C. Teste gril 56.Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii? b.este o transmitere pentru cauz de moarte; c.este o transmitere universal; d.este o transmitere unitar; e.este indivizibil 56.Cum se poate transmite patrimoniul succesoral? f.prin convenia prtilor; g.numai in temeiul legii; h.numai prin voina celui care lasa motenirea; i.in temeiul legii dar si in temeiul voinei celui care lasa motenirea. 56.Care este data deschiderii motenirii? j.data morii; k.data dezbaterii la notariat a motenirii l.data pronunrii hotararii judectoreti de declarare a morii; m.data emiterii certificatului de deces. 56.Unde se deschide motenirea? n.la locul ultimului domiciliu al defunctului; o.la locul unde este inregistrat decesul; p.la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa partajabila dac nu se cunoate domiciliul defunctului; q.la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a motenirii. 56.Ce influenteaza data deschiderii motenirii? r.capacitatea succesibilului de a motenii; s.data pana la care retroactiveaza acceptarea motenirii sau renunarea la aceasta; t.legea in vigoare la data deschiderii succesiunii: u.compunerea si valoarea masei succesorale; 56.Care sunt condiiile generale ale dreptului la motenire? v.sa aib vocaie succesoral; w.sa aib capacitate succesoral; x.in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemna; y.sa accepte succesiunea in termenul legal. 56.Cnd trebuie sa aib capacitatea succesoral o persoana pentru a moteni? z.la momentul morii; aa.la momentul deschiderii succesiunii; bb.la momentul dezbaterii succesiunii; cc.la momentul eliberrii certificatului de motenitor. 56.Care sunt persoanele care au capacitate succesoral? dd.persoanele fizice in viata; ee.persoanele disprute; ff.persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii; gg.persoanele juridice care au personalitate juridica; a.Care sunt persoanele care nu au capacitate succesoral? b.persoanele fizice predecedate;1

c.persoanele juridice dizolvate; d.comorientii; e.codecedatii; f.Cui se pot aplica regulile care guvereneaza motenirea? g.numai in cazul morii unei persoane fizice; h.in cazul incetarii existentei unei persoane juridice; i.in cazul transmisiunii patrimoniului unei persoane fizice prin acte inter vivos; j.numai dac la moartea persoanei fizice exista motenitori persoane fizice. k.Ce fel de motenitori pot exista n urma deschiderii unei succesiuni ? l.motenitori rezervatari cu titlu particular; m.motenitori legali cu titlu particular; n.motenitori testamentari cu titlu particular; o.motenitori sezinari cu titlu particular. p.De la ce dat au persoanele juridice capacitate succesoral anticipata de a dobndi prin motenire legala bunurile din masa succesoral? q.de la data dobndirii personalitatii juridice; r.de la data autorizarii nfiinrii; s.de la data actului de nfiinare, in masura in care bunurile succesorale sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia natere in mod valabil. t.de la data actului de dispoziie care le nfiineaz, pentru persoanele supuse unor astfel de formaliti. u.Care sunt caracterele juridice ale nedemnitii succesorale? v.poate fi invocata numai de comotenitorii chemaii la motenire mpreun cu nedemnul; w.este o pedeapsa civila strict personala, deci nu produce nici un efect fata de copiii nedemnului; x.opereaz de drept, instana doar constatand nedemnitatea; y.produce efecte doar fa de autorul faptei. z.mpotriva cui poate fi invocat nedemnitatea succesoral? aa.nedemnului, cat timp este in viata; bb.numai motenitorilor legali ai nedemnului, dac nedemnul a incetat din viata; cc.legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna sau reaua lor credina si mpotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului, numai dac a fost de rea-credinta; dd.nepoilor nedemnului care ar veni la motenire n nume propriu. ee.Care sunt efectele nedemnitii succesorale? ff.se aplica in cazul motenirii legale si a celei testamentare; gg.poate fi inlaturata prin iertarea nedemnului de ctre cel care lasa motenirea; hh.produce efecte, in principiu, fata de motenitorii nedemnului; ii.nu afecteaz cotele cuvenite motenitorilor legali. jj.In ceea ce privete nedemnitatea succesoral, care sunt efectele acesteia? kk.copiii nedemnului pot veni la motenirea defunctului prin reprezentarea tatalui lor nedemn; ll.toate actele juridice ncheiate de nedemn cu terte persoane referitoare la bunurile motenirii, sunt desfiintate retroactiv; mm.nedemnul este obligat sa restituie fructele culese din motenire; nn.nu are aplicabilitate teoria motenitorului aparent. oo.Care sunt caracterele juridice ale nedemnitii succesorale ? pp.o incapacitate succesoral; qq.opera legii sau a voinei testatorului; rr.o sanciune civila;

ss.un beneficiu al legii. tt.Care sunt cazurile de nedemnitate succesoral: uu.influenteaza eficacitatea liberalitatilor fcute in favoarea nedemnului de ctre cel care lasa motenirea, afara de excepiile expres prevzute de lege; vv.poate fi invocata numai de comotenitorii chemai la motenire mpreun cu nedemnul sau, dup caz, de ctre motenitorii subsecveni; ww.opereaz de drept, instana doar constatand nedemnitatea; xx.opereaz indiferent de forma de vinovie a autorului. yy.Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale? a. se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege; b. opereaz de drept; c.produce efecte doar in privina autorului faptei; d.motenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant. a.Care sunt cazurile de nedemnitate succesoral? b.atentatul la viata celui care lasa motenirea; c.acuzaia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa motenirea; d.nedenuntarea omorului a crui victima a czut cel care lasa motenire; e.delicte,cruzimi sau injurii grave. f.Cine stabileste cazurile de nedemnitate? g.legea; h.instana de judecata; i.persoana cu Vocaie succesoral; j.de cuiusul: k.Nedemnitatea succesoral: l.desfiineaz toate actele juridice referitoare la bunurile motenirii, incheiate de nedemn cu tertele persoane; m.produce efecte si fata de descendenii nedemnului; n.produce efecte de la data hotararii care constata nedemnitatea; o.produce efecte absolute. p.Ce persoane sunt nedemne de a mosteni? q.cel care a svrit o tenativa de omor asupra celui care lasa motenirea, dac a fost condamnat definitv insa executarea pedepsei s-a prescris; r.motenitorul care a omort pe cel care lasa motenirea, chiar dac nu a fost condamnat penal, intrucat intervenise prescripia aciunii penale; s.motenitorul care a omort pe cel care lasa motenirea, chiar dac nu a fost condamnat deoarece a decedat in cursul procesului; t.motenitorul care a omort pe defunct cu intenie, dar fapta a fost aminstiat antecondamnatoriu. u.Care sunt condiiile pentru ca motenitorul care a atentat la viata defunctului sa fie inlaturat de la motenire pentru ndemnitate? a.motenitorul sa-1 fi omort cu intentie b.motenitorul sa-1 fi omort din culpa, c.motenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotararea penala sa fi ramas definitiva; d.motenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, chiar dac aplicarea sanciunii s-a prescris 25.Este nedemn de a moteni motenitorul care: a.a omort din culp pe cel despre a crui motenire este vorba; b.a svrit infraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte, fiind condamnat pentru aceasta,3

