GRATUIT aprilie 2014 MonitorulMonitorul Primãriei Municipiului Timiºoara Serie nouã Anul XIII Nr....

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

Serie nouã ★ Anul XIII ★ Nr. 132 ★ GRATUIT ★ aprilie 2014 ★ www.primariatm.ro

Stimaþi timiºoreni, Nicolae [email protected]

Vã dorim Sãrbãtori fericite!

În a c e a s t ă p e r i o a d ă s ă rbă to r im Înv i e re a Domnului nostru Iisus

Hristos. Sfânta Sărbătoare a Paştelui este mai mult decât orice, o sărbătoare a liniştii sufleteşti, un prilej de regenerare, un moment al speranţei, încrederii şi solidarităţii. În acest context, al vieţii noastre spirituale, doresc să vă spun că facem toate eforturile necesare pentru ca Timişoara să obţină în anul 2021 titlul de Capitală Culturală Europeană. În această etapă, lucrăm la strategia

necesară pentru obţinerea titlului şi, în ciuda concurenţei cu celelalte oraşe candidate din România, avem atu-urile unor programe coerente şi atractive. Obţinerea titlului este un obiectiv care ne poate face să regăsim acea extraordinară solidaritate din decembrie 1989, când, împreună, am scris o pagină memorabilă în istoria acestui oraş şi nu numai. Vrem ca şi anul 2021 să devină un moment extraordinar în istoria oraşului nostru, un moment al efervescenţei spirituale, care să arate că Timişoara este oraşul

aparte, oraşul generator de lumină al acestei ţări. Totodată, vom arăta celor din Uniunea Europeană că banii pe care i-au dat acestui oraş au fost folosiţi cu maximă efi cienţă. Lucrăm la un program inedit, cum nu mai are niciun alt oraş candidat din România, care se referă la valorifi carea culturală a marilor investiţii realizate în infrastructură cu finanţare de la Uniunea Europeană. Va putea vedea oricine că fi ecare euro acordat Timişoarei este valorifi cat la maximum, aducând pe de

o parte benefi ciile lucrărilor efective din aceste proiecte şi, în plus, un benefi ciu cultural prin realizarea unor spaţii speciale destinate activităţilor spir i tuale . De pi ldă, la fi nalizarea lucrărilor din zona Cetate sau a celor de reabilitare a malurilor Begăi, vom crea astfel de spaţii în zonele în care s-au derulat proiectele cu finanţare de la Uniunea Europeană, spaţii integrate într-un circuit cultural.

Dragi timişoreni,Cea mai sfântă dintre

sărbători ne aduce acum în sufl et

lumină şi înnoirea speranţelor.În acest spirit, vă doresc ca praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să vă lumineze casele şi familiile, să vă fi e prilej de bucurii, speranţe de mai bine şi împliniri. Fie ca Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos să aducă în inimile dumneavoastră lumina bunătăţii, înţelegerii şi toleranţei!Vă doresc ca Sărbătorile Pascale să vă fie pline de bucurie şi îmbelşugate, alături de cei dragi!

Sărbători fericite! Hristos a înviat!

PASTORALA

Cinstiþi credincioºi ºi credincioase,

Să r b ă t o a r e a s f â n t ă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, care întrece în măreţie toate celelalte

sărbători , î ş i revarsă din nou, peste noi toţi şi peste întreaga creaţie, razele de lumină, de har, de binecuvântare şi de speranţă încălzindu-ne sufletul şi trupul şi ne ajută să înţelegem că moartea a fost pe veci biruită, iar viaţa ne-a fost dăruită tuturor.

În noaptea tainică a Învierii suntem chemaţi să ne apropiem, cu emoţie, cu frică şi cutremur, în dangăt de clopote şi sunet de toacă, pentru a lua lumina sfântă şi pentru a-L întâmpina “pe Soarele cel mai înainte de soare” aşa cum L-au întâmpinat, “căutându-L ca pe o zi, mironosiţele femei”, venite dis de dimineaţă la mormântul de viaţă făcător.

Miile de credincioşi cu lumânări aprinse rostesc, din adâncul sufl etului, salutul pascal “Hristos a Înviat”. Noaptea întunecoasă este inundată de lumină, umbra tristă a morţii este înlăturată, “Răsăritul răsăriturilor stăpâneşte întreg universul, strălucind cu neapropiata lumină a Învierii”. “Acum toate s-au umplut de lumină – se aude din strana bisericii – şi cerul şi pământul şi cele de dedesubt.”

Aşadar Paştile pot fi numite pe bună dreptate, “sărbătoarea luminii”, pentru că lumina a răsărit nouă prin Hristos Domnul din întunericul mormântului.

Astfel lumina face parte din opera de mântuire a lumii, Hristos Domnul înviat din morţi devenind “luminarea neamurilor” care “luminează pe tot omul care vine în lume”.

Iubiþi fraþi ºi surori în Hristos Domnul,

Învierea Domnului “a treia zi după Scripturi”, este descrisă de toţi cei patru evanghelişti, care

L-au văzut pe Iisus înviat din morţi şi au devenit mărturisitori şi propovăduitori ai acestei minuni.

Relatările evanghelice sunt foarte importante, întrucât provin de la martori direcţi ai minunii prin care a fost biruită moartea şi viaţa a fost dăruită tuturor oamenilor.

În acest sens, Sfântul Apostol Petru, adresându-se mulţimilor adunate la Ierusalim, cu prilejul sărbătorii Cincizecimii, când s-a pogorât Duhul Sfânt peste Sfinţii Apostoli, spunea că “Dumnezeu a înviat pe acest Iisus, Căruia noi toţi suntem martori”.

Spre pildă, Sfinţii Evanghelişti Luca, Ioan şi Marcu relatează că “Maria Magdalena şi Ioana şi Maria lui Iacov şi celelalte împreună cu ele”, au venit la Mormântul lui Iisus “în prima zi de după sâmbătă (Duminica), foarte de dimineaţă”, “fiind încă întuneric”, au “văzut piatra ridicată de pe mormânt” şi “intrând, nu au găsit trupul Domnului Iisus”.

În timp ce se întrebau nedumerite a supra ce lor întâmplate “ ia tă doi bărbaţi au stat înaintea lor, în veşminte strălucitoare”, care le-au întrebat: “Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus”.

Evangheliştii Luca şi Ioan mai subliniază un aspect important şi anume că Apostolul Petru “şi celălalt ucenic pe care-l iubea Iisus” (Apostolul Ioan) au alergat la mormânt, au intrat înăuntru şi au văzut “giulgiurile puse jos…, iar mahrama, care fusese pe capul Lui, nu era pusă împreună”.

Cum au putut vedea cei doi ucenici giulgiurile şi mahrama, “fiind încă întuneric”, s-au întrebat Părinţii Bisericii, pentru ca tot ei să ne ofere răspunsul.

Astfel, Sfântul Grigorie al Nisei, în cunoscuta lucrare “Despre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos”, scrie că toţi cei ce l-au urmat pe Apostolul Petru în

acea noapte au crezut în Înviere, deoarece Mormântul lui Hristos se umpluse de lumină care era şi vizibilă şi imaterială: “Toţi cei care erau cu Petru – spune atât de frumos Sfântul Părinte – au văzut şi au crezut, deoarece Mormântul era plin de Lumină.

Deş i e r a noapte , au văzu t î n ă u n t r u l M o r m â n t u l u i î n două chipuri; şi cu simţurile şi duhovniceşte”.

Existenţa acestei Lumini cereşti este susţinută şi de către Sfântul Io a n Da m a s c h i n c a r e s p u n e explicit că Lumina ce a strălucit în Mormântul lui Hristos, în acea noapte de Înviere, a fost Lumina necreată a lui Dumnezeu Creatorul, Lumina taborică văzută de Apostolii Petru, Iacov şi Ioan, la Schimbarea Domnului la Faţă.

Această “Lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată” pe Sau l d in Ta r s pe d r umul Damascului şi l-a transformat din prigonitor al creştinilor în apostol al Domnului.

Prin această strălucitoare ş i Sfântă Lumină sărbătoarea Paştilor devine un praznic a l Lumini i lui Dumnezeu, Cel în Treime necreat şi preamărit, al Luminii care luminează sufletul şi mintea noastră, ca să trăim în Lumină, să fim fii ai Luminii, să avem Lumina Învierii Mântuitorului întru noi, pentru că El este chezăşia şi izvorul mântuirii noastre.

Dreptmãritori creºtini ºi creºtine,

După Răstignire ş i Moarte, Hristos Domnul s-a pogorât la iad ca să ducă celor adormiţi vestea Învierii Sale şi să-i ridice pe toţi cei “căzuţi din veac”.

El s-a pogorât însă ca un Biruitor şi un Împărat în împărăţia întunecoasă

a morţii, ca să o lumineze cu Lumina Învierii Sale, să “calce cu moartea pe moarte” şi, astfel să desfi inţeze propria noastră moarte.

După petrecerea a trei zile în iad, Iisus se întoarce în mormântul cel nou al Golgotei, îmbrăcat întru slavă şi înveşmântat întru Lumina de o negrăită măreţie şi strălucire.

Trupul Său transfi gurat devine o făclie ce arde cu putere, străbate lespedea grea de piatră a Mormântului şi Învierea Sa se realizează printr-o explozie de Lumină necreată, care luminează toată făptura şi întreg universul.

Această lumină a Învierii se revarsă neîncetat, de două mii de ani, în fi ecare Sâmbătă a Paştilor peste Sfântul Mormânt al Domnului din Ierusalim, când Dumnezeu îngăduie să fi e văzută nu numai de cei desăvârşiţi ci şi de cei nedesăvârşiţi, ba chiar şi de către necredincioşi, cu scopul de a-i povăţui la mântuire.

Învierea Domnului este, prin urmare, o sărbătoare a Luminii, o minune mai presus decât toate minunile, la care suntem chemaţi cu toţii, pentru că împreună cu Hristos înviază şi renaşte întreaga umanitate.

În sensu l ace s ta în ţe l egem cuvintele Sfântului Apostol Pavel adresate creştinilor din Corint: “Dar acum Hristos a înviat din morţi, fi ind începătură (a Învierii) celor adormiţi … Că precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia”.

Prin Învierea Sa, Hristos Domnul ne cheamă, aşadar, la renaştere duhovnicească, la redobândirea sfi nţeniei şi a nevinovăţiei primite la Botez, la lumina pascală ce urmează după vremea de întristare, de pocăinţă şi de post, de luptă cu păcatul.

Chemarea liturgică “Veniţi de luaţi lumină”, este un îndemn pentru toţi creştinii de a deveni “fi i ai luminii”, de a trăi în bucuria învăţăturii Domnului nostru Iisus şi de a lupta împotriva tuturor tendinţelor de

respingere a adevărurilor evanghelice mântuitoare.

Astăzi se vorbeşte şi se scrie tot mai mult că societatea contemporană trece printr-o stare profundă de criză spirituală care accentuează şi favorizează îndepărtarea oamenilor de valorile religioase şi morale, ce au devenit, cel puţin în unele părţi ale lumii, elemente pur opţionale.

Datorită acestei stări de fapt, teologii avertizează că există riscul de a ajunge într-o societate dominată de neopăgânism, o societate ce cultivă relativismul doctrinal de genul “toate religiile sunt bune”.

De aici şi până la întoarcerea în lumea întunecată a superstiţiilor, a practicilor oculte şi a curentelor pseudo-ştiinţifi ce, drumul nu este foarte lung.

De aceea, în calitate de creştini, avem misiunea de a nu uita că prin Învierea Fiului lui Dumnezeu am fost eliberaţi pentru totdeauna din legăturile păcatului, ale întunericului şi ale morţii, Paştile sfinte fiind piatra de temelie a credinţei noastre, sărbătoarea adevărului şi a luminii necreate care străluceşte în veci peste tot universul şi peste toate fi inţele, mai mult decât soarele, luna şi stelele.

Cu aceste gânduri şi simţăminte vă îndemn pe toţi, “să ne curăţim simţurile”, să alungăm din mintea şi din sufletul nostru întunericul răutăţii, al egoismului şi al plăcerilor deşarte, pentru a deveni f i i ai Luminii, să credem din tot sufl etul şi din tot cugetul nostru în Hristos Domnul înviat din morţi, ca început al învierii noastre, pentru că, aşa cum scria un Sfânt Părinte al Bisericii, “El este iertarea, El este Paştile nostru, Paştile mântuirii noastre, El este viaţa, învierea, lumina şi mântuirea noastră!”.

Dorindu-Vă tuturor sărbători binecuvântate cu pace, sănătate şi întru toate bună sporire, Vă întâmpin ca sfintele femei mironosiţe pe Sfi nţii Apostoli cu salutul creştinesc: “Hristos a Înviat!”.

Nicolae Arhiepiscopºi Mitropolit

Fraþi ºi Surori în Cristos!

Zilele Pascale pentru a căror celebrare ne-am pregătit în săptămânile trecute, se afl ă

în acest an, mai mult ca altădată, sub semnul adevăratei unităţi creştine.

Ceea ce nu s-a reuşit a se realiza prin strădanii şi demersuri omeneşti, iată că ne este oferit în acest an de ritmul şi cursul calendarului - cel iulian şi cel gregorian - astfel încât, în perioada 18-21 aprilie

2004, creştinii de pe întregul glob pământesc, sărbătoresc moartea şi învierea Domnului nostru Isus Cristos. Celebrările liturgice care urmează să le parcurgem în acest timp, atât în Biserica apuseană cât şi cea răsăriteană, sunt deosebit de profunde şi bogate, de o frumuseţe aparte.

Prin conţinutul lor şi forma de exprimare, aceste celebrări oferă fiecărui credincios posibilitatea unei aprofundări spirituale prin experimentarea unei participări directe la viaţa Bisericii, în lumina învăţăturii Conciliului Vatican II, unde “actuosa participatio” este un îndemn dar şi o chemare de actualitate permanentă.

În acest sens doresc să adresez şi eu la rându-mi o chemare şi totodată, să încurajez pe toţi fraţii şi toate

surorile, care după ce au parcurs timpul sfânt al pregătirii, să se dedice cu toată generozitatea sufletului pătrunderii misterelor pascale.

Credinţa pascală pe care suntem chemaţi să o medităm în acest timp, este una deosebit de complexă şi bogată: prin ea se manifestă încrederea profundă, deschiderea şi comunitatea Bisericii.

Acestea semnifi că disponibilitate p en t r u a s cu l t a re a me s a ju lu i dumnezeiesc, înseamnă har şi putere dăruite nouă cu generozitate; înseamnă fi delitate şi ataşament în comunitatea Bisericii, în unire cu Dumnezeul Tată şi Fiul Său Întrupat prin Duhul lor Sfânt; înseamnă frăţietate faţă de toţi cei pentru care s-a jertfi t Isus pe Cruce.

Credinţa pascală este la urma urmei izvorul adevărat de comuniune

pentru toţi credincioşii botezaţi, care prin har şi îndurare mărturisesc astfel biruinţa vieţii asupra morţii.

Deşi aparent întâmplător, mai mult ca sigur că nu este o simplă coincidenţă ca în acest an toţi creştinii să sărbătorească împreună Învierea Domnului Isus Cristos.

Este un motiv în plus, ca să ne dorim cu toţii bucuria acestei sărbători, pentru ca prin ea să sporească în noi comuniunea păcii şi a harului divin, într-o credinţă statornicită şi o ascultare dăruită a bucuriei Sfi ntelor Paşti, care cu generozitate şi multă înfl ăcărare să o vestim unii altora în lumea de azi, în timpurile noastre.

