informaţii care poate fi avută in vedere pentru identificareacotelor folosite in structurarea unui eşantion incluzand consumatori persoane fizice,reprezentativ din punct de vedere demografic la nivel naţional, este:a)Anuarul Statistic al Romaniei;b)Buletinul lunar al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;c)Raportul anual al Băncii Naţionale a Romaniei;d)Studiul naţional BRAT de audienţă al tirajelor publicaţiilor cotidiane şi periodice.

638. O sursă obiectivă de informaţii care poate fi avută in vedere pentru identificarea cotelorfolosite in structurarea unui eşantion incluzand intreprinderi, reprezentativ la nivel naţional, este:a)Anuarul Statistic al Romaniei;b)Buletinul lunar al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;c)Raportul anual al Băncii Naţionale a Romaniei;d)Studiul naţional BRAT de audienţă al tirajelor publicaţiilor cotidiane şi periodice.

639.Pentru a construi un eşantion reprezentativ in raport cu „varsta" folosind pentru eşantionaremetoda cotelor şi ştiind că structura colectivităţii investigate in raport cu acest criteriu este „18-30

de ani" - 21%, 31-45 de ani" - 23%, „46-60 dc ani" - 27% şi „peste 60 de ani" - 29 % iar dimensiuneacalculată a eşantionului este de 500, numărul de unităţi de observare din fiecare dintre cele patrucategorii va fi, in ordine, de:a) 125, 125, 125, 125; c) 105, 115, 135, 145;b) 150, 150, 100, 100; d) 210, 230, 270, 290.

640. Trei criterii demografice utilizabile pentru construirea unui eşantion reprezentativ la nivelnaţional folosind metoda cotelor sunt:a)mediul de reşedinţă, stilul de viaţă şi varsta;b)mărimea veniturilor, nivelul de instruire şi sexul;c)frecvenţa, locurile şi motivele cumpărării;d)profesia, regiunea geografică şi starea civilă.

641. O variantă distinctă de implementare a metodei cotelor, in care accentul se mută de peincluderea in structura eşantionului a unui număr predeterminat de componente in funcţie devalorile calculate ale cotelor pe reprezentarea fiecărei categorii sau combinaţii de categoriiidentificate prin considerarea variabilelor de referinţă, este cunoscută in literatura de specialitatesub denumirea de:a)eşantionare dimensională; c) eşantionare secvenţială;b) eşantionare geografică; d) eşantionare spaţială.

642. Identificarea de către cercetător, pe baza unor raţionamente specifice, a unui număr derespondenţi care vor fi intervievaţi şi care, la randul lor, vor recomanda alţi respondenţicercetătorului pană la atingerea dimensiunii eşantionului constituieprincipiul de funcţionare aleşantionării prin:a)metoda bulgărelui de zăpadă; c) metoda pasului mecanic;b)metoda cotelor; d) metoda sistematică aleatoare.

643. in cazul eşantionării prin metoda bulgărelui de zăpadă, stabilirea dimensiuniieşantionului este realizată şi, in consecinţă, eşantionul este considerat a fi complet:a)in funcţie de probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetării şi de marja de eroare;b)numai după obţinerea unor informaţii relevante, cvasicomplete referitoare la domeniul studiat;c)numai dacă este acoperită in totalitate aria pieţei investigate;d)in funcţie de nivelul specific al indicelui de sondaj.

644. Metoda de eşantionare care conduce la construirea unui eşantion care va includedoar acele unităţi de observare, relevante din punct de vedere al capacităţii lor de afurniza informaţii relevante pentru domeniul investigat, selectate de către cercetător este:a)eşantionarea ad-hoc; c) eşantionarea orientată;b)eşantionarea de grup; d) eşantionarea spaţială.

645. Diferenţa principală intre metoda bulgărelui de zăpadă şi eşantionarea orientată se referă la:a) selecţia absolut aleatoare a unităţilor dc observare care vor fi incluse in structura eşantionului;b) apelarea sau neapelarea la recomandările celor deja intervievaţi pentru restul respondenţi lor;c)probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetării;d)scopul general, obiectivele şi ipotezele cercetării aflată in desfăşurare.