asupra celui despre a crui motenire este vorba; c.dup ce a fost condamnat pentru svrirea infraciunii de omor, avand calitatea de complice, asupra celui despre a crui motenire este vorba, a fost amnistiat sau reabilitat; d.a svrit infraciunea de mrturia mincinoas. 26.Este nedemn de a moteni: a.motenitorul minor care, avand cunostinta de omorul asupra celui care lasa motenirea, nu denuna omorul ; b.motenitorul major care, avand cunostinta de omorul asupra celui care lasa motenirea, nu denuna omorul, cat si pe uciga, in cazul ca il cunoate; c.motenitorul major care, avand cunostinta de omorul asupra celui care lasa motenirea, nu denuna omorul deoarece era ruda apropiata sau afin cu ucigaul; d.cel care a fost condamnat pentru svrirea infraciunii de favorizare a infractorului, desi a denunutat autoritatilor omorul svrit de persoana favorizata. 27.Cine poate invoca nedemnitatea succesoral? a.numai comotenitorii chemai la motenire mpreun cu nedemnul; b.motenitorii legali subscventi; c.creditorii donatarilor sau legatarilor ce primiser liberalitati peste cotitatea disponibila de la de cujus; d.nedemnul insusi. 28.Cine poate invoca nedemnitatea succesoral? a.orice persoana interesata; b.copii nedemnului; c.creditorii persoanelor care ar putea beneficia dc inlatuararea de la motenire; d.nedemnul. 29.Cnd poate fi invocata si constatata de instan nedemnitatea succesoral? a.numai dup deschiderea motenirii; b.si inainte de deschiderea motenirii; c.numai dac vocaia succesoral legala a nedemnului este generala; d.prin hotarare, care produce efecte constitutive. 30.n ce situatii constatarea nedemnitatii nu produce efecte asupra actelor incheiate de nedemn cu un tert? a.in privina actelor de administrare si de conservare incheiate in intervalul dintre deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii; b.in privina actelor de dispoziie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile, atunci cnd tertul a fost de buna-credinta si probeaza ca s-a aflat intr-o eroarea comuna si invincibila la data incheierii actului; c.in privina actelor de dispoziie a bunurilor mobile corporale. 31.In cazul constatarii nedemnitatii unui motenitor: a.acesta este inlaturat de la motenire, dar poate culege rezerva; b.renasc cu efect retroactiv drepturile si obligaiile nedemnului fata de motenire ce fuseser stinse prin confuziune sau consolidare; c.acest pierde si dreptul asupra cotei-parti din bunurile dobndite mpreun cu defunctul; d.acesta nu poate cere restituirea cheltuielilor utile fcute cu lucrul. 32.Care sunt efectele nedemnitatii? a.motenitorul nedemn va fi deczut din dreptul de a moteni; b.copii nedemnului pot veni la motenire prin reprezentare; c.copii nedemnului pot veni la motenire in nume propriu

d.copii nedemnului nu pot veni la motenire nici in nume propriu nici prin reprezentare. 33.Potrivit teoriei motenitorului aparent, cnd se menine actul ncheiat de motenitorul nedemn ? a.este cu titlu universal; b.este cu titlu particular; c.este cu titlu oneros; d.tertul a fost de buna-ceredinta. 34.Nedemnul care a incasat sume de bani de la debitorii motenirii: a.trebuie sa plateasca dobnzi pentru sumele incasate in momentul deschiderii succesiunii; b.trebuie sa plateasca dobnzi pentru sumele incasate din momentul punerii in intarziere; c.trebuie sa plateasca dobnzi pentru sumele incasate din ziua incasarii; d.trebuie sa plateasca dobnzi pentru sumele incasate din momentul n care i s-au cerut acele sume. 35.Nedemnul care a intrat deja in posesia unor bunuri din masa succesoral, inainte de deschiderea succesiunii: a.este privit ca un posesor de rea-credinta de la data constatarii nedemnitatii; b.este privit ca posesor de rea-credinta de la data deschiderii succesiunii; c.trebuie sa restituie celor indreptatiti contravaloarea acestora, chiar dac s-ar putea restitui in natura; d.trebuie sa restituie celor indreptatiti s restituie n natur ntotdeauna bunurile. 36.Cine constata nedemnitatea? a.alti motenitori beneficiari ai inlaturarii de la motenire; b.instana de judecata; c.notarul; d.tertele persoane interesate. 37.Cum opereaz reprezentarea succesoral? a.nu poate opera per salto sau omissio medio, ci numai din grad in grad vacant; b.este admisa numai in cazul descendenilor copiilor defunctului; c.opereaz de drept si imperativ, deci reprezentantul este obligat sa accepte motenirea; d.efectele ei pot fimodificate prin voina defunctului. 38.Cum opereaz reprezentarea succesoral? a.opereaz la infinit pentru orice fel de descendeni; b.profita reprezentantului, chiar dac este nedemn fata de reprezentat; c.se aplica si atunci cnd reprezentantul nu are vocaie succesoral generala proprie la motenirea lasata de defunct; d.face aplicabil principiul proximitii gradului de rudenie. 39.Camd nu este admis reprezentarea succesoral ? a.descendenilor din frai si surori ai defunctului; b.descendenilor privilegiai ai defunctului; c.ascendenilor defunctului; d.copiilor adoptai. 40.Care sunt efectele reprezentrii succesorale a.opereaz transmiterea motenirii in favoarea unor rude mai indepartate in grad carora le permite sa urce in locul, gradul si drepturile lui de cujus; b.are ca efect mprirea motenirii pe tulpini; c.are ca efect mprirea motenirii pe capete; d.are ca efect mprirea motenirii pe linii.5

41.Cum opereaza reprezentarea succesorala? a.este admisa la infinit in toate cazurile; b.opereaz de drept si imperativ; c.opereaz de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin voina lui de cujus. d.nltur voina defunctului exprimat prin testament. 42.Ce condiii trebuie s indeplineasca reprezentantul pentru a culege o motenire prin reprezentare? a.s aib vocaie succesoral proprie la motenirea acelui defunct; b.s aib capacitate succesoral; c.s nu fie nedemn sau renuntor fa de defunct, chiar dac este exheredat de acesta; d.s fie predecedat. 43.Care sunt regulile reprezentrii succesorale? a.nu pot fi modificate prin voina defunctului; b.pot fi modificate, dar cu acordul motenitorilor; c.sunt supletive; d.sunt permisive. 44.Ce condiii trebuie s ndeplineasc cel care dobndete motenirea prin reprezentare? a.dobndete numai drepturi, nu si obligaii; b.este obligat sa accepte motenirea; c.are calitatea de motenitor legal; d.poate accepta doar o parte din motenire. 45.Reprezentarea succesoral: a.nu poate opera per salto sau omissio medio, iar nu numai din grad in grad vacant; b.este admisa numai in cazul descendenilor copiilor defunctului si al descendenilor colateralilor privilegiai; c.opereaz indiferent dac reprezentantul are sau nu vocaie succesoral proprie la motenirea defunctului; d.nltur principiul egalitii ntre motenitorii de gradul cel mai apropiat cu defunctul. 46.Cnd se admite reprezentarea ? a.cnd predecesul celui reprezentat a intervenit in termen de 6 luni; b.cnd reprezentatul este comorient; c.in cazul motenirii prin retransmitere; d.n cazul descendenilor din frai i surori la infinit. 47.Care sunt obligaiile reprezentantului care a acceptat motenirea lui de cujus? a.nu poate rspunde pentru pasivul motenirii; b.rspunde pentru pasivul motenirii ultra vires hereditatis, dac a acceptat-o pur si simplu; c.rspunde pentru pasivul motenirii ultra vires hereditatis; d.se prezum ca a acceptat motenirea sub beneficiu de inventar. 48.Cine beneficiaza de reprezentare? a.descendenii in linie dreapta nelimitat; b.ascendenii privilegiai; c.soul supravieuitor; d.colateralii privilegiai. 49.Care sunt condiiile care trebuie indeplinite pentru a putea opera reprezentarea? a.cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii motenirii; b.locul celui reprezentat sa fie un loc util;

