Glosarul European Al Educatiei Diplome Certificate Titluri

7/21/2019 Glosarul European Al Educatiei Diplome Certificate Titluri

http://slidepdf.com/reader/full/glosarul-european-al-educatiei-diplome-certificate-titluri 1/184

E D U C A Þ I E

Glosarul European

Volumul 1Examene, Diplome ºi Titluri

Reþeaua de informare asupra educaþiei în Europa

R e p e r e º i R e f e r i n þ e

Glosarul Europeanal Educa ieiþ

F O R M A R ET I N E R E T

C O M I S I A

E U R O P E A N Ã



Repere !i referin " e

Glosarul European al Educa!iei

Volumul "

Examene, diplome #i titluri

EurydiceRe!eaua de informare asupra educa!iei

în Europa



2

Acest document este publicat de c!tre Unitatea European! Eurydice cu sprijinul financiar al Comisiei Europene(Directoratul General pentru Educa"ie #i Cultur !)

Limba de origine: englezaDisponibil în DE-EN-FR

D/$999/4008/$4ISBN 2-87$$6-290-5

Acest document este disponibil #i pe Internet (http://www.eurydice.or g).

Exceptând scopurile comerciale, con"inutul acestei publica"ii poate fi reprodus par "ial cu men"iunea, f !r ! prescurt!ri, la începutul extrasului, “Eurydice: re"eaua de informare asupra educa"iei în Europa”, urmat! de dataedit!rii documentului.

Orice cerere de reproducere integral! a documentului trebuie adresat! c!tre Unitatea European!.

Unitatea European$ EURYDICERue d’Arlon "5B-"050 Bruxelles

Tél. (32-2) 238.30.""Fax (32-2) 230.65.62URL: http://www.eurydice.orgE-mail: [email protected]

http://www.eurydice.org/


mailto:[email protected]

mailto:[email protected]





3

Cuprins

Prefa!$ 4

Introducere 5Ghidul utilizatorului 6

Partea I-a: Glosar $0

Partea a II-a: Tablouri recapitulative $36

Uniunea European$Belgia

Comunitatea francez! $37Comunitatea germanofon! $39Comunitatea flamand! $40

Danemarca $42Germania $44Grecia $46Spania $48Fran"a $50Irlanda $52Italia $54Luxemburg $56Olanda $58Austria $60Portugalia $62

Finlanda $63Suedia $65Marea Britanie

Anglia, %ara Galilor #i Irlanda de Nord $67Sco"ia $69

%$ri din l’AELE/EEEIslanda $7$Liechtenstein $72 Norvegia $73

%$ri în curs de aderareBulgaria $75

Republica Ceh! $76Ungaria $77Polonia $78România $79Slovacia $80

Mul!umiri $8$



4

PREFA%&

Pân! în prezent, re"eaua EURYDICE dispune de dou! instrumente terminologice – Tezaurul european al educa"iei#i Glosarul de termeni na"ionali în dosarele asupra sistemelor educative EURYBASE. Fiecare din acesteinstrumente r !spunde unor nevoi diferite #i este utilizat pentru obiective specifice.

Astfel, Tezaurul pune la dispozi"ia utilizatorilor termenii necesari pentru procedura de indexare a documentelor

utile pentru c!utarea informa"iei pe descriptori. Tezaurul este organizat pe categorii dar, în nici un caz, nu reiatermenii specifici utiliza"i în diferitele "!ri. Utilizatorul va g!si categoria “Certificare” dar nu va dispune dedenumirile na"ionale utilizate pentru a desemna diferitele tipuri de diplome (de exemplu, Baccalauréat, Abitur,etc.).

În dosarele na"ionale, din contr !, termenii specifici pentru situa"iile na"ionale – prezenta"i în limba de origine pe principiul caracterului lor intraductibil – sunt explica"i #i repertoria"i într-un glosar. Obiectivul este, pe de o parte,s! se evite traducerile eronate #i, pe de alt! parte, s! dea utilizatorului posibilitatea s! în"eleag! realitatea prezentat!.Pân! la aceast! dat!, acest glosar se limiteaz! în general numai la termenii considera"i intraductibili. El nu ofer !deci utilizatorului posibilitatea de a c!uta semnifica"ia tuturor termenilor specifici folosi"i în diferite "!ri pentru adesemna diferitele domenii #i aspecte ale sistemului educativ.

Având în vedere cererea tot mai mare #i numeroasele probleme lingvistice întâlnite de c!tre cei ce încearc! s!în"eleag! #i s! compare sistemele educative, existen"a unui astfel de glosar a devenit din ce în ce mai important!.Acesta ar trebui s! reia ansamblul termenilor na"ionali pertinen"i utiliza"i în diferitele sisteme educative. Structura #iîmp!r "irea pe categorii a termenilor în limbile de origine ar trebui s! faciliteze c!utarea informa"iei. Documentul defa"! reprezint! un pas important în aceast! direc"ie.

Datorit! amplorii unei astfel de lucr !ri, s-a dovedit necesar ca acest glosar s! fie realizat în etape succesive, subforma unor volume tematice separate. Primul volum al Glosarului european al educa "iei reia examenele, diplomele#i titlurile cale mai importante în vigoare ast!zi în "!rile Uniunii Europene, în "!rile din AFTA/EEA #i în primele#ase "!ri din Europa Central! #i de Est care au participat la activit!"ile re"elei (Bulgaria, Republica Ceh!, Ungaria,Polonia, Slovacia #i România). Fiecare termen din educa"ie este prezentat în limba de origine. Glosarul este publicat în trei versiuni lingvistice: francez!, englez! #i german!.

Glosarele cu termenii na"ionali preg!tite de c!tre unit!"ile na"ionale EURYDICE pentru baza de date EURYBASEau servit ca punct de plecare în acest proiect. Lucr !rile realizate la nivel de înv!"!mânt superior de c!tre National AcademicRecognition Information Centres (NARIC) au fost luate în considera"ie. To"i termenii pertinen"iîmpreun! cu notele lor explicative au fost aduna"i #i structura"i pentru a da coeren"a necesar ! #i a amelioracomparabilitatea informa"iei. În introducere este prezentat, de asemenea, un ghid de utilizare a glosarului.

Unitatea european! EURYDICE mul"ume#te c!lduros tuturor unit!"ilor na"ionale din re"eaua EURYDICE pentrucontribu"ia lor. Aducem mul"umire, de asemenea, reprezentan"ilor na"ionali ai re"elei NARIC care #i-au oferitexpertiza pentru termenii din înv!"!mântul superior.

Responsabilitatea pentru concep"ia, redactarea #i stilul editorial ale acestei lucr !ri revine, în întregime, Unit!"iiEuropene EURYDICE.

Punând acest glosar la dispozi"ia tuturor celor care încearc! s! compare, s! în"eleag! #i s! traduc! termenii specifici

utiliza"i în sistemele educative europene, sper !m s! le furniz!m un instrument util pentru în"elegerea specificuluina"ional al acestora.

Luce Pépin

Director al Unit!"ii Europene EURYDICE

Noiembrie, $999



5

INTRODUCERE

Acest glosar acoper ! aproape "000 de termeni specifici utiliza"i în sistemele educative pentru examene, diplome #ititluri. El constituie o prim! compila"ie a terminologiei folosite în domeniul certific!rii în 24 de "!ri. Sunt inclusenumai denumirile oficiale sau larg folosite #i cunoscute, proprii fiec!rui sistem educativ. Obiectivul este de a permite utilizatorilor s! g!seasc! defini"iile termenilor celor mai r !spândi"i pe care îi pot întâlni în lectura unui

document asupra sistemului educativ al unei anume "!ri sau într-o cercetare. Documentul se refer ! numai laexamenele #i certific!rile oferite de c!tre institu"iile de înv!"!mânt sau organizate în parteneriat cu acestea. Nu suntincluse diplomele #i titlurile strict profesionale ob"inute în formarea extra#colar ! sau în formarea adul"ilor.

Diplomele #i titlurile ce corespund numelor unor profesiuni – ca de exemplu profesor sau farmacist – au fostevitate pe cât posibil. Au fost re"inute numai diplomele sau titlurile academice recunoscute. Acest glosar nu estedeci nici un dic"ionar nici un repertoar de titluri profesionale utilizate pe pia"a muncii.

Pentru a facilita accesul unui mare num!r de cititori, termenii referitori la examene, diplome #i titluri sunt prezenta"i în dou! sec"iuni.

Prima parte con"ine lista tuturor termenilor, tuturor "!rilor #i tuturor nivelurilor educa"ionale, în ordine

alfabetic!. Numai termenii generici, abrevierile #i sinonimele curente sunt relua"i ca intr !ri în lista alfabetic!. Înafar ! de nota explicativ! a termenului, informa"ia relativ! la fiecare din termeni men"ioneaz! referin"a la "ar !,termenii a#a zi#i asocia"i, adic! formele gramaticale cele mai curente ale termenului generic #i nivelul deînv!"!mânt vizat.

Partea a doua propune tablouri recapitulative prezentate pe "!ri. Termenii categoriei discutate, adic! examenele,diplomele sau titlurile sunt clasate aici pe niveluri de înv!"!mânt. Ordinea de prezentare a "!rilor respect! ordineacomunitar !. Numai termenii generici sunt relua"i în tabelele na"ionale #i abrevierile sunt date în parantez!.Denumirea examenelor, diplomelor #i titlurilor sunt plasate în coloane #i nivelurile de înv!"!mânt pe linii. Dac! estenecesar pentru a în"elege situa"ia na"ional!, sub tabelul sintetic sunt aduse anumite preciz!ri asupra caracteristicilor specifice. Sunt reluate numai numele utilizate oficial în prezent.

Interesul unei astfel de structur !ri duble const! în diferitele intr !ri posibile pe care le ofer ! utilizatorului. In cazul încare un cititor cunoa#te un termen dar îi ignor ! semnifica"ia, el caut! acest termen în lista alfabetic! unde g!se#tenumele "!rii, nivelul de înv!"!mânt #i nota explicativ!. Din contr !, dac! utilizatorul caut! termenii utiliza"i într-o"ar ! pentru a desemna examenele, diplomele #i titlurile pentru un anume nivel de înv!"!mânt, el recurge la tabelulna"ional de sintez! a termenilor #i poate apoi reveni la prima parte pentru a aprofunda defini"ia fiec!ruia dintre ei.

Pentru fiecare "ar !, este prezentat!, în fa"a tabloului na"ional corespunz!tor,o diagram! ilustrând etapele #i structurasistemului educativ. Obiectivul acesteia este de a ajuta cititorul s! în"eleag! structura sistemului educativ vizat #i s!îi permit! s! situeze momentele la care sunt organizate examene #i sunt eliberate diplome sau titluri.



6

Ghidul utilizatorului

ABGANGSZEUGNIS

%ara : Germania

Variante gramaticale: Abgangszeugnisse, Abgangszeugnis*Nivel de înv$!$mânt: Secundar inferior/secundar superior Not$ explicativ$:Certificat eliberat elevilor care nu au atins obiectivele înv!"!mântului secundar inferior #i secundar superior, dar care au corespuns cerin"elor #colarit!"ii obligatorii.

• Termeni generici în limba de origine

Este vorba despre termenul în forma sa gramatical! la singular, în afara cazului când pluralul este singura form!utilizat!.

Termenul este scris în limba oficial! a "!rii respective. Termenii greci #i bulgari sunt transcri#i în alfabet latin cutermenul în alfabet grec sau cirilic în parantez!.

Este indicat termenul oficial al examenului, diplomei sau titlului. Denumirile uzuale sau conven"ionale au fostincluse dac! sunt utilizate #i cunoscute pe scar ! larg! #i dac! exist! posibilitatea ca ele s! apar ! în textele asupraeduca"iei din "ara respectiv! (ca Selectividad în Spania).

Când sunt utiliza"i doi termeni diferi"i pentru a desemna acela#i examen sau certificat, sunt prev!zute dou! intr !ri,în acest caz, numai termenul principal fiind înso"it de o not! explicativ! men"ionând sinonimul s!u. Notaexplicativ! rezervat! sinonimului con"ine o simpl! trimitere la termenul principal.

Când este utilizat un termen unic pentru a denumi în acela#i timp examenul, diploma sau titlul, este prev!zut! osingur ! intrare, dar nota explicativ! precizeaz! dubla semnifica"ie a expresiei.

Când un termen generic este urmat sau precedat de numele specializ!rii sau domeniului de studii, în intrare este prezentat numai termenul principal nu #i diferitele domenii sau specializ!ri. In acest caz, termenul este urmat de o parantez! precizând faptul c! numele specializ!rii precede sau urmeaz! în general termenul în chestiune. Exemplecurente sunt termenul licen "# (+specializare) #i nu toate licen " ele posibile, cum ar fi licen "# în chimie, în fizic!, în jurnalism, etc. ; doctorat (+specializare) sau inginer (+specializare) #i nu bio-inginer sau inginer în agronomie,etc.

Abrevierile curente ale examenelor, diplomelor #i titlurilor au de asemenea o intrare specific! cu o trimitere latermenul întreg în nota explicativ!. Abrevierile utilizate în mai multe "!ri nu sunt men"ionate decât o singur ! dat!cu indica"ia "!rilor respective #i trimitere la termenii întregi în nota explicativ!.

Denumirile examenelor, diplomelor #i titlurilor suprimate recent, dar folosite înc! frecvent în literatur !, suntmen"ionate, la fel ca #i vechile denumiri ale titlurilor care au fost modificate, cu trimitere la noul termen.



7

• Variante gramaticale

Aceast! rubric! reia variantele gramaticale (declin!ri, m!rci ale femininului #i ale pluralului, în afar ! de termenii înlimba francez! #i englez! în care acestea sunt marcate numai prin ad!ugarea unui «e», respectiv un «s»). rubrica d!formele principale pe care la poate primi termenul în text. Ace#ti termeni asocia"i permit s! se reg!seasc! intrarea #idefini"ia unui termen, chiar dac! ortografia sa nu este complet identic! cu cea a termenului generic. In limbile cu unmare num!r de forme gramaticale, ca finlandeza sau ungara, este indicat prin asterisc (*) numai radicalulcuvântului. Cititorul poate astfel identifica #i recunoa#te partea invariabil! a cuvântului. Sunt prezentate unul sau

dou! exemple de declin!ri principale.

Diferitele ortografii, ca de exemplu în german! Abschluß #i Abschluss, sunt #i ele indicate în aceast! rubric!.

• Niveluri de înv$!$mânt

Este men"ionat nivelul de înv!"!mânt la care este organizat examenul sau diploma #i titlul conferit, indiferent detipul de institu"ie. De exemplu, în Fran"a, Diplôme d’accès aux études universitaires, de#i eliberat! de c!treuniversit!"i, corespunde nivelului secundar superior cum ar fi Baccalauréat .

Mai jos sunt definite cele cinci mari niveluri de înv!"!mânt la care se face referire în acest glosar. Este vorba despreînv!"!mântul primar, înv!"!mântul secundar inferior #i secundar superior, despre înv!"!mântul post-secundar #idespre înv!"!mântul superior. Având în vedere tema tratat! în acest glosar, nivelul pre-primar nu a fost luat înconsidera"ie. Cele cinci mari niveluri determin! de asemenea clasificarea examenelor, diplomelor #i titlurilor întablourile recapitulative prezentate pe "!ri în partea a II-a a glosarului.

♦ Inv$!$mântul primar începe în general între 5 #i 7 ani #i dureaz! de la patru la #apte ani. In "!rile în careînv!"!mântul obligatoriu este organizat într-o structur ! unic! f !r ! tranzi"ie între nivelul primar #i secundarulinferior, sunt considera"i ca nivel primar numai primii #ase ani. In aceste "!ri, examenele #i/sau certificateleeliberate la sfâr #itul #colarit!"ii obligatorii sunt indicate ca f !când parte din înv!"!mântul secundar inferior.

♦ Inv$!$mântul secundar inferior cuprinde în general #colaritatea între doi #i patru ani dup! nivelul primar. In

"!rile în care înv!"!mântul obligatoriu este organizat într-o structur ! unic!, acest nivel corespunde ultimului

ciclu sau ultimilor trei ani. El const!, cel mai adesea, într-o forma"ie general! dar, în unele "!ri, la acest nivelsunt oferite filiere profesionale. Filiera de studii urmat! pentru a trece examenul #i/sau pentru a ob"ine diplomasunt precizate în nota explicativ!.

♦ Inv$!$mântul secundar superior cuprinde în general o #colaritate de la doi la cinci ani. Pentru a fi admis,trebuie în mod normal s! fi terminat înv!"!mântul secundar inferior. Acest nivel este adesea subdivizat în filieregenerale, tehnice #i profesionale. El poate preg!ti elevii pentru intrarea direct! în via"a activ! sau penru intrareaîn înv!"!mântul superior. Filiera de studii urmat! pentru a trece examenul #i/sau a ob"ine diploma este precizat!în nota explicativ!.

♦ Inv$!$mântul post-secundar cuprinde programele de studii sau de formare care se situeaz! între nivelulsecundar superior #i înv!"!mântul superior. Acest nivel acoper ! examenele #i diplomele programelor ce nu sunt

considerate ca apar "inând nivelului înv!"!mântului superior în contextul na"ional. Aceste programe propun îngeneral cursuri mai avansate #i specializate decât nivelul secundar într-un domeniu tehnic sau profesional #i suntde o durat! variabil! de la #ase luni la doi-trei ani. Certificatul de sfâr #it de studii secundare nu este întotdeaunacerut pentru a avea acces la acest înv!"!mânt.



8

♦ Inv$!$mântul superior cuprinde programele de formare de nivel universitar sau neuniversitar #i calific!rile deciclul al treilea sau post-universitare. A de"ine o diplom! de înv!"!mânt secundar superior este o condi"ieminimal! pentru a accede la acest nivel. Informa"iile relative la diferitele niveluri de calificare (universitar ! saunu, doctorat sau ciclul al treilea) în cadrul înv!"!mântului superior sunt precizate în nota explicativ! a fiec!ruiexamen, diplom! sau titlu.

• Note explicative/defini!ia termenului

Notele explicative dau o defini"ie a examenului, diplomei sau titlului indicat în prima rubric! cu o scurt! descriere acaracteristicilor sale principale. Câteva expresii specifice utile pentru buna în "elegere a contextului au fost p!strateîn limba de origine cu o traducere în versiunea lingvistic! a glosarului, ca de exemplu numele unor institu"ii saucicluri de înv!"!mânt.

Toate trimiterile spre un alt termen, în special între un examen #i diploma la care acesta d! dreptul ca urmare a promov!rii sale, sunt marcate printr-o s!geat! (→) urmat! de numele termenului corespunz!tor.

DEFINI%II

Dimensiunile acoperite în definirea diferi"ilor termeni sunt urm!toarele:

". Examen

în general, un examen poate fi definit ca un test sau o serie de probe (oral, scris sau practic) prin careelevii/studen"ii trebuie s! demonstreze capacitat!"ile, cuno#tin"ele #i competen"ele lor pentru a ob"ine o diplom! sau pentru a accede la un anumit nivel de studii. In majoritatea cazurilor, cele care poart! o denumire oficial! specific!sunt examenele externe organizate #i/sau elaborate la nivel central sau de c!tre o autoritate superioar ! unit!"ii deînv!"!mânt.

Examenele de intrare la universitate sunt incluse dac! poart! o denumire oficial! #i specific! sistemului deînv!"!mânt vizat. Acela#i lucru pentru examenele intermediare, de exemplu propedeutisch examen în înv!"!mântulsuperior din %!rile de Jos. La nivel primar #i secundar, testele standardizate organizate în scopuri de orientare, de

selec"ie a elevilor sau în scopuri de pilotaj al sistemului #colar sunt de asemenea incluse dac! poart! denumirioficiale sau sunt utilizate #i cunoscute pe scar ! larg!.

Nota explicativ! standard a unui examen cuprinde informa"iile urm!toare:

♦ ciclul sau anul de studii în cursul c!ruia este organizat examenul. Dac! programele de studii variaz! ca durat!,este dat! o indica"ie asupra varia"iilor posibile;

♦ preciz!ri asupra filierei de studii (profesional!, tehnic!, general!) pentru înv!"!mântul secundar #i asupra

nivelului (universitar, neuniversitar, post-universitar) pentru înv!"!mântul superior;

♦ nivelul administrativ sau organul responsabil pentru organizarea/elaborarea examenului: na"ional, regional,#coala sau o combina"ie a mai multor niveluri;

♦ dac! examenul este obligatoriu sau facultativ pentru ob"inerea diplomei;

♦ con!inutul #i organizarea examenului; natura sa (scris, oral sau practic); num!rul de materii la care trebuie s!se prezinte elevul #i materiile obligatorii pentru to"i elevii;

♦ denumirea diplomei sau a nivelului de studii la care examenul ofer ! acces.



9

2. Diplom$ #i certificat

O diplom! este o dovad! oficial! a unor calific!ri dobândite de c!tre un elev/student dup! ce a trecut cu succes unexamen sau o atestare a particip!rii sale complete la o formare.

Nota explicativ! standard a unei diplome sau certificat cuprinde informa"iile urm!toare:

♦ ciclul sau anul de studii la finele c!ruia a fost conferit! diploma sau certificatul. Dac! programele de studii

variaz! în durat!, sunt indicate varia"iile posibile;♦ dac! este organizat un examen sau dac! diploma este acordat! f !r ! examen la sfâr #itul studiilor. In cazul în care

examenul poart! o denumire specific!, nota trimite la acest termen printr-o s!geat!. Dac! examenul esteorganizat la nivelul #colii f !r ! a purta o denumire specific!, sunt descrise principalele sale caracteristici(con"inut #i materii, probe scrise sau orale, etc.);

♦ la ce profesiune sau la ce nivel de înv!"!mânt d! acces diploma;

♦ preciz$rile men!ionate pe diplom!, ca de exemplu specializarea, disciplinele parcurse #i/sau reu#ite,calificativele #i notele ob"inute la examen;

♦ eventual titlul la care d! dreptul (cu trimitere indicat! prin s!geat! la termenul corespunz!tor din glosar).

Acolo unde este necesar, este men"ionat dac! diploma sau examenul fac parte din sistemul vechi sau nou deînv!"!mânt, data introducerii noului sistem #i perioada în care vechiul sistem va mai fi aplicat.

3. Titlu

în majoritatea "!rilor, titlurile sunt acordate numai de c!tre înv!"!mântul superior.

Sunt men"ionate numai titlurile academice cum ar fi titlurile universitare ob"inute dup! o anumit! calificare sau odiplom!. Denumirea titlurilor profesionale, dac! poart! numele curent al profesiunii – cum ar fi farmacist,veterinar, chirurg, etc. – nu sunt reluate aici, cu excep"ia titlurilor de arhitect #i inginer în "!rile în care ele suntutilizate în mod obi#nuit ca titluri universitare.

Nota explicativ! standard a unui titlu con"ine denumirea diplomei care confer ! titlul în discu"ie cu trimitere prins!geat! la termenul vizat.



10

PARTEA I-a: GLOSAR



11

AA level

%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlanda de Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru→ General Certificate of Education Advanced Level.

Abgangszeugnis%ara: GermaniaVariante gramaticale: Abgangszeugnisse,Abgangszeugnis*Nivel: Secundar inferior/ secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care nu

au atins obiectivele înv!"!mântului secundar inferior #i secundar superior, dar au îndeplinit cerin"ele#colarit!"ii obligatorii.

Abitur%ara: GermaniaVariante gramaticale: Abitur*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare ob"inut! de elevii careau trecut examenul → Abiturprüfung la sfâr #itulînv!"!mântului secundar superior general(Gymnasiale Oberstufe), de obicei dup! treisprezece

ani de #colaritate. Ea este certificat! în → Zeugnisder Allgemeinen Hochschulreife.

Abiturprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: Abiturprüfungen,Abiturprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final la sfâr #itulGymnasiale Oberstufe (în general dup! treisprezeceani) ce conduce la ob"inerea calific!rii → Allgemeine

Hochschulreife. Examenul cuprinde probe scrise #iorale la patru materii ce trebuie s! acopere treidomenii diferite (limb!, literatur ! #i arte; #tiin"esociale; matematic!, #tiin"e #i tehnologie). In func"iede Land , Schulaufsichtsbehörde (autoritatea desupervizare #colar !) va elabora în mod centralizatsubiectele destinate examenului scris sau î#i va danumai acordul, dac! subiectele sunt elaborate dec!tre fiecare #coal!.

Abschlusskolloquium%ara: Austria

Variante gramaticale: Abschlußkolloquium,Abschlusskolloquien, Abschlusskolloquium*Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Examen final obligatoriu organizat

la sfâr #itul studiilor post-universitare de psihoterapie,cu o durat! de #apte ani. Examenul este organizat dec!tre institu"ia de înv!"!mânt #i const! într-o lucrarescris! #i o prob! oral!. Studen"ii ce au reu#it la acestexamen ob"in certificatul→ Abschlusszertifikat .

Abschlussprüfung%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußprüfung,Abschlussprüfungen, Abschlussprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final obligatoriu organizat

la sfâr #itul studiilor universitare de durat! variabil!.Pân! în $997, el se desf !#ura #i la sfâr #itul studiilor de tip scurt dar pentru aceast! form! de înv!"!mânt afost suprimat legal începând cu $ august $997.Examenul este organizat de c!tre institu"ia deînv!"!mânt #i variaz! în func"ie de specializare.Reu#ita la acest examen permite ob"inereacertificatului → Abschlussprüfungszeugnis.

Abschlussprüfung der berufsbildenden mittlerenSchule%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußprüfung,Abschlussprüfungen, Abschlussprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat la sfâr #itulînv!"!mântului secundar tehnic #i profesional cudurat! de trei sau patru ani într-o berufsbildendemittlere Schule, ducând la ob"inerea certificatului →

Abschlussprüfungzeugnis der berufsbildendenmittleren Schule. Const! în probe scrise #i orale prezentate în fa"a unei comisii de examen. Con"inutulexamenului are în vedere în principal profesiunile

studiate.Abschlussprüfung der Oberschule%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Abschlussprüfungen,Abschlussprüfung*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen facultativ la sfâr #itulînv!"!mântului secundar inferior general (într-oOberschule), care permite ob"inerea certificatului →

Abschlusszeugnis der Oberschule. Examenul esteorganizat la ini"iativa #i sub responsabilitatea

institu"iilor de înv!"!mânt. El cuprinde probe scrise #iorale de german!, matematic! #i #tiin"e.



12

Abschlussprüfung der Realschule%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Abschlussprüfungen,Abschlussprüfung*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen obligatoriu la sfâr #itulînv!"!mântului secundar inferior ( Realschule) , #i permite ob"inerea certificatului → Abschlusszeugnis

der Realschule. Con"inutul acestui examen estedefinit de c!tre fiecare institu"ie de înv!"!mânt. Elcuprinde probe scrise #i orale de german!,matematic! #i o limb! str !in!.

Abschlussprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußprüfungszeugnis,Abschlussprüfungszeugnisse,Abschlussprüfungszeugnis*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul → Abschlussprüfung pentrudiverse cursuri universitare cuprinzând un minimumde 30 de ore pe semestru. Certificatul men"ioneaz!specializarea, materiile urmate #i notele ob"inute. Infunc"ie de reglement!ri, poate constitui o calificare profesional!. Examenul confer ! titlul →

Akademische(r) + denumirea profesiunii.

Abschlussprüfungszeugnis der berufsbildendenmittleren Schule%ara: Austria

Variante gramaticale: Abschlußprüfungszeugnis,Abschlussprüfungszeugnisse,Abschlussprüfungszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul → Abschlussprüfung der berufsbildenden mittleren Schule. Men"ioneaz!materiile urmate #i rezultatele ob"inute. Titulariiacestui certificat pot exercita anumite profesiuniconform reglement!rilor.

Abschlusszertifikat

%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußzertifikat,Abschlusszertifikate, Abschlusszertifikat*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul → Abschlusskolloquium.Men"ioneaz! specializarea #i atest! sfâr #itul form!rii profesionale ca psihoterapeut.

Abschlusszeugnis der berufsbildenden mittlerenSchule%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußzeugnis,Abschlusszeugnisse, Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminarea aunu sau doi ani într-o berufsbildende mittlere Schule(#coal! secundar ! tehnic! #i profesional!). Nu setrece printr-un examen final.

Abschlusszeugnis der Berufsschule%ara: GermaniaVariante gramaticale: Abschlußzeugnis,

Abschlusszeugnisse, Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de c!tre o

Berufsschule, la terminarea unei perioade #colare aform!rii profesionale în duales System, pe bazarezultatelor academice adecvate, în general f !r !examen final. Acest certificat este eliberatîntotdeauna împreun! cu un → Facharbeiterbrief , un→ Kaufmannsgehilfenbrief sau un → Gesellenbrief consemnând examenul final în fa"a autorit!"iiresponsabile cu formarea profesional! (camera). El

d! acces la pia"a muncii #i cuprinde calificarea→

Hauptschulabschluss. Un certificat →

Realschulabschluss poate fi de asemenea eliberatelevilor ce prezint! profilul corespunz!tor în planulrezultatelor.

Abschlusszeugnis der Berufsschule%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußzeugnis,Abschlusszeugnisse, Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itul

uceniciei în cadrul duales System celor care auterminat cu succes #coala profesional!( Berufsschule). Este eliberat pe baza rezultatelor #colare din timpul anului, f !r ! examen final.Certificatul cuprinde o list! a rezultatelor #i indic!nivelul final de reu#it!. Este eliberat cu certificatul →

Lehrabschlußprüfungzeugnis la sfâr #itul form!rii înîntreprindere #i d! acces spre via"a profesional!.Ucenicii pot trece examenul → Lehrabschlußprüfung la terminarea uceniciei; cei care au promovat ultimulan al #colii profesionale nu trebuie s! se mai prezintela examenul pentru partea teoretic!.

Abschlusszeugnis der Grundschule%ara: Belgia (Comunitatea germanofon!)Variante gramaticale: Abschlusszeugnisse,Abschlusszeugnis*Nivel: Primar Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului primar elevilor care au promovatultimul an (anul 6) al #colii primare. El poate deasemenea s! fie eliberat la sfâr #itul primului sau celuide-al doilea an al înv!"!mântului secundar inferior cu

durata de doi ani. Forma #i con"inutul certificatuluidepind de institu"ia de înv!"!mânt. El d! acces lastudiile secundare de nivel inferior dar nu reprezint!o condi"ie de acces.



13

Abschlusszeugnis der Hauptschule%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußzeugnis,Abschlusszeugnisse, Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului secundar inferior general într-o

Hauptschule (4 ani). Este eliberat pe baza rezultatelor #colare din timpul anului, f !r ! examen final.Certificatul men"ioneaz! materiile urmate #irezultatele ob"inute. D! acces la înv!"!mântulsecundar superior.

Abschlusszeugnis der Oberschule%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Abschlusszeugnisse,Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it pentruînv!"!mântul secundar inferior într-o Oberschule (4ani), eliberat de c!tre institu"iile #colare elevilor careau trecut examenul → Abschlussprüfung der Oberschule. Este recunoscut de c!tre stat. Acestcertificat d! acces numai c!tre înv!"!mântul secundar superior profesional.

Abschlusszeugnis der Oberstufe desSekundarunterrichts%ara: Belgia (Comunitatea germanofon!)Variante gramaticale: Abschlusszeugnisse,

Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareastudiilor secundare superioare generale, tehnice sauartistice (4 ani) sau secundare superioare profesionale(5 ani) pe baza rezultatelor #colare ob"inute pe parcursul ultimilor doi ani. Certificatul indic! tipul deînv!"!mânt (general, tehnic sau profesional) #imen"ioneaz! dreptul elevului de a accede laînv!"!mântul superior.

Abschlusszeugnis der Polytechnischen Schule

%ara: AustriaVariante gramaticale: Abschlußzeugnis,Abschlusszeugnisse, Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat un an de curs într-o Polytechnische Schule,la nivelul înv!"!mântului secundar superior general.El este eliberat pe baza rezultatelor #colare din timpulanului, f !r ! examen final. Certificatul men"ioneaz!materiile urmate #i rezultatele ob"inute. Permiteaccesul la cursurile cu cerin"e mai mari ale #colii profesionale ( Berufsschule) sau la #colile secundare

tehnice #i profesionale, f !r ! examen de admitere.

Abschlusszeugnis der Realschule%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: AbschlusszeugnisseAbschlusszeugnis*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de terminare aînv!"!mântului secundar inferior într-o Realschule,eliberat de c!tre institu"ia de înv!"!mânt elevilor care

au trecut examenul → Abschlussprüfung der Realschule. Este recunoscut de c!tre stat. Acestcertificat permite accesul în înv!"!mântul secundar superior profesional sau general. (în Fachschule,

Berufsschule sau Gymnasium).

Abschlusszeugnis der Unterstufe desSekundarunterrichts%ara: Belgia (Comunitatea germanofon!)Variante gramaticale: Abschlusszeugnisse,Abschlusszeugnis*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareacelui de-al treilea an al înv!"!mântului secundar inferior general, tehnic sau artistic sau al patrulea anal înv!"!mântului secundar inferior profesional, pe baza rezultatelor #colare ob"inute în cursul ultimilor doi ani. El indic! tipul de înv!"!mânt (general, tehnicsau profesional) #i men"ioneaz! de asemenea principalele discipline facultative. D! acces sprestudiile secundare superioare, f !r ! a fi o condi"ie deacces.

Absolutorium%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Absolutoria, Absolutori*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Examen organizat la sfâr #itulînv!"!mântului postsecundar tehnic specializat (cu odurat! de doi-trei ani) sau la terminarea a #ase pân! laopt ani de conservator. Este obligatoriu pentru aob"ine certificatul → Vysv$ d % ení o absolutoriu #idiploma → Diplom. Concep"ia #i con"inutulexamenului sunt stabilite de c!tre #eful institu"iei#colare. El este evaluat de c!tre un comitet de

examinare desemnat de c!tre ministrul educa"iei.Examenul con"ine o prob! teoretic! la materiile despecialitate, o prob! într-o limb! str !in!, o lucrarescris! final! #i sus"inerea ei, o prob! de interpretare laconservator #i, eventual, un examen de formare pedagogic! în litere.

Absolutórium%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Absólutória, Absolutórium*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Sinonim cu → Absolventská

skúška.



14

Absolventská skúška%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Absolventské skúšky*,Absolventská skúška*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Examen organizat la sfâr #itulînv!"!mântului postsecundar profesional de nivelavansat cu o durat! minim! de un an. Este de

asemenea organizat pentru studen"ii de lakonzervatórium care #i-au prelungit studiilespecializate dup! ce au ob"inut certificatul →

Vysved % enie o maturitnej skúške. Trecerea acestuiexamen permite ob"inerea certificatului →

Absolventský diplom. Con"inutul #i nivelul de cerin"eale acestui examen sunt aprobate de c!tre #efulinstitu"iei de înv!"!mânt #i variaz! dup! tipul deinstitu"ie. In general, el con"ine probe scrise #i oraleca #i o parte practic! din materiile de specialitate.Sinonim: Absolutórium.

Absolventský diplom%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Absolventské diplomy,Absolventský diplom*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul → Absolventská skúška lasfâr #itul înv!"!mântului superior profesional într-unkonzervatórium. El men"ioneaz! principalelediscipline de specialitate ca #i rezultatele ob"inute laexamen #i difer ! dup! tipul de institu"ie.

Access%ara: Marea Britanie (Sco"ia )Variante gramaticale: Access $, 2 #i 3Nivel: Secundar inferior/Secundar superior/Postsecundar Not$ explicativ$: Calificativ eliberat dup! un an destudii, care va fi propus în cadrul reformelor Higher Still . Primele cursuri au început în $999/2000. Accessacoper ! trei niveluri, Access 3 corespunde în marem!sur ! nivelului → Scottish Certificate of Education

– Standard Grade General level . Calificativele de

Access se repartizeaz! în unit!"i care sunt evaluate pe plan intern pe baza activit!"ii #colare; nu are loc oevaluare extern!. Exist! posibilitatea de a parcurgeunit!"ile în mod separat. Con"inutul de baz! alcursurilor, inclusiv op"ionalele, este stipulat pe plancentral. Aceste calificative se situeaz! la nivelul de baz!. Ele pot fi destinate, de exemplu, persoanelor care au dificult!"i în înv!"are sau reiau studiile f !r ! afi ob"inut destule calificative #colare. Pot trece lacursurile de Standard Grade Foundation sau

Intermediate &. Scottish Qualifications Authority(SQA) acord! calificativul #i controleaz! evalu!rileinterne.

Advanced Higher%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/Postsecundar Not$ explicativ$: Calificativ eliberat dup! un an destudii care va fi propus în cadrul reformelor Higher Still #i va înlocui certificatul → Certificate of SixthYear Studies #i calificativul → General ScottishVocational Qualification. Primele Advanced Highers

au intrat în vigoare în 2000/200$. Calificativul esterepartizat în unit!"i care sunt evaluate pe plan intern pe baza activit!"ii, dar reprezint! #i o evaluareextern! care determin! o grada"ie pe o scar ! de la Ala C. Exist! posibilitatea de a parcurge unit!"ileseparat. Con"inutul de baz! al Advanced Highers lafiecare disciplin!, mai ales cele op"ionale, estespecificat la nivel central. Advanced Highers pot permite accesul la înv!"!mântul superior, dar nuconstituie un criteriu de acces; poate de asemeneaconduce spre via"a profesional!. ScottishQualifications Authority (SQA) acord! calificativul #icontroleaz! evalu!rile interne.

AESI%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Agrégé(e) del’enseignement secondaire inférieur #i pentru →

Agrégation de l’enseignement secondaire inférieur .

AESS%ara: Belgia (Comunitatea francez!)

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Agrégé(e) del’enseignement secondaire supérieur #i pentru →

Agrégation de l’enseignement secondaire supérieur .

Afgangsbevis fra Folkeskolen%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Afgangsbeviset,Afgangsbeviser, AfgangsbeviserneNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat tuturor elevilor care au absolvit înv!"!mântul obligatoriu. El indic!

notele primite pentru activitatea din timpul anului #icele ob"inute la examin!rile finale facultative lasfâr #itul claselor a noua #i a zecea, dac! s-au prezentat la acestea. Permite elevilor s! accead! laînv!"!mântul profesional #i formarea profesional!.Dac! examin!rile finale au fost trecute →

Folkeskolens afgangsprøve sau → Folkeskolensudvidede afgangsprøve , el d! acces la înv!"!mântulsecundar superior general - Gymnasium, HF , HHX #i

HTX .



15

Afsluitend examen%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final organizat laterminarea unui program de Nivelul I alînv!"!mântului universitar (wetenschappelijk onderwijs – wo) sau a înv!"!mântului superior non-universitar (înv!"!mânt superior profesional – hoger

beroepsonderwijs – hbo). Studen"ii care au trecutexamenul final primesc certificatul → Getuigschrift van het afsluitend examen.

