Elaborat:Cernavca Ana,gr.IV

Dinamica șomajului

Concluzii:

Şomajul se manifestă inegal pe ţări, zone, perioade, sexe, vârstă, calificare  profesională. Afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelungirea în timp măreşteriscul degradării competenţei profesionale şi dificultatea de reintegrare.Estimările arată că peste 210 de milioane de oameni de pe tot globul sunt la aceasta datăomeri, o cretere de peste 30 de milioane de persoane faa de datele din 2009. Trei sferturi din creterea numarului de omeri a aparut in arile cu economii avansate i restul, un sfert, in alte  țări.In perioada 2000-2009, gradul de ocupare a forei de muncă la nivel mondial a crescut de la2,74 miliarde i pana in 3,21 miliarde, din care 56,3 la sută localizai in Asia. Rata șomajului, c a r e a f o s t i n j u r de 6 l a su t ă t imp de ma i mu l t i an i , a c r e scu t d r ama t i c i n 2009 . I n 2010 , aproximativ 210 milioane de persoane sunt  o mare, inregistrandu-se o cretere cu mai mult de 30 milioane din 2007  pana acum.

Dinamica PIB-lui

Concluzii:

Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri.Scăderea PIB-ului potenţial este prima consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar si a capitalului in condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial reprezintă nivelul de creştere care ar putea fi atins dacă economia ar funcţiona la capacitate maximă şi exprima valoarea cea mai înaltă a PIB pe care o economie îl poate genera într-o anumită perioadă, fără a crea presiuni inflaţioniste.

Dinamica structura Import-Export

Concluzii:

Luand in considerare aceste previziuni, precum si evolutia mediului de afaceri intern si international, putem admite ca exista oportunitati importante pentru toate categoriile de exportatori de a intra pe diferite piete externe, de a-si diversifica portofolul de clienti si de a se dezvolta adaptandu-si serviciile si produsele in functie de cerintele diferitor clienti internationali. Nu este totusi mai putin adevarat ca exista oportunitati de piata unde maturitatea si dezvoltarea pietii interne vor crea poli de competitivitate si jucatori interesati si antrenati sa opereze pe o arena internationala. Un rol important in acest sens este de asemenea jucat de masurile de implantare si dezvoltare continua intreprinse de investitori strategici, care trebuie mentinuti. In acesta maniera premizele pentru o crestere continua si pentru exporturi cu o baza solida, nu numai conjucturale,vor fi asigurate.

Dinamica agregatelor monetare

Concluzii:

Agregatele monetare au o influenţă asupra economiei naţionale contribuind pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, o premisă pentru stimularea unei creşteri economice mai mari de 5%, stocul mediu anual al agregatele monetare (agregatul monetar M3) ar trebui să se majoreze cel puţincu16% (în termeni reali).

Dinamica Inflației

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100

50

100

150

200

250

300

INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% RATA INFLATIEI-%

Evoluţia inflaţiei în perioada 1995-2010, %

Concluzie: *) Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie în anul curent fata de anul precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta).Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preturilor din anul curent şi indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta).Incepand cu anul 1996, indicele mediu al preturilor unui anumit an se determina ca medie aritmetica simpla a indicilor lunari din acel an, calculati fata de aceeasi baza (octombrie 1995=100).Rata anuala a inflatiei se calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum.

În contextul sporirii fluxului de valută, Republica Moldova ar putea asista la o întărire a monedei naţionale urmată de creşterea nivelului preţurilor pe contul bunurilor necomercializabile7. Creşterea fluxului valutar va duce la creşterea veniturilor, ceea ce va impulsiona creşterea cererii şi respectiv a preţurilor. Cererea va fi direcţionată atât spre bunuri comercializabile, cît şi spre cele necomercializabile. Scumpirea pe intern a bunurilor comercializabile va duce la scăderea cererii externe pentru aceste bunuri, concomitent va creşte cererea pentru bunuri din exterior care vor devin relativ mai ieftine, ceea ce va duce la deprecierea reală a monedei naţionale, în felul acesta compensându-se întărirea iniţială a monedei. Pentru bunurile necomercializabile putem avea doar cerere internă şi ofertă internă. Sporirea cererii, urmată de creşterea preţului pentru aceste bunuri nu va fi urmată de o reducere a cererii venite din exterior şi nu poate fi satisfăcută de bunuri din exterior. În aceste condiţii, pe termen mediu, am putea avea o dublă problemă - întărirea monedei naţionale însoţită de creştere generală a nivelului preţurilor. Pentru Republica Moldova este benefic un nivel al inflaţiei ce nu depăşeşte 6,5%. Anume până la acest nivel inflaţia nu reprezintă o constrângere pentru creşterea economică, ci din contra chiar poate stimula activitatea economică. Pentru niveluri ale inflaţiei cuprinse între 6,511,5% nu s-a identificat o legătură clară cu creşterea economică, impactul preţurilor ar putea fi atât pozitiv cît şi negativ. Această concluzie ne face să apreciem ca fiind corectă decizia BNM de a alege un nivelul de ţintire ainflaţieide- 5%, cu o deviere de ± 1%.