c.reprezentantul sa aib capacitate succesoral; d.reprezentantul sa aib vocaia succesoral generala proprie la motenirea lasata de defunct. 50.Care sunt efectele reprezentrii? a.reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat; b.reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat; c.reprezentarea opereaz de drept si imperativ, independent de voina descendenilor; d.nu pot fi inlaturate de voina defunctului 51.Care sunt condiiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel care reprezint, in cazul reprezentrii succesorale? a.sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat; b.sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat; c.sa aib vocaie proprie la motenirea defunctului. d.sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezint. 52.In cazul in care mpreala succesoral se face pe tulpini, cum se formeaz loturile? a.dup numrul tulpinilor: b.dup numrul ramurilor; c.dup numrul capetelor. d.dup numrul liniilor. 53.Cnd sunt incidente regulile motenirii legale? a.numai dac defunctul nu a ntocmit un testament; b.chiar dac s-a ntocmit un testament care prevede doar dezmotenirea unor motenitori legali; c.cnd de cujus a ntocmit un testament care nu cuprinde legate; d.chiar dac exist motenitori rezervatari. 54.Cnd pot coexista regulile motenirii legle cu regulile motenirii testamentare? a.cnd de cujus a lasat un testament prin care a recunoscut un copil; b.cnd de cujus a dispus prin testament doar de jumatate din averea sa; c.cnd de cujus a intocmit un tesatment prin care a dispus de ntreaga masa succesoral, chiar dac de cujus avea motenitori legali; d.dac testaotul a fcut numai legate cu titlu universal. 55.Ce persoane au vocaie succesoral generala la deschiderea unei succesiuni? a.verii primari; b.fraii si surorile strbunicilor; c.fraii si surorile bunicilor; d.stranepotii frailor defunctului. 56.Ce persoane au vocaie succesoral legala? a.rudele defunctului pana la gradul V inclusiv; b.soul supravieuitor; c.legatarii; d.copiii celui adoptat cu efecte restrnse. 57.Ce persoane au capacitatea de a moteni? a.persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii, numai dac au cetatenia sau naionalitatea romana b.persoana disprut, chiar dac ulterior, prin hotarare judectoreasca se stabileste o data a morii care este ulterioara datei deschiderii motenirii; c.persoana conceput, dar nenscut la data deschiderii motenirii;7

d.persoanele juridice n curs de nli iare. 58.Ce persoane pot veni ia motenirea lui de cujus? a.copiii motenitorului nedemn, prin reprezentare; b.copiii motenitorului nedemn, in nume propriu; c.ceilali descendeni ai nedemnului, in nume propriu sau prin reprezentare; d.nepoii nedemnului, numai prin reprezentare. 59.Care sunt condiiile speciale ale motenirii legale? a.capacitatea succesoral; b.vocaia succesoral legala; c.nedemnitatea succesoral; d.reprezentarea succesoral. 60.Cui se aplica impartirea pe linii? a.descendenilor defunctului; b.colateralilor privilegiai; c.ascendenilor privilegiai; d.ascendenilor ordinari. 61.Ce exceptii admite principul proximitatii gradului de rudenie intre motenitorii din aceeai clasa? a.n cazul clasei a III-a de motenitori cnd unchii nu nltura de la motenire pe verii primari ai defunctului; b.n cazul reprezentrii succesorale; c.n cazul venirii la motenire a soului supravieuitor mpreun cu bunicii defunctului; d.n cazul nedemnitii succesorale. 62.Ce exceptii admite legea de la principiul egalitatii intre rudele din aceeai clasa si de acelai grad chemate la motenire? a.in cazul clasei a Il-a de motenitori, in ipoteza in care fraii si/sau surorile defunctului provin din prini diferii; b.in cazul impartirii pe capete a motenirii, cnd rudele de acelai grad vin la motenire prin reprezentare; c.in cazul impartirii pe tulpini, cnd rudele de acelai grad vin la motenire prin reprezentare; d.n cazul n care exist so supravieuitor. 63.Care sunt excepiile de la principiul proximitatii gradului de rudenie? a.mpreala pe linii; b.mpreala pe ascendent; c.reprezentarea succesoral; d.nedemnitatea succesoral. 64.In ce situatii motenirea este culeasa de rudele apartinand a doua clase de motenitori? a.in cazul in care exista si motenitori legali si motenitori testamentari; b.in cazul cnd vin la motenire: soul supravieuitor, prinii si fraii defunctului; c.atunci cnd de cujus a dispus exheredarea prinilor si avea so supravieuitor si frai. d. atunci cnd de cujus a dispus exheredarea copiilor, dar avea prini n via. 65.Cine face parte din clasa descendenilor? a.copiii defunctului din aceeai cstorie;

b.copiii defunctului din casatorii diferite; c.copiii defunctului din afara cstoriei d.copiii adoptati. 66.Ce persoane fac parte din clasa I de motenitori legali? a.descendenii din cstorie; b.descendenii din afara cstoriei, chiar dac filiaia nu este stabilita potrivit legii; c.descendenii care au fost adoptati de fratele defunctului; d.descendenii luai n plasament de ctre de cujus. 67.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al descendenilor? a.vin la motenire in nume propriu; b.nu sunt motenitori rezervatari; c.sunt motenitori sezinari; d.nu sunt obligai la raportul donaiilor 68.Cine face parte din clasa a doua de motenitori legali? a.prinii defunctului; b.bunicii defunctului; c.fraii si surorile defunctului; d.unichii si matusile. 69.Cum se imparte motenirea dac sunt chemai doar ascendenii privilegiai? a.in mod egal; b.pe tulpini; c.in funcie de numarul'acestora; d.pe cote prestabilite de lege. 70.Ce caractere juridice prezinta clasa de mostenitori a ascendenilor privilegiati? a.sunt motenitori rezervatari; b.au obligaia de a raporta donaiile primite de la de cujus; c.sunt motenitori sezinari; d.beneficiaz de reprezentare. 71.Cum se face imparteala cand descendenii de gradul II vin la motenire prin reprezentare? a.mpreala nu se face pe tulpini; b.mpreala se face pe subtulpini; c.mpreala se face pe capete; d.mpreala se face pe linii. 72.Cum se face impartirea pe linii se va face in cazul concursului dintre descendenii de acelasi grad ai caror parinti erau decedati la data deschiderii succesiunii? a.pe capete; b.pe tulpini, dac sunt ndeplinite condiiile reprezentrii; c.pe tulpini, chiar dac nu sunt ndeplinite condiiile reprezentrii; d.pe subtulpini sau pe linii. 73.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire ale ascendenilor privilegiai? a.vin la motenire in nume propriu; b.sunt motenitori rezervatari si sezinari;9

c.pot veni la motenire prin reprezentare; d.sunt obligai la raportul donaiilor 74.Cum se face mpreala intre colateralii privilegiai? a.in mod egal, in funcie de numrul lor; b.dac vin la motenire prin reprezentare, mpreala se face pe tulpini; c.mpreala pe linii in cazul in care fraii si surorile defunctului nu sunt din aceeai prini; d.in cote prestabilite de dispoziiile legale. 75.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al colateralilor privilegiai? a.pot veni la motenire in nume propriu; b.pot veni la motenire prin reprezentare; c.sunt obligai la raportul donaiilor; d.nu sunt motenitori rezervatari. 76.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendenii fratilor si surorilor defunctului? a.au vocaie succesoral generala indiferent de gradul de rudenie cu defunctul; b.nu sunt ndreptii s exercite aciunile patrimoniale dobndite prin motenire fara atestarea prealabila a calitatii de motenitor; c.mpart, n toate cazurile, motenirea sau partea ce li se cuvine din motenire in mod egal; d.fac inaplicabil principiul chemrii la motenire n ordinea claselor de motenitori. 77.Ce cota revine fiecarui mostenitor dac la motenire (legala) sunt chemati un frate bun si doi frati consangvini ai defunctului? a.fiecare va lua 1/3 din motenire; b.fratele bun va lua V2 din motenire; c.fiecare frate consancvin va lua 1/6 din motenire. d.fiecare frate va lua 1/6 din motenire. 78.Descendenii frailor si surorilor defunctului: a.impart, in toate cazurile, motenirea sau partea din motenire ce li se cuvine in mod egal; b.au vocaie succesoral generala indiferent de gradul de rudenie cu defunctul; c.nu sunt motenitori rezervatari; d.pot veni la motenire numai n nume propriu. 79.Ce cota revine fiecarui mostenitor atunci cand la motenire sunt chemati ascendenii privilegiati si colateralii privilegiati, fara a exista so supravietuitor? a.dac la motenire vine un singur printe, acesta va lua o cota de 1/3 din motenire, restul revenindu-le colateralilor privilegiai; b.dac la motenire vin doi prini, acetia vor lua mpreun o cota de 1/2 din motenire, restul de 1/2 revenindu-le colateralilor privilegiai; c.dac la motenire vin trei prini, un frate bun, un frate consangvin si un frate prinii vor lua o cota de 1/2 din motenire, iar fiecare frate cate 1/6. d.dac la motenire vin doi prini, acetia vor lua mpreun o cota de 1/3 din motenire, restul de 2/3 revenindu-le colateralilor privilegiai; 80.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al colateralilor ordinari? a.nu sunt motenitori sezinari;

