[email protected] GRATUIT Anul Nr. aprilie...

20
Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Curtier imobiliar Promoție super Artiști români și quebechezi la Galeria Valmi C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Galeria Valmi va găzdui în luna mai o expoziție de grup, cu participarea mai multor pictori români din Montreal, cărora li se vor alătura și câțiva pictori que- bechezi. COMUNITATE P P a a g g . . 3 3 R R E E V V O O L L U U Ț Ț I I A A A A U U T T O O M M A A T T I I Z Z Ă Ă R R I I I I detalii în pagina 4 Bilunar GRATUIT Anul 11 Nr. 212 20 aprilie 2018 DOI SOLIȘTI DE OPERĂ ROMÂNI INVITAI LA CONCERTUL „VIVA VERDI” DE LA MONTREAL COMUNITATE Pag. 4 Postul intermitent și posibilele sale efecte asupra sănătății Postul intermitent este un subiect de cercetare în plină expansiune la ora actuală. Ce este postul intermitent, cum funcționează, ce spun studiile și cui i se adresează? cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 NUTRIIE & SĂNĂTATE P P a ag g . . 1 14 4 , , 1 1 5 5 Pag. 6, 7 Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT [email protected] 500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Servicii în drept matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. DETALII ÎN INTERIOR

Transcript of [email protected] GRATUIT Anul Nr. aprilie...

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Artiști români și quebechezi laGaleria Valmi

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Galeria Valmi va găzduiîn luna mai o expozițiede grup, cu participareamai multor pictoriromâni din Montreal,cărora li se vor alătura șicâțiva pictori que-bechezi.

COMUNITATE ►► PPaagg.. 33

RRRR EEEE VVVV OOOO LLLLUUUU ȚȚȚȚ IIII AAAA AAAAUUUU TTTTOOOO MMMM AAAATTTT IIII ZZZZ ĂĂĂĂ RRRR IIII IIII

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 212 ■ 20 aprilie 2018

DOI SOLIȘTI DE OPERĂ ROMÂNI INVITA�I LA CONCERTUL „VIVA VERDI” DE LA MONTREAL COMUNITATE ► Pag. 4

Postul intermitent și posibilelesale efecte asupra sănătățiiPostul intermitent esteun subiect de cercetareîn plină expansiune laora actuală. Ce estepostul intermitent, cumfuncționează, ce spunstudiile și cui i seadresează?

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ►► PPaagg.. 1144,, 1155

► Pag. 6, 7

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoorr ttee && FFeenneett rree IImmppeerr ii aa ll IInnccPPoorr ttee && FFeenneett rree IImmppeerr ii aa ll IInnccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

•La noi gasiti cea mai marevarietate de mezeluri sipreparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete •Produse fara gluten•Produse afumate

natural cu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSttaavvrriizzii ssiihhaammssiiii

ccoonnggeellaattee

BBoorroommiirrSSppeecciiaall BBrroossssaarrdd

222299999999$$$$

MMaallaaii

BBrraannzzaa ddeebbuurrdduuff

NNOOUU!!

TTeelleemmeeaa

NNOOUU!!

pprrooaassppaattaa ssaauussaarraattaa BBrraannzzaa

ddee vvaaccii

PPaarriizzeerraaffuummaatt ZZaaccuussccaa

RRaauurreennii

TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell

CCeeaaffaaaaffuummaattaa

HHaallvvaaiinn vvrraacc

CCaarrnnaattiipprrooaassppeettii

PPaassttrraammaaddee ppoorrcc

DDoommnneessttii

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnologie:Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU; Timpliber/călătorii: Adrian BENEA; Specialiști: GabrielaBUCȘA (contabilitate), Șerban TISMĂNARIU (ju-ridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Redactor şef: Dan GEORGESCU; Edi-tor: Simona POGONAT

www.accentmontreal.com

Gustul Traditiei

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

O petiție depusă pe site-ul Parlamentuluicanadian cere guvernului federal să rein-stituie creditul de impozit pentru ceicare utilizează transportul în comun.Petiția se bucură de sprijinul, printre altealții, a Conseil régional de l'environ-nement Montréal.

De la 1 iulie 2017, canadienii nu mai potdeduce în declarația de impozit costulabonamentelor de transport în comun.Abolirea acestui credit fiscal se traduceprintr-o diminuare a returului de impozitde 150$-200$ pe an pentru contribua-bilii care folosesc abonamente lunare detransport în comun, pe durata întreguluian. O astfel de rambursare ar permitecompensarea, măcar parțială, a creșteriiconstante de prețuri pentru autobuze,metrou și trenuri de periferie.

Scopul introducerii acestui credit de im-pozit, în 2006, de către guvernul conser-vator, a fost de a încuraja utilizarea

transportului în comun, pentru adiminua congestia rutieră în orașe și aproteja mediul.

Petiția menționează că transportul încomun contribuie la protejarea mediuluiprin reducerea emisiilor de gaze cu efectde seră, și că acest credit reprezintă omodalitate de a recunoaște și de a încu-raja cetățenii să opteze pentru o modali-tate de transport care respectă mediul șispațiile urbane.

Pentru a semna această petiție (petiția e-1480, parenată de deputatul NPDAlexandre Boulerice) puteți merge pesite-ul Parlamentului canadian, la:www.petitions.noscommunes.ca/fr/Petition/Details?Petition=e-1480.Menționăm faptul că deoarece a strânsdeja peste 500 de semnături din aproapetoate provinciile și teritoriile canadiene,petiția va putea fi depusă la Camera co-munelor după 5 iunie 2018.

PPeettiițțiiee ppeennttrruu rreeiinnttrroodduucceerreeaa ccrreeddiittuulluuii ddee iimmppoozziitt ppeennttrruu ttrraannssppoorrttuull îînn ccoommuunn

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • [email protected]

EXPOZI�IE DE GRUP

AArrttiișșttii rroommâânnii șșii qquueebbeecchheezzii llaa GGaalleerriiaa VVaallmmii

Galeria Valmi va găzdui în luna mai onouă expoziție de grup, cu participarea maimultor pictori români din Montreal, cărorali se vor alătura și câțiva pictori que-bechezi. Intitulată „Le Monde encouleurs”, expoziția va avea loc între 9 și20 mai și va reuni lucrările a 21 de artiști:Ofelia Armașu, Ionuț Buruian, Paul Ber-geron, Mihaela Boicu, Anca Ciupitu,Doina Falcon, Louise Grenier, Eva Halus,Lise Lavoie, Muguette Lemaire, IonelaManolescu, Nicole Morand, Iulia Moraru-Murgulescu, Michel Murgulescu, GeorgiaPrinotakis, Valeria Gruia Rădulescu, Geor-geta Sevan, Tatiana Sragar, Vicky Tarcău,Françoise Viau, Rodica Vinca.

După succesul primei expoziții deacest gen pe care Galeria Valmi a găzduit-o în 2014 („Palettes de couleurs”) și cares-a bucurat de participarea a 23 de artiștiplastici de origine română din Montreal,Eva Halus, cea care a avut inițiativa orga-nizării expoziției, și Valeria Gruia Ră-dulescu, proprietara galeriei, și-au propussă reediteze evenimentul.

Majoritatea artiștilor participanți suntpictori profesioniști, cu multe expozițiipersonale și de grup la activ și cu un porto-foliu bogat. Expoziția îl are ca invitat peIonuț Buruian, pictor român stabilit în

Spania de peste 10 ani care cu aceastăocazie va expune pentru prima oară înCanada. Născut la Iași, Ionuț Buruian astudiat la Universitatea de Arte Frumoasedin Murcia și a avut numeroase expozițiiîn Spania (Madrid, Barcelona, Alcante,Sevillia, Mojacar, etc.). Unele dintablourile sale abordează un stil expre-sionist, care, potrivit artistului, provine dincontrastele sociale și rasiale pronunțate dinSpania, altele, în special portretele, se re-marcă prin realismul lor pictural. Multedin picturile și desenele sale nu se pot însăgrupa într-un stil anume, căci, după cum elînsuși spune, în glumă: „N-am stil, amtalent!”

Galeria Valmi, inaugurată în 2003, areîn expoziția sa permanentă lucrările Va-leriei Gruia Rădulescu și găzduieștefrecvent expoziții de grup și individuale.Renovată în vara anului 2013, galeria esteun spațiu expozițional modern, luminos,care dispune de ferestre mari pe două dinlaturile sale, oferind o vizibilitate perfectă.

Vernisajul expoziției „Le Monde encouleurs” va avea loc sâmbătă, 12 mai,între orele 14.00-17.00, în compania pic-torilor expozanți. Galeria Valmi se află la1595 Van Horne, Outremont, H2V 1L6. . ACCENT MONTREAL

Galeria Valmi a găzduit în mai 2014 expoziția colectivă „Palettes de couleurs” care areunit 23 de artiști români montrealezi. În mai a.c. aici va avea loc expoziția „Le Mondeen couleurs”, la care vor participa 21 de pictori români și quebechezi.

PE SCURT

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

CONCERT

Duminică, 6 mai a.c., de la ora 17.30,Asociația La Muse Héritage Musical șiCorul La Muse, alături de soliștii MarinaNegruță, Anca Maria Grigoriu și ChantalDionne - soprane, Antonela Bârnat -mezzosoprană, colaboratoare la OperaNațională București, Jaime Sandoval -tenor și basul Dan Popescu de la OperaBrașov, invită publicul la un concert cuarii celebre din opera marelui compozitorGiuseppe Verdi. La pupitrul dirijoral se vaafla Ioana German, dirijoarea Corului LaMuse.

Concertul, intitulat Viva Verdi, va avealoc la biserica St-Édouard din Montreal(intersecția St-Denis cu Beaubien, metrouBeaubien), recunoscută pentru acustica saexcelentă.

Prima parte a programului vacuprinde, între altele, aria Libiamo (LaTraviata) a bine cunoscutului compozitoritalian, dar și piese din muzica cultăromânească, precum duetul Te iubesc dinopereta Lăsați-mă să cânt de GheraseDendrino, interpretat de soprana AncaMaria Grigoriu și tenorul Jaime Sandoval,și câteva extrase din opereta Crai nou deCiprian Porumbescu, cu participareaCorului La Muze și a sopranei Marina Ne-gruță. Partea a doua a programului vaprezenta extrase din Requiem, una dintrecele mai frumoase muzici compuse deVerdi, unde vor evolua soprana ChantalDionne, mezzosoprana Antonela Bârnat,tenorul Jaime Sandoval și basul DanPopescu.

Biletele se pot achiziționa on-line prinrețeaua www.eventbrite.ca. Preț: 25$ înpre-vânzare, 35$ la ușă. Pentru rezervăriși alte informații legate de concertul VivaVerdi: 450-448-0797.

ANTONELA BÂRNAT, O MEZZOSOPRANĂDE TALIE INTERNA�IONALĂ

Cu o vastă experiență muzicală șiartistică, cântând alături de artiști con-sacrați ai momentului, Antonela Bârnateste o mezzosoprana de talie internațio-nală. De-a lungul timpului, ea a cântat atâtpărți vocal-simfonice pe scena Studiouluide Concerte „Mihail Jora”, cât și laAteneul Român, sau în diferite roluri pescena Operei Naționale București.

Discipol al sopranei Georgeta Stoleriu(Universitatea Națională de Muzică Bu-curești, pe care a absolvit-o în 2004), me-zzosoprana are în repertoriu o paletă vastăde lucrări vocal-simfonice ale compozito-rilor Pergolesi, Vivaldi, Händel, Bach,Mozart, Beethoven, Rossini, Mahler,Bruckner, Grieg, Debussy și o activitatebogată în recitaluri de lied universal șimuzică românească. Este invitată frecventîn festivaluri de muzică contemporanăunde redă creațiile compozitorilor A.Stroe, D. Dediu, D. Rotaru, L. Dănceanu,L. Teodorescu, G. Balint.

În egală măsură, de la debutul pe scenaOperei Naționale București, AntonelaBârnat a desfășurat o consecventă activi-tate în genul muzical liric, acesta in-cluzând titlurile Carmen (Bizet) - rolultitular, Don Giovanni (Mozart) - DonnaElvira, Tannhäuser (Wagner) - Venus, ICapuletti ed I Montecchi (Bellini) -Romeo, Cenușăreasa (Rossini) - An-gelina, Bărbierul din Sevilla (Rossini) -Rosina, Cosi fan tutte (Mozart) - Dora-bella, Nunta lui Figaro (Mozart) - Cheru-bino, Hansel și Gretel (Humperdinck) -Hansel, Povestirile lui Hoffmann (Offen-bach) - Niklaus, Eine Stimme, MadameButterfly (Puccini) - Suzuky etc., roluri

susținute pe scene din România, Germa-nia, Lituania și în turnee cu opere con-temporane românești în Elveția, Franța,Germania, România.