Bu c u r i a p a s c a l ă n e o f e r ă tuturor această chemare sfântă: prin mărturisirea noastră şi prin celebrarea acestei Sfi nte Sărbători

să devenim vestitorii celui pentru noi Înviat.

La marea Solemnitate a Învierii Domnului, îmi îndrept gândurile spre toţi cei care, împărtăşesc aceeaşi credinţă şi speranţă, fraţi şi surori în Domnul, spre toţi cei care în ciuda suferinţelor şi a diferitelor încercări nădăjduiesc şi aşteaptă cu sufl etul deschis împlinirea făgăduinţelor lui Dumnezeu, spre cei care se arată statornici în purtarea crucii acestei vieţi; îmi îndrept gândurile spre cei bolnavi şi spre cei sănătoşi, spre cei vârstnici şi spre cei tineri, spre cei care sunt singuri dar şi spre familiile comunităţilor noastre, dorindu-le tuturor ca celebrarea Misterului Pascal să le fi e izvor de har, binecuvântare, pace şi bucurii.

“Cristos a Înviat! Adevărat, a Înviat!”

MartinEpiscop de Timiºoara

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara2

Proiectul “Reabilitarea străzii Iancu Văcărescu pe tronsonul cuprins între Bulevardul Regele Carol şi Splaiul Tudor Vladimirescu” a început la data de 29.05.2013 şi are ca dată de finalizare 29.04.2014. Lucrările sunt deja finalizate. A fost refăcută infrastructura edilitară, reţelele de utilităţi, inclusiv iluminatul public şi

telecomunicaţiile. Sunt două sensuri de circulaţie, piste de biciclete, trotuare pentru pietoni, locuri de parcare. Semafoarele au fost amplasate la intrarea pe tronsonul dinspre Piaţa Iosefi n. La intersecţia străzii Văcărescu cu Regele Carol a fost realizat un sens giratoriu având în mijloc o fântână ornamentală. La fel ca pe primul tronson, există o

instalaţie de udare automată, care face ca strada să se spele singură, fi ind astfel o stradă unică în România. Valoarea totală a lucrărilor este de 8,3 milioane de lei, din care 6,5 milioane de lei sunt fi nanţare nerambusabilă. Astfel, o zonă insalubră a oraşului a fost modernizată, iar o stradă importantă a fost redată circulaţiei rutiere.

COTIDIAN

Citiþi zilnic MONITORUL ON-LINE pe www.primariatm.roNoutãþi din administraþie, informaþii utile, detalii despre viaþa consiliilor de cartier, a societãþii civile,

personalitãþi de marcã ale Timiºoarei, momente remarcabile din istoria oraºului etc.

Modernizarea strãzii Vãcãrescu a ajuns la fi nal. Avem o nouã arterã de legãturã Sud-Nord, care traverseazã BegaUNICAT Strada se spalã singurã ºi a fost redatã circulaþiei rutiere pe toatã lungimea ei

S-a constituit consorþiul universitar pentru TimiºoaraPREMIERÃ Pentru prima datã, municipalitatea atrage universitãþile în realizarea proiectelor oraºului

La sediul Primăriei Timişoara rectorii a patru universităţi de stat şi două private din oraş au semnat o declaraţie de susţinere a candidaturii pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021, remarcând că se află pentru prima oară la aceeaşi masă la Primărie. “Noi, Rectorii Universităţilor de stat şi private din Timişoara, reuniţi astăzi, la iniţiativa Primarului Municipiului Timişoara, afirmăm susţinerea fără rezerve a noastră şi a universităţilor pe

care le reprezentăm pentru proiectul comunitar Timişoara -Capitală Europeană a Culturii în 2021. Considerăm că Timişoara, municipiu prin excelenţă al diversităţii -culturale, etnice, religioase, ideologice, etc.-, dar în egală măsură al toleranţei şi solidarităţii între oameni, al respectului pentru valorile fi ecăruia şi al împărtăşirii fi ecăruia din valorile celuilalt, municipiu cu o puternică tradiţie în cultură şi de o remarcabilă forţă culturală actuală, centru

universitar de renume internaţional, pol urban de maximă importanţă la nivel euroregional în această parte de Europa, întruneşte toate cerinţele pentru a fi o excelentă Capitală Europeană a Culturii în 2021”, se arată în declaraţia semnată de rectori şi de primarul Nicolae Robu. Conducătorii universităţilor se vor implica în susţinerea proiectului, alături de cele 2.000 de cadre didactice şi cei 50 000 de studenţi. Declaraţia de susţinere este semnată de prof. dr. ing. Viorel-

Aurel Şerban, rectorul Universităţii “Politehnica”, prof. dr. ec. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest, prof. dr. med. Marius Raica, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, prof. dr. ing. Paul Pîrşan, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Regele Mihai I” a Banatului, conf. univ. dr. ec. Adriana Bebeselea-Sterp, rectorul Universităţii “Ioan Slavici” şi prof. dr. Corina Muşuroi, rectorul Universităţii “Tibiscus”.

“Am discutat mai multe aspecte privind aceastã candidaturã ºi, aºa cum era de aºteptat, toþi au deschiderea pentru aceastã candidaturã ºi pentru implicarea în proiect. Am convenit sã mai semnãm o declaraþie prin care sã ne asumãm ca Timiºoara sã devinã pol universitar ºi de cercetare. Am discutat sã explorãm împreunã posibilitãþi de coagulare ºi anume crearea unui consorþiu de cercetare în Timiºoara. Universitãþile trebuie sã joace un rol important, dar vor fi cooptate ºi institutele de cercetare. De asemenea, putem dezvolta multe proiecte comune pentru oraº, care sã aducã benefi cii tuturor. “

Nicolae ROBU,Primarul Municipiului Timiºoara

A fost schimbatã cu totul aceastã zonã

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara 3

RESPECTAREA LEGISLAŢIEI

Poliţiştii locali din cadrul Serviciului Circulaţie au efectuat, din nou, împreună cu liderul de sindicat al taximetriştilor, o acţiune pentru monitorizarea modului în care conducătorii auto de autovehicule de transport persoane în regim de taxi respectă legislaţia în vigoare referitoare la oprire, staţionare, precum şi alte acte normative din domeniu. Şi de această dată zona în care s-au constatat cele mai multe sesizări legate de nerespectarea regulilor de oprire de către taximetrişti

a fost Spitalul Judeţean, dar şi Gara de Nord. Alte două zone în care s-a acţionat sunt Calea Şagului şi Calea Martirilor unde, de asemenea, un număr mare de taximetre încurcă circulaţia altor autovehicule deoarece nu respectă numărul de locuri destinate lor din staţia amenajată. Au fost aplicate 10 sancţiuni pentru nerespectarea OUG 195/2002. Astfel de acţiuni împreună cu liderii de sindicat sunt organizate periodic.

Siguranþa elevilorÎn conformitate cu dispoziþiile planului de mãsuri elaborat ºi implementat în cadrul Sistemului Integrat de Ordine ºi Siguranþã Publicã, în scopul creºterii gradului de siguranþã a elevilor din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, Direcþiei Poliþia Localã i-au fost arondate pentru supraveghere un numãr de 10 unitãþi de învãþãmânt. Pe lângã monitorizarea acestora la intrãrile ºi la ieºirile de la cursuri ale elevilor, pentru prevenirea comiterii de acte ºi fapte de încãlcare a normelor de convieþuire socialã, a actelor ºi faptelor infracþionale, Poliþia Localã Timiºoara a demarat un amplu program de educaþie preventivã, în cadrul cãruia poliþiºtii locali vor fi prezenþi în unitãþile de învãþãmânt, la clase, unde le explicã elevilor care sunt faptele la care sunt expuºi atât în incinta ºcolilor, cât ºi în afara acestora, precum furturi, distrugere, loviri ºi alte violenþe între elevi sau între elevi ºi persoane din exteriorul unitãþilor de învãþãmânt, ameninþãri, consitutirea în grupuri, gãºti, bande de cartier, pãtrunderea în unitãþile de învãþãmânt de persoane care nu au legãturã cu ºcoala, consumul de droguri ºi consecinþele tuturor acestor fapte. Astfel, poliþiºtii locali au fost prezenþi la Liceul Economic F.S. Nitti, unde mai multe clase de elevi au dezbãtut aceste probleme cu oamenii legii, urmând ca pe viitor sã se desfãºoare astfel de întâlniri la toate unitãþile arondate.

Anunþ publicÎn conformitate cu art. 6 din Legea nr. 421/2002 modifi catã cu Legea nr. 309/2006 privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân sau abandonate pe terenuri aparþinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãþilor administrativ-teritoriale, anunþãm caracteristicele ºi locul unde autovehiculele au fost identifi cate ca abandonate ºi fãrã stãpân: autovehicul marca Dacia Break de culoare gri, fãrã nr. de înmatriculare, abandonat pe str. Meziad nr. 8; autovehicul marca BMW de culoare albastrã, cu nr. de înmatriculare provizoriu TM 086280 (radiat), abandonat pe str. Sirius nr. 12; autovehicul marca Renault de culoare albastrã, fãrã nr. de înmatriculare, abandonat pe str. Vuk Caradjici nr. 2; autovehicul marca Mercedes de culoare albã, cu nr. de înmatriculare P 1182 AP abandonat pe str. Stan Vidrighin nr. 1; autovehicul marca Renault de culoare albastrã fãrã nr. de înmatriculare abandonat pe str. Piaþa Gheorghe Domãºnean; autovehicul marca Fiat de culoare neagrã, cu nr. de înmatriculare AR 963 FP, abandonat pe str. Hamlet nr. 7; autovehicul marca BMW de culoare viºinie, cu nr. de înmatriculare provizoriu TM 089252 (radiat) abandonat pe str. Hamlet nr. 18; autovehicul marca Mercedes de culoare viºinie, cu nr. de înmatriculare BH 8927 BC, abandonat pe str. Mendeelev nr. 7; autovehicul marca Peugeot de culoare neagrã, cu nr. de înmatriculare BH 5312 BM, abandonat pe str. Mendeleev nr. 29.

MonitorulTe informeazã Noi verifi cãri la activitatea de taximetrie

CONTROL Se monitorizeazã modul în care conducãtorii auto respectã legislaþia în vigoare referitoare la oprire ºi staþionare

Menþinerea curãþeniei în municipiul TimiºoaraSANCÞIUNI Cei care nu iau mãsuri de curãþare a roþilor utilajelor care ies din ºantiere plãtesc sume consistente

Poliţiştii locali afl aţi în patrulare au acţionat pe linie de protecţia mediului, în special în zonele în care se efectuează lucrări, şi unde cei responsabili de şantierele existente nu iau măsurile necesare pentru ca autovehiculele care ies din incinte să nu murdărească căile publice. O astfel de situaţie a fost constatată în cartierul Ciarda Roşie, unde şeful de şantier de pe str. Anton Golopenţia nu a luat măsuri de asigurare a unei rampe de spălare sau de curăţare a roţilor utilajelor care părăsesc zona în care se lucrează pentru prevenirea murdăririi carosabilului. În aceste situaţii sancţiunile sunt prevăzute de HCL 371/2007 modifi cată, cei care nu respectă legislaţia riscând sancţiuni între 1000 şi 1500 lei. Astfel de cazuri sunt în continuare în atenţia poliţiştilor locali.

Amenzi cu repetiþie De asemenea, poliţiştii locali au

efectuat din nou verificări, luând măsura sancţionării contravenţionale în cazul societăţii BKP & Faber S.A., care deţine o clădire dezafectată pe str. Mihail Kogălniceanu nr. 2A, vizavi de Piaţa Badea Cârţan, în care a funcţionat o benzinărie. Ca urmare a demersurilor efectuate de-a lungul timpului de poliţiştii locali, proprietarii au luat măsuri de salubrizare a locaţiei care devenise un focar de infecţie în care se adăposteau persoane fără adăpost. Cu toate acestea, din cauza neîntreţinerii ei, clădirea riscă să devină din nou o zonă cu probleme, fi ind depistate deşeuri şi persoane fără adăpost în incintă. În ultimii doi ani, societatea menţionată a fost sancţionată de şapte ori cu amenzi însumând peste 10.500 lei. Poliţiştii

locali din cadrul Serviciului Inspecţie Comercială au efectuat din nou verifi cări la societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul Campusului Universitar şi care sunt obligate să respecte prevederile HCL 193/2012 referitoare la condiţiile de desfăşurare a activităţilor comerciale, de alimentaţie publică sau prestări servicii în zona delimitată. Şi de această dată s-a constatat că angajaţii societăţii comerciale Illinois Com SRL nu respectă prevederile din actul normativ care se referă la comercializarea de băuturi alcoolice în perimetrul Campusului. Astfel, s-a întocmit un nou proces-verbal de sancţionare în valoare de 2500 lei, acesta fi ind cel de-al 18-lea primit de această fi rmă.

Peste o mie de procese verbale

Ca urmare a unei ses izăr i telefonice, poliţiştii locali au acţionat pe Aleea Libelulei, unde un cetăţean a semnalat faptul că un grup de tineri consumă seminţe făcând pe jos mizerie. Ca urmare a acestui fapt, la faţa locului s-a constatat că patru tineri cu vârste de 16 şi 17 ani, trei cu domiciliul în Timişoara şi unul în Dudeştii Noi, consumau seminţe aruncând cojile pe jos. Aceştia au fost sancţionaţi conform HCL 371/2007 modifi cată. Reamintim că potrivit Hotărârii de Consiliu Local, această faptă se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500 şi 1000 lei. Anul trecut au fost aplicate un număr de 1152 sancţiuni pentru aruncarea de hârtii, ambalaje, resturi alimentare sau nealimentare, scuipatul şi consumul de seminţe, precum şi orice alte deşeuri pe domeniul public.

Taximetriºtii sunt monitorizaþi periodic


COTIDIAN

Vânzare ANLConsiliul Local a aprobat vânzarea apartamentelor din mai multe blocuri ANL de pe strada Miloia. Preþurile de vânzare sunt cuprinse între 19.000 ºi 23.000 de euro, TVA inclus. Preþul unui metru pãtrat într-un apartament ANL de pe strada Miloia este de 326 de euro, cu TVA. Un apartament cu o camerã costã între 18.807 ºi 19.822 de euro, iar cele cu douã camere, între 21.886 ºi 23.746 de euro. Conform legilaslaþiei în vigoare, condiþia impusã la vânzare este ca preþul sã fi e achitat integral. Pot cumpãra apartamentele ANL cei care locuiesc de cel puþin un an în chirie în acestea. Dupã cumpãrare, noii proprietari nu vor putea vinde apartamentele timp de minimum cinci ani.

Amenajare În bugetul local al anului 2014 a fost alocatã suma de 500.000 de lei pentru execuþia lucrãrii la obiectivul de investiþie Reconstrucþia ecologicã a bãlþii de pe strada Lãmâiþa. Pentru demararea lucrãrilor a fost necesarã actualizarea devizului la cursul actual euro-leu, ca sã poatã demara procedura de licitaþie publicã. Valoarea totalã a fost de 679,187 mii euro (2.779,849 mii lei), iar în Devizul General actualizat la data de 10.02.2014, supus aprobãrii în Consiliul Local al Municipiului Timiºoara, este de 648,331 mii euro (2.901,540 mii lei).

MonitorulTe informeazãNoi ºantiere pentru

infrastructura de transportINVESTIÞII Se va reabilita linia de tramvai de pe strada ªtefan cel Mare ºi se va lãrgi Calea Sever Bocu

S-a finalizat licitaţia pentru reabilitarea liniei de tramvai şi modificarea tramei stradale pe str. Ştefan cel Mare, pe tronsonul dintre străzile Şt. O. Iosif şi 1 Decembrie.