646. Atunci cand domeniul investigat este definit şi cercetătorul stabileşte un spaţiu şi un momentin care cercetarea propriu-zisă urmează să se desfăşoare (dc cele mai multe ori spaţiile fiind chiarsediul firmei sau spaţiile comerciale ale acesteia iar momentele fiind cele in care nevoia pentru aobţine anumite informaţii este stringentă), metoda de eşantionare cea mai convenabilă este:a)metoda cotelor; c) eşantionarea ad-hoc;b)eşantionarea stratificată; d) eşantionarea multistadială.

647. Numeroasele metode de analiză a datelor in cercetările de marketing pot fi grupate dupăcriterii foarte diferite, cum sunt:

a)tipul de scală utilizat; c) natura relaţiei dintre eşantioane;b)numărul cşantioanelor cercetate; d) toate cele de mai sus.

648. Unul din următoarele criterii nu stă Ia baza grupării metodelor de analiză a datelor incercetările de marketing:a)numărul cşantioanelor cercetate; c) natura relaţiei dintre eşantioanele investigate;b)tendinţa centrală a variabilelor considerate; d) numărul variabilelor considerate.

649. Printre obiectivele urmărite in procesul de analiză a datelor in cercetările de marketing nu seinscrie:a)realizarea unor experimente de marketing;b)determinarea tendinţei centrale a variabilelor considerate;c)caracterizarea variaţiei şi a repartiţiei acestora;d)măsurarea gradului de asociere intre ele.

650. Printre obiectivele urmărite in procesul de analiză a datelor in cercetările de marketing nu seinscrie:a)realizarea unor estimări şi previziuni;b)evaluarea diferenţelor dintre variabile sau grupuri de variabile;c)numărul variabilelor considerate;d)evidenţierea legăturilor cauzale dintre variabile.

651. Alegerea modalităţii de analiză a informaţiilor in cercetările de marketingpresupune considerarea următoarelor criterii:1 ) intervalul de timp disponibil pentru efectuarea prelucrării informaţiilor; 2) bugetul cercetării; 3)calitatea dorită a informaţiei; 4) tipul de scală utilizat; 5) diversitatea scalelor utilizate; 6) număruleşantioanelor cercetate; 7) caracterul dependent sau independent al eşantioanelor utilizate; 8)resursele umane disponibile, care vor fi implicate in procesul de prelucrare a informaţiilora) 1.3,4; b) 3,4,6; c) 4,6,7; d) 5,7,8. .

652. Pentru măsurarea gradului de asociere a două variabile nu se utilizează unadintre metodele enumerate:a) coeficientul lui Goodman;b) coeficientul de corelaţie a rangurilor a lui Spearman;c) coeficientul de corelaţie al lui Pearson;d) analiza bayesiană.

653. Procesul de analiză a informaţiilor in cercetările de marketing se referă inprincipal la:a) determinarea tendinţei centrale a variabilelor considerate;b) definitivarea instrumentelor de culegere;c) definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor;d) descrierea datelor, folosind indicatori statistici şi metode grafice.

654. Care este valoarea coeficientului de contingenţă, corespunzător unei cercetări selective,desfăşurate pe un eşantion de 1000 de persoane, in condiţiile in care valoarea calculată a lui x2 este6,58, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95, pentru care valoarea t = 1,96?a) 1,41; b)0,22; c)-0,27; d) 0,08.

655. Pentru un tabel de contingenţă de tipul 3x3 coeficientul de contingenţă calculatpoate lua valori in intervalul:a) [-1, +1]; b)(0, 707); c) [0, 0,816]; d) [0, 0,705].

656. Care este valoarea coeficientului de contingenţă corespunzător unei cercetăriselective desfăşurate pe un eşantion de 1500 de persoane, in condiţiile in care valoareacalculată a lui %' este 26,5, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95?

a) 1,13; b) 0,13; c)-0,13; d) 1,22.

657. Coeficientul de contingenţă este utilizat pentru măsurarea corelaţiei in cazul scalei:a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proporţionale.

658. In cazul unei cercetări selective, efectuate pe un eşantion de 5000 de persoane,gradul de semnificaţie a diferenţelor de opinie intre subiecţi, in funcţie de varstă, afost analizat cu ajutorul testului 2 ּא in cazul in care valoarea teoretică este de 3,55,pentru ce valoare calculată a lui 2 ּא ipoteza nulă este acceptată?a) 3,35 b) 8,12; c) 3,92; d)3,82.

659. Pentru un tabel de contingenţa, de tipul 3x3, coeficientul de contingenţă maxim poate fi:a) +1; b)0,816; c)0,.707; d)0,304.