DAN POPESCU, O VOCE SONORĂPE SCENA LIRICĂ ROMÂNEASCĂ ȘIINTERNA�IONALĂ

Basul Dan Popescu s-a născut în anul1979, la Brăila, acolo unde începeapropierea de muzică, mai întâi prinstudiul viorii şi apoi prin cel al artei vo-cale. Primele lecţii îi sunt predate de tatăltenorului Ionel Voineag, Ștefan Voineag.

După absolvirea Liceului de Artă Ha-ricleea Darclee, în 1998 devine student alUniversităţii de Muzică - Secția Canto, laclasa maestrului prof. Ionel Voineag, be-neficiind totodată, la clasa de operă, deextraordinara îndrumare a regizorilorHero Lupescu și Cristina Cottescu. În2000, preocupat de perfecționarea sa artis-tică, urmează un Master Class de inter-pretare cu prof. Ionel Pantea (Majk -Budapesta - Ungaria), iar un an mai târziudevine solist la Opera Brașov

Repertoriul său vocal este vast, cu

roluri în opere, operete și muzicale pre-cum: Faust (Gounod) - Mephisto, DonPasquale (Donizetti) - rolul titular, Aida(Verdi) - Ramfis, Povestirile lui Hoffmann(Offenbach) - Coppelius, Lindorf, Daper-tutto, Dr. Miracle, Bărbierul din Sevilla(Rossini) - Don Basilio, Don Giovanni(Mozart) - Leporello, Commendatore,Lucia de Lammermoor (Donizetti) - Rai-mondo, Norma (Bellini) - Oroveso,Boema (Puccini) - Colline, Rigoletto(Verdi) - Sparafucile, Nunta lui Figaro(Mozart) - Don Bartolo, Pescuitorii deperle (Bizet) - Nourabad, Traviata (Verdi)- Dr. Grenvil, Tosca (Puccini) - Angelotti,Carmen (Bizet) - Zuniga, I Capuleti e IMontecchi (Bellini) - Capellio, Lorenzo,Falstaff (Verdi) - Pistola, Cosi fan tutte(Mozart) - Don Alfonso și multe altele.

În concerte sau recitaluri, Dan Popescuîși demonstrează de fiecare dată abilitățilevocale, într-un repertoriu vast ce se întindede la lied, la operă, la oratorii. De-a lungulcarierei sale a colaborat cu o multitudinede orchestre simfonice în concerte,recitaluri și turnee internaționale.

ACCENT MONTREAL

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă*i cu mine,plătesc o vacan*ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă*i cumine plătesc notarul!

Doi soliști de operă români invitați la concertul „Viva Verdi” de la Montreal

Asociația La Muse Héritage Musical debutează seria de concertedin acest an cu spectacolul Viva Verdi, ce va fi prezentat la Montreal îndata de 6 mai, la biserica St-Édouard. Invitați speciali: AntonelaBârnat - mezzosoprană, colaboratoare la Opera Națională București,și Dan Popescu - bas, solist la Opera Brașov.

Antonela Bârnat Dan Popescu

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 5PAG. 555 ȘTIRI & ANALIZE

ECONOMICRROOMMÂÂNNIIAA AA FFOOLLOOSSIITT MMAAII PPUUȚȚIINNDDEE 55%% DDIINN BBAANNIIII OOFFEERRIIȚȚII DDEE UUEE Oficialii de la Bruxelles au avertizat au-torităţile române încă de la începutul anu-lui că riscă să piardă milioane de euro dincauza întârzierilor mari în aplicareaproiectelor cu bani europeni, potrivitPROTV. În 2017 România a încasat de la Bruxellespeste o sută de milioane de euro pe lună.În ianuarie, februarie și martie 2018 au in-trat doar 43 de milioane de euro - adică

nici jumătate din suma încasată într-o sin-gură lună anul trecut. De menționat că niciîn 2017 România nu a avut o performanțăstrălucită în această privință. Bugetulprevedea o rată de absorbție de 9% la finalde a, însă aceasta abia a atins 5%.În cazul Programului Operaţional Re-gional absorbţia de fonduri europene estefoarte scăzută, de doar 0,37% dintre cele6,6 miliarde de euro alocate pentru pe-rioada 2014-2020. Aceşti bani ar trebui săfie folosiţi pentru construcţia de drumuri,de şcoli, de reţele de apă şi canalizare, atât

de necesare într-o Românie în care jumă-tate din populaţie are toaleta în curte.Nici la Programul Operaţional „CapitalUman”, prin care sunt derulate proiecte depregătire a profesorilor şi medicilor, nusunt rezultate mai buneDin 2014 şi până în luna februarie a aces-tui an, România a primit de la Bruxellesmai puţin de 5% din cele 22,5 miliarde deeuro alocate, fără a lua în calcul banii pen-tru subvenţii agricole. În acest ritm, spunspecialiştii, România va fi printre codaşeleUniunii la atragerea de fonduri europene.

RRoommâânniiaappee ssccuurr tt

SOCIALPPRREEAA MMUULLȚȚII PPEENNSSIIOONNAARRII?? PPRREEAA PPUUȚȚIINNII SSAALLAARRIIAAȚȚII??

Potrivit unui studiu publicat de Monitorul Social, raportuldintre numărul pensionarilor şi cel al persoanelor ocupatedin România era în 2016 de 0,64, valoare moderată în raportcu celelalte ţări europene.Deși la nivel național situația raportului dintre numărul pen-sionarilor, pe de o parte, și cel al populației ocupate și alsalariaților, pe de altă parte, este echilibrată, există diferențemari între regiuni: București-Ilfov - 0,55 pensionari/salariat,în vreme ce regiunea în Nord-Est raportul este de 1,50 pen-sionari/salariat.Atât raportul dintre numărul pensionarilor și cel al popu-lației ocupate, cât și cel dintre pensionari și salariați, s-audeteriorat până în jurul anului 2004. Cauzele imediate aufost în egală măsură scăderea numărului salariaților (și alpopulației ocupate) și creșterea numărului pensionarilor.După acest moment, situația s-a stabilizat, cu ușoare ten-dințe pozitive. Este de așteptat ca situația să se deteriorezedin nou, îndeosebi peste 10-15 ani, când cohortele mari năs-cute după anul 1967 vor atinge vârsta de pensionare.

JUSTI�IEDDRRAAGGNNEEAA AARR PPUUTTEEAA SSCCĂĂPPAADDEE CCOONNDDAAMMNNAARREEAA PPEENNAALLĂĂDDEEFFIINNIITTIIVVĂĂLiviu Dragnea, președintele PSD,ar putea scăpa de condamnarea pe-nală definitivă din dosarul „Refe-rendumul”, dacă modificările lacodurile penale propuse de parla-mentarii Puterii vor fi implemen-tate, informează Realitatea TV.Dragnea ar putea beneficia de oclauză care obligă la rejudecareaprocesului în cazul în care deciziafinală nu a fost semnată de toţijudecătorii implicați în caz, clauzăinclusă în proiectele de modificarea Codului Penal, Codului de proce-dură penală şi a Codului de proce-dură civilă, care au intrat recent îndezbatere în Comisia specială pen-tru legile justiției. Iată, pe scurt, cum vrea PSD sămodifice codurile penale, dina-mitând din nou Justiția:

- Traficul de influență, pedepsitdoar dacă se produce efectiv.- Denunțul, făcut la maximum șaseluni de la comitere.- Abuzul în serviciu, nemodificat.- Interzicerea de declarații legatede ancheta penală.- Emiterea, aprobarea și adoptareade acte normative nu constituie in-fracțiune.- Martorul poate refuza să deadeclarații nefavorabile lui.- Sporul de pedeapsă, limitat la trei

ani.Reamintim că Liviu Dragnea a fostcondamnat la doi ani de închisoarecu suspendare în aprilie 2016 pen-tru fraudarea referendumului din2012 ce a avut ca scop demitereafostului președinte Traian Băsescu.Președintele PSD fost acuzat că, învara lui 2012, înainte şi în timpulderulării referendumului, a pus lapunct un sistem menit să deturnezerezultatul votului, pentru a se în-truni cvorumul necesar demiterii.

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

SIMONA [email protected]

„Dacă mașinile vor pro-duce tot ceea ce avemnevoie, rezultatul va depindede felul în care lucrurile suntdistribuite. Toți ne putem bu-cura de o viață de lux și

huzur cu condiția ca bogăția generată demașini să fie partajată. Altfel, dacă cei caredețin mașinile vor face lobby împotriva re-distribuirii acestei bogății, majoritatea po-pulației va fi îngrozitor de săracă. Pânăacum, tendința pare să manifeste spre adoua opțiune, tehnologia provocând inega-lități din ce în ce mai mari”, scria profesorulStephen Hawking în ultima sa postare peReddit, în 2016.

Nu o dată celebrul fizician s-a pronunțatîn legătură cu efectele pe care evoluțiatehnologiei și a roboticii le va avea asuprapieței muncii, creând probleme la nivel so-cial și politic. Mai mult, el a avertizatasupra dezechilibrului economic mondialpe care inteligența artificială, ca tip de

automatizare de generație superioară, îl vaadânci. Acest dezechilibru, combinat cusuprapopularea planetei, schimbările cli-matice și bolile (rezistența la antibiotice e oproblemă din ce în ce mai acută) este pecale să creeze una dintre cele mai pericu-loase combinații din istoria omenirii.

Îngrijorările sale sunt împărtășite demulți experți. Pe de-o parte progresultehnologic eficientizează sectorul indus-trial, pe de alta el generează nesiguranțalocurilor de muncă, șomaj și sărăcie pentrufoarte mulți oameni de rând, care își vădjoburile ocupate de roboți.

Nu e deci de mirare că în ultimii ani,publicarea studiilor despre impactul au-tomatizării asupra pieței muncii s-a acce-lerat. Prognozele referitoare la cât de multelocuri de muncă vor dispărea variază, însătoate sunt de acord că vor fi de ordinul mi-lioanelor.

În februarie 2016 a apărut un raport în-tocmit de Citibank în colaborare cu Uni-versitatea Oxford („Technology at work:V2.0”), în care se arăta că 47% din locurile

de muncă din SUA riscă să fie automati-zate. În Marea Britanie procentul este de35%, în China de 77%, iar la nivelul țărilordin Organizația pentru Cooperare și Dez-voltare Economică procentul ajunge la57%.

În noiembrie 2017, un nou avertisment,de data aceasta de la McKinsey Global In-stitute: aproximativ 800 milioane de anga-jaţi din toată lumea şi-ar putea pierdelocurile de muncă până în anul 2030, fiindînlocuiți cu roboţi. Studiul, intitulat „Whatthe future of work will mean for jobs, skills,and wages”, a fost realizat în 46 de ţări cereprezintă 90% din PIB-ul mondial şi s-aaplecat asupra a 800 de meserii. Concluzia:automatizarea va avea un impact drastic,comparabil cu tranziția pe care societățileagrare au cunoscut-o în timpul RevoluțieiIndustriale și va afecta în special economi-ile dezvoltate - ţările mai sărace nu îşi per-mit să investească în automatizare şi vor fideci mai puţin afectate de revoluțiaroboților. De exemplu, în India doar 9% dinjoburile existente vor necesita înlocuireaangajaţilor cu roboţi, până în anul 2030, în

Revoluția automatizării: Tehnologia este peTENDIN�E

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS? Dr. Marius Damian D.M.D.

CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Numeroși economiști, oameni de știință, futurologi și antreprenori celebri sunt de părerecă automatizarea și inteligența artificială (AI) urmează să ne schimbe viețile în mod drastic.Cea mai importantă schimbare privește forța de muncă.

Industriile ce vor simțiimpactul automatizăriiServiciul de relații cu clienții. Din ce înce mai mulți oameni sunt familiarizațicu programe precum Siri sau Alexa și,pe măsură ce tehnologia avansează, in-teracțiunile cu roboții devin din ce în cemai autentice. Tot mai multe companiifolosesc chatboti, softuri concepute pen-tru a răspunde rapid la întrebărileclienților, selectând informațiile solici-tate dintr-o bază de date. Astfel, se es-timează ca cea mai mare parte aoperațiunilor desfășurate în cadrul de-partamentului de relații cu clienții vor fipreluate de sistemele de inteligență arti-ficială în doar câțiva ani.Transporturi. Google, Uber și altecompanii lucrează de ceva timp la ve-hicule complet autonome. Primelemașini personale driverless (fără șofer)vor intra pe piață în curând, iar aplicareatehnologiei în scop comercial va fi ur-mătorul pas. Șoferii profesioniști suntdeci și ei printre cei care și-ar puteapierde locurile de muncă în viitorulapropiat ca urmare a automatizării.Domeniul juridic. Avocații nu vor fi în-locuiți prea curând în tribunale, însămulte companii mari investesc în in-teligența artificială în vederea preluăriiactivității efectuate în mod obișnuit destagiari sau asistenți administrativ-juridic.Sectorul bancar și financiar. În băncidin China și Japonia există deja roboțipe post de recepționiști, care pot furnizainformații de bază și, în unele cazuri, potrecunoaște vocea clienților la urmă-toarea vizită. Royal Bank of Scotland aanunțat că va folosi un sistem de in-teligență artificială creat de IBM care vaprelua solicitările clienților online și latelefon.Agenții de asigurări reprezintă o altă ca-tegorie vizată de transformările aduse denoile tehnologii. Compania japoneză deasigurări Fukoku Mutual Life Insurancea înlocuit peste 30 de angajați cu un sis-tem de inteligență artificială. Acestapoate parcurge mii de certificate me-dicale și poate analiza aspecte precumdurata spitalizării, istoricul medical șiprocedurile chirurgicale pentru a stabilivaloarea compensației.