b.pot veni la motenire prin reprezentare; c.sunt obligai la raportul donaiilor; d.nltur de la motenire pe ascendenii ordinari. 81.Cine face parte din clasa ascendenilor ordinari? a.prinii defunctului; b.bunicii defunctului; c.strbunicii defunctului; d.fraii defunctului 82.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al ascendenilor ordinari? a.sunt motenitori rezervatari; b.sunt motenitori sezinari; c.sunt obligai la raportul donaiilor; d.nu pot culege motenirea n nici un caz. 83.Cum se face mpreala intre ascendenii ordinari? a.in mod egal, in cazul ascendenilor de grad egal; b.cel mai apropiat in grad inlatura de la motenire pe ceilali ascendeni ordinari; c.in mod egal, indiferent de gradele de rudenie; d.pe tulpini. 84.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al soului supravietuitor? a.nu este motenitor sezinar; b.poate veni la motenire prin reprezentare dac a divortat anterior deschiderii succesiunii; c.are un drept de abitatie recunoscut numai in concurs cu clasele III-IV de motenitori legali; d.are dreptul la mobilele si obiectele aparinmd gospodriei casnice, indiferent de casa cu care vine n concurs. 85.Care sunt condiiile pentru venirea la motenire a soului motenitor? a.sa fie in viata la data deschiderii succesiunii; b.sa nu fie nedemn; c.sa aib calitatea de so la data deschiderii motenirii; d.sa fi avut calitatea de so inainte de data deschiderii succesiunii chiar dac intre timp, pana la data deschiderii succesiunii a intervenit hotararea de divor. 86.Care sunt drepturile succesorale ale soului supravieuitor? a.are un drept de motenire in concurs cu oricare dintre clasele de motenitori legali; b.are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit; c.are dreptul la 1/4 din motenire cnd vine in concurs cu alte clase de motenitori; d.un drept de motenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodriei 87.Care este cota soului supravieuitor in raport cu clasa I? a.1/4 b.1/3 c.1/2 d.3/4 88.Cum se stabileste cota soului supravietuitor dac vine la motenire mpreun cu rudele defunctului? a.stabilirea cotei ce i se cuvine se face dup deducerea corespunztoare a cotei motenitorilor din clasa I; b.stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu intaietate fata de stabilirea cotelelor motenitorilor cu care11

concureaza; c.se tine seama pentru stabilirea prii succesorale a soului supravieuitor numai de rudele cu care el vine la motenire", chiar dac printre acestea se afla renuntatori, nedemni sau exheredati; d.partea acestuia se imput asupra motenirii, fr a afecta prile ce se cuvin celorlai motenitori. 89.In conscurs cu doi descendeni ai defunctului, care este cota legala a soului supravietuitor? a.1/3; b.1/4; c.1/8; d.1/2. 90.In concurs numai cu colateralii privilegiai ai defunctului, care este cota legala a soului supravietuitor?: a.1/2; b.1/3; c.1/4. d.1/8 91.In concurs numai cu ascendenii privilegiai ai defunctului, care este cota legala a soului supravietuitor? a.1/2; b.1/3; c.1/4. d.1/8 92. Cum se imparte mostenirea dac la motenire (legala) sunt chemati soia supravietuitoare, mama si doi frati buni ai defunctului? a.mama defunctului va lua 1/4 din motenire, soul supravieuitor 1/3 din motenire, iar fiecare dintre cei doi farti 5/24 din motenirea; b.fiecare va lua din motenire; c.mama defunctului va lua 1/6 din motenire, iar cei doi frai 1/4 din motenire; d.mama defunctului va lua 1/8 din motenire. 93.Cum se imparte mostenirea dac la motenirea lasata de de cujus vin doi soi supravietuitori, doi nepoti de fiu al caror tata era decedat inainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot de fiu al carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre de cujus prin testament, si parintii defunctului? a. fiecare so va primi o cota de 1/4din motenire; b.toti nepoii vor primi 1/2 din motenire; c.primii doi nepoi vor primi cate 3/8 din motenire prin retransmitere; d.celalalt nepot mpreun cu prinii vor primi 1/12 din motenire. 94. Cum se imparte mostenirea dac la motenirea defunctului sunt chemati: soul supravietuitor, parintii, un frate bun, doi frati cosangvini si trei frati uterini? a.soul supravieuitor va lua o cota de 1/3 din motenire; b.fiecare printe va lua o cota de 1/8 din motenire; c.fiecare frate uterin va lua o cota de 1/24 din motenire; d.fratele bun va lua o cota de 7/72 din moternire.

95. Cum se imparte mostenirea in caz de concurs la culegerea unei moteniri intre soul supravietuitor, doi parinti ai defunctului si un colateral privilegiat? a.cota colateralului privilegiat se imputa asupra intregii moteniri; b.cota prinilor se imputa asupra unei jumatati din motenire; c.cota soului supravieuitor se imputa asupra asupra masei sucesorale si se micsoreaza, in mod coresaunzator prile cuvenite celorlali motenitori; d.fiecare printe va primi o cota de 1/6 din intreaga masa succesoral. 96. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor in concurs cu parintii exheredati si fratii defunctului? a.soul supravieuitor primete 1/2 din motenire; b.soul supravieuitor primete 1/3 din motenire; c.soul supravieuitor primete 1/4 din motenire; d.soul supravieuitor primete 1/8 din motenire. e.Cum se stabileste partea din motenire ce se cuvine soului supravieuitor? a.in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie soului supravieuitor cota ce se cuvine; b.intai se calculeaza cota pentru motenitorii rezervatari, restul urmnd a se impartii intre soul supravieuitor si ceilali motenitori care nu sunt rezervatari; c.intai se calculeaza cota descendenilor, iar restul aparine soului motenitor d.in parti egale cu ceilali motenitori. f.Care este cota succesorala a sotului supravietuitor? a.are un drept la motenire in concurs cu oricare clasa de motenitori; b.are dreptul la din motenire in plin proprietate, cnd vine in concurs cu alte rude dect descendenii; c.are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit; d.are dreptul asupra mobilelor i obiectelor aparinnd gospodriei casnice, indiferent de clasa de motenitori cu care vine n concurs. g.Soul supravieuitor: a.poate fi inlaturat de la motenire de rudele defunctului; b.poate nltur de la motenire rudele defunctului; c.nu poate inlatura de la motenire rudele defunctulu indiferent din ce clasa fac ele parte. d.poate veni la motenire prin reprezentare. h.Cota soului supravieuitor din motenire este de: a.1/3 din motenire cnd vine in concurs cu un singur motenitor apartinand clasei I; b.1/4 din mottenire cnd vine in concurs cu doi sau mai muli motenitori apartinand clasei c.2/3 din motenire cnd vine in concurs cu descendenii defuctului exheredati; d.1/2 din mottenire cnd vine in concurs cu tatal si cu tartele defunctului; i.Ce bunuri intra in categoria bunurilor apartinand gospodariei casnice ce se cuvin soului supravietuitor in virtutea unui drept special de motenire? a.bunurile de aceste gen, comune, ale soilor; b.bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dar numai dac au fost dobndite in timpul cstoriei; c.bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dobndite de el inainte de incheierea cstoriei, sau prin donaie, testament, in timpul cstoriei; d.bunurile de valoare deosebit folosite de soi n timpul cstoriei. j.Ce bunuri fac parte din categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodriei casnice: a.bunurile care serveau la mobilarea locuinei; b.obiectele care, prin natura lor, sunt destinate a servi in cadrul gospodriei casnice si care au fost13