Afsluttende fagprøve%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Afsluttende fagprøver,Afsluttende fagprøverneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final obligatoriu organizatde c!tre Ministerul educa"iei, "inut dup! ultimele #aseluni ale form!rii profesionale în meserii din comer " #i birotic!. Este echivalent cu examenul →

Svendeprøve pentru profesiunile tehnice. Se compunedintr-un raport scris cu referire la un subiect practic #idintr-un examen oral în prezen"a unui examinator extern. D! acces spre via"a profesional! #i confer !titlul profesiunii respective.

Agent technique breveté%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat titularilor diplomei

→ Brevet de technicien. Sinonim: Technicienbreveté.

Agrégation%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat candida"ilor careau trecut concursul de recrutare a profesorilor pentruSecundarul superior. Concursul este deschistitularilor unei diplome eliberate într-un stat membrual Uniunii Europene sau al Spa"iului economiceuropean, care au absolvit cel pu"in patru ani de

studii postsecundare. Acest certificat poate fi preg!titla Universitate sau în &colile superioare (écolesnormales Superiores). Trecerea acestui examen d!acces la un an de formare pedagogic! într-un institut universitaire de formation des maîtres ( IUFM )înainte de a începe s! predea. Titlul acordat este →

Professeur agrégé.

Agrégation de l’enseignement secondaire inférieur%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre Hautes

Écoles candida"ilor care au trecut probele prev!zuteîn programa pentru fiecare disciplin!, probe elaboratede c!tre institu"ia #colar !; candida"ii prezint! olucrare final! scris! (mémoire) la sfâr #itul a trei ani

de studii superioare non-universitare pedagogice.Diploma men"ioneaz! sec"ia, op"iunea, materiile parcurse, subiectul lucr !rii scrise de la sfâr #itulstudiilor #i nota final! ob"inut!. Ea confer ! titlul de→ Agrégé(e) de l’enseignement secondaire inférieur .Diploma permite de a preda la primii trei ani dinînv!"!mântul secundar general, tehnic #i artistic, ca #ila cei #apte ani din înv!"!mântul secundar

profesional. Abreviere: AESI.

Agrégation de l’enseignement secondairesupérieur%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile de înv!"!mânt universitar sau de c!tre

Hautes Écoles candida"ilor care au ob"inut dejadiploma→ Licence en (+ specializare), care au trecut probele prev!zute în program! pentru fiecaredisciplin!, probe elaborate de c!tre institu"ia #colar !,#i care au efectuat practica pedagogic! #i au prezentatdou! lec"ii cu asisten"! la sfâr #itul unui an de studiiuniversitare. Diploma men"ioneaz! materiile parcurse, subiectul celor dou! lec"ii cu asisten"! #inota final! ob"inut!. Ea confer ! titlul de → Agrégé(e)de l’enseignement secondaire supérieur . Diploma d!acces spre via"a profesional! ca profesor înînv!"!mântul secundar superior #i superior non-universitar de tip scurt. Abreviere: AESS .

Agrégation de l’enseignement Superior

%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treuniversit!"i candida"ilor care au prezentat #i sus"inut public un raport de cercetare (o dizerta"ie original!),trei teze (probleme anexe) alese liber #i care au prezentat o lec"ie oral! pe un subiect indicat de c!tre juriul de examen (autorit!"i universitare) dup! cel pu"in doi ani dup! ob"inerea diplomei → Doctorat en. Diploma men"ioneaz! domeniul de studii,subiectul dizerta"iei #i pe cel al fiec!rei teze. Ea permite de a preda la nivel universitar dar nu este

obligatorie pentru aceasta. Confer ! titlul →

Agrégé(e) de l’enseignement Superior .

Agrégé(e) de l’enseignement secondaire inférieur%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat candida"ilor care auob"inut diploma → Agrégation de l’enseignement

secondaire inférieur . Abreviere: AESI . Sinonim: Régent(e).



16

Agrégé(e) de l’enseignement secondaire supérieur%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit candida"ilor care auob"inut diploma → Agrégation de l’enseignement

secondaire supérieur . Abreviere: AESS .

Agrégé(e) de l’enseignement Superior

%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit candida"ilor care auob"inut diploma → Agrégation de l’enseignement Superior .

Agronomexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulagriculturii, eliberat! la sfâr #itul unui program de patru ani #i jum!tate de studii cu frecven"! normal!cuprinzând o lucrare de sfâr #it de studii. Certificatulmen"ioneaz! materiile la care s-au ob"inut note detrecere. Diploma d! acces spre via"a profesional! #i permite urmarea studiilor de doctorat.

Akademischer (+ domeniul profesional)%ara: AustriaVariante gramaticale: Akademische, Akademisch*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic atribuit studen"ilor

care au ob"inut certificatul → Abschlussprüfungszeugnis într-o universitate, deexemplu Akademische(r) Mediator(in) (conciliator) ,

Akademische(r) Berufsorientierungspädagoge(in)(consilier de orientare profesional!) , Akademische(r)Tourismusmanager(in) (gestionar în turism).

Allgemeine Hochschulreife%ara: GermaniaVariante gramaticale: Allgemein* Hochschulreife*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificativ în vederea admiterii în

toate institu"iile de înv!"!mânt superior #i la toatespecialit!"ile, de obicei ob"inut la GymnasialeOberstufe dup! treisprezece ani de #colarizare, dup!trecerea examenului→ Abiturprüfung .

Általános iskolai bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Általános iskolai bizonyítványok, Általános iskolai bizonyítvány*Nivel: Primar/Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it al #colarit!"iiobligatorii (8 ani) eliberat pe baza rezultatelor #colare, f !r ! examen final. El men"ioneaz! materiile#i rezultatele din ultimul an de studii. Este necesar pentru a intra în înv!"!mântul secundar superior sauîn via"a profesional!.

Ammatillinen opistoasteen tutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-, tutkinnotNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul adoi-trei ani de studii profesionale în institu"ii deînv!"!mânt postsecundar (opisto). Nu este prev!zutexamen final. Diploma men"ioneaz! specializarea,

disciplinele urmate #i notele ob"inute în timpulstudiilor. Ea d! acces spre studiile superioare. Din$999, aceast! diplom! este înlocuit! cu diploma →

Ammattikorkeakoulututkinto, ca urmare a transfer !riiacestor studii de la institu"iile postsecundare spreinstitu"iile politehnice de nivel superior non-universitar ( Ammattikorkeakoulu). Termenul suedez:Yrkesexamen på institutnivå.

Ammatillinen perustutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-, tutkinnotNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare profesional! echivalent!cu certificatul de sfâr #it al înv!"!mântului secundar superior profesional → Todistus toisen asteenammatillista opinnoista. Aceast! diplom! poate deasemenea s! fie eliberat! dup! trecerea examenului→ Näyttötutkinto. Termenul suedez: Grundexamen.

Ammattikorkeakoulututkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-, tutkinnot

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile politehnice de nivel superior non-universitar ( Ammattikorkeakoulu – AMK ), careînlocuie#te din $999 diplomele ob"inute în cadrulvechiului sistem de înv!"!mânt postsecundar (opisto)de formare #i de înv!"!mânt superior profesional →

Ammatillinen opistoasteen tutkinto. Noua diplom!corespunde primei diplome universitare. Institu"iile

AMK propun un înv!"!mânt superior profesional îndiferite sectoare; programele con"in cursuri de baz! #i profesionale, discipline facultative #i o formare

practic! repartizate pe trei sau patru ani de studii cufrecven"! normal!. Nu implic! examen final.Diploma men"ioneaz! specializarea, disciplineleurmate #i notele ob"inute. Termenul suedez:Yrkeshögskoleexamen.

Apolytirio – Dimotikou scholeiou ('()*+,-./)01µ),/2)3 45)*67)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,2()*+,-.1 –*Nivel: Primar Not$ explicativ$: Certificat eliberat f !r ! examenfinal, la sfâr #itul înv!"!mântului primar ( DimotikoScholeio) cu o durat! de #ase ani, elevilor care au promovat toate materiile urmate. El men"ioneaz! nota



17

#i gradul evalu!rii generale a elevului. D! acces laînv!"!mântul secundar inferior. Certificatul de studiieste numit Titlos Spoudon (3/,*)4 5()+678).

Apolytirio Eniaiou Polykladikou Lykeiou('()*+,-./) 89/:7)+ ;)*+2*:</2)3 =+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,

2()*+,-.1 –*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it alînv!"!mântului secundar superior polivalent ( Eniaio

Polykladiko Lykeio – EPL) cu o durat! de trei ani,eliberat candida"ilor pe baza evalu!rii interneefectuate pe tot parcursul studiilor la toate materiilestudiate. El men"ioneaz! sec"ia, materiile #i noteleob"inute, ca #i media #colar ! #i titlul. Dup! orientareaaleas! în ultimul an, se disting dou! tipuri decertificate: Apolytirio Kladou Desmis pentru candida"ii care auurmat sec"ia de înv!"!mânt general; este echivalentcu diploma→ Apolytirio Genikou Lykeiou;• Apolytirio Kladou Proepaggelmatikis

Ekpaidevsis pentru candida"ii care au urmatsec"ia de înv!"!mânt pre-profesional; esteechivalent cu diploma → Ptychio Technikou-

Epaggelmatikou Lykeiou.Aceast! diplom! permite participarea la examenelena"ionale → Genikes Exetaseis care dau acces laînv!"!mântul superior, ca #i la studii profesionalespecializate. Abreviere: Apolytirio EPL.

Apolytirio EPL ('()*+,-./) 8. ;. =.)%ara: GreciaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Apolytirio

Eniaiou Polykladikou Lykeiou.

Apolytirio Genikou Lykeiou ('()*+,-./) >69/2)3=+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,2()*+,-.1 –*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it alînv!"!mântului secundar superior general (Geniko

Lykeio) cu o durat! de trei ani, eliberat candida"ilor pe baz! de evaluare intern! efectuat! pe tot parcursulstudiilor la toate materiile studiate. Men"ioneaz!materiile #i notele ob"inute, ca #i media #colar ! #ititlul. Diploma permite participarea la examenelena"ionale → Genikes Exetaseis care dau acces laînv!"!mântul superior, ca #i la studii profesionalespecializate #i locuri de munc! nespecializate.

Apolytirio Gymnasiou ('()*+,-./) >+µ 9:?7)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,2()*+,-.1 –*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it alînv!"!mântului secundar inferior (Gymnasio) cu odurat! de trei ani, eliberat candida"ilor pe baz! de

evaluare intern! efectuat! pe tot parcursul studiilor latoate materiile studiate. El men"ioneaz! materiile #inotele ob"inute, ca #i media #colar ! #i titlul. Aceast!diplom! d! acces la înv!"!mântul secundar superior.

Apolytirio Kladou Desmis ('()*+,-./) @*A<)+0B?µ1C)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,2()*+,-.1 –*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Un tip de certificat → Apolytirio


Apolytirio Kladou Proepaggelmatikis Ekpaidevsis('()*+,-./) @*A<)+ ;.)6(:DD6* µ:,/2-C82(:7<6+?1C)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,2()*+,-.1 –*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Un tip de certificat → Apolytirio


Apolytirio Technikou – Epaggelmatikou Lykeiou('()*+,-./) E659/2)3 – 8(:DD6* µ:,/2)3=+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: '()*+,-./)+, '()*+,0.12,2()*+,-.1 –*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it alînv!"!mântului secundar superior profesional(Techniko-Epaggelmatiko Lykeio – TEL) cu o durat!de trei ani, eliberat candida"ilor care au ales s!urmeze în ultimul an una din sec"iile identice cu celedin înv!"!mântul secundar superior general (Geniko

Lykeio). Este eliberat pe baz! de evaluare intern!efectuat! pe tot parcursul studiilor la toate materiilestudiate. Men"ioneaz! materiile predate #i noteleob"inute, ca #i media #colar ! #i titlul. Aceast!diplom! permite elevilor participarea la examenelena"ionale → Genikes Exetaseis care dau acces laînv!"!mântul superior, ca #i la studii profesionalespecializate #i spre via"a profesional!. Abreviere:

Apolytirio TEL.



18

Apolytirio TEL ('()*+,-./) E. 8. =.)%ara: GreciaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → ApolytirioTechnikou-Epaggelmatikou Lykeiou.

Architect%ara: Belgia (Comunitatea flamand!)

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatecandida"ilor care au reu#it un al doilea ciclu de studiisuperioare non-universitare de arhitectur ! (3 ani) saude arhitectur ! de interior (2 ani) într-o Hogeschool ,dup! diploma → Kandidaat in de. Probele (scrise #i/sau orale la decizia profesorului) sunt organizate dec!tre fiecare institu"ie #i se dau la toate materiile deînv!"!mânt urmate. Diploma men"ioneaz! numeleinstitu"iei #i al diplomei, având ata#at! o foaiematricol! cu materiile urmate #i notele ob"inute. El d!acces spre via"a profesional!. Pentru arhitectura deinterior, diploma #i titlul sunt interieurarchitect .

Architecte%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate de c!tre

Instituts Superieurs d’Architecture candida"ilor careau trecut probele prev!zute în program! pentrufiecare materie #i care au prezentat o lucrare final!scris! (mémoire) la sfâr #itul a trei ani de studiisuperioare de ciclul doi (dup! diploma →

Candidature en). Diploma men"ioneaz! materiileurmate, subiectul memoriului (mémoire) #i notafinal! ob"inut!. Ea d! acces la profesiune cu condi"iaunui stagiu de doi ani #i înscrierea în lista OrdinuluiArhitec"ilor.

Architecte diplômé par le Gouvernement%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele de sfâr #it de studiinon-universitare de arhitectur ! (cinci ani de studii

pân! în $998, #ase ani de atunci încolo). Probelefinale (scrise #i orale) definite de c!tre institu"ia deînv!"!mânt cuprind toate disciplinele studiate.Diploma d! acces la profesiune sau la un an de studiicomplementare de specializare.

Arkitektexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniularhitecturii, eliberat! la sfâr #itul unui program de patru ani #i jum!tate de studii cu frecven"! normal!,cuprinzând în mod normal o lucrare de sfâr #it destudii. In general, certificatul men"ioneaz! materiile promovate, ca #i notele #i titlurile ob"inute. Diploma

d! acces la via"a profesional! #i permite urmareastudiilor de doctorat.

Arquitecto%ara: SpaniaVariante gramaticale: Arquitecta, ArquitectosNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate

studen"ilor care au trecut probele prev!zute în program! #i care au prezentat o prob! final! (raportscris pe un subiect practic) sau la sfâr #itul studiilor universitare de tip lung de arhitectur ! (5 ani) într-o

Escuela Técnica Superior . Probele scrise #i /sau oralesunt organizate de c!tre fiecare profesor la fiecaredisciplin! studiat!. Diploma men"ioneaz!specializarea. Ea d! acces spre via"a profesional! #i/sau la diploma → Doctorado en. Aceast! diplom!corespunde cu diploma→ Licenciatura en.

Arquitecto Técnico%ara: SpaniaVariante gramaticale: Arquitecta Técnica,Arquitectos TécnicosNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele prev!zute în program! #i care au prezentat o prob! final! (raportscris pe un subiect practic) la sfâr #itul primului ciclual studiilor universitare de arhitectur ! (3 ani) într-o

Escuela Universitaria. Probele scrise #i /sau oralesunt organizate de c!tre fiecare profesor la fiecare

disciplin! studiat!. Diploma men"ioneaz!specializarea. Ea d! acces spre via"a profesional! #i/sau spre studii universitare de ciclul doi. Aceast!diplom! corespunde cu diploma→ Diplomatura en.

Årskursbevis%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Årskursbeviset,ÅrskursbeviseneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareacursurilor cu o durat! de un an într-o institu"ie de

înv!"!mânt secundar superior; este eliberat elevilor #icandida"ilor externi, f !r ! examen final.

ArtD.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Philosophiaedoctor în domeniul artei.

Arts%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatecandida"ilor care au reu#it un al doilea ciclu de studiiuniversitare de medicin! (4 ani), dup! diploma →



19

Kandidaat in de (3 ani). Probele (scrise #i /sau orale,la decizia profesorului) sunt organizate de c!trefiecare institu"ie #i se dau la toate disciplinele urmate.Diploma men"ioneaz! numele institu"iei deînv!"!mânt #i al diplomei, fiind înso"it! de o foaiematricol! ce detaliaz! materiile urmate #i noteleob"inute. Ea d! acces la profesiunea de medic ca #i laal treilea ciclu de studii universitare. In afara studiilor

de medicin!, studen"ii pot alege studii cu o durat! decinci ani pentru a deveni denti#ti (tandarts) sau de#ase ani pentru a deveni veterinari (dierenarts).

Atestat profesional%ara: RomâniaVariante gramaticale: Atestatul profesionalNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de calificare profesional! eliberat elevilor care au trecut proba practic! → Prob# practic# la terminareaînv!"!mântului secundar superior (în #colilespecializate). El men"ioneaz! specializarea. D! accesspre via"a profesional!.

Attest van regelmatige lesbijwoning%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: Attesten van regelmatigelesbijwoningNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor, ceatest! frecventarea unui an de curs preparator pentruînv!"!mântul superior în specialit!"ile artistice sau în

inginerie. Obiectivul acestor cursuri este de a preg!tielevii pentru examenele de admitere organizate pentru aceste filiere. Acest certificat nu esteobligatoriu pentru a intra în înv!"!mântul superior.

Ausbildungsabschlussprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale:Ausbildungsabschlußprüfung,

Ausbildungsabschlussprüfungen,Ausbildungsabschlussprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final la terminareaform!rii profesionale în duales System pentru averifica dac! stagiarul posed! competen"ele cerute ca#i cuno#tin"ele practice #i teoretice necesare. Infunc"ie de locul de munc!, reu#ita la acest examen

este consemnat! prin eliberarea unui certificat → Facharbeiterbrief, → Kaufmannsgehilfenbrief sau →Gesellenbrief . Autoritatea responsabil! cu formarea profesional! (camera) elaboreaz! probele pentruexamenele care cuprind o parte practic! #i o partescris!.

Avgångsbetyg från grundskolan%ara: FinlandaVariante gramaticale: -betyget, -betygenNivel: Secundar inferior

Not$ explicativ$: Termenul suedez pentru→

Peruskoulun päästötodistus.

Avgangsprøve%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Avgangsprøven,Avgangsprøver, AvgangsprøveneNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen organizat la sfâr #itul#colarit!"ii obligatorii cu o durat! de zece ani. Elcuprinde o prob! scris! la limba norvegian! (dou!forme)/Sami, la matematic! sau la englez!. Examenul

este organizat de c!tre Consiliul na"ional deexaminare. Elevii sunt evalua"i de c!tre doiexaminatori externi. Acest examen mai poate s!cuprind! un examen oral organizat de c!tre #coal!. Inacest caz, elevii sunt evalua"i de c!tre profesori dinalte #coli. Începând cu anul 2000, elevii trebuie s!realizeze o lucrare final! pe parcursul ultimului an (alzecelea). Evaluarea scris! realizat! de profesor (f !r !not!) va fi inclus! în certificat → Vitnemål .



20

BB.

%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Bachelor .Abrevierea poate fi urmat! de literele ce indic!disciplina studiat!.

B.Ed.%ara: Marea Britanie/IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of

Education. Vezi → Bachelor’s degree.

B.Eng.%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of

Engineering , → Bachelor’s degree eliberat de c!tre National Council for Academic Awards studen"ilor care au terminat cu succes un program universitar de patru ani ab initio sau de doi ani ca urmare adiplomei → National Diploma. Clasamentul estedeterminat de performan"ele studentului.

B.Sc.%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of Science. Vezi → Bachelor’s degree eliberat pentrudisciplinele #tiin"ifice.

BA%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of Arts.Vezi → Bachelor’s degree eliberat în domeniul

literelor.

BA%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor din primul ciclu universitar (în domeniul #tiin"elor umane#i sociale) ce au ob"inut diploma→ BA-gráda.

BA%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of Arts.Vezi → Bachelor’s degree.

Baccalaureat

%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: BaccalaureateNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre

Internationale Akademie für Philosophie ( IAP ), lasfâr #itul primului ciclu de studii universitare cudurata de doi ani în diferite domenii (Grundstudium),studen"ilor care au trecut examenul final. Examenulfinal este obligatoriu #i cuprinde probe scrise lafilozofie #i la dou! materii facultative. Con"inutul #inivelul cerin"elor acestui examen sunt definite dec!tre institu"ia de înv!"!mânt.

Baccalauréat%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul na"ional final cu acela#i nume,organizat la finele înv!"!mântului secundar superior general #i tehnologic (3 ani) sau profesional (4 ani).Examenul este organizat de c!tre Ministerul educa"iei#i const! în probe scrise #i orale obligatorii #i probefacultative din materiile ultimului an (exceptândfranceza, dat! la sfâr #itul clasei penultime, la

première). Probele obligatorii pentru filiera general!sunt matematica, #tiin"ele, o limb! str !in!, filozofia,istorie-geografie, educa"ia civic! #i educa"ia fizic! #isportiv!; probele facultative variaz! în func"ie detipul de studii. Dup! tipul de studii, exist!

Baccalauréat general, tehnologic #i profesional.Diploma men"ioneaz! filiera #i nota final!. Ea d!acces la înv!"!mântul superior #i/sau, pentru eleviidin înv!"!mântul profesional, la via"a profesional!.Confer ! titlul de→ Bachelier(ère).

Baccalaureus%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu intermediareeliberate candida"ilor care au absolvit un prim ciclude studii universitare în filozofie #i moral! (2 ani).Probele (scrise #i /sau orale, la decizia profesorului)sunt organizate de c!tre fiecare institu"ie #i cuprindtoate disciplinele studiate. Diploma men"ioneaz!numele institu"iei #i a diplomei, ca #i o foaiematricol! cu materiile urmate #i notele ob"inute.Acest termen corespunde diplomei → Kandidaat in

de din celelalte domenii de studiu. D! acces lastudiile universitare de ciclul al doilea.



21

Baccalaureus%ara: OlandaVariante gramaticale: BaccalaureiNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu ob"inut pe baz! de certificat→ Getuigschrift van het afsluitend examen. Acesttitlu se refer ! la studen"ii ce au ob"inut o diplom! îndisciplinele ne-tehnice. Studen"ii diploma"i în

inginerie, în agronomie #i în #tiin"ele mediului poart!titlul → Ingenieur . Abreviere: Bc. a#ezat în fa"anumelui. Intr-un context interna"ional, to"i diploma"iihbo pot folosi titlul → Bachelor , sub form! prescurtat! B. a#ezat! dup! nume. Abrevierea poatefi urmat! de literele indicând domeniul de studii.

Bacharel%ara: PortugaliaVariante gramaticale: BacharéisNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Bacharelato.

Bacharelato%ara: PortugaliaVariante gramaticale: BacharelatosNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile de înv!"!mânt universitar #i politehnic laterminarea unui curs specific (în general 3 ani) ceatest! cuno#tin"ele #tiin"ifice, academice sau culturalesuficiente pentru a exersa anumite activit!"i

profesionale. Ea este atribuit! în func"ie de participarea studentului #i rezultatele la examenelesemestriale #i anuale la toate materiile. Aspectulcertificatului variaz! de la o institu"ie la alta, dar elindic! întotdeauna disciplina, ca #i calificativul saunota ob"inut!. El confer ! titlul de → Bacharel . D!acces la via"a profesional! sau permite urmareastudiilor ce duc la diploma → Licenciatura.

Bachelier(ère)%ara: Fran"aNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Titlu atribuit titularilor de →

Baccalauréat .

Bachelor%ara: GermaniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! din înv!"!mântul superior care va fi în viitor disponibil! pentru studen"ii ce aureu#it un program de studii de baz! într-ouniversitate, o Fachhochschule sau într-o alt!institu"ie de înv!"!mânt superior care necesit!, înmod normal, un minimum de trei ani #i un maximum

de patru ani #i care duce la o prim! calificare învederea unei cariere profesionale. Perioada minim!de studii este definit! în interesul asigur !rii calit!"ii.Aceste programe de studii au fost introduse cu titlu

experimental într-un mare num!r de institu"ii deînv!"!mânt superior de la începutul anilor `90.

Bachelor%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Bacheloren, Bachelorer,BachelorerneNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor ce auob"inut diploma → Bachelorgrad. Este urmat denumele disciplinei. Abrevieri: B.Sc. ( Bachelor of Science) pentru #tiin"ele naturale #i inginerie, #i B.A.( Bachelor of Arts) în toate celelalte domenii.

Bachelor%ara: OlandaVariante gramaticale: BachelorsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu utilizat de to"i diploma"ii hboîntr-un context interna"ional. Abreviere: B. scris!dup! nume. Abrevierea poate fi urmat! de literele ceindic! domeniul de studii. Folosit pentru →

Baccalaureus, → Ingenieur .

Bachelor of (+ specializare)%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat titularilor diplomei→ Bachelor’s degree. Acest titlu cuprindespecializarea în care a fost ob"inut! diploma, deexemplu Bachelor of Arts.

Bachelor’s degree%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau terminat cu succes un curs de primul nivel înuniversit!"i #i alte institu"ii de înv!"!mânt superior, cecuprinde de obicei trei ani de studii, dar care poatenum!ra #i #ase la anumite specialit!"i. Studiile delitere #i de #tiin"e pot fi urmate la un nivel general saula un nivel de honours. Acesta din urm! cere studiimai specializate, la un nivel mai ridicat. Diplomele

honours sunt clasificate în prima, a doua(Superior/inferior sau I/II) sau a treia categorie, întimp ce diplomele generale nu stabilesc distinc"ii; înal"i termeni, ele se bazeaz! pe e#ec sau reu#it! sausunt înso"ite de men"iuni. Diplomele sunt în generalatribuite în func"ie de rezultatele studentului laexamenul final care, de la o institu"ie la alta, poate ficombinat cu notele ob"inute la exameneleintermediare #i/sau cu o lucrare evaluat! #i/sau, înfunc"ie de materie, cu lucr !ri practice. Diplomelesunt denumite Bachelor of Arts, Education, Law,

Medicine, Science, etc. dup! domeniul de studii,

diploma oficial! fiind frecvent în latin!. Titularii uneidiplome honours cu men"iunea «bine» pot continuaspre o diplom! superioar ! (→ Master’s degree sau →

Doctorate). Titularii unei diplome generale pot



22

accede la anumite cursuri post-universitare, deexemplu la formarea profesorilor, la o calificare profesional! sau la via"a profesional!. Abreviere: BA, BBS , B.Ed . ( Bachelor of Education), B. Eng., LL. B ( Bachelor of Laws), M.B. ( Bachelor of Medicine), B.Sc.

Bachelor’s degree

%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: În general, prima diplom!eliberat! studen"ilor care au terminat studiile de primul Nivel într-o universitate sau o alt! institu"ie deînv!"!mânt superior, care dureaz!, în mod normal,trei ani (4 ani în Sco"ia), de#i poate dura #i mai multla anumite specialit!"i cum ar fi medicina. Bachelor’sdegree poate fi luat la una sau mai multe materii la Nivel obi#nuit (general sau satisf !c!tor) sau la un Nivel superior (honours), cel din urm! cerând studiimai specializate. Diplomele obi#nuite nu suntcompletate cu grade. Diplomele honours sunt, înmod normal repartizate în trei categorii : prima, adoua #i a treia. Studen"ii care nu ob"in rezultatesuficient de bune pentru diploma Superioar ! potob"ine o diplom! de Nivel Satisf !c!tor. Diplomeledin a doua categorie sunt la rândul lor împ!r "ite înalte dou! clase, Superioar ! #i Inferioar !, numite #i 2i#i 2ii. (studen"ii trebuie de regul! s! se prezinte laexamene finale, dar, pentru a determina categoriadiplomei, rezultatele studentului la exameneleintermediare #i activitatea sa la cursuri sunt de

asemenea luate în calcul.). Aceste diplome indic! înmod normal numele institu"iei, materia studiat!(materiile studiate) #i, eventual, durata studiilor #ititlurile ob"inute.

Bachelor’s degrees obi#nuite cele mai r !spânditesunt cele în litere #i #tiin"e ; ele sunt prescurtate BA #i

BSc. Totu#i, universit!"ile au toat! libertatea s!-#idenumeasc! diplomele eliberate, astfel încât studiulunei aceleia#i materii poate conduce spre diplomediferite de la o universitate la alta.Titularii unei diplome good honours (prima sau adoua categorie Superioar !) î#i pot continua studiile

spre o diplom! mai înalt! → Master’s degree sau → Doctorate. Diploma"ii pot de asemenea s!-#icontinue studiile în vederea unui → PostgraduateCertificate/Diploma sau a unei calific!ri profesionale, sau pentru a intra în via"a profesional!.Titularii au dreptul s! foloseasc! abrevierile BA, BScetc. dup! nume. In mod excep"ional, anumite

Bachelor’s degrees – în special Bachelor of Philosophy #i Bachelor of Letters – sunt diplomeacademice Superioare.

Bachelorgrad

%ara: DanemarcaVariante gramaticale: -graden, -grader, -graderneNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Prima diplom! universitar !eliberat! la sfâr #itul a trei ani de studiu (trei ani #i jum!tate pentru inginerie). Aceast! diplom! nu exist! pentru farmacie, teologie, medicin!, medicin!veterinar ! #i stomatologie. Programele de studiucon"in o lucrare practic! (proiect) ce echivaleaz! cu oactivitate cu frecven"! normal! timp de cel pu"in dou!luni. Nu se "ine numai un examen final, ci #i examene

la terminarea pred!rii fiec!rei materii pe tot parcursulstudiilor. Diploma men"ioneaz! disciplinele trecute,creditele ob"inute la orice alt examen, notele ob"inute,ca #i titlul #i domeniul specializ!rii. Ea confer ! titlulde → Bachelor #i d! acces la studiile ce duc la titlul→ Candidatus.

Bachiller%ara: SpaniaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat #i titlu eliberate laterminarea înv!"!mântului secundar superior general(trei ani de Bachillerato Unificado y Polivalente –

BUP în sistemul educativ în vigoare înainte dereforma din $990, sau doi ani de Bachillerato definit prin legea organic! din $990 asupra organiz!riigenerale a sistemului de educa"ie ( Ley Orgánica deOrdenación General del Sistema Educativo –

LOGSE )). Este eliberat elevilor ce au trecut laevaluarea continu! la fiecare disciplin!. Elevii ce auob"inut certificatul BUP într-o institu"ie deînv!"!mânt secundar superior general, pot avea accesla un an preg!titor la universitate (Curso de

Orientación Universitaria – COU ) înainte de a treceexamenul de admitere la universitate → Pruebas de Acceso a la Universidad , la înv!"!mântul secundar superior profesional ( Formación profesional de

segundo grado – FP II ) sau la via"a profesional!.Candida"ii ce au ob"inut certificatul Bachillerato într-o institu"ie de înv!"!mânt secundar au acces direct laexamenul → Pruebas de Acceso a la Universidad , laformarea profesional! avansat! de tip non-universitar ( Formación profesional específica de grado

superior ) sau la înv!"!mântul superior artistic (îngeneral dac! au ob"inut diploma → Título profesional

del grado medio de + specializare).

BA-gráda%ara: IslandaVariante gramaticale: BA-gráduNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de calificare general!eliberat! la sfâr #itul ultimului an al primului ciclu destudii universitare (3 la 4 ani #i jum!tate) studen"ilor care au trecut examenul final → BA- próf în domeniul#tiin"elor umane #i sociale. Diploma men"ioneaz!

disciplinele #i rezultatele ob"inute la examen. Ea d!acces la înv!"!mântul universitar de ciclul doi.Confer ! titlul→ BA.



23

Bakalár%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Bakalári, Bakalár*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat de c!tre institu"iileuniversitare studen"ilor care au ob"inut diploma →

Diplom înso"it! de numele domeniului de studii #i decertificatul → Vysved % enie o štátnej skuške.

Abreviere: Bc.

BakaláF (+ domeniul de studiu)%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Bakalá9 i, Bakalá9 *Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Vysokoškolský diplom #icertificatul → Vysv$ d % ení o státní záv$ re% né zkoušce.Abreviere: Bc. et BcA. In domeniul artelor.

Bakalavur (GHIHJHKLM)%ara: BulgariaVariante gramaticale: BakalavriNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care autrecut examenul→ Durjaven izpit , sau sus"inut o tez!#i au ob"inut diploma → Diploma za zavurchena

stepen na vischeto obrazovanie.

BA-próf %ara: IslandaVariante gramaticale: -prófi, -prófs

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final pentru primul ciclual studiilor universitare (3 la 4 ani #i jum!tate) îndomeniul #tiin"elor umane #i sociale. Este obligatoriu pentru a ob"ine diploma → BA-gráda, ce confer !titlul → BA. El este compus dintr-o lucrare scris!final! #i /sau un proiect de cercetare #i din probeleorganizate în timpul studiilor, a c!ror evaluaredepinde de fiecare institu"ie.

Barnmorskeexamen%ara: Suedia

Variante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! în domeniul obstetricii,eliberat! la finele unui program de un an #i jum!tatede studii cu frecven"! normal!. O condi"ie prealabil! pentru admiterea în acest program este de a fi fostînregistrat! ca infirmier !. In principiu, certificatulmen"ioneaz! disciplinele promovate, ca #i notele #ititlurile ob"inute. Diploma d! acces la via"a profesional!.

BBS%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of

Business Studies, → Bachelor’s degree eliberat! de National Council for Academic Awards pentru o seriede specializ!ri studen"ilor ce au absolvit cu succes un program de patru ani ab initio sau de un an, ca

urmare a unei → National Diploma. Clasamentul estedeterminat de performan"ele studentului.

Bc.%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Baccalaureus.Abrevierea este scris! dup! nume #i poate fi urmat!de literele indicând domeniul de studii.

Bc.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Bakalá' .

Bc.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Bakalár .

BcA.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Bakalá' îndomeniul artelor.

BEd%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor din primul ciclu universitar (în domeniul #tiin"elor educa"iei) ce au ob"inut diploma→ BEd-gráda.

BEd-gráda%ara: Islanda

Variante gramaticale: BEd-gráduNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul primului ciclu de studii universitare (3 pân! la 4 ani#i jum!tate) studen"ilor care au trecut examenul final→ BEd - próf în domeniul #tiin"elor educa"iei. Eamen"ioneaz! disciplinele #i rezultatele ob"inute laexamen. D! acces la înv!"!mântul universitar deciclul doi în domeniul corespunz!tor, ca #i la profesiunea de profesor la nivelul înv!"!mântuluiobligatoriu. Confer ! titlul→ BEd .



24

BEd-próf %ara: IslandaVariante gramaticale: -prófi, -prófsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final pentru primul ciclude studii universitare (3 la 4 ani #i jum!tate) îndomeniul #tiin"elor educa"iei. Este obligatoriu pentrua ob"ine diploma → BEd-gráda ce confer ! titlul →

BEd . Se compune dintr-o lucrare scris! final! #i /sauun proiect de cercetare #i din probe în timpulstudiilor, al c!ror con"inut #i evaluare depind defiecare institu"ie.

Befähigungsnachweis des sechsten Jahres%ara: Belgia (Comunitatea germanofon!)Variante gramaticale: Befähigungsnachweise,Befähigungsnachweis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat dup! al #aseleaan de înv!"!mânt secundar tehnic sau profesionalelevilor ce #i-au terminat formarea lor profesional! #iau trecut examenul corespunz!tor în fa"a membrilor din sectorul sau profesiunea respectiv!. El indic!tipul de înv!"!mânt precum #i specializarea #i d!acces la profesiunea corespunz!toare.

BEP%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Brevet d’études professionnelles.

Berufliche Abschlussprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: BeruflicheAbschlussprüfungen, Berufliche Abschlussprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: A doua parte din examenul final laterminarea cursurilor ce dau dreptul la dubl!calificare (doppeltqualifizierende Bildungsgänge)(general! #i profesional!) în cadrul înv!"!mântuluisecundar superior într-un berufliches Gymnasium, un

Fachgymnasium sau o Berufsfachschule. Prima parte→ Abiturprüfung conduce spre calificarea →

Allgemeine Hochschulreife #i permite accesul laînv!"!mântul superior. A doua parte, Berufliche

Abschlussprüfung , const! într-o prob! scris! #i practic! #i duce spre calific!ri profesionale, cum ar ficea de Erzieher (educator calificat pentru tineri saucopii) , physikalisch-technischer Assistent (asistent paramedical) sau kaufmännischer Assistent (asistentcomercial); ea d! #i o calificare profesional! conformcu dispozi"iile legale ale Landului.

Berufsbildungsreife%ara: GermaniaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Sinonim pentru →

Hauptschulabschluss.

Berufsmatura%ara: LiechtensteinNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Sinonim pentru →

Fachhochschulreifeprüfung .

Berufsqualifizierender Abschluss%ara: Germania

Variante gramaticale: Berufsqualifizierender Abschluß, Berufsqualifizierende Abschlüsse,Berufsqualifizierend* Abschluss*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itul unui program de formare profesional! în cadrul dualesSystem, ce are la baz! încheierea înv!"!mântuluigeneral obligatoriu odat! cu terminareaînv!"!mântului secundar inferior. Acest certificat d!acces la profesiunea respectiv! ca muncitor calificatîntr-una din cele aproximativ 350 de meseriirecunoscute ce necesit! o formare anume.(anerkannte Ausbildungsberufe).

Berufsreifeprüfung%ara: AustriaVariante gramaticale: Berufsreifeprüfungen,Berufsreifeprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen care se adreseaz!candida"ilor ce nu au trecut examenul →

Reifeprüfung . El este accesibil tuturor persoanelor ceau absolvit #coala secundar ! tehnic! #i profesional!

(berufsbildende mittlere Schule) sau au promovatexamenul → Lehrabschlußprüfung . Examenul esteorganizat de c!tre institu"iile de înv!"!mânt secundar superior recunoscute. El const! din probe scrise #iorale din patru materii (german!, matematic!, olimb! str !in! modern! #i o disciplin! de specialitate).Trecerea acestui examen permite ob"inereacertificatului → Berufsreifeprüfungszeugnis.

Berufsreifeprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale:

Berufsreifeprüfungszeugnisse,Berufsreifeprüfungszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de #colilesecundare recunoscute elevilor care au trecutexamenul → Berufsreifeprüfung . El men"ioneaz!disciplinele urmate #i rezultatele ob"inute. D! accesnecondi"ionat spre înv!"!mântul superior (allgemeine

Hochschulreife) dar nu d! drept la munc!.

Betyg över avlagd yrkesexamen på andra stadiet%ara: FinlandaVariante gramaticale: Betyget, BetygenNivel: Secundar superior



25

Not$ explicativ$: Termen suedez pentru → Todistustoisen asteen ammatillisista opinnoista.