Sursa: Ziare.com

„Dacă mașinile vor produce tot ceea ce avem nevoie, rezultatul va depinde de felul în care lucrurile sunt distribuite.” - StepehenHawking.

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

vreme ce în SUA procentul se situează un-deva la 33%.

AUTOMATIZARE ȘI GLOBALIZAREAutomatizarea a dus la dispariția mai

multor joburi în Occident decât mult hulitaglobalizare. Explozia de populism din ul-tima vreme face însă ca la nivel de discurspolitic acest fapt să fie ignorat. Trump esteun foarte bun exemplu în acest sens.Naționalismul, protecționismul și retoricaanti-imigranți i-au adus voturi. Oamenii sebucură când aud că „va aduce joburile dinChina înapoi în SUA”.

Realitatea pe care economiștii o sem-nalează este însă alta: automatizarea fabri-cilor a dus la decimarea locurilor de muncăîn industria prelucrătoare, afectând clasamuncitoare - ceea ce face ca promisiunealui Trump de a aduce joburile înapoi să fieuna goală. O analiză făcută la Center forBusiness and Economic Research de la BallState University (SUA), „The Myth and theReality of Manufacturing in America”(2015), estimează că doar 13,4% dinlocurile de muncă din sectorul manufac-turier american au dispărut datorită co-merțului și globalizării, restul putând fiatribuite automatizării.

Desigur, globalizarea a contribuit la dis-pariția multor joburi din economiile dez-voltate, unde mâna de lucru este maiscumpă, către cele emergente. Per totalînsă, de-a lungul ultimelor decenii, auto-matizarea a avut un impact mult mai mareasupra piețelor muncii din țările occidentaledecât globalizarea.

FENOMENUL NU E NOU. CE E DIFERITACUM?

Pierderea locurilor de muncă din cauzanoilor tehnologii nu este un fenomen nou.De-a lungul deceniilor, automatizarea nu s-a manifestat însă doar ca o forță destructivă,căci pe măsură ce unele locuri de muncădispăreau, altele noi erau create. În anii ’80,de exemplu, apariţia computerului personala dus la înfiinţarea multor noi locuri demuncă. În plus, schimbările s-au produsîntr-un ritm ce a permis ca pe măsură ce

joburile din agricultură și industrie se îm-puținau, sectorul terțiar - cel al serviciilor -să se dezvolte și să absoarbă o bună partedin forța de muncă disponibilizată.

Acum însă tehnologia avansează într-unritm fără precedent și transformă lumea dinjurul nostru mai repede decât realizăm.Tehnologia este pe cale să devanseze mo-delul actual de business, căci viteza cucare aceasta evoluează depășește capaci-tatea de adaptare a businessurilor și insti-tuțiilor guvernamentale. Și dacă până acumautomatizarea a înghițit cu precăderejoburile care presupun muncă manuală,evoluția din domeniul inteligenței artificialeface ca extinderea distrugerii locurilor demuncă către cele cu un nivel mai ridicat decalificare, ocupate în special de clasa demijloc, să fie foarte probabilă. Domenii pre-cum serviciul de relații cu clienții, trans-porturile, domeniul juridic și sectorulbancar și financiar vor simți impactul au-tomatizării rezultate prin introducerea in-teligenței artificiale.

Din aceste motive, transformarea piețeimuncii care se manifestă acum și în urmă-toarele decenii este considerată una istorică.

SOLU�II?Efectele automatizării vor fi diferite de

la țară la țară. Dar, deoarece în economiile

actuale locurile de muncă reprezintă prin-cipalul vehicul pentru crearea de bogăție șidistribuirea veniturilor, cea mai importantăprovocare va fi limitarea creșterii inega-lității de venituri. Căci se știe, distribuireainegală a veniturilor predispune economiilela crize, blochează sistemul politic şi îngre-unează accesul la educaţie, cheia dezvoltăriiunei societăți.

Soluțiile propuse sunt multiple, iar ma-joritatea experților este de părere că celemai dificile efecte ale transformărilor de pepiața muncii pot fi atenuate dacă guverneleasumă un rol activ. În studiul produs anultrecut de McKinsey Global Institute se vor-bește de „un Plan Marshall pentru automa-tizare”, pentru a sublinia amploareaacțiunilor necesare. Reamintim că PlanulMarshall a fost o inițiativă americană princare s-au alocat circa 140 de miliarde dedolari pentru reconstruirea Europei de Vestdupă cel de-al Doilea Război Mondial.

Există voci care vorbesc și de taxarearoboților - a celor foarte sofisticați, cu gradînalt de autonomie, care s-ar bucura destatutul legal de „persoană electronică”, cudrepturi și obligații, inclusiv impunerea detaxe şi impozite. Ideea a fost propusă de eu-roparlamentara luxemburgheză Mady Del-vaux în ianuarie 2017 iar Bill Gates șieconomistul laureat Nobel Robert Shiller

s-au declarat în favoarea ei.Alții vorbesc de introducerea venitului

de bază garantat, un concept cu care maimulte țări experimentează prin intermediulunor proiecte-pilot, printre care și Canada,în Ontario. Venitul de bază garantat este oformă de venit minim, universal, individualși necondiționat.

Cel mai adesea însă reformarea sis-temului de învățământ pentru a-l adaptanoii ere digitale și reformarea legislațieimuncii și a protecției sociale sunt citate casoluții necesare.

Concluzia ar fi deci că automatizarea nuva fi neapărat un dezastru, dar asta numaidacă o societate este capabilă să se dotezede măsurile necesare pentru a face fațăefectelor sale adverse.

cale să devanseze modelul actual de businessTENDIN�E

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

În CanadaUn studiu din 2016 al unui think tank dela Universitatea din Toronto vorbește demilioane de locuri de muncă pe care au-tomatizarea le va decima în următorii10-15 ani: între 1.5 și 7.5 milioane. Șinu doar muncile de joasă calificare suntîn pericol, căci dezvoltarea tehnologieiva reduce cererea pentru doctori, avo-cați sau ingineri, de exemplu. Studiulatrage atenția asupra faptului că politi-cile și programele sociale ale Canadeinu sunt capabile să facă față la aseme-nea bulversări și că nevoia de reformeeste imperioasă pentru a diminuariscurile sociale.În 2017, un raport produs de Deloitte șiHuman Resources Professionals Associ-ation estimează că între 35% și 42% dinlocurile de muncă din Canada suntamenințate de automatizare. Adaptareasistemului de învățământ la noile confi-gurații ale pieței muncii și investițiilesporite în perfecționări și recalificări aleforței de muncă reprezintă principalelesoluții ce reies din această analiză, ală-turi de modernizarea legislației munciiși a protecției sociale.

Cele mai dificile efecte ale transformărilor de pe piața muncii pot fi atenuate dacă guver-nele asumă un rol activ.

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

ȘTEFAN [email protected]

Nu mi-e rușine că sunt român, dar nicinu mă mândresc cu asta.

A avea „Românie la pălărie” e o formăde a spune că port România cu mine așacum aș purta un obiect de îmbrăcămintemai degrabă decorativ decât strict necesar.Chiar mai puțin decât atât, deoarece îmiimaginez România ca pe o pană roș-gal-ben-albastră la pălăria mea, alături de altepene, animate de culorile altor națiuni șiculturi pe care mi le-am apropiat din clipacopilăriei în care mi-am dat seama cănaționalismul nu doar că nu e bun la nimic,dar are și o tendință atavica de a se trans-forma tot timpul în ceva murdar, otrăvitor,josnic.

E drept, nu mi-a fost greu să pricep re-pede, părinții mei fiind tatăl evreu și mamaromâncă, că locul meu oriunde pe lume, cuexcepția unor țări în care trăiesc și mulțialții cărora puțin le pasă de originea etnicăa vecinului, va fi sortit unor permanentepresiuni de segregare.

Copil fiind, prietenii s-au ferit să-mispună „jidane” - presupun că s-a observatcă familia noastră nu se deosebea cu nimicde celelalte familii de români din blocul încare locuiam, iar tata nu purta kippah (cătot discutăm de pălărie) și nu mergea nicio-dată la sinagogă. Pana în ziua de azi nu știuprea bine când sunt sărbătorile evreiești șice ritualuri se practică, dacă nu îmi re-amintesc cu gentilețe (reală și plăcută) pri-etenii mei creștini. Mai târziu însă, în tim-pul adolescentei și chiar al armatei cutermen redus, persoane mai apropiate saumai depărtate nu s-au abținut să-miadreseze acest apelativ pejorativ - așadaram înțeles că sunt destule minți încețoșateîn jurul meu cu care ar fi o pierdere detimp să mă lupt pentru dreptul de a fi și euo parte din turmă, fără să se caşte în jurulmeu un gol inconfortabil.

Destul de târziu în viață însă, amacționat efectiv pentru a muta România dininteriorul capului, deasupra lui, sub formapenei de la pălărie. Şi nu înainte de aîncerca să contribui direct la căderearegimului comunist, ceea ce mi-a adus în-chisoare și domiciliu forțat, dar asta estealtă poveste. Nu vreau să spun decât că amo relație de pace cu propria conștiință, pen-tru că am încercat să mă lupt cu șobolaniiînainte de a trânti ușa și a pleca definitivdin țară. Iar decizia de a pleca am luat-o lamult timp după ce șobolanul şef și ilustralui consoartă au fost depuși sub o lespedegroasă de ciment, când mi-am dat seamacă mulți alți șobolani, după ce au stat ovreme ascunși, le-au luat locul și s-au în-grășat peste măsură, prin metode mult maiperfide și mai greu de deratizat.

După ce am trecut și eu, departe fiindde țară de data asta, prin tot felul de durerilegate de imaginea descompuneriiRomâniei prin plecarea din țară a milioane

de minți de calitate care şi-au găsit locul înaltă parte a lumii, și încercarea de a faceceva pentru ca aceste minți să aibă punțide legătură cu limba și tradiția în care aucrescut, m-am lecuit și de asta.

Ca urmare, nu mai sunt deloc pe linia„hai să arătăm cât de grozavi suntem noiromânii” - nici măcar în mod special anulacesta, când se sărbătoresc 100 de ani dela Marea Unire.

Citind declarațiile pe care le fac totfelul de „adunători de români de pretutin-deni” sub diferite pretexte, cu diferite pla-nuri nemaipomenite și argou relativ ieftinde marketing, mi-a venit de fapt ideea săscriu la un moment dat cât de bine amreușit în viață uitând de obiceiurile proastepe care le-am dobândit în România și încursul evoluției mele ca român (şi de careîncă mă suspectez că nu m-am dezbărat întotalitate).

Una e să servești necesitățile reale aleunei comunități, în parametrii de liberăalegere pe care ți-i oferă interesul creat decalitatea serviciilor tale, alta este să cauțifinanțări ca să materializezi o aşa-zisă„viziune”. Am exemple foarte clare înminte de oameni care au făcut din originealor română o „pălărie” de toată fru-musețea. Vlad și Angela, o familie pe careo cunoaştem de mulţi ani, contribuie înfiecare an la un festival internațional orga-nizat de biserica la care sunt afiliați,oferind publicului care participă la festivalmâncare și muzică tradițională româneascași strângând fonduri pentru cauze de cali-tate indiscutabilă. Ei nu doar nu au nevoiede nimeni ca să reușească în această acți-une (pun mâna și fac ei înșiși), dar nici nu-și trâmbițează succesul! Sunt pur și simplupurtătorii steagului tricolor (la modul pro-priu) alături de steagurile altor 15-20 deţări reprezentate în congregația lor de oa-meni care, asemenea lor, consideră cal-itățile umane pe care le au deasupraoriginii lor etnice, iar asta îi ţine împreunăși îi mulțumește. Andrei organizează o se-rată românească la sinagoga din Montreal- cu zero sprijin oficial de la București.

Sunt convins că sunt mulți ca ei!

Ca să se ajungă aici, trebuie uitate oserie întreagă de apucături specificeRomâniei, aşa cum le vedeam cel puțin înanii când am decis să mă „de-românizez”de ele.

Trebuie uitat și corectat balcanismullipsei de punctualitate. Într-o societate încare punctualitatea funcționează bine, dacăajungi cu mai puțin de 10-15 minute lalocul unde ai o întâlnire, este aproape ca șicum ai întârziat! Punctualitatea este unadintre cele mai elementare dovezi de re-spect, iar lipsa ei, opusul!