Lucrările sunt cuprinse într-un proiect cu fi nanţare europeană, cu o valoare totală de aproape 25 de milioane de lei.

Se va schimba linia de tramvai, vor fi amenajate trotuarele, carosabilul şi se vor face piste de biciclete.

Vor f i reconfigurate şi trei intersecţii, printre care şi cea dintre străzile Şt. O. Iosif şi Ştefan cel Mare.

Termenul de execuţie este de 9 luni.

Pe durata lucrări lor, la un moment dat, locul tramvaielor ar putea fi luat de autobuze, pe un traseu uşor deviat.

Trafi cul rutier va fi restricţionat.

Se extinde linia troleibuzului 14

Un alt şantier se va deschide la ieşirea spre Dumbrăviţa.

“Începem lucrările la un nou proiect cu finanţare europeană: execuţia extinderii reţelei de troleibuz până la Dumbrăviţa. Valoare contractului este de 13,5 milioane lei fără TVA şi termenul de execuţie este de şase luni. Multă lume aşteaptă acest proiect, iată că începem execuţia”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Cu prilejul realizării extinderii liniei de troleibuz, municipalitatea vrea şi să extindă Calea Sever Bocu la patru benzi.

Lucrările se vor face în paralel cu extinderea liniei de troleibuz a RATT până în Dumbrăviţa, din toamnă fi ind prelungit traseul troleibuzului 14 cu încă 12 staţii dus-întors.

“Zona care este pe teritoriul Timişoarei va fi amenajată. Vom muta stâlpii de înaltă tensiune şi vom face

o lărgire pe Calea Sever Bocu până la strada Constructorilor”, a precizat primarul Timişoarei.

Lucrãri de drumuriHOTÃRÂRI Consiliul Local a decis cã Primãria va investi în locaþiile în care se desfi inþeazã garaje

Se lucrează în oraş la reparaţii de drumuri şi trotuare în cartiere. Astfel, a fost amenajată Aleea Azurului. Valoarea totală a lucrărilor este de 406.600 lei cu TVA. Termen de execuţie: decembrie 2013 – martie 2014. Prin amenajarea străzii au fost realizate 93 de noi locuri de parcare, a fost înlocuit covorul asfaltic şi au fost amenajate trotuare noi. Au fost plantaţi 41 de mesteceni şi 6 tei (în alveole), a fost amenajată zona verde, în suprafaţă de cca. 80 mp. Tot în cadrul programului de amenajări în cartiere se înscrie şi demolarea unor garaje, cum ar fi cele de pe strada Podeanu, pentru a putea să fi e realizate lucrările de extindere la patru benzi de circulaţie. De asemenea, terenul de sub garajele din Parcul Brătianu a fost declarat de interes public, prin hotărâre de consiliu local. “Toţi consilierii locali au votat că acel teren este de interes public. În Parcul Brătianu vrem să construim o parcare supraterană publică, unde actualmente există două baterii de garaje. Eu fac apel către cetăţeni să înţeleagă acest interes public local şi să nu ne pună în situaţia de a ajunge la confruntări prin instanţă, că ar fi păgubos pentru ambele părţi. Proprietarii garajelor din parc au şi de plătit sume mari pentru ocuparea domeniului public. Dacă avem nevoie pentru a face oraşul mai funcţional, atunci trebuie să se înţeleagă că trebuie

să se desfi inţeze acele garaje”, a declarat primarul Nicolae Robu. Consilierii locali au declarat de interes public şi un teren de pe strada Orion, ocupat de garaje. Primăria vrea să amenajeze carosabilul şi să creeze locuri noi de parcare pe acel teren. “Este nevoie de terenul ocupat de acele garaje pentru amenajările pe care le avem în plan în zona respectivă. Pe strada Orion vrem să amenajăm carosabilul, trotuare, locuri de parcare, piste de biciclete, să plantam arbori şi, în mod inevitabil, trebuie să ne întindem până pe spaţiul ocupat de acele garaje. Terenul este al municipalităţii, dar există garaje construite cu autorizaţie acolo. Când s-a aprobat autorizaţia de construcţie s-a stabilit că dacă se va ajunge să fi e nevoie de terenul respectiv, în interes public, atunci garajele să fie îndepărtate”, a precizat primarul Timişoarei.

Încep lucrãrile de reabilitare pe strada ªtefan cel Mare

Demolare! Legea-i lege pentru toată lumea!DECIZIE Proprietarii s-au conformat somaþiei pe care au primit-o de la Primãrie

Pe strada Titu Maiorescu, fostã Mussorgski, o familie a construit ilegal mai multe etaje la o clãdire, fãrã a avea autorizaþie. Au fost somaþi de cãtre

Primãrie sã dãrâme ceea ce au ridicat ilegal, în caz contrar primarul municipiului fiind hotãrât sã semneze dispoziþia de demolare. Proprietarii primiserã

autorizaþie de la primãrie pentru anumite lucrãri, dar s-a extins pe mai multe nivele. S-a ajuns în instanþã, iar municipalitatea a câºtigat. “Acum ceva vreme spuneam cã vom trece la execuþia silitã a demolãrii etajelor care au fost construite fãrã autorizaþie pe strada Mussorgski nr. 7. Astãzi a început demolarea, cetãþeanul a înþeles pânã la urmã cã legea este lege pentru toatã lumea, a înþeles cã a greºit ºi ne-a cerut sã îi lãsãm un timp pentru a face demolarea pe cheltuiala proprie. Eu apreciez faptul cã cetãþeanul în cauzã a înþeles cã a greºit ºi nu ne-a creat probleme, pentru cã noi eram pregãtiþi sã facem aceastã punere în aplicare a unei hotãrâri judecãtoreºti chiar în forþã, dacã s-ar fi impus. N-a fost nevoie de jandarmi, n-a fost nevoie de alte instituþii ale statului care sã se implice pentru aducerea lucrurilor la normalitate. Ar fi spre paguba lor sã nu intre cât mai repede în legalitate, pentru cã o clãdire la care s-a început demolarea se deterioreazã dacã nu se încheie operaþiunea respectivã ºi nu se face noul acoperiº. Executorii primãriei au fost acolo ºi sunt pe fãgaºul corect”, a explicat primarul Timiºoarei.


EDILITAR

MODIFICARE Au fost demarate investiþii importante aºteptate de timiºoreni în domeniul infrastructurii rutiere

526 de noi locuri de parcare în zone de locuinþe din Timiºoara

Străzile Spitalul Nou şi Avram Imbroane intră în procesul de refacere a tramei stradale. După reparaţiile capitale din anul trecut la strada Demetriade, respectiv Avram Imbroane, precum şi urmare a amenajării noului sens giratoriu, a devenit o necesitate stringentă începerea unor lucrări de reparaţii majore pe zona Avram Imbroane către Muzeul Satului, respectiv Sp i t a lu l Nou . St r ada Avram Imbroane se va extinde la 4 benzi pe o lungime de 520m şi o lăţime de 14m pe porţiunea de la platform UMT până la Muzeul Satului. În paralel se vor realiza locuri de parcare în cvartalul de blocuri din zona UMT. Valoarea lucrărilor este de aproximativ 1 milion de lei, iar termenul de realizare de 30 de zile. Lucrarea este extrem de importantă atât pentru locuitorii din zonă, cât şi pentru platforma industrială, dar şi pentru evenimentele din zona Muzeul Satului - Grădina Zoologică. Strada Spitalul Nou este una dintre cele mai degradate

din Timişoara. Pe o lungime de 676m şi o lăţime de 25m se vor realiza lucrări de reabilitare a tramei

stradale. Valoarea lucrărilor este de 1.200.000 de lei, iar termenul de realizare este de 30 de zile.

“Primãria Municipiului Timiºoara continuã eforturile de a amenaja locuri de parcare în cvartalurile de blocuri, cu deosebire în zonele în care sunt necesare. În conformitate cu regulamentul Timpark, Societatea Drumuri Municipale are obligaþia ca, din banii încasaþi din acest sistem, sã amenajeze locuri noi de parcare. Astfel, au fost avizate într-o primã fazã ºi sunt în procedurã de autorizare 526 de

Dan DIACONU,Viceprimarul Municipiului Timiºoara

noi locuri de parcare, astfel: în zona Steaua - 271, str. Soarelui - 40, str. Luceafãrul - 73, str. Hebe - 24, zona Str. Lugojului - 64 locuri noi de parcare, Intrarea Peru - 54. Lucrãrile sunt estimate la 900.000 de lei ºi sunt realizate de cãtre Societatea Drumuri Municipale. În paralel, Primãria a fi nalizat amenajarea a 80 de locuri noi de parcare pe str. Bucureºti.”

Noul Centru IncuboxxCLÃDIRE Noua construcþie de pe strada Circumvalaþiunii, în apropierea pasajului Jiul, îmbogãþeºte infrastructura de afaceri

Proiectul “Infrastructura regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&C, început în 30.07.2012 a fost fi nalizat şi este o investiţie care îmbogăţeşte infrastructura de afaceri a oraşului, valoarea totală fi ind de 19.159.203,27 lei (T.V.A inclus). Noua construcţie este pe strada Circumvalaţiunii, în apropierea pasajului Jiul. A fost realizată astfel o structură de sprijinire a afacerilor, într-un domeniu de importanţă strategică-tehnologia informaţiei şi telecomunicaţii sprijinirea afacerilor în domeniul IT&C, menită să contribuie la sprijinirea IMM-urilor afl ate în faza demarării şi/sau consolidării afacerilor lor. A fost construită şi amenajată o clădire de

patru etaje, cu spaţii pentru recepţie, birouri firme şi spaţii informale de deservire, utilate şi dotate la standarde europene cu utilajele şi echipamente de ultimă generaţie. Proiectul a fost aprobat de consilierii locali, iar construcţia realizată corespunde întru totul machetei iniţiale. De asemenea, design-ul corespunde funcţiunii de zonă industrială a locaţiei. Primăria are încheiate două acorduri de parteneriat cu Universitatea Politehnică din Timişoara şi Universitatea de Vest din Timişoara, ambele având ca scop sprijinirea întreprinderilor din domeniul IT, ce vor fi găzduite în cadrul infrastructurii realizate prin acest proiect.

Noua sală polivalentă va fi gata la varăLUCRÃRI Anul viitor Timiºoara vrea sã fi e una dintre gazdele Campionatului European de Baschet Feminin

Lucrãrile avanseazã la noua salã polivalentã de 3000 de locuri din zona Stadionului “Dan Pãltiniºanu” care ar putea deveni funcþionalã de la toamnã. Primãria s-a asociat cu Universitatea Politehnica pentru fi nalizarea noii sãli, care ar trebui anul viitor sã fi e una dintre gazdele Campionatului European de Baschet Feminin. Primarul Nicolae Robu verifi cã personal lucrãrile din

ºantier, pentru a imprima un ritm mai alert: “Acum se lucreazã pe front larg ºi la acoperiº ºi primele straturi de material pentru acoperiº au fost deja montate pe întreaga suprafaþã. O porþiune este deja realizatã cu toate straturile, pentru cã acoperiºul constã într-un sandvici format din cinci materiale. Între timp se cofreazã planºeul ºi structura de rezistenþã pentru latura a patra unde

vor fi gradene. Pe toate celelalte trei laturi gradenele sunt deja confecþionate. Este turnat betonul pentru suportul de suprafaþã de joc ºi pot spune cã în ultimele sãptãmâni s-a recuperat din întârzierea la care se ajunsese aici”, a precizat primarul. La Sala Olimpia vor continua lucrãrile de reabilitare. “În anul acesta vom reabilita instalaþia de climatizare ºi alte lucruri care sunt urgente. Trebuie sã punem la punct ºi Sala Olimpia, pentru cã Timiºoara are nevoie de ea în continuare ºi va fi foarte bine când vom avea douã sãli. Pentru evenimente de anvergurã mai micã ºi respectiv pentru antrenamente va fi folositã Olimpia, iar aceastã salã va fi pentru evenimente care pot atrage 2.500 – 3.000 de oameni”, a declarat primarul Nicolae Robu. Aºadar, oraºul va avea din acest an o nouã salã polivalentã care va putea sã gãzduiascã evenimente sportive sau culturale. Primãria Municipiului Timiºoara investeºte an de an în structurile necesare practicãrii sportului. Dupã cum se ºtie bazinul din Circumvalaþiunii a fost refãcut cu bani de la bugetul local ºi se doreºte ºi realizarea unui bazin olimpic de înot ºi alte patru bazine mai mici în cartiere.


DOCUMENTAR

Cele mai ample cercetãri arheologice din istoria oraºuluiDESCOPERIRI Lupta pentru cucerirea cetãþii Timiºoara este relevatã ºi în cercetãrile care se desfãºoarã acum în oraº

În prezent în Timişoara se desfăşoară cele mai ample cercetări arheologice din ultimii zeci de ani, prilejuite de reabilitarea cu fonduri europene a zonei istorice. În ziarul nostru avem o pagină despre istoria oraşului şi am publicat în numerele din această perioadă date referitoare la epoca în care cetatea a fost sub ocupaţie otomană. De aceea, ne oprim puţin, vom lăsa manualul de istorie deoparte, ca să vedem ce se întâmplă pe şantierele arheologice.

Ghiulea din perioada asediului

Pentru că v-am prezentat recent lupta pentru Timişoara de la 1716, vom începe cu Constantin Inel de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, unul dintre responsabilii de şantier arheologic şi vă prezentăm descoperirile făcute în zona de care răspunde, aşa cum ni le-a dezvăluit. Strada Florimund Mercy : Au fost cercetate vestigii din două etape diferite ale istoriei Cetăţii Timişoara. Una dintre etape este cea a cetăţii medievale de sub ocupaţia otomană (sec. XVI-XVII), din care au fost identifi cate şi cercetate două complexe arheologice ce cuprindeau structuri de lemn de la o stradă medievală. După cum au fost surprinse nivelele succesive de lemnărie, se poate deduce că au fost surprinse cel puţin trei etape din fazele de construcţie şi refacere a unei străzi din interiorul cetăţii, în perioada vilayetului de Timişoara (aşa se numea provincia sub ocupaţia otomană). Din păcate, pentru sectorul de stradă surprins pe parcursul cercetărilor arheologice preventive, s-a putut constata că el a fost afectat de multiple intervenţii ulterioare, care au afectat integritatea şi starea de conservare generală. Cele trei nivele ale Străzii medievale pot fi încadrate la nivelul secolelor XVI-XVII, cu menţiunea că în planul realizat de capitanul –inginer Perrette la 1716, acest amplasament poate fi identifi cat cu strada amintită sub numele de Uliţa Atelierului de Şelari, stradă care pleca din dreapta Pieţei Sf. Gheorghe şi avea orientare SE-NV. O altă etapă este cea a cetăţii Timişoara de sub ocupaţia habsburgică (sec. XVIII-XIX) – perioada din care a fost descoperit un sector de cca. 18 m al unui

canal de cărămidă ce făcea parte din sistemul vastei canalizări realizate spre fi nalul sec. XVIII. În ceea ce priveşte zidăria de cărămidă, aceasta utilizează cărămidă de dimensiuni cca. 32x16x8 cm. Canalul are o înălţime de doar 82 cm (golul interior), bolta având şi ea o grosime de cca. 32 cm. În interiorul canalului de cărămidă la curăţarea unor porţiuni în care bolta era distrusă, s-a observat că s-au aplicat zidiri ce anulau funcţiunea sistemului de canalizare, posibil să fi fost închise la scoaterea din funcţiune a canalizării, odată cu introducerea noii canalizări după proiectul lui Stan Vidrighin