Betyg över kombinationsstudier%ara: FinlandaVariante gramaticale: Betyget, BetygenNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Termen suedez pentru → Todistus

yhdistelmäopinnoista.

Betyg över läroavtalsutbildning%ara: FinlandaVariante gramaticale: Betyget, BetygenNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Termen suedez pentru→ Todistusoppisopimuskoulutuksesta.

Bevis for (+ domeniul de studiu)%ara: Danemarca

Variante gramaticale: Beviset, Beviser, BeviserneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat de institu"iile deînv!"!mânt superior non-universitar la sfâr #itul unuiciclu scurt sau mediu de studii superioare sau deuniversit!"i la sfâr #itul unor anumite programe cufrecven"! redus!. Durata variaz! între doi #i patru ani(5 ani pentru ingineria exporturilor – eksportingeniør ). Are loc un examen final carevariaz! în func"ie de specialitate, dar care cuprindeobligatoriu probe scrise #i orale, ca #i lucr !ri scrise.Comisia de examen se poate compune din

examinatori interni sau externi care sunt desemna"ide c!tre ministrul educa"iei la recomandareainstitu"iei. Diploma indic! notele ob"inute la examene#i titlul conferit, de obicei numele profesiunii sau almeseriei la care d! acces. (de exemplu, Journalist ,Sygeplejerske, Byggetekniker , Markedsøkonom,

Fysioterapeut ). Este numit #i→ Eksamensbevis som+ disciplina studiat!.

Bevis for Højere Forberedelseseksamen%ara: Danemarca

Variante gramaticale: Beviset, Beviser, BeviserneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care autrecut examenul→ Højere Forberedelseseksamen. Elcuprinde notele ob"inute la examen la materiilefundamentale comune, materiile op"ionale #i olucrare scris! substan"ial!. Rezultatul examenuluireprezint! media acestor note. Este o condi"iefundamental! pentru accesul la înv!"!mântulsuperior.

Bevis for Højere Handelseksamen

%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Beviset, Beviser, BeviserneNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care autrecut examenul → Højere Handelseksamen. Elcuprinde notele din tot anul #colar, pe cele ob"inute laexamen, mediile lor #i media acestor medii. Este ocondi"ie fundamental! pentru intrarea în înv!"!mântulsuperior #i în via"a profesional!.

Bevis for Højere Teknisk Eksamen

%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Beviset, Beviser, BeviserneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul → Højere Teknisk Eksamen. Elcuprinde notele din tot anul #colar, pe cele ob"inute laexamen, mediile lor #i media acestor medii. Este ocondi"ie fundamental! pentru intrarea în înv!"!mântulsuperior #i în via"a profesional!.

Billedkunstner

%ara: Danemarca

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat celor care au ob"inutdiploma→ Billedkunstnergrad.

Billedkunstnergrad%ara: DanemarcaVariante gramaticale: -graden, -grader, -graderneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treAcademia regal! de arte frumoase studen"ilor care auabsolvit studii cu o durat! de cinci sau #ase ani în arte

vizuale. Nu este examen final, ci o evaluare continu!a activit!"ii artistice a studentului pe tot parcursulstudiilor, ca #i o lucrare la sfâr #itul studiilor. Diplomanu men"ioneaz! decât ramura artistic! vizat!. Eaconfer ! titlul → Billedkunstner #i d! acces la via"a profesional!, ca #i la studii cu durata de doi ani pentru a deveni profesor pentru aceast! disciplin!artistic!. ( Kunstformidler ).

Brevet%ara: Fran"aNivel: Secundar inferior

Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul na"ional final (cu acela#i nume)organizat la terminarea înv!"!mântului secundar inferior cu o durat! de patru ani (collège). Examenuleste organizat la nivel departamental. El cuprinde trei probe (francez!, matematic! #i istorie-geografie).Pentru a ob"ine aceast! diplom!, sunt luate în calcul#i notele de la evalu!rile din ultimii doi ani. Diplomamen"ioneaz! profilul de studii (general, tehnologicsau profesional). Din $986 înlocuie#te diploma

Brevet des collèges. Admiterea în înv!"!mântulsecundar superior este independent! de ob"inereaacestei diplome.



26

Brevet d’études professionnelles%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul na"ional final (obligatoriu) carecunoa#tere a ultimilor doi ani ai înv!"!mântuluisecundar superior profesional (formare ini"ial! cu odurat! de doi ani într-un lycée professionnel , formare

continu!, sau înv!"!mânt la distan"!). Examenulconst! în dou! serii de probe (scrise #i orale) dinmateriile generale #i profesionale. Diplomamen"ioneaz! specialitatea. Ea d! acces la via"a profesional! ca muncitor sau muncitor calificat, precum #i la clasele preg!titoare pentru →

Baccalauréat profesional sau tehnologic. Abreviere: BEP.

Brevet de maîtrise%ara: LuxemburgNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Certificat de aptitudine tehnic! #i profesional!. Este calificarea cea mai înalt! pentrunivelul de formare profesional! în Luxemburg. Esteeliberat dup! trei ani de studii ce urmeaz! dup!ob"inerea unui → Certificat d’aptitude technique et

professionnelle #i d! acces la via"a profesional!.Sinonim: Maîtrise.

Brevet de technicien%ara: Fran"aNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul na"ional final (obligatoriu) organizatla terminarea înv!"!mântului secundar superior general #i tehnologic. Examenul este elaborat dec!tre autorit!"ile academica na"ionale #i const! în probe scrise, orale #i practice. Pentru specialitateaagricultur !, aceast! diplom! este Brevet detechnicien agricole. Ea confer ! titlul → Agent technique breveté sau → Technicien breveté.Diploma men"ioneaz! specializarea. Ea d! acces lavia"a profesional!. Candida"ii care au ob"inut celemai bune note au acces la studii superioare non-

universitare în specializarea lor, care îi va duce laob"inerea diplomei → Brevet de technicien Superior.Abreviere: BT #i BTA pentru specializare înagricultur !.

Brevet de technicien Superior%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut probele prev!zute în programul de doi anide studii superioare non-universitare. Probele suntorganizate de c!tre institu"ie la sfâr #itul sau în timpulform!rii #i variaz! dup! tipul de studii #ispecializarea candidatului. Diploma men"ioneaz!specializarea. Ea d! acces la via"a profesional! sau la

continuarea studiilor. Confer ! titlul de → TechnicienSuperior . Abreviere: BTS .

Brevet de technicien Superior%ara: LuxemburgNivel: Postsecundar Not! explicativ!: Diplom! de sfâr #it de studiieliberat! dup! doi ani de formare postsecundar ! de

tip profesional în liceele tehnice, ca urmare a unuiexamen final organizat de c!tre Ministerul educa"iei#i cuprinzând cursurile din programele diferitelor sec"ii (secretariat #i birotic!, contabilitate/gestiune,comer " exterior/marketing, anima"ie #i anima"ie pentru desene animate). Diploma men"ioneaz!specializarea #i men"iunea ob"inut!. Ea d! acces lavia"a profesional!. Abreviere: BTS .

BS%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor din primul ciclu de studii universitare în domeniuleconomie, administrarea afacerilor, medicin!, #tiin"enaturale #i inginerie, ce au ob"inut diploma → BS -

gráda.

BSc%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Bachelor of Science. Vezi→ Bachelor’s degree.

BS-gráda%ara: IslandaVariante gramaticale: BS-gráduNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul primului ciclu de studii universitare (3 la 4 ani #i jum!tate) studen"ilor care au trecut examenul final → BS - próf . Ea men"ioneaz! materiile #i rezultateleob"inute la examen. D! acces la înv!"!mântuluniversitar de ciclul doi. In sectorul infirmier #ifizioterapie, ea permite ob"inerea unei calific!ri

profesionale. Confer ! titlul→ BS .

BS-próf %ara: IslandaVariante gramaticale: -prófi, -prófsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la sfâr #itul primului ciclu al studiilor universitare (3 la 4 ani #i jum!tate) în domeniul economiei, administra"ieiafacerilor, medicin!, #tiin"e naturale #i inginerie. Esteobligatoriu pentru a ob"ine diploma → BS-gráda ce

d! titlul→

BS . Examenul con"ine o lucrare scris!final! #i/sau un proiect de cercetare, ca #i probe pe parcursul studiilor, al c!ror con"inut #i evaluare suntla latitudinea fiec!rei institu"ii.



27

BT%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Brevet detechnicien.

BTA

%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Brevet detechnicien agricole. Vezi→ Brevet de technicien.

BTEC First Certificate/First Diploma/FirstQualification%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru Business and

Technology Education Council First Certificate/First Diploma/First Qualification. Vezi → Business and Technology Education Council First Qualification.

BTEC HNC/HND%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Business and Technology Education Council Higher National Certificate/Higher National Diploma. Vezi →

Higher National Certificate, → Higher National

Diploma.

BTS%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Brevet detechnicien Superior .

BTS%ara: LuxemburgNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Brevet detechnicien Superior.

Business and Technology Education Council FirstQualification

%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare ob"inut! la nivel decertificat sau de diplom!. BTEC First Certificateeste, în mod normal ob"inut dup! doi ani de studii cufrecven"! redus! #i BTEC First Diploma dup! doi anide studii cu frecven"! normal!, în general la sfâr #itulînv!"!mântului obligatoriu. Ea este propus! de c!tre

Edexcel Foundation, un organism independent careconfer ! calific!ri #i este reglementat! de c!treQualifications and Curriculum Authority. Esteevaluat! pe plan intern printr-o combina"ie de lucr !ri#i examene la sfâr #itul anului, #i se afl! sub controluld’ Edexcel în scopul de a supune notele unei norme.Calificativele finale sunt suficient, meritoriu #i cudistinc"ie, ele fiind indicate pe diplom!. Elevii pot progresa spre → National Vocational Qualification(Nivel 3) #i → A level . Abreviere: BTEC First Certificate/First Diploma/First Qualification.



28

CCand.

%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Kandidat urmat! de numele specializ!rii, #i acesta prescurtat,de exemplu: cand. pharm. In domeniul farmaciei,cand. oecon. în domeniul economiei.

Cand. (+ abrevierea domeniului de studiu)%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Candidatusurmat! de numele domeniului de studii, #i acesta

prescurtat, de exemplu cand.med . în domeniulmedicinii, cand.agric. în domeniul agriculturii #icand.theol . în teologie.

Cand.mag.%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Candidatusmagisterii.

Candidat(e) en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit candida"ilor ce auob"inut diploma→ Candidature en (+ specializarea).

Candidature en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut probele prev!zute în program! pentrufiecare disciplin!, probe organizate de c!tre institu"iade înv!"!mânt la sfâr #itul a doi sau trei ani de studii

universitare de ciclul I #i non-universitare de tip lung.Este acordat de c!tre institu"iile de înv!"!mântuniversitar, Hautes Écoles #i Instituts Superiorsd’Architecture. Diploma men"ioneaz! specializarea,disciplinele urmate #i men"iunea final! ob"inut!.Confer ! titlul de → Candidat(e) en + specializarea.D! acces la studiile universitare de ciclul II #i lastudiile superioare non-universitare de tip lung.

Candidatus%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Candidata

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat celor care au ob"inutdiploma → Kandidatgrad (Nivel de master). Esteurmat de denumirea latineasc! a disciplinei

respective, sub form! prescurtat!, de exemplu,

candidatus medicinae veterinariae (Abreviere:cand.med.vet .). Sinonim: Kandidat .

Candidatus (+ domeniul de studiu)%ara: NorvegiaVariante gramaticale: CandidataNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale (scrise #iorale) #i care au prezentat o lucrare final! scris! laterminarea a cinci sau #apte ani de studii superioarenon-universitare #i universitare într-o universitate sau

alt! institu"ie de înv!"!mânt superior. Aceast!diplom! poate fi eliberat! de asemenea studen"ilor titulari ai diplomei → Candidatus magisterii (sau aunei diplome echivalente) care au trecut probelefinale dup! un an #i jum!tate sau doi ani de studii post-universitare. Probele sunt elaborate de c!treinstitu"ia de înv!"!mânt #i evaluate de doiexaminatori, dintre care unul extern, pentru a evitaorice subiectivism. Diploma men"ioneaz! rezultateleob"inute la probe, media notelor la materiile principale, subiectul lucr !rii scrise de la sfâr #itulstudiilor precum #i evaluarea acesteia. Ea d! acces la

via"a profesional! #i/sau la doctorat. TermenulCandidatus este întotdeauna urmat de numeledomeniului de studii, de exemplu candidatusmedicinae în domeniul medicinii, candidata musicaeîn domeniul muzicii, candidata oeconomiae îndomeniul economiei. Abreviere: Cand . Urmat denumele domeniului, el însu#i prescurtat.

Candidatus magisterii%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Candidata magisteriiNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale (scrise #iorale) la terminarea studiilor universitare de ciclul I #inon-universitare cu o durat! de patru ani (trei ani #i jum!tate pentru #tiin"ele naturii). Probele suntelaborate de c!tre institu"ia de înv!"!mânt #i evaluatede doi examinatori, dintre care unul extern, pentru aevita orice subiectivism. Diploma men"ioneaz!rezultatele ob"inute la probele finale #i media notelor la materiile principale. Ea d! acces la studiile dinciclul II în specialitatea principal!. Abreviere:

Cand.mag .



29

CAP%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’aptitude pédagogique.

CAP%ara: Fran"a

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’aptitude professionnelle.

CAPE%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’aptitude au professorat des écoles.

CAPES

%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’aptitude au professorat de l’enseignement

secundar .

Carta Doutoral%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Cartas DoutoraisNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treuniversit!"i studen"ilor care au trecut examenul →

Prova de doutoramento. Programa cere realizareaunei cercet!ri individuale aleas! de student, dirijat! #isupervizat! de c!tre un profesor sau un doctorand.Durata proiectului se întinde între trei #i #ase ani.Aspectul certificatului varieaz! de la o institu"ie laalta, dar el indic! întotdeauna disciplina, ca #icalificarea ob"inut!. Confer ! titlul de → Doutor.

Carta Magistral%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Cartas MagistraisNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de universit!"istuden"ilor care au terminat cu succes programul decursuri specializate (în medie 2 ani) în vedereaob"inerii diplomei → Diploma de Conclusão da ParteCurricular do Mestrado #i care au preg!tit #i sus"inutcu succes o lucrare scris! (dissertação de mestrado),ce probeaz! o cunoa#tere aprofundat! într-o anumespecialitate #i capacitatea de a fectua o cercetare.Comisia de examen se compune dintr-un profesor dininterior #i unul din exteriorul institu"iei, specializa"iîn disciplina respectiv!, al!turi de propun!tor. El poate de asemenea s! cuprind! doi al"i membriacademici din corpul profesoral al universit!"ii ceelibereaz! diploma. Aspectul certificatului varieaz!de la o institu"ie la alta, dar indic! întotdeaunadisciplina #i titlul acordat #i calificarea ob"inut!. El

confer ! titlul de → Mestre. D! acces la studiicompementare ce duc spre diploma → Carta

Doutoral .

CATP%ara: LuxemburgNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat

d’aptitude technique et professionnelle.

CCM%ara: LuxemburgNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat deCapacité Manuelle.

CEB%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Primar/Secundar inferior

Not$ explicativ$: Abreviere pentru→

Certificat d’Études de Base.

Centraal examen%ara: OlandaVariante gramaticale: Centrale examensNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen national obligatoriuorganizat în acelea#i condi"ii pentru toate institu"iilede înv!"!mânt secundar general (institu"ii #colarevbo, mavo, havo, vwo). El se desf !#oar ! în institu"iile#colare pe parcursul ultimului an al înv!"!mântului

secundar, într-un anume moment precizat de c!treMinisterul educa"iei. Const! într-o prob! scris! pentru fiecare materie de examen. Probele, evaluarea#i notele urmeaz! norme na"ionale. Pentru fiecare tipde institu"ie, exist! un examen central, ce se d! dintr-o combina"ie aleas! de materii de examen (#asematerii în vbo, mavo #i havo; #apte materii în vwo).Olandeza #i o limb! modern! constituie materiiobligatorii în toate tipurile de #coli, cu excep"ia vbo pentru care o limb! modern! nu este obligatorie.Centraal examen face parte din examenul de sfâr #itde studii → Eindexamen.

Certificaat%ara: OlandaVariante gramaticale: CertificatenNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it de studiieliberat elevilor care au trecut la una sau mai multematerii din examenul obligatoriu de sfâr #it par "ial destudii → Deeleindexamen pentru înv!"!mântulsecundar general (institu"ii #colare vbo, mavo, havo,vwo).Modelul acestui certificat este indicat de c!treMinisterul educa"iei. El men"ioneaz! tipul de #coal!,materia (materiile) promovat! (e), (cu o not! de cel pu"in 6 din $0), stadiul final pentru fiecare materie,nota (notele) la examenul #colar intern →



30

Schoolexamen #i nota (notele) la examenul par "ial → Deeleindexamen #i data rezultatului final.Când elevul a promovat la toate materiile obligatoriidin examen, certificatele sunt înlocuite prin una dinurm!toarele diplome: → Diploma voorbereidend beroepsonderwijs; → Diploma middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs; → Diploma middelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend

beroepsonderwijs; → Diploma hoger algemeenvoortgezet onderwijs; → Diploma voorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi de asemenea →

Certificaat staatsexamen, → Certificaat opleiding beroepsonderwijs, → Certificaat middelbaar beroepsonderwijs.

Certificaat havo, mavo, mavo/vbo, mbo, vbo, vwo%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten havo, mavo,mavo/vbo, mbo, vbo, vwoNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere respectiv pentruCertificaat hoger algemeen voortgezet onderwijs,Certificaat middelbaar algemeen voortgezet onderwijs, Certificaat middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs, → Certificaat middelbaar beroepsonderwijs, Certificaat voorbereidend beroepsonderwijs, Certificaat voorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi→ Certificaat .

Certificaat hoger algemeen voortgezet onderwijs

%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten hoger algemeenvoortgezet onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat (institu"ie#colar ! havo).

Certificaat middelbaar algemeen voortgezetonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten middelbaar algemeen voortgezet onderwijs

Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat (institu"ie#colar ! mavo)

Certificaat middelbaar algemeen voortgezetonderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten middelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat (institu"ii

#colare mavo/vbo).

Certificaat middelbaar beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten middelbaar beroepsonderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it de studiieliberat elevilor care au trecut un examen par "ial privitor la un curs din înv!"!mântul secundar

profesional. Când elevul a trecut toate probele ce privesc un curs din înv!"!mântul secundar profesional, certificatele sunt înlocuite prin diploma→ Diploma middelbaar beroepsonderwijs. Modelulacestui certificat este indicat de Ministerul educa"iei.El men"ioneaz! numele sectorului ( sector ),departamentul (afdeling ), numele #i nivelul cursului(opleiding ) #i disciplinele de examen promovate. Esteînso"it de o list! separat! cu notele pentru fiecarematerie. (men"ionând de asemenea denumireasectorului, etc.).Observa"ie: el va fi înlocuit progresiv de certificateleimpuse prin legea privind înv!"!mântului pentruadul"i #i înv!"!mântul profesional, intrat! în vigoareîn $996 (Wet educatie en beroepsonderwijs). Vezi →Certificaat opleiding beroepsonderwijs.

Certificaat opleiding beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten opleiding beroepsonderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au

trecut o prob! ce se refer ! la o parte precis! din programul de formare profesional! deelkwalificatie.Când elevii au trecut toate probele deelkwalificatiesunui curs de formare profesional! (opleiding beroepsonderwijs sau beroepsopleiding ), certificatelelor sunt înlocuite printr-o diplom! → Diplomaopleiding beroepsonderwijs. Modelul certificatuluinu este indicat de Ministerul educa"iei. Autoritateacompetent! (consiliul #colar) al institu"iei deînv!"!mânt elaboreaz! propriile sale reglement!ri privind predarea #i examenul, care sunt supuseaprob!rii inspectoratului. Acest certificat este eliberat

de consiliul #colar în cauz!.

Certificaat staatsexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten staatsexamenNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it de studiieliberat elevilor care au trecut la una sau mai multediscipline de examen obligatorii în cadrul examenuluide stat par "ial. → Deelstaatsexamen al înv!"!mântuluisecundar general (institu"ii #colare mavo, havo, vwo).Modelul acestui certificat este indicat de Ministerul

educa"iei. Se men"ioneaz! tipul de institu"ie #colar !,materia (materiile) promovat! (e) (la care notaob"inut! a fost cel pu"in 6 din $0), nivelul final lafiecare materie #i data rezultatului final. Când elevii



31

au trecut la toate materiile de examen obligatorii,certificatele lor sunt înlocuite cu urm!toarelediplome: Diploma staatsexamen middelbaar algemeen voortgezet onderwijs; Diploma

staatsexamen hoger algemeen voortgezet onderwijs; Diploma staatsexamen voorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi → Diploma

staatsexamen. Certificatele #i diplomele eliberate ca

urmare a unui examen → Deelstaatsexamenechivaleaz! cu cele eliberate în înv!"!mântulsecundar general cu frcven"! normal!. Vezi deasemenea→ Certificaat .

Certificaat staatsexamen havo, mavo, vwo%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten staatsexamenhavo, mavo, vwoNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru Certificaat

staatsexamen hoger algemeen voortgezet onderwijs,Certificaat staatsexamen middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs, Certificaat staatsexamenvoorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi →Certificaat staatsexamen.

Certificaat staatsexamen hoger algemeenvoortgezet onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten staatsexamenhoger algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat staatsexamen(institu"ii #colare havo).

Certificaat staatsexamen middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten staatsexamenmiddelbaar algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat staatsexamen(institu"ii #colare mavo).

Certificaat staatsexamen voorbereidendwetenschappelijk onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten staatsexamenvoorbereidend wetenschappelijk onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat staatsexamen(institu"ii #colare vwo).

Certificaat voorbereidend beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten voorbereidend

beroepsonderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat (institu"ii#colare vbo).

Certificaat voorbereidend wetenschappelijk onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Certificaten voorbereidendwetenschappelijk onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi → Certificaat (institu"ii#colare vwo).

Certificación académica del ciclo elemental de lasenseñanzas de idiomas%ara: SpaniaVariante gramaticale: Certificaciones académicasdel ciclo elemental de las enseñanzas de idiomasNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat candida"ilor careau trecut proba final! la sfâr #itul a trei ani ani aiciclului elementar din primul nivel de studii de limbiîntr-o #coal! cu statut oficial de #coal! de limbi( Escuela Oficial de Idiomas). Proba final! scris! #ioral! este organizat! de c!tre fiecare institu"ie #colar !#i se refer ! la limba str !in! studiat!. Certificatulmen"ioneaz! limba studiat!. El d! acces la ciclulavansat din primul nivel de studii al limbilor înacela#i tip de institu"ie #colar !, ducând spre →

Certificado de aptitud del ciclo superior de lasenseñanzas de idiomas.

Certificado acreditativo del grado elemental de (+specializare)%ara: Spania

Variante gramaticale: Certificados acreditativos delgrado elemental deNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itul a patru ani de nivel elementar al studiilor de dans saumuzic! elevilor care au trecut la evaluarea continu!în timpul studiilor. Sunt dou! domenii despecializare : muzica #i dansul. Certificatulmen"ioneaz! materiile parcurse #i domeniul studiat încazul studiilor de muzic!. Acest certificat permiteelevilor s! dea examenul de admitere la studiileintermediare de dans sau muzic!.

Certificado de aptitud del ciclo superior de lasenseñanzas de idiomas%ara: SpaniaVariante gramaticale: Certificados de aptitud delciclo superior de las enseñanzas de idiomasNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat candida"ilor careau trecut proba final! la sfâr #itul a doi ani din ciclulavansat din primul nivel de studii de limbi într-o#coal! cu statut oficial de #coal! de limbi ( EscuelaOficial de Idiomas). Proba final! scris! #i oral! este

organizat! de fiecare institu"ie #colar ! #i cuprindelimba str !in! studiat!. Certificatul men"ioneaz! limbastudiat!. Certificatul reprezint! o calificare



32

suplimentar ! util! profesorilor pentru concursurile defunc"ionari #i în promovarea în propria carier !.

Certificado de Escolaridad%ara: SpaniaVariante gramaticale: Certificados de EscolaridadNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care nu

au ob"inut diploma → Graduado Escolar la sfâr #itula opt ani de #coal! obligatorie ( Educación General

Básica – EGB) în cadrul sistemului de înv!"!mânt învigoare înainte de legea organic! din $990 privindorganizarea general! a sistemului de educa"ie ( LeyOrgánica de Ordenación General del Sistema

Educativo – LOGSE ). Acest certificat nu mai esteeliberat începând cu anul #colar $997/$998. el d!acces la formarea profesional! în secundarul superior sau, conform noului sistem de educa"ie stabilit prin

LOGSE , la ciclul doi al înv!"!mântului secundar inferior obligatoriu ( Educación SecundariaObligatoria – ESO).

Certificat (+ specializare)%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat de c!tre Centreuniversitaire #i ob"inut dup! promovarea unui an destudii. El men"ioneaz! materiile studiate. Posesoriilui î#i pot urma studiile în anul doi în universit!"iledin Germania, Austria, Belgia, Anglia sau Fran"a.Diferitele domenii de specializare sunt men"ionate pe

diplom! (de exemplu: Certificat d’Études Juridiqueset Économiques, d’Études Littéraires et de Sciences Humaines, d’Études scientifiques).

Certificat d’aptitude au professorat del’enseignement secundar%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat candida"ilor careau trecut concursul de recrutare pentru profesori înînv!"!mântul secundar general. Concursul estedeschis titularilor unei diplome eliberate în unul din

statele membre ale Uniunii Europene sau al Spa"iuluiEconomic European, care au absolvit cel pu"in treiani de studii postsecundare sau eleiberat! într-o "ar !din afara Uniunii Europene, care au absolvit cel pu"in patru ani de studii. Concursul este organizat la nivelna"ional #i const! într-o prob! scris!, a c!rei promovare permite prezentarea la proba oral!. Acestcertificat poate fi preg!tit într-un institut universitairede formation des maîtres ( IUFM ). Certificatulmen"ioneaz! disciplina. El d! acces la un an deformare pedagogic! într-un institut universitaire de

formation des maîtres înainte de a începe s! predea.

Confer ! titlul → Professeur certifié. Abreviere:CAPES .

Certificat d’aptitude au professorat des écoles%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut concursul de recrutare pentru profesori în#colile maternelles #i élémentaires. Concursul estedeschis titularilor unei diplome eliberate în unul dinstatele membre ale Uniunii Europene sau al Spa"iului

Economic European, care au absolvit cel pu"in treiani de studii postsecundare. Preg!tirea acestuicertificat într-un institut universitaire de formationdes maîtres ( IUFM ) este facultativ!. Concursul esteorganizat la nivel regional #i const! în probe scrise #iorale. El confer ! titlul de → Professeur des écoles.Diploma d! acces la un an de formare pedagogic!într-un IUFM înainte de a preda. Abreviere: CAPE .

Certificat d’aptitude pédagogique%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat neacademic de tip profesional eliberat viitorilor profesori care auob"inut deja o diplom! cu caracter tehnic de NivelSecundar inferior, Secundar superior sau Superior #icare au trecut examenul final organizat de JuriulComunit!"ii franceze. Examenul const! dintr-o prob!scris! (rezumat, explicarea #i comentariul unui text,raportate la func"ia de profesor) #i oral! (o lec"iealeas! de comusia de examen #i un examen oral din psihologie, pedagogie, metodologie #i practica de predare). Candida"ii pot urma cursuri preg!titoare în

Écoles d’enseignement Superior de Promotion sociale sau s! se prezinte direct la examen.Certificatul permite predarea disciplinelor tehnice lanivelul înv!"!mântului secundar inferior sau secundar superior. Abreviere: CAP .

Certificat d’aptitude professionnelle%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! de aptitudine profesional! eliberat! elevilor carea au trecutexamenul na"ional final (obligatoriu) dup! doi ani de

studii secundare superioare profesionale într-oramur ! industrial!, artizanat sau din sectorul ter "iar.Examenul const! în probe scrise, orale #i practiceelaborate de c!tre autorit!"ile academice na"ionale.Preg!tirea acestei diplome se poate face printr-oformare ini"ial! cu o durat! de doi ani într-un lycée

professionnel, prin formare continu! sau urmând oform! de înv!"!mânt la distan"!. Ea men"ioneaz!specializarea. D! acces la via"a profesional!.Candida"ii care au ob"inut cele mai bune rezultate potfi admi#i în l’enseignement technologique long ceconduce la un anumit tip de diplom! → Baccalauréat

tehnologic. Titularii acestei diplome pot avea deasemenea acces la un an suplimentar de specializare.Abreviere: CAP.



33

Certificat d’aptitude technique et professionnelle%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat general eliberat laterminarea → Examen de fin d’apprentissage, lasfâr #itul ultimului an de ucenicie (clasa a $2-a, careeste în principal practic!), elevilor care au promovatatât la disciplinele teoretice, cât #i la cele practice.

Acest certificat men"ioneaz! specializarea urmat! deelev, f !r ! a indica notele #i disciplinele studiate. El d!acces la→ Brevet de maîtrise #i la via"a profesional!.Abreviere: CATP .

Certificat d’Enseignement Secundar du deuxièmedegré%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce auabsolvit prima #i a doua treapt! a înv!"!mântuluisecundar general, tehnic sau artistic de tranzi"ie sau prima #i a doua treapt! a înv!"!mântului secundar profesional, tehnic sau artistic de calificare. El d!acces la treapta a treia a înv!"!mântului secundar detreanzi"ie #i la treapta a treia a înv!"!mântuluisecundar de calificare. Din anul #colar $997/$998, elînlocuie#te → Certificat d’Enseignement Secondaire

Inférieur . Abreviere: CESDD.

Certificat d’Enseignement Secondaire Inférieur%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar inferior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce auabsolvit primii doi ani (prima treapt! de observare) #iun al treilea an în înv!"!mântul secundar general,tehnic sau artistic de tranzi"ie sau al treilea #i al patrulea an de studii secundare profesionale, tehnicesau artistice de calificare. Din anul #colar $997/$998,el a fost înlocuit de → Certificat d’Enseignement Secundar du deuxième degré. Abreviere: CESI .

Certificat d’Enseignement Secondaire Supérieur%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor din anuldoi al înv!"!mântului secundar superior general,tehnic sau artistic (6 ani) #i profesional (7 ani) pe baza rezultatelor #colare. Majoritatea #colilor organizeaz! un examen final intern din materiile principale (hot!râte de #coal!). Certificatulmen"ioneaz! filierele de studii (forme #i sec"ii). Elconstituie o calificare minimal! pentru a fi admis înînv!"!mântul superior universitar #i non-universitar.Posesorii acestui certificat pentru filiera profesional!nu au acces decât la studiile superioare non-universitare de tip scurt; totu#i ei pot fi admi#i înînv!"!mântul superior universitar ca #i înînv!"!mântul superior non-universitar de tip lung,

dup! ce au ob"inut → Diplôme d’Aptitude à accéder à l’Enseignement Superior . Abreviere: CESS .

Certificat d’Études de Base%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Primar/Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce au promovat ultimul an #colar sau examenul final →

Examen cantonal sau → Examen (inter)diocésainorganizate la finele înv!"!mântului primar (6 ani). El poate fi acordat #i de consiliul clasei elevilor ce auob"inut rezultate de trecere la evaluarea din primulsau din al doilea an (A sau B) sau din al doilea an (C – comun! sau P – profesional!) din înv!"!mântulsecundar inferior. El d! acces deplin la înv!"!mântulsecundar. Abreviere: CEB.

Certificat d’études pédagogiques%ara: Luxemburg

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat de stat eliberat de c!treMinisterul educa"iei na"ionale #i form!rii profesionale, validând trei ani de studii la Institut Superior d’Études et de Recherche Pédagogique( ISERP ). El este ob"inut ca urmare a unui examenfinal organizat de minister #i cuprinzând curriculum-ul de specialitate. Exist! dou! variante alecertificatului: «înv!"!mânt primar» #i «educa"ie preprimar !». Certificatul d! drept de participare laconcursul de intrare în înv!"!mânt în domeniul ales.

Certificat d’études spécialisées%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! titularilor unei→ Diplôme d’État de Docteur în chirurgie dentar !(odontologie) care au trecut examenul final organizatla sfâr #itul unui an de formare post-universitar ! despecialitate. Probele finale sunt elaborate de institu"iedin materiile urmate. Diploma atest! dobândireacuno#tin"elor aprofundate în domeniul ales.Abreviere: CES .

Certificat d’Initiation Technique etProfessionnelle%ara: LuxemburgNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it al primuluiciclu de ucenicie cu dou! trepte, cu o durat! variabil!între doi #i patru ani. Este eliberat dup! promovareaexamenului din diferitele cursuri organizate pemodule. Certificatul men"ioneaz! specializarea, f !r !s! indice notele #i disciplinele studiate. El d! acces latreapta a doua ce permite ob"inerea unui → Certificat d’aptitude technique et professionnelle, sau intrareaîn via"a profesional!.



34

Certificat de absolvire%ara: RomâniaVariante gramaticale: Certificatul de absolvireNivel: Secundar superior/ Postsecundar/Superior Not$ explicativ$:• Certificat de terminare a înv!"!mântului secundar

superior general #i de specialitate, eliberat (f !r !examen) elevilor care au c!zut la examenul final→ Examen de bacalaureat . El atest! calificareageneral! #i d! acces la anumite #coli dinînv!"!mântul postsecundar.

• Certificat eliberat studen"ilor ce au trecutexamenul → Examen de absolvire la terminareaunor studii post-universitare. El men"ioneaz!specializarea #i atest! calificarea profesional! pentru profesiunea la care d! acces.

• Acest certificat poate fi ob"inut #i în #colile deformare a profesorilor de pe lâng! universit!"i. Eleste eliberat pe baza rezultatelor #colare, f !r !

examen final. Men"ioneaz! materiile #i noteleob"inute în timpul studiilor.• El este de asemenea eliberat studen"ilor ce au

trecut examenul → Colocviu la terminarea unuian suplimentar de cursuri de specializare de nivel post-universitar. Certificatul men"ioneaz!specializarea #i d! acces spre via"a profesional!.

Certificat de capacitate%ara: RomâniaVariante gramaticale: Certificatul de capacitateNivel: Secundar inferior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce autrecut examenul final → Examen de capacitate laterminarea înv!"!mântului secundar inferior cu odurat! de patru ani. El men"ioneaz! disciplinele #irezultatele ob"inute la probele de examen. D! acces laînv!"!mântul secundar superior.

Certificat de Capacité Manuelle%ara: LuxemburgNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce nu auabsolvit decât formarea practic! din cadrul studiilor cu regim profesional, #i care, prin urmare, nu autrecut decât la materiile practice din → Examen de

fin d’apprentissage. El men"ioneaz! specializarea,f !r ! s! indice notele #i disciplinele studiate. Acestcertificat d! acces locuri de munc! mai pu"incalificate pe pia"a muncii. Abreviere: CCM .

Certificat de fin d’études secondaires%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat la terminarea studiilor

secundare superioare, în vigoare din $994, acordatcandida"ilor care nu au trecut la examenul →

Baccalauréat, dar au ob"inut pe ansamblul probelor onot! medie cel pu"in egal! cu 8/20. Este considerat un

atestat al rezultatelor care nu d! drept de acces laînv!"!mântul superior. Abreviere: CFES .

Certificat de fin de scolarité%ara: LuxemburgNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat la terminareaînv!"!mântului obligatoriu cu durat! de nou! ani. Nu

exist! un examen specific #i nu este cerut! promovarea clasei ; este suficient ca elevul s!-#i ficompletat ansamblul studiilor. Promovarea anuluiduce la acordarea unei men"ion!ri a evalu!rii. El permite fie intrarea în via"a activ! fie continuareastudiilor în înv!"!mântul secundar superior generalsau în înv!"!mântul secundar tehnic, la alegere.

Certificat de formation générale%ara: Fran"aNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Atestat eliberat din $989 tinerilor de peste $6 ani ce au ie#it din sistemul educativ f !r !diplom!. Acest certificat atest! cuno#tin"eleindispensabile dobândite la francez! #i matematic!,cuno#tin"e despre lume #i capacitatea de inser "iesocial! #i profesional! a elevilor din ultimii doi ani aiînv!"!mântului secundar inferior specializat. (sectiond’éducation spécialisée – SES, et établissementsrégionaux d’enseignement adapté – EREA).Abreviere: CFG.

Certificat de Qualification

%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de c!treinstitu"iile Cmunit!"ii franceze elevilor fie din anii 6#i 7 de studii de calificare tehnice sau artistice, fie dinanii 6 sau 7 de studii secundare profesionale, fie încadrul unui program de înv!"!mânt cu orar redus, înacelea#i condi"ii ca pentru înv!"!mântul cu orar normal (denumit de plein exercice). El d! acces lavia"a profesional!. Abreviere: CQ.

Certificat de studii universitare de lung$ durat$

%ara: RomâniaVariante gramaticale: Certificatul de studiiuniversitare de lung! durat!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau c!zut la examenul → Examen de licen "# lasfâr #itul studiilor universitare cu o durat! de patru pân! la #ase ani. El men"ioneaz! specializarea #irezultatele ob"inute în timpul studiilor. Poate fiob"inut prin simpl! cerere.

Certificat de studii universitare de scurt$ durat$

%ara: RomâniaVariante gramaticale: Certificatul de studiiuniversitare de scurt! durat!Nivel: Ter "iar



35

Not$ explicativ$: Certificat eliberat de institu"iistuden"ilor care au c!zut la examenul → Examen deabsolvire la terminarea înv!"!mântului universitar detip scurt cu o durat! de trei ani. El men"ioneaz!specializarea ob"inut! în timpul studiilor. Poate fiob"inut prin simpl! cerere.

Certificat de synthèse clinique et thérapeutique

%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul final organizat la terminareaciclului doi al studiilor universitare medicale (4 ani)#i odontologice (3 ani). Examenul este organizat dec!tre institu"ie #i const! în probe teoretice #i practicedin materiile studiate. Certificatul men"ioneaz!domeniul de studii; totu#i, la acest nivel nu seconsider ! specialitate. El d! acces la studiileuniversitare de ciclul trei. Abreviere: CSCT .

Certificate in (+ specializare)%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaunui curs cu frecven"! normal! cu durata de unu pân!la doi ani într-un domeniu specific într-o institu"ienon-universitar !, de exemplu Certificate in Dental

Nursing . Acest certificat nu men"ioneaz! decâtspecializarea. El d! acces la via"a profesional! înanumite domenii #i poate conduce la anumite formede studii complementare.