660. Care este valoarea coeficientului de contingenţă, corespunzător unei cercetăriselective, desfăşurate pe un eşantion de 200 de persoane, in condiţiile in care valoareacalculată a lui 2 ּא este 2,38, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95,pentru care valoarea t = 1,96?a) 0,11; b) -0,12; c) 0,707; d) 0,145.

661. Pentru aplicarea cu succes a testului 2 ּא trebuie să fie indeplinite următoarele condiţii:I) numărul subeşantioanelor independente să fie mai mare de trei; 2) numărul subeşantioanelorindependente să fie mai mic de trei; 3) frecvenţele ce rezultă din observare trebuie să aibă valorimici; 4) efectivul colectivităţii cercetate să fie de cel puţin 40 de unităţi; 5) efectivul colectivităţiicercetate să fie de cel mult 40 de unităţi; 6) mai mult de două subeşantioane să fie independente; 7)frecvenţele ce rezultă din observare nu trebuie să aibă valori prea mici; 8) efectivul colectivităţiicercetate să fie de 1000 de unităţia) 1,3,4; b) 2,5,7; c) 4,6,7; d) 6,7,8.

662. Coeficientul de contingenţă calculat pentru un tabel de contingenţă de tipul 2x2 poate luavalori in intervalul:a) (-1, +1]; b)(0, 0,707); c) [0, 0,707]; d) (0, 1].

663. Pentru testarea gradului de semnificaţie a diferenţelor de opinie intre mai mult de douăsubeşantioane independente, se poate utiliza:a) testul 2 ּא ; b) testul U; c) testul Fisher; d) testul Durbin-Watson.

664. Pentru un tabel de contingenţă, de tipul 2x2, coeficientul de contingenţă maxim poate fi:a) +1; b) 0,816; c) 0,707; d) 0,806.

665. Pentru un tabel de contingenţă, de tipul 3x3, coeficientul de corelaţie Pearson calculat poatelua valori in intervalul:a) [-1, +1]; b) [0,0,816]; c) [0, +1]; d) [0, 0,705].

666. Pentru un tabel de contingenţă, de tipul 3x3, coeficientul de corelaţie a rangurilor al luiSpearman calculat poate lua valori in intervalul:a) [0, +1]; b) [0, 0,816]; c)[-1,+ 1]; d) [0,0,7051]

667. Pentru un tabel de contingenţă, de tipul 2x2, coeficientul de corelaţie a rangurilor al luiKendall calculat poate lua valori in intervalul:a) [-1, +1]; b)(0, 0,304); c) [0, +1]; d) [0, 0,705].

668. Pentru un tabel de contingenţă, de tipul 2x2, coeficientul <I> a lui Cramer poate lua valori inintervalula) [0, +1]; b) [0, 0,500]; c)[-1, +1]; d)[-1, 0].

669. Cu ocazia lansării pe piaţa Bucureştiului a produsului ROCOCO, s-a efectuat un sondaj in randulconsumatorilor, pe un eşantion de 1200 de persoane. In urma centralizării rezultatelor, s-a stabiliturmătoarea repartizare a subiecţilor investigaţi, pe grupe de varstă, in funcţie de modul de aprecierea noului produs supus investigării:Aprecieri Grupa de varstaSub 25 ani 25-60 ani peste 60 ani-Favorabile 193 232 139-Nefavorabile 230 241 165Pentru evaluarea semnificaţiei diferenţelor intre subgrupele eşantionului s-a folosit testul 2 ּא • Careeste valoarea calculată a lui 2 ּאa) 2,503; b) 1,457; c) 1,401; d)-1,403.

670. Valoarea 0 (zero) a unui coeficient indică:a)asocierea perfectă a variabilelor; c) lipsa corelaţiei;b)asocierea parţială a variabilelor; d) nici una din variantele a) - c).

671. in condiţia aplicării testului 2 ּא . pentru studierea semnificaţiei statistice a diferenţei de opiniedintre subiecţii cuprinşi in trei subeşantioane ( sub 18 ani, 18-45 ani, peste 45 ani) asuprapreferinţelor faţă de un produs electronic (preferă, nu preferă, nedecişi), numărul de grade delibertate aferente valorii tabelate a Iui % este:a) 3; b)4; c) 5; d)6.