din perioada 1904-1912. Strada Eugeniu de Savoya : Au fos t surprinse în timpul activităţilor de săpătură pentru racordarea scurgeri lor de ape pluviale la sistemul de canalizare existent (Vidrighin), următoarele complexe arheologice: structuri din lemn, la adâncimi între -0,70 şi -0,95 m, structuri ce sunt parte a unor complexe arheologice medievale, descoperite în zona carosabilului din dreptul imobilelor cu nr. 20-22. Ele fac parte din structura unei străzi medievale surprinsă pe orientarea est-vest, arteră de circulaţie care apare pe planul de la 1717 ca fi ind plasată într-o zonă de piaţetă unde se intersectau 3 uliţe medievale (dintre care cea principală este denumită Uliţa Defterdarului (a controlorului f inanciar) , plasată imediat în apropierea Porţii Cocoşului (care ulterior a devenit Poarta Eugeniu de Savoya, respectiv Porta Forforosa). Cercetările din acest punct sunt în derulare, fi ind surprinse mai multe nivele de construcţie ale străzii (4 nivele), dintre care cea mai de jos este diferită de cele superioare şi se prezintă ca o amenajare formată dintr-un pat de crengi mai subţiri

al căror diametru variază între 3-7 cm, depuse pe o structură de câteva bârne de copaci tineri (grosime între 10-15 cm) dispuse paralel pe orientarea străzii. Din fazele de refacere superioare, se păstrează numeroase grinzi de lemn dispuse paralel şi legate între ele de altele, aranjate transversal pe axul străzii. S-a păstrat la unul din nivelele de refacere şi sistemul de trunchiuri despicate din lemn şi prinse strâns unele lângă altele, transversal pe axul drumului, asigurând “pavajul” de lemn al străzii. Lucrările arheologice sunt încă în desfăşurare, urmând să fi e extinse în punctele unde au mai fost surprinse asemenea structuri de lemn ce aparţin fi e unor străzi, fi e unor locuinţe ce au funcţionat în perioada cetăţii, anterior cuceririi de către austrieci la 1716. Piaţa Ţarcului: Au fost cercetate vestigii din două etape diferite: etapa cetăţii medievale de sub ocupaţia otomană, din care a fost identifi cat şi cercetat un complex (structuri de lemn de la o construcţie medievală), respectiv din etapa cetăţii Timişoara de sub ocupaţia habsburgică (sec. XVIII-XIX) – structuri compacte de zidărie ce aparţin celor două faze de construcţie ale edifi ciilor ce au aparţinut administraţiei imperiale habsburgice (Casa Camerală). Din perioada ocupaţiei austriece, au fost descoperite în Piaţa Ţarcului structuri mai mult sau mai puţin compacte de zidărie care s-au dovedit a face parte din fazele de construcţie ale clădirilor ce au aparţinut Casei Camerale. Astfel, se pot distinge următoarele faze de construcţii: Traseele zidurilor primei faze de construire a Vechii Case Camerale (colorat cu albastru, în Pl.1 - sectorul Pieţii Ţarcului), delimitează aripa de vest a acesteia, la capătul ei nordic fi ind surprins şi corpul de clădire aşezat transversal. Contemporane cu această fază, sunt fragmentele de ziduri descoperite în apropiere de str. Palanca, care confi rmă existenţa unei clădiri dreptunghiulare de mai mici dimensiuni, orientată paralel cu corpul nordic al Vechii Case Camerale. Cea de-a doua fază de construcţie a Vechii Case Camerale este surprinsă arheologic, în traseele zidurilor, care atestă extinderea corpului vestic, ceea ce ducea probabil, la o dublare a suprafeţei acestei aripi, în timp ce la partea de

nord se intervine prin modifi carea traseului la corpul transversal, care va primi o orientare est-vest (paralelă cu actuala str. Palanca, respectiv cu corpul de clădire apărut acum, al Noii Case Camerale). Contemporană cu faza a doua a Vechii Case Camerale, pe latura de nord a parcelei pe care s-au construit imobilele Casei Camerale, la frontul străzii (azi str. Palanca), a fost ridicat corpul Noii Case Camerale, care înconjura în careu parcela în discuţie. Consemnat pe acelaşi plan de la 1808, Noua Casă Camerală, era utilizată deja pe la 1783 ca reşedinţă a Episcopului Romano-Catolic. Este, de asemenea difi cil de stabilit locul unde se delimitau cele două corpuri nou construite (corpul Noii Case Camerale, paralel fi ind cu corpul de nord al Vechii Case Camerale), deoarece, apropierea de structura actuală de zidărie compactă a Palatului Dicasterial a făcut imposibilă efectuarea de sondaje arheologice suplimentare, fără a pune în pericol fundaţiile acestuia,

aşa încât putem doar presupune că această delimitare să fi e în zona unde s-au surprins fragmentele de zid din mica construcţie dreptunghiulară ce apărea în planul din 1757. Pe str. Ţarcului au fost descoperite şi câteva structuri fragmentare din lemn, ce provin cel mai probabil de la o construcţie patrulateră din sec. XVII (perioada de sub dominaţie otomană), distrusă pa r ţ i a l de bombardamente l e austriece din timpul asediului din 1716, argument fi ind în acest sens un proiectil/ghiulea descoperit în structura de lemn, precum şi menţiunea pe planul din 1717, la poziţia 46 – care corespunde cu acest amplasament, a localizării unei zone de locuinţe distruse în timpul bombardării cetăţii de către trupele austriece. Complexul arheologic descoperit constă din structuri din lemn ce fac parte cel mai probabil din amenajarea unei construcţii - locuinţă sau dependinţă din lemn, cu groapă de provizii, în perioada respectivă.


PROIECTE EUROPENE

Reabilitarea spaþiilor publice din cartierul CetateLUCRÃRI Se modernizeazã infrastructura ºi se va schimba radical imaginea ºi funcþionalitatea zonei centrale a oraºului

Vor fi amenajãri noi Va fi schimbată cu totul confi guraţia

în Piaţa Sfântul Gheorghe. Se va realiza un amfi teatru dreptunghiular scufundat faţă de nivelul pieţei. Va avea şase gradene. Vor fi puse în valoare vestigiile arheologice. Pavajul se realizează într-un desen simplu din două materiale de culori şi texturi diferite. Vegetaţia va fi reprezentată de cei trei tei păstraţi şi de plantele din jardiniere. Vor fi în total zece sălcioare. Statuia Sf. Gheorghe se va reloca. Obiecte de mobilier urban: bănci din lemn cu structura metalică, în grupuri de 6 bucăţi, 7 coşuri de gunoi, bolarzi sferici pentru jalonarea căii de rulare a tramvaiului, rastel pentru biciclete cu 6 locuri, panou de afi şaj digital. Piaţa Ţarcului va deveni pietonală, accesul auto fi ind restricţionat. Se vor monta în pavaj două piese inscripţionate cu numele străzii; capacele de canal de pe stradă vor fi realizate din fontă sau bronz, într-un design personalizat. Mobilier urban: bănci, obiecte de semnalizare pentru Tribunal: un ansamblu format dintr-un basorelief pus pe faţada Tribunalului şi sub el o placă cu text, coşuri de gunoi, bolarzi, semne de circulaţie.

ªi strãzile vor avea un alt aspect

Pe strada Vasile Alecsandri obiectele de mobilier vor fi amplasate pe mijlocul străzii şi în zonele limitrofe faţadelor. Vor fi : 14 bănci, 19 jardiniere şi 18 coşuri de gunoi. În dreptul caselor Gh. Lazăr nr. 1 (Casa Wenzl Lechner), Alecsandri nr. 7 (Casa Solderer) şi Piaţa Libertăţii nr. 1 se vor monta în pavaj piese speciale din bronz inscripţionate. De asemenea, vor fi amplasate două obiecte de artă urbană şi un indicator spre punctele de interes turistic din Cetate la intersecţia cu strada Savoya. Pe strada Lucian Blaga Mobilier urban: un rastel biciclete în zona accesului spre Piaţa Libertăţii (10 buc.) şi coşuri de gunoi. În dreptul casei Bocşa nr. 4 (fosta Cazarmă a Statului Major) se va monta în pavaj o piesă din bronz inscripţionată cu numele acesteia şi informaţii despre istoria casei. Va fi amplasat un indicator în zona dinspre Piaţa Huniade, care va atrage atenţia că se intră pe stradă şi în Cetate. Va fi şi un indicator în zona de acces spre Piaţa Libertăţii care va ghida trecătorii/turiştii spre diverse puncte de interes din cartierul Cetate. Pe strada Enrico Carusso mobilierul urban: două bănci, patru jardiniere, coşuri de gunoi, rastel de biciclete (5 buc.),

cinci bolarzi fi cşi, un bolard mobil. Va fi amplasat un obiect de artă urbană în proximitatea accesului în piaţă, precum şi un semnal la intrarea în Cetate dinspre parc. Va mai fi şi un indicator, amplasat la capătul dinspre Piaţa Sf. Gheorghe, care are rolul de a ghida trecătorii/turiştii spre diverse puncte de interes din Cartierul Cetate. Pe strada Francesco Griselini în dreptul casei Eminescu nr. 3 (casa cu “pomul de fi er”) se va monta în pavaj o piesă din bronz inscripţionată cu numele acesteia şi informaţii despre “pomul breslelor”. În dreptul casei Eminescu nr. 5 (Palatul Deschan) accesul va fi marcat în pavaj printr-o altă piesă. Pe strada Florimund Mercy în dreptul caselor Mercy nr. 7 (Palatul Emmer) şi Mercy nr. 5 (Palatul Brach) se vor monta în pavaj piese speciale din bronz inscripţionate. Burlanele vor fi racordate direct la sistemul de canalizare centralizat, iar în două locaţii vor fi însoţite de o plantă agăţătoare, plantată în careul amenajat în cadrul pavajului. Pe strada Mercy este preconizată şi amplasarea unui obiect de artă urbană. Pe strada Radu Negru capacele de canal vor fi realizate din fontă sau bronz, într-un design personalizat. Vor fi montaţi trei stâlpi metalici cu plăcuţe indicatoare pentru circulaţie, un bolard telescopic la intrarea dinspre str. Paul Chinezu şi patru bolarzi fi cşi în aliniament cu bolardul telescopic. Vor mai fi montate 7 jardiniere, trei bănci şi 5 coşuri de gunoi. Pe strada Eugeniu de Savoya va fi o zonă pietonală. Între străzile Ungureanu şi Mercy vor circula de asemenea doar pietonii, accesul auto fi ind restricţionat. În dreptul Palatului Dicasterial, al Palatului Deschan şi al casei Mercy se vor monta în pavaj piese speciale cu informaţii istorice. Se va amplasa un indicator de intrare pe stradă dinspre Bastion şi un indicator cu puncte de interes în cartierul Cetate. Vor fi amplasate în zonele pietonale două rastele de biciclete, 21 de jardiniere, 11 bănci, coşuri de gunoi, bolarzi fi cşi şi mobili. În dreptul casei “Prinţului Eugeniu de Savoya” (nr. 24) se va monta în pavaj o piesă specială cu date despre poarta Forforoza şi un obiect de artă urbană. Pe strada Sergent Constantin Muşat vor fi montate două jardiniere care vor marca sfârşitul zonei de staţionare spre Piaţa Unirii şi va fi amplasat un obiect care va semnaliza intrarea în Cetate, amplasat la intrarea, dinspre Piaţa Mărăşti. În dreptul Cazarmei “U” se va monta în pavaj o piesă inscripţionată cu numele acesteia şi informaţii despre istoria casei.

Testarea pavajului pentru zona istoricãÎn cadrul proiectului de reabilitare

a zonei istorice, în timp ce se derulează cercetările arheologice, constructorul testează pavajul pe Strada fără Nume. După testări se va scoate acel pavaj de test şi se va realiza lucrarea conform soluţiei fi nale. În prezent, strada a fost împărţită în mai multe segmente, pe fi ecare fi ind încercată o altă soluţie. Pentru a se putea lua decizia optimă, echipa care lucrează la proiect a făcut o deplasare la Alba Iulia şi Sibiu, unde s-a făcut documentare pe sistemele folosite de ei. La Alba Iulia sunt pardoseli montate pe şapă semiuscată, rosturi umplute cu mortar, piatra fi ind tăiată pe toată latura. Impresia generală este a unei pardoseli de mozaic, iar

arhitecţii noştri nu cred că soluţia de la Alba Iulia ar fi aproape de ceea ce s-a dorit de la început la noi: paviment reversibil, ei înclină spre soluţia de la Sibiu, dar cu îmbunătăţiri. Acolo s-au umplut rosturile cu nisip, iar pietrele au ieşit deja în mai multe locuri, pentru că se deplasează. Recomandările sunt ca în tehnologia de montaj să fie adoptată soluţia de spărtură de piatră, executată corect, cu sortul adecvat. Pietrele trebuie să fie foarte bine sortate şi rectifi cate înainte, iar rosturile să nu depăşească 15 mm. A fost consultat şi un specialist din Italia, care a venit cu varianta spaţiilor cu pietriş întărite cu răşină. Soluţia este costisitoare, iar aspectul dat de culoarea închisă a răşinii nu este prea estetic. Discuţiile şi testările sunt încă în derulare şi nu vor întârzia realizarea proiectului. Piatra din Piaţa Unirii este scoasă, curăţată,

sortată, împachetată în saci şi depozitată sub pază, deoarece va fi refolosită tot în Piaţa Unirii. “Am cerut să se găsească modalitatea prin care să facem toată zona istorică şi frumoasă, dar şi funcţională. Este impardonabil să nu amenajăm această zonă astfel încât pe ea să ne putem plimba comod. Dau exemplul Parcului Rozelor, unde este o uriaşă greşeală. Nu pot să accept soluţii care să conducă la nemulţumirea timişorenilor. Am convenit să se facă pavări de test, să poată fi văzute de cetăţeni, ca aceştia să îşi poată exprima opinia. Trebuie să fi e cum îşi doresc timişorenii. Am fost dispus să cheltuim chiar peste ce a alocat Uniunea Europeană, pentru a avea o zonă istorică cât mai frumoasă şi cât mai funcţională. Nu e de joacă cu o asemenea lucrare”, a declarat Nicolae Robu, Primarul Timişoarei.

Piaþa Sfântul Gheorghe

Piaþa Þarcului

Pavaj-material


EDILITAR

Buletin lunar editat de Primãria Timiºoara

Redactor ºefLãcrãmioara CONDEA

LayoutAndreea JIGHEREANU

Tel/fax: 0256/408.440e-mail:

[email protected]

www.primariatm.ro

Tiparul executat la S.C. FED PRINT S.A.

Difuzare:S.C. C&R MEDIA S.R.L.