Certificate of Achievement%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de calificare acordatelevilor în vârst! de $6 ani ce au ob"inut rezultateslabe #i care este pu"in probabil s! ating! nivelul G laexamenele pentru → General Certificate of Secondary Education. El este propus de c!tre diverseorganisme independente care acord! calific!ri într-oserie de specialit!"i #i este reglementat de c!tre

autorit!"ile na"ionale care se ocup! de calificative #ide programme. Este ob"inut în urma unei evalu!ri permanente de tip #colar ca #i a unor teme #i probeelaborate pe plan extern. Este considerat! o calificarede nivel elementar în cadrul calific!rilor din planna"ional. ( National Framework of qualifications). Elcuprinde trei trepte care sunt aliniate pe nivelurile $-3ale programei na"ionale ( National Curriculum),acestea fiind nivelurile a#teptate de la elevii de 5,7,#i9 ani. Elevii pot trece spre → General Certificate of Secondary Education.

Certificate of Higher Education%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Calificare dintr-un prim nivel alînv!"!mântului superior, în general într-un domeniuspecializat sau profesional. Cursurile sunt oferite dec!tre universit!"i #i alte institu"ii de înv!"!mântsuperior #i, în Sco"ia, de c!tre Colleges of Further

Education. Durata studiilor este, în mod normal, deun an cu frecven"! normal! sau de doi ani cufrecven"! redus!, în func"ie de institu"ie. Anumite

institu"ii utilizeaz! termeni diferi"i pentru calificare,cum ar fi University Certificate sau CollegeCertificate. Cursurile sunt de un nivel echivalent cu primul an al programei pentru o prim! diplom!universitar ! #i pot permite progresul spre acest tip destudii universitare. De#i accesul nu se face automat,cei ce au ob"inut calificarea pot progresa #i sprecursuri ce duc la examene care permit accesul înasocia"ii profesionale sau la un loc de munc! într-undomeniu înrudit. Fiecare institu"ie ia hot!râri în privin"a evalu!rii #i a informa"iilor (cum ar fi titlurile)ce vor figura pe certificatul corespunz!tor; în modnormal ar trebui trecut! #i specializarea, de exempluCertificate in Textiles, Certificate in Fundamentals of

Accountancy. Cursurile ce duc spre Further and Adult Education Teachers’ Certificate sunt deschise persoanelor ce de"in calific!ri tehnice #i care dorescs! predea în institu"ii de formare continu!. Aceast!calificare nu garanteaz! totu#i accesul în via"a profesional!.

Certificate of Sixth Year Studies%ara: Marea Britanie (Sco"ia)

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen din înv!"!mântul secundar superior avansat, facultativ #i pe materii, #icalificativul ce decurge din el, dat de unii elevi la unnum!r variabil de materii (în general între 2 #i 4).Materiile sunt alese de elev în timpul ultimului (al#aselea) an de înv!"!mânt secundar consecutiv unuian de studii dup! examene → Scottish Certificate of

Education – Higher Grade. Examenele suntreglementate la nivel na"ional, organizate #icertificate de c!tre Scottish Qualifications Authority(SQA). Examenele pot cuprinde probe scrise, orale #i

practice #i s! ia în considera"ie activitatea evaluat! întimpul anului. Certificatul indic! materia prezentat!(materiile prezentate) la examen #i nivelul(nivelurile) ob"inut (e) de elev pe o scar ! între A #i E,nivelurile pân! la D fiind considerate casatisf !c!toare. Examenul poate fi luat în calcul laaccesul în înv!"!mântul superior, dar nu constituie ocerin"! pentru aceasta. Abreviere: CSYS .

CES%ara: Fran"aNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’études spécialisées.



36

CESDD%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’Enseignement Secundar du deuxième degré.

CESI%ara: Belgia (Comunitatea francez!)

Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’Enseignement Secondaire Inférieur .

CESS%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’Enseignement Secondaire Supérieur .

CFES

%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat de

fin d’études secondaires.

CFG%ara: Fran"aNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat de

formation générale.

CITO-toets

%ara: OlandaNivel: Primar Not$ explicativ$: Sinonim cu → Eindtoets

Basisonderwijs.

CITP%ara: LuxemburgNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat d’Initiation Technique et Professionnelle.

City & Guilds Diploma of Vocational EducationFoundation level%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare profesional! conceput! pentru a fi ob"inut! în acela#i timp cu → General Certificate of Secondary Education de c!tre eleviiîntre $4 #i $6 ani, indiferent de capacit!"ile lor. Ea aredrept obiectiv s! dezvolte aptitudinile personale #isociale ale elevului. Adun! o serie de temeinterdisciplinare studiate într-un context profesional

ce se înscrie într-un context mai larg. Elevii pot progresa spre → A level , spre → General National Vocational Qualification sau spre calific!ri profesionale.

Civilingenjörsexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulingineriei, eliberat! la sfâr #itul unui program de studiide patru ani #i jum!tate cu frecven"! normal!,

cuprinzând, în mod normal, o lucrare de sfâr #it destudii. In general, certificatul men"ioneaz!disciplinele promovate, ca #i notele #i titlurileob"inute. Diploma d! acces la via"a profesional! #i permite urmarea studiilor de doctorat.

Colocviu%ara: RomâniaVariante gramaticale: ColocviulNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat de c!treinstitu"iile de înv!"!mânt post-universitar laterminarea unei specializ!ri suplimentare cu duratade un an. Este obligatoriu pentru a ob"ine certificatul→ Certificat de absolvire. Con"inutul s!u #i nivelulcerin"elor depind de fiecare institu"ie.

CQ%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat deQualification.

CSCT%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificat de

synthèse clinique et thérapeutique.

CSYS%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Certificate of Sixth Year Studies.



37

DDAES

%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’Aptitude à accéder à l’Enseignement Superior .

DAEU%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’accès aux études universitaires.

DEA

%ara: Belgia (Comunitatea francez!),Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’études approfondies.

DEC%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’études complémentaires.

Deeleindexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: DeeleindexamensNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen par "ial organizat lasfâr #itul înv!"!mântului secundar general în #colilevbo, mavo, havo, vwo. El cuprinde un num!r dematerii mai mic decât examenul obligatoriu →

Eindexamen. Deeleindexamen este organizat înunit!"ile #colare în acelea#i condi"ii #i în acela#i timpcu examenul → Eindexamen. Deeleindexamen estesanc"ionat printr-un certificat → Certificaat pentru

fiecare materie.

Deelstaatsexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: DeelstaatsexamensNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen par "ial de stat, organizatla sfâr #itul înv!"!mântului secundar general în #colilemavo, havo, vwo. Se compune dintr-un num!r dematerii mai mic decât examenul obligatoriu →

Staatsexamen. Delstaatsexamen este prezentat în fa"aunei comisii de examen de stat, în acelea#i condi"ii #i

în acela#i timp cu examenul → Staatsexamen. Seob"ine un certificat na"ional → Certificaat staatsexamen pentru fiecare materie.

Delkompetansebevis

%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Delkompetansebevis,DelkompetansebeviseneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat ce atest! calificarea par "ial!, eliberat elevilor/ucenicilor care au încheiat oformare cu o durat! de trei sau cinci ani #i care nu auîndeplinit condi"iile necesare pentru a ob"ine odiplom! sau certificate → Fagbrev, → Svennebrev(calificare de muncitor în construc"ii).

DES

%ara: Belgia (Comunitatea francez!),Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’études spécialisées.

Designkandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale la sfâr #itulstudiilor superioare universitare sau non-universitarecu o durat! de patru ani #i jum!tate. Acest certificat poate fi de asemenea eliberat titularilor unei diplome→ Høgskolekandidat (trei ani), care au trecutexamenele finale la sfâr #itul studiilor universitare deciclul trei cu o durat! de un an #i jum!tate.

DESS%ara: Fran"a, LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’études Superiores spécialisées.

DEUG%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’études universitaires générales.

DEUST%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômed’études universitaires scientifiques et techniques



38

DI%ara: AustriaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplom-

Ingenieur . Titlurile eliberate de o Fachhochschulesunt întotdeauna urmate de abrevierea FH .

Didaktor (+ specializare) (0/<A2,N.)

%ara: GreciaVariante gramaticale: :16;<,).2, :16;<,).=4,6162<,).-*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat candida"ilor care auob"inut diploma → Didaktoriko Diploma. Este urmatde numele domeniului respectiv.

Didaktoriko Diploma (+ specializare)(0/<:2,)./2O 07(*Nµ:)%ara: GreciaVariante gramaticale: :162<,).1<)> :1(*7µ2,)4,:162<,).1<; :1(*7µ2,2, 6162<,).1<-* 6/(*?µ-*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Diplom! la sfâr #itul studiilor post-universitare, cu odurat! minim! de trei ani, eliberat! de universitate:• studen"ilor care au ob"inut deja diploma →

Metaptychiako Diploma Eidikefsis sti (n) îndomeniul respectiv dup! preg!tirea unei teze dedoctorat sus"inut! cu succes în public în prezen"aunei comisii compuse din #apte membri aicorpului academic care evalueaz! caracterul

original al tezei #i aprecieaz! dac! ea aduce ocontribu"ie în domeniul cunoa#terii; #i• studen"ilor care nu au ob"inut diploma →

Metaptychiako Diploma Eidikefsis sti (n)(diplom! post-universitar ! specializat!), ci auob"inut numai diploma → Ptychio, pe baza procedurilor de admitere legale #i numai pentrudomeniile pentru care nu exist! cursuri post-universitare, dup! ce studen"ii au redactat o tez!de doctorat ca #i în cazul precedent. Ea confer !titlul → Didaktor (doctor) urmat de numelespecialit!"ii.

Dip.H.E.%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diploma of

Higher Education.

Dipl. Arch. FH%ara: LiechtensteinNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Diplom-

Architekt FH →

Diplom.

Dipl. Ing.%ara: AustriaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplom-

Ingenieur . Titlurile acordate de o Fachhochschulesunt întotdeauna urmate de abrevierea FH .

Dipl. Ing. FH

%ara: LiechtensteinNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Diplom-

Ingenieur FH → Diplom.

Diplom%ara: GermaniaVariante gramaticale: Diplome, Diplom*Nivel: Ter "iar/ Postsecundar Not$ explicativ$:• Calificare la nivelul înv!"!mântului superior ce

d! acces la o profesiune, eliberat! de universit!"i#i institu"iile echivalente de înv!"!mânt superior în #tiin"e economice #i sociale #i, în special, în#tiin"ele naturale #i inginerie, de c!tre

Fachhochschulen pentru orice specialitate #i dec!tre Musikhochschulen sau Kunsthochschulen.Perioada de studii normal! se întinde în medie pe opt – nou! semestre (de la 4 ani la 4 ani #i jum!tate). Studiile în Fachhochschulen cuprindunul sau dou! semestre de stagiu practic înexteriorul institu"iei. Dup! ce a trecut examenul→ Diplomprüfung , studentul prime#te un buletin

ce indic! rezultatele la examen #i subiectuldizerta"iei, precum #i notele ob"inute la aceastadin urm!. El poate de asemenea men"ionaspecialitatea studiat! #i materiile principale.Odat! cu buletinul, studentul prime#te #i uncertificat denumit Diplom ce dovede#tecalificarea ob"inut!. Diplomele eliberate de

Fachhochschulen au sufixul Fachhochschule( FH ).

• In sectorul ter "iar, în afar ! de institu"iile deînv!"!mânt superior Berufsakademien potelibera o Diplom – înso"it! de sufixul BA

( Berufsakademien) – pentru anumite specialit!"i.Înv!"!mântul dureaz! trei ani #i ia forma deduales System; cu alte cuvinte, el combin! unînv!"!mânt profesional practic desf !#urat într-oîntreprindere #i un înv!"!mânt specializat într-oinstitu"ie academic! (Studienakademie). Acestcertificat d! acces la o profesiune.

Diplom%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Diplomy, Diplom*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut examenul final → Absolutorium laterminarea înv!"!mântului postsecundar tehnic



39

specializat cu durata de doi sau trei ani sau aconservatorului, cu o durat! de #ase la opt ani.Specializarea este men"ionat!. Ea d! acces la via"a profesional!. Titularii acestei diplome sunt numi"i → Diplomovaný specialista v oboru.

Diplom (+ domeniul profesional)%ara: Austria

Variante gramaticale: Diplome, Diplom*Nivel: Secundar superior/Superior Not$ explicativ$:• Diplom! de calificare profesional! eliberat!

studen"ilor care au trecut examenul →

Diplomprüfung la sfâr #itul studiilor secundaresuperioare în domeniile paramedicale #inivelurile mai înalte din s!n!tate #i sectorul decadre medicale medii (infirmiers). Este eliberat!împreun! cu certificatul →

Diplomprüfungzeugnis. Titlul Diplom este

întotdeauna înso"it de numele profesiuniicorespunz!toare, de exemplu, DiplomierteGesundheits- und Krankenschwester pentrucadrele medicale medii calificate. Ea d! acces lavia"a profesional!.

• Diplom! eliberat! studen"ilor care au trecutexamenul → Diplomprüfung la sfâr #itul studiilor superioare non-universitare în domeniulasisten"ei sociale sau în #coli de studii paramedicale (durata minim! de trei ani). Ea esteîntotdeauna urmat! de numele profesiunii, deexemplu Diplomsozialarbeiter (asistent social

calificat). Titularii pot avea acces la via"a profesional! în sectorul corespunz!tor.

Diplom (+ domeniul de studii)%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Diplomy, Diplom*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Diplom! eliberat! studen"ilor care au trecut

examenul → Štátna skúška #i au sus"inut olucrare scris! final! (obhajoba závere% nej práce)la terminarea studiilor universitare de tip scurt (3sau 4 ani). Ea d! acces la via"a profesional!#i/sau la studii universitare de nivelul doi.Confer ! titlul→ Bakalár.

• Diplom! eliberat! studen"ilor care au trecutexamenul → Štátna skúška #i au sus"inut olucrare scris! final! (obhajoba diplomovej práce)la terminarea studiilor universitare de tip lung (4la 6 ani). Ea d! acces la via"a profesional! #i/saula studii post-universitare. Confer ! titlul →

Magister , → Inžinier sau → Doktor (în domeniulmedicinei sau medicinei veterinare).

•

Diplom! eliberat! studen"ilor care au ob"inuttitlul → Magister , #i au trecut examenul →

Rigorózna skúška #i sus"inut o lucrare scris!final! (obhajoba rigoróznej práce) la terminarea

studiilor universitare. Confer ! titlul → Doktor îndomeniul studiat. Ea d! acces la via"a profesional! #i/sau la studii post-universitare.

• Diplom! eliberat! studen"ilor care au sus"inut olucrare scris! final! (obhajoba dizerta% nej práce)la terminarea studiilor post-universitare #tiin"ificesau artistice cu o durat! variind de la trei ani cufrecven"! normal! #i cinci ani cu frecven"!

redus!. D! acces la via"a profesional!. Confer !titlul → Philosophiae doctor .

Diplom (+ domeniul profesional)%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Diplome, Diplom*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de calificare profesional!eliberat! studen"ilor care au trecut examenul →

Diplomprüfung la terminarea ciclului principal destudii universitare ( Hauptstudium) în arhitectur ! sau

în inginerie într-o Fachhochschule din Liechtenstein(doi ani dup! → Vordiplom). Titlul conferit poart!acela#i nume ca #i diploma #i este întotdeauna urmatde abrevierea FH pentru Fachhochschule, deexemplu Diplom-Architekt FH , Diplom-Wirtschaftsinformatiker FH . Abrevieri: Dipl. Arch.

FH #i Dipl. Ing . FH.

Diplom (+ numele profesiunii)%ara: Belgia (Comunitatea germanofon!)Variante gramaticale: Diplome, Diplom*Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau trecut examenul final organizat la sfâr #itul a treiani de studii superioare non-universitare, într-o#coal! de cadre medicale medii (infirmière) sau într-o#coal! superioar ! de pedagogie. Examenul finalconst! în probe din toate materiile urmate, #i olucrare final! scris!, prezentat! în fa"a unei comisiide examen. Certificatul men"ioneaz! specializarea,titlul lucr !rii scrise finale, materiile urmate #irezultatele la examen. El d! acces la profesiunearespectiv! #i la studii universitare.

Diploma (+ specializarea) (07(*Nµ:)%ara: GreciaVariante gramaticale: :1(*7µ2,)4, :1(*7µ2,2,61(*?µ-*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! la sfâr #itul studiilor universitare de patru la #ase ani, eliberat! de c!tre oinstitu"ie de înv!"!mânt superior politehinc( Polytechneio) candida"ilor care au trecut probele latoate materiile urmate. Diploma men"ioneaz!specializarea, titlul, nota general! #i gradul ob"inut.D! acces la via"a profesional! în domeniulspecializ!rii, ca #i la studii post-universitare. Sinonimcu → Ptychio.



40

Diplom$ de absolvire%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de absolvireNivel: Secundar superior/Superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul → Examen de absolvire laterminarea studiilor secundare superioare profesionale (( coala profesional # et ( coala de

ucenici) sau universitare de tip scurt (3 ani). Eamen"ioneaz! întotdeauna specializarea. D! acces lavia"a profesional! sau (pentru studen"ii de niveluniversitar) la studii universitare cu durata de patrula cinci ani, într-un domeniu similar cu specializareaob"inut!.

Diplom$ de bacalaureat%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de bacalaureatNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul final na"ional → Examen debacalaureat la terminarea înv!"!mântului secundar superior general #i de specialitate. Ea men"ioneaz!materiile #i rezultatele ob"inute la examen. Constituieo condi"ie minimal! pentru înscrierea înînv!"!mântul superior.

Diploma de Conclusão da Parte Curricular doMestrado%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Diplomas de Conclusão da

Parte Curricular do MestradoNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treuniversit!"i studen"ilor care au absolvit programul decurs specializat ce conduce la diploma → Carta

Magistral. Evaluarea se face printr-o lucrare scris! prezentat! #i prin examene orale #i scrise. Notele sestabilesc dup! o grada"ie între 0 #i 20.

Diplom$ de doctor%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de doctor

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile acreditate de Ministerul educa"ieina"ionale studen"ilor ce au trecut examenul → Tez#de doctorat la sfâr #itul programului de doctorat cu odurat! de patru ani. Ea men"ioneaz! specialitatea #iconfer ! titlul de → Doctor . D! acces la via"a profesional!.

Diploma de Ensino Básico%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Diplomas de Ensino BásicoNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului obligatoriu cu durata de nou! ani,împ!r "it în trei cicluri ( Ensino Básico), elevilor ce au

trecut la evaluarea final! pentru ciclul trei f !r !examen final. Este acordat de c!tre consiliul #colar.Men"ioneaz! materiile #i nivelul. D! acces laînv!"!mântul secundar superior.

Diploma de Estudos Secundários%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Diplomas de Estudos

Secundários, Diplomas de Fim de EstudosSecundáriosNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului secundar superior general (CG) sautehnologic (CT ), cu o durat! de trei ani, #i a cursurilor de formare profesional!, elevilor care au trecut laevaluarea final! prev!zut! în program!. Certificatulindic! materiile urmate #i rezultatul evalu!rii finale.In cazul particular al limbilor str !ine, este men"ionatnum!rul de ani de studiu. Diploma constituie condi"iaminim! cerut! pentru înscrierea în înv!"!mântulsuperior.

Diplom$ de licen!$%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de licen"!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut → Examenul de licen "# la terminareastudiilor universitare cu o durat! între patru #i #aseani. Ea men"ioneaz! specialitatea #i confer ! titlul de→ Licen " iat. D! acces la via"a profesional! #i/sau la

studii post-universitare de specializare sau ladoctorat.

Diplom$ de merit%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de meritNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itulînv!"!mântului secundar superior general #i despecialitate elevilor care au ob"inut o medie demimimum 9,50 (pe o scar ! de la $ la $0) în to"i aniide studiu #i un media maxim!, $0, la probele

examenului final na"ional → Examen de bacalaureat .Ea atest! rezultatele excep"ionale ale elevului.

Diploma de Qualificação Profissional de Nível II%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Diplomas de QualificaçãoProfissional de Nível IINivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce auurmat un curs în cadrul unei form!ri profesionaleini"iale sau un curs de calificare profesional! denivelul II într-o #coal! profesional!, sau care auob"inut o serie de credite suplimentare într-o formaretehnic! într-o institu"ie de înv!"!mânt tip a doua#ans!, care îi d! o calificare pentru o anume munc!. Nu comport! examen. Certificatul men"ioneaz!



41

materiile, nivelul cursului #i echvalen"a sa cudiploma → Diploma de Ensino Básico. D! acces lavia"a profesional!.

Diploma de Qualificação Profissional de Nível III%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Diplomas de QualificaçãoProfissional de Nível III

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor ce auabsolvit un curs tehnologic în înv!"!mântul secundar superior (CT ) cu o durat! de trei ani sau un curs deformare profesional! în înv!"!mântul secundar superior. Certificatul eliberat de c!tre #colile profesionale indic! evaluarea final! bazat! pe medianotelor ob"inute de c!tre elev la materiile urmate #ievaluarea final! ob"inut! la examen → Prova de

Aptidão Profissional. Aceast! din urm! prob!confer ! titlul de tehnician intermediar #i d! acces lavia"a profesional!.

Diplom$ de specializare postuniversitar$%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de specializare postuniversitar !Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de specializare eliberat!la sfâr #itul unui an suplimentar de cursuri post-universitare studen"ilor care au trecut examenelefinale organizate de fiecare institu"ie de înv!"!mânt.Ea men"ioneaz! specializarea #i permite accesul la

via"a profesional! în domeniul specializ!rii.Diplom$ de studii academice postuniversitare%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de studii academice postuniversitareNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile de înv!"!mânt post-universitar (independente sau de pe lâng! institu"iile deînv!"!mânt superior) la sfâr #itul a doi-trei ani decursuri academice, candida"ilor care au trecut

examenul final, al c!rui con"inut #i nivel de cerin"edepind de fiecare institu"ie. Ea men"ioneaz!specializarea #i d! acces la via"a profesional!.

Diplom$ de studii aprofundate de Master%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de studiiaprofundate de Master Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut examenul → Dizerta " ie la sfâr #itul studiilor post- universitare aprofundate cu durata de doi ani.

Ea men"ioneaz! specializarea #i confer ! titlul de → Master (magister ). Aceast! diplom! d! acces la profesiune.

Diplom$ de studii aprofundate de specializare%ara: RomâniaVariante gramaticale: Diploma de studiiaprofundate de specializareNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut examenul → Dizerta " ie la terminareastudiilor post-universitare aprofundate cu durata de

un an. Ea men"ioneaz! specializarea ob"inut! #i d!acces la profesiune.

Diploma di abilitazione all’insegnamento nellescuole materne%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di abilitazioneall’insegnamento nelle scuole materneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre #colilece formeaz! cadre didactice pentru înv!"!mântul pre#colar ( scuola magistrale) la terminarea studiilor cu durat! de trei ani, elevilor ce au trecut examenulfinal → Esame di abilitazione all’insegnamento nelle

scuole materne. Ea cuprinde numele specializ!rii #inota ob"inut!. Aceast! diplom! permite predarea îninstitu"iile de înv!"!mânt pre#colar.Observa"ie: totu#i, "inând cont de intrarea în vigoare aamendamentului la lege din $990, aceste cursuri vor fi progresiv suprimate, ultimele cursuri în cadrulacestui sistem fiind începute în $997/$998.

Diploma di Accademia di Belle Arti

%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di Accademia diBelle ArtiNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de Academia deArte ( Accademia di Belle Arti) la terminarea studiilor cu o durat! de patru ani studen"ilor care au trecutexamenele la toate materiile, ca #i proba final!.Aceast! prob! const! în redactarea #i prezentareaunei lucr !ri pe un subiect din domeniul artei, precum#i din crearea unui anumit num!r de opere îndisciplina artistic! a studentului. Diploma

men"ioneaz! disciplina #i titlul (de exemplu Diplomadi licenza in pittura pentru studiile în pictur !). Ea d!acces la via"a profesional! în specialitatea respectiv!#i la examenul na"ional Esame di abilitazioneall’insegnamento pentru candida"ii care vor s! predea.

Diploma di educazione fisica%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di educazione fisicaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre

institu"iile de înv!"!mânt superior de educa"ie fizic!( Istituto Superiore di Educazione Fisica – ISEF ) laterminarea studiilor cu o durat! de trei ani,studen"ilor care au trecut examenele la toate



42

materiile, ca #i proba final! constând în redactarea #i prezentarea unei lucr !ri. Rezultatele candidatului întimpul studiilor sunt de asemenea luate înconsidera"ie. Diploma men"ioneaz! disciplina #i notaob"inut!. Ea permite studen"ilor s! continue cu studii post-universitare #i s! se prezinte la examenulna"ional Esame di abilitazione all’insegnamento,care d! acces la postul de profesor de educa"ie fizic!.

Observa"ie: ISEF sunt pe cale s! devin! facult!"i de#tiin"e ale motricit!"ii începând din $999/2000;diplomele eliberate vor fi în acest caz → DiplomaUniversitario, → Diploma di Laurea sau →

Diploma di Specializzazione.

Diploma di Laurea%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di LaureaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de institu"iileuniversitare la sfâr #itul studiilor cu o durat! de la patru la #ase ani studen"ilor care au trecut examenelela toate materiile (→ Esame di profitto), ca #i probafinal! → Esame di laurea. Diploma men"ioneaz!disciplina, titlul, materiile urmate #i gradul, dar numai dac! este vorba despre gradul cel mai înalt. Lacerere special!, candidatul poate primi un certificatcare include toate notele primite în fiecare ramur !.Titlul acordat este → Dottore/Dottoressa. Diplomad! acces la via"a profesional!, la studii post-universitare (de exemplu, la studii pentru care seconfer ! diploma → Dottorato di Ricerca) #i la

examenul na"ional Esame di abilitazioneall’insegnamento pentru candida"ii care doresc s! predea. Abreviere: DL. Denumire uzual!: Laurea.

Diploma di licenza elementare%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di licenzaelementareNivel: Primar Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itulînv!"!mântului primar, cu o durat! de 5 ani, elevilor care au trecut examenul final → Esame di licenzaelementare. Acest certificat men"ioneaz! evaluareageneral! a capacit!"ilor elevului #i permite trecerea laînv!"!mântul secundar.

Diploma di licenza media%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di licenza mediaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de c!treinstitu"ia #colar ! la terminarea înv!"!mântuluisecundar inferior, cu o durat! de 3 ani, elevilor care

au trecut examenul final→

Esame di licenza media.Acest certificat men"ioneaz! evaluarea general! acapacit!"ilor elevului formulat! de o comisie de

examen #i permite trecerea la înv!"!mântul secundar superior.

Diploma di maestro d’arte%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di maestro d’arteNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea

primului ciclu de studii secundare artistice, cu odurat! de 3 ani, într-un istituto d’arte studen"ilor careau trecut examenul final → Esame di licenza dimaestro d’arte. Diploma con"ine numele specializ!rii#i notele ob"inute. Titlul acordat este → Maestrod’arte. Aceast! diplom! d! acces la via"a profesional! #i la ciclul doi al studiilor secundareartistice într-un Istituto d’arte.

Diploma di maturità%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di maturitàNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! valabil! pân! în $998,eliberat! de institu"ia #colar ! la terminareaînv!"!mântului secundar superior, cu o durat! de 4 la5 ani, dup! tipul de #coal!, elevilor care au trecutexamenul final → Esame di maturità. Ea cuprindenumele specializ!rii #i nota ob"inut! la evaluareageneral!. Dup! tipul de #coal!, aceast! diplom! este ocerin"! fundamental! pentru a intra în înv!"!mântulsuperior (candida"ii care au urmat 4 ani deînv!"!mânt secundar superior trebuie s! mai fac! înc!

un an suplimentar de studii), sau în via"a profesional!. Din $998/$999, este înlocuit! de → Diploma di superamento dell’esame di Statoconclusivo dei corsi di studio di istruzione

secondaria superiore.

Diploma di qualifica%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di qualificaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea primei faze a înv!"!mântului secundar profesional, cu

o durat! de 3 ani, într-un istituto professionale,elevilor care au trecut examenul final → Esame diqualifica. Diploma men"ioneaz! numele specializ!rii#i notele ob"inute. Titlul acordat este → Operatore.Aceast! diplom! d! acces la via"a profesional! ca #ila faza a doua a înv!"!mântului secundar profesional,într-un istituto professionale sau la cursuri despecializare în institu"ii regionale de formare profesional!.

Diploma di Specializzazione

%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di SpecializzazioneNivel: Ter "iar



43

Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile universitare la terminarea studiilor suplimentare de specializare de nivel post-universitar, cu o durat! de cel pu"in doi ani,studen"ilor care au trecut examenul la toate materiile,ca #i examenul final → Esame di specializzazione.Ea men"ioneaz! specializarea #i gradul, dar numaidac! acesta este cel mai înalt. D! acces la via"a

profesional!. Abreviere: DS.

Diploma di superamento dell’esame di Statoconclusivo dei corsi di studio di istruzionesecondaria superiore%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi di superamentodell’esame di Stato conclusivo dei corsi di studio diistruzione secondaria superioreNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! care înlocuie#te din$998/$999 diploma → Diploma di maturità. Esteeliberat! de institu"ia #colar ! la sfâr #itulînv!"!mântului secundar superior, cu o durat! de patru la cinci ani, elevilor care au trecut examenulfinal→ Esame di Stato conclusivo dei corsi di studiodi istruzione secondaria superiore. Ea men"ioneaz!numele specializ!rii, durata studiilor, nota obb"inut!la evaluarea general!, totalul notelor la cele treiexamene scrise, nota la examenul oral, evaluareaformativ! #i notele #colare. Dup! tipul #colii, aceast!diplom! este o condi"ie fundamental! pentru a intraîn înv!"!mântul superior (candida"ii care au urmat

patru ani de înv!"!mânt secundar superior maitrebuie s! urmeze un an suplimentar de studii), sau învia"a profesional!. Titlurile acordate sunt → Tecnico pentru l’istituto professionale (faza a doua) #i → Perito pentru l’istituto tecnico.

Diploma Epaggelmatikis Katartissis (07(*Nµ:8(:DD6* µ:,/2-C @:,A.,/?1C)%ara: GreciaVariante gramaticale: :1(*7µ2,)4, :1(*7µ2,2,61(*?µ-*Nivel: Postsecundar

Not$ explicativ$: Diplom! de sfâr #it de studii postsecundare cu o durat! de patru semestre (saudou! pentru studen"ii care au urmat programa deînv!"!mânt secundar superior într-un Enaio

Polykladiko Lykeio sau într-un Technico- Epaggelmatiko Lykeio). Este eliberat! de c!tre oinstitu"ie de formare profesional! ( Instituto

Epaggelmatikis Katartisis – IEK ) studen"ilor care autrecut probele pentru toate materiile urmate, auob"inut certificatul de terminare a stagiului practic(Vevaiossi Epaggelmatikis Katartissis) #i au trecutexamenul final în fa"a unei comisii ( Kendriki Eidiki

Epitropi Pistopoiissis Epaggelmatikis Katartissis)desemnat! de Ministerul educa"iei na"ionale #i

afacerilor religioase. Diploma d! acces la via"a profesional! în domeniul specializ!rii.

Diploma havo, mavo, mavo/vbo, mbo, vbo, vwo%ara: OlandaVariante gramaticale: Havo-, mavo-, mavo/vbo-,mbo-, vbo-, vwo-diploma, -diploma’sNivel: Secundar inferior/Secundar superior

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplomahoger algemeen voortgezet onderwijs, → Diplomamiddelbaar algemeen voortgezet onderwijs, →

Diploma middelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs, →

Diploma middelbaar beroepsonderwijs, → Diplomavoorbereidend beroepsonderwijs, → Diplomavoorbereidend wetenschappelijk onderwijs.

Diploma hoger algemeen voortgezet onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s hoger algemeenvoortgezet onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului secundar superior general (havo)elevilor care au trecut examenul → Eindexamenhoger algemeen voortgezet onderwijs în timpulanului cinci #i ultimul de havo. Modelul diplomeieste indicat de Ministerul educa"iei. Diplomamen"ioneaz! tipul de #coal! #i materiile promovate. Olist! men"ioneaz! notele ob"inute la fiecare materiede examen cu ocazia examenului #colar intern. →

Schoolexamen #i a examenului national→

Centraal examen, notele finale #i rezultatul examenului definal de studii → Eindexamen. Aceast! diplom! d!acces la înv!"!mântul superior profesional (hbo).

Diploma in (+ specializare)%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! în mod normalstuden"ilor care au absolvit un curs de un an, doi sautrei ani de de înv!"!mânt superior non-universitar, deexemplu Diploma in Business Studies. Aceast!

diplom! nu men"ioneaz! decât specializarea. Ea d!acces la via"a profesional! în anumite domenii #i poate conduce spre anumite forme de studiicomplementare.

Diploma middelbaar algemeen voortgezetonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s middelbaar algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminarea

înv!"!mântului secundar inferior general (mavo)elevilor care au trecut examenul → Eindexamenmiddelbaar algemeen voortgezet onderwijs în cursulanului patru #i ultimul de mavo. Modelul diplomei



44

este indicat de Ministerul educa"ie. Diplomamen"ioneaz! tipul de #coal!, materiile promovate #inivelul de studii la care programa a fost urmat!. Olist! men"ioneaz! pentru fiecare materie de examennivelul de studii la care a fost urmat! programa,notele ob"inute cu ocazia examenului #colar intern →Schoolexamen #i a examenului na"ional → Centraal examen, notele finale #i rezultatul examenului de

sfâr #it de studii → Eindexamen. Aceast! diplom! d!acces la înv!"!mântul profesional.

Diploma middelbaar algemeen voortgezetonderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s middelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareastudiilor mavo/vbo (înv!"!mânt secundar inferior general /înv!"!mânt profesional) elevilor care au performat materiile teoretice #i o materie profesional! la nivelul C, nivelul secundar cel maiînalt, #i au trecut examenul → Eindexamenmiddelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs pe parcursul anului patru #i ultimul an de mavo/vbo.Modelul diplomei este indicat de Ministeruleduca"iei. Diploma men"ioneaz! tipul de #coal!,materiile promovate #i nivelul programei de studiiurmate. O list! men"ioneaz! pentru fiecare materie

de examen nivelul programei, notele ob"inute laexamenul intern → Schoolexamen #i la examenulna"ional → Centraal examen, notele finale #irezultatul examenului de final de studii →

Eindexamen. Calificarea care se adaug! diplomei d!acces la înv!"!mântul profesional. Pentru a fi admi#ila cursurile de formare de tip lung, elevii trebuie s!treac! la trei materii la nivelul C.

Diploma middelbaar beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s middelbaar

beroepsonderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare final! eliberat! elevilor care au trecut examenul → Examen middelbaar beroepsonderwijs, examen de final al unui curs deînv!"!mânt secundar profesional cu o durat! variindîntre doi #i patru ani (opleiding middelbaar beroepsonderwijs). Modelul diplomei este indicat deMinisterul educa"iei. El men"ioneaz! numelesectorului ( sector ), departamentul (afdeling ), numele#i nivelul cursului (opleiding ) #i materiile de examen promovate. Ea este înso"it! de o list! separat! cu

notele pe materii (men"ionând #i numele sectorului,etc.). Diplomele acordate pentru cursurile cu o durat!de trei la patru ani dau acces la înv!"!mântul superior profesional. (hbo).

Remar !: ea va fi progresiv înlocuit! de c!trediplomele introduse prin legea înv!"!mântuluidestinat! adul"ilor #i înv!"!mântului profesional,intrat! în vigoare în $996 (Wet educatie enberoepsonderwijs). Vezi → Diploma opleiding beroepsonderwijs.

Diploma of Higher Education (+ domeniul de

studiu)%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Calificare de un nivel superior non-universitar, în general într-un domeniuspecializat sau profesional, în special pentru cadrelemedii medicale (infirmières) sau tehnologia industrieiminereurilor. Cursurile sunt organizate de c!treuniversit!"i #i alte institu"ii de înv!"!mânt superior.Durata studiilor este, în mod normal, de doi ani cu program normal, dar unele institu"ii propun #i cursuride un an. Unele institu"ii utilozeaz! termeni diferi"i pentru calificare, cum ar fi University Diploma in (+specializarea) sau College Diploma in (+specializarea).Cursurile sunt de un nivel echivalent în primii doi anicu programa pentru prima diplom! universitar ! #i permit studen"ilor s! progreseze spre studii pentru o prim! diplom! complet!. De#i accesul nu se face înmod automat, studen"ii care au promovat pot deasemenea s! progreseze spre cursuri ce duc laexamene ce permit accesul la asocia"ii profesionalesau la un loc de munc! în domenii înrudite. Fiecare

institu"ie decide asupra procedeelor de evaluare #iasupra informa"iilor (cum ar fi titlurile) ce vor figura pe certificatul corespunz!tor; în mod normal ar trebuiindicat! specializarea. Abreviere: Dip.H.E.

Diploma opleiding beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s opleiding beroepsonderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare final! eliberat! elevilor ce au trecut examenul → Examen beroepsonderwijs

la terminarea unui curs de formare profesional!(opleiding beroepsonderwijs ou beroepsopleiding ).Cursurile de formare profesional! se desf !#oar ! la patru niveluri de calificare, care ddifer ! în privin"aînc!rc!turii de studii, exprimat! în ani de studii (îngeneral între doi #i patru). Modelul de diplom! nueste prescris de Ministerul educa"iei. Autoritateacompetent! a institu"iei elaboreaz! propriilereglement!ri în materie de predare #i examinare, caresunt supuse spre aprobare inspectoratului. Certificatuleste eliberat de c!tre institu"ia #colar !.

Diploma secundair onderwijs%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: Diploma’s secundair onderwijs



45

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut probele finale (scrise #i/sau orale) organizate lasfâr #itul a trei ani de înv!"!mânt secundar superior general, tehnic, artistic sau profesional. Inînv!"!mântul profesional, ea este eliberat! numaielevilor ce au ob"inut în prealabil certificatul →Getuigschrift (tweede graad secundair onderwijs)

(certificat de înv!"!mânt secundar superior). Probelesunt elaborate de c!tre fiecare #coal! #i cuprind toatemateriile studiate. In filierele profesionale, tehnicesau artistice, este organizat un examen practic laterminarea anilor doi #i #apte ( geïntegreerde proef );el face parte din evaluarea global!. Aceast! diplom!este o condi"ie minim! cerut! pentru intrarea înînv!"!mântul superior.