672. intr-o cercetare de piaţă ce urmăreşte studierea modului de apreciere adeodorantului Roua in funcţie de varstă, s-a utilizat testul 2 ּא Valoarea calculată a luieste 5,995, iar cea tabelată pentru un nivel de semnificaţie de 0,05 si 2 grade de ּא 2libertate este tot 5,995.in acest caz:a)ipoteza nulă se acceptă;b)nu există diferenţe in funcţie de varstă in modul de apreciere a deodorantului;c)ipoteza nulă nu se acceptă;d)există diferenţe in funcţie de varstă in modul de apreciere al produsului, dar sunt nesemnificative.

673. Care din următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereainterdependenţelor, in cazul in care variabilele sunt măsurate cu o scală nemetrică:a) regresia multiplă;b) analiza discriminantului liniar multiplu;c) analiza canonică;d) analiza structurilor latente.

674. Care dintre următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentrustudierea interdependenţelor, in cazul in care variabilele sunt măsurate cu ajutorulscalei metrice?a) analiza grupurilor;b) analiza structurilor latente;c) analiza multivariată a variaţiei;d) analiza dinamicii de tip Forrester.

675. Care din următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereainterdependenţelor, in cazul in care variabilele sunt măsurate cu o scală metrică:a) analiza discriminantului liniar multiplu; c) analiza factorială;b) analiza canonică; d) analiza structurilor latente.

676. Care din următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereainterdependenţelor, in cazul in care variabilele sunt măsurate cu o scală ncmetrică:a) analiza nemetrică multidimensională; c) analiza canonică;b) analiza discriminantului neliniar de ordinul k; d) analiza post factorială.

677. Care din următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereadependenţelor, in cazul in care există o singură variabilă dependentă, măsurată cu o scală metrică:a) regresia multiplă; c) analiza factorială;b) analiza multivariată a variaţiei; d) analiza ortogonală.

678. Metoda statistică multivariată care permite, prin experimente, să controleze variaţiainfluenţei factorilor independenţi şi să estimeze efectele acestor variaţii asupra variabileidependente poartă numele de:a) scalare metrică multidimensională; c) analiza multivariată a variaţiei;b) analiza structurilor latente; d) analiza factorială.

679. Care din următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereadependenţelor, in cazul in care variabilele dependente sunt măsurate cu o scalămetrică:a) analiza ADC/PERT; c) analiza factorială;b) analiza multivariată a variaţiei; d) analiza regresională.

680. Metoda statistică multivariată de cercetare a relaţiei dintre o variabilă dependentă, măsurată cuajutorul unei scale metrice şi două sau mai multe variabile independente poartă numele de:a) metoda regresiei multiple; c) analiza structurilor latente;b) scalare metrică multidimensională; d) analiza factorială.

681. Care din următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereadependenţelor, in cazul in care există o singură variabilă dependentă, măsurată cu o scalănemetrică:a) analiza sistemelor de ecuaţii simultane; c) analiza factorială;b) analiza discriminantului liniar multiplu; d) analiza structurilor latente.

682. Care dintre următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereadependenţelor, in cazul mai multor variabile dependente măsurate in scală nemetrică?a) analiza canonică; c) analiza grupurilor;b) analiza structurilor latente; d) analiza morfologică.

683. Care dintre următoarele metode statistice multivariate este utilizată pentru studiereainterdependenţelor, in cazul in care variabilele sunt măsurate cu ajutorul unei scale metrice?a) scalarea metrică multidimensională; c) analiza drumului critic;b) analiza structurilor amorfe; d) analiza bivariată.

684. Metoda statistică multivariată de cercetare a relaţiei dintre un grup de variabile dependenteşi un grup de variabile independente, care pot fi măsurate cu ajutorul unor scale metrice saunemetrice, poartă numele de:a) analiza canonică; c) analiza structurilor multidimensionale;b) scalare metrică multidimensională; d) analiza grupurilor multistadiale.

685. Metoda statistică multivariată de estimare a relaţiei dintre o variabilă dependentă de tipdihotomic sau multihotomic şi combinaţii liniare a două sau mai multe variabile independente,măsurate cu ajutorul unei scale metrice poartă numele de:a) metoda discriminantului liniar multiplu; c) analiza structurilor latente;b) scalare metrică multidimensională; d) analiza morfologică.