Tel: 0727/379.166

MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

ISSN 1453-8954

COMISIA I - pentru studii,prognoze, economie, buget,

fi nanþe, impozite ºi taxe

COMISIA II - pentru dezvoltareurbanisticã, amenajarea teritoriului ºi patrimoniu

COMISIA III - pentru administrarea domeniului

public ºi privat, servicii publiceºi comerþ, regii autonome ºi

societãþi comerciale

COMISIA V - pentru culturã,ºtiinþã, învãþãmânt, sãnãtate,

protecþie socialã, turism,ecologie, sport ºi culte

ÞOANCÃ RADU-DANIEL - U.S.L., preºedinteOLTEANU RAMONA-ISABELA - U.S.L., secretarMOªIU SIMION - P.D.L., membruVESA VASILE-TEODOR - U.S.L., membruWOLF ELENA - U.P.T., membru

BÎRSÃªTEANU FLORICÃ - U.S.L., preºedinteDIMECA RADU DRAGOª - U.S.L., secretarBOGLUÞ DOREL - U.S.L., membruCIUHANDU OVIDIU - P.D.L., membruHERZOG BOGDAN RADU - U.P.T., membru

JICHICI CIPRIAN-CORNELIU - U.S.L., preºedinteSIMONIS ALFRED-ROBERT - U.S.L., secretar FOLICÃ PETRICÃ - PP-DD, membruGRIGORE GRIGOROIU - P.N.L., membruSANDU CONSTANTIN-ªTEFAN - P.D.L., membru

RUªEÞ VASILE - U.S.L., preºedinteGEANÃ NISTOR PAVEL - U.S.L., secretarORZA ADRIAN ROMIÞÃ - U.P.T., membruPETRIªOR ANDREI-ROMULUS - U.S.L., membruSARACAN MARIA - P.D.L., membru

TAROPA LUCIAN - PP-DD, preºedinteJUMANCA ROMANIÞA-ADINA-DELIA - U.S.L., secretarBONCEA GEORGE-FLAVIUS - U.P.T., membruSTOIAN FLORIAN - PP-DD, membruTÎRZIU ADELINA-LARISSA - P.D.L., membru

MonitorulComisiile Consiliului Local

COMISIA IV - pentruadministraþie localã, juridicã,

ordine publicã, drepturile omu-lui ºi probleme ale minoritãþilor

Premierã naþionalã în efi cientizare energeticã MÃSURI Primãria implementeazã Sistemul de Management Energetic la nivelul clãdirilor publice

Pentru efi cientizarea energetică şi reducerea consumului de curent a fost propusă o soluţie inovatoare şi atractivă din punct de vedere fi nanciar, ce presupune monitorizarea, controlul şi managementul de la distanţă (pe internet) a iluminatului public din Parcul Copiilor, a anunţat viceprimarul Dan Diaconu. Soluţia este bazată pe tehnologia wireless (radio comunicaţie). Municipalitatea doreşte implementarea unor astfel de soluţii inovatoare pentru reducerea costurilor generate de energia electrică consumată pentru iluminatul unor zone verzi, parcuri şi scuaruri şi a unor aliniamente stradale. Totodată,

se reduce intervenţia factorului uman şi costurile de operare. În ceea ce priveşte Parcul Copiilor, pornirea şi oprirea iluminatului se realizează acum de la distanţă (de pe un PC, laptop sau smartphone), la momentul exact (bazat pe condiţiile locale de luminozitate), se reduce nivelul de iluminare, tot de la distanţă în orele de trafi c redus şi se monitorizează de la distanţă buna funcţionare a întregii instalaţii, cu alarmare în caz de defecţiune. Din cei 256 de stâlpi din parc, 50 au fost echipaţi cu noul sistem de monitorizare şi control, în zona de acces dinspre Bd. Michelangelo.

Costul a fost de 83.000 lei cu T.V.A de la bugetul local, noul sistem fi ind realizat de experţi olandezi. În perioada următoare, se va urmări eficienţa implementării acestui sistem în parc prin monitorizarea

consumului de energie electrică timp de 3 luni. Se aşteaptă o reducere de minim 35% a consumului de energie electrică, caz în care se va propune extinderea sistemului şi în alte parcuri.

Se realizeazã baza de datePr imãr i a Mun i c i p i u l u i Tim iºoa ra implementeazã în acest moment Sistemul de Management Energetic la nivelul clãdirilor publice pe care le deþine: unitãþi de învãþãmânt, culturã, instituþii medicale ºi spitale, baze sportive, clãdiri ale municipalitãþii ºi în care îºi desfãºoarã activitatea serviciile de specialitate. Primãria are obligaþia monitorizãrii consumurilor energetice în clãdirile publice municipale. Elaborarea Inventarelor de Referinþã a Emisiilor pentru clãdirile, echipamentele ºi facilitãþile municipale este o activitate

dificilã fãrã o monitorizare riguroasã a consumurilor lunare/anuale, refl ectatã în situaþii comparative. La nivelul instituþiilor timiºorene au fost desemnaþi responsabilii energetici, care au participat în 26 Martie 2014 la o întâlnire de lucru ºi informare. În acest moment, aceºtia lucreazã la colectarea de date ºi informaþii privind clãdirile, urmând ca, dupã fi nalizarea înregistrãrii în baza de date a tuturor consumurilor energetice, sã participe la un curs de instruire despre accesarea ºi utilizarea bazei de date, coordonat de experþi energetici.

Modifi cãri cadastrale în zona StadionPROCEDURÃ Se va pune de acord situaþia realã din teren cu planul de carte funciarã existent

Consiliul Local a votat reambularea zonei Stadion cuprinse între Stadionul Dan Păltinişanu- str. prof. dr. Aurel Păunescu-Podeanu-Cerna-bv. dr. Iosif Bulbuca, respectiv demararea procedurii de sector cadastral.

Prin reambulare se va pune de acord situaţia reală din teren cu planul de carte funciară existent, fi ind o operaţiune de actualizarea a planurilor existente prin includerea tuturor detaliilor apărute ulterior.

Operaţiunea se impune, deoarece în urma dezlipirilor succesive din anii 1946-2014 nu se reuşeşte identifi carea parcelelor.

Prin reambulare se va renumerota întreaga zonă, numerele topografi ce vechi se sistează, fiecare imobil primind un număr topografic/cadastral nou.

Cu această ocazie se va reglementa şi situaţia bazelor sportive din zonă,

a terenului pentru bazinul de înot olimpic, a căilor de acces, zonelor verzi etc.

În baza hotărârii de consiliu local, Primăria va solicita Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş începerea lucrărilor de “sector cadastral” a Zonei Stadion în cadrul proiectului cadastru general.

Ofi ciul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş va solicita Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară începerea lucrărilor de “sector cadastral” a Zonei Stadion.

După aprobarea de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, va fi anunţată în Monitorul Ofi cial începerea lucrărilor de “sector cadastral”, după care documentaţia va fi avizată de Ofi ciul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, urmând ca zona să fi e renumerotată, primind numere topografi ce/cadastrale noi.

Se va reglementa ºi situaþia cadastralã a terenurilor din zonã


PAGINA CETĂŢEANULUI

Primar: NICOLAE ROBUAudienþe: luni, de la ora 10.00

e-mail: [email protected].:0256/490.363, cam. 113

Primãria Municipiului TimiºoaraB-dul C.D. Loga nr. 1, www.primariatm.ro

Viceprimar: DAN DIACONUAudienþe: joi, de la ora 10.00

e-mail: [email protected] Tel.: 0256/494.657, cam. 106

Secretar: IOAN COJOCARIAudienþe: miercuri, de la ora 10.00

e-mail: [email protected].: 0256/493.018, cam. 110

969 - Call Center

Direcţia de Evidenţă a Persoanelor: Director VASILE TĂRCIATU

Audienþe: miercuri între orele 10.00-12.00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256/225.179

Viceprimar: TRAIAN STOIA

e-mail: [email protected] Tel.: 0256/490.388, cam. 106

Direcţia UrbanismDirector SORIN EMILIAN CIURARIU

Audienþe: miercuri, de la ora 10.00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256/408.326, cam. 208

Direcţia EconomicăDirector SMARANDA HARACICU

e-mail: [email protected];Tel.: 0256/408.468 sau 0256/408.312, cam. 312

Direcţia DezvoltareDirector AURELIA JUNIE

Audienþe: luni, de la ora 9.00; e-mail: [email protected] Tel.: 0256/408.354, cam. 118

Direcţia ComunicareDirector ALINA PINTILIE

Audienþe: miercuri, de la ora 10.00; e-mail: [email protected];Tel.: 0256/408.440, cam. 102

Direcţia Fiscală: Director ADRIAN BODO

Audienþe: luni între orele 9.00-11.00; e-mail: [email protected];Tel.: 0256/408.101, cam. 12 et. 1

Director Direcţia de Mediu: ADRIAN AMEDEO BERE-SEMEREDI

Audienþe: luni de la ora 12.00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256/408.484, cam. 303 B

Direcţia Tehnică: Director CULIŢĂ CHIŞ

Audienþe: marþi de la ora 10.00; e-mail: [email protected];Tel.: 0256/408.480, cam. 208

Director Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară: MARIA STOIANOV

Audienþe: luni de la ora 9.00-12.00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256/220.583

Direcţia Poliţia Locală:

Audienþe: miercuri între orele 10.00-11.00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256/246.112

Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse:Director MARTIN STAIA

Audienþe: marþi de la ora 10.00; e-mail: [email protected];Tel.: 0256/408.388, cam. 230

Direcţia Şcoli, Spitale, Baze Sportive şi Instituţii Culturale

Director MIHAI COSTAe-mail: [email protected]; Tel.: 0256/408.310

Olariu Zamarie, str. Bucureºti nr. 38 Ap. 9

Solicitã toaletarea copacilor de pe strada Bucureºti nr. 38.

Rãspuns: În ceea ce priveºte toaletarea arborilor din jurul imobilului de pe Str. Bucureºti nr. 38, Ap. 9 (doar ramurile uscate ºi 15% din cele care ating imobilul) vor fi cuprinse în programul de lucrãri al societãþii prestatoare de servicii pe spaþiile verzi ºi se va executa în trimestrul al II-lea al acestui an.

Asociaþia de locatari, str. Louis Pasteur nr. 1

1. Solicitã amenajarea unei parcãri pe spaþiul liber din faþa blocului de pe strada Louis Pasteur nr. 1. 2. Solicitã amenajarea unui spaþiu de joacã pentru copii.

Rãspuns: 1. Vom trimite pentru analizã în vederea posibilitãþii amenajãrii unor parcãri fi rmei S.C. DRUMURI MUNICIPALE, fi rmã care se ocupã cu amenajarea parcãrilor. 2. Pentru a solicita amenajarea unui nou loc de joacã în zona strãzii Louis Pasteur nr. 1, este necesar sã faceþi o cerere pe adresa Primãriei la care sã ataºaþi tabele semnate ºi ºtampilate de cãtre administratorii sau

preºedinþii Asociaþiilor de Proprietari limitrofe acestui spaþiu. În acest tabel toþi locatarii aparþinãtori acestor asociaþii vor trebui sã-ºi exprime acceptul cu privire la amenajarea acestui loc de joacã.

Radovan I., ªagului nr. 32 ap. 7

Solicitã schimbarea definitivã a sistemului de încãlzire de pe verticalã pe orizontalã.

Rãspuns: Pentru a benefi cia de noul sistem de contorizare individualã cu distribuþie pe orizontalã, asociaþiile de proprietari care doresc trecerea la acesta trebuie sã urmeze câþiva paºi necesari ºi obligatorii, cu precizarea cã sistemul individual cu distribuþie pe orizontalã se poate executa numai în condominiile unde toþi proprietarii racordaþi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termicã doresc acest lucru. Astfel, pentru a benefi cia de noul serviciu este necesar ca un reprezentant al asociaþiei de proprietari sã depunã o cerere scrisã la sediul Colterm S.A. la care sã ataºeze ºi un tabel cu acordul semnat al tuturor proprietarilor din condominiu racordaþi la sistemul centralizat de termofi care (nu este nevoie ºi de

acordul sau semnãtura proprietarilor care deþin centrale termice pe gaz, cu excepþia cazurilor în care aceºtia doresc ºi racordarea la noul sistem!) care doresc schimbarea sistemului de distribuþie pe verticalã actual cu sistemul de distribuþie pe orizontalã, cu contorizarea separatã a fi ecãrui apartament în parte. În baza acestui acord unanim, o echipã tehnicã din cadrul Colterm S.A. se va deplasa, gratuit, la adresa solicitantului ºi va realiza o evaluare tehnicã ºi o estimare privind costurile lucrãrilor ce urmeazã a fi efectuate. De asemenea, vã mai comunicãm urmãtoarele: S.C. COLTERM S.A. asigurã contra-cost întocmirea documentaþiei tehnice ºi execuþia lucrãrilor privind realizarea instalaþiilor interioare comune necesare contorizãrii individuale, pânã la punctul de branºament (pâna la intrarea în apartament).

Alexandru G., str. Timiº, nr. 15

1. Solicitã amenajarea unei parcãri în spatele blocului nr. 20 ºi nr. 24 de pe strada Timiº. 2. Solicitã toaletarea copacilor din faþa ºi spatele blocului nr. 15 de pe strada Timiº. 3. Solicitã suplimentarea pubelelor de gunoi menajer ºi reciclabil.

Rãspuns: 1. Vom trimite pentru analizã în vederea posibilitãþii amenajãrii unor parcãri fi rmei S.C. DRUMURI MUNICIPALE, fi rmã care se ocupã cu amenajarea parcãrilor. 2. În ceea ce priveºte toaletarea arborilor de pe strada Timiº nr. 15 vã comunicãm cã solicitarea dumneavoastrã este cuprinsã în programul de lucrãri al societãþii prestatoare de servicii pe spaþiile verzi ºi se va executa în trimestrul al II-lea al acestui an. 3. Privind suplimentarea recipientelor pentru deºeuri menajere ºi reciclabile asociaþia de proprietari din Timiºoara str. Timiº nr. 15 va solicita direct la S.C. Retim Ecologic Service S.A. mãrirea numãrului de recipiente.

Moldovan Florian, Piaþa Victoriei, nr. 1/B, ap. 10

Solicitã ca spaþiul din spatele imobilului din Piaþa Victoriei nr. 1/B sã fi e igenizat ºi amenajat.

Rãspuns: Privitor la spaþiul din spatele imobilului din Piaþa Victoriei nr. 1/B, în urma verifi cãrilor din teren nu s-au constatat a fi depozitate deºeuri, momentan se lucreazã la reþeaua de gaz. Dupã terminarea lucrãrilor de branºare cu gaz, refacerea suprafeþei distruse revine societãþii executante.


SOCIETATE

Numerele de telefon ale Primãriei Municipiului Timiºoara: 408.300/1,2,3,4,5,6,7,8

Primãria Municipiului TimiºoaraB-dul C.D. Loga nr. 1 www.primariatm.ro

PROGRAM CU PUBLICULLuni-Vineri: 8.30-10.30Marţi, Joi: 14.00-16.00

SERVICIUL RELAŢIONARE DIRECTĂ CU CETĂŢENII (cam. 12)SERVICIUL PUBLIC DE LOCUINŢE ŞI UTILITĂŢI:

Biroul LocuinţeBiroul ChiriiCompartimentul Coşerit şi Compartimentul Administrare

Cimitire şi Pompe Funebre au sediul în P-ţa Traian, str. 3 August 1919, nr. 17. Relaţii suplimentare se pot obţine la numărul de telefon 0256/433.211.

DIRECŢIA FISCALĂ (B-dul Mihai Eminescu nr. 2B):Biroul Consiliere Cetăţeni şi Registratură: Luni, Miercuri,

Joi, Vineri între orele 8.30-16.00 şi Marţi între orele 8.30- 18.00Biroul Evidenţă Contribuabili şi Încasări Bugetare -

program casierie: Luni, Miercuri, Joi, Vineri între orele 8.30-16.00 şi Marţi între orele 8.30-18.00

Biroul Evidenţă Contribuabili şi Încasări Bugetare - program eliberări certifi cate de atestare fi scală: Luni, miercuri şi joi, între orele: 8.30-13.00 şi 14.00-16.00

- ghişeul nr. 1 - pentru persoane fi zice: Marţi între orele: 8.30-13.00 şi 14.00-18.00

- ghişeul nr. 2 - pentru persoane juridice: Vineri între orele 8.30-12.00 şi între orele 13.00-14.00

Compartiment Impuneri Mijloace de Tansport Persoane Fizice şi Juridice

- Timişoara str. Aristide Demetriade nr. 1 - Iulius Mall, etaj I: Luni, marţi, miercuri, joi între 9.00-17.00 şi Vineri între 9.00-16.00

DIRECŢIA PATRIMONIU:Biroul Urmărire Venituri: Luni şi Vineri: 8.30-16.00 şi

Marţi: 8.30-18.00 DIRECŢIA DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR TIMIŞOARA:

Telefoane: Înregistrări nou-născuţi: 0256/200.373; Căsătorii, Divorţuri: 0256/200.372; Decese: 0256/200.560; Eliberări certifi cate la cerere, schimbări nume: 0256/200.374; Eliberarea cărţilor de identitate: 0256/225.185, 0256/225.186.