Diploma staatsexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s staatsexamenNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itulînv!"!mântului secundar general (mavo, havo, vwo)elevilor care au trecut examenul → Staatsexamen înfa"a unui juriu de stat. Modelul de diplom! esteindicat de Ministerul educa"iei. Diplomele eliberateca urmare a trecerii staatsexamen sunt urm!toarele:

Diploma staatsexamen middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs; Diploma staatsexamen hoger algemeen voortgezet onderwijs; Diploma

staatsexamen voorbereidend wetenschappelijk

onderwijs. Diplomele staatsexamen echivaleaz! cucele eliberate prin trecerea examenului →

Eindexamen: → Diploma middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs; → Diploma hoger algemeenvoortgezet onderwijs; → Diploma voorbereidend wetenschappelijk onderwijs.

Diploma staatsexamen havo, mavo, vwo%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s staatsexamenshavo, mavo, vwoNivel: Secundar inferior/Secundar superior

Not$ explicativ$: Abreviere pentru Diploma staatsexamen hoger algemeen voortgezet onderwijs, Diploma staatsexamen middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs, Diploma voorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi → Diploma

staatsexamen.

Diploma staatsexamen hoger algemeen voortgezetonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s staatsexamenshoger algemeen voortgezet onderwijs

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi→ Diploma staatsexamen.

Diploma staatsexamen middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s staatsexamensmiddelbaar algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → Diploma staatsexamen.

Diploma staatsexamen voorbereidendwetenschappelijk onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s staatsexamensvoorbereidend wetenschappelijk onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi → Diploma staatsexamen.

Diploma Superiore per le Industrie Artistiche%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi Superiori per leIndustrie ArtisticheNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitutele superioare de industrie artistic! ( IstitutoSuperiore per le Industrie Artistiche – ISIA), laterminarea studiilor cu durat! de patru ani, studen"ilor care au trecut examenele la toate materiile, ca #i proba final! constând în redactarea #i prezentareaunei lucr !ri pe un proiect practic. Rezultatelestudentului în timpul studiilor sunt de asemenea luateîn calcul. Diploma men"ioneaz! disciplina,specializarea (de exemplu Diploma di disegno

industriale, pentru diploma de design industrial), ca#i nota ob"inut!. Ea d! acces la via"a profesional! înspecialitatea respectiv!.

Diploma Universitario%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomi UniversitariNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!treinstitu"iile universitare la sfâr #itul primei perioade destudii cu o durat! de doi la trei ani, studen"ilor care au promovat examenele la toate materiile, ca #i

examenul final → Esame di diploma universitario.Diploma men"ioneaz! disciplina, titlul, materiileurmate #i gradul, dar numai dac! acesta este cel maiînalt. La cerere special!, candidatul poate primi uncertificat care s! cuprind! toate notele primite. Titlulconferit este → Diplomato universitario (+ domeniulde studii). Ea permite accesul în ciclul doi de studiiuniversitare prin care se ob"ine diploma → Laurea,ca #i la via"a profesional!. Abreviere: DU .

Diploma voorbereidend beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s voorbereidend beroepsonderwijsNivel: Secundar inferior



46

Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului preprofesional (vbo) elevilor care autrecut examenul → Eindexamen voorbereidend beroepsonderwijs în cursul anului patru #i ultimul devbo. Modelul diplomei este indicat de Ministeruleduca"iei. Diploma men"ioneaz! tipul de #coal!,specializarea, materiile promovate #i nivelul de studiial programei urmate. O list! men"ioneaz! materiile

parcurse #i nivelul programei de studii #i noteleob"inute la examenul intern → Schoolexamen #i laexamenul na"ional → Centraal examen, notele finale#i rezultatul examenului final → Eindexamen.Aceast! diplom! d! acces la înv!"!mântul profesional.

Diploma voorbereidend wetenschappelijk onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Diploma’s voorbereidendwetenschappelijk onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itulînv!"!mântului preuniversitar (vwo) elevilor care autrecut examenul → Eindexamen voorbereidend wetenschappelijk onderwijs în cursul anului #ase #iultimul de vwo. Modelul diplomei este indicat deMinisterul educa"iei. Diploma men"ioneaz! tipul#colii (Gymnasium sau Atheneum), specializarea #imateriile promovate. O list! men"ioneaz! noteleob"inute la fiecare materie cu ocazia examenuluiintern → Schoolexamen #i a examenului na"ional →

Centraal examen, notele finale #i rezultatul laexamenul final → Eindexamen. Aceast! diplom! d!acces la înv!"!mântul universitar (wo) sau laînv!"!mântul superior profesional (hbo).

Diploma za doktor na naukite (PQRJSTH UHVSIWSM XH XHYIQWZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Diplomi za doktor na naukiteNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de un organ destat specializat ( )*+,- -./+.-0*122- 314*+*5 –

Comisia Superioar ! de Atestare) candida"ilor care ausus"inut public o tez! cuprinzând o lucrare decercetare #tiin"ific! individual! sau original! (cu odurat! nedeterminat!). Ea d! acces la via"a profesional! #i confer ! titlul de → Doktor na naukiteîn domeniul de cercetare respectiv.

Diploma za sredno obrazovanie (PQRJSTH UH[MZVXS S\MHUSKHXQZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Diplomi za sredno-spetsialnoobrazovanieNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care autrecut examenul final → Zrelosten izpit la terminarea

înv!"!mântului secundar superior general, inclusivsec"iile de orientare #i tehnic!. El men"ioneaz!specializarea, media notelor ob"inute la cursurilegenerale #i la cursurile de orientare în cursul ultimilor trei ani de studii #i rezultatele la examenul final. D!acces la via"a profesional! #i la înv!"!mântulsuperior.

Diploma za sredno-spetzialno obrazovanie(PQRJSTH UH [MZVXS-[RZ]QHJXS S\MHUSKHXQZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Diplomi za sredno-spetzialnoobrazovanieNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care autrecut examenul final → Zrelosten izpit la terminareastudiilor secundare superioare tehnice cu o durat! de patru la cinci ani (Technikum). El men"ioneaz! medianotelor ob"inute pe durata form!rii pentru cursurilegenerale #i cursurile de formare profesional!, ca #irezultatele examenelor. D! acces la via"a profesional!#i la înv!"!mântul superior.

Diploma za zavurchena stepen na vischetoobrazovanie (PQRJSTH UH UHKLM^ZXH [WZRZX XHKQ[^ZWS S\MHUSKHXQZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Diplomi za zavurchenastepen na vischeto obrazovanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea

studiilor superioare non-universitare cu o durat! detrei ani sau universitare cu o durat! de patru la cinciani. Confer ! titlurile → Specialist po (studii non-universitare), → Bakalavur (primul ciclu de studiiuniversitare) sau → Magistur (al doilea ciclu destudii universitare). Este eliberat! studen"ilor care ausus"inut o tez! final! sau care au trecut examenulfinal → Durjaven izpit . Ea men"ioneaz! mediarezultatelor ob"inute la toate examenele pe parcursulstudiilor, evaluarea tezei, titlul s!u #i domeniulspecializ!rii. Aceast! diplom! este întotdeaunaînso"it! de notele ob"inute. Ea d! acces la studii

universitare de ciclul doi (pentru cei ce au ob"inutdiploma de ciclul I), la studii post-universitare(pentru cei ce au ob"inut diploma de ciclul II #i/sau lavia"a profesional!

Diplomado en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Diplomada en, DiplomadosenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat studen"ilor care au

ob"inut diploma→

Diplomatura en. Este urmat denumele specializ!rii.



47

Diplomato universitario (+ domeniul de studii)%ara: ItaliaVariante gramaticale: Diplomata universitaria,Diplomati universitari, Diplomate universitarieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat studen"ilor care auob"inut diploma → Diploma Universitario. Esteurmat de numele domeniului respectiv.

Diplomatura en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Diplomaturas enNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea primului ciclu de studii universitare (3 ani), îngeneral într-o Escuela Universitaria, studen"ilor careau trecut probele prev!zute în program!. Ea confer !titlul → Diplomado en. Probele sunt organizate dec!tre fiecare institu"ie #i cuprind fiecare materiestudiat!. Diploma men"ioneaz! specializarea(tehnic!, #tiin"ific! sau artistic!). Ea d! acces laciclul II de studii universitare.

Diplôme d’accès aux études universitaires%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de universit!"ileabilitate candida"ilor care au trecut probeleindividuale organizate la sfâr #itul unui an de formare preg!titoare universitar !. Examenul const! în probescrise #i orale ce evalueaz!, pe de o parte,

cuno#tin"ele #i cultura general!, pe de alt! parte,aptitudinile #i deprinderile candida"ilor în func"ie decerin"ele studiilor superioare. Ea se adreseaz!candida"ilor ce au întrerupt studiile ini"iale de cel pu"in doi ani. Diploma men"ioneaz! profilul(littéraire sau scientifique). Ea înlocuie#te din $994→ Examen spécial d’entrée à l’université. D! accesla studiile superioare. Abreviere: DAEU.

Diplôme d’Aptitude à accéder à l’EnseignementSuperior%ara: Belgia (Comunitatea francez!)

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre juriulComunit!"ii franceze elevilor care au trecut →

Examen d’Aptitude à accéder à l’Enseignement Superior organizat la sfâr #itul înv!"!mântuluisecundar superior. D! acces la studii superioareuniversitare. Abreviere: DAES .

Diplôme d’Éducateur%ara: LuxemburgNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de Ministeruleduca"iei na"ionale #i form!rii profesionale, cecertific! trei ani de studii la Institut d’Études

Éducatives et Sociales ( IESS ). Aceast! formare estedeschis! elevilor care au terminat cinci ani de

înv!"!mânt secundar general sau tehnic f !r ! a ob"ine→ Diplôme de fin d’études secondaires. La sfâr #itulcelui de-al treilea an, studen"ii trec un examen finaladministrat de c!tre minister. Sunt luate înconsiderare rezultatele la probele scrise #i rezultateleob"inute în timpul întregului program. Diplomamen"ioneaz! specialitatea. Ea d! acces la profesiuniledin domeniul de activitate socio-pedagogic.

Diplôme d’éducateur gradué%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de Ministeruleduca"iei na"ionale #i form!rii profesionale, cecertific! trei ani de studii de Nivel Superior la Institut d’Études Éducatives et Sociales ( IESS ). Formareaeste deschis! titularilor unei → Diplôme de find’études secondaires. La sfâr #itul celui de-al treileaan, studen"ii trec un examen final administrat de c!treminister. Pentru notele finale sunt luate înconsiderare rezultatele la probele scrise #i rezultateleob"inute în timpul întregului program. Diplomamen"ioneaz! specialitatea. Ea d! acces la profesiuniledin domeniul de activitate socio-pedagogic. Titulariiacestei diplôme poart! titlul de→ Éducateur gradué.

Diplôme d’État d’infirmier (d’infirmière)%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care autrecut examenul final organizat la terminarea studiilor

secundare superioare tehnice (3 ani) în domeniuls!n!t!"ii. Examenul este organizat de Ministeruleduca"iei #i cuprinde teoria #i practica în profesiune.Ea d! acces la via"a profesional! #i la studiisuperioare.

Diplôme d’État de docteur (+ specialitatea)%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor ce auurmat studii universitare medicale #i au sus"inut tezafie dup! filiera scurt! a studiilor medicale (opt ani #i

jum!tate), odontologie (6 ani) sau farmaceutic! (6ani), fie, pentru cei ce au luat concursul dereziden"iat, filiera lung! (respectiv zece sauunsprezece ani, opt ani, nou! ani). Aceast! diplom! poate fi de asemenea ob"inut! dup! studii non-universitare veterinare de ciclul III (unul pân! la patru ani cu sus"inerea unei teze). Diploma d! accesla profesiune. Ea confer ! titlul de → Docteur (+specializarea).

Diplôme d’études approfondies%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea aunu sau doi ani de studii post-universitare (3 ani înanumite domenii) candida"ilor care au ob"inut deja o



48

diplom! universitar ! sau din înv!"!mântul superior non-universitar de tip lung #i care au trecut probele prev!zute în program! la fiecare materie, probeorganizate de institu"ia de înv!"!mânt. Eamen"ioneaz! domeniul de studii, materiile urmate #imen"iunea final! ob"inut!. D! acces la doctorat.Abreviere: DEA.

Diplôme d’études approfondies%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! candida"ilor care au prezentat o lucrare final! scris! (mémoire) #iau trecut probele organizate la sfâr #itul unui an destudii post-universitare (ciclul III). Aceast! diplom!certific! un an de cercetare pe o tem! precis!.Probele finale (scrise #i orale) sunt elaborate deinstitu"ie #i cuprind materiile urmate. Diplomamen"ioneaz! specialitatea. Ea preg!te#te pentru

studiile doctorale. Diploma d! acces la doctorat.Abreviere: DEA.

Diplôme d’études complémentaires%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul unuian de studii universitare (dup! studiile universitarede ciclul I sau II sau studiile superioare non-universitare lungi) studen"ilor care au trecut probele prev!zute în program! pentru fiecare materie, probeorganizate de institu"ia de înv!"!mânt. Studiile

vizeaz! s! completeze sau s! l!rgeasc! studiile de baz!, în cadrul aceluia#i domeniu sau într-undomeniu diferit. Ea men"ioneaz! domeniul de studii,toate materiile urmate #i men"iunea final! ob"inut!.Abreviere: DEC .

Diplôme d’études spécialisées%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminareaunuia sau a doi ani de studii specializate post-

universitare de ciclul III (pân! la #ase ani pentruanumite studii din domeniul #tiin"elor medicale)candida"ilor care au trecut probele prev!zute în program! pentru fiecare materie, probe organizate deinstitu"ia de înv!"!mânt. Ea men"ioneaz!specializarea, materiile urmate #i men"iunea final!ob"inut!. Pentru profesiunile paramedicale, aceast!diplom! poate constitui o condi"ie pentru ca sistemul belgian de securitate social! s! î#i asumerambursarea cheltuielilor celor care au fost îngriji"ide c!tre posesorul diplomei. Abreviere: DES .

Diplôme d’études spécialisées%ara: Fran"aNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Diplom! de specializare eliberat!candida"ilor (internes) care au urmat formarea post-universitar ! în medicin! sau farmacie într-un spital #icare au trecut probele finale (scrise #i orale) dinspecialitatea vizat!. Probele sunt elaborate de c!treinstitu"ia de înv!"!mânt. Diploma este anexat! la →

Diplôme d’État de docteur (+ specialitatea). Eamen"ioneaz! specialitatea. D! acces la profesiune

(specialitate). Abreviere: DES.

Diplôme d’études Superiores en gestion%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! ce certific! o formare deciclu scurt de studii superioare în gestiune, cu durat!de doi ani într-un Centre universitaire, #i care a fostob"inut! ca urmare a unui examen final (probescrise). Pentru sec"ia de informatic!, este obligatorie preg!tirea unui proiect. Nota final! ia de asemenea înconsiderare notele ob"inute în to"i anii de studii.Examenul este administrat de c!tre Ministeruleduca"iei na"ionale #i form!rii profesionale careelibereaz! de asemenea diploma corespunz!toaresec"iei alese de c!tre student – sec"ia informaticagestiunii, sec"ia comer " #i b!nci #i sec"ia gestiune #icontrol. Diploma men"ioneaz! sec"ia urmat! destudent #i notele ob"inute. Ea permite intrarea directîn via"a profesional!.

Diplôme d’études Superiores spécialisées%ara: Belgia (Comunitatea francez!)

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre Hautes Écoles la terminarea unui program de studiisuperioare de tip lung de unu la doi ani (dup! aldoilea ciclu al studiilor superioare de tip lung).Aceast! diplom! nu este înc! în vigoare.

Diplôme d’études Superiores spécialisées%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! titularilor diplomei → Maîtrise (sau o diplom! echivalent!)

care au trecut probele finale organizate la terminareaunui an de studii post-universitare de ciclul III ceinclud un stagiu obligatoriu în întreprindere. Probele(scrise #i orale) sunt elaborate de institu"ia deînv!"!mânt #i cuprind toate materiile urmate.Candida"ii trebuie s! prezinte de asemenea un raportde stagiu. Diploma men"ioneaz! specialitatea. Ea d!acces la via"a profesional!. Abreviere: DESS .

Diplôme d’études Superiores spécialisées%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Diplom! de ciclul III universitar,eliberat! de Centre universitaire în specialitatea«cContencios comunitar» (durata de studii: $ an).



49

Aceast! diplom! este în vigoare de la începutulanului #colar $999/2000. Abreviere: DESS .

Diplôme d’études universitaires générales%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! candida"ilor care au trecut probele prev!zute în programa de

ciclul I al studiilor universitare (2 ani). Probele suntelaborate de institu"ia de înv!"!mânt #i cuprind toatemateriile studiate. Diploma men"ioneaz! disciplinade baz!. Ea d! acces la via"a profesional! sau lastudii universitare de ciclul II. Abreviere: DEUG.

Diplôme d’études universitaires scientifiques ettechniques%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! candida"ilor care au trecut probele prev!zute în programa destudii universitare scurte cu o durat! de doi ani, în paralel cu un stagiu în întreprindere. Probele suntelaborate de institu"ia de înv!"!mânt #i cuprindmateriile studiate. Diploma men"ioneaz!specialitatea. Ea d! acces la via"a profesional! sau lacontinuarea studiilor. Abreviere: DEUST .

Diplôme d’Ingénieur industriel%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de sfâr #it de studii cu o

durat! de patru ani la Institut Superior deTechnologie ( IST ), care înlocuie#te (din anuluniversitar $997/$998) → Diplôme d’Ingénieur technicien (durata de studii: 3 ani). Pentru a ob"ineaceast! diplom! eliberat! de Ministerul educa"ieina"ionale #i form!rii profesionale, studentul trebuies! treac! un examen final #i s! preg!teasc! un proiectindependent, înso"it de o lucrare scris!. Nota final!este calculat! pe baza rezultatelor probelor scrise #i arezultatelor din timpul studiilor. Exist! patruspecializ!ri: inginer tehnician în mecanic!, înelectronic!, în construc"ii civile #i în informatic!

aplicat!. Diploma permite accesul imediat la via"a profesional! ca #i la continuarea studiilor în institu"iide înv!"!mânt universitar în str !in!tate. Titulariidiplomei poart! titlul→ Ingénieur industriel.

Diplôme d’Ingénieur technicien%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! înlocuit! din anuluniversitar $997/$998 prin → Diplôme d’Ingénieur industriel.

Diplôme de fin d’études secondaires%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! dup! trecereaunui → Examen de fin d’études secondairesorganizat la sfâr #itul înv!"!mântului secundar general(7 ani). Notele ob"inute de elev la acest examenfigureaz! în anex!. Aceast! diplom! men"ioneaz!specializarea #i d! acces la toate studiile superioare.

Diplôme de fin d’études secondaires techniques

%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! dup! trecereaunui → Examen de fin d’études secondairestechniques organizat la sfâr #itul înv!"!mântuluisecundar superior tehnic. Ea men"ioneaz! sec"ia #iramurile în care elevii au fost examina"i. D! acces lavia"a profesional! #i la toate studiile superioare.

Diplôme de recherche technologique%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! candida"ilor care au prezentat lucrarea scris! final! (mémoire)dup! un an #i jum!tate sau doi de studii universitarede ciclul III. Ea valideaz! lucr !ri de cercetaretehnologic! ce vizeaz! rezolvarea unei probleme ce"ine de sectorul industrial sau ter "iar, în rela"ie strâns!cu o întreprindere. Diploma men"ioneaz!specialitatea. Ea d! acces la via"a profesional!.Abreviere: DRT .

Diplôme de spécialisation

%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre Hautes

Écoles la sfâr #itul unui an de studii de nivel non-universitar (dup! studiile superioare non-universitarede tip scurt).

Diplôme de technicien%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! dup! trecereaunui → Examen de fin d’études du technicien, la

terminarea ciclului superior cu statut de formare pentru tehnicieni. Diploma indic! sec"ia ( la division)#i ramurile în care a fost examinat elevul. Ea d! accesla pia"a muncii pentru profesiunile de tehnician #i lastudii tehnice superioare în sec"ia aleas! în timpulform!rii de tehnician.

Diplôme des grandes écoles%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de grandesécoles studen"ilor care au trecut toate probele prev!zute în programa de studii superioare non-universitare (2 la 5 ani) ale diferitelor specializ!ri.Probele sunt organizate de institu"ia de înv!"!mânt #ivariaz! în func"ie de specialitate. Diploma



50

men"ioneaz! specialitatea. Ea d! acces la via"a profesional! sau la studii universitare de ciclul III. Inanumite cazuri confer ! titlul de → Ingénieur .

Diplôme national de technologie spécialisée%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! titularilor

diplomei → Brevet de technicien Superior sau a unei→ Diplôme universitaire de technologie care autrecut probele prev!zute în programa de un an destudii superioare non-universitare în domeniultehnologiei (organizate în alternan"! cu formarea înîntreprindere). Probele sunt organizate de institu"iade înv!"!mânt #i variaz! în func"ie de specialitate.Diploma men"ioneaz! specialitatea. Ea permite prezentarea la concursul de recrutare pentru profesorii de lycées professionnels. Abreviere: DNTS .

Diplôme universitaire de technologie%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul a doiani de înv!"!mânt superior universitar într-un institut universitaire de technologie ( IUT ) studen"ilor care autrecut la evalu!rile continue în timpul studiilor. Eamen"ioneaz! specialitatea. Diploma d! acces la via"a profesional! sau la continuarea studiilor. Confer !titlul → Technicien Superior . Abreviere: DUT .

Diplomeksamen%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut examenul final la sfâr #itul a doi ani destudii universitare muzicale dup! diploma →

Kandidat i musikk sau o diplom! echivalent!.Con"inutul #i nivelul cerin"elor pentru examenul finalsunt stabilite de institu"ia de înv!"!mânt. Examenulconst! într-un concert solo sau compozi"ia uneia saua mai multor opere mizicale. Studen"ii sunt evalua"ide doi examinatori dintre care unul extern, pentru a

evita orice subiectivism. Diploma d! acces la via"a profesional! ca muzician, cânt!re" sau compozitor.

Diplomeksamen (Musik)%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Diplomeksamenen,Diplomeksamener DiplomeksamenerneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Calificare atribuit! de c!tre oacademie de muzic! studen"ilor care au absolvitstudiile muzicale cu o durat! de cinci ani.Performan"ele studentului sunt evaluate în permanen"! pe parcursul studiilor #i la terminareaacestora. In func"ie de specializare, evaluareastudentului poate fi f !cut! #i din materiile teoretice.

Aceast! diplom! d! acces la un program despecializare cu o durat! între doi #i patru ani.

Diplomgrad%ara: GermaniaVariante gramaticale: Diplomgrade, Diplomgrad*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! academic! eliberat! pe

baza unui examen din înv!"!mântul superior, care precizeaz! specialitatea, de exemplu Diplom- Ingenieur, Diplom-Psychologe. Ea poate fi eliberat!de o universitate sau o institu"ie de înv!"!mântsuperior echivalent!, o Fachhochschule (cu sufixul

FH ) sau de c!tre anumite Berufsakademien (academii profesionale) (cu sufixul BA). O Diplomgrad poatede asemenea s! fie eliberat! la terminarea studiilor complementare, a cursurilor suplimentare #i deformare continu! ( postgraduale Studiengänge) încadrul c!rora pot fi ob"inute alte calific!ri academicesau profesionale, în timp ce cuno#tin"ele dobânditedin studiu sau din activitatea practic! dau o mai mareimportan"! academic!.

Diplom-Ingenieur%ara: AustriaVariante gramaticale: Diplom-Ingenieurin(nen),Diplom-IngenieureNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit studen"ilor care auob"inut certificatul → Diplomprüfungszeugnis laterminarea înv!"!mântului superior tehnic. abrevieri:

Dipl .-Ing et DI . Titlurile acordate de o Fachhochschule sunt urmate de abrevierea FH .

Diplomingeniør%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Diplomingeniøren, -ingeniører, -ingeniørerneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit studen"ilor care auob"inut diploma → Bachelorgrad în inginerie, laterminarea studiilor cu o durat! de trei ani #i jum!tateîntr-o universitate sau într-o institu"ie de înv!"!mânt

superior non-universitar (Teknika ou Ingeniørhøjskoler ). Sinonim: Bachelor of Science(specializare: inginerie). Vezi de asemenea →

Bachelorgrad .

Diplomovaný specialista v oboru%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Diplomovaní specialisté voboru, Diplom* specialist* v oboruNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Titlu atribuit studen"ilor care auob"inut diploma → Diplom. Abreviere: DiS .



51

Diplomprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: Diplomprüfungen,Diplomprüfung*Nivel: Postsecundar/Superior Not$ explicativ$: Examen final în vederea acord!riiunei→ Diplom de c!tre o universitate sau o institu"ieechivalent! de înv!"!mânt superior sau de c!tre o

Fachhochschule, o Kunsthochschule sau o Musikhochschule. În înv!"!mântul ter "iar, în afaraunei institu"ii de înv!"!mânt superior, anumite

Berufsakademien pot de asemenea organiza acestexamen final. Examenul const! într-o dizerta"ie( Diplomarbeit ) #i în probe orale #i scrise la materiilecorespunz!toare ( Fachprüfungen) sau probe artistice#i creative într-o Kunst - sau Musikhochschule.

Diplomprüfung%ara: AustriaVariante gramaticale: Diplomprüfungen,Diplomprüfung*Nivel: Secundar superior/ Postsecundar/Superior Not$ explicativ$:• Examen final organizat la terminarea a doi ani #i

jum!tate de formare în domeniul paramedical #ia trei ani pentru nivelurile mai înalte din s!n!tate#i din sectorul cadre medii medicale (infirmier ).Studen"ii care au trecut examenul primesccertificatul → Diplomprüfungszeugnis #idiploma de calificare profesional! → Diplom (+denumirea profesiunii).

•

Examen final organizat la terminarea a doi ani destudii postsecundare comerciale, sociale #itehnico-profesionale într-un Kolleg . Examenuleste organizat de institu"ia #colar ! #i are loc înfa"a unei comisii de examen. Studen"ii care autrecut examenul primesc certificatul →

Diplomprüfungszeugnis.• Examen final în universit!"i #i în

Fachhochschulen (minimum patru ani) #i în #colide asisten"! social!, îngrijiri paramedicale #i preg!tirea moa#elor (non-universitare, cu durat!minim! de trei ani). Examenul este organizat defiecare institu"ie #i are loc în fa"a unei comisii deexamen. Con"inutul variaz! în func"ie dedomeniul de studii. El const! într-o lucrare sauun examen scris #i probe orale. Studen"ii care autrecut examenul primesc certificatul →

Diplomprüfungszeugnis, în timp ce absolven"iide înv!"!mânt non-universitar primesc #idiploma de calificare profesional! → Diplom (+denumirea profesiunii).

Diplomprüfung

%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: DiplomprüfungenNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Examen final organizat laterminarea ciclului principal de studii universitare( Hauptstudium) în domeniul arhitecturii sauingineriei la Fachhochschule din Liechtenstein.Examenul este obligatoriu pentru a ob"ine diploma →

Diplom #i titlul profesional. Nivelul cerin"elor #icon"inutul acestui examen sunt definite de institu"iade înv!"!mânt. El const! din probe scrise #i/sau orale

#i din preg!tirea unei lucr !ri scrise finale.

Diplomprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Diplomprüfungszeugnisse,Diplomprüfungszeugnis*Nivel: Secundar superior/ Postsecundar/Superior Not$ explicativ$:• Certificat eliberat studen"ilor care au trecut

examenul → Diplomprüfung la terminareastudiilor secundare superioare în domeniile

paramedicale #i la nivelurile mai înalte dins!n!tate #i sectorul cadre medii medicale(infirmier ). El este eliberat împreun! cu diplomade calificare profesional! → Diplom (+denumirea profesiunii). Examenele individualesunt men"ionate pe Diplomprüfungszeugnis.

• Certificat eliberat studen"ilor care au trecutexamenul → Diplomprüfung la terminareastudiilor postsecundare. El men"ioneaz!specializarea #i titularii lui sunt autoriza"i s! practice o profesiune în domeniul profesional pentru care au ob"inut certificatul.

•

Certificat eliberat dup! trecerea examenului → Diplomprüfung în universit!"i sau Fachhochschulen. El men"ioneaz! sectorul #ifiliera sau cursul urmat în Fachhochschule. El d!acces la via"a profesional! sau la studii ce ducspre doctorat. Certificatul ob"inut în urma acestuiexamen → Diplomprüfung d! dreptul la titlulacademic de → Magister (+ domeniul de studii)sau → Diplom-Ingenieur .

DiS.

%ara: Republica Ceh!Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplomovaný

specialista v oboru.

Dizerta!ie%ara: RomâniaVariante gramaticale: Dizerta"iaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la sfâr #itulstudiilor post-universitare aprofundate cu o durat! deun an sau de un an #i jum!tate la doi ani, obligatoriu

pentru a ob"ine diploma → Diplom# de studiiaprofundate de specializare sau → Diplom# de studiiaprofundate de Master , ce confer ! titlul → Master (magister ). El este organizat la nivelul institu"iei de



52

înv!"!mânt. Const! în sus"inerea unei lucr !ri scrise, prezentate în fa"a unei comusii de examen compus!din profesori.

DL%ara: ItaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diploma di

Laurea.

DNTS%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômenational de technologie spécialisée.

Docteur (+ spécialité)%ara: Fran"aNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Titlu acordat titularilor unei→

Diplôme d’État de docteur (+ specialitatea). Titluleste întotdeauna urmat de numele domeniului în carea fost ob"inut, de exemplu: docteur en chirurgiedentaire, docteur en médecine (general! sau înspecialitatea…) , docteur en pharmacie.

Docteur en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit candida"ilor care auob"inut diploma → Doctorat en (+ specializarea).

Este întotdeauna urmat de numele specializ!rii, deexemplu: docteur en médecine, docteur en médecinevétérinaire, docteur en sciences de l’éducation.

Doctor%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat titularilor uneidiplome → Doctorate. Titlul este asociatspecializ!rii în care a fost ob"inut! diploma, deexemplu Doctor of Philosophy (Abreviere: Ph.D.).

Doctor%ara: OlandaVariante gramaticale: Doctoren, DoctorsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic eliberat dup!ob"inerea diplomei de → Doctoraat . Acest titlu nueste acordat decât de c!tre universit!"i. Abreviere:

Dr placé devant le nom.

Doctor%ara: RomâniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic acordatcandida"ilor care au ob"inut diploma → Diplom# dedoctor . Abreviere: Dr .

Doctor (+ domeniul de studiu)%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatecandida"ilor care au prezentat #i sus"inut o tez! laterminarea a trei ani ai unui program specific destudii de doctorat. Subiectul tezei ca #i evaluarea sasunt men"ionate pe diplom!. Termenul Doctor este

urmat de numele domeniului în care a fost ob"inut, deexemplu doctor scientarium în domeniul matematicii#i al #tiin"elor naturii. Diploma #i titlul doctor

philosophiae sunt mai generale #i pot fi ob"inute întoate disciplinele f !r ! un program specific de studii.Studen"ii trebuie s! efectueze, pe parcursul a maimul"i ani, o cercetare de înalt nivel, ducând larealizarea unei teze. Abreviere: Dr . urmat de numeledomeniului de studii, #i acesta prescurtat.

Doctor (+ specializare)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat titularilor diplomeide Doctor dup! sus"inerea public! a unei teze bazat! pe o cercetare original! cu o durat! minim! de doiani. El este urmat de numele specializ!rii. Diplomad! acces la profesiunea de profesor la universitate.

Doctor en (+ specializare)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Doctora en, Doctores enNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Titlu acordat studen"ilor care auob"inut diploma → Doctorado en. El este întotdeaunaurmat de numele specializ!rii.

Doctor of (+ specializare)%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu utilizat de titularii uneidiplome de → Doctorate. Medicii înregistra"i care posed! o prim! diplom! în medicin! utilizeaz! deasemenea titlul de doctor acordat din curtoazie.

Doctoraat%ara: Olanda

Variante gramaticale: Doctoraten

Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Diplom! doctoral! destinat!cercet!torilor. Doctoratul nu poate fi ob"inut decât înuniversit!"i #i constituie diploma universitar ! cea maiînalt!. Ea este accesibil! celor care au ob"inut odiplom! la universitate sau în înv!"!mântul superior non-universitar. Diploma"ii trebuie s! realizeze o

cercetare independent! #i s! redacteze o tez! pesubiectul cercet!rii lor, coordonat! de un profesor titular, care trebuie s! î#i dea acordul pentru formafinal! a tezei care trebuie sus"inut! în public.



53

Inginerii în design î#i încheie doctoratul cu realizareaunui design tehnologic. Majoritatea candida"ilor ladoctorat î#i ob"in diploma în timp ce ocup! posturi deformare în cercetare, fie ca asisten"i de cercetarestagiari (assistent in opleiding – AIO) într-ouniversitate, fie ca cercet!tori stagiari (onderzoeker in opleiding – OIO) într-un institut de cercetare(onderzoekschool ). In cadrul func"iei îndeplinite, pe

parcursul a patru ani, diploma"ii trebuie s! lucreze lao cercetare #i s! realizeze o tez! sau un designtehnologic (pentru inginerii în design). Candida"ii potde asemenea s! efectueze un doctorat prin propriilemijloace, sub coordonarea unui profesor titular. Eaconfer ! titlul de → Doctor . Vezi de asemenea →

Promotie.

Doctoraatsgetuigschrift%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat candida"ilor careau reu#it un program de doctorat ce acoper ! unanumit num!r de cursuri, seminarii #i colocvii înspecialitatea aleas!. In anumite universit!"i, este ocondi"ie prealabil! pentru sus"inera public! a tezei.

Doctorado en (+ specializare)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Doctorada en, Doctorados enNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau ob"inut în prealabil diploma → Licenciado en, →

Ingeniero sau → Arquitecto #i care au sus"inut o tez!la sfâr #itul studiilor post-universitare. Ea confer !titlul → Doctor en (+ specializare). Ea d! acces lavia"a profesional! academic!.

Doctorandus%ara: OlandaVariante gramaticale: Doctorandussen, DoctorandiNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu acordat de c!tre ouniversitate pe baza certificatului → Getuigschrift van het afsluitend examen, studen"ilor care au trecut

examenul final pentru prima diplom! universitar !.Abreviere: Drs a#ezat! în fa"a numelui. Titlurile dediploma"i universitari în domeniile ingineriei #iagronomiei sunt → Ingenieur #i în domeniul juridic→ Meester. Intr-un context international, to"idiploma"ii universitari pot adopta titlul → Master .

Doctorat en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Diplom! eliberat! candida"ilor ce au prezentat #i

sus"inut public un raport de cercetare (dizerta"ieoriginal!) #i una sau mai multe teze-anex! lasfâr #itul a trei pân! la cinci ani de studii post-universitare. Diploma men"ioneaz! specializarea,

subiectul cercet!rii #i al tezei (tezelor) anexe #imen"iunea final! ob"inut!. Ea d! acces la via"a profesional! #i/sau la studii preg!titoare pentruexamenul → Agrégation de l’enseignement Superior .

• Diplom! eliberat! atât la terminarea studiilor universitare de ciclul II în medicin! (4 ani), cât #iîn medicin! veterinar ! (3 ani) candida"ilor care

au ob"inut deja diploma → Candidature en (+specializare) #i care au trecut probele prev!zuteîn programa pentru fiecare materie #i organizatede c!tre institu"ia de înv!"!mânt. Ea men"ioneaz!materiile urmate #i men"iunea final! ob"inut!. D!acces la studii post-universitare (ciclul III) #i/saula profesiune, dup! înscrierea pe lista membrilor din Categoria medicilor sau Categoria medicilor veterinari. Confer ! titlul → Docteur en urmat denumele specializ!rii.

Doctorat en (+ specialitate)%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! titularilor unei→ Diplôme d’études approfondies #i care #i-ausus"inut teza la terminarea a trei sau patru ani destudii universitare de ciclul III. Ea permite prezentarea la concursul de recrutare pentru postul deconferen"iar sau preg!tirea diplomei → Habilitationà diriger des recherches. Confer ! titlul de →

Docteur (+ specialitatea).

Doctorate%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! academic! de nivel înalt(higher academic degree) atribuit! la doi sau trei aindup! diploma → Master’s degree sau, în modexcep"ional, la trei sau patru ani dup! diploma →

Bachelor’s degree studen"ilor care au întreprins ocercetare original! #i au încheiat #i sus"inut public otez!. Un doctorat poate fi ob"inut la majoritateaspecialit!"ilor, cel mai r !spândit fiind cel de Doctor

of Philosophy →

Doctor .Doctorate%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! academic! superioar !, înmod normal eliberat! studen"ilor dup! trei ani deactivitate de cercetare individual! cu norm! întreag!, pe baza unei teze care trebuie s! se bazeze pe ocercetare original!. Teza trebuie s! fie prezentat! clar #i «s! extind! câmpul cunoa#terii umane». Teza esteîn general examinat! de o comisie în fa"a c!reia

studentul d! apoi #i un examen oral. Titlul acordateste în mod obi#nuit → Doctor of (filozofie)(Abreviere: Ph.D. ou D.Phil.) oricare ar fi domeniulcercet!rii, cu excep"ia unui mic num!r de domenii



54

specializate, cum ar fi diploma de Doctor of Musical Arts ( A.Mus.D.) et de Doctor of Medicine ( MD).

Doktor%ara: FinlandaVariante gramaticale: Doktorn, Doktorer,DoktorernaNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→ Tohtori.

Doktor%ara: IslandaVariante gramaticale: DoktorsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu universitar acordatstuden"ilor care au trecut examenul → Doktorspróf.Titlul → Dr.phil. este acordat studen"ilor de la #tiin"eumane care au terminat un program de doctorat.Pentru cei ce prezint! o cercetare independent!,

titlul este urmat de numele latin al specializ!riirespective.

Doktor%ara: PoloniaVariante gramaticale: Doktorzy, Doktor*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat de c!tre consiliulfacult!"ii sau consiliul #tiin"ific al institu"iei deînv!"!mânt superior studen"ilor care au ob"inutdiploma→ Dyplom doktora. Abreviere: Dr .

Doktor%ara: SuediaVariante gramaticale: -n, -er, -ernaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu ce desemneaz! pe titularuldiplomei → Doktorsexamen, cu un prefix ce facereferire la facultate, de exemplu filozofie doktor , saula domeniul de studii men"ionat, de exemplu doktor imedicinsk vetenskap.

Doktor (+ domeniul de studiu)%ara: Germania

Variante gramaticale: DoktorenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titre délivré aux étudiants ayantobtenu le diplôme → Doktorgrad. Il est suivi par ladénomination latine de la discipline concernée,souvent sous la forme abrégée (par exemple Dr.phil.en sciences humaines). Abreviere: Dr.

Doktor (+ domeniul de studiu)%ara: AustriaVariante gramaticale: Doktorin(nen), DoktorenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic eliberat studen"ilor care au terminat 2 ani de studii, au preg!tit o tez! #iau trecut examenul → Rigorosum, ob"inând

certificatul → Rigorosenzeugnis. Conformregulamentelor, studen"ii care au trecut examenul, auacces la toate posturile academice/#tiin"ifice.Abreviere: Dr. (+ domeniul de studii).