afectate in concret folosinsei comune a soilor, numai dac au satisfacut o necesitate a soilor; c.creanele in despgubire pentru stricciuni contra mobilelor si obiectelor apartinand gospodriei casnice; d.obiectele de uz personal i exclusiv al defunctului. 103. Ce conditii se cer indeplinite pentru ca soul supravietuitor sa aiba un drept special de motenire asupra mobilierului si obiectelor apartinand gospodariei casnice? a.soul supravieuitor sa vina in concurs numai cu motenitorii din caisele II-IV, chiar dac mai vine la motenire si un motenitor rezervatar apartinand clasei I; b.soul decedat sa nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte; c. chiar dac soul supravieuitor a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri ale gospodriei casnice; d. nedepirii cotei sale succesorale din celelalte bunuri. 104. Ce bunuri fac parte din categoria darurilor de nunta ce se cuvin soului supravietuitor in virtutea unui drept special de motenire? a.darurile de nunta fcute soului predecedat de ctre soul supravieuitor; b.darurile manuale fcute soilor, dar numai dac au fost afectate folosinei comune a soilor; c.darurile de nunta fcute numai unuia dintre soi; d.darurile de orice fel primite n timpul cstoriei. 105. Cum se impart bunurile mobile apartinand gospodariei casnice precum si darurile de nunta in cazul in care soul supravietuitor vine in concurs cu parintii soului decedat? a.i se cuvin in totalitate soului supravieuitor, dac soul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri; b.vor fi luate in calcul rezervei succesorale cuvenite prinilor si soului supravieuitor dac defunctul a dispus de aceste bunuri; c.nu vor fi luate in calcul rezervei succesorale cuvenite prinilor si soului supravieuitor dac defunctul a dispus de aceste bunuri; d.i se cuvin in totalitate soului supravieuitor, chiar dac defunctul ar fi dispus prin testament ca aceste bunuri sa revin in totalitate unui frate de-al sau. 106. In ce conditii exista dreptul special de motenire al soului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta? a. acest drept exista si atunci cnd soul supravieuitor vine in concurs cu motenitori legali din clasa I; 1. b. acest drept exista indifernt dac defunctul a dispus sau nu prin liberalitati de partea sa din aceste bunuri; 2. c. nu intra in categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodriei casnice acele bunuri care au fost procurate dup data intreruperii in fapt a convieuirii. 3. d. soul supravieuitor este rezervatar. a.Ce bunuri nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice? b.bunurile de acest gen cumprate in scop de investiii; c.bunurile de acest gen procurate dup data intrerruperii in fapt a convieuirii; d.bunurile proprii ale defunctului ce au servit la exercitarea profesiei sau meseriei de ctre acesta; e.obiectele de uz personal si exclusiv ale defunctului. a.Care sunt condiiile necesare pentru ca soul supravieuitor sa se bucure de dreptul de abitatie? f.la data deschiderii motenirii acesta sa locuiasca in casa ce formeaza obiectul dreptului de abitatie; g.sa nu aib alta locuina proprie; h.prin motenire devine proprietarul exclusiv al locuinei; i.casa face parte din motenire

a.Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitatie al soului supravieuitor? j.este un drept real; k.este un drept temporar; l.este un drept strict personal; m.este un drept cu titlu gratuit. a.In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soului supravietuitor? n.este un drept real; o.este un drept temporar care dureaza un an de la data deschiderii succesiunii; c este conferit de ctre de cujus soului supravieuitor cu titlu gratuit d. este un drept insesizabil 111 Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor? are drept a numai n concurs cu clasele II-IV de motenitori b chiar daca are o alt locuin proprie c n concurs cu orice clas de motenitori d numai dac defunctul nu a dispus altfel 112 In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soului supravietuitor? a nu este recunoscut dac soul supravieuitor vine n concurs cu descendenii defunctului; b dureaz cel mult un an; c este inalienabil i insesizabil; d este alienabil i insesizabil; 113. Cnd soul supravieuitor i exercit dreptul de abitaie asupra casei n care a locuit a el este obligat s plteasc chirie motenitorului care a dobndit casa; b el poate nchiria partea de cas pe care nu o locuiete; c comotenitorii pot cere restrngerea dreptului de abitaie n cazul n care locuina nu i va fi necesar n ntregime; d nu mai are dreptul n plin proprietate la mobilele i obiectele aparinnd gospodriei casnice. 114 Soul supravieuitor are, din momentul deschiderii succesiunii, un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, in condiiile: a sa vina in concurs numai cu clasele II-IV de motenitori; b casa sa faca parte din motenire chiar dac a fost proprietate comuna a soilor; c soul supravieuitor nu are o alta locuina; d. la data deschiderii motenirii a locuit statornic in casa care face obiectul dreptului de abitatie. 115 Cand inceteaza dreptul de abitatie al soului supravietuitor? a. odata cu recasatorirea acestuia; b. la expirarea termenului de un an; c. la expirarea termenului de 6 luni; d. la expirarea termenului de 3 ani. 116 Cum se dobandesc bunurile apartinand gospodariei casnice in cazul in care exista doi soi supravietuitori? a soul supravieuitor din cstoria valabila va culege toate aceste bunuri; b soul supravieuitor de buna-credinta din cstoria nula, dar putativa, va culege toate aceste bunuri; c stabilirea drepturilor soilor supravieuitori asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodriei casnice urmeaza a se face in funcie de afectatiunea lor concreta folosinei comune in cadrul gospodriei casnice; d. cei doi soi supravieuitori nu vor putea culege aceste bunuri dac defunctul a dispus prin testament15

ca oricare averi" ale sale sa revin unui tert; 117. In caz de bigamie, cum se imparte motenirea lasata de defunctul bigam sau cota-parte din acaesta motenire prevazuta de lege in favoarea soului supravietuitor in concurs cu diferitele clase de motenitori legali? a.se imparte in mod egal intre soul din cstoria valabila si soul inocent din cstoria nula; b.revine numai soului supravieuitor din cstoria valabila; c.revine numai soului de buna-credinta din ultima casatoric incheiata de defunct; d. se imparte in mod egal intre cei doi soi supravieuitori, indiferent de buna sau reaua-credinta a soului supravieuitor din cstoria nula. b.Ce drepturi are soul supravietuitor in cazul in care a renuntat la motenire? 1. a.el poate culege rezerva; 2. b.el poate primi bunurile apartinand gospodriei casnice; 3. c.el are un drept de abitatie prevzut de Legea nr. 319/1944 asupra case in care a locuit dac a fost ingurul motenitor al averii lasate de ctre de cujus; 4. d.devine strin de toate drepturile succesorale. c.Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale statului? 1. a. universal; 2. b. cu titlu universal; 3. c. cu titlu particular; d. nu poate motenii. 120. Statul: 4. a. rspunde pentru pasivul motenirii numai intra vires hereditatis; 5. b. rspunde pentru pasivul motenirii ultra vires hereditatis; 6. c. nu are drept de opiune succesoral; 7. d. nu are sezina. 121.Care sunt caracterele juridice ale testamentului? 8. a. este un act juridic unilateral; 9. b. este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-1 privete pe testator, cat si pe beneficiarul testamentului; 10. c. poate fi incheiat doar personal; 11. d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare, 122.Cnd trebuie sa existe capacitatea de a dispune prin testament? 12. a. Ia momentul deschiderii succesiunii; 13. b. la momentul intocmirii testamentului; 14. c. pe toata perioada de la momentul testrii pana la momentul deschiderii succesiunii. 15. d. pe perioada anterioara momentului testrii. 123.Cine se bucura de incapacitate totala de a dispune prin testament? 16. a. minorul care nu a implinit varsta de 16 ani; 17. b. minorul intre 16 si 18 ani; 18. c. persoanele puse sub interdictie; 19. d. minorul care a implinit 16 ani in favoarea tutorelui sau cat

timp nu s-a dat descarcare de gestiune 124.Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament? 20. a. medicii si farmacitii care l-au tratat pe testator de boala de care sufer, 21. b. persoanele nenascute la momentul intocmirii testamentului; 22. c. peroanele incapabile 23. d. minorii intre 14-16 ani 1. Care este forma pe care trebuie sa o imbrace testamentul pentru a fi valabil?