Trebuie uitat principiul lui „merge șiaşa”. De la caz la caz, desigur. De exempluavând o pană dublă pe o şosea pustie, tre-buie încercat de ajuns la cea mai apropiatăașezare omenească, încet și chiar dacăjanta se strică. Punând în balanţă riscurile,se alege varianta de acțiune cu riscul celmai redus.

Trebuie uitat și corectat obiceiul de anegocia cu scopul de a-l înfrânge pepartenerul cu care se dorește realizareaunei tranzacții. Dimpotrivă, trebuie căutatpunctul în care ambii câștigă și pot con-tinua să dezvolte încredere și pot reuși îm-preună în noi acțiuni.

Trebuie pusă încrederea deasupra ba-nului.

Pentru a limita corupția, trebuie schim-bat modul de gândire a celui care o ali-mentează, a celui care DĂ, nu a celui carePRIMEȘTE. Cel care primește nu mai arenicio șansă de reabilitare prin forte proprii,este ca un drogat dependent de inhalareasubstanței care îi transformă creierul!

Trebuie oferit femeii locul pe care îlmerită în societate, ca mamă, coleg de ser-viciu, manager, alungător de suferințe șiaducător de culoare în viață. O cultură încare femeia este recunoscută preponderentca atracție comercială va sfârși prin a fipopulată de femei cu înclinația de a li serecunoaște în principal acest merit,rămânând ca oamenii de știință, cercetă-torii, managerii stelari, doctorii, artiștii,matematicienii, economiștii, care au avut

„ghinionul” să se nască femei în România,să-şi găsească un acoperiș primitor dea-supra capului departe de locul unde s-aunăscut.

Mitul că „noi știm să ne distram, altepopoare nu” trebuie uitat cu desăvârșire.

Universul nu gravitează în jurulvreunui leagăn al civilizației universalecare s-ar fi născut pe meleagurile actualeiRomânii. Trebuie să fii lemn de incult casă nu pricepi asta și să te ambiționezi să ră-sucești istoria pe degete în așa fel încâtstrămoșii României de azi să devină uniciipărinți ai lumii de ieri.

Ce-a mai trebuit să uit ca să reușesc?Cârpeala, sentimentul că mă pricep la oriceși că pot repara orice, tendința de a pro-pune idei noi în permanenţă dar pe care săle pună alții în aplicare (ador expresia „25la fundu’ altuia”), amânarea, neimplicareași sora ei bună, formarea și exprimarea deopinii sentențioase în legătură cu orice,paranoia că tot timpul vrea cineva să tepăcălească sau cel puțin te minte, indife-renţa la vot, arborarea unei mine abătute,preocupate, frustrate, „importante” mai tottimpul…

Nu pledez pentru de-românizare (cumnumesc aici oarecum abuziv, dar cu scopulbine determinat de a trage un semnal dealarmă, uitarea și corectarea obiceiurilorcare țin România în retardare). Vorbescdoar despre cazul meu (de fapt și al altoradespre care știu că au reușit în viaţăadoptând comportamente nespecificeRomâniei) și despre ce mi-am amintit larepezeală.

Invazia din ultimii aproape 30 de ani așobolanilor face ca astăzi succesul real, sta-bil, onest în România să aparțină celor careşi-au pus clienții în centrul universului, nucelor care continuă tradiția mioriticădialogând cu oile despre problemele lor şilăsând pe seama Domnului (sau a Destinu-lui) rezolvarea lor, victime ale unui fata-lism de doi bani îmbrăcat în vise așezate pefotolii de aur în timp ce pantofii stau încontinuare în mocirlă sau praf, după cumdă cu ploaie sau nu.

Am Românie la pălărie

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

120$

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

[email protected]

514-285-0052

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiCOLACI ● COZONACI ● SARMALE ● COLIVA

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

NOU!Magiun cu

si farazahar

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 10PAG. 101010

CARMEN [email protected]

În urmă cu mulţi aniam declarat, aparent fărămotiv, Lisabona ohimeră. Poate sonoritateanumelui, de femeiemelancolică şi miste-rioasă? Poate asocierea

cu apele înşelătoare ale Atlanticului deunde portughezii se întorceau cu mirodeniişi aur, prin care navigau să cucereascăpopoare mult mai numeroase ca ei, ţinu-turi mult mai mari decât pământul lor, ofâşie pe coasta Europei, în coasta Spanieide temut. Îmi imaginam Lisabona ca pe ocorabie cu pânzele umflate trasă la malulbătrânului continent care a văzut războaiesângeroase, renaştere şi obscurantism,credinţă şi trădare, catolicism rigid şiprigonirea evreilor, imperii înflorind şiprăbuşindu-se.

Nu Paris sau la Roma, visul meu eraLisabona. Şi ca orice vis, cu cât ţi-l doreştimai mult, cu atât începe să se îndepărtezede tine. Între timp călătorisem în locuri în-depărtate sau exotice, din Nepal în Peru,din India în Patagonia, din Burma înChile, dar la întrebarea unde aş dori celmai mult să mă duc, răspundeam automat„la Lisabona”. Nu mă împiedica nimic s-ofac, şi totuşi, cum să atingi o himeră?!

Tânjeam după ea şi mai mult după ce ci-tisem cărţile lui Saramago.

Uneori îmi imaginez oraşe-femei şioraşe-bărbaţi, după tipul de energie pecare îl emană, după lumina sângerie saurece la apus, cerul cenuşiu şi vibraţia aeru-lui, după mirosul de oleandrii sau de eu-calipt, gustul de sare ori de pământ, dupăaşezarea sub munte sau întinderea leneşăla câmpie. Asocierile sunt însă mult maiprofunde, mai ţin şi de referinţe culturalesau istorice, de relaţia ta cu locul şi de in-teracţia cu oamenii lui. Sunt oraşe undeajunge să te duci o dată şi altele unde simţinevoia să revii, spaţii care te umplu sau tegolesc, care te provoacă sau te liniştesc, îţicontrazic imaginaţia sau îţi satisfac aştep-tările. Roma rămâne pentru mine o înţe-leaptă care îşi poartă cu nobleţe vârsta şiridurile, Barcelona o artistă capricioasă,îmi închipui Veneţia ca pe femeia fe-meilor, desăvârşită în frumuseţe, Madridulca pe un cavaler mândru şi impetuos, întimp ce Stockholm e un prinţ încercănat,iar Tokio un samurai orgolios care a ajunssă asculte în căşti heavy metal…Şi nu pen-tru că numele lor s-ar termina sau nu învocala a sunt oraşele femei sau bărbaţi.Parisul întruchipează eternul feminin,sofisticat şi strălucitor, Praga îmi apare caun bărbat impunător şi imprevizibil, Atenaca un soldat obosit, Viena - un prinţ cu pe-

rucă şi pantofi cu vârf aurit. Londra, une-ori o aristocrată uscăţivă plină de ambiţii,e alteori un lord vanitos. Dar ce facem cuNew Yorkul, cu energiile lui explozive şiamestecate? El este un altfel de animal,impetuos, devorator, dar şi de necuprins,puternic şi generos, cum sunt animalelelegendare.

Am ajuns la Lisabona într-o duminicăînainte de răsăritul soarelui. Dormita încă,între palmieri, portocali şi buganvilia.Hotelul la care stăteam se afla în Baixa,inima veche a oraşului, la câteva străzi dePiaţa Comerţului, unde pe vremuri acostaucaravelele, înconjurată de clădiri impună-toare care adăpostesc diferite ministere, cucolonade, statui, porticuri, şi ale căreitrepte de piatră se termină direct în ocean.La acea oră faleza era pustie. Locul per-fect pentru a aştepta răsăritul. Întunericulse dădea încet la o parte împins despinarea luminoasă a cerului pe care seridica o dâră subţire roşu-violet. Oraşul aieşit treptat din umbră, aşa cum ai deve-lopa un film şi sub ochii tăi culorile ar de-veni tot mai vibrante şi formele ar căpătacontururi tot mai clare.

Au apărut întâi colinele cu casele lormulticolore agăţate unele peste altele, cubalcoane de fier forjat şi acoperişuri deţiglă roşie, turle de catedrale şi mănăstiri,turnuri de castele medievale, cupole depalate şi statui de bronz, apoi străzilepietruite înguste şi drepte, pieţe pavate cumozaicuri şi în cele din urmă cafenele,terase cu mese scoase afară şi vitrineleapetisante ale patiseriilor. Cum altfel să-ţiîncepi ziua în Lisabona decât în aburii deespresso şi de prăjituri tocmai ieşite dincuptor la Café Martinho da Arcada, cafe-neaua preferată a lui Pessoa din PiaţaComerţului? Sau la Café Nicola, fondatăîn secolul 18, în Piaţa Rossio, unde poetulManuel Maria Barbosa du Bocageobişnuia să-şi dea întâlnire cu prietenii.Rossio a fost dintotdeauna locul de întâl-nire al locuitorilor Lisabonei, un fel de„ceasul de la Universitate” în Bucureşti.În secolul XIX Piaţa Rossio avea să fie pa-vată cu mozaicuri portugheze şi decoratăcu fântâni de bronz aduse din Franţa, iar

în centrul ei a fost ridicată statuia RegeluiPetru IV.

Oraşul are o monumentalitate delicatăşi o nobleţe atinsă de timp, îi poţi recom-pune cu uşurinţă frumuseţea iniţială chiarîn zidurile coşcovite, în balcoanele roaseori în casele părăsite din cartierul vechi deunde locuitorii au dezertat spre zonelemoderne din lipsă de resurse pentru a re-nova clădirile istorice. Aşa se face că odatăce lumina a inundat oraşul, am descoperitcă în Baixa se aflau doar turişti plim-bându-se în labirintul străzilor care urcă şicoboară cele şapte coline, ori fac un tur -obligatoriu! - cu tramvaiul 28, istoric şi el,atracţie legendară, un fel de vagon mic delemn pictat în galben, un taxi mai marenărăvaş care urcă aproape frecându-se deziduri pante ameţitoare, se opreştescrâşnind din roţi chiar în buza lor la vreunsemafor ori ca să-şi lase călătorii să fo-tografieze panorama de pe terasele încăr-cate de flori şi palmieri ale PieţeiMiradora, ori printre crengile măslinilorcu trunchi contorsionat spectaculos, ade-vărate sculpturi naturale în lemn datând desute de ani în jurul zidurilor fortificate aleCastelului Sfântul George care dominăoraşul, o citadelă recucerită în 1147 de lamauri de armatele regelui Afonso Hen-riques cu ajutorul cavalerilor din a DouaCruciadă.

Mai bătrână cu sute de ani decât Roma,Parisul sau Londra, Lisabona a fost numităde Iulius Cezar Felicitas Julia. Conformlegendei însă, această aşezare antică ar fifost fondată de Ulisse sub numele deOlissipo, după ce a părăsit Troia. De-a lun-gul secolelor, destinul ei este plin de con-tradicţii, contorsionat ca trunchiurilemăslinilor. În 1497 Vasco da Gama ajungeîn India, ocoleşte Africa şi parcurge o dis-tanţă mai mare decât Ecuatorul. Este eramarilor descoperiri, când expediţii por-tugheze îndrăzneţe răscolesc harta globu-lui, din Africa până în India şi Brazilia.Bărbaţi curajoşi, regi vizionari şi am-biţioşi, Atlanticul deschis la picioare, auîmpins spre necunoscut sute de navigatori,exploratori, comercianţi în căutare de aur,mirodenii, zahăr, textile, sau sclavi. Totatunci însă mii de evrei „convertiţi” la

Un vis: Lisabona sau

IMPRESII DE CĂLĂTORIE

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Piața Rossio a fost dintotdeauna locul de întâlnire al locuitorilor Lisabonei, un fel de „cea-sul de la Universitate” în Bucureşti.

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111

creştinism sunt masacraţi în Lisabona.Când cucerit, când cuceritor, oraşul şi-aasumat istoria cu toate rănile şi gloria, i-apăstrat urmele în pietre, ziduri, şi monu-mente.

Clădirile de o frumuseţe neaşteptată,amestec de stiluri arhitectonice, decorate culambriuri, colonade şi sculpturi dantelate înpiatră sau marmoră, adăpostesc mereualtceva decât îţi imaginezi. Crezi că afli înfaţa unui palat, când de fapt e un oficiu poş-tal, o gară, sau un hotel. Toată Portugalia ede altfel plină de aşa numitele Possadas,foste castele medievale renovate în hotelurişi pensiuni luxoase. Poţi să te simţi regepentru o noapte şi să trăieşti într-un secoltrecut cu tot confortul de azi. Iar preţurilenu-ţi vor goli buzunarul. Sau să închirieziun apartament în centrul Lisabonei, undeîntr-o clădire istorică, poţi să-ţi iei miculdejun într-o grădină interioară plină de floritropicale şi mozaicuri, şi unde camerele cutavan înalt sunt păstrate intact de câtevageneraţii, cu mobilier de palisandru adusdin Brazilia, cu candelabre şi statui debronz.