686. O diferenţă intre metoda regresiei multiple şi metoda discriminantului liniar multiplu estedată de:a)numărul de variabile dependente considerate;b)tipul de scală utilizat pentru măsurarea variabilei dependente;c)tipul de scală utilizat pentru măsurarea variabilelor independente;d)tipul relaţiei dintre variabile.

687. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la analiza canonică este adevărată:a)este o metodă de studiere a interdependenţelor dintre variabile;b)operează cu o singură variabilă independentă, măsurată pe o scala nemetrică;c)atat variabilele independente cat şi cele dependente pot fi măsurate cu scale metrice saunemetrice;d) studiază relaţia liniară dintre o variabilă dependentă şi un grup de variabile independente.*

688. Domeniul in care s-a consacrat analiza grupurilor este:a)poziţionarea; c) segmentarea pieţei;b)cercetarea calitativă; d) analiza conjuncturii pieţei.

689. in cazul analizei structurilor latente, nu este valabilă afirmaţia:a)analiza structurilor latente este o metodă relativ nouă;b)analiza structurilor latente realizează obiective urmărite de analiza factorială;c) analiza structurilor latente operează cu unele demersuri specifice analizei grupurilor;d)variabilele supuse analizei sunt măsurate pe o scala metrică.

690. Construirea unui spaţiu pcrccptual in care sunt reprezentaţi stimul≫ in funcţie de modul incare sunt percepuţi de către subiecţii cercetaţi este un demers speciile:a)regresiei multiple; c) analizei canonice;b)metodei discriminantului liniar multiplu; d) scalarii multidimensionale.

691. Unul din indicatorii tendinţei centrale - media geometrică - se poate calcula in cazul datelorprovenite din scale:a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proporţionale.

692. Valoarea modală - primul indicator al tendinţei centrale - se poate calcula in cazul datelorprovenite numai din scale:a) metrice; b) nemetrice; c) metrice şi nemetrice; d) comparative.

693. Al doilea indicator al tendinţei centrale - mediana - se poate calcula in cazul datelor provenitedin scale:a) ordinale; b) interval; c) proporţionale; d) toate cele de mai sus.

694. in cazul datelor provenite din scale interval şi proporţionale pot fi calculaţi următorii indicatoriai tendinţei centrale:a)valoarea modală (grupul modal); c) media aritmetică;b)mediana; d) toţi cei de mai sus.

695. Care dintre cei patru indicatori nu caracterizează tendinţa centrală?a) grupul modal; b) cuartilele; c) mediana; d) media.

696. in cazul scalelor nominale pentru caracterizarea variaţiei pot fi utilizaţi următorii indicatori:a)amplitudinea variaţiei, procentele; c) distribuţia de frecvenţe, procentele;b)cuartilele, decilele, centilele; d) abaterea medie, procentele.

697. Măsurarea gradului de asociere a două variabile se face sub aspectul:a)direcţiei (naturii); c) semnificaţiei statistice;b)intensităţii; d) toate cele de mai sus.

698. Corelaţia phi se poate folosi pentru a caracteriza gradul de asociere intre două variabile:a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proporţionale.

699. Semnul coeficientului de corelaţie r, caracterizează:

a) direcţia (natura) asocierii intre două variabile;b)intensitatea asocierii intre două variabile;c) semnificaţia statistică a asocierii intre două variabile;d)toate cele de mai sus.

700. Pentru testarea gradului de semnificaţie a două variabile nominale, in cazul a douăeşantioane independente se poate utiliza testul:a) Student; b) Fisher; c) McNemar; d) 2 ּא

701. „Corecţia pentru continuitate" care se aplică unor date in formă discretă, pentru a obţine omai mare exactitate este cunoscută sub numele de:a)corecţia lui Cochran; c) corecţia lui Kruskal;b)corecţia lui Yates; d) corecţia lui Goodman.

702. Dacă suma frecvenţelor unui tabel de contingenţă, N < 20, gradul de semnificaţie a asocieriidintre două variabile nominale se evaluează cu ajutorul testului:a) 2 ּא ; b) Student; c) probabilităţii exacte a lui Fisher; d) Fisher.

703. Pentru testarea gradului de semnificaţie a asocierii dintre variabile nominale provenind de lamai mult de două subeşantioanc independente se apelează la:a)testul probabilităţii exacte a lui Fisher; c) testul McNemar;b)testul Student; d) testul 2 ּא

704. Pentru măsurarea gradului de asociere intre variabilele unui tabel de contingenţăcu orice număr de randuri sau coloane se poate utiliza:a)coeficientul de corelaţie rphi c) coeficientul de contingenţă C;b)coeficientul de corelaţie a rangurilor; d) coeficientul de corelaţie al lui Pearson.