a. forma scrisa; b. este suficienta si forma verbala; c. poate imbraca atat forma scrisa, cat si forma verbala. d. forma autentica. 126.Care este sanciunea ce intervine in cazul nerespectarii condiiilor de forma ale testamentului? a.nulitate absoluta, b.nulitatea relativa; c.nu este supusa nici unei sanciuni. d.rezolutiunea. 127.Ce persoane sunt incapabile absolut de a primi legate? a.persoanele neconcepute; b.tutorele de la minorul aflat sub ocrotirea sa; c.preoii, de la cei pe care ii asista; d.persoanele concepute, dar nenscute. 128.Cum se poate face desemnarea legatarului in testament? a.prin desemnarea de ctre testator a elementelor cu ajutorul carora persoana legatarului poate fi identificata; b.prin desemnarea in testament a persoanei careia testatorul i-a comunicat verbal numele legatarului; c.prin dispoziia inclusa in testament ca persoana legatarului sa fie aleasa de o terta persoana; d.numai dac se refer la o persoan care exist. 129.Care sunt caracterele juridice ale testamentului? a.este un act juridic civil strict personal; b.reprezint un act juridic civil cu titlu gratuit; c.este un contract unilateral; d.este un act juridic inter vivos. 130.Testamentul: a.este revocabil numai in mod excepional; b.este revocabil prin natura sa; c.nu poate f incheiat prin reprezentare; d.este revocabil prin esena sa. 131.Cum poate fi alcatuit testamentul mistic? a.dintr-un proiect; b.dintr-un inscris sub semntur privata; c.dintr-o declaraie asistata;17

d.dintr-un act autentic. 132.Cat timp sunt valabile testamentele militarilor? a.3 luni; b.6 luni; c.cel mult un an; d.3 ani. 133.Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a minorului? a.poate accepta motenirea numai sub beneficiu de invetar; b.rspunde de datoriile motenirii ultra vires hereditatis; c.poate abandona bunurile succesorale dac administrarea si lichidarea motenirii ar fi prea impovaratoare; d.nu poate renuna la motenire. 134.Care este capacitatea de a dispune prin testament a minorul ajuns la majorat? a.poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dac acesta este bunicul sau, chiar dac socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite; b.poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dac acesta este tatl su, numai dac socotelile definitive ale tutelei au fost in prealabil date si primite; c.nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore cnd acesta este fratele, chiar dac socotelile definite ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite; d.nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dac acesta este bunicul sau, chiar dac socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite. 135.Ce bunuri pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular? a.bunuri determinate generic chiar dac nu sunt precis determinate cantitativ; b.bunuri incorporate; c.o fraciune din totalitatea bunurilor imobile; d.o fraciune din totalitatea bunurilor mobile. 136.Cum opereaza reprezentarea in cazul exheredarii de catre defunct a unui copil al sau, decedat la data deschiderii succesiunii? a.reprezentarea nu poate opera in privina descendenilor motenitorului exheredat; b.reprezentarea poate opera in privina decendentilor celui exheredat, cu privire la intreaga cota ce i sar cuveni dac nu era exheredat; c.reprezentarea succesoral opereaz in privina descendenilor celui exheredat, cu privire la rezerva succesoral ce s-ar fi cuvenit exheredatului; d.reprezentarea succesoral nu opereaz in privina ascendenilor celui exheredat, cu privire la rezerva succesoral ce s-ar fi cuvenit exheredatului. 137.Care sunt testamentele ordinare? a.testamentul olograf; b.testamentul autentic; c.testamentul mistic. d.testamentul secret 138.Care sunt condiiile pe care trebuie sa le indeplineasca testamentul olograf pentru a fi valabil? a.sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului; b.chiar dac este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator, c.sa aib meniunea bun si aprobat" d.sa fie incheiat in fata notarului.

139.n funcie de obiectul lor de cate feluri pot fi legatele? a.legatul universal, care confer legatarului chemare la o fraciune din motenire sau la o masa de bunuri determinate; b.legatul cu titlu universal, care confer legatarului chemare sau vocaie la intreaga motenire; c.legatul cu titlu particular, care confer vocaie la unul sau mai multe bunuri succesorale singulare, privite ut singuli. d.legatul cu titlu universal, care confer vocaie la unul sau mai multe bunuri succesorale singulare, privite ut singuli. 140.Ce conditii trebuie sa indeplineasca codicilul testamentului olograf pentru a fi valabil? a.dac este scris datat si semnat de mana testatorului; b.dac este semnat de testator; c.dac este cel puin datat si semnat de mana testatorului; d.dac este autentificat. 141.In favoarea cui poate fi instituit legatul universal? a.numai in favoarea unei singure persoane; b.in favoarea mai multor persoane; c.asupra tuturor bunurilor mobile sau asupra tuturor bunurilor imobile. d.asupra unei fraciuni din bunurile imobile. 142.Care este regimul juridic al dispozitiilor privitoare la o mostenire? a.cesiunea drepturilor succesorale ale unui motenitor facuta dup moartea lui de cujus; b.convenia prin care motenitorii prezumtivi convin ca nu vor aplica testamentul autorului lor; c.cesiunea drepturilor succesorale ale unui motenitor legal facuta ctre un legatar cu titlu particular al lui de cujus. d.convenia prin care se transmit cu titlu gratuit drepturile uccesorale dobndite n urma deschiderii motenirii. 143.Cand poate fi revocat de instanta de judecata un legat? a.pentru nexecutarea sarcinilor recomandate in testament; b.pentru ingratitudinea legatarului; c.pentru injurie grav la adresa memoriei testatorului; d.pentru refuzul de alimente. 144.Ce obligatii are legatarul cu titlu particular? a.rspunde de activul si pasivul motenirii; b.rspunde numai de pasi vul motenirii; c.nu rspunde de pasivul motenirii. d.nu poate abandona bunul primit prin legat. 145.Care este regimul juridic al legatului ce are ca obiect bunul altuia, atunci cand legatarul stia acest lucru? a.legatul este nul; b.legatul este valabil, cel tinut de executarea legatului fiind obligat ori sa procure bunul spre a-1 remite legatarului ori sa dea legatarului valoarea bunului din momentul morii testatorului; c.legatul este nul chiar dac ar avea ca obiect un bun determinat generic; d.se creeaz o obligaie moral pentru executorul testamentar de a procura acel bun. 146.In favoarea cui poate dispune testatorul prin legat? a.medicului care 1-a tratat pe testator pentru boala de care a murit, atunci cnd legatul este universal, a fost fcut in timpul bolii, medicul este var primar cu testatorul, iar testatotul nu are erezi in linie19

dreapta; b.preotului care 1-a asistat pe testator din punct de vdedere religios in cursul ultimei boli, atunci cnd legatul este universal, a fost fcut in timpul bolii, preotul este frate cu testaotul, iar testatorul are motenitori in linie dreapta; c. soiei medicului care 1-a tratat pe testator pentru boala tic care a murit, atunci cnd legatul este universal, a fost fcut in timpul bolii, iar medicul este fiul testatorului; d. n favoarea tutorelui su, dac a mplinit vrsta de 16 ani .i este vorba de jumtate din bunurile sale. 147.Ce dispozitii sunt permise intr-un testament? a.dispoziia prin care dispunatorul ii adreseaza celui gratificat rugamintea ca in ipoteza in care bunul ce a fcut obiectul liberalitatii va mai exista in patrimoniul sau sa-1 transmit unei a treia persoane, desemnata de ctre dispunator; b.dispoziia prin care dispunatorul obliga pe cel gratificat sa transmita la moartea sa ceea ce a mai ramas din bunurile primite unei alte persoane, desemnata de dispunator; c.dublul legat condiional; d.substituiile li de ico mi sare. 148.Ce obligatii are legatarul cu titlu particular? a.rspunde de pasivul motenirii intra vires hereditatis; b.rspunde de pasivul motenirii ullra vires hereditatis-, c.nu rspunde de pasivul motenirii; d.este i executor testamentar. 149.In ce cazuri intervine caducitatea unui legat? a.cnd legatarul moare inainte de implinirea condiiei suspensive din testament, chiar dac a supravieuit testatorului; b.cnd legatarul moare inaintea testatorului, chiar dac prin interpretarea voinei testatorului se stabileste ca acesta a inteles sa gratifice in lipsa legatarului pe motenitorii acestuia; c.in cazul in care legatarul era incapabil in momentul ntocmirii testamentului; d.cnd inainte de preadarea legatului, legatarul devine incapabil. 150.Ce legatura cu vointa testatorului au imprejurarile care determina caducitatea unui legat? a.sunt strine de voina testatorului; b.sunt strine de vreo culpa a legatarului; c.sunt culpabile legatarului; d.sunt culpabile testatorului. 151.Cand poate fi obligat legatarul cu titlu particular la plata pasivului motenirii? a.cnd obiectul motenirii este un imobil ipotecat; b.cnd obiectul motenirii este un bun mobil; c.de obicei; d.dac a convenit n acest sens cu de cujus. 152.In ce termen se introduce actiunea in revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinilor? a.in termenul general de prescripie; b.in termen de doi ani; c.in termen de cinci ani; d.n termen de 6 luni. 153.Prin ce poate fi determinata ineficacitatea legatelor? a.prin voina legiuitorului; b.prin voina testatorului;