Doktor (+ domeniul de studiu) (PSIWSM)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Doktori

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat de c!tre un organ destat specializat ( )*+,- -./+.-0*122- 314*+*5 – Comisia Superioar ! de Atestare) studen"ilor care auob"inut titlul→ Magistur #i au sus"inut public teza dedoctorat dup! 3 ani de cursuri de doctorat organizatede universit!"i, institu"ii de înv!"!mânt superior specializat sau organiza"ii #tiin"ifice. El d! acces lavia"a profesional! în cercetarea #tiin"ific!.

Doktor (+ domeniul de studiu)

%ara: Danemarca

Variante gramaticale: Doktoren, doktorer,doktorerneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care ob"indiploma → Doktorgrad . Este urmat de denumirealatin! a disciplinei respective, adesea sub form! prescurtat! (de exemplu, dr.phil. în #tiin"e umane,dr.scient , în #tiin"e naturale). Abreviere: Dr .

Doktor (+ domeniul de studiu)%ara: Republica Ceh!

Variante gramaticale: Dokto9 i, Doktor*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Titlu eliberat studen"ilor în medicin! sau

medicin! veterinar ! care au ob"inut diploma →Vysokoškolský diplom #i certificatul →

Vysv$ d % ení o státní rigorózní zkoušce. Abreviere: MUDr . în domeniul medicinei #i MVDr . îndomeniul medicinei veterinare.

• Titlu eliberat titularilor unui → Magistr , care auob"inut diploma → Vysokoškolský diplom #icertificatul → Vysv$ d % ení o státní rigorózní

zkoušce. Poate fi ob"inut (f !r ! a urma un programde studii specifice) în domeniul dreptului(Abreviere: JUDr .), al #tiin"elor umane #i sociale#i al #tiin"elor educa"iei (Abreviere: PhDr .), al#tiin"elor naturale (Abreviere: RNDr .), alfarmaciei (Abreviere: PharmDr .) #i în domeniulteologiei (Abreviere: ThDr .).

• Titlu eliberat studen"ilor care au ob"inut diploma→ Vysokoškolský diplom #i certificatul →

Vysv$ d % ení o státní doktorské zkoušce.Abreviere: Ph.D. #i Th.D. în domeniul teologiei.

Doktor (+ domeniul de studiu)%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Doktori, Doktor*



55

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care autrecut examenul → Štátna skúška #i au ob"inutdiploma → Diplom în domeniul medicinei (doktor medicíny; Abreviere: MUDr.) #i al medicineiveterinare (doktor veterinárskej medicíny; Abreviere:

MVDr .). Este de asemenea eliberat studen"ilor careau trecut examenul→ Rigorózna skúška #i au ob"inutdiploma → Diplom în domeniul #tiin"elor naturale(Abreviere: RNDr .), al farmaciei (Abreviere:

PharmDr .), al #tiin"elor umane #i litere (Abreviere: PhDr .), al dreptului (Abreviere: JUDr .), al #tiin"elor educa"iei (Abreviere: PaedDr .), al teologiei(Abreviere: ThDr .).

Doktor der Philosophie%ara: LiechtensteinNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic eliberat

candida"ilor care au prezentat #i sus"inut public otez! #i au trecut proba oral! din filozofie, laterminarea doctoratului la Internationale Akademie

für Philosophie ( IAP ). Abreviere: Dr.phil .

Doktor habilitowany%ara: PoloniaVariante gramaticale: Doktorzy habilitowani,Doktor* habilitowan*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu ce atest! nivelul #tiin"ific celmai înalt, eliberat studen"ilor care au ob"inut diploma

→ Dyplom doktora habilitowanego. Este eliberat dec!tre consiliul facult!"ii din institu"ia de înv!"!mântsuperior, de institu"ii ale Academiei poloneze de&tiin"e sau de c!tre consiliul #tiin"ific al altor institu"ii autorizate #i este validat de Comisia central!a titlurilor #i diplomelor academice. Abreviere: Dr hab.

Doktor na naukite (PSIWSM XH XHYIQWZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Doktori na naukiteNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Titlu academic eliberat de c!tre unorgan de stat specializat ( )*+,- -./+.-0*122-314*+*5 – Comisia Superioar ! de Atestare)candida"ilor care au ob"inut diploma → Diploma zadoktor na naukite.

Doktorátus%ara: UngariaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Sinonim cu titlul → Doktori cím #icu diploma→ Doktori fokozat .

Doktorgrad%ara: GermaniaVariante gramaticale: Doktorgrade, Doktorgrad*

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! academic! eliberat! dec!tre o universitate sau o institu"ie echivalent! deînv!"!mânt superior pe baz! de examen →

Promotion dup! o prim! calific!re profesional!. Doktorgrad permite de"in!torului s! utilizeze titlul → Doktor . Titlul latin indic! disciplina în care a fostob"inut doctoratul #i se plaseaz! prescurtat în fa"a

numelui celui care l-a ob"inut. (de exemplu Doctor philosophiae – Dr.phil.).

Doktorgrad%ara: DanemarcaVariante gramaticale: -graden, -grader, -graderneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor dinciclul III care au sus"inut cu succes o tez! public!dup! un minim de cinci la opt ani de cercetareoriginal! #i individual!. Diploma men"ioneaz!

denumirea disciplinei respective #i confer ! titlul→

Doktor . Poate de asemenea s! dea acces la posturi de profesor titular în înv!"!mântul superior în domeniulspecialit!"ii. În medicin!, titularii acestei calific!ri auacces la posturile cele mai importante din spitale.

Doktori cím%ara: UngariaVariante gramaticale: Doktori címet, Doktoricímek, Doktori címeketNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au

ob"inut diploma → Doktori fokozat . Acest titlu estede asemenea eliberat studen"ilor care au trecutexamenul final → Záróvizsga #i au ob"inut diploma→ Egyetemi oklevél la sfâr #itul studiilor universitareîn facult!"ile de medicin!, medicin! veterinar !,stomatologie #i drept. Abreviere: Dr . (+ domeniu destudii). Sinonim: Doktorátus.

Doktori fokozat%ara: UngariaVariante gramaticale: Doktori fokozatot, Doktorifokozatok, Doktori fokozatokat

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul programului de doctorat candida"ilor care au trecutexamenul final → Doktori szigorlat . Men"ioneaz!materiile din specialitatea respectiv!. Aceast!ddiplom! d! acces la via"a profesional!. Confer !titlul → Doktori cím. Sinonim: Doktorátus.

Doktori szigorlat%ara: UngariaVariante gramaticale: Doktori szigorlatot, Doktori

szigorlatok, Doktori szigorlatokatNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen de încheiere a programului de doctorat, obligatoriu pentru a ob"ine



56

diploma → Doktori fokozat ce confer ! titlul → Doktori cím. Const! în sus"inerea public!, în fa"aunei comisii, a unei teze al c!rui con"inut trebuie s!fie mai întâi acceptat de consiliul doctorilor.

Doktors examen%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examina

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Termen suedez pentru→Tohtorintutkinto.

Doktorsexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Dipom! eliberat! la terminarea a patru ani de studii de doctorat cu frecven"! normal!ce pot fi urmate în toate facult!"ile. Studen"iiredacteaz! o tez! pe care o sus"in oral în fa"a unor examinatori externi. Numele diplomei men"ioneaz!facultatea, de exemplu filozofie doktorsexamen(doctorat în filozofie), sau domeniul de studiiacademice în care a fost ob"inut!, de exempluekonomie doktorsexamen. Certificatul men"ioneaz!în general specialitatea, titlul tezei #i data sus"ineriiorale. Doktorsexamen permite s! predai launiversitate. Titlul coresunz!tor este → Doktor , cuspecificarea facult!"ii sau domeniului de studii, deexemplu filozofie doktor .

Doktorsgráda%ara: IslandaVariante gramaticale: DoktorsgráduNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut examenul → Doktorspróf . Men"ioneaz!materiile #i rezultatele ob"inute la examen. Permites! predai sau s! desf !#ori o munc! de cercetare launiversitate. Confer ! titlul→ Doktor .

Doktorspróf %ara: Islanda

Variante gramaticale: -prófi, -prófsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat dup! trei sau patru ani de program de doctorat (accesibil doar celor care posed! deja diploma → Magister ). Acestexamen se adreseaz! în aceea#i m!sur ! candida"ilor care au urmat o munc! de cercetare independent!(dup! diploma → Meistaragráda sau →

Kandidatsgráda). Permite ob"inerea diplomei →

Doktorsgráda.

Dott./Dott.ssa%ara: ItaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru→ Dottore in.

Dottorato di Ricerca%ara: ItaliaVariante gramaticale: Dottorati di RicercaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de institu"iileuniversitare la terminarea studiilor sau cercet!rilor post-universitare cu o durat! de trei ani, studen"ilor

care au redactat #i sus"inut o tez! sau un proiectgrafic în fa"a unei comisii na"ionale de examen.Diploma specific! disciplina, subiectul tezei #i titlul.Titlul acordat este → Dottore di Ricerca. Abreviere:

DR.

Dottore di Ricerca%ara: ItaliaVariante gramaticale: Dottoressa di ricerca, Dottoridi ricerca, Dottoresse di ricercaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma→ Dottorato di Ricerca.

Dottore in (+ domeniul de studiu)%ara: ItaliaVariante gramaticale: Dottoressa, Dottori,DottoresseNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit studen"ilor care auob"inut diploma → Diploma di Laurea. Abreviere:

Dott./Dott.ssa.

Doutor%ara: PortugaliaVariante gramaticale: DoutoresNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic cel mai înalteliberat studen"ilor care au trecut examenul → Provade doutoramento.

DR %ara: ItaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Dottorato di

Ricerca.

Dr%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doctor , plasatîn fa"a numelui.

Dr%ara: PoloniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor .



57

Dr hab.%ara: PoloniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor habilitowany.

Dr.%ara: Ungaria

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktori cím.

Dr.%ara: RomâniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru→ Doctor .

Dr. (+ domeniul de studiu)%ara: GermaniaNivel: Ter "iar


Doktor , urmatde domeniul de studii sub form! abreviat! (deexemplu Dr.phil.).

Dr. (+ domeniul de studiu)%ara: AustriaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor (+domeniu de studii), de exemplu Dr.phil.

Dr. (+ domeniul de studiu)%ara: Danemarca

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor , urmatde domeniul de studii.

Dr. (+ domeniul de studiu)%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doctor , urmatde numele domeniului de studii în form! abreviat!(de exemplu dr. agric. în domeniul agriculturii, dr.

psychol . în domeniul psihologiei).

Dr. (P-M)%ara: BulgariaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor .

Dr.phil.%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Doktor

philosophiae în domeniul #tiin"elor umane. Vezi → Doktor .

Dr.phil.%ara: LiechtensteinNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor der Philosophie.

Drs%ara: OlandaVariante gramaticale:Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doctorandus,

plasat în fa"a numelui.

DRT%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplôme derecherche technologique.

DS%ara: ItaliaNivel: Ter "iar


Diploma diSpecializzazione.

DU%ara: ItaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → DiplomaUniversitario.

Durjaven izpit (PLM_HKZX QURQW)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Durjavni izpiti

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final de stat organizat înuniversit!"ile #i institu"iile de înv!"!mânt non-universitare la terminarea ultimului an de studii. Esteobligatoriu pentru ob"inerea diplomei → Diploma za

zavurchena stepen na vischeto obrazovanie.Con"inutul #i nivelul cerin"elor acestor examenedepind de fiecare facultate. Constau în probe scrise #iorale.

DUT%ara: Fran"a

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Diplômeuniversitaire de technologie.

Dyplom doktora%ara: PoloniaVariante gramaticale: Dyplomy doktora, Dyplom*doktoraNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! care atest! sfâr #itulstudiilor post-universitare, eliberat! studen"ilor care

au urmat minimum trei ani de studii doctorale #i autrecut examenul → Egzamin doktorski. Confer ! titlul→ Doktor . Se specific! specializarea. Permite



58

ocuparea posturilor în înv!"!mântul superior sau îninstitute de cercetare.

Dyplom doktora habilitowanego%ara: PoloniaVariante gramaticale: Dyplomy, Dyplom*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor care

au trecut examenul → Kolokwium habilitacyjne.Confer ! titlul → Doktor habilitowany. Men"ioneaz!specialitatea. Permite ocuparea celor mai importante posturi la nivelul înv!"!mântului superior sau îninstitutele de cercetare.

Dyplom uko`czenia studiów wyaszych%ara: PoloniaVariante gramaticale: Dyplomy, Dyplom*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminareaînv!"!mântului universitar, de c!tre consiliul#tiin"ific al facult!"ii respective, studen"ilor care autrecut examenul → Egzamin magisterski dup! cincisau #ase de ani de studii sau examenul → Egzamindyplomowy dup! trei sau patru ani de studii. Confer !titlul → Magister (dup! studii cu o durat! de cincisau #ase ani) #i → Licencjat sau → In 6 ynier dup! treisau patru ani de studii. Men"ioneaz! domeniul destudii #i specialitatea, rezultatele finale #i titlulconferit. D! acces la via"a profesional! sau la studii post-universitare.

Dyplom uko`czenia szkoby policealnej%ara: PoloniaVariante gramaticale: Dyplomy, Dyplom*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Diplom! la sfâr #itulînv!"!mântului postsecundar (2 ani, 2 ani #i jum!tatesau $ an), eliberat pe baza rezultatelor #colareob"inute în ultimul an #i a rezultatelor de la

examenul → Egzamin z przygotowania zawodowego(dup! doi ani sau doi ani #i jum!tate de studii;confer ! titlul → Technik ) sau la examenul →

Egzamin z nauki zawodu (dup! un an; confer ! titlul→ Robotnik wykwalifikowany). D! acces la via"a profesional!.



59

EÉducateur gradué

%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat dup! terminarea uneiforma"ii de trei ani ca urmare a ob"inerii diplomei →

Diplôme d’éducateur gradué.

Egyetemi oklevél%ara: UngariaVariante gramaticale: Egyetemi oklevelet,Egyetemi oklevelek, Egyetemi okleveleketNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor care

au trecut examenul final → Záróvízsga organizat lasfâr #itul studiilor universitare având o durat! între patru #i #ase ani. Men"ioneaz! specialitatea #irezultatele ob"inute la examen. D! acces la via"a profesional! #i/sau la doctorat. Confer ! titlul →Okleveles (+ domeniu de studii).

Egzamin dojrzabocci%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy dojrza@oAci,Egzamin* [email protected]: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen national organizat laterminarea înv!"!mântlui secundar superior general(4 ani) #i secundar superior tehnic #i profesional (5sau 4 ani). Este obligatoriu numai pentru ob"inereacertificatului → 7 wiadectwo dojrza8 o 9ci, necesar pentru a accede la înv!"!mântul superior. Const! în probe scrise de limba #i litaratura polonez! #i omaterie facultativ! (la alegerea elevului), conceputede autorit!"ile educative regionale. Probele orale(stabilite de fiecare institu"ie) sunt de limba #ilitaratura polonez!, o limb! str !in! #i o materie

facultativ!. Sinonim: Matura.

Egzamin doktorski%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy doktorskie,Egzamin* doktorski*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen national organizat laterminarea studiilor post-universitare cu o durat!minim! de trei ani, obligatoriu pentru ob"inereadiplomei → Dyplom doktora, confer ! titlul →

Doktor. Const! în sus"inerea unei teze #i cuprinde de

asemenea dou! probe orale din subiectul tezei #irespectiv dintr-o materie la alegere din #tiin"eleumane sau economice.

Egzamin dyplomowy

%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy dyplomowe,Egzamin*dyplomow*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen national la sfâr #itulstudiilor universitare de scurt! durat! (3 sau 4 ani),obligatoriu pentru ob"inerea diplomei → Dyplomuko:czenia studiów wy 6 szych, confer ! titlul →

Licencjat sau → In 6 ynier în func"ie de domeniul destudii. Probele sunt stabilite #i evaluate de fiecarefacultate #i variaz! în func"ie de domeniul de studii.

Egzamin magisterski%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy magisterskie,Egzamin* magisterski*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen national la sfâr #itulstudiilor universitare de lung! durat! (5 sau 6 ani).Este obligatoriu pentru ob"inerea diplomei →

Dyplom uko:czenia studiów wy 6 szych care confer !titlul → Magister sau → Lekarz (+ domeniile destudiu), în func"ie de domeniu #i de durata studiilor.Acest examen const! în sus"inerea unei lucr !ri scrise( praca magisterska) sau, în cazul studiilor tehnice, aunui proiect aplicat. Const! în egal! m!sur ! în probeorale care variaz! în func"ie de facultate #i dedomeniul de studiu.

Egzamin wstdpny do szkoby credniej%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy wstB pne do szkó@Arednich, Egzamin* wstB pn* do szkó@ ArednichNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen de admitere obligatoriu,

organizat la nivel na"ional de c!tre institu"iile deînv!"!mânt secundar superior (exceptînd #colile profesionale de baz! – szko8 y zasdnicze) pentruselec"ionarea elevilor în func"ie de cuno#tin"ele lor (cu num!r limitat de locuri). Se adreseaz!candida"ilor care au ob"inut certificatul de sfâr #it alînv!"!mântului obligatoriu → 7 wiadectwouko:czenia szko8 y podstawowej. Examenul const! în probe scrise de polonez! #i matematic! (uneleinstitu"ii pot s! organizeze probe orale dintr-o materiedin specialitatea aleas! de elev). Con"inutul estestabilit de autorit!"ile educative regionale.



60

Egzamin z nauki zawodu%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy z nauki zawodu,Egzamin* z nauki zawoduNivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Examen profesional obligatoriu,organizat la terminarea înv!"!mântului secundar superior profesional cu o durat! de trei sau patru ani

(sau postsecundar de un an). Con"inutul #i nivelul dedificultate sunt stabilite de fiecare institu"ie. Reu#ita probelor teoretice #i practice din profesia respectiv!d! dreptul la certificatul → 7 wiadectwo uko:czenia

szko8 y zasadniczej (în #colile profesionale de baz!având o durat! de trei ani), → 7 wiadectwouko:czenia liceum zawodowego (în #colile profesionale cu o durat! de patru ani) #i → Dyplomuko:czenia szko8 y policealnej (în institu"iile deînv!"!mânt postsecundar de un an).

Egzamin z przygotowania zawodowego%ara: PoloniaVariante gramaticale: Egzaminy z przygotowaniazawodowego, Egzamin* z przygotowaniazawodowegoNivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Examen obligatoriu de performan"! voca"ional!, organizat la terminareaînv!"!mântului secundar superior tehnic (sau aînv!"!mântului postsecundar cu o durat! de doi ani #i jum!tate), care verific! cuno#tin"ele practicecomplete din specialitate. Con"intul s!u #i nivelul de

dificultate sunt stabilite de fiecare institu"ie. Reu#itaacestui examen d! dreptul la un certificat de sfâr #itde studii secundare tehnice → 7 wiadectwouko:czenia technikum zawodowego sau de sfâr #it destudii postsecundare → Dyplom uko:czenia szko8 y

policealnej.

Eindexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: EindexamensNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat la terminarea

studiilor de vbo, mavo, havo #i vwo. Eindexamencuprinde un examen intern → Schoolexamen #i unexamen na"ional → Centraal examen. Cei care au promovat examenul ob"in una din urm!toarelediplome: → Diploma voorbereidend beroepsonderwijs; → Diploma middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs; → Diploma middelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs; → Diploma hoger algemeenvoortgezet onderwijs; → Diploma voorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi #i →

Staatsexamen.Observa"ie: Examene de un nou tip sunt prev!zute pentru havo în cursul anului #colar 2000/200$ #i pentru vwo în cursul anului #colar 200$/2002 (sau un

an mai devreme pentru institu"iile #colareexperimentale). În cadrul noului centraal examen pentru havo #i pentru vwo, olandeza #i engleza vor fi probe obligatorii, ca #i o limb! clasic! pentru vwo( gymnasium), #i toate materiile de specialitate din programa pe care o va alege elevul. Începând cu anul#colar $999/2000 (sau un an mai devreme pentruinstitu"iile #colare experimentale), elevii din anul

patru de havo #i de vwo aleg una din cele patru grupede materii indicate de Ministerul educa"iei. Num!rulde materii de specialitate obligatorii la examenvariaz! între trei #i #ase. (Nu toate materiile auaceea#i importan"!).Pentru vbo #i mavo, examene de un nou tip –caurmare a reformei înv!"!mântului intrat! în aplicareîn cursul anului #colar $999/2000 – vor fi organizateîn cursul anului #colar 2002/2003. Începând din lunaaugust $999, noul vmbo (voorbereidend middelbaar beroepsonderwijs – înv!"!mânt secundar profesional)înlocuie#te #i vbo #i mavo.

Eindexamen havo, mavo, mavo/vbo, vbo, vwo%ara: OlandaVariante gramaticale: Havo-, mavo-, mavo/vbo-,vbo-, vwo-eindexamenNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Eindexamenhoger algemeen voortgezet onderwijs, →

Eindexamen middelbaar algemeen voortgezet onderwijs, → Eindexamen middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs/voorbereidend

beroepsonderwijs,→

Eindexamen voorbereidend beroepsonderwijs, → Eindexamen voorbereidend wetenschappelijk onderwijs. Vezi → Eindexamen.

Eindexamen hoger algemeen voortgezet onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Eindexamens hoger algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat în cursul celui de-al cincilea an deînv!"!mânt secundar superior general (havo). Const!

într-un examen #colar intern → Schoolexamen #i unexamen na"ional → Centraal examen. Examenulhavo acoper ! #ase materii. Materiile obligatorii suntlimba #i literatura olandez! #i o limb! modern!.Elevii care au promovat ob"in diploma → Diplomahoger algemeen voortgezet onderwijs.Observa"ie: Examenele de tip nou sunt prev!zute pentru anul #colar 2000/200$ (sau un an mai devreme pentru institu"iile #colare experimentale). Vezi → Eindexamen.

Eindexamen middelbaar algemeen voortgezet

onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Eindexamens middelbaar algemeen voortgezet onderwijs



61

Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat în cursul celui de-al patrulea #i ultim an alînv!"!mântului secundar inferior general (mavo).Comport! un examen intern → Schoolexamen #i unexamen na"ional → Centraal examen. Examenulmavo acoper ! #ase materii. Materiile obligatorii suntolandeza #i o limb! modern!. Elevii care

promoveaz! examenul primesc diploma → Diplomamiddelbaar algemeen voortgezet onderwijs.Observa"ie: Vbo #i mavo, examene de tip nou – caurmare a reformei înv!"!mântului care intr ! învigoare în cursul anului #colar $999/2000 – vor fi"inute în cursul anului #colar 2002/2003. Începând cuaugust $999, noul mbo (voorbereidend middelbaar beroepsonderwijs) – înv!"!mânt secundar preprofesional – va înlocui în acela#i timp #i vbo #imavo.

Eindexamen middelbaar algemeen voortgezetonderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Eindexamens middelbaar algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat în cursul celui de-al patrulea #i ultim an demavo/vbo (înv!"!mânt secundar inferior general/înv!"!mânt preprofesional). Elevii trebuie s! prezinte materii teoretice #i cel pu"in o materie

profesional! de nivel C, nivelul secundar cel maiînalt. Elevii care promoveaz! acest examen primescdiploma na"ional! → Diploma middelbaar algemeenvoortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs.Observa"ie: Vbo #i mavo, examene de tip nou – caurmare a reformei înv!"!mântului care intr ! învigoare în cursul anului #colar $999/2000 – vor fi"inute începând cu anul #colar 2002/2003. Începândcu august $999, noul mbo (voorbereidend middelbaar beroepsonderwijs) – înv!"!mântsecundar preprofesional – va înlocui în acela#i timp

#i vbo #i mavo.

Eindexamen voorbereidend beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Eindexamens voorbereidend beroepsonderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat în cursul celui de-al patrulea #i ultim an deînv!"!mânt preprofesional (vbo). Comport! unexamen intern → Schoolexamen #i un examenna"ional → Centraal examen. Examenul vbo acoper !

#ase materii generale #i profesionale. Elevii trebuies! opteze pentru cel pu"in dou! ramuri profesionale.Examenele pot fi prezentate pe trei niveluri în cazulmateriilor profesionale #i pe patru niveluri în cazul

ramurilor generale. Pentru materiile profesionale nuse organizeaz! un examen na"ional, ci sunt prescrisede c!tre biroul de examinare al vbo. Elevii care promoveaz! aceste examene primesc diploma →

Diploma voorbereidend beroepsonderwijs.Observa"ie: Vbo #i mavo, examene de tip nou – caurmare a reformei înv!"!mântului care intr ! învigoare în cursul anului #colar $999/2000 – vor fi

"inute în cursul anului #colar 2002/2003. Începând cuaugust $999, noul vmbo (voorbereidend middelbaar beroepsonderwijs) – înv!"!mânt secundar preprofesional – va înlocui în acela#i timp #i vbo #imavo.

Eindexamen voorbereidend wetenschappelijk onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Eindexamens voorbereidendwetenschappelijk onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat în cursul celui de-al #aselea #i ultim an alînv!"!mântului preuniversitar (vwo). Comport! unexamen intern → Schoolexamen #i un examenna"ional → Centraal examen. Examenul vwo acoper !cel pu"in #apte materii. Materiile obligatorii de prezentat sunt limba #i literatura olandez!, ca #i olimb! modern!; pentru elevii din gymnasium, o limb!clasic! (limba #i literatura latin! sau greac!) esteobligatorie. Elevii care promoveaz! primesc diploma→ Diploma voorbereidend wetenschappelijk

onderwijs.Observa"ie: Examene de un nou tip sunt prev!zute pentru anul #colar 200$/2002 (sau un an mai davremeîn institu"iile #colare experimentale).

Eindtoets Basisonderwijs%ara: OlandaNivel: Primar Not$ explicativ$: Prob! solicitat! de c!tre Ministeruleduca"iei #i organizat! de c!tre Instituut voor Toetsontwikkeling (Institut na"ional îns!rcinat cuelaborarea probelor) în vederea evalu!rii nivelului

atins de fiecare elev în cursul ultimului an (al optuleaan de studii) din înv!"!mântul primar (basisonderwijs).Aceast! prob! este facultativ!.Proba const! din patru p!r "i având fiecare 60 deîntreb!ri cu alegere multipl! #i privesc limbamatern!, aritmetica, tratarea informa"iei #i «mediulînconjur !tor» (wereldoriëntatie), ultima parte fiindfacultativ!. Proba evalueaz! performan"ele fiec!ruielev #i ale #colii în raport cu alte unit!"i #colare participante. Aproximativ 75 % din toate unit!"ile#colare primare particip! la aceast! prob!. Nu seatribuie calificative, îns! rezultatele se noteaz! în

carnetul #colar #i descriu nivelul atins #i poten"ialulfiec!rui elev care termin! înv!"!mântul primar.Carnetul #colar al elevului se adreseaz! institu"iei



62

#colare secundare pe care #i-o alege. Sinonim: CITO-toets.

Eksamen fra videregående opplæring%ara: NorvegiaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de deînv!"!mânt secundar superior (3 ani) organizat de

c!tre autorit!"ile na"ionale. Este obligatoriu pentruob"inerea certificatului → Vitnemål . Comport! probescrise din limba #i litaratura norvegian! ca #i dintr-una sau mai multe materii principale din ultimul an.

Eksamensbevis som (+ domeniul de studiu)%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Eksamensbeviset,Eksamensbeviser, EksamensbeviserneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Sinonim → Bevis for + (domeniude studii).

End of Key Stage Assessment%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Primar/Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → National Curriculum

Assessment #i → Northern Ireland Curriculum Assessment .

Érettségi vizsga%ara: Ungaria

Variante gramaticale: Érettségi vizsgát, Érettségivizsga*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de înv!"!mântsecundar superior general care se adreseaz! elevilor care au absolvit patru, #ase sau opt ani deînv!"!mânt într-unul din cele trei tipuri deGimnázium #i au ob"inut certificatul → Gimnáziumibizonyítvány. Examenul cuprinde probe scrise,elaborate de Ministerul educa"iei, #i probe orale,stabilite de fiecare institu"ie de înv!"!mânt.Examenele se dau dintr-o combina"ie de materii

obligatorii #i facultative specializate. Materiileobligatorii sunt limba #i literatura ungar !,matematica, istoria #i o limb! str !in!. Elevii care promoveaz! examenele ob"in certificatul →

Gimnáziumi érettségi bizonyitvány.

Erikoistumistutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-, tutkinnotNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itulstudiilor specializate, având o durat! de trei pân! laopt ani, în medicin!, stomatologie #i medicin!veterinar !, studen"ilor de"in!tori ai titlului →

Lisensiaatii. D! acces la via"a profesional! #i confer !

titlul Erikoislääkäri (medicin!) , Erikoishammaslääkäri (stomatologie) , Erikoiseläinlääkari (medicin! veterinar !). Termensuedez: Specialiseringsexamen sau Yrkesinriktad

påbyggnadsexamen.

Erweiterte Berufsbildungsreife%ara: Germania

Variante gramaticale: Erweitert*Berufsbildungsreife*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru → Erweiterter Hauptschulabschluss.

Erweiterter Hauptschulabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Erweiterter Hauptschulabschluß, Erweitert*Hauptschulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Calificare ce se ob"ine la sfâr #itulstudiilor generale atribuit! de unele Länder lasfâr #itul înv!"!mântului secundar inferior generalelevilor care au absolvit al zecelea an #colar. Nu sed! examen final. D! acces la Berufsfachschule subrezerva unor criterii de admitere. Sinonim cu

Erweiterte Berufsbildungsreife.

Erweiterter Realschulabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Erweiterter

Realschulabschluß, Erweitert* Realschulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Calificare de sfâr #it de studiigenerale atribuit! dup! cel de-al zecelea an de studii.Aceast! calificare se elibereaz! de unele Länder .Elevii trebuie s! fi terminat al zecelea an #i, în unelecazuri, s! fi sus"inut un examen final #i s! fi ob"inutanumite note. În afar ! de drepturile de care dispuntitularii unui Realschulabschluss, calificarea d! accesla Gymnasiale Oberstufe sau la Fachgymnasium. Înunele Länder, acest certificat se intituleaz!

Erweiterter Sekundarabschluss I .

Erweiterter Sekundarabschluss I%ara: GermaniaVariante gramaticale: Erweiterter Sekundarabschluß, Erweitert* Sekundarabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Sinonim cu → Erweiterter

Realschulabschluss.

Esame di abilitazione all’insegnamento nellescuole materne%ara: Italia

Variante gramaticale: Esami di abilitazioneall’insegnamento nelle scuole materneNivel: Secundar superior



63

Not$ explicativ$: Examen organizat la terminareaform!rii cadrelor didactice pentru gr !dini"e ( scuolamagistrale). Numai elevii care au ob"inut notesatisf !c!toare în timpul anului de studii pot participa.Acest examen se compune din dou! probe scrise,dintr-o prob! oral! #i o prob! practic!. Se elibereaz!diploma → Diploma di abilitazioneall’insegnamento nelle scuole materne.

Observa"ie: Datorit! intr !rii în vigoare a modific!riilegii din $990, aceste cursuri vor fi retrase progresiv,ultimele din cadrul sistemului începând în$997/$998.

Esame di diploma universitario%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di diplomauniversitarioNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat de c!treinstitu"iile universitare, în conformitate cu criteriilestabilite oficial pe plan na"ional, la sfâr #itul cicluluide studii, acordându-se diploma → DiplomaUniversitario, pentru studen"ii care au promovat dejaexamenele la toate materiile → Esami di profitto.Const! în sus"inerea unei lucr !ri finale în fa"a uneicomisii de examen desemnat! de c!tre consiliulfacult!"ii. Reu#ita acestui examen d! dreptul la titlul→ Diplomato universitario, urmat de numeledomeniului de specializare.

Esame di idoneità

%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di idoneitàNivel: Primar/Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat de institu"iile deînv!"!mânt primar, secundar inferior #i superior destat pentru elevii care au urmat cursuri într-oinstitu"ie #colar ! privat! recunoscut! oficial.Examenul se d! din toate materiile înv!"ate.Promovarea acestui examen permite candida"ilor accesul înt-o clas! de acela#i nivel în înv!"!mântul primar, secundar inferior #i superior de stat.

Esame di laurea%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di laureaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat de institu"iileuniversitare, conform criteriilor stabilite oficial pe plan na"ional, la terminarea studiilor, acordându-sediploma → Diploma di Laurea pentru studen"ii careau promovat deja examenele din toate materiile →

Esami di profitto. Const! în sus"inerea unei lucr !rifinale în fa"a unei comisii de examinare desemnat!

de c!tre consiliul facult!"ii. Promovarea acestuiexamen d! dreptul la titlul → Dottore in urmat denumele domeniului de studii.

Esame di licenza di maestro d’arte%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di licenza di maestrod’arteNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat de institu"iile#colare la terminarea primului ciclu al studiilor secundare superioare artistice într-un Istituto d’Arte.

Numai elevii care au ob"inut note satisf !c!toare pe parcursul ultimului an de studii se pot prezenta.Examenul const! din probe scrise #i orale dintr-unansamblu de materii. Permite ob"inerea diplomei →

Diploma di maestro d’arte.

Esame di licenza elementare%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di licenza elementareNivel: Primar Not$ explicativ$: Examen organizat de c!treinstitu"ia #colar ! la terminarea înv!"!mântului primar.Comport! dou! probe scrise #i o prob! oral!. Sesus"ine în fa"a unei comisii format! din profesori aiclasei #i doi al"i profesori desemna"i de consiliul profesorilor. Permite ob"inerea diplomei → Diplomadi licenza elementare.

Esame di licenza media%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di licenza mediaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen organizat de institu"ia

#colar ! la terminarea înv!"!mântului secundar inferior ( scuola media) în fa"a unei comisii deexamen. Comport! trei probe scrise din limbaitalian!, matematic! #i o limb! str !in!, ca #i o prob!din toate materiile. Acest examen permite ob"inereadiplomei→ Diploma di licenza media.

Esame di maturità%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di maturitàNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen na"ional în vigoare pân!

în $998, organizat la terminarea înv!"!mântuluisecundar superior în fa"a unei comisii de examendesemnate de c!tre minister. Elevii nu sunt admi#idecât dac! au ob"inut note satisf !c!toare în cursulultimului an de studii. Comport! dou! probe scrisedin limba italian!, #i, dup! caz, matematic! saulatin!/greac! sau dintr-o limb! str !in!, ca #i o prob!oral!. Promovarea acestui examen era marcat!înainte de desfiin"are de primirea diplomei →

Diploma di maturità. Începând cu $998/$999, a fostînlocuit de examenul → Esame di Stato conclusivodei corsi di studio di istruzione secondaria superiore.



64

Esame di profitto%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di profittoNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examene organizate de c!treinstitu"iile universitare, din fiecare materie din program! pentru care se elibereaz! diplomele →

Diploma Universitario,→ Diploma di Laurea sau →

Diploma di Specializzazione. Promovarea acestor examene permite candida"ilor s! se prezinte laexamenul final pentru aceast! perioad! de studii →

Esame di laurea.

Esame di qualifica%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di qualificaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat de c!treinstitu"iile #colare la terminarea înv!"!mântului

secundar superior profesional (istituto professionale). Elevii nu sunt admi#i la sus"inereaexamenului decât dac! au ob"inut note satisf !c!toareîn timpul ultimului an de studii. Comport! dou! probe scrise #i o prob! oral!. Acest examen permiteob"inerea diplomei→ Diploma di qualifica.

Esame di specializzazione%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di specializzazioneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat de institu"iile

universitare, în conformitate cu criteriile stabiliteoficial pe plan na"ional, organizat la terminareastudiilor, pentru care se elibereaz! diploma →

Diploma di Specializzazione, pentru studen"ii care au promovat mai înainte examenele la toate disciplinele.→ Esame di profitto. Const! din sus"inerea uneilucr !ri finale în fa"a unei comisii de examinarenumite de consiliul facult!"ii. Reu#ita acestui examend! dreptul la titlul → Specializzato in urmat denumele domeniului de specialitate.

Esame di Stato conclusivo dei corsi di studio diistruzione secondaria superiore%ara: ItaliaVariante gramaticale: Esami di Stato conclusivi deicorsi di studio di istruzione secondaria superioreNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen na"ional care înlocuie#tedin anul #colar $998/$999 examenul organizat laterminarea înv!"!mântului secundar superior în fa"aunei comisii de examen desemnat! de minister.Elevii nu sunt admi#i s! se prezinte la examen decâtdac! au ob"inut note satisf !c!toare în cursul

ultimului an de studii. Comport! trei probe scrise dinlimba italian! #i, în func"ie de ramur !, dinmatematic! sau limba latin!/greac! sau dintr-o limb!str !in!. A treia prob! cuprinde toat! materia din

program!. De asemenea se va sus"ine #i o prob!oral!. Acest examen permite ob"inerea diplomei →

Diploma di superamento dell’esame di Statoconclusivo dei corsi di studio di istruzione

secondaria superiore.

Esame integrativo%ara: Italia

Variante gramaticale: Esami integrativiNivel: toate nivelurileNot$ explicativ$: Examen organizat de institu"ia deînv!"!mânt în cauz! pentru candida"ii care :• studiaz! în Italia sau în str !in!tate, indiferent de

nivelul de înv!"!mânt, #i doresc s! se înscrie înanul echivalent în alt! institu"ie #colar ! de acela#inivel din Italia;

• au urmat cursuri suplimentare de studii secundaresuperioare (corso integrativo) cu o durat! de unan (dup! terminarea cu succes a studiilor

secundare superioare cu o durat! mai mic! decinci ani).Probele sunt stabilite de institu"ia de înv!"!mânt încauz!. Odat! promovat acest examen, candida"ii primesc un certificat care nu are o denumire sau untitlu specific sau indicarea notelor, dând acces laînv!"!mântul superior.

ESEU%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Examen

spécial d’entrée à l’université.

Exam. oecon%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Examinatusoeconomiae.

Exame de equivalência à frequência%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Exames de equivalência àfrequência

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Probe obligatorii prezentate deelevii de clasa a zecea #i a unsprezecea din materiiterminale #i de elevii de clasa a dou!sprezecea dinmaterii pentru care nu se sus"ine examen finalobligatoriu pe plan na"ional, #i pentru elevii externi #icandida"ii independen"i în contextul cursurilor generale sau tehnologice.