E la modă acum Lisabona. Alături de Is-tanbul, e una din cele mai vânate destinaţiieuropene. Lumea şi-a împlinit visul Parisu-lui sau Romei, a început să prindă gustullocurilor mai retrase, împinse inevitabil înumbră de capitalele sonore, dar autentice,cu stil şi caracter, unde frumuseţea peisaju-lui e dublată de istorie şi cultură. Iar Portu-galia are tot. Plaje spectaculoase cu stâncicolorate ieşind din ocean în sud, la Algarveşi Faro. Citadele medievale, castele şi for-turi în nord, la Braga, Viseu, Barcelos,oraşul cocoşului legendar care este sim-bolul Portugaliei, sau Guimaraes, primacapitală în 1139, pe valea râului Minho deunde vine „vino verde”. Catedrale şi mănă-stiri vechi construite în stilul exuberantmanuelit, cum e cea de la Batalha, sauMănăstirea Ieronimilor din Belem intrată înpatrimoniul universal UNESCO, locurisfinte de pelerinaj ca Fatima, centre univer-sitare vibrante precum Coimbra (prima uni-versitate datează din secolul 13!), păduri deeucalipt, plantaţii de citrice şi măslini, pod-gorii pe Valea râului Douro unde se producecelebrul vin de Porto. Cât despre Porto,

oraşul-port din nord, este de o nobleţe arhi-tectonică şi urbanistică despre care se vor-beşte prea puţin. Am hoinărit pe străziflancate de zidurile caselor placate cumozaicuri şi ceramică pictată, prin anticari-ate şi librării cu vitralii şi decoraţii de lemnsculptat, prin catedrale gotice ridicate pecoline, am trecut poduri monumentale şi amcinat în restaurante cochete pe malul râului,cu sentimentul că mergeam înapoi în timp,într-o Europă elegantă care şi-a păstrat so-brietatea, originalitatea şi tihna.

Poate că venind ca turist american, suntmult mai sedusă de Portugalia decât ar fi unromân, sau un european obişnuit cu atmos-fera străzilor înguste pietruite, cafenelelorşi anticariatelor, ruinelor romane şi me-dievale, cerului mai larg cu nori albi pufoşi.Înţeleg şi de ce unii pretind că visul ameri-can începe să se destrame în spaţiul unde aînflorit, şi poate fi azi trăit mai degrabă înEuropa. Cu toată criza care a lovit ţărilebătrânului continent, cu toată austeritatea fi-nanciară ce a urmat aici încă îţi mai poţisorbi cafeaua şi citi ziarul liniştit la o terasăsalutat de toţi vecinii care te cunosc. Sespune că europenii, cu salarii mult mai micidecât în America, nici nu se spetescmuncind, iar frica de viitor şi de bătrâneţe lee atenuată de aşteptări moderate, îşipăstrează gustul siestelor, vacanţelor şicălătoriilor, cu alte cuvinte ştiu să trăiascămai bine din mai puţin. Poate. Eu cred încăîn forţa Americii şi în farmecul Europei,ceea ce nu înseamnă că uneori nu visez vi-itorul exilat pe o insulă îndepărtată undetrupul şi-ar înghiţi în cele din urmă umbra.

Graţie reţelei de autostrăzi care te ducrapid oriunde, am străbătut în doar câtevazile orăşele medievale tăcute construite înpiatră ca Obidos, am admirat cerul înstelatdeasupra templelor romane din Evora, amcoborât pe coasta Atlanticului în staţiunielegante ca Estoril, am mâncat sardine înorăşelul de pescari Cascais, am vizitatcastele maure în Sintra şi am ajuns până încel mai de vest punct al continentului, laBoca da Roca unde valurilor se sparg cuvuiet de stâncile abrupte. Şi înapoi la Li-sabona, de data asta ca o cunoscătoare, scă-pată de febra turistului disperat de a nu ratanimic.

Iar la întoarcere, Lisabona şi-a recâşti-gat misterul. Nu mai trebuia să bifez niciTurnul Belem, marca oraşului, care apare înmai toate cărţile poştale, cu piatra lui albăluminoasă ieşită din albastrul oceanului,nici Bulevardul Libertăţii, Champes EliseulLisabonei, cu terase şi buticuri cochete, fân-tâni şi statui, ascunse între palmieri şi ve-getaţie luxuriantă, nici parcul Edward VII,cu grădina sa de iarnă care adăposteşte ocolecţie permanentă de plante tropicale,purtând numele regelui Angliei care în 1903a vizitat Lisabona. Scăpasem şi de pre-siunea muzeelor, de la cel de arheologie, lamuzeul caleştilor extravagante, de la celmaritim la muzeul Gulbenkian, una dintrecele mai frumoase colecţii particulare deartă dăruită Lisabonei după ce proprietarulei, om de faceri şi diplomat armean bogat,avea să se îndrăgostească de acest oraş şisă-şi transfere aici comorile palatului încare locuia în Paris, de la obiecte de mo-bilier la galerii de artă din toate epocile şicivilizaţiile lumii.

Cu toată exuberanţa arhitectonică a Par-cului Naţiunilor, cel mai nou şi moderncartier unde a avut loc expoziţia Mondialădin 1998, şi în ciuda elegantului districtaristocratic Chiado, unde se află şi cafe-neaua A Brasileira, unul din locurile prefe-rate al artiştilor şi scriitorilor de peste o sutăde ani, în faţa căreia se află o statuie înbronz, în stil american, a lui Pessoa stândpe o bancă, tot partea veche este sufletulLisabonei, acolo unde aerul de oraş vestic e

impregnat de mirosul orientului îndepărtat.La 1 noiembrie 1755 Lisabona a fost

aproape în întregime distrusă de uncutremur şi peste 40 de mii de locuitoriucişi, tragedie descrisă de Voltaire în ro-manul „Candide” şi în „Poème sur ledésastre de Lisbonne”. Oraşul a fost maitârziu reconstruit după planurile Marchizu-lui de Pombal. Singura parte care a rămasîn picioare la cutremur a fost Alfama, astăzicea mai veche şi mai autentică parte aoraşului, singura locuită din Baixa.Hoinăresc prin labirintul străduţelor ei în-guste ca sfoara, într-o atmosferă boemă, cuinfluenţe musulmane, trepte care taie co-linele, bisericuţe de piatră, restaurante micide familie, şi de peste tot se aude muzicăfado sub rufe scoase la uscat. Limba por-tugheză îmi place mai mult cântată decâtvorbită. O limbă aspră, directă, dintr-o bu-cată, ca şi locuitorii acestei ţări.

Am lăsat Lisabona aşa cum am găsit-o,melancolică şi puţin obosită, o doamnă cufirele de la ciorap duse dar cu picioare ner-voase, privind în larg spre himera unorcorăbii încărcate de gloria fostului imperiupierzându-se în apele Atlanticului la as-finţit.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

Felicitas JuliaIMPRESII DE CĂLĂTORIE

551144--774433--88550099551144--774433--88550099 44004400 DE ANI DE EXPERIENTACANADIANA

mobila de baie ■ bucatarie ■ dormitor ■ sufragerierenovari bai & bucatarii ■ amenajari subsoluri

MOBILA FACUTA IN CANADA, LA COMANDAEstimare gratuita la comanda

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

Turnul Belem, marca orașului Lisabona.

Vineri 20 april 2018Vineri 20 april 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

[email protected]

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

3833 boul. St-Laurent Montreal, H2W 1X9 514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILE LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

accentmontreal.com face diferenţaÎntr-un Quebec plin de accente

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Un studiu științi�c asupra alcoolului: Careeste cantitatea care nu scurtează viața?

CĂTĂLINA [email protected]

Mai toți bem cuplăcere un pahar devin la o cină cu pri-etenii; de multe oriajungem la al doileasau al treilea pahar, iarla finalul mesei maibem și un păhărel de

tărie, convinși fiind că ne încadrăm într-un consum limitat de alcool, care nu poatesă ne facă rău.

Un studiu efectuat de o echipă inter-națională de cercetători, publicat recent înrevista Lancet, arata însă că lucrurile nustau chiar așa: alcoolul este mai periculospentru sănătatea noastră decat se credea.

Cercetătorii au analizat datelepovenind de la 83 de studii efectuate în 19țări, care se referau la circa 600.000 de in-formații ce puteau fi corelate între ele:vârsta, sexul, bolile de care sufereau par-ticipanții, dacă aveau sau nu diabet, dacăfumau, precum și consumul de alcool.Jumătate dintre participanți beau mai binede 100 g de alcool pe săptămână, iar 8.4%mai mult de 350 de g. Ce înseamnă 100 g

de alcool? Circa șase pahare de vin. Ex-perții au corelat aceste informații cuapariția bolilor cardiovasculare și cu mor-talitatea celor din grupul studiat.

Cercetătorii au ajuns la concluzia căpersoanele care consumă o cantitate de al-cool de circa 200-350 g pe săptămână înmod obișnuit (deci nu ca o exceptie o datăla un an, de exemplu), trăiesc în medie cu1-2 ani mai puțin decât cei care nu con-sumă mai puțin alcool sau deloc. Cine beamai mult de 350 g de alcool pe săptămână,ceea ce ar corespunde cu circa 21 de pa-hare de vin (deci aproximativ trei paharepe zi), își scurtează viața cu patru ani, înmedie, față de cei care beau mai puțin.

Aceasta deoarece un consum ridicat dealcool duce la creșterea presiunii san-guine, ceea ce are un efect negativ asuprasistemului cardio-circulator. Pe lângăictusuri (pierderi de memorie), băuturapoate cauza deci boli cardiace. Situațiaeste și mai dramatică în cazul persoanelorcare consumă mult alcool și sunt și fumă-toare sau au alte boli sau patologii.

Cât alcool putem consuma fără săne scurtăm viața? Noul studiu arată căaceastă cantitate ar trebui să fie mai

mică de 100 g alcool pe săptămână -adică aproximativ un pahar de vin pe zi. Înmulte țări, precum Canada, SUA, Portu-galia, Spania sau Italia, cantitatea de alcoolconsiderată ca neavând un impact negativasupra sănătății este mai mare decât unpahar pe zi. Se pare deci că este nevoie derevizuirea acestor reguli. În Marea Britaniecantitatea de alcool recomandată ca limităeste mai mică decât în țările menționatemai sus, aceasta fiind de maxim șase pa-hare pe săptămână, atât pentru bărbați câtși pentru femei.

Vom vedea dacă acest studiu, sau altelecare sunt efectuate la ora actuală, vor aveadrept consecință scăderea limitelor de con-sum de alcool sugerate în diverse țări sau,dimpotrivă, aceste limite nu vor suferischimbări. Lăsând la o parte recomandărileoficiale, este bine să consumăm alcoolul încantități mici: să ne bucurăm intens de unpahar de vin, fără însă să trecem la aldoilea, decât în cazuri excepționale.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Roma, Italia) şi colaborator Scientia.ro.

CONSUMUL DE ALCOOL

Consumul de alcool:Câteva cifrePotrivit Canadian Centre on substanceUse and Addiction (www.ccdus.ca), can-titatea maximă de alcool recomandată înprezent pentru femei este de nu mai multde două băuturi pe zi, pentru cel multzece pe săptămână; la bărbați cantitateaeste de maxim trei pahare pe zi sau 15pe săptămână.Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)avertizează că alcoolul ucide în fiecarean 3,3 milioane de persoane pe planmondial, mai mult decât SIDA, tubercu-loza şi actele de violenţă la un loc. Con-sumul de alcool are efecte negativeasupra a peste 200 de maladii, potrivitOMS.Circa 6% din totalul deceselor din lume(7,6% la bărbaţi şi 4% la femei) -cauzate de boli infecţioase, accidente decirculaţie, omucideri, maladii cardiovas-culare, diabet - sunt asociate cu con-sumul de alcool, în fiecare an. Acestlucru înseamnă un deces la fiecare 10secunde.În plus, situația pare să se înrăutățeascăpe măsură ce ţările cu populaţii mari be-neficiază de o creştere a nivelului deviaţă. Deşi ţările bogate (Statele Unite şiEuropa Occidentală) rămân cei mai mariconsumatori, consumul de alcool a cres-cut în ultimii ani mai ales în India şi înChina, în timp ce acesta a rămas stabil înţările din cele două Americi, Europa şiAfrica. Potrivit estimărilor OMS, con-sumul anual de alcool din China vacreşte până în 2025 la 1,5 litri de per-soană.Totuși, țara cu cel mai mare consum dealcool din lume este Lituania, potrivitcelui mai recent clasament al OMS(2016). Ea este urmată de Belarus, Re-publica Moldova, Rusia și România.Lituanienii au un consum mediu de 18,2litri de alcool pe cap de locuitor. Asta încondiţiile în care media globală este de6,4 litri de alcool pe cap de locuitor.În ceea ce privește consumul de alcooldin Uniunea Europeană, România se aflăpe locul 3, iar dacă întreaga cantitate s-ar traduce în halbe de bere, atunci unromân bea în medie 685 de beri pe an.La nivel mondial, un sfert din consumulde alcool scapă controlului autorităţilor,dar acest procent este mult mai ridicat înţările în care consumul de alcool este in-terzis sau rău văzut în societate, ca înţările din estul Mării Mediterane sau înţările din Asia de Sud-Est. Or, alcoolulprodus ilegal prezintă numeroase peri-cole pentru sănătate din cauza toxicităţiisale.