Serviciul Stare Civilă Timişoara- Naşteri: luni, miercuri 8.30 - 13.00, marţi 8.30 - 13.00 şi 14.00

- 18.00, joi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00, vineri 8.30 - 13.00;- Eliberarea certifi catelor de naştere: luni, marţi, miercuri, joi,

vineri, între orele 12.00 - 13.00; marţi: 14.00-18.00; joi: 14.00-17.00- Căsătorii: miercuri 8.30 - 13.00 depuneri cereri pentru

ofi cierea căsătoriei în ziua de vineri a săptămânii următoare, joi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00 depuneri cereri pentru ofi cierea căsătoriei în ziua de sâmbătă a săptămânii următoare

- Înregistrări decese: luni, miercuri orele 8.30 - 16.00, marţi orele 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 18.00, joi orele 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00, vineri orele 8.30 - 14.00, sâmbătă, duminică 10.00 - 12.00

- Eliberarea certifi catelor de stare civilă la cerere luni, miercuri 8.30 - 13.00, marţi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 18.00, joi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.00, vineri 8.30 - 13.00

- Divorţuri luni 8.30 - 13.00, marţi 8.30 - 13.00 şi 14.00 - 17.30

CENTRUL DE COORDONARE PENTRU REABILITAREA CARTIERELOR ISTORICE DIN TIMIŞOARA:

Adresă: Piaţa Traian, str. Ştefan cel Mare nr. 2Tel.: 0256/435.436; Website: www.primariatm.ro/Actual-Sprijin fi nanciar pentru

reabilitarea clădirilor istorice Program de consultanţă: Luni - Vineri: 8.00-14.00

Marţi - Joi: 8.00-14.00 şi 15.00-17.30 DIRECŢIA POLIŢIA COMUNITARĂ:

Serviciul Dispecerat non-stop: tel. 0256/246.112Telefon situaţii de urgenţă: 968Secţia 1 str. Avram Imbroane nr. 54; Tel./Fax: +40-

256/246.112Secţia 2 str. Razboieni nr. 2; Tel./Fax: +40-256/471.479; e-

mail: [email protected]ŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ (B-

dul Regele Carol I (fost Tinereţii), nr. 10, Timişoara; Tel./fax: 0256/220.583, e-mail: [email protected])

Serviciul de Asistenţă Socială: B-dul Regele Carol I, nr. 10, tel./fax 0256/220.583;

Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice: Calea Sever Bocu, nr. 44A, tel. 0256/490.286 şi 0356/413.362, zilnic: 8.00 - 10.00;

Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice “Sf. Mihail şi Gavril” Calea Sever Bocu, nr. 44A, luni, miercuri: 8.00 - 15.00, marţi 8.00 - 19.00, joi 8.00 - 18.00, vineri 8.00 - 14.00;

Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice “Sf. Constantin şi Elena” Informaţii zilnic între orele 8.00 - 14.30, tel. 0256/286.487;

Centrul de Zi Alzheimer: Str. Vasile Alecsandri, nr. 6, tel. 0256/434.736, zilnic 8.00 - 16.00;

Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei: str. Platanilor nr. 2, tel./fax 0256/214.572;

Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap: Calea Dorobanţilor nr. 11, tel. 0256/205.465; 0256/225.306;

Serviciul Centrul de Zi pentru Copiii cu Dizabilităţi “Podul Lung”: str. Cornelia Sălceanu nr. 17, tel. 0256/202.585;

Căminul pentru Persoane Vărstnice Timişoara: str. Inocenţiu Klein, nr. 25-29, tel./fax 0256/208.715.

0256-969 - Call Center

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Primãria Timiºoara, împreunã cu tinePrimãria Timiºoara, împreunã cu tine

Cupoanele se pot depune sau trimite la adresa: Primãria Timiºoara, b-dul C.D. Loga nr. 1

Biroul Organizare Evenimente

Nume:.................................................................................................................

Adresã:...............................................................................................................

Vã rugãm sã completaþi taloanele cât mai citeþ ºi cu date reale. În caz contrar, taloanele ilizibile NU vor putea fi prelucrate. Vã mulþumim!

Sugestii ºi probleme legate de activitatea Primãriei

..................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Ce pãrere aveþi despre Monitorul Primãriei Municipiului Timiºoara?

La începutu l ace s te i primăveri, membrii Asociaţiei Seniorilor din Municipiul Timişoara au pregătit mai multe evenimente. Încă de la sfârşitul lunii februarie, doamnele Ileana Toader, Stela Micotă, Nina Panasiu, Ana Gughea, Clara Ioviţă, Ana Alexa, Florica Popa, coordonate de doamna Rodica Vlădoianu, membre ale cercului “Mâini îndemânatice”, au pregătit mărţişoare tradiţionale, executate artizanal. În aceeaşi perioadă, senioarele i-au învăţat pe elevii clasei a III-a A ai Liceului Pedagogic Carmen Sylva, precum şi pe elevii claselor I-IV ai Şcolii Gimnaziale nr. 2, să facă mărţişoare, pe care le-au expus pe panouri în clasă. Membrele cercului “Mâini îndemânatice“ au fost invitate să participe la un “Atelier de creaţie de mărţişoare“, în zilele de 25, 26 şi 27 februarie, organizat de Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, prin grija doamnei dr. Maria Mândroane, muzeograf etnolog. La atelier au fost prezenţi elevi de la Şcoala Generală nr. 2, coordonaţi de prof. Oana Pentea şi de prof. Maria Ungureanu, de la Liceul Tehnologic Petre Mitroi din Biled, coordonaţi de prof. Silvia

Zaharie şi de la Liceul Pedagogic Carmen Sylva, coordonaţi de prof. Anişoara Verendean. Elevii au fost îndrumaţi de membrele cercului “Mâini îndemânatice” şi de doamna Rodica Belea. La sfârşit s-a organizat o miniexpoziţie cu meşteşugitele mărţişoare, iar în ziua următoare, în acelaşi loc, doamna Rodica Belea a expus mărţişoare din propria colecţie. Din partea Muzeului Satului Bănăţean au fost oferite diplome de excelenţă doamnelor Rodica Vlădoianu, Rodica Belea şi colectivului membrelor cercului “Mâini îndemânatice”.

Lansare de carte În ziua de 7 martie, în

cadrul activităţii cenaclului literar al ASMT, a avut loc o lansare de carte a doamnei Viorica Gusbeth, un volum de nuvele cu titlul “Capcanele vieţii”. Volumul prezintă viaţa unor femei prinse chiar în “capcanele vieţii”. Pe de altă parte, la emisiunea “În rând cu lumea” de la Radio Timişoara, moderată de doamna Adriana Dolcianu Mărăscu, doamnele Violeta Tat, Rodica Vlădoianu ş i Vior i ca Gusbe th au relatat despre multitudinea

de preocupări din această primăvară a membrilor ASMT. Pentru Ziua Internaţională a Femeii, 8 martie, membrii ASMT au pregătit mai multe acţiuni. Pe coridorul de la etajul întâi al Primăriei şi în foaierul Filarmonicii Banatul, au fost expuse mărţişoare şi desene reprezentând portretul mamei, executate de elevii Liceului J. L. Calderon, Colegiul Naţional Banatul, Liceul Sportiv Banatul, Liceul Tehnic Alimentar, Liceul Economic F. S. Nitti, şi de membre ale ASMT. La ambele vernisaje au participat domnul primar Nicolae Robu, domnul viceprimar Dan Diaconu şi doamna director Alina Pintilie. În sala de spectacole a Filarmonicii, elevii şcolilor menţionate împreună cu

formaţia de dansuri a ASMT au prezentat un program antrenant. Membrele formaţiei de dansuri “Senioarele” au primit în dar o felicitare şi o floare, la fel ca celelalte doamne prezente, în plus şi câte o diplomă omagială, pentru recunoaşterea efortului şi a grijii de a fi dansat foarte frumos. Ne-au făcut onoarea de a participa ca invitaţi doamna Valentina Liliana Porojan, doamna Laura Vlad, vicepreşedinta Asociaţiei Fi l a rmonica ş i domnul Dan Diaconu, viceprimar. Mulţumim pe această cale sponsorilor noştri: Aquatim, Colegiul F. S . Nitti şi Datamax Line.

Adriana MocanuASMT

În întâmpinarea primãveriiACÞIUNI Asociaþia seniorilor timiºoreni a organizat o serie de evenimente


SERVICII PUBLICEMonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

S.C. AQUATIM S.A.

Director Ilie Vlaicu

Adresã: Str. Gheroghe Lazãr nr. 11ATel.: 0256/201.370 Fax: 0256/294.753

e-mail: [email protected] non-stop: 0256/201.362

Internet: www.aquatim.ro

Compania Locală de Termofi care COLTERM

Director Petrică Pampu

Adresã: Str. E. Joseph Lonovici, nr. 4Tel.: 0256/302.677, 0256/302.722

0256/302.611, 0256/302.665 Fax: 0256/294.753

Dispecerat non-stop: 0256/494.133 Internet: www.colterm.ro

S.C. Drumuri Municipale S.A.

Director Octavian Bulboacă

Adresã: Str. Eternitãþii nr. 45Tel.: 0256/215.003; Fax: 0256/215.007

e-mail: [email protected]: www.sdm-tm.ro

S.C. Horticultura S.A.

Director Andrei Drăgilă

Adresã: Str. E. Ungureanu nr. 5Tel.: 0256/498.667 Fax: 0256/498.667

Internet: www.horticultura.ro

S.C. Pieţe S.A.

Director Victor Ştefan

Adresã: Str. Ovidiu Balea nr. 2Tel./Fax: 0256/494.482

Dispecerat: 0256/494.482

S.C. Retim Ecologic Service S.A.

Director Marcel PetrişorAdresã: Str. Oituz nr. 3A

Tel.: 0256/499.537, 0256/293.529 (secretariat); Fax: 0256/499.499

Dispecerat: 0256/499.490, 0256/430.440, 0788/344.366

e-mail: [email protected]: www.retim.ro

Regia Autonomă de Transport Timişoara

Director Ioan Goia

Adresã: B-dul Take Ionescu nr. 56Tel.: 0356/803.700 - centrala

Tel. Relaþii cu Publicul: 0356/803.720e-mail: [email protected]

Internet: www.ratt.ro

Noi lucrãri de canalizareªANTIER Pe strada Telegrafului ºi pe strada Mareºal C. Prezan se lucreazã la reabilitarea reþelei de canalizare

În 26 februarie 2014, pe strada Telegrafului au demarat lucrările de reabilitare a reţelei de canalizare, pe o lungime de circa 700 m. Lucrările fac parte din contractul “Extinderea și modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Timișoara Nord”, din cadrul proiectului cu fi nanţare europeană “Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”. Șantierul este împărţit în două tronsoane

de lucru: primul se întinde de la str. Samuil Micu până la str. Renaşterii și se lucrează deja, iar al doilea va fi între str. Samuil Micu și Mihail Kogălniceanu și va demara la finalizarea primului tronson. Lucrările vor fi executate de Asocierea Porr Construct SRL, Saiftim SA, Tuboterm Construct SRL și Formin SA. “Suntem conştienţi că şantierul are impact negativ asupra populaţiei din zona afectată, însă investiţia vizează în fi nal creşterea confortului cetăţenilor.

Probabilitatea apariţiei avariilor ulterioare la reţeaua de canalizare, care ar crea disconfort locuitorilor din zonă, va fi foarte mică”, a declarat Ilie Vlaicu, managerul Aquatim. După reabilitarea reţelelor subterane, în zona respectivă se va putea realiza amenajarea străzilor şi a trotuarelor. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor şi evitarea unor incidente, cetăţenii sunt sfătuiţi să ţină cont de următoarele recomandări: posesorii de autovehicule să îşi parcheze maşinile

pe străzile alăturate celor pe care se desfăşoară lucrările, iar pe străzile în lucru pietonii să traverseze doar pe podeţele special amenajate. Aquatim a demarat lucrările de reabilitare a reţelei de canalizare pe str. Mareșal Constantin Prezan (fostă Lidia), pe tronsonul dintre străzile Versului și Calea Martirilor 1989. Lucrările fi nanţate din fonduri europene sunt cuprinse în proiectul “Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”.

Ziua Mondialã a Apei a fost sãrbãtoritã ºi în acest an, la Staþia de tratare Bega prin deschiderea porþilor pentru publicul larg. Vineri, 21 martie, peste 400 de vizitatori, de la preºcolari pânã la elevi de liceu, au avut astfel ocazia sã vadã cum se “fabricã” apa de la robinet. Turul staþiei de tratare a urmat drumul apei, cu opriri în cele mai importante puncte ale procesului tehnologic – captarea, coagularea, decantarea, filtrarea, clorinarea, ºi, în

fi nal, distribuþia apei în reþeaua oraºului. “Aqua-Ghizii” au fost, ca de fi ecare datã, cei care au explicat, pe înþelesul fi ecãruia, ce se întâmplã cu apa din Bega de când intrã în staþia de tratare ºi pânã când este trimisã, ca apã potabilã, spre robinetele timiºorenilor. Mascotele Robi robinetul ºi Clara picãtura de apã au fost pe placul celor mici, care au profi tat de ocazie pentru a se fotografia împreunã cu simpaticele personaje, la încheierea vizitei.

Sute de vizitatori la staþia de tratare a apei

Dezbatere publicã pentru câinii fãrã stãpânLEGISLAÞIE Primãria aplicã legea ºi face verifi cãri la cei care adoptã patrupede ºi apoi le lasã libere pe stradã

Primăria Municipiului Timişoara a organizat o dezbatere publică cu privire la Regulamentul Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân din Timişoara, deoarece a trecut la aplicarea noi legislaţii în domeniu. Numărul câinilor de pe străzile oraşului s-a înmulţit în ultima perioadă pentru că maidanezii au fost adoptaţi pentru a fi salvaţi de la eutanasiere şi au fost apoi lăsaţi liberi pe domeniul public de către cei care i-au adoptat. În consecinţă, primarul Nicolae Robu a cerut poliţiştilor locali să-i controleze pe cei care i-au adoptat, pentru a vedea dacă animalele se mai afl ă în îngrijirea lor. “Am dat dispoziţie Poliţiei Locale să supervizeze cu atenţie ce se întâmplă prin oraş, inclusiv în privinţa câinilor, să încerce să detecteze eventuale eliberări de câini în oraş. În plus, am cerut să se facă controale la persoanele şi asociaţiile care au făcut adopţii. Tot Poliţia Locală face controale, cu informaţii de la Danyfl or. Vrem să dăm un semnal foarte ferm că nu-şi poate

bate nimeni joc de oraşul acesta, luând câini spre îngrijire şi în realitate lăsându-i liberi pe stradă pentru ca noi să-i luăm şi să-i ducem din nou în adăpost”, a declarat primarul Timişoarei. “Cetăţenii şi-au asumat o răspundere atunci când au adoptat câini şi se va merge cu o echipă de control care va verifi ca dacă acei câini adoptaţi mai sunt în îngrijire. Vom avea în vedere să prevedem o clauză în acest sens în declaraţia-angajament de adopţie de acum înainte, o obligare de a arăta câinii unor echipe de control, atunci când li se cere”, a mai subliniat primarul Nicolae Robu. Vom benefi cia şi de sprijin german. O delegaţie din oraşul înfrăţit Karlsruhe a purtat discuţii cu reprezentanţii Primăriei şi ai unor asociaţii de protecţie a animalelor şi a vizitat Danyfl or. Oaspeţii germanii au propus ca protecţia câinilor vagabonzi să devină parte din acordul dintre Timişoara şi Karlsruhe, dorind să sprijine eforturile municipalităţii pentru soluţionarea acestei probleme.