c.prin hotarare judectoreasca: d.prin voina motenitorilor. 154.Care sunt cauzele care determina revocareav judectoreasca a legatelor? a.neexecutarea sarcinii de ctre legatarul gratificat printr-un legat cu sarcina; b.atentat la viata testatorului; c.delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului; d.injurie grava facuta memoriei testatorului. 155.Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor? a.nulitatea relativa; b.nulitatea absoluta; c.revocarea; d.caducitatea. 156.Care este regimul juridic al retractarii revocarii dispozitiilor dintr-un testament? a.este permisa; b.nu este permisa; c.este permisa numai cu acordul legatarului; d.nu are influen asupra mprelii activului succesoral. 157.Cand un legat este caduc? a.a fost incheiat cu incalcarea normelor imperative ale legii; b.bunul ce a fcut obiectul legatului a fost ulterior instrainat de ctre testator; c.exista incompatibilitate sau contrarietate intre dispoziiile testamentului posterior si cel anterior, dispoziiile din testamentul anterior nemaiputand fi executate. d.bunul a pierit inainte de deschiderea succesiunii. 158.Cand intervine caducitatea unui legat? a.legatarul a refuzat sa primeasca legatul dup deschiderea succesiunii, dar inainte de implinirea condiiei suspensive prevzute in testament; b.legatul este sub condiie suspensiva si este sigur ca aceasta nu se va realiza; c.legatul este fcut sub condiie rezolutorie si aceasta s-a realizat; d.bunul a pierit inainte de intocmirea testamentului; 159.Cum se poate face revocarea voluntara expresa a dispozitiilor unui testament? a.numai printr-un alt testament; b.printr-un act autentic; c.printr-un alt testament, dar numai dac are aceeai forma cu testamentul pe care il revoca; d.printr-un act sub semntur privata ce nu reprezint testament. 160.Cum se produce revocarea voluntara tacita a testamentului? a.cnd printr-un testament ulterior bunul ce fcuse obiectul primului legat este lasat in favoarea unei alte persoane; b.prin distrugerea de ctre alii, fara tirea testatorului, a obiectului legatului; c.prin scrierea cuvntului anulat", a datei si a semnturii testatorului; d. prin instrainarea bunului ce a fcut obiectul legatului printr-un contract de vanzare-cumparare nul. 161.Cand poate avea loc revocarea voluntara tacita a testamentului? a.in caz de captatie; b.in caz de contrarietate; c.in caz de distrugere involuntara de ctre testator. d.printr-un testament ulterior, dac s-au respectat regulile pentru testament, chiar dac celelalte21

dispoziii din testament ar fi nule, indiferent din ce cauza. 162.Ce situatii constituie cauze de revocare a legatului pentru ingratitudinea legatarului? a.cnd gratificatul a atentat la viata dispunatorului; b.refuzul de alimente; c.dac gratificatul s-a fcut vinovat de delicte, cruzimi sau injurii grave fata de testator; d.acuzaia capital calomioas la adresa testatorului. 163.Cine sunt motenitorii rezervatari? a.descendenii; b.ascendenii privilegiai; c.colateralii privilegiai; d.soul supravietiuitor 164.Ce persoane nu sunt motenitori rezervatari? a.descendenii defunctului; b.colateralii privilegiai ai defunctului; c.ascendenii privilegiai ai defunctului; d.soul supravieuitor. 165.Care este rezerva soului supravieuitor in raport cu descendenii? a.1/8 din motenire; b.l/2 din cota legala de 1/4; c.1/4; d.1/6. 166.Care este sanciunea depirii cotitatii disponibile? a.nulitatea; b.caducitatea, c.reductiunea d.decaderea. 167.Cum se realizeaza reductiunea liberalitatilor excesive? a.prin lege; b.prin voina testatorului; c.prin buna invoiala intre motenitori; d.pe cale judectoreasca. 168.Cine are dreptul de a cere raportul donaiilor? a.descendenii; b.soul supravieuitor, dac vine in concurs cu descendenii; c.ascendenii privilegiai; d.creditorii persoanali ai descendenilor. 169.Ce mostenitori sunt obligati la raportul donatiilor primite de la de cujus? a.motenitorii din clasa I de motenitori legali dac donaia a fost facuta cu scutire de raport; b.soul supravieuitor, cnd vine in concurs cu clasa I de motenitori legali si cu ascendenii privilegiai; c.ascendenii ordinari si ascendenii privilegiai; d.motenitorii din clasa I de motenitori legali dac donaia nu a fost facuta cu scutire de raport. 170.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite pentru a exista obligaia legala de raport al donaiilor? a.sa existe doi sau mai muli motenitori cu vocaie legala la motenire in calitate de descendeni ai defunctului sau de so supravieuitor;

b.motenitorul obligat la raport sa fi acceptat motenirea; c.motenitorul legal sa aib si calitatea de donatar; d.donaia sa nu fi fost scutita de raport. 171.Care sunt caracteristicile aciunii de raport al donaiilor? a.este o aciune reala; b.este o aciune persoanala; c.este o aciune prescriptibila; d.este o aciune imprescriptibila. 172.Care este termenul in care poate fi exercitat dreptul de opiune succesoral? a.in termenul general de prescripie; b.in 6 luni de la data deschiderii motenirii; c.in termen de un an de la data deschiderii motenirii. d.oricnd,fara limitare in timp. 173.Cum se poate realiza raportul donaiilor? a.prin buna-invoiala; b.prin voina testatorului; c.prin voina legatarului; d.pe cale judectoreasca. 174.Pot exercita creditorii succesibilului neglijent drcplul de opiune? a.da, pe calea aciunii oblice, b.in nici o situatie, c.da, cu acordul succesibilului d.da, pe calea aciunii oblice, cu condiia ca acest drept sa fie exercitat in termenul de 6 luni de la data deschiderii motenirii. 175.n cazul renunrii la motenire a succesibilului care este aciunea pusa la dispoziia creditorilor acestuia de dispoziiile legale? a.aciunea oblica; b.aciunea pauliana; c.revocarea renunrii, d.nulitatea absoluta. 176.Ce fel de act este opiunea succesoral? a.act de administrare; b.act de dispoziie; c.act de conservare; d.act dezinteresat. 177.Care sunt condiiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea sub beneficiu de inventar pentru a fi valabila? a.nici o condiie, b.este un act consensul fiind necesar doar acordul de voina, c.trebuie sa indeplineasca forma solemna, respectiv condiiile de forma prevzute de lege pentru fiecare act in parte. d.trebuie sa indeplineasca forma autentica. 178.Care sunt condiiile obligaiei legale de raport al donaiilor? a. sa existe doi sau mai muli motenitori cu vocaie legala in calitate de descendeni ai defunctului sau de so supravieuitor; b. motenitorul obligat la raport sa fi acceptat motenirea, pur si simplu ori sub beneficiu de inventar;23