Se știe că un consum crescut de alcool face foarte rău organismului și riscă să ne scurtezeviața. Un pahar de vin la prânz sau la cină are însă efecte benefice - cel puțin aceasta era con-cluzia la care ajunseseră cercetătorii care au studiat acest subiect. Se pare totuși că alcooluleste mai periculos decât se credea.

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

În ultimii ani, din ce în ce mai mulțicercetători s-au aplecat asupra postului șipotențialelor sale beneficii pentru sănătate.Majoritatea acestor studii au fost condusepe animale, însă numărul celor cu subiecțiumani este în creștere. Potrivit clinicaltri-als.gov (US National Library of Medicine),din 2005 peste 3.000 de studii clinice pe oa-meni au fost întreprinse. Scopul lor: testareaefectului terapeutic al postului intermitent,de la slăbit, la inflamație, sistem imunitar,colesterol, sensibilitate la insulină,menținerea funcțiilor cognitive, eficacitatea medicamentelor pentru cancer etc.

Postul care suscită cel mai mare intereseste postul numit intermitent, i.e. de scurtădurată și repetat.

CE ESTE POSTUL INTERMITENT?Probabil că sunteți familiari cu noțiunea

de post, pe filieră religioasă. În diverseforme, postul este o practică prezentă în maitoate religiile lumii, ca metodă de purificarespirituală și fizică prin abstinență alimen-tară. Islamul, de pildă, are Ramadamul,luna în care musulmanii se abțin de la mân-care și apă din zori și până la apus; budiştiiconsideră că postul este un mijloc de exer-sare a capacității de autocontrol a fiinţei şide a ne abţine de la mâncare după masa de

prânz; creştinii privesc posturile alimentareca pe o modalitate de a se apropia de di-vinitate și de întărire a organismului în fațatentațiilor. Știm deci de obiceiul de a re-nunța la carne și la alte produse de origineanimală în zilele de miercuri și vineri și înperioadele de dinaintea marilor sărbători re-ligioase creștine sau de tradiția „postuluinegru” - abstinența alimentară totală de larăsăritul până la apusul soarelui - practicatăîn mod special în vinerea de dinainteaPaștelui.

Din punct de vedere medical, noțiuneade post intermitent (intermittent fasting) sereferă la o strategie de organizare a meselorde peste zi, mai precis la perioadele de ab-stinență voluntară de la mâncare și băuturi.Există mai multe feluri de a practica postulintermitent:■ Repausul alimentar total între 16 și 20de ore, ceea ce înseamnă că putem mâncadoar într-un interval de 8 până la 4 ore pe zi.Este, probabil, cea mai populară formă depost intermitent, majoritatea adepților prac-ticând metoda 16:8, adică 16 ore de repausalimentar, în care intră și orele de somn depeste noapte, și 8 ore în care putem mânca.De exemplu, dacă ultima masă din zi estela ora 8 seara, prima masă a doua zi nu tre-buie să fie înainte de 12. Acest tip de post

intermitent (time-restricted feeding) poatefi practicat în fiecare zi sau doar în anumitezile din săptămână.■ Consumul de alimente mult redus înunele zile sau metoda 5:2, popularizată încartea „The Fast Diet” a jurnalistului bri-tanic Michael Mosley, apărută în 2013.Acest tip de post intermitent presupuneconsumul a 20-25% din necesarul de caloriizilnice (400-500 pentru o femeie, 500-600pentru un bărbat) timp de 2 zile, non-con-secutive, și o alimentație normală, fărăexcese însă, în celelalte 5 zile.■ Zile de repaus alimentar total. Acest tipde regim alimentar presupune o zi sau douăde post în care nu se consumă alimente saubăuturi care conțin calorii, alternând cu zileîn care alimentele și băuturile sunt consu-mate în mod normal. Aceasta este o formămai intensă a postului intermitent 5:2.

În perioadele de post sunt permise bău-turi sărace în calorii - apă, ceai sau cafeaneîndulcite, iar în celelalte zile sau ore dinzi se consumă cantitatea de calorii reco-mandată.

CUM FUNC�IONEAZĂ?Glucoza este principala sursă de energie

a organismului nostru. Cea mai importantărezervă de glucoză se găsește sub formă deglicogen, în mușchi și mai ales în ficat. Defiecare dată când mâncăm, glicogenul se re-generează. Când este lipsit de hrană (glu-coză), organismul începe să foloseascădepozitele de glicogen din ficat și dincelulele musculare, convertindu-le în glu-coză. Această energie înmagazinată subformă de glicogen în ficat și mușchi, seepuizează în circa 10-12 ore. Dacă postulcontinuă, mecanismele de adaptare ale or-ganismului recurg la utilizarea treptată alipidelor (grăsimilor) stocate în organism.Grăsimile sunt dirijate spre ficat, care letransformă în corpi ketonici sau ketone(molecule rezultate din oxidarea în exces aacizilor graşi). Aceste ketone reprezintă osursă majoră de energie pentru celule, înspecial pentru cele nervoase și musculare.

Mai pe scurt, atunci când mâncăm cor-pul nu are nevoie să recurgă la rezervele degrăsime, întrucât primește suficientăenergie din alimentele ingerate. La 10-12ore de la ultima masă începe așa-zisa pe-rioadă de „înfometare”, când nivelul de glu-cide este scăzut iar lipidele sunt folosite casursă de energie. Prin urmare, în perioadelede post intermitent corpul arde grăsimilestocate într-un mod mai eficient, fără mo-

dificarea cantității de alimente consumatesau a mișcării făcute.

POTEN�IALE BENEFICIIStudiile întreprinse până acum indică

multiple potențiale beneficii ale postului in-termitent:■ Pierderea în greutate și reducerea pro-centului de grăsime corporală.■ Normalizarea sensibilității la leptină și anivelului grelinei, hormon supranumit „alfoamei”.■ Creșterea sensibilității la insulină, ceea ceajută la stabilizarea glicemiei și reduceriscul de diabet. Insulina este un hormonsecretat de pancreas implicat în convertireaalimentelor consumate în energie utili-zabilă. Ea scade concentrația glucozei (za-hărului) în sânge, transportând-o în celulecare o folosesc pe post de energie. Insulinareprezintă şi principalul hormon de stocarea energiei din corp. Ea le spune celulelor săstocheze energia, sub formă de glicogen saude grăsime.■ Îmbunătățirea simptomelor paciențilorastmatici și reducerea inflamației.■ Reducerea efectelor adverse alechimioterapiei și, prin urmare, îm-bunătățirea șanselor de recuperare a pa-cientului.■ Reducerea stresului oxidativ și prevenireadeteriorării celulare. Stresul oxidativ esteun proces agresiv și accelerat de oxidare, undezechilibru între cantitatea de oxigen re-activ ce se produce în organism și capaci-tatea acestuia de a-l elimina. Stresuloxidativ este declanșat de radicalii liberi,acele molecule care deteriorează proteinele,lipidele și lanțul de ADN la nivel celular.Stresul oxidativ stă la baza îmbătrânirii pre-mature a organismului și a apariției bolilor.■ Reducerea riscului de boli degenerativeale sistemului nervos, protejând creierul deacțiunea unor toxine ce induc același tip dedeteriorare celulară ce apare pe măsuraînaintării în vârstă.■ Reglarea tensiunii arteriale.■ Reducerea nivelului de colesterol LDL șide trigliceride. Colesterolul LDL (lipopro-teine cu densitate mică sau colesterol rău)este cel care se acumulează în artere(ateroscleroză) și îngreunează circulațiasanguină; trigliceridele sunt un tip de lipide(grăsimi) existente în fluxul sanguin cestochează caloriile nefolosite. Un nivel ridi-cat de trigliceride poate contribui la în-tărirea pereților arterelor, ceea ce conducela un risc sporit de atac cerebral, infarct car-diac și boli de inimă.

Postul intermitent și posibilele

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Postul intermitent reprezintă un subiect de cercetare în plinăexpansiune la ora actuală. Ce este acesta, cum funcționează, ce spunstudiile și cui i se adresează?

Specialist in climatizareROMAIR

termopompefurneze de orice tipschimbatoare de caldura

climatizoare de pereteumidificatoare

ventilatie

TOTULPENTRU

CASA DVS.

Constantin Ene 450-671-9930 cel: 514-318-1717

ESTIMARE GRATUITA

RBQ: 5737-1437

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

sale efecte asupra sănătății

UN SUBIECT DE EXPLORATÎn ciuda rezultatelor promițătoare

obținute în diverse studii, numeroase între-bări persistă. Pentru a menține efectele be-neficii ce îi sunt asociate - în primul rândscăderea în greutate - postul intermitent tre-buie practicat pe termen lung sau chiar pen-tru toată viața. E posibil acest lucru dinpunct de vedere fiziologic și psihologic? Laora actuală nu există date privind impactulpostului intermitent pe termen lung, la oa-meni. Toate studiile întreprinse - și rezul-tatele lor promițătoare - au fost pe termenscurt. Dincolo de un an, cercetătorii nu audate. De aici, alte întrebări: Câte persoanevor fi capabile să se țină de o astfel destrategie alimentară ca tratament? Și ce tipde post mai exact?

La fel de puțin explorat este și efectulpostului asupra mecanismelor compen-satorii, care se manifestă la toate persoanelece urmează un regim. Creierul uman estestructurat de așa natură încât pierderea îngreutate să fie dificilă iar revenirea la greu-tatea anterioară facilă. Există studii carearată că persoanele care își restricționeazăcaloriile (maxim 700 pe zi) timp de șase

săptămâni, prezintă o creștere a hormonilorapetitului chiar și un an mai târziu.

În prezent, un studiu foarte interesanteste condus de dr. Mark Mattson, șeful la-boratorului de științe neurologice de la Na-tional Institute of Aging, un centru decercetare american care ține de National In-stitutes of Health, el însuși un practicant depeste un deceniu al postului intermitent.Studiul urmărește să determine impactulpostului intermitent la nivelul funcțiilorcognitive pe pacienți cu vârste cuprinseîntre 55 și 77 de ani, obezi, rezistenți la in-sulină și deci mai susceptibili de a suferi detulburări cognitive.

Un alt studiu, chiar aici în Quebec, esteîn pregătire la Institutul de cardiologie dinMontreal, tot pe subiecți obezi, pentru aevalua efectele postului intermitent asupraprincipalilor factori metabolici și funcțiilorcognitive.

MEDICII SUNT RETICEN�I ÎN A-LRECOMANDA

Unul din foarte puținii doctori dinCanada și din lume care utilizează postulca tratament medical este dr. Jason Fung.

Afecțiunile astfel tratate sunt obezitatea șidiabetul de tip II. Dr. Fung este nefrolog(nefrologia este o ramură a medicinei in-terne care se ocupă cu studiul funcțieirinichilor și a bolilor de rinichi) la Toronto,fondatorul programului Intensive DietaryManagement (IDM) și autorul cărții „TheComplete Guide To Fasting”.

Care este legătura între rinichi, diabetde tip II și obezitate? Ei bine, diabetul detip II este principala cauză de insuficiențărenală. Deși opinia cea mai răspândită e cădiabetul este o afecțiune cronică și progre-sivă, dr. Fung este de părere că ea poate fireversibilă prin scădere în greutate. Elprivilegiază postul ca metodă de a pierdekilogramele în plus deoarece este o metodăutilizată de mii de ani.

În ultimii 5 ani, de când clinica IDMfondată de dr. Fung există, mii de paciențiau fost tratați cu această terapie a postuluiintermitent, ca și cum ar fi vorba de unmedicament. Este însă o metodă dificilăpentru pacient, inclusiv datorită anturaju-lui, și de aceea rezultatele sunt mixte. Uniidintre pacienți nu pot menține postul in-termitent pentru mult timp și recâștigăkilogramele pierdute. Alții reușesc să

inverseze diagnosticul de diabet de tip IIși să nu mai aibă nevoie de medicamente.

Și totuși, dr. Jason Fung este un caz rar.Faptul că numărul studiilor întreprinse peoameni este încă restrâns și ca nu dis-punem de date privind efectele pe termenlung constituie principalele motive pentrucare medicii sunt reticenți, cel puțin deo-camdată, în ceea ce privește utilizarea pos-tului ca mijloc terapeutic.

Se adaugă și faptul că postul intermi-tent dărâmă mitul meselor multe, mici șidese, popular printre nutriționiști și medicipe motivul că accelerează metabolismul.El combate practic stilul clasic occidentalde alimentație cu 3 mese și 2 gustări pe zi.În plus, postul intermitent este contrar uneifilozofii nutriționale în vogă acum, cea amâncatului intuitiv, care spune să ne as-cultăm semnale de foame și sațietate fărăsă ne impunem reguli externe ca număr decalorii, alimente interzise etc.