Exame final de âmbito nacional%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Exames finais de âmbitonacionalNivel: Secundar superior



65

Not$ explicativ$: Examen final obligatoriuorganizat la nivel na"ional, permi"ând ob"inereadiplomei → Diploma de Estudos Secundários (înafar ! de elevii care trebuie s! sus"in! proba → Examede equivalência à frequência). Se sus"ine dinanumite materii la terminarea înv!"!mântuluisecundar superior (clasa a dou!sprezecea) de c!treelevii care au frecventat în mod regulat #coli

acredidate oficial (elevi interni), elevii a c!ror #colarizare a fost întrerupt! din anumite motive saucare au frecventat #coli neacreditate oficial (eleviexterni) sau de c!tre candida"i independen"i încontextul cursurilor generale sau tehnologice.

Examen (inter)diocésain%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Primar Not$ explicativ$: Examen facultativ organizat laterminarea înv!"!mântului primar în institu"iile dinre"eaua liber ! (catolic!). Const! din probe scrise delimba francez! #i matematic!, elaborate deinspectorii diocezei. Promovarea acestui examen poate fi luat! în calcul la ob"inerea → Certificat d’Études de Base.

Examen beroepsonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Examens beroepsopleidingenNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat la terminareaunui curs de formare profesional! (opleiding

beroepsonderwijs sau beroepsopleiding ), pentru carese elibereaz! un calificativ final care conduce ladiploma → Diploma opleiding beroepsonderwijs.Calificativele finale descriu cuno#tiin"ele,în"elegerea, aptitudinile #i, dup! caz, atitudinea profesional! pe care ar trebui s! o aib! cei careurmeaz! un curs de formare profesional! în leg!tur !cu viitoarea lor carier ! #i rolul lor în societate.Calificativele de sfâr #it de studii sunt formulate deorganismele na"ionale pentru înv!"!mântul profesional din fiecare sector de activitate, grupe desectoare sau grupe profesionale. Calificativele de

sfâr #it de studii se subdivid într-un anumit num!r decalificative par "iale. Examenul final se compune dinunit!"i care corespund calificativelor par "iale.Promovarea examenului este condi"ionat! de promovarea tuturor probelor notate cu calificative par "iale din cadrul programei de înv!"!mânt.

Examen cantonal%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Primar Not$ explicativ$: Examen facultativ organizat laterminarea înv!"!mântului primar de c!tre unele

subdiviziuni administrative (canton) #i subcoordonarea inspectorului cantonal din înv!"!mântul primar. Se compune din probe scrise din materiile principale. Promovarea acestui examen poate fi luat!

în considerare la ob"inerea → Certificat d’Études de Base. Acest examen este rezervat elevilor din re"eauaoficial! subven"ionat! din înv!"!mântul comunal #i provincial #i poate înlocui examenul organizat dec!tre institu"ia #colar !.

Examen d’admission à l’enseignement secundargénéral

%ara: LuxemburgNivel: Primar Not$ explicativ$: Examen de orientare organizat laterminarea studiilor primare cu o durat! de #ase ani.Este rezervat elevilor care prefer ! s! se orienteze spreînv!"!mântul secundar general dup! ce, conformrezultatelor procedurii oficiale de selec"ie, au fostdeclara"i ap"i pentru înv!"!mântul secundar tehnic.P!rin"ii trebuie s! formuleze contesta"ie împotrivaacestui aviz pentru ca elevul s! poat! sus"ineexamenul. Probele sunt din limba german!, francez!#i calcule. Promovarea acestui examen d! acces laînv!"!mântul secundar general.

Examen d’Aptitude à accéder à l’EnseignementSuperior%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen facultativ organizat dec!tre comisia de examinare a comunit!"ii franceze laterminarea înv!"!mântului secundar superior profesional. Promovarea acestui examen permiteob"inerea → Diplôme d’Aptitude à accéder à

l’Enseignement Superior . Se adreseaz! în modexclusiv elevilor care au trecut evaluarea din ultimulan de studii în unele #coli profesionale sau elevilor str !ini.

Examen de absolvire%ara: RomâniaVariante gramaticale: Examenul de absolvireNivel: Secundar superior/ Postsecundar/Superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat pe diferite niveluri de înv!"!mânt profesional. Probele sunt alc!tuite de fiecare institu"ie

de înv!"!mânt, pe baza criteriilor elaborate deMinisterul educa"iei na"ionale #i aprobate deautorit!"ile educative de la nivel central. Num!rul probelor #i con"inutul lor difer ! în func"ie de tipul,nivelul #i specialitatea institu"iei. Este obligatoriu pentru ob"inerea certificatului → Certificat deabsolvire (în #colile din înv!"!mântul postsecundar)sau a diplomei → Diplom# de absolvire (în #colilesecundare superioare profesionale sau în institu"iilede înv!"!mânt superioar universitare de scurt!durat!).

Examen de bacalaureat%ara: RomâniaVariante gramaticale: Examenul de bacalaureatNivel: Secundar superior



66

Not$ explicativ$: Examen final na"ional organizat laterminarea înv!"!mântului secundar superior general#i specializat cu o durat! de patru sau cinci ani. Esteobligatoriu pentru ob"inerea diplomei → Diplom# debacalaureat care permite accesul la înv!"!mântulsuperior. Probele (scrise #i orale) sunt concepute dec!tre Ministerul educa"iei na"ionale #i difer ! înfunc"ie de specializarea #colii sau a sec"iei. Cuprind

materiile limba #i literatura român!, limba #iliteratura minorit!"ii lingvistice (pentru elevii care-#iurmeaz! studiile într-una din limbile minoritare),matematic!, istorie, limba str !in! studiat!, o materiela alegere dintre fizic!, chimie, biologie, geografiaRomâniei #i o materie specializat!. În #colile deînv!"!mânt general, teologic, artistic sau sportiv,elevii pot alege o materie umanist! în loculmatematicii.

Examen de capacitate%ara: RomâniaVariante gramaticale: Examenul de capacitateNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen final organizat subcontrol na"ional la terminarea celor patru ani deînv!"!mânt secundar inferior general. Esteobligatoriu pentru ob"inerea certificatului →

Certificat de capacitate. Comport! probe scrise,orale #i practice (pentru elevii din #colile artistice #isportive), elaborate de fiecare institu"ie deînv!"!mânt pe baza criteriilor #i directivelor date deMinisterul educa"iei na"ionale. Trebuie s! fie

aprobate de c!tre autorit!"ile educative regionale.Probele se dau din limba #i literatura român!,matematic!, istorie #i geografia României. Eleviiminorit!"ilor lingvistice trebuie s! sus"in! un examensuplimentar din limba #i literatura matern!.

Examen de fin d’apprentissage%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen sus"inut în urma studiilor profesionale organizat la sfâr #itul ultimului an deucenicie (clasa a dou!sprezecea, care este

esen"ialmente practic!). Este organizat de #coal! #icomport! o parte teoretic! #i o parte practic!. Acestexamen d! dreptul la → Certificat d’aptitudetechnique et professionnelle, sau la → Certificat deCapacité Manuelle dac! elevul nu a trecut decât proba practic!.

Examen de fin d’études du technicien%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat pe plan na"ionalla terminarea studiilor secundare de tehnicieni.Reu#ita acestui examen d! dreptul la → Diplôme detechnicien.

Examen de fin d’études secondaires%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen na"ional organizat de c!treMinisterul educa"iei la terminarea înv!"!mântuluisecundar general din materiile ultimului an al profilului de studiu al elevului, cuprinzând germanaca limb! de predare, matematica, #tiin"ele #i o limb!

str !in!. Reu#ita acestui examen d! dreptul la →

Diplôme de fin d’études secondaires.

Examen de fin d’études secondaires techniques%ara: LuxemburgNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen na"ional organizat de c!treMinisterul educa"iei la terminarea înv!"!mântuluisecundar tehnic, cuprinzând materiile ultimului an al profilului de studiu al elevului. Acest examen d!dreptul la → Diplôme de fin d’études secondairestechniques în care se specific! atât profilul cât #iramurile din care au fost examina"i elevii.

Examen de licen!$%ara: RomâniaVariante gramaticale: Examenul de licen"!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la terminareastudiilor universitare cu o durat! de patru la #ase ani.Este organizat la nivelul institu"iei de înv!"!mânt #ieste obligatoriu pentru ob"inerea diplomei →

Diplom# de licen "# conferind titlul de → Licen " iat.

Const! în sus"inerea unei lucr !ri de diplom! având unsubiect ales de student (din mai multe propuse defacultate) în fa"a unei comisii de examen.

Examen mbo%ara: OlandaVariante gramaticale: Mbo-examenNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Examenmiddelbaar beroepsonderwijs.

Examen middelbaar beroepsonderwijs

%ara: OlandaVariante gramaticale: Examens middelbaar beroepsonderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de studiiorganizat la terminarea unui curs de înv!"!mântsecundar profesional cu o durat! cuprins! între doi #i patru ani (opleiding middelbaar beroepsonderwijs),în urma c!ruia se elibereaz! un calificativ final, pe baza c!ruia se acord! diploma → Diplomamiddelbaar beroepsonderwijs. Acesta const! dintr-unexamen #colar intern #i un examen na"ional de sfâr #itde studii. Abreviere: Examen mbo.Observa"ie: va fi înlocuit în mod progresiv deexamenele instaurate de legea înv!"!mântuluidestinate adul"ilor #i înv!"!mântul profesional, intrat!



67

în vigoare în $996 (Wet educatie enberoepsonderwijs). Vezi → Examenberoepsonderwijs.

Examen spécial d’admission aux étudesuniversitaires de "er cycle en sciences appliquées%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Examen organizat la începutulanului academic de c!tre autorit!"ile din fiecareinstitu"ie de înv!"!mânt universitar, conferind titlul→ Ingénieur (civil), pe baza unei programmedeterminate de guvernul Comunit!"ii franceze.Const! din probe scrise din urm!toare ramuri alematematicii: analiz!, algebr !, trigonometrie #i calculnumeric, geometrie, geometrie analitic!. Examenuleste obligatoriu #i de promovarea lui, certificat! printr-o atestare, depinde accesul la studiile în #tiin"eaplicate; cei care nu au cuno#tin"e matematicesatisf !c!toare pentru a sus"ine examenul pot s!urmeze un an de cursuri preg!titoare în institu"iile deînv!"!mânt secundar.

Examen spécial d’entrée à l’université%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de admitere la studiileuniversitare, înlocuit din anul $994 de → Diplômed’accès aux études universitaires. Abreviere: ESEU.

Examinatus oeconomiae%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Examinata oeconomiaeNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele finale (scrise #iorale) la terminarea celor trei ani #i jum!tate de studiiuniversitare din primul ciclu în domeniul economiei.

Probele sunt elaborate de institu"iile respective #irezultatele sunt evaluate de doi examinatori din careunul extern pentru a se evita orice ssubiectivism.Diploma men"ioneaz! rezultatele ob"inute la probe #imedia notelor la materiile principale. D! acces lastudiile universitare din al doilea ciclu în acela#idomeniu. Abreviere: Exam. oecon.

Extraneï-examens%ara: OlandaVariante gramaticale:Nivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final organizat pentrucandida"ii care nu sunt înscri#i ca elevi în institu"iile#colare, dar care sus"in numai examenul final →

Eindexamen pentru înv!"!mântul secundar general, înacelea#i condi"ii #i în acela#i timp ca #i elevii dinînv!"!mântul cu frecven"! normal!.



68

FFacharbeiterbrief

%ara: GermaniaVariante gramaticale: Facharbeiterbriefe,Facharbeiterbrief*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de competen"! profesional! eliberat în contextul unei form!ri profesionale din cadrul duales System elevilor careau promovat examenul →

Ausbildungsabschlussprüfung într-o profesierecunoscut! care necesit! o formare de specialitate(anerkannter Ausbildungsberuf ). Acest certificat esteeliberat împreun! cu → Abschlusszeugnis der

Berufsschule. D! acces la profesie #i constituie ocondi"ie prealabil! pentru a accede la o Fachschule,dup! ce elevii au acumulat experien"a profesional!cerut! #i calificarea unui muncitor calificat.

Fachgebundene Hochschulreife%ara: GermaniaVariante gramaticale: Fachgebunden*Hochschulreife*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare care abiliteaz! pe titular s! studieze ramuri particulare într-o institu"ie deînv!"!mânt superior. Poate fi ob"inut! în urmadiverselor cursuri de formare care pun accentul peaspectul profesional din înv!"!mântul secundar superior. Este certificat! prin → Zeugnis der

Fachgebundenen Hochschulreife.

Fachhochschulreife%ara: GermaniaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificare care abiliteaz! pe titular s! studieze într-o Fachhochschule sau, în unele

Länder , într-o Berufsakademie. În mod normal seob"ine printr-un examen final la terminarea celui de-al doisprezecelea an într-o Fachoberschule sau, înanumite condi"ii, într-o alt! institu"ie #colar ! profesional! cu frecven"! normal!. Examenul finalcuprinde probe scrise, orale #i, în unele cazuri, practice. Se elibereaz! certificatul → Zeugnis der Fachhochschulreife.

Fachhochschulreifeprüfung%ara: LiechtensteinVariante gramaticale:

Fachhochschulreifeprüfungen,Fachhochschulreifeprüfung*Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Examen final facultativ organizat

la terminarea înv!"!mântului secundar superior profesional (patru ani în duales System, trei semestre pentru cursuri serale). Permite ob"inerea certifiactului→ Fachhochschulreifezeugnis. Con"inutul acestuiexamen este elaborat de fiecare institu"ie. Comport! probe scrise de limba german!, englez!, matematic!#i o materie la alegere între istorie, #tiin"e politice,drept #i economie, sau chimie. Sinonim:

Berufsmatura.

Fachhochschulreifezeugnis%ara: Liechtenstein

Variante gramaticale:Fachhochschulreifezeugnisse,Fachhochschulreifezeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it de studiisecundare superioare profesionale eliberat de c!treinstitu"ii elevilor care au promovat examenul →

Fachhochschulreifeprüfung. Acesta men"ioneaz!specializarea, materiile #i rezultatele ob"inute laexamen. D! acces la înv!"!mântul universitar specializat (într-o Fachhochschule), f !r ! examen deadmitere.

Fachoberschulreife%ara: GermaniaNivel: Secundar inferior/Superior Not$ explicativ$: Calificare de sfâr #it de studiiconsiderat! în general echivalent! cu →

Realschulabschluss, eliberat! în înv!"!mântulsecundar inferior general la terminarea celui de-alzecelea an de studii #i în Berufsaufbauschulen încadrul înv!"!mântului secundar superior. Este ocondi"ie prealabil! admiterii într-o Fachoberschule.

Fagbrev%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Fagbrevet, FagbreveneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat care atest! o calificare profesional! într-o meserie de me#te#ugar, eliberat!elevilor care au promovat examenul → Fagprøve laterminarea form!rii profesionale cu o durat! de treiani. Specific! profesia #i rezultatele ob"inute laexamen. D! acces la profesiune.

Fagkarakterbevis%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Fagkarakterbeviset,Fagkarakterbevisene



69

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat care atest! c! elevul aurmat una sau mai multe materii f !când parte dincursul de formare.

Fagprøve%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Fagprøven, Fagprøver,

FagprøveneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen profesional obligatoriu,organizat la terminarea uceniciei într-o întreprinderesau o institu"ie de înv!"!mânt secundar superior.Permite ob"inerea certificatului → Fagbrev. Seadreseaz! elevilor care au urmat studii cu o durat! detrei ani într-o institu"ie de înv!"!mânt secundar superior profesional sau candida"ilor externi.Con"inutul acestui examen este elaborat de c!tre#coli #i/sau de întreprinderi pe baza unui program deformare în sectorul respectiv, în conformitate cudirectivele privind formarea profesional! date deMinisterul educa"iei. Examenul comport! trei p!r "i: planificare, punerea în aplicare #i documentarea înleg!tur ! cu realizarea unei lucr !ri practice.Candida"ii externi trebuie s! treac! probe teoretice înleg!tur ! cu profesia.

Felsefokú szakképesítést igazoló bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: FelsCfokú szakképesítéstigazoló bizonyítvány, FelsCfokú szakképesítést

igazoló bizonyítványok Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de calificare profesional!eliberat! la terminarea a doi ani de studii superioare profesionale non-universitare elevilor care au promovat examenul → Szakmai vizsga. Atest!calificarea profesional! ( fels; fokú szakképesítés)cuprins! în Registrul na"ional de calific!ri.Men"ioneaz! materiile parcurse #i rezultateleob"inute pe parcursul studiilor. D! acces la profesiacorespunz!toare #i permite continuarea studiilor înunit!"i de înv!"!mânt superioare non-universitare

( F ; iskola) sau universitare ( Egyetem).

Felvételi vizsga%ara: UngariaVariante gramaticale: Felvételi vizsgát, Felvételivizsg*Nivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de admitere organizat #ielaborat de institu"iile de înv!"!mânt secundar superior general #i profesional #i institu"iile deînv!"!mânt superior pentru selectarea elevilor înfunc"ie de aptitudinile #i cuno#tin"ele lor. În primul

caz, comport! probe scrise din limba matern!,matematic! (în mod excep"ional din istorie #iliteratur !) #i din materia de specialitate aleas! deelev, #i probe orale dintr-o materie la alegere.

Exigen"ele academice de acces în institu"iile deînv!"!mânt superior sunt determinate de fiecareinstitu"ie.

Fiskerikandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberat la

terminarea a cinci ani de studii universitare îndomeniul pescuitului. Studen"ii trebuie s! promoveze probele finale (scrise #i orale) elaborate de c!treinstitu"ie #i s! sus"in! o lucrare final!. Evaluarea seefectueaz! de doi examinatori din care unul extern pentru evitarea oric!rei subiectivit!"i. Diplomamen"ioneaz! rezultatele ob"inute la probe ca #isubiectul #i evaluarea lucr !rii scrise. D! acces la via"a profesional! #i/sau la doctorat.

Foaie matricol$%ara: RomâniaVariante gramaticale: Foaia matricol!Nivel: Secundar inferior/Secundar superior/Superior Not$ explicativ$: Registru de înscriere #i de prezen"!a elevului indicând nivelul de înv!"!mânt, materiile #inotele ob"inute de-a lungul tuturor anilor de studii,atât la nivel secundar inferior #i secundar superior cât#i universitar. Atest! terminarea studiilor. O copie aacestui certificat se elibereaz! f !r ! examen. Laterminarea înv!"!mântului secundar inferior, aceast!atestare este suficient! pentru a accede înînv!"!mântul secundar superior profesional cu o

durat! de unu la trei ani.Feiskolai oklevél%ara: UngariaVariante gramaticale: FCiskolai oklevet, FCiskolaioklevek, FCiskolai okleveleketNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea atrei sau patru ani de studii superioare non-universitare ( F ; iskola) elevilor care au promovatexamenul final → Záróvizsga. Men"ioneaz!domeniul de studii, specializarea #i nota final!. D!

acces la via"a profesional! #i permite elevilor s!urmeze un curs post-universitar sau s!-#i continuestudiile la universitate ( Egyetem).

Folkeskolelærer%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Folkeskolelæreren, -lærerer, -lærerneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auabsolvit un program de formare pentru profesori cu odurat! de patru ani într-un colegiu specializat (non-

universitar) de formare pedagogic!( Lærerseminarium). D! acces la meseria de profesor la nivelul înv!"!mântului obligatoriu (primar #isecundar inferior).



70

Folkeskolens afgangsprøve%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Folkeskolens afgangsprøver Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen facultativ de sfâr #it destudii care poate acoperi zece materii dup! cel de-alnou!lea an de studii, la terminarea înv!"!mântului

obligatoriu. Acest examen comport! o parte scris!,coordonat! pe plan na"ional, #i o parte oral!elaborat! de profesorul care pred! materia respectiv!#i un profesor dintr-o alt! institu"ie #colar !, înconformitate cu dispozi"iile regulamentare stabilite pentru fiecare materie. Notele ob"inute de elevii care promoveaz! acest examen sunt înscrise în certificatul→ Afgangsbevis for Folkeskolen.Acesta este necesar pentru admiterea la Gymnasium, HHX #i HTX înînv!"!mântul secundar superior.

Folkeskolens udvidede afgangsprøve%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Folkeskolens udvidede

afgangsprøver Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen facultativ de sfâr #it destudii "inut în avans la sfâr #itul celui de-al zecelea anfacultativ la Folkeskole, putând acoperi #ase materii.Acest examen comport! o parte scris!, coordonat! pe plan na"ional, #i o parte oral!, elaborat! de profesorulcare pred! materia #i un profesor din alt! #coal!, în

conformitate cu dispozi"iile regulamentare stabilite pentru fiecare materie. Notele ob"inute de elevii care promoveaz! acest examen sunt înscrise în certificatul→ Afgangsbevis for Folkeskolen. Acesta este necesar pentru admiterea la cursurile HF în înv!"!mântulsecundar superior.

Fristående yrkesprov%ara: FinlandaVariante gramaticale: -provet, -provenNivel: Secundar superior Not$

explicativ$:Termen suedez pentru→

Näyttötutkinto

.



71

GGAS

%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru →

Gediplomeerde in de aanvullende studies van, urmatde numele specializ!rii.

GCE A level%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → General Certificate of Education Advanced Level .

GCE AS Examination%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → General Certificate of Education Advanced Supplementary

Examination.

GCE AS Level%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord N)

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → General Certificate of Education Advanced Subsidiary Level .

GCSE%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → General Certificate of Secondary Education.

Geaggregeerde voor het secundair onderwijs%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de titularizare înînv!"!mânt eliberat! studen"ilor care au încheiat fie primul ciclu de studii non-universitare într-o Hogeschool ( groep &), fie al doilea ciclu universitar sau non-universitar ( groep 2). Probele sunt scrise#i/sau orale (dup! cum decide profesorul) cuprinzândtoate materiile studiate. Aceasta men"ioneaz! numeleinstitu"iei #i al diplomei, ca #i un supliment detaliatal materiilor urmate #i al notelor ob"inute. D! acces

la profesia de profesor la nivelul secundar inferior ( groep &) sau secundar superior ( groep 2).

Gediplomeerde in de aanvullende studies van (+

specializare)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul unuian de studii postuniversitare suplimentar studen"ilor care au promovat probele prev!zute în programauniversitar !. Probele sunt scrise #i/sau orale (dup!cum decide profesorul) cuprinzând toate materiilestudiate. Aceasta men"ioneaz! specializarea #i d!acces la via"a profesional!. Abreviere: GAS .

Gediplomeerde in de gespecialiseerde studies van

(+ specializare)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul unuiasau a doi ani de studii postuniversitare studen"ilor care au promovat probele prev!zute în program!.Probele sunt scrise #i/sau orale (dup! cum decide profesorul) cuprinzând toate materiile studiate.Aceasta men"ioneaz! specializarea #i d! acces lavia"a profesional!. Abreviere: GGS .

Gediplomeerde in de voortgezette studie van (+

specializare)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itulstudiilor postuniversitare specializate într-o

Hogeschool candida"ilor care au promovat probeletrecute în program!. Probele sunt scrise #i/sau orale(dup! cum decide profesorul) cuprinzând toatemateriile studiate. Aceasta men"ioneaz! domeniul destudii #i d! acces la via"a profesional!.

Gegradueerde (+ specializare)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminareastudiilor superioare non-universitare (3 ani) îndiverse domenii (de exemplu contabilitate, cadremedii medicale-infirmier s) studen"ilor care au promovat probele prev!zute în program!. Probelesunt scrise #i/sau orale (dup! cum decide profesorul)cuprinzând toate materiile studiate. Aceastamen"ioneaz! domeniul de studii #i d! acces la via"a profesional! sau la studii suplimentare.



72

General Certificate of Education Advanced Level%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificativ eliberat de obicei laterminarea a doi ani de înv!"!mânt general post-obligatoriu elevilor care îndeplinesc criteriile cerute.Aceste calificative, eliberate pe baza test!rii la o

singur ! materie, sunt certificate de organismeindependente care propun programe pentru unansamblu de materii. Activând într-un cadrureglementat de autorit!"ile na"ionale în materie decalificative #i de programe, organismele careelibereaz! calificativele redacteaz! programele,elaboreaz! subiectele #i evalueaz! rezultateleexamenului #i verific! activitatea la clas! în vedereaasigur !rii coeren"ei normelor. Majoritatea elevilor parcurg trei materii alese dintr-un pachet de materiigenerale #i câteodat! profesionale. Programele pot filineare, cu evaluare la sfâr #itul cursului, saumodulare, cu evaluare la sfâr #itul fiec!rui bloc deactivit!"i ca #i la sfâr #itul cursului. Schemele deevaluare difer !, dar trebuie s! cuprind! evalu!rielaborate pe plan extern, organizate subsupraveghere #i de o manier ! puctual! #i pot s! se prezinte sub form! scris! #i/sau oral! #i/sau practic!în func"ie de materie. Activitatea în clas! poate s!contribuie #i ea la nota final!. Certificatul(certificatele) indic! fiecare materie #i noteleob"inute. Notele satisf !c!toare se stabilesc pe o scar !descresc!toare de la A la E; notele N #i U fiind

considerate e#ecuri. Calificativul este apreciat cafiind de nivel avansat în nomenclatorul na"ional alcalificativelor. ( National Framework of qualifications). Permite accesul la înv!"!mântulsuperior, în fun"ie de institu"ie #i de programele încauz!, ca #i de num!rul de note satisf !c!toareob"inute. D! de asemenea acces la via"a profesional!#i la unele form!ri profesionale. Abreviere: A level,GCE A level .

General Certificate of Education AdvancedSubsidiary Level

%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen care înlocuie#te →

General Certificate of Education Advanced Supplementary Examination organizat pentru primadat! în septembrie 2000. Este destinat elevilor careau terminat primul an de studii complementare de →General Certificate of Education Advanced Level #icare, de atunci încolo, se situeaz! la un nivel inferior.Elevii vor studia pân! la cinci materii la nivel AS .Abreviere: GCE AS Level .

General Certificate of Education AdvancedSupplementary Examination%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificativ #i examen dintr-osingur ! materie acoperind aproximativ jum!tatea dincon"inutul unei discipline complete la nivelul →

General Certificate of Education Advanced Level ,având reguli comune atât în ceea ce prive#teevaluarea, cât #i notele #i activitatea în clas!.Cursurile lineare sau modulare pot s! fie urmate pe parcursul unuia sau a doi ani. Acest calificativ va fiînlocuit începând cu anul 2000 de c!tre noul →General Certificate of Education Advanced Subsidiary Level . Abreviere: GCE AS examination.

General Certificate of Secondary Education%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificativ ob"inut la terminarea primilor doi ani de înv!"!mânt secundar superior, înalte condi"ii decât ultimul an de înv!"!mântobligatoriu, de c!tre elevii (cu vârste cuprinse între$5 #i $6 ani) care îndeplinesc criteriile cerute. Acestcalificativ constituie principala metod! de evaluare aelevilor în vârst! de $6 ani, conform dispozi"iilor deevaluare din programa na"ional! ( National Curriculum), dar poate fi folosit pentru orice vârst!.Calificativele, bazate pe o singur ! materie, sunt

certificate de organisme independente care propun programele dintr-o palet! larg! de programe #i grupede materii. Activând într-un cadru reglementat deautorit!"ile na"ionale în materie de calificative #i programe, organismele care emit calificativele,redacteaz! programele, elaboreaz! subiectele #ievalueaz! rezultatele examenului #i verific!activitatea în clas! în vederea asigur !rii coeren"einormelor. Majoritatea elevilor sus"in GCSE la limbaenglez!, matematic! #i la #tiin"e, ca #i la o serie dealte materii. Programele pot fi lineare, cu o evaluarela sfâr #itul cursului, sau modulare, cu o evaluare la

sfâr #itul fiec!rui modul, ca #i la sfâr #itul cursului.Schemele de evaluare variaz!, dar trebuie s! con"in!evalu!ri elaborate #i notate la nivel extern, orgaizatesub supraveghere #i de o manier ! punctual!.Evaluarea poate s! se fac! în scris #i/sau oral #i/sau practic, în func"ie de materie. Activitatea în clas! poate #i ea s! contribuie la nota final!. Certificateleindic! fiecare materie promovat! #i nota ob"inut! deelev pe o scar ! descresc!toare, care merge de la A*,A, B, C, D, E, F la G. Notele de la A* la C suntconsiderate ca note de promovare superioare #i cafiind calificative de nivel intermediar în

nomenclatorul na"ional al calificativelor ( National Framework of qualifications). Notele de la D la Gsunt considerate ca note de promovare inferioare,fiind calificative de nivel elementar. Nota U



73

(unclassified ) este considerat! ca fiind un e#ec. Acestcertificat d! acces la via"a profesional!, la anumitetipuri de formare #i la numeroase programe deînv!"!mânt secundar superior de nivel post-obligatoriu. Abreviere: GCSE .

General National Vocational Qualification%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlanda

de Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calificativ care atest! o preg!tirecomplet! pentru munca în întreprindere #i o punte detrecere c!tre calific!ri de niveluri superioare, ca #i oalternativ! pentru calific!rile → General Certificateof Secondary Education sau → General Certificateof Education. Cursurile conducând la ob"inereaGNVQ se adreseaz! tinerilor care au dep!#it vârsta#colariz!rii obligatorii, dar care se înscriu înînv!"!mântul cu frecven"! normal!. Aceste cursuri pot fi de asemenea frecventate de elevi de oricevârst!. Este certificat! de organisme independentecare activeaz! într-un cadru reglementat deautorit!"ile na"ionale în materie de calificative #i de programe. Calific!rile sunt disponibile în $5 maridomenii profesionale (de exemplu, comer ", serviciide distribu"ie de produse en detail) #i pe trei niveluriechivalente cu elementar ( foundation), intermediar (intermediate) #i avansat (advanced ) înnomenclatorul na"ional de calific!ri ( National

Framework of qualifications).Calific!rile GNVQ se compun din p!r "i care pot fi

certificate #i în mod separat dac! o calificarecomplet! nu a fost ob"inut!. Evaluarea este mai alesintern! #i, în scopul asigur !rii coeren"ei normelor,supus! controlului organismelor care elibereaz!calific!ri. Include de asemenea teste externe.Promovarea GNVQ este înso"it! de un calificativ:satisf !c!tor, merit #i distic"ie. GNVQ de nivelavansat constituie o calificare în vederea accederii laînv!"!mântul superior, în func"ie de institu"ie #i de programele în cauz! ca #i de calificativul ob"inut.Abreviere: GNVQ.

General Scottish Vocational Qualification%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Calificativ destinat elevilor carecontinu! s! frecventeze înv!"!mântul cu frecven"!normal! doi ani dup! trecerea vârstei minime deînv!"!mânt obligatoriu. Constituie o preg!tirecomplet! de angajare #i un criteriu de acces lacalific!ri de nivel superior. Este acordat! de ScottishQualifications Authority (SQA) #i reprezint! oalternativ! pentru → Scottish Certificate of

Education – Higher Grade plus academic. Evaluarea

cuprinde p!r "i practice. Certificatul specific!materiile studiate #i promovate. Abreviere: GSVQ.

Genikes Exetaseis (>69/2BC 8f6,A?6/C)%ara: GreciaVariante gramaticale: D=81<78 EF=,;G=?8, H=81<-*=F=,2G-*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen na"ional obligatoriu pentru a accede în institu"iile de înv!"!mânt superior ( Anotato Ekpaidevtiko Idrima – AAEI #i

Technologiko Ekpaidevtiko Idrima – TEI ), organizatde Minsterul educa"iei #i cultelor pentru candida"iicare au ob"inut certificatul de sfâr #it de înv!"!mântsecundar superior → Apolityrio Genikou Lykeiou.Examenele comport! probe scrise din patru subiecte principale, definite în func"ie de domeniul de studiicorespunz!tor #i care au fost parcurse op"ional înultimul an de înv!"!mânt secundar. Promovareaacestui examen d! acces la înv!"!mântul superior.

Gesellenbrief %ara: GermaniaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaunei #coli profesionale în duales System stagiarilor care au promovat examenul →

Ausbildungsabschlussprüfung într-o meserie în fa"aunei autorit!"i responsabile cu calificarea profesional! (camer !). Acest certificat esteîntotdeauna eliberat împreun! cu →

Abschlusszeugnis der Berufsschule. Confer !titularului o calificare profesional! #i constituie ocondi"ie prealabil! pentru o calificare complementar !

de me#te#ugar calificat ( Handwerksmeister ).

Getuigschrift (+ type d’études)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: GetuigschriftenNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care promoveaz! probele finale organizate la terminareaînv!"!mântului secundar inferior #i secundar superior profesional. În func"ie de tipul de înv!"!mânt, exist!trei certificate: getuigschrift eerste graad secundair onderwijs (certificat de înv!"!mânt secundar

inferior), eliberat la sfâr #itul primilor doi ani deînv!"!mânt secundar, adic! secundarul inferior;

getuigschrift tweede graad secundair onderwijs(certificat de înv!"!mânt secundar superior), eliberatla sfâr #itul primilor doi ani de înv!"!mânt secundar superior elevilor care au ob"inut în prealabilcertificatul de sfâr #it de înv!"!mânt secundar inferior (poate înlocui certificatul → Studiegetuigschrift ); #i

getuigschrift van leertijd (certificat de ucenicie),eliberat la sfâr #itul primilor doi ani de înv!"!mântsecundar superior profesional cu urmarea uneiucenicii în paralel. Probele (scrise #i/sau orale) suntelaborate de fiecare institu"ie de înv!"!mânt #icuprind toate materiile studiate. Certificatul specific!tipul de înv!"!mânt. Poate fi luat în considerare



74

pentru admiterea elevului la nivelul de înv!"!mânturm!tor.

Getuigschrift Basisonderwijs%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: GetuigschriftenNivel: Primar Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminarea

înv!"!mântului primar elevilor care au corespunsobiectivelor programei. Certificatul men"ioneaz!legisla"ia pertinent!, poart! semn!turile pre#edintelui#i ale membrilor consiliului clasei ca #i numele #isemn!tura pre#edintelui puterii organizatorice,numele #colii #i numele #i semn!tura elevului.Evaluarea consiliului clasei presupune, printre altele, probe scrise organizate de institu"ie. Certificatul permite elevului accesul în primul an de înv!"!mântsecundar. Poate fi de asemenea eliberat dup! promovarea primului an de înv!"!mânt secundar general sau la sfâr #itul celui de-al doilea an deînv!"!mânt secundar profesional.

Getuigschrift basisvorming%ara: OlandaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului secundar fundamental(basisvorming ) elevilor care au promovat toate probele → Toetsen basisvorming .

Getuigschrift van het afsluitend examen

%ara: OlandaVariante gramaticale: Getuigschriften van deafsluitende examensNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat de universit!"i #ide institu"iile de înv!"!mânt superior profesional – institu"ii hbo (hogescholen) – studen"ilor care au promovat examenul final pentru o prim! diplom! (îngeneral, $68 credite echivaleaz! cu patru ani destudii, dar la nivel universitar 2$0 credite/cinci anide studii tehnice #i studii de stomatologie, #i 252credite/#ase ani de studii de medicin!, farmacie #i

medicin! veterinar !). Examenul → Afsluitend examen trece în revist! cuno#tin"ele academice alestudentului în vederea verific!rii dac! toate cerin"ele programei au fost îndeplinite, cu alte cuvinte dac!studentul a promovat toate examenle intermediare(tentamens) în concordan"! cu cerin"elereglement!rilor în materie de înv!"!mânt #i deexaminare ale institu"iei în cauz!. Examenul esteorganizat de o comisie de examen constituit! deinstitu"ia de înv!"!mânt #i a c!rei componen"! este înresponsabilitatea autorit!"ii competente din institu"ie.Certificatul indic! titlul cursurilor, materiile la care

studentul a promovat examenele #i, eventual,calificarea profesional! ob"inut!. Confer !absolventului înv!"!mântului non-universitar dreptullegal de a utiliza titlurile academice →

Baccalaureus, → Ingenieur sau (în contextinterna"ional) → Bachelor . În cadrul înv!"!mântuluiuniversitar, conduce la titlurile → Doctorandus, →

Ingenieur , → Meester sau (în context interna"ional)→ Master .

Getuigschrift van het propedeutisch examen%ara: Olanda

Variante gramaticale: Getuigschriften van de propedeutische examensNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau promovat examenul de propedeutic! →

Propedeutisch examen. Acest examen este întâlnit laterminarea primului an de studii la universitate #i înînv!"!mântul non-universitar (înv!"!mânt superior profesional – hoger beroepsonderwijs – hbo).Studen"ii trebuie s! promoveze acest examen pentrua-#i putea continua studiile.

GGS%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru →

Gediplomeerde in de gespecialiseerde studies van,urmat de numele specializ!rii.

Gimnáziumi bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Gimnáziumi bizonyítványok,Gimnáziumi bizonyítvány*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat pe bazarezultatelor #colare, f !r ! examen final, la terminareastudiilor secundare superioare generale (Gimnázium).Men"ioneaz! materiile #i rezultatele ob"inute de-alungul anilor de studii. Acest certificat permiteelevilor s! se prezinte la examenul → Érettségivizsga sau s! aib! acces la via"a profesional!.

Gimnáziumi érettségi bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Gimnáziumi érettségi

bizonyítványok, Gimnáziumi érettségi bizonyítvány*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de unit!"ile deînv!"!mânt elevilor care au promovat examenul →

Érettségi vizsga organizat la sfâr #itul studiilor secundare generale. Men"ioneaz! materiile #irezultatele ob"inute la examen. Este necesar pentru aavea acces la înv!"!mântul superior.

GNVQ%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → General

National Vocational Qualification.



75

Graduado en Educación Secundaria%ara: SpaniaVariante gramaticale: Graduados en EducaciónSecundariaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat #i titlu definite de legeaorganic! din $990 privind organizarea general! asistemului de educa"ie ( Ley Orgánica de Ordenación

General del Sistema Educativo – LOGSE ), eliberatela terminarea înv!"!mântului secundar inferior general cu o durat! de patru ani ( EducaciónSecundaria Obligatoria – ESO), elevilor care au promovat evaluarea continu! la fiecare materiestudiat!. Elevii sunt evalua"i de ansamblul de profesori, coordona"i de profesorul diriginte al claseicare sunt consilia"i de serviciul de orientare( Departamento de orientación). Rezultatele ob"inutela aceast! evaluare pot fi luate în considerare pentruorintarea elevului la continuarea studiilor sau în via"a profesional!. Certificatul d! acces la înv!"!mântulsecundar superior general ( Bachillerato) sau profesional ( Formación profesional específica de grado medio).

Graduado Escolar%ara: SpaniaVariante gramaticale: Graduados EscolaresNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat #i titlu eliberate însistemul educa"ional în vigoare pân! la intrarea învigoare a reformei impuse de legea organic! din

$990 a organiz!rii generale a sistemului educa"iei( Ley Orgánica de Ordenación General del Sistema Educativo – LOGSE ), la terminarea a opt ani de#colarizare obligatorie ( Educación General Básica –

EGB) elevilor care au promovat la toate materiile.D!dea acces la înv!"!mântul secundar superior general ( Bachillerato Unificado y Polivalente –

BUP ) sau secundar inferior profesional ( Formación Profesional de primer grado – FP I ). Acest certificatva fi înlocuit în totalitate de certificatul → Graduadoen Educación Secundaria, când studiile de nivelechivalent definite de LOGSE din $990 vor fi pe

deplin stabilite.