c.donaia sa nu fi fost scutita de raport; d.motenitorul sa aib si calitatea de donatar. a.Cine poate cere raportul? b.descendenii; c.soul supravieuitor; d.creditorii personali ai descendenilor si ai soului supravieuitor; e.creditorii succesiunii: f.Care sunt caracterele juridice ale actului de opiune succesoral? g.este un act juridic unilateral; h.este un act juridic obligatoriu; i.este un act juridic voluntar; j.este un act juridic irevocabil: k.Cnd poate fi exercitat dreptul de opiune succesoral? l.la momentul deschiderii succesiunii; m.inainte dc data decesului defunctului, n.pe toata perioada de 6 luni de la data deschiderii succesiunii; o.in termen de 6 luni de la data cunoaterii decesului de cuiusului. p.n cazul declararii judectoreti a morii, de cnd incepe sa curg dreptul de opiune succesoral? q.de la data stabilita de instana ca fiind data morii; r.de la data ramanerii irevocabile a hotarii judectoreti de declarare a morii; s.de la data introducerii cererii de declarare judectoreasca a morii; t.de la data la care motenitorii au cunoscut faptul morii: u.n ce termen poate reveni renuntatorul asupni deciziei de renunare la motenire? v.nu se poate reveni asupra renunrii la motenire; w.in termen de 6 luni de la data renunrii; x.in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii; y.in teremenul general de pescriptie. z.Cine poate dispune repunerea in termenul de opiune succesoral? aa.notarul; bb.organele administrative de stat; cc.instana judectoreasca dd.ceilali motenitori cu vocaie la succesiune: ee.Care sunt condiiile de fond pe care trebuie sa Ie indeplineasca renunarea la motenire? ff.trebuie sa fie tacita; gg.trebuie sa fie expresa; hh.este un act juridic divizibil; ii.este un act juridic indivizibil: jj.Care sunt condiiile de forma ale renunrii Ia motenire? kk.este un act juridic solemn; ll.trebuie sa fie data in fata notarului; mm.trebuie sa fie inscrisa in registrul special de renunri; nn.trebuie facuta in fata instantei judectoreti:

oo.Care sunt efectele renunrii la motenire? pp.renuntatorul nu beneficieaza de nici un drept succesoral; qq.renuntatorul este obligat sa suporte datoriile motenirii alaturi de ceilali motenitori; rr.renuntatorul va fi obligat la raportul donaiilor ss.renuntatorul nu va fi obligat la raportul donaiilor, cu excepia situatiiei in care vine la motenire mpreun cu motenitorii rezervatari. 188.Care sunt condiiile pe care trebuie sa le indeplineasca retractarea renunrii la motenire pentru a-si produce efecte? a.sa nu se fi indeplinit termenul de opiune succesoral; b.sa nu fi acceptat motenirea vreun alt succesibil; c.sa fie facuta sub beneficiu de inventar; d.sa fie facuta sub condiie suspensiva: 189.Care sunt efectele acceptarii motenirii sub beneficiu de inventar? a.datorile motenitorului fata de de cuius nu se sting prin confuziune; b.se stinge definitiv dreptul de opiune succesoral, c.motenitorul pierde dreptul de a renuna la motenire; d.creantele motenitorului fata de de cuius se sting prin confuziune: 190.Care sunt drepturile ce fac parte din activul succesoral? a.drepturile reale b.drepturile de creana c.aciunile patrimoniale d.drepturile personal nepatrimonial 191.Care sunt felurile transmiterii activului si pasivului succesoral? a.universala b.cu titlu universal c.cu titlu particular d.pentru cauza de moarte 192.Cror motenitori le revine obligaia de a suporta pasivul succesoral? a.motenitorilor cu titlu particular b.motenitorilor universali c.motenitorii cu titlu universal d.soul supravieuitor 193.Care dintre motenitori se bucura de sezina? a.descendenii b.ascendenii privilegiai c.colateralii privilegiai d.soul supravieuitor 194.Care sunt caracterele juridice ale petitiei de ereditate? a.este o aciune reala b.este o aciune divizibila c.este o aciune imprescriptibila d.este o aciune prescriptibila 195.Cine poate avea calitatea de reclamant intr-o petitie de ereditate? a.persoana care se pretinde legatar cu titlu particular b.persoana care se pretinde legatar universal25

c.persoana care se pretinde legatar cu titlu universal d.orice persoana interesata 196.Certificatul de motenitor cu privire la ce dace dovada deplina? a.la calitatea de motenitor b.la cota ce revine fiecrui motenitor c.la bunurile ce se cuvin fiecrui motenitor d.la persoanele care au renuntat la succesiune 197.Care autoritate poate dispune anularea certificatului de motenitor? a.notarul public care 1-a eliberat b.orice notar public in fata cruia se invoca motivul de nulitate c.instana judectoreasca d.eful oficiului de stare civila de la ultimul domiciliu al defunctului 198.Care este termenul in care se poate cere ieirea din indiviziune? a.de 6 luni de la data deschiderii succesiunii b.de 6 luni de la data eliberrii certificatului de motenitor c.este o aciune imprescriptibila d.in termenul general de prescripie 199.Care sunt persoanele care pot cere mpreala motenirii? a.motenitorii legali b.motenitorii universali c.motenitorii cu titlu universal d.motenitorul cu titlu particular 200.Care este efectul juridic al impartelii motenirii? a.constitutiv b.translativ c.declarativ d.abdicativ 201.Cnd este obligatorie mpreala motenirii pe cale judectoreasca? a.dac la dezbaterea succesiunii nu sunt prezeni toti \ coindi vizrii b.dac intre coindivizari exista peroane lipsite de capacitate de exerciiu c.dac in masa succesoral sunt cuprinse terenuri d.dac coindivizarii nu au fost de acord cu mpreala prin buna-invoiala 202. Care este termenul pentru care coindivizarii pot hotr s rmn n indiviziune? a.termenul de trei ani b.termenul de 5 ani c.nu este admisibila o astfel de convenie d.termenul de 6 luni de la data emiterii certificatului de succesor

D. Rspunsuri 1 a,b,c,d; 2 d; 3 a; 4 a,c; 5 a,b,c,d; 6 a,b,c; 7 a,b; 8 a,b,c,d; 9 a,b,c,d; 10 a; 11 c; 12 d; 13 c; 14 a; 15 e; 16 c; 17 c; 18 c; 19 a,b,c,d; 20 a,b,c; 21 a; 22 b; 23 a; 24 a,c; 25 c; 26 e; 27 a,b,c,d; 28 a,c,d; 29 a; 30 a,c; 31 b; 32 a,c; 33 b,c,d; 34 c; 35 b; 36 b; 37 a; 38 b; 39 b; 40 b; 41 b; 42 a,b; 43 a; 44 a; 45 a; 46 b; 47 b; 48 a,d; 49 a,b,c,d; 50 b,c; 51 b,c; 52 a; 53 c; 54 c; 55 a,c; 56 b; 57 b; 58 c: 59 b; 60 b; 61 b; 62 b; 63 c; 64 d ; 65 a,b,c,d; 66 a; 67 a,c; 68 a,c; 69 a,c; 70 a; 71 b; 72 b; 73 a,b; 74 a,b,c; 75 a,b,d; 76 b; 77 a; 78 c; 79 b; 80 a;

81 b,c; 82 b; 83 a,b; 84 a; 85 a,b,c; 86 a,b,d; 87 a; 88 b; 89 b; 90 a; 91 a; 92 c; 93 94 c; 95 d; 96 b; 97 a; 98 b; 99 c; 100 b; 101 c; 102 a; 103 c; 104 b; 105 a; 106 c; 107 -; 108 a,b,d; 109 a,b,c,d; 110 b; 111 c; 112 c; 113 d; 114 b; 115 a; 116 c; 117 a; 118 d; 119 a; 120 c; 121 a,c; 122 b; 123 a,c,d; 124 a; 125 a; 126 a; 127 a; 128 a; 129 a; 130 c; 131 b; 132 a; 133 b; 134 a; 135 b; 136 c; 137 a,b,c,d; 138 a; 139 c; 140 a; 141 a; 142 b; 143 c; 144 c; 145 b; 146 b; 147 a; 148 c; 149 c; 150 a; 151 a; 152 a; 153 b,c; 154 a,b,c,d; 155 a,b,c,d; 156 a; 157 d; 158 d; 159 d; 160 c; 161 b; 162 b; 163 a,b,d; 164 b; 165 a,b; 166 c; 167 c,d; 168b,d; 169 d; 170 a,b,c,d; 171 b,c; 172 b; 173 a,c,d; 174 d; 175 b,c; 176 b; 177 c; 178 a,b,c,d; 179 a,b,c; 180 a,c,d; 181 c; 182 b; 183 c; 184 c; 185 b,d; 186 a,b,c; 187 a,d; 188 a,b; 189 a,b,c; 190 a,b,c; 191 a,b,c,d; 192 b,c,d; 193 a,b; 194 a,b,d; 195 b,c; 196 a,b; 197 c; 198 c; 199 a,b,c; 200 c; 201 a,b,d; 202 b.

27