CONTRAINDICA�IICantitatea de date științifice disponi-

bile în prezent este totuși suficientă pentrua afirma cu certitudine că postul intermi-tent nu este pentru oricine, oricum. Per-soanele care iau medicamente pentrudiabet sau hipertensiune trebuie neapăratsă aibă o supraveghere medicală dacă vorsă încerce postul intermitent, deoareceacesta poate să scadă rapid glicemia sautensiunea. De asemenea, postul intermitentfără supraveghere medicală nu este indicatpentru persoanele a căror dietă se bazeazăpe produse procesate și rafinate, bogate înzahăr, întrucât perioadele de abstinențăalimentară pot duce la variații foarte mariale nivelului de glucoză din sânge,cauzând efecte nedorite.

Pentru copii, persoane în vârstă cusănătate fragilă, persoane cu tulburări dealimentație (eating disorders), femei însăr-cinate sau care alăptează postul intermitenteste contraindicat.. ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 GRANIELE GÂNDIRII

De ce există ceva mai degrabă decâtnimic?

Prezența noastră în Univers reprezintăceva prea bizar pentru a fi exprimat în cu-vinte. Obișnuința vieții noastre de zi cu zine face să luăm viața ca atare - și totuși, une-ori, suntem încurajați să ieșim din starea deautomulțumire și să intrăm într-o stare pro-fundă de conștientizare existențială, între-bându-ne: de ce există toate aceste lucruriîn Univers? De ce acesta este guvernat delegi atât de extraordinar de exacte? Și dece, la urma urmelor, ar trebui să existe ceva?

Locuim într-un univers cu lucruri pre-cum galaxii spiralate, aurora boreală șiSponge Bob, cel cu pantaloni pătrați. Și, așacum notează Sean Carroll (cosmolog și pro-fesor la California Institute of Technology -n.r.), „nimic din fizica modernă nu explicăde ce avem aceste legi și nu altele cu totuldiferite, deși fizicienii uneori discută înacest sens - o greșeală care ar putea fi evitatădacă i-ar lua pe filosofi mai în serios”.

În ceea ce îi privește pe filosofi, cel maibun lucru cu care pot veni este principiulantropic - noțiune prin care universul nos-tru particular este astfel în virtutea prezențeinoastre ca observatori în interiorul său -

sugestie care are un cerc tautologic atașat.

Este universul nostru real?Aceasta este o întrebare carteziană cla-

sică. În esență, se pune următoarea pro-blemă: de unde știm că ceea ce vedem înjurul nostru este real și nu o mare iluzie per-petuată de către o forță nevăzută ?

Mai recent, întrebarea a fost reformu-lată ca problema „creierului într-o cuvă” sauargumentul simulării. Și s-ar putea foartebine să fim produsul unei simulări elabo-rate. Așadar, o întrebare mai profundă ar fidacă civilizația care rulează simularea este,de asemenea, într-o simulare - un fel de re-gresie a unui super-computer (sau o con-cepere a simulării/un început al simulării).

Mai mult, se poate ca noi să nu fim cinecredem că suntem. Presupunând că per-soanele care rulează simularea ar lua deasemenea parte la ea, identitățile noastreadevărate ar putea fi temporar suprimate,pentru a mări realismul experienței.

Această enigmă filosofică ne forțează săreevaluăm ceea ce înțelegem prin „real”.Realiștii modali susțin că dacă Universuldin jurul nostru pare rațional (ca fiindopusul unuia incoerent sau lipsit de legi),

atunci nu avem de ales decât să îl declarămca fiind real și autentic. Sau poate, cumspunea Cipher după ce mânca o friptură„simulată” în The Matrix, „ignoranța este obinecuvântare”.

Avem cu adevărat liber arbitru?Supranumită dilema determinismului,

nu ştim cu adevărat dacă acţiunile noastresunt controlate de către un lanţ cauzal deevenimente precedente (sau de către o altăforţă exterioară) sau dacă noi suntem cuadevărat liberi să luăm decizii din propriavoinţă. Filosofii (şi acum şi unii oameni deştiinţă) dezbat acest lucru de mii de ani, fărăvreun final aparent apropiat.

În cazul în care procesul nostru dedecizie este influenţat de către un lanţ nes-fârşit de cauzalităţi, atunci determinismuleste adevărat şi nu avem liber arbitru. Dardacă opusul acestei teorii este adevărat,ceea ce se mai numeşte şi nedetermi-nism/impredictibilitate, atunci acţiunilenoastre trebuie să fie aleatorii - ceea ce uniisusţin că nu este totuşi încă liber arbitru.

Liberalii (nu, nu politicienii liberali,aceia sunt alt fel de oameni) susţin cauzacompatibilismului - ideea că liberul arbitrueste din punct de vedere logic compatibil cuviziunile deterministe ale Universului.Componentele problemei sunt progreseledin domeniul ştiinţelor neurologice carearată că deciziile sunt luate de către creierulnostru înainte chiar ca noi să le conştien-tizăm. Dar dacă nu avem liber arbitru,atunci de ce evoluăm în mod conştient şi nuca nişte zombi?

Mecanica cuantică complică şi mai multaceastă problemă sugerând că trăim într-ununivers al probabilităţilor şi că determinis-mul de orice fel este imposibil. Şi după cumspunea Linas Vepstas, „conştiinţa pare a filegată în mod intim şi inevitabil de per-cepţia trecerii timpului şi, într-adevăr, deideea că trecutul este fixat şi perfect deter-minat, şi că viitorul este necunoscut. Acestlucru se potriveşte bine, deoarece dacă vi-itorul ar fi predeterminat, atunci nu ar exis-ta liber arbitru şi nici un scop în participareala trecerea timpului”.

Există Dumnezeu?Dacă punem problema simplu, nu

putem şti dacă Dumnezeu există sau nu.

Dar atât ateii cât şi credincioşii greşesc îndeclaraţiile lor, în timp ce agnosticii audreptate. Adevăraţii agnostici sunt pur şisimplu cartezieni în această privinţă, re-cunoscând problemele epistemologice im-plicate şi limitările investigării umane. Nucunoaştem suficient de multe despre proce-sele interne de funcţionare ale Universuluipentru a face afirmaţii de nivel înalt desprenatura realităţii şi dacă există sau nu unPrim Jucător undeva în fundal.

Mulţi oameni preferă naturalismul -sugestia că Universul funcţionează pe bazaunor principii autonome - dar aceasta nu ex-clude existenţa unui designer grandios carea pus totul în mişcare (ceea ce se mai nu-meşte şi deism). Şi după cum menţionamanterior, putem trăi într-o simulare în carezeii hackeri controlează toate variabilele.

Sau poate gnosticii au dreptate şi existănişte fiinţe puternice într-o realitate maiadâncă de care nu suntem conştienţi. Aceş-tia nu sunt neapărat zeii omniscienţi şi om-nipotenţi din tradiţiile avraamice - ci suntîn orice caz (ipotetic vorbind) fiinţe puter-nice. Din nou, acestea nu sunt întrebări şti-inţifice per se ci sunt mai mult experimenteplatonice gândite pentru a ne obliga să neconfruntăm cu limitele experienţei şi inves-tigării umane.

Există viaţă după moarte?Înainte ca toată lumea să se entuzias-

meze, aceasta nu este o sugestie că toţi vomsfârşi cântând la harpă pe norişori pufoşisau că vom săpa după cărbune în adâncurileiadului pentru totdeauna. Pentru că nu-iputem întreba pe morţi dacă este ceva înpartea cealaltă, suntem lăsaţi să ghicim cese va întâmpla. Materialiştii presupun că nuexistă viaţă după moarte, ci asta e tot - pre-supunere care nu poate fi în mod necesardovedită. Privind mai îndeaproape maşi-naţiunile Universului (sau ale multiversu-lui), fie că o facem prin filtrele clasice, alelui Newton sau Einstein, fie prin filtrele ciu-date ale mecanicii cuantice, nu avem niciunmotiv să credem că avem doar o singurăşansă la acest lucru numit viaţă. Este oproblemă de metafizică, una ce ține de posi-bilitatea ca universul (ceea ce Carl Sagandescria ca „tot ceea ce este, a fost sau va fivreodată”) să fie în așa fel încât vieţilenoastre să fie reciclate la infinit.

Opt întrebări la care nuFilosofia merge dincolo de granița de care știința nu poate sau nu

vrea să o facă. Filosofii au permisiunea de a specula despre orice, dela metafizică la etică, ceea ce înseamnă că pot clarifica unele întrebărifundamentale ale existenței. Partea proastă? Există întrebări ce pot fimereu dincolo de limitele noastre de înțelegere. Iată unele dintre ele.

De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Este universul nostru real? Avem liber arbitru?Există Dumnezeu? Există viaţă după moarte? Putem experimenta cu adevărat ceva în modobiectiv? Care este cel mai bun sistem etic? Ce sunt numerele?

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 17PAG. 171717 GRANIELE GÂNDIRII

vom putea răspundeHans Moravec a spus-o cel mai bine atuncicând, vorbind despre interpretarea cuanticăa multiversului, a afirmat că neobservareaUniversului este imposibilă; trebuie să neregăsim mereu vii şi observând Universulîntr-o formă sau alta. Acest lucru este spe-culativ, dar la fel ca problema lui Dum-nezeu, este unul pe care ştiinţa nu îl poateaborda încă, lăsându-l în seama filosofilor.

Putem experimenta cu adevărat ceva înmod obiectiv?

Există o diferenţă între a înţelege lumeaîn mod obiectiv (sau cel puţin a încerca să ofaci) şi a o experimenta printr-un cadru ex-clusiv obiectiv. Aceasta este în mod funda-mental o problemă de percepţie (qualia -noţiune care implică faptul că mediul în-conjurător poate fi observat doar prin filtrulsimţurilor şi gândirii minţilor noastre). Totceea ce cunoaştem, tot ceea ce am atins,văzut şi mirosit a fost filtrat printr-un numărde procese fiziologice şi cognitive. Ca ur-mare, experienţa noastră subiectivă asupralumii este unică. Într-un exemplu clasic,aprecierea subiectivă asupra culorii roşupoate varia de la o persoană la alta. Singuramodalitate în care am şti cu adevărat ar fi să

putem observa universul prin „lentileleconştiente” ale altei persoane, cum se în-tâmplă, de exemplu, în filmul Being JohnMalkovich - lucru ce nu este posibil înaceastă etapă a dezvoltării noastre ştiinţificesau tehnologice.

Altfel spus, Universul poate fi observatnumai prin creier (sau o altă posibilă minte-maşină) şi în virtutea acestui fapt poate fi in-terpretat doar în mod subiectiv. Dar, datfiind că Universul pare a fi coerent şi (oare-cum) cognoscibil, ar trebui oare să conti-nuăm să presupunem că adevărata calitateobiectivă a acestuia nu poate fi observatăsau cunoscută vreodată? Este demn de re-marcat că o mare parte a filosofiei budisteeste bazată pe această limitare fundamentală(ceea ce budiştii numesc vid) şi reprezintăo antiteză faţă de idealismul lui Platon.

Care este cel mai bun sistem etic/moral?În esenţă nu vom putea fi apţi niciodată

să distingem între acţiunile „corecte” şi„greşite”. Cu toate acestea, în orice momentdin istorie filosofi, teologi şi politicieni vorpretinde că au descoperit cel mai bun modde a evalua acţiunile umane şi de a stabilicel mai corect cod de conduită. Însă nicio-

dată nu este atât de uşor. Viaţa este mult preadezordonată şi complicată pentru a exista omoralitate universală sau o etică absolută.

Regula de Aur este minunată (ideea căar trebui să îi tratezi pe ceilalţi ca pe tine în-suţi), dar nu ia în considerare autonomiamorală şi nu lasă loc pentru instituireajustiţiei (cum ar fi încarcerarea infractorilor)şi poate fi folosită cu uşurinţă pentru justifi-carea opresiunii (Immanuel Kant se număraprintre cei mai înflăcăraţi critici ai acesteia).Mai mult, este o lege nescrisă prea simplifi-cată, care nu permite scenarii complexe. Deexemplu, cei puţini ar trebui sacrificați pen-tru a-i salva pe cei mulţi? Cine are o valoaremorală mai mare, un bebeluş uman sau omaimuţă adultă mare?

Aşa cum neurocercetătorii au arătat,moralitatea nu este doar ceva înrădăcinat încultură, ci este parte a psihologiei noastre(vezi așa-numita dilemă a tramvaiului). Încel mai bun caz, putem spune doar că mora-litatea este un normativ, admiţând în acelaşitimp că noțiunile binelui şi răului se vorschimba de-a lungul timpului.