12

MonitorulPrimãriei Municipiului TimiºoaraSERVICII PUBLICE

Anveloparea blocurilor cu bani europeniPROCEDURI Au fost aprobate cererile de fi nanþare ºi a fost mandatat primarul sã semneze contractele de fi nanþare

Primãria Timiºoara vrea sã reabiliteze termic 65 de blocuri printr-un program în care vor fi alocate fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã, sume de la bugetul local ºi o contribuþie a proprietarilor. În acest context, a fost aprobatã de cãtre consilierii locali cererea de finanþare a proiectului “Sprijinirea investiþiilor în eficienþa energeticã a blocurilor de locuinþe din municipiul Timiºoara, pentru familii cu un venit mediu sub

500 euro/lunã”, cu un buget total de 7.332.680,01 lei. De asemenea, s-a aprobat co-fi nanþarea proiectului cu 2.777.308,75 lei, reprezentând cota de 40% din costurile eligibile, finanþarea tuturor costurilor neeligibile ºi asigurarea resurselor fi nanciare necesare implementãrii proiectului, în condiþiile rambursãrii/decontãrii ulterioare a cheltuielilor din fonduri europene. A fost aprobatã ºi cererea de finanþare a proiectului “Sprijinirea investiþiilor în

efi cienþa energeticã a blocurilor de locuinþe din municipiul Timiºoara, pentru familii cu un venit mediu sub 350 euro/lunã”, având un buget total de 8.373.089,99 lei. Co-fi nanþarea proiectului este de 3.223.810,48 lei, reprezentând cota de 40% din costurile eligibile, fi nanþarea costurilor neeligibile ºi asigurarea resurselor fi nanciare. Primarul Timiºoarei a fost mandatat sã semneze contractele de fi nanþare pentru primele 15 blocuri.

Sisteme inteligente de transport în Regiunea DunãriiWORKSHOPURI Timiºoara a gãzduit douã evenimente la care s-au discutat posibilitãþile de cooperare ºi fi nanþare

Timişoara a găzduit în 27 martie 2014 un workshop despre implementarea sistemelor inteligente de transport în cadrul regiunii dunărene (Workshop on ITS Deployment in the Danube Region). Evenimentul a fost organizat în contextul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către ITS România (Organizaţia Română pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport), cu sprijinul coordonatorilor naţionali pentru Aria Prioritară 1b “Îmbunătăţirea mobilităţii şi legăturilor multimodale: feroviare, rutiere, aeriene”. Obiectivele principale ale workshop-ului au fost prezentarea stadiului actual de implementare a ITS în ţările din Regiunea Dunării şi defi nirea unui calendar de acţiuni pentru dezvoltări ulterioare. Au participat reprezentanţi

ai ITS Romania, ai Ministerului Transportului şi Infrastructurii şi ai Ministerului Afacerilor Externe, ofi ciali ai Uniunii Europene. A doua zi, în 28 martie, s-a desfăşurat “Al treilea workshop al proiectului SEE-ITS”, sub egida Universităţii Politehnica şi

a Primăriei Municipiului Timişoara. Evenimentul a fost organizat de ITS Romania, partener în proiectul “Intelligent Transport Systems in South East Europe-SEE-ITS” şi a fost fi nanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei.

Oportunitãþi de cooperare ºi fi nanþareScopul proiectului SEE-ITS este de a dezvolta un cadru tehnic ºi instituþional care sã permitã þãrilor din regiune sã armonizeze specifi caþiile sistemelor inteligente de transport ºi sã defi neascã modele generale de colaborare. A fost prezentat stadiul de implementare a acestor aplicaþii la nivel european ºi au fost analizate cerinþele de armonizare între þãri. Totodatã, au

fost defi nite posibilitãþile de cooperare ºi oportunitãþile de finanþare pentru continuarea implementãrii sistemelor ºi aplicaþiilor sistemelor inteligente de transport. Au participat invitaþi din þarã ºi strãinãtate, reprezentanþi ai Primãriei, rectorul Universitãþii Politehnica, Viorel-Aurel ªerban ºi directorul RATT, Ioan Goia.

Zeci de blocuri vor benefi cia de fi nanþãri europene

Timiºoara, mare interes pentru reþelele de transport

Tabel cu dispoziţiile emise în baza Legii 10/2001 transmise persoanelor îndreptăţite şi returnate de Poşta Română

1004/16.05.2013 CIOROABA CONSTANTIN, TIMIªOARA, STR. MATEI BASARAB NR. 8,BL. 35, AP. 5 12.07.2013 27.07.2013 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

1011/17.05.2013 AV. FLORINA POPA, TIMIªOARA, STR. J. SCHWICKER NR. 15 12.07.2013 27.07.2013 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

1012/17.05.2013 AV. FLORINA POPA, TIMIªOARA, STR. J. SCHWICKER NR. 15 12.07.2013 27.07.2013 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

1000/16.05.2013 TOMURGIA ADELA, TIMIªOARA, STR. VERONICA MICLE NR. 4 12.07.2013 31.07.2013 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

1014/17.05.2013 FARA RADU TRAIAN, TIMIªOARA, STR. IRIS NR. 30, AP. 5 12.07.2013 30.07.2013 NEGÃSIT LA DOMICILIU

1464/16.09.2013 BOCªA OCTAVIAN, TIMIªOARA, STR. T. GROZÃVESCU NR. 2 7.11.2013 8.11.2013 DEST. MUTAT DE LA ADRESÃ

1461/16.09.2013 KERSCH G. ªI LUMMER I., TIMIªOARA, STR. REPUBLICII 8, AP. 2 7.11.2013 21.11.2013 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

84/25.01.2013 COLTOS CRISTINA, RÂMNICU VÂLCEA, STR. STIRBEI VODÃ NR. 5, Sc. D, AP. 4 22.02.2013 - -

1460/16.09.2013 ILIESCU GABRIEL, TIMIªOARA, STR. BUREBISTA NR. 1, SC. C, AP. 14 7.11.2013 22.11.2013 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

1469/16.09.2013 KLEIN JEAN, ISRAEL, HAIFA, STR. SHDEROT ABA HUSHI 20 7.11.2013 20.12.2013 RETUR

50/16.01.2014 POLLAK ANA, TIMIªOARA, STR. POP DE BÃSEªTI NR. 7, AP. 1 10.02.2014 24.02.2014 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

47/16.01.2014 DULCA MARIANA, TIMIªOARA, STR. GH. OSTROGOVICH NR. 10, AP. 11 20.02.2014 6.03.2014 EXPIRAT TERMEN PÃSTRARE

Anunþ public Municipiul Timiºoara anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Realizare drum între Calea Buziaºului ºi strada Siemens cu amenajare locuri de parcare ºi amenajare intersecþie în Calea Buziaºului ”, propus a fi amplasat în municipiul Timiºoara, str. Calea Buziaºului-str. Siemens, judeþul Timiº. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Timiº, localitatea Timiºoara, Bd. Liviu Rebreanu nr. 18-18A, ºi la sediul Municipiului Timiºoara, str. Bd. C.D. Loga, nr. 1, în zilele de luni-joi, între orele 8.00-16.30, vineri între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei Pentru Protecþia Mediului Timiº.

TermenTimiºorenii care sunt pe listele de prioritãþi pentru atribuirea unei locuinþe din fondul locativ afl at la dispoziþia Primãriei Timiºoara pot depune cerere pentru blocul de pe strada Polonã nr. 19 pânã la data de 30 aprilie 2014. Prin HCL nr. 597 din 21.11.2013 s-a aprobat achiziþionarea unor locuinþe prin licitaþie publicã organizatã cu ocazia unor executãri silite. Astfel, Primãria a achiziþionat 129 de locuinþe în str. Polonã nr. 19. La Primãrie sunt înscrise 6078 persoane/familii pe listele de prioritãþi întocmite pentru anul 2014. Solicitãrile/cererile privind repartizarea de locuinþe în str. Polonã nr. 19 se înregistreazã la Serviciul Relaþionare Directã cu Cetãþenii, camera 12, ºi vor fi însoþite de documentele justifi cative.

13

EVENIMENT

Distincţie pentru Rareş Hontzu

Rareº Hontzu a fost distins cu un premiu special

Agenda manifestãrilor culturale ale Casei de CulturãEVENIMENTE Pe tot parcursul anului sunt fi nanþate de la bugetul local festivaluri de anvergurã ºi proiecte diverse

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara are în acest an un buget de zece milioane de lei pentru susţinerea unei bogate agende culturale. Astfel, primăvara ne aduce Târgul de Paşti, organizat în centrul oraşului şi care oferă bucurie timişorenilor mici şi mari. “Spiritualitate creştină în lumină şi culoare” se intitulează expoziţia de pictură din cadrul Târgului. În

luna iunie “Timişoara dansează” - Festival de dans contemporan în aer liber. “Tinerii decid” este un proiect prin care se realizează acţiuni de implicare în viaţa comunităţii a tinerilor din liceele timişorene şi avem şi o Gală de premiere a celui mai bun proiect propus de liceeni. Mai sunt fi nanţate de la buget prin această agendă activităţi privind implicarea tinerilor în viaţa culturală

timişoreană, promovarea atracţiilor turistice locale şi regionale on-line, sprijinirea vieţii academice, culturale şi ştiinţifi ce a municipiului Timişoara (congrese, simpozioane, dezbateri), v a l o r i f i c a r e a p a t r i m o n i u l u i universitar la aniversarea a 70 de ani a Universităţii de Vest Timişoara şi “Noi mize ale politicilor culturale. Dinamici europene”. Agenda manifestărilor culturale pentru anul 2014 cuprinde manifestări devenite deja tradiţie în oraşul nostru- Târgul de Paşti, Timişoara în cărţi, Timişoara Jazz&Blues, Timişoara europeană, Zilele Cartierelor, Muzica de Fanfară în parcurile Timişoarei, Festivalul Bega Bulevard, Timişoara Artelor, Festivalul Inimilor, 3 August- Ziua Timişoarei, Festivalul de Operă şi Operetă din Parcul Rozelor, Film pentru Timişoara, Timişoara Street Art, Ruga Timişoarei, Festivalul Plai, proiectul Timişoara citeşte, Târgul de Iarnă şi Sărbătorile Crăciunului, Gala Excelenţei Timişorene, Revelion 2014, dar şi acţiuni noi.

Încurajarea turismului culturalAstfel, ºi anul acesta municipalitatea are proiecte care vizeazã promovarea candidaturii municipiului Timiºoara la titlul de Capitalã Europeanã a Culturii în anul 2021. De asemenea, vor fi organizate mai multe acþiuni pentru încurajarea turismului cultural prin promovarea zonelor istorice ºi prin organizarea de evenimente ºi acþiuni cultural-artistice de mare amploare cu artiºti ºi instituþii din þarã ºi strãinãtate. Festivalul

JazzTM - unul din cele mai importante evenimente culturale din aceastã parte a Europei, constituind parte a efortului de a obþine titlul de Capitalã Europeanã a Culturii 2021 ajuns la cea de-a doua ediþie. Pentru a promova identitatea oraºului este necesarã organizarea de acþiuni, evenimente culturale ºi festivaluri care sunt instrumente de comunicare foarte puternice ºi pãrþi esenþiale ale strategiei de marketing urban.

Se pot achiziþiona bilete la JazzTMSUSÞINERE Accesul la JAZZ™ este gratuit, DAR se pot rezerva locuri pe scaun într-o zonã special amenajatã din faþa scenei, cu 50 lei/festival

Iubitorii de muzică jazz, care doresc să participe la a doua ediţie a JazzTM, au posibilitatea de a-şi rezerva un loc pe scaun contra unei sume modice de 50 de lei, pentru toată durata festivalului, într-o zonă special amenajată în faţa scenei. JazzTM va avea loc în perioada 9-11 iulie

2014, în Piaţa Victoriei. Festivalul va fi deschis de către JazzyBIT, band format la sfârşitul anului 2011, în Timişoara, care promit ritm şi atmosferă vie pe 9 iulie la JazzTM, prin prezentarea albumului lor de debut,“Touch the Sky”. Al doilea nume care va urca pe scena JazzTM va fi

Andreya Triana. Seara va fi încheiată de unul dintre cei mai apreciaţi artişti ai momentului pe scena mondială de jazz, Terri Lyne Carrington, care va fi însoţită pe scenă de un grup “all star” format din: Lizz Wright - voce, Tia Fuller - saxofon, Ingrid Jensen - trompetă, Rachel Z

– pian/clape și Matthew Stevens - chitară. Pe 10 iulie, Blazzaj, band care a aniversat anul trecut 15 ani de existenţă, promite spectatorilor o seară în care versurile bine gândite se vor alătura unor sounduri de acid jazz şi nu numai. După concertul timişorenilor, pe scena JazzTM vor urca

Neil Cowley Trio, o trupă înfi inţată de pianistul de pe cele două albume Adele (19 şi 21), Neil Cowley. Cap de afi ş în a doua seară a festivalului va fi Al Jarreau, emblemă a jazz-ului mondial, cu 21 de nominalizări şi 7 premii Grammy câştigate.

Ultima searã de festivalPentru ultima searã de festival, pianistul Teo Milea pregãteºte o amintire unicat, sub forma unui schimb de energie pozitivã între acesta ºi publicul timiºorean prin intermediul pieselor interpretate la pian. The Cat Empire vor urca pentru prima oarã pe o scenã din România pe 11 iulie, în cadrul JazzTM, la Timiºoara, dupã care îºi vor continua turneul european ce include North Sea Jazz Festival, Nova Jazz ºi Lowlands. A doua ediþie a festivalului de jazz timiºorean va fi încheiatã de Anoushka Shankar, sitaristã ºi compozitoare, Femeia Anului în 2003, nominalizatã la 3 Grammy-uri ºi câºtigãtoarea premiului Best Artist din partea Songlines ºi rãspunzãtoare

de aducerea sunetelor Indiei în muzica mainstream. Accesul la JAZZ™ este gratuit, DAR se pot rezerva locuri pe scaun într-o zonã special amenajatã din faþa scenei, cu 50 lei/festival. Preþul este modic ºi, prin urmare, încurajãm iubitorii acestui gen sã achiziþioneze bilete ca dovadã a susþinerii culturii în Timiºoara. Mai multe detalii despre acces pe www.JazzTM.ro Prima ediþie JazzTM a adus la Timiºoara nume precum Richard Bona, Kurt Elling, David Murray ºi Macy Gray ºi a fost transmisã de MezzoTV în 44 de þãri. Mai multe detalii despre festival pe: www.JazzTM.ro| www.facebook.com/JAZZtmOffi cial. Contact: [email protected] | Bilete în reþeaua Eventim

Festivalul Inimilor va aduce ºi în acest an multã culoare ºi folclor autentic

Festivalul Internaþional de Jazz este apreciat de timiºoreni


CULTURĂ

Ghid pentru oraºele candidateINFORMARE Vã prezentãm date despre procesul de desemnare pentru obþinerea titlului, aºa cum sunt stabilite de Uniunea Europeanã

I. Etapele desemnãrii Capitalei culturale

europeneSelecţia este organizată în două

etape. Prima este etapa de preselecţie. Cu șase ani înainte de eveniment, fi ecare stat membru în cauză publică o invitaţie de depunere a candidaturilor destinată orașelor care ar putea fi interesate să obţină titlul. Orașele au la dispoziţie zece luni pentru a răspunde cu o prezentare a proiectului programului general pentru anul în cauză. Orașele interesate să obţină titlul pot obţine informaţii la reuniunea de informare organizată în această etapă de statul lor membru. Ulterior, un

comitet se reunește în fi ecare dintre statele în cauză. Din acest comitet – numit comitet de selecţie – fac parte treisprezece persoane: șase experţi numiţi de ţara în cauză și șapte experţi numiţi de instituţiile europene. Acești șapte experţi “europeni” sunt numiţi pentru o perioadă de trei ani și sunt schimbaţi în treimi anuale, după formula (2+2+3). Ei însoţesc experţii “naţionali” în ambele state membre în cauză pentru a evalua candidaturile pe baza obiectivelor și criteriilor impuse pentru obţinerea titlului. Experţii numiţi la nivel naţional nu trebuie să fie neapărat cetăţeni ai statului membru respectiv. Comitetul de selecţie întocmește o listă a orașelor care urmează să fi e luate în considerare în

etapa următoare și emite recomandări privind progresele și evoluţia situaţiei. Regulile concursului, inclusiv cele aplicabile procedurii de votare și nominalizărilor transmise comitetului, vor fi stabilite într-o invitaţie de depunere a candidaturilor sau într-un document ofi cial publicat de statul membru în cauză.