705. In cazul a două eşantioane dependente, pentru a evalua semnificaţia schimbărilor de opiniede la o măsurare la alta, inainte şi după aplicarea factorului experimental, este necesară utilizareatestului:a) 2 ּא ; b) Student; c) McNemar; d) Fisher.

706. in cazul a două eşantioane dependente, dacă frecvenţa care se aşteaptă să rezulte conformipotezei nule, respectiv '/2(a + d) are valoarea < 5 in locul testului McNemar se va utiliza:a)testul probabilităţii exacte al lui Fisher; c) testul binomial;b)testul Cochran: d) testul Student.

707. Pentru măsurarea gradului de asociere dintre rangurile alternativelor considerate pentrudouă variabile ordinale se poate utiliza:a) coeficientul de contingenţă C; c) coeficientul de corelaţie allui Spearman;b) coeficientul de corelaţie rphi; d) coeficientul decorelaţie al lui Pearson.

708. Pentru cercetarea relaţiilor de asociere sub forma relaţiilor dintre variabilele de tip ordinal seapelează la:a) coeficientul de contingenţă C; c) coeficientul de corelaţie al luiSpearman;b) coeficientul de corelaţie rphi; d) coeficientul y al lui Goodman şiKruskal.

709. in cazul scalelor metrice, direcţia (natura), intensitatea şi semnificaţia statistică agradului de asociere dintre două variabile are la bază:a)coeficientul de corelaţie r phib) coeficientul de corelaţie Y al lui Goodman şi Kruskal;

c)coeficientul de corelaţie al lui Spearman;d) coeficientul de corelaţie al lui Pearson.

710. Pentru a testa gradul de semnificaţie statistică a coeficientului de corelaţie al luiPearson se utilizează:a)repartiţia Student; c) repartiţia normală;b)repartiţia 2 ּא ; d) repartiţia binomială

711. Cercetarea relaţiei liniare dintre o variabilă dependentă, măsurată cu o scalămetrică şi două sau mai multe variabile independente măsurate cu orice tip de scală sepoate face cu ajutorul:a)discriminantului liniar multiplu; c) analizei canonice;b)regresiei multiple; d) analizei multivariate a variaţiei.

712. Pentru măsurarea relaţiei liniare dintre o variabilă dependentă de tip dihotomic (cu douăstări) sau multihotomică (cu mai mult de două stări), deci măsurată cu ajutorul unei scale nemetriceşi combinaţii liniare ale mai multor variabile independente pentru măsurarea cărora s-a folosit oscală metrică se poate utiliza:a)metoda regresie multiple: c) analiza multivariată a variaţiei;b)metoda discriminantului liniar multiplu; d) analiza canonică.

713. Proiectările factoriale, pătratele latine, pătratele greco-latine sc folosesc pentru a realiza:a)analiza structurilor latente; c) analiza multivariată a variaţiei;b) analiza discriminantului liniar multiplu; d) analiza grupurilor.

714. Pentru studierea relaţiei liniare dintre un grup de variabile dependente şi un grupde variabile independente şi unele şi altele putand fi măsurate cu ajutorul unor scalemetrice sau nemetrice sc poate utiliza:a) analiza structurilor latente; c) analiza grupurilor;b) analiza canonică; d) analiza multivariată a variaţiei.

715. Cercetarea legăturilor de interdependenţă dintre mai multe variabile cu ajutorul cărora secaracterizează un anumit fenomen, prin reducerea (condensarea) volumului datelor cuprinse invariabilele iniţiale şi constituirea unui set mai mic de dimensiuniurmărindu-se o pierdere minimă de informaţii se poate realiza cu metoda de:a)analiză factorială; c) analiză canonică;b) analiză a grupurilor; d) analiză multivariată a variaţiei.

716. Grupul de metode statistice multivariate de clasificare a componentelor unei mulţimieterogene (consumatori, produse, intreprinderi etc.) in grupuri omogene, avand la bază un anumitcriteriu poartă denumirea de:a)analiză factorială; c) analiza grupurilor;b)analiză canonică; d) analiza structurilor latente.

717. TORSCA reprezintă un algoritm folosit in:a)analiza structurilor latente; c) analiza grupurilor;b)analiza factorială; d) scalarea multidimensională.