Ce sunt numerele?Folosim numerele în fiecare zi, dar să

luăm o pauză şi să ne gândim la ce sunt elede fapt şi de ce fac o treabă atât de bună îna ne ajuta să explicăm Universul (cum ar filegile lui Newton). Structurile matematicepot fi formate din numere, seturi, grupuri şipuncte - dar sunt ele obiecte reale sau pur şisimplu descriu relaţiile care trebuie să ex-iste în mod necesar în toate structurile? Pla-ton susţinea că numerele sunt reale (nucontează că nu le putem „vedea”), însă for-maliştii susțin că ele sunt pur şi simplu sis-teme formale (construcţii bine definite degândire abstractă bazate pe matematică).Aceasta este prin definiţie o problemă on-tologică, una care se referă la adevăratanatură a universului: care din aspectele salesunt construcţii umane şi care sunt cu ade-vărat tangibile?

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol intitulată„8 Great Philosophical Questions That We'llNever Solve” de George Dvorsky a fost pu-blicată pe io9.gizmodo.com. Scientia.ro esteun site de popularizare a științei și tehnolo-giei și de demontare a miturilor pseudo-științifice. Cei care doresc să sprijine acestdemers pot dona la: www.scientia.ro.

1818

Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.

Companie de transport angajează șoferi decamion cu experiență de minim 2 ani saucu CFTR pentru USA și Canada. Salariuîntre 55 și 60 cenți pe milă în funcție de ex-periență. Tel: 438-391-5810.

Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată en cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obligatoriiîn electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la biroul deresurse humane: [email protected].

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.

Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: [email protected].

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa 1

pentru Canada/SUA. Minim doi ani de ex-periență sau CFTR. Oferim 0.55$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Garaj de camion la Laval, 4430 boul. Da-genais O, H7R 1L5, poarta 5, oferă:reparații camion, diagnostic, schimb deulei, schimb de ambreiaje, pregătireacamionului pentru inspecția PEP și anuală.Mecanici cu peste 20 ani de experiență,servicii rapide, de calitate și fără progra-mare. Preț promoțional pentru primii 100de clienți. Vorbim franceză, engleză șiromână. Tel: 450-627-6676 | 438-391-5810.

3½ și 4½ de închiriat în zonele NDG șiHampstead pentru lunile aprilie, mai șiiulie. Apartamente mari, luminoase și re-novate după cerințele viitorului locatar.Concierge român. Detalii: 514-839-6450.

De închiriat, un foarte frumos apartamentîn Ile de Soeurs, cartier foarte bun și secu-ritar, bloc nou, toate elctromenajerele,mașină de spalat și uscat în apartament, aercondiționat. Blocul are piscină, gym, salăde cinema. Chiria include garaj, electrici-tate, încălzire, apă caldă. Apartamentul ede subînchiriat pâna pe 30 iunie, princedare de contract. Chiria e de discutat,până la 30 iunie, și revine la aproximativ950$ pe lună. Pentru mai multe detalii:[email protected] | 514-257-9749.

Superb apartament 2½ de închiriat,

demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Sunați la 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Bărbat înalt, prezentabil, 42 ani, serviciustabil la guvern, iubitor de frumos, călă-torii, muzică, literatură, arte, cinema șimulte altele doresc cunoștință cu odoamnă cu vârsta între 30 și 49 ani, cusau fără obligații, pentru o relație bazatăpe comunicare, tandrețe, respect și pasi-uni comune. Mă puteți contacta la [email protected]. Promitsă răspund toturor mesajelor primite.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 18PAG. 18

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

IMOBILIARE

50.00

Firmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | [email protected].

OFERTE SERVICII

Vineri 20 aprilie 2018Vineri 20 aprilie 2018 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺Bulă, la reuniunea de 20 de ani,se adresează foștilor lui dascăli:- Stimații mei profesori, chiar atâtde imbecil eram, de mă tot lasațicorijent?- Vaaai, se poate, domnule PrimMinistru?!?

☺- Draga mea, ai terminat cu in-stalatorul?- Daaa, de 2 ori...

☺- Tată, eu de unde am apărut?- Problema, fiule, nu este de undeai apărut tu, ci de ce m-am băgateu acolo!

☺Procesul lui Ion Iliescu seanunţă lung! Acesta vrea să aducădin Valea Jiului 3 trenuri pline cumartori-cheie.

☺Un polițist anchetează:- Domnule, câți ani ani aveți?- Mâine implinesc 50.- Deci azi aveți 49 sau 51?

☺ Se plimba poliţistul prin secţieîntr-o noapte, îngândurat. Coman-dantul îl vede şi îl întreabă: - Ia zi, mă, ce te frământă? - Păi, comandante, mă întreb:

unde se duce curentul electricdupă ce stingem luminile? - Mă, bună întrebare! Lasă-mă săgăsesc răspunsul şi-ţi zic. După o săptămână vine coman-dantul grăbit la poliţist şi zice: - Stinge toate luminile în secţie!Aşa. Acum deschide frigiderul...Acum vezi mă unde se duceatoată lumina?

☺O blondă supărată că auzea laradio bancuri cu blonde, opreştemaşina, smulge casetofonul, se dăjos şi începe să sară pe el. Înmomentul ăla vede altă blondăîntr-un lan de grîu vâslind de zorîntr-o barcă. Supărată, începe săstrige:- Din cauza ta se fac bancuri cublonde! Ai noroc că nu ştiu să înotcă îţi arătam eu ţie...

☺- Dragul meu, poţi să mă feli-ciţi: astăzi am trecut de şase ori peculoarea roşie a semaforului şi n-am fost amendată. Iar cu baniieconomisiţi, mi-am cumpărataceastă superbă rochiţă!

☺Dacă ți-ai găsit femeia visurilortale, ia-ți adio de la celelalte vise.

4 9 3 64

7 1 97 1 2 35 3 9

2 6 4 78 4 5

62 6 5 8

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Te eliberezi de uneleobsesii şi, dacă nu te gândeşti la

boală, ea nu mai apare. Dragoste: Poate apăreașansa unei relații care să-ţi dea toată viața pestecap, dar nu neapărat aducătoare de fericire.Financiar: Vei fi mândru de investiția făcută, eareprezintă împlinirea unui vis pentru care ai făcutmari eforturi.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: A sosit momentul unuitratament mai costisitor ce are

rolul de a-ţi restabili sănătatea. Dragoste: Fiicurajos, îndrăzneţ, tupeist dacă e nevoie, numaiașa poți obține ce vrei! Financiar: Dacă te bategândul să faci un credit, acum îl poți obține, dartrebuie să-ți calculezi foarte bine resursele.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Eşti predispus ladisfuncţionalităţi şi infecţii aleorganelor genitale. Dragoste:

Relaţia cu partenerul de viaţă va cunoaşte multesurprize şi momente imprevizibile. Financiar: Veiavea de făcut faţă multor cheltuieli şi te veidescurca cu dificultate.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Nimic grav la orizont,eşti în formă, te simţi excelent şi o

viaţă mereu activă te ţine în priză. Dragoste: Potapărea momente dinamice, originale, spectacu-loase care îţi vor oferi multe satisfacţii sentimen-tale. Financiar: Nu vei avea prea mulţi bani, darvei reuşi să te descurci şi-ţi vei achita toate fac-turile şi cheltuielile.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Dacă faci mișcare, țiisub control dieta, starea sănătății

tale se poate îmbunătății vizibil. Dragoste: Dacăţi-au căzut ochii pe cineva anume, ajunge doar săstrăluceşti în stilul tău caracteristic şi victima estedoborâtă la picioarele tale. Dar atenţie, se poate şiinvers! Financiar: Banii vin, dar cheltuiești cammult pentru propriile-ţi plăceri.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Scapi de o grijă înprivinţa unei probleme de sănătate,ca şi cum ai ajuns la capătul unui

tratament şi eşti mulţumit de felul cum te prezinţi.Dragoste: Eşti mult mai tandru şi mai sensibil, sevede că te-a cuprins şi pe tine aerul primăvăratec.Financiar: Vei avea mai mulţi bani şi vei reuşi săfaci faţă tuturor cheltuielilor.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: O călătorie îți poate creaunele probleme de ordin fizic.Dragoste: Te refugiezi adeseori în

amintiri, poate așteptând încă un semn de la ofostă iubire sau sperând că relația ta de acum săfie din nou ca altădată. Financiar: Chibzuiește şifă-ţi calculele de rigoare.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Dacă psihic sau mentalnu ești în cea mai bună formă, nicilatura fizică nu stă mai bine.

Dragoste: Poți primi oferte generoase, te poțiîndrăgosti, poți fi cerut în căsătorie, deci ce-ţi poțidori mai frumos? Financiar: Cu bani stai bine înaceastă perioadă.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Stresul, neglijarea uneiigiene adecvate de viață sau pur şisimplu ghinionul îți pot aduce

unele neplăceri de sănătate. Dragoste: Este unadin cele mai bune perioade în plan sentimental saufamilial, deci profită de auspiciile norocoase.Financiar: Banii nu vin uşor şi nici nu sunt lanivelul pe care l-ai sperat.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Dacă ai palpitaţii ciudatesau o oboseală cronică instalată înzona plexului, du-te imediat să vezi

un doctor. Dragoste: Nu se ştie clar cât eşti tu deîndrăgostit, dar jumătatea ta sigur e topită!Financiar: Dacă te angajezi în investiții care aula bază promisiuni deșarte, te vei trezi în faţa uneisituații penibile de incapacitate de plată.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Ai grijă la alegerile pecare le faci în momentul de față, ele

vor avea consecințe îndepărtate. Dragoste: Dacătensiunea ajunge la un nivel periculos, poțitransforma viața de cuplu într-un război de orgoliişi o luptă pentru putere. Financiar: Te gândești căbanii sunt făcuți pentru plăcerile vieții, așa cănu te uiți pe ce se duc.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Tot ce depășește limitelenormale poate avea efecte şi asuprastării fizice, deci ai mai multă grijă

de tine. Dragoste: Nu pleca urechea la zvonuri, lalacrimi sau la rugăminți, ci devin-o, măcar pentruo scurtă perioadă, insensibil şi rece. Financiar:Poți trece printr-un moment dur, care poate de-clanșa o criză de bani.

AARRTTAA CCUULLIINNAARRAA Salată de varză roșie cu puiVarza este incredibil de hrănitoare șifoarte săracă în calorii (100 de gr pen-tru doar 25 de calorii). Ea este unextraordinar depozit de substanțefito-chimice, cum ar fi tiocianații,indol-3-carbinol, luteina, zeaxantina,sulforafan și isothiocyanates. Aceșticompuși sunt puternici antioxidanți,cunoscuți pentru protecția pe care opot oferi organismului împotriva can-cerului de sân, colon sau prostată, șipentru reducerea nivelului coles-terolului LDL (rău) din sânge. Putereaantioxidantă totală măsurată în ter-meni de capacitate de absorbție a radi-calilor de oxigen este mai mare lavarza roșie decât la cea albă.

Ca să beneficiem de aceste proprietăţiale verzei roşii, trebuie ca aceasta săfie cât mai proas pătă și s-o consumămcrudă.

INGREDIENTE O jumătate de varză roșie2 piepți de puiO ceapă roșie4 morcovi40-50 ml de caperePătrunjel tocat Ulei de măsline, oțet de mereSare, piper negru

MOD DE PREPARARE1. Preparați pieptul de pui după cum

doriți: la cuptor, pe grătar sau fiert.Asezonați-l după gust.2. Curățați varza roșie de primelefrunze, îndepărtați cotorul, spălați-oși tocați-o (operațiunea poate fi sim-plificată cu o răzătoare de varză saucu un robot de bucătărie). Puneți-oîntr-un castron și frământați-o cu 1/2linguriță de sare, ca să se înmoaie. 3. Tăiați ceapa și morcovii julien. Tă-iați, de asemenea, pieptul de pui șiadăugați aceste ingrediente în castron. 4. Adăugați caperele și pătrunjelultocat și potriviți de sare.5. Se condimentează cu piper și apoi,se adaugă uleiul de măsline și oțetulde mere, după gust, și se amestecă.

Ciupercimarinate

880 ml

Ciupercimarinate

580 ml

NapolitaneNapoli

$$$$000099999999

CeaiAhmad

100 plicuri6666 99999999$$$$

Ulei de floareasoarelui ILIOS

3L7777 22229999$$$$

Mellajeleu cu ciocolata

2222 22229999190 gr$$$$

Bere Benediktiner

7777 999999994x500 ml

$$$$ 888899999999499$$$$$ buc

2222//// 444499999999289$

$$$$ buc

2222////

Apa minerala nr. 17 & nr. 4

$$$$

444499991111

120 gr

1.5L

++++ttttxxxx

Bere Krombacher

8888999999994x500 ml

$$$$++++ ttttxxxx

++++ ttttxxxx

Pui de fermaVoltigeurs

lb

bio grane

5555 3333$$$$lb

$$$$

99991111 66663333

22229999$$$$

100g

CafeaJacobs

5555

Pulpe de pui

lb111155559999$$$$

Miciproaspeti

$$$$

888811116666 lb

$$$$

MaionezaCalve

333344449999400 gr

Cotlete de porc

2222$$$$

88886666lb

CabanosiSikorski

6666$$$$

33336666lb