Etapa de selecþieUlterior, orașele preselecţionate

au la dispoziţie câteva luni pentru a își elabora mai în detaliu programul. Anumite informaţii trebuie incluse în acest fi șier detaliat, care este prezentat cu ocazia celei de-a doua reuniuni a comitetului de selecţie din statul membru în cauză. Reuniunea respectivă

are loc la nouă luni de la reuniunea de preselecţie. Comitetul recomandă un oraș pentru fi ecare ţară vizată și oferă consiliere în privinţa următoarei etape a pregătirilor. Pe baza rapoartelor primite de la comitetul de selecţie în cauză, fiecare dintre cele două state membre transmite instituţiilor europene o nominalizare. Ulterior, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, hotărând la recomandarea Comisiei pregătită pe baza raportului comitetului, desemnează ofi cial cele două orașe care urmează să deţină titlul patru ani mai târziu. După desemnare, pregătirile celor două orașe selecţionate sunt încadrate de un comitet restrâns, de șapte persoane, numit de instituţiile europene, denumit comitetul de

monitorizare și de consiliere. Această etapă este detaliată în partea III a prezentului ghid. Pentru a putea oferi asistenţă în privinţa modalităţilor de prezentare a candidaturilor și pentru a ușura activitatea comitetului, statul membru în cauză invită orașele să completeze o fișă de informaţii denumită “Propunere de candidatură” în vederea depunerii candidaturii. Secţiunile din fișă acoperă diferite aspecte ale evenimentului, pe care orașele trebuie să le pregătească în vederea participării la competiţie. Fișa este însoţită de un fi șier în format liber care să susţină răspunsurile date în formular și să includă, de asemenea, unele detalii suplimentare faţă de cele din formular.

“Acest proces e mai degrabã o corvoadã decât o onoare”DEZBATERE Scriitorii sunt interesaþi de eforturile oraºelor pentru obþinerea titlului

Nicolae Manolescu s-a aflat la Timişoara împreună cu conducerea Uniunii Scriitorilor din România, la o dezbatere despre proiectul Timişoara – Capitală Culturală Europeană.” Acest proces e mai degrabă o corvoadă decât o onoare. Riscul este să încercaţi să faceţi prea mult. Nu lipsa banilor este problema, ci felul în care sunt cheltuiţi. Trebuie să faceţi ceva să coalizeze întreaga comunitate în jurul acestei idei. Eu cred că ar trebui să legaţi cultura Timişoarei de unul sau două evenimente importante. Eu cred că veţi fi capitală culturală în 2021, dar până atunci sunt foarte multe lucruri care se pot face. Franţa alocă în fi ecare an 13 miliarde de euro pentru cultură. Și nu

doar instituţiilor de stat, ci și fundaţiilor, asociaţiilor, tuturor celor din domeniul culturii”, a declarat președintele USR. “Timișoara este un oraș în care scriitorii, cartea, literatura au un rol major. Dumneavoastră, oamenii de cultură, daţi substanţă acestui program”, a spus Simona Neumann, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană. “Bugetul local destinat culturii, incluzând aici instituţiile culturale, este de 13 milioane de euro anual”, a subliniat viceprimarul Dan Diaconu. La întâlnire au participat și lideri ai filialelor USR din Iași, Cluj, Craiova, orașe înscrise în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

Investiþii în dotãri pentru teatrePrimãria Municipiului Timiºoara investeºte peste 1.300.000 de lei pentru dotãrile în tehnicã de spectacol ºi nu numai în Teatrul German ºi Teatrul Maghiar. Aceste noi dotãri vor aduce un plus de valoare calitãþii spectacolelor oferite de cele douã instituþii. 14 refl ectoare împreunã cu sistemele de susþinere, sisteme comandate electronic de susþinere a decorurilor, o nouã cortinã cu mecanism de acþionare, boxe, microfoane, playere audio, mixere, videoproiectoare,

trepiezi, dar ºi maºini de cusut piele, cãlcatoare profesionale ºi chiar o autoutilitarã sunt o parte din dotãrile pe care cele douã teatre le vor achiziþiona în 2014, cu fi nanþare de la bugetul local. Primãria este prezentã în acest demers prin intermediul investiþiilor în dotãrile teatrelor, dar ºi prin încercarea de a oferi noi spaþii pentru desfãºurarea actului artistic (în cursul acestui an se va realiza proiectarea pentru un nou spaþiu de spectacol pentru Teatrul German).

“Considerãm cultura ca un sector care are un impact social, dar ºi economic ºi care genereazã benefi cii importante societãþii. Cele douã teatre din subordinea Consiliului Local Timiºoara meritã cu prisosinþã aceste investiþi i , premiile naþionale, numãrul important de spectatori, producþiile de mare valoare ºi impact fi ind argumente esenþiale în luarea acestei decizii. Un spectacol reuºit al zilelor noastre are nevoie atât de talent actoricesc, regizori de excepþie, dar ºi de condiþii tehnice în aceeaºi mãsurã.”

Dan DIACONU,Viceprimarul Municipiului Timiºoarei


Continuăm şi în acest număr demersurile de prezentare a istoriei oraşului nostru. Vă oferim, în cele ce urmează, datele prezentate în Istoria Timişoarei, volumul I, Manual opţional pentru elevii gimnaziilor timişorene, scris de prof. dr. Ioan Haţegan, cercetător ştiinţifi c I la Academia Română Timişoara şi prof.dr. Cornel Petroman, inspector şcolar general, Inspectoratul Şcolar Timiş.

PopulaþiaÎn 1716 locuitorii majoritari ai

Banatului erau români şi sârbi. Lor li se adăuga un număr mic de maghiari, aromâni, evrei, bulgari, croaţi, slovaci, ţigani. Numărul localităţilor varia între 600 şi 700, iar al populaţiei poate fi doar estimat la cifre spre 100.000 la începutul secolului, spre 200.000 la mijloc şi 6-800.000 la sfârşitul veacului al XVIII-lea. Politica de colonizare a germanilor catolici, dar şi a francezilor, italienilor, spaniolilor etc. dusă de cei trei împăraţi Carol al VI-lea (1716-1740), Maria Terezia (1740-1780) şi Iosif al II-lea (1780-1790) a contribuit la sporirea populaţiei, a completat mozaicul etnic al zonei, dar nu i-a schimbat caracterul majoritar românesc. Au venit şi ortodocşi (români, sârbi, aromâni) din ţările de sub suzeranitate otomană.

SocietateaDuală la început (autohtoni şi

alogeni-de origine străină), societatea a început omogenizarea şi, în câteva decenii, atitudinea faţă de celălalt (străinul) s-a schimbat. Măsurile hotărâte ale administraţiei imperiale şi rolul activ al oraşelor au contribuit la această schimbare, consolidată în viitoarele secole. Sarcinile

economice mari au creat nemulţumiri în rândul românilor şi sârbilor, manifestate printr-un fenomen social de amploare: lotria (haiducia). În ciuda concetrărilor de forţe armate şi poliţieneşti, autorităţile nu au reuşit să oprească acest fenomen, iar cele două războaie cu otomanii ce s-au desfăşurat pe teritoriul Banatului (1737-1739 şi 1788) au contribuit la proliferarea sa. Clasele sociale (ţărănime, muncitori salariaţi, meşteşugari, funcţionari, cnezi) s-au format şi reformat în funcţie de rolul lor economic şi administrativ. Reformele iluministe au fost mai uşor de realizat în lipsa nobilimii şi a iobăgimii şi au oferit Banatului şansa să devină una dintre cele mai interesante şi complexe regiuni ale imperiului şi ale Europei.

Timiºoara-sec.XVIII-XIXPentru că exista pericolul unui asediu

otoman asupra Timişoarei, autorităţile ordonă repararea fortifi caţiilor distruse de bombardamentele din toamna anului 1716. Această muncă s-a făcut cu braţele şi cu căruţele locuitorilor din jur, sub supravegherea inginerilor şi arhitecţilor armatei imperiale. Situaţia geo-strategică a cetăţii impunea însă noi măsuri. Acestea au constat în mărirea centurii de ziduri-parţial pe conturul celor vechi, parţial prin lărgirea circumferinţei cetăţii în partea nordică –construirea lor în sistemul Vauban şi înconjurarea oraşului cu trei centuri de ziduri, cu şanţuri adânci cu apă între ele. Piatra de temelie a noii cetăţi a fost pusă pe 25 aprilie 1723 de către superiorul iezuiţilor aflaţi la Timişoara, sub noul zid al bastionului, pe care-l sfinţesc sub numele de Sf. Ignaţiu, nume care însă nu va fi păstrat. Fortifi caţia va avea 9 bastioane puternice,

clădite din cărămidă. Pornind de la est şi urmărind conturul fortifi caţiilor, aceste bastioane au fost Bastionul Maria Th eresia (sau al proviziilor- actualul Bastion al cetăţii), Bastionul Francisc (după numele lui Francisc de Lorena, soţul împărătesei Maria Th eresia), Bastionul Carol (după numele împăratului Carol al VI-lea), bastionul Elisabeta, Bastionul Eugen (după numele prinţului Eugeniu de Savoya- parţial păstrat azi la Piaţa 700), bastionul Mercy (după numele guvernatorului Claude Florimond de Mercy), bastionul castelului, bastionul pulberăriei (numit apoi Hamilton, după numele guvernatorului), bastionul Iosif. Dintre ele, 7 au fost de mărime mijlocie, de formă simplă, ridicate în unghi şi

dispuse semicircular în jurul părţilor de nord, cu extensii spre est şi vest. Era un singur bastion foarte mare-Maria Th erezia-şi un altul mare, al castelului, ce apărau părţile estice şi sudice. Cetatea Timişoara a fost considerată una dintre cele mai importante patru cetăţi ale Imperiului Habsburgic, iar lucrările de construcţie şi fondurile alocate au fost uriaşe. Constructorii au avut de rezolvat problema terenului moale şi au ales să implanteze la adâncime piloni groşi de stejar, deasupra cărora au aşezat un strat neted din resturi de cărămizi, pietriş, peste care au ridicat zidurile din cărămidă arsă, spaţiile dintre ele fi ind umplute cu pământ. Zidurile, bastioanele, ravelinurile, şanţurile şi drumurile dintre acestea ocupau o suprafaţă de cca. 200 hectare. Timp de 42 de ani cât a durat construcţia cetăţii, la Timişoara au lucrat concomitent 7-8 ingineri militari imperiali, un inginer constructor, un administrator al construcţiilor, şapte maiştri, 180 de zidari. Cărămida era arsă în cărămidării amplasate în jurul cetăţii (una funcţiona chiar în actuala Piaţă a Victoriei), era transportată cu căruţele –ca şi pământul excavat pentru şanţuri-de ţărani români şi sârbi din satele districtelor din preajmă, obligaţi la robotă (muncă obligatorie plătită cu o porţie de pâine şi trei creiţari pe zi, plus fânul pentru animale). Milioane de florini au fost cheltuiţi pentru ridicarea acestei cetăţi, considerată de necucerit. Suprafaţa cetăţii Timişoara (cu cele trei ziduri şi şanţuri cu apă) se întindea pe 1.380.460 mp de teren. Linia de demarcaţie dintre fortifi caţii şi restul terenului se numea circumvalatio (de unde numele bulevardului şi al cartierului). Îi urma esplanada- un câmp

liber de jur împrejur pe o suprafaţă de 949 m-pe care nu existau nici clădiri şi nici arborişi care avea rolul de a asigura vizibilitate apărătorilor şi tunurilor din cetate asupra oricărui duşman ce s-ar apropia. Această suprafaţă va fi redusă, în anul 1868, la 569 m, apoi va dispărea odată cu defortifi carea. Cetatea avea trei porţi: a Belgradului, care dispare după 1730 şi-în aceeaşi zonă se construieşte Poarta petrovaradinului, a Transilvaniei şi a Vienei. Poarta Petrovaradinului se afl a în actuala Piaţă a Victorie (Operei) între ceas şi cele două clădiri (Rectoratul Politehnicii şi Palatul Löfl er/Restaurant Mc Donalds). Poarta Vienei s-a ridicat la nordul cetăţii, în zona Clinicilor Noi şi a Parcului Botanic de astăzi, ca o poartă monumentală, ce asigura legătura cu Capitala Imperiului şi cu restul Europei. Poarta Transilvaniei (sau Ardealului) se afl a în zona dintre clădirea Băncii Naţionale şi Hotelul Continental şi făcea legătura-prin Lugoj-Deva, cu Transilvania, dar mai ales cu cartierul Fabric. În faţa porţilor se afl a un pod (fi x sau mobil-acesta ridicându-se seara, la ora închiderii porţilor) peste şanţurile cu apă. Porţile Transilvaniei şi Vienei se închideau la orele 21.00, cea a Petrovaradinului la orele 23.00, iar cheile erau păstrate la corpul de gardă al cetăţii. Nimeni nu putea intra sau ieşi din cetate noaptea. Apariţia tramvaiului cu cai (1869) a dus la spargerea unei porţiuni de 4-5 metri prin fiecare poartă (1877), pe unde circulau tramvaiul şi căruţele. În anul 1891, în urma deciziei de defortifi care a Timişoarei, cele trei porţi au fost dărâmate, apoi au urmat zidurile, au fost astupate şanţurile şi s-au construit noi cazărmi pentru trupe.

Sub austrieci au fost cheltuiþi milioane de fl orini ºi multã muncã obligatorie pentru ridicarea cetãþii, care era consideratã de necucerit

ISTORIA ORAŞULUI TĂU

CONSTRUCÞIE Cetatea Timiºoara a fost consideratã una dintre cele mai importante patru cetãþi ale Imperiului Habsburgic, iar lucrãrile ºi fondurile alocate au fost uriaºe


GRATUIT aprilie 2014 MonitorulMonitorul Primãriei Municipiului Timiºoara Serie nouã Anul XIII Nr....

Documents

Transcript of GRATUIT aprilie 2014 MonitorulMonitorul Primãriei Municipiului Timiºoara Serie nouã Anul XIII Nr....