718. Coeficientul a utilizat in metoda nivelării exponenţiale ia valori in intervalul:a) [-1,1]; b) [0,1]; c)(-l,0]; d)(-l, 1).719. in randul metodelor exogene de previziune se inscriu:a) metoda de extrapolare a trendului; c) metode de tip gravitaţional;b) metoda PF.RT-Res; d) metoda Box-Jenkins.

720. La metodele de previziune exogene regresionale, de formă liniară, parametrii de regresiesunt estimaţi prin:

a) metoda verosimilităţii maxime; c) metoda celor mai mici pătrate;b) metoda punctelor empirice; d) metoda aproximărilor succesive.

721. Coeficientul de lisaj a, utilizat in metoda nivelării exponenţiale, asigură o nivelareconsiderabilă, dacă tinde spre:a) -1; b) 0; c) 0,4; d)+1

722. in randul metodelor cauzale se inscriu:a) metoda lanţurilor Markov; c) metoda lui Morlat şi Bachelet;b) metoda regresiei; d) metoda Buys-Ballot.

723. La metodele de previziune de tip gravitaţional, parametrii de regresie sunt estimaţi prin:a) metoda celor mai mici pătrate; c) metoda aproximărilor succesive;b) metoda bayesiană de estimare; d) metoda Callot.

724. La utilizarea metodei mediilor mobile se recomandată să se ia in considerare:a) cele mai recente date de istoric din seria dinamică;b) cele mai vechi date de istoric din seria dinamică;c) un număr mai mare de valori observate, cu cat seria prezintă variaţii aleatoare pe intervale maimari de timp:d) un număr mai mare de valori observate cand variaţiile aleatoare sunt mai bruşte şi pe intervalemai mici de timp.

725. Metoda nivelării exponenţiale duble este recomandată in situaţiile in care scria dinamicăposedă in configuraţia sa:a) o tendinţă liniară; c) o tendinţă sezonieră;b) o tendinţă pozitivă; d) o tendinţă semilogaritmică.

726. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun patru tipuri decomponente posibile. Care din componentele enumerate mai jos nu fac parte din aceastăconfiguraţie:a) componenta orizontală; c) componenta sezonieră;b) componenta de trend (tendinţă); d) componenta aleatoare (intamplătoare).

727. Metodele de previziune autoadaptive permit stocarea doar a previziunii anterioare, a valoriiobservate din perioada anterioară, precum şi modelul matematic propriu-zis. Care dintre metodeleenumerate mai jos nu fac parte dintre metodele autoadaptive:a) metoda mediilor mobile ponderate; c) metoda Hoit cu doi parametrii;b) metoda Brown cu un parametru; d) metode autoregresive.

728. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupunizolarea, cu cat mai mare acurateţe, a fiecărei componente. Care dintre metodeleenumerate mai jos nu fac parte din metodele de ajustare sezonieră:a) metoda bazată pe trend neliniar; c) metoda Guirschick;b) metoda Buys-Ballot; d) tehnica Delphi.

729. Metodele de previziune autoadaptive permit stocarea doar a previziunii anterioare, a valoriiobservate din perioada anterioară, precum şi modelul matematic propriu-zis. Care dintre metodeleenumerate mai jos fac parte dintre metodele autoadaptive:a) metoda termenului maxim ;b) metoda raportului intre perioade succesive;c) metoda Wintercu tendinţă şi sezonalitate:d) metode gravitaţionale.

730. Pentru situaţiile in care seria dinamică arc o configuraţie asemănătoare cu o curbă de ordinsuperior, tară a prezenta sezonalităţi. se recomandă metoda de nivelare exponenţială de previziune:

a) nivelarea exponenţială cu doi parametrii a lui Hoit;b) nivelarea exponenţială pătratică a lui Brown;c) nivelarea exponenţială a lui VVinter;d) metoda lui Morlat şi Bachelet.

731. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun izolarea, cu citmai mare acurateţe, a fiecărei componente. Care dintre metodele enumerate mai jos nu fac partedintre metodele de descompunere:a) metoda lui Shiskin; c) metoda Callot;b) metoda Buys-Ballot; d) tehnica scenariilor.

732. Pentru situaţiile in care seria dinamică are o configuraţie cu tendinţă, fără aprezenta sezonalităţi, se recomandă metoda de nivelare exponenţială de previziune:a) nivelarea