Graduat en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de Hautes

Écoles la terminarea a trei ani de studii superioarenon-universitare scurte candida"ilor care au promovat probele prev!zute în programa de lafiecare materie, organizate de institu"ia deînv!"!mânt #i care au sus"inut oral o lucrare final!scris! (mémoire). Diploma specific! specializarea,

materiile studiate, tema lucr !rii finale mémoire #inota final! ob"inut!. Confer ! titlul → Gradué(e) enurmat de denumirea specializ!rii. Diploma d! accesla via"a profesional!, la studii de specialitate care se

finalizeaz! cu → Diplôme de spécialisation #i lastudii superioare de tip lung din ciclul al doilea sau lastudii universitare din al doilea ciclu.

Graduate Diploma%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! în urma

parcurgerii unui curs cu o durat! de un an (de obicei)absolven"ilor care sunt în c!utarea unei reorient!ri profesionale.

Gradué(e) en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat de Hautes Écolesstuden"ilor care au ob"inut diploma → Graduat en (+specializarea). Spre deosebire de → Candidat(e) en,→ Licencié(e) en, → Maître en, etc., gradué(e) poate

func"iona ca adjectiv #i s! intervin! în denumireaunui titlu sub forma urm!toare: «numele profesiei + gradué(e)», de exemplu: infirmier(ère) gradué(e),éducateur(trice) gradué(e), bibliothécairedocumentaliste gradué(e).

Grundexamen%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Ammatillinen perustutkinto.

Grundskollärarexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! de profesor pentru înv!"!mântul obligatoriu eliberat! laterminarea unui program cu o durat! între trei ani #i jum!tate #i patru ani #i jum!tate de studii cu programnormal care poate cuprinde #i o lucrare de absolvire.Certificatul specific!, în general, specializarea,materiile la care s-a promovat, ca #i notele #i gradele

ob"inute. Diploma d! acces la via"a profesional! #i permite urmarea studiilor de doctorat.

GSVQ%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → General Scottish Vocational Qualification.

Gymnasielärarexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! de profesor la #colile secundare superioare, eliberat! la absolvirea



76

unui program cu o durat! de doi ani #i jum!tate, patru ani sau patru ani #i jum!tate de studii cufrecven"! normal! (în func"ie de materiile studiate #iexperien"a profesional!) care presupune în modnormal o tez! de sfâr #it de studii. Ob"inerea acesteidiplome este posibil! în situa"ia în care candidatul posed! forma"ia #i experien"a profesionalecorespunz!toare #i urmeaz! un curs special de

formare a profesorilor cu o durat! de un an.Certificatul specific! în general specializarea,

materiile absolvite, ca #i notele #i gradele ob"inute.Diploma d! acces la via"a profesional! #i permitecontinuarea studiilor de doctorat.

Gymnasiets avgångsbetyg%ara: FinlandaVariante gramaticale: -betyget, -betygenNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→ Lukion päästötodistus.



77

HH.Dip.Ed.

%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Higher

Diploma in Education.

Habilitation à diriger des recherches%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! care atest! aptitudinea dea realiza cercet!ri #tiin"ifice originale de înalt nivel #idreptul de a coopta tineri cercet!tori. Este eliberat!candida"ilor titulari ai diplomei → Doctorat care au

publicat deja lucr !ri de cercetare. Specific!specialitatea. Diploma d! acces la via"a profesional!în calitate de profesor la universitate cu condi"iareu#itei la concursul de selec"ie. Din $994 a înlocuitdiploma→ Thèse d’État .

Hauptschulabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Hauptschulabschluß,Hauptschulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Calificare de sfâr #it de studii deînv!"!mânt general eliberat! dup! cel de-al nou!leaan de studii de c!tre Hauptschulen dar #i de altetipuri de institu"ii de înv!"!mânt secundar inferior.Este eliberat! de regul! pe baza rezultatelor ob"inuteîn anul nou! de studii. D! acces la formarea profesional! într-un duales System, la formare profesional! fundamental! de un an( Berufsgrundbildungsjahr ), sau, cu îndeplinirea unor condi"ii, la o Berufsfachschule. Constituie în egal!m!sur ! o condi"ie prealabil! de admitere îninstitu"iile de înv!"!mânt #colar pentru adul"i

( Zweiter Bildungsweg ) #i la unele Fachschulen laie#irea dintr-o formare profesional! ini"ial!.Sinonim: Berufsbildungsreife/Berufsreife.

HF%ara: DanemarcaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Højere

Forberedelseseksamen.

HHX%ara: Danemarca

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Højere

Handelseksamen.

Higher (Higher Still)

%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Calificativ eliberat dup! un an destudii, care va fi propus în cadrul reformelor Higher Still #i care va înlocui actualele Highers la acela#inivel. Primele new Highers vor fi disponibileîncepând cu $999/2000. Highers se împart în unit!"icare sunt evaluate la nivel intern pe baza activit!"ii laclas!, dar exist! #i o evaluare extern! care d! uncalificativ cuprins pe o scar ! valoric! de la A la C.Este posibil! parcurgerea unit!"ilor în mod separat.Con"inutul de baz! al Highers pentru fiecare materie,

cuprinzând #i op"iunile, este specificat la nivelcentral. Highers vor r !mâne calificativelefundamentale pentru a accede la înv!"!mântulsuperior sau la via"a profesional!. ScottishQualifications Authority (SQA) elibereaz!calificativele, efectueaz! evalu!rile externe #icontroleaz! evalu!rile interne.

Higher Diploma in Education%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! postuniversitar ! pentru

predarea la nivelul secundar. Aceast! diplom! esteeliberat! de universit!"i pe baz! de examene #i destagii practice studen"ilor deja titulari ai unei primediplome ob"inute dup! trei sau patru ani de studii.Abreviere: H.Dip.Ed.

Higher National Certificate%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Calificativ al unui prim nivel deînv!"!mânt superior eliberat de Edexcel Foundation(înainte era eliberat de Business and Technology

Education Council ) în Anglia, %ara Galilor #i Irlandade Nord #i de Scottish Qualifications Authority (SQA)în Sco"ia, studen"ilor care absolveau cursuri profesionale de doi ani cu frecven"! redus! la odisciplin! aleas! dintr-un evantai mai larg dediscipline, ca de exemplu, studii comerciale, degestiune, de inginerie #i de design. Cursurileorganizate pe unit!"i au loc în universit!"i #i în alteinstitu"ii de înv!"!mânt superior. Evaluarea estef !cut! de fiecare institu"ie în conformitate cucriteriile de evaluare #i de calitate stipulate de

Edexcel (în Sco"ia, de SQA); aceast! evaluare poates! se compun! dintr-o combina"ie de examene, dintr-o evaluare continu! #i dintr-un proiect. Dac! reu#italor nu ofer ! un acces direct la studii complementare



78

sau la o anumit! profesie, studen"ii pot s! urmezecursuri cu examene de acces la organiza"ii profesionale, la via"a profesional! în sectorul înruditsau la cursuri de → Bachelor’s degree (dar acestlucru nu este r !spândit). Studen"ii care reu#esc ob"inun Higher National Certificate care specific!disciplina studiat!, de exemplu, administra"iecomercial!. Acest certificat este înso"it de un →

Certificate of Achievement care men"ioneaz! fiecareunitate de studiu prezentat! #i nota ob"inut!:«satisf !c!tor», «merit» sau «distinc"ie». Abrevieri:

HNC , BTEC HNC .

Higher National Diploma%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Calificativ dup! un prim nivel deînv!"!mânt superior eliberat de Edexcel Foundation(înainte se intitula Business and Technology

Education Council ) în Anglia, %ara Galilor #i înIrlanda de Nord #i de Scottish Qualifications

Authority (SQA) în Sco"ia, studen"ilor care auterminat cursuri de preg!tire pentru o profesiune, cuo durat! de doi ani #i frecven"! normal!, într-ospecialitate aleas! dintr-un evantai mai larg, ca deexemplu, studii comerciale, de gestiune, de inginerie#i de design. Cursurile organizate pe unit!"i suntoferite de universit!"i #i alte institu"ii de înv!"!mântsuperior. Un calificativ HND necesit! mai multeunit!"i decât → Higher National Certificate.Evaluarea studen"ilor este organizat! de fiecare

institu"ie în conformitate cu criteriile de evaluare #ide calitate stipulate de Edexcel (în Sco"ia, de SQA);aceast! evaluare poate fi compus! dintr-o combina"iede examene, dintr-o evaluare permanent! #i dintr-un proiect. Dac! reu#ita lor nu ofer ! un acces direct lastudii complementare sau la o anumit! profesie,studen"ii pot s! se orienteze spre nivelul cel maiapropiat, cu un curs de → Bachelor’s degree, sprecursuri care se finalizeaz! cu examene de acces laorganiza"ii profesionale sau la angajarea în sectorulînrudit. Studen"ii care promoveaz! primesc o Higher

National Diploma care specific! specialitatea

studiat!, de exemplu, administra"ia comercial!.Aceast! diplom! este înso"it! de un → Certificate of Achievement care men"ioneaz! fiecare din unit!"ile prezentate #i nota ob"inut!: «satisf !c!tor»,«meritoriu» sau «cu distinc"ie». Abrevieri: HND,

BTEC HND.

HNC%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Higher

National Certificate.

HND%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Higher National Diploma.

Hochschulprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: Hochschulprüfungen,Hochschulprüfung*Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Examen organizat la absolvireastudiilor de gradul întâi ( grundständigeStudiengänge) sau a studiilor postuniversitare( postgraduale Studiengänge) pentru care, prinopozi"ie cu → Staatsprüfung , numai institu"ia deînv!"!mânt superior unde a fost sus"inut examenuleste competent! #i responsabil!. Vezi →

Diplomprüfung , → Magisterprüfung.

Högskoleexamen%ara: Suedia

Variante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! general! eliberat! laabsolvirea a doi ani de studii cu frecven"! normal!.Aceste studii pot fi urmate în cadrul tuturor facult!"ilor. Domeniul principal de studii trebuie s!fie specificat în cuprinsul certificatului, ca #imateriile la care s-a promovat, notele #i gradeleob"inute fiind #i ele în general men"ionate. Nu exist!un titlu corespunz!tor.

Högskoleingenjörsexamen

%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulingineriei eliberat! la terminarea unui program de doisau trei ani de studii cu frecven"! normal!,cuprinzând de regul! o lucrare de sfâr #it de studii.Certificatul men"ioneaz! în general materiile la cares-a promovat, ca #i notele #i gradele ob"inute.Diploma d! acces la via"a profesional!, iar ceaob"inut! dup! trei ani de studii permite urmareastudiilor de doctorat.

Høgskolekandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele finale (scrise #iorale) dup! doi sau trei ani de studii non-universitareîntr-o Høgskole. Aceast! diplom! poate fi ob"inut! îndiferite domenii de studiu. Probele sunt elaborate deinstitu"ii #i evaluate de doi examinatori dintre careunul extern pentru a se evita orice subiectivism.Diploma men"ioneaz! rezultatle ob"inute la probe #imedia notelor la materiile principale. D! acces lavia"a profesional! sau la alte studii superioare.Aceast! diplom! poate face parte din diploma →Candidatus magisterii.



79

Højere Forberedelseseksamen%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Højereforberedelseseksamener Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen preg!titor superior prezentat la terminarea înv!"!mântului secundar

superior general cu o durat! de doi ani. Esteorganizat de Ministerul educa"iei. Comport! probescrise #i orale (probele scrise fiind elaborate la nivelna"ional) din toate materiile fundamentale comuneobligatorii, în special daneza, matematica, o limb!str !in! #i #tiin"e, materii op"ionale #i o lucrare scris!de absolvire. În urma promov!rii acestui examen seelibereaz! certificatul → Bevis for Højere

Forberedelseseksamen.

Højere Handelseksamen%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Højere handelseksamener Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen comercial superior prezentat la terminarea înv!"!mântului secundar superior general cu o durat! de trei ani. Esteorganizat de Ministerul educa"iei. Comport! probescrise #i orale (probele scrise fiind elaborate la nivelna"ional) în prezen"a examinatorilor externi, ca #i olucrare scris! de absolvire substan"ial!. În urma promov!rii acestui examen se elibereaz! certificatul→ Bevis for Højere Handelseksamen.

Højere Teknisk Eksamen%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Højere tekniske eksamener Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen tehnic superior prezentatla terminarea înv!"!mântului secundar superior general cu o durat! de trei ani. Este organizat deMinisterul educa"iei. Comport! probe scrise #i orale(probele scrise fiind elaborate la nivel na"ional) în prezen"a examinatorilor externi, ca #i o lucrare scris!de absolvire substan"ial!. În urma promov!rii acestui

examen se elibereaz! certificatul → Bevis for HøjereTeknisk Eksamen.

Hovedfagkandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care promoveaz! probele finale (scrise #iorale) #i sus"in o lucrare scris! de absolvire a doi anide studii universitare, dup! diploma → Candidatusmagisterii. Probele sunt elaborate de institu"ie #i

evaluate de doi examinatori dintre care unul extern pentru a se evita orice subiectivism. Diplomamen"ioneaz! rezultatele ob"inute la probe, subiectullucr !rii de absolvire, ca #i evaluarea ei. D! acces lavia"a profesional! #i/sau la doctorat.

Høyere avdelings eksamen%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau promovat examenele finale (scrise #i orale) #i ausus"inut o lucrare scris! de absolvire la terminarea adoi ani de studii universitare în domeniul gestiuniiafacerilor, dup! diploma → Siviløkonom. Probelesunt elaborate de institu"ie #i evaluate de doiexaminatori dintre care unul extern pentru a se evitaorice subiectivism. Diploma men"ioneaz! rezultateleob"inute la probe, subiectul lucr !rii de absolvire, ca #ievaluarea ei. D! acces la via"a profesional! #i/sau ladoctorat.

Høyere revisoreksamen%ara: Norvegia

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor titulari ai diplomei → Vitnemål (revisoutdanning )care au promovat probele finale (scrise #i orale) laterminarea unui an #i jum!tate de studii universitareîn domeniul auditului. Probele sunt elaborate deinstitu"ie #i evaluate de doi examinatori dintre careunul extern pentru a se evita orice subiectivism.Diploma men"ioneaz! rezultatele ob"inute la probe #imedia notelor la materiile principale. D! acces lavia"a profesional!.

HTX%ara: DanemarcaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → HøjereTeknisk Eksamen.



80

IIdrettskandidat

%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor titulari ai → Candidatus magisterii #icare au promovat examenul final la terminarea a doiani de studii universitare în domeniul educa"ieifizice. Examenul const! din probe scrise #i practicede specialitate. Con"inutul este stabilit de institu"iade înv!"!mânt. Studen"ii sunt evalua"i de c!tre doiexaminatori dintre care unul extern pentru a se evitaorice subiectivism. Diploma specific! rezultateleob"inute la probe #i media notelor la materiile

principale. D! acces la via"a profesional! #i/sau ladoctorat.

Ing.%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Ingenieur .

Ing.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Inženýr.

Ing.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru→ Inžinier .

Ing.arch.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Inženýr îndomeniul arhitecturii.

Ing.arch.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Inžinier îndomeniul arhitecturii.

Ingeniero (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Ingeniera, IngenierosNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate

candida"ilor care au promovat probele prev!zute în program! #i care au sus"inut o lucrare final! (oexpunere scris! a unui proiect practic) la terminareastudiilor universitare de tip lung în domeniul

ingineriei (5-6 ani) într-o Escuela Técnica Superior

sau Facultad . Probele sunt organizate de fiecareinstitu"ie de înv!"!mânt în parte #i cuprind fiecarematerie studiat!. Diploma specific! specializarea. D!acces la via"a profesional! #i/sau la → Doctorado en.Aceasta este corespondentul diplomei →

Licenciatura en.

Ingenierio Técnico (+ specializare)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Ingeniera Técnica, IngenierosTécnicosNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele din program! #icare au sus"inut o lucrare final! (o expunere scris! aunui proiect practic) la terminarea unui prim ciclu destudii universitare de inginerie (3 ani) într-o EscuelaUniversitaria. Probele scrise #i/sau orale suntorganizate de fiecare profesor #i cuprind fiecarematerie studiat!. Certificatul specific! specializarea.D! acces la via"a profesional! #i/sau la al doilea ciclude studii universitare. Aceasta este corespondentuldiplomei→ Diplomatura en.

Ingenieur%ara: AustriaVariante gramaticale: Ingenieurin(nen), IngenieureNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat de Ministerulafacerilor economice titularilor certificatului deînv!"!mânt secundar superior tehnic #i profesional (5ani) → Reife- und Diplomprüfungszeugnis dup! treiani de experien"! profesional! corespunz!toare.

Ingenieur

%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: IngenieursNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate laterminarea celui de-al doilea ciclu de studiiuniversitare cu o durat! de trei ani pentru inginerie,arhitectur !, comer " #i #tiin"e biologice aplicate, sau aunui curs de doi ani în inginerie industrial! #itehnologic! într-o Hogeschool , candida"ilor care au promovat probele din program!. Probele sunt scrise#i/sau orale (dup! decizia profesorului) #i cuprindtoate materiile studiate. Aceasta specific! numele

institu"iei #i al diplomei, ca #i un supliment detaliatcu materiile studiate #i notele ob"inute. D! acces lavia"a profesional! sau la studiile postuniversitare. Înfunc"ie de specializare, diploma #i titlul sunt burgelijk



81

ingenieur (inginer civil), burgelijk ingenieur-architect (inginer-arhitect civil), bio-ingenieur (bio-inginer), industrieel ingenieur (inginer industrial),

Handelsingenieur (inginer comercial).

Ingenieur%ara: OlandaVariante gramaticale: Ingenieurs

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Titlu eliberat de c!tre facultatea de agronomie #i

de universit!"ile tehnice pe baza → Getuigschrift van het afsluitend examen studen"ilor care au promovat examenul final pentru o prim! diplom!în agronomie sau în inginerie (în general, 2$0credite, echivalentul a cinci ani de studii). Titlul prescurtat Ir.se situeaz! în fa"a numelui. În contextinterna"ional, toate diplomele universitare pot s!adopte titlul → Master . Titlul prescurtat M. se plaseaz! dup! nume.•

Titlu eliberat de institu"iile de înv!"!mântsuperior profesional – institu"ii hbo (hogescholen) – studen"ilor care ob"in certificatul → Getuigschrift van het afsluitend examen în inginerie sau înagronomie (în general, $68 credite, echivalentul a patru ani de studii). Titlul prescurtat Ing. Se plaseaz! în fa"a numelui. În context interna"ional,toate diplomele hbo pot adopta titlul → Bachelor .Titlul prescurtat B. se plaseaz! dup! nume.

Ingénieur

%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu #i diplom! eliberatestuden"ilor care au promovat probele prev!zute în programa de studii (de la 3 la 5 ani) într-o institu"iede înv!"!mânt superior universitar sau non-universitar. Probele sunt elaborate de institu"ii #ivariaz! în func"ie de specialitate. Diploma d! accesla via"a profesional!.

Ingénieur (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate deuniversit!"i sau de Hautes Écoles la terminarea a doisau trei ani de studii universitare sau non-universitare de tip lung din al doilea ciclu deinginerie (dup! ob"enerea diplomei → Candidatureen) candida"ilor care au promovat probele prev!zuteîn programa pentru fiecare materie organizate deinstitu"ia de înv!"!mânt, #i care au sus"inut o lucrarefinal! scris!. Diploma specific! specializarea,materiile studiate, subiectul lucr !rii finale deabsolvire #i nota final! ob"inut!. Dau acces la profesie, la studiile superioare de specialitate sau lastudii postuniversitare. Termenul → Ingénieur esteîntotdeauna urmat de numele specializ!rii: ingénieur

civil , ingénieur agronome, ingénieur chimiste et desbio-industries, ingénieur de gestion (eliberate deuniversit!"i); ingénieur industriel , ingénieur commercial (eliberate de Hautes Écoles).

Ingénieur industriel%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Titlu eliberat la absolvirea a patruani de studii pentru care s-a acordat → Diplômed’Ingénieur industriel care înlocuie#te titlul de →

Ingénieur technicien.

Ingénieur technicien%ara: LuxemburgNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat la absolvirea a treiani de studii pentru care s-a ob"inut → Diplômed’Ingénieur technicien fiind în mod recent înlocuit de

titlul→

Ingénieur industriel.Ingénieur-maître%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Maîtrise într-un institut universitaire professionnalisé ( IUP ).

Intermediate "%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar

Not$ explicativ$: Calificativ eliberat dup! un an destudii, care va fi propus în cadrul reformelor Higher Still . Primele cursuri sunt prev!zute pentru$999/2000. Intermediate & corespunde în sens larg lui→ Scottish Certificate of Education – Standard Grade Foundation level . Intermediate & esterepartizat pe unit!"i evaluate pe plan intern pe bazaactivit!"ii la clas!, dar exist! #i o evaluare extern!care determin! nota pe o scar ! de la A la C. Este posibil ca unit!"ile s! fie parcurse #i separat.Con"inutul de baz! al Intermediate & pentru fiecarematerie, cuprinzând #i op"ionalele, este stabilit la

nivel central. Aceste calificative permit accesul la oforma"ie sau la o carier ! profesional!; studen"ii au deasemenea posibilitatea s! continue cu cursuri de nivel

Higher . Scottish Qualifications Authority (SQA)elibereaz! calificativul, efectueaz! evaluarea extern!#i controleaz! evalu!rile interne.

Intermediate 2%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Calificativ eliberat dup! un an destudii, propus în cadrul reformelor Higher Still.Primele cursuri sunt prev!zute pentru $999/2000.

Intermediate 2 corespunde în sens larg lui → ScottishCertificate of Education – Standard Grade General



82

Level . Intermediate 2 este repartizat pe unit!"ievaluate pe plan intern pe baza activit!"ii la clas!,dar exist! #i o evaluare extern! care determin! nota pe o scar ! de la A la C. Este posibil ca unit!"ile s! fie parcurse #i separat. Con"inutul de baz! al Intermediate 2 pentru fiecare materie, cuprinzând #iop"ionalele, este stabilit la nivel central. Acestecalificative permit accesul la o forma"ie sau la o

carier ! profesional!; studen"ii au de asemenea posibilitatea s! continue cu cursuri de nivel Higher .Scottish Qualifications Authority (SQA) elibereaz!calificativul, efectueaz! evaluarea extern! #icontroleaz! evalu!rile interne.

Ina.%ara: PoloniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru→ In 6 ynier .

Inženýr (+ domeniul de studiu)%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Inžený9 i, Inženýr*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Vysokoškolský diplom #icertificatul → Vysv$ d % ení o státní záv$ re% né zkoušceîn domeniu tehnologiei, economiei, agriculturii,silviculturii sau într-o academie militar !. Abrevieri:

Ing. #i Ing.arch în domeniul arhitecturii.

Inžinier (+ domeniul de studiu)

%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Inžinieri, Inžinier*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Diplom în domeniile tehnologiei,

agriculturii, economiei #i arhitecturii. Abrevieri: Ing .#i Ing.arch. în domeniul arhitecturii.

Inaynier%ara: PoloniaVariante gramaticale: InIynierowie, InIynier*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au

ob"inut diploma → Dyplom uko:czenia studiówwy 6 szych la terminarea înv!"!mântului superior tehnic, economic, sau agricol. Abreviere: In 6.

Ir.%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Ingenieur ,titlu eliberat de universitate, plasat în fa"a numelui.

Izpit po teoria i praktika na profesiata (gURQW RSWZSMQh Q RMHIWQIH XH RMSiZ[QhWH)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Izpiti po teoria i praktika na profesiataNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de stat organizat laterminarea înv!"!mântului secundar profesional #itehnic, obligatoriu pentru ob"inerea certificatului →Svidetelstvo za profesionalna kvalifikasia, conferindtitlul → Rabotnik sau → Technik . Cuprinde probeteoretice #i practice care verific! cuno#tin"eleteoretice #i practice ale profesiunii. Este organizat de

#colile de înv!"!mânt secundar superior profesional #itehnic, în conformitate cu reglement!rile Ministeruluieduca"iei #i #tiin"ei.



83

JJUDr.

%ara: Republica Ceh!, SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul dreptului.

Junior Certificate%ara: IrlandaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat examenul → Junior Certificateexamination la terminarea înv!"!mântuluiobligatoriu (la sfâr #itul a trei ani de Junior cycle de

înv!"!mânt secundar inferior – la vârsta de $5 ani).Certificatul specific! materiile promovate #i noteleob"inute la examene, note plasate pe o scar ! de la Ala F. Este necesar pentru a accede la înv!"!mântulsecundar superior. Un nivel de acces minim trebuieîndeplinit pentru ucenicie #i pentru unele profesiinecalificate.

Junior Certificate examination%ara: IrlandaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen na"ional organizat la

terminarea înv!"!mântului obligatoriu (la sfâr #itul atrei ani de Junior cycle ai înv!"!mântului secundar inferior – la vârsta de $5 ani). Elevii pot sus"ineacest examen la materiile alese de ei. Fiecare materie

este evaluat! separat pe baza unui examen scris #i, în

unele cazuri, a unui examen oral, o prob! practic! sauun proiect. Elevii care au promovat acest examenob"in certificatul→ Junior Certificate.

Junior Trade Certificate%ara: IrlandaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Junior Trades Examination careeste sus"inut de ucenici la terminarea a doi sau patruani de ucenicie, este în mod progresiv eliminat înfavoarea unei ucenicii bazate mai ales pe norm! decât pe timpul investit.

Juris kandidatexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniuldreptului, eliberat! în urma promov!rii unui programde patru ani #i jum!tate de studii cu frecven"!normal!, cuprinzând de obicei o lucrare de absolvire.Certificatul specific! în general materiile la care s-a promovat, ca #i notele ob"inute. Diploma d! acces lavia"a profesional! #i permite urmarea studiilor de

doctorat. Titlul corespunz!tor este acela de juriskandidat ( jur. kand .).



84

K Kand.

%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Kandidaat .

Kandidaat%ara: OlandaVariante gramaticale: KandidatenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au promovat examenul → Kandidaatsexamen.Abreviere: Kand .

Kandidaat in de (+ specializarea)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! intermediar ! eliberat!candida"ilor care au terminat un prim ciclu de studiiuniversitare sau non-universitare de doi sau trei ani.Probele (scrise #i/sau orale dup! decizia profesorului) sunt organizate de fiecare institu"ie deînv!"!mânt în parte #i cuprind toate materiilestudiate. Aceasta specific! numele institu"iei deînv!"!mânt #i al diplomei, con"inând #i un suplimentdetaliat cu mateiile studiate #i notele ob"inute. D!

acces la al doilea ciclu de studii universitare saunon-universitare.

Kandidaatin tutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-,tutkinnotNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminarea atrei ani de studii universitare cu frecven"! normal!.Poate fi ob"inut! în toate domeniile, cu excep"iatehnologiei, arhitecturii, medicinei, stomatologiei #imedicinei veterinare. Programa trebuie s! con"in!cursuri de baz! #i intermediare într-un domeniu principal (sau programa diplomei), #i cursuri dintr-una sau mai multe materii mai pu"in importante.Diploma este în general eliberat! în func"ie dematerii, dar, în anumite domenii, exist! #i programemultidisciplinare. Termenul suedez: Kandidat examen.

Kandidaatsexamen%ara: Olanda

Variante gramaticale: KandidaatsexamensNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Kandidaatsexamen trece înrevist! toate cuno#tin"ele academice ale studentului

în vederea verific!rii dac! toate cerin"ele programei

au fost îndeplinite, altfel spus, dac! studentul a promovat toate examenele intermediare (tentamens)conform reglement!rilor în materie de înv!"!mânt #ide examene. Examenul este organizat în timpulkandidaatsfase (primul ciclu universitar) de c!tre ocomisie de examen constituit! de înstitu"ia deînv!"!mânt. Înc!rc!tura total! de studii lakandidaatsfase #i la propedeutische fase este de $26de credite. Responsabilitatea organiz!rii #i acon"inutului examenului incumb! autorit!"iicompetente din institu"ia de înv!"!mânt. Institu"iilesunt autonome s! organizeze cursuri de prezentare a

kandidaatsfase; legea nu impune decât un minimumde $26 credite în materie de studii. Institu"iile nu suntobligate s! ofere o kandidaatsfase. Absolven"ii poturma studii universitare. Titul eliberat → Kandidaat .

Kandidaatti%ara: FinlandaVariante gramaticale: Kandidaati-, Kandidaatti-,KandidaatitNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Kandidaatin tutkinto. Termenul

suedez: Kandidat .

Kandidat%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Kandidaten, Kandidater,KandidaterneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Sinonim cu → Candidatus.

Kandidat%ara: Finlanda

Variante gramaticale: Kandidaten, Kandidater,KandidaternaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Kandidaatti.

Kandidat%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu universitar eliberatstuden"ilor care au absolvit examenul final →

Kandidatspróf #i au ob"inut diploma →

Kandidatsgráda. Abreviere: Cand . urmat! denumele specializ!rii în care a fost ob"inut, deexemplu, cand.pharm. în farmacie #i cand.odont. înstomatologie.



85

Kandidat%ara: SuediaVariante gramaticale: -en, -er, -ernaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu desemnând pe titularuldiplomei → Kandidatexamen, înso"it de obicei de un prefix care face referire la facultatea sau la domeniul

de studii în care a fost ob"inut! diploma, de exemplu filozofie kandidat , utilizat în mod frecvent sub forma prescurtat! fil.kand .

Kandidat (+ domeniul de studii)%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor titulari ai → Candidatus magisterii (sauai unei diplome echivalente) #i care au promovat probele finale (scrise #i orale) la sfâr #itul unui an destudii universitare în domeniul s!n!t!"ii publice( folkehelsevitenskap), a medicinei muncii(arbeidshelse), a administra"iei s!n!t!"ii(helseadministrasjon) sau la sfâr #itul a trei ani destudii cu diploma → Vitnemål în sectorul cadremedii medicale (infirmier ). Probele sunt elaborate defiecare institu"ie de înv!"!mânt #i evaluate de doiexaminatori dintre care unul extern pentru evitareaoric!rei subiectivit!"i. Aceast! diplom! d! acces lavia"a profesional!. Este întotdeauna urmat! denumele domeniului de studii în care a fost ob"inut!,de exemplu, kandidat i folkehesevitenskap în

domeniul s!n!t!"ii publice, kandidat i sykepleievitenskap în sectorul infirmier, kandidat iheleseadminisstrasjon în domeniul administra"ieis!n!t!"ii.

Kandidat examen%ara: FinlandaVariante gramaticale: examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Kandidaatintutkinto.

Kandidat i musikk %ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele finale (scrise,orale #i practice) la terminarea a patru ani de studiimuzicale din primul ciclu universitar. Probele suntelaborate de fiecare institu"ie de înv!"!mânt #ievaluate de doi examinatori dintre care unul extern pentru evitarea oric!rei ssubiectivit!"i. Diplomaspecific! rezultatele ob"inute la probe, noteleob"inute la materiile studiate #i media notelor lamateriile principale. D! acces la studii superioare înacela#i domeniu (→ Diplomeksamen).

Kandidatexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! general! eliberat! laterminarea a trei ani de studii cu frecven"! normal!.Studiile pot fi urmate la toate facult!"ile. O jum!tatedin program! este format! din studii la o specialitate

major !, în func"ie de care se redacteaz! o lucrare. Numele diplomei face referire la facultate, deexemplu filozofie kandidatexamen, sau la domeniulde studii academice, de exemplu ekonomiekandidatexamen, în care a fost ob"inut!. Materia principal! studiat! este indicat! în certificat, materiile promovate ca #i notele ob"inute. Diploma permiteurmarea de studii de doctorat. Titlul corespondenteste → Kandidat men"ionând facultatea sau domeniulde studii, de exemplu fil. kand. (Abreviere pentru

filozofie kandidat ).

Kandidatgrad%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! superioar ! eliberat! dup!doi ani de studii în urma ob"inerii diplomei →

Bachelorgrad . În disciplinele pentru care diploma → Bachelorgrad nu face parte din programa de studii,studiile dureaz! cinci ani #i jum!tate (în medicin!veterinar !) sau #ase ani #i jum!tate (în medicin!), unsemestru fiind consacrat realiz!rii unei teze cu unsubiect specializat. Nu se sus"ine numai un examen

final, ci #i examene din toate materiile importante laterminarea studierii fiec!rei materii. Diplomaspecific! notele ob"inute la examene, cea ob"inut! pentru lucrarea de absolvire a studiilor, titlul #idomeniul de specialitate. Confer ! titlul →

Candidatus (+ domeniul de studii), de exemplucand.jur., cand.scient., #i d! acces studiilor pentruob"inerea diplomei→ Ph.d.-grad .

Kandidatsgráda%ara: IslandaVariante gramaticale: Kandidatsgrádu

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i calificare profesional!eliberate la terminarea studiilor universitare (cu odurat! între 4 #i 6 ani) în domeniile medicinei,stomatologiei, farmaciei, dreptului, ingineriei #iteologiei, studen"ilor care au promovat examenulfinal → Kandidatspróf. Aceasta specific! materiile #irezultatele ob"inute la examen ca #i specializarea.Aceast! diplom! d! acces la via"a profesional!.Confer ! titlul→ Kandidat.



86

Kandidatspróf %ara: IslandaVariante gramaticale: -prófi, -prófsNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la terminareaultimului an de studii universitare (cu o durat! între4 #i 6 ani). Este obligatoriu pentru ob"inereadiplomei → Kandidatsgráda conferind titlul →

Kandidat. Con"inutul s!u #i nivelul de exigen"!depind de fiecare facultate. Comport! o prob! scris!#i/sau oral! dintr-o materie la alegere #i, înmajoritatea cazurilor, o lucrare scris! final!.

Kantonalprüfung%ara: Belgia (Comunitatea germanofon!)Variante gramaticale: Kantonalprüfungen,Kantonalprüfung*Nivel: Primar Not$ explicativ$: Examen facultativ organizat laterminarea înv!"!mântului primar cu o durat! de#ase ani sub conducerea inspectorului cantonal dinînv!"!mântul primar al diverselor cantoane( Kantone) (subdiviziuni administrative). Seadreseaz! elevilor care nu au urmat parcursul #colar normal. Const! în probe scrise #i orale de limbagerman!, din prima limb! str !in! #i matematic!.Rezultatele pot fi luate în considerare pentruob"inerea certificatului → Abschlusszeugnis der Grundschule. Începând cu anul #colar $999/2000,acest examen este înlocuit de un examen sus"inut înfa"a unei comisii externe.

Kaufmannsgehilfenbrief %ara: GermaniaVariante gramaticale: Kaufmannsgehilfenbriefe,Kaufmannsgehilfenbrief*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la sfâr #itulform!rii profesionale în cadrul duales System caredovede#te trecerea examenului →

Ausbildungsabschlussprüfung în sectorul comercialîn fa"a autorit!"ii responsabile cu calificarea profesional! (camer !). Este întotdeauna eliberat

împreun! cu → Abschlusszeugnis der Berufsschule.Constituie o calificare pentru o meserie #i o condi"ie prealabil! pentru o calificare complementar ! cum ar fi «maistru» #i continuarea unei form!ri profesionaleîntr-o Fachschule.

Kirchliche Abschlussprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: KirchlicheAbschlußprüfung, Kirchliche Abschlussprüfungen,Kirchlich* Abschlussprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Examen final al cursurilor de gradul întâi

( grundständige Studiengänge) în teologie catolic!

pentru candida"ii la sacerdo"iu. În afara profesorilor din înv!"!mântul superior, din comisia de examenmai fac parte #i reprezentan"i ai bisericii catolice.Acest examen este o condi"ie prealabil! de acces la

Lizentiat , un curs care duce la ob"inerea graduluiacademic Lizentiat der Theologie ( Lic.theol.).• Examen final al cusurilor de gradul întâi

( grundständige Studiengänge) în teologie

protestant! constituind o condi"ie prealabil! deintrare în serviciul bisericii. Comisia de exameneste format! din reprezentan"i ai bisericii protestante #i din profesori din înv!"!mântulsuperior. În afara acestui examen, mai exist! #i alte probe care pot fi sus"inute la terminarea cursurilor de gradul întâi ( grundständige Studiengänge) deteologie protestant!. Vezi → Theologische

Abschlussprüfung .

Kolokwium habilitacyjne%ara: PoloniaVariante gramaticale: Kolokwia habilitacyjne,Kolokwi* habilitacyjn*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen oral, permite ob"inereadiplomei care atest! nivelul academic cel mai înalt → Dyplom doktora habilitowanego, conferind titlul → Doktor habilitowany. Se adreseaz! studen"ilor careau ob"inut în prealabil diploma → Dyplom doktora.Const! în sus"inerea unei teze în prealabil aprobate dedoi exper "i în domeniu #i prezentat! dup! mai mul"iani de munc! de cercetare. Rezultatul acestui examen

se decide prin vot secret de c!tre membrii comisiei #ieste aprobat! de Comisia central! a titlurilor #idiplomelor academice.

Kommunalkandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale (scrise #iorale) la terminarea a trei ani de studii non-universitare în domeniul administra"iei locale.Probele sunt elaborate de institu"ia de înv!"!mânt #i

evaluate de doi examinatori dintre care unul extern pentru evitarea oric!rei subiectivit!"i. Diplomaspecific! rezultatele ob"inute la probe #i medianotelor materiilor principale. D! acces la via"a profesional! sau la alte studii superioare. Aceast!diplom! face parte din diploma → Candidatusmagisterii.

Konservator%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care ob"indiploma→ Konservatorgrad .



87

Konservatorgrad%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de Academiaregal! de arte frumoase studen"ilor care promoveaz!cu succes studii cu o durat! de cinci ani în domeniulrestaur !rii. Examenul final const! din sus"inereaunui proiect în fa"a unei comisii externe de examen.

Certificatul nu men"ioneaz! decât specializareastudentului #i confer ! titlul → Konservator . D!acces la studii care duc la ob"inerea diplomei →

Ph.d.-grad #i la profesia de restaurator de opere deart!, de obiecte istorice, etc.

Konstnärlig högskoleexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! eliberat! laterminarea unui program universitar (în domeniulartelor frumoase) cu o durat! de cel pu"in doi ani, înmajoritatea cazurilor, patru sau cinci ani cufrecven"! normal!. Diploma d! acces la via"a profesional!.

Konzertexamen%ara: GermaniaVariante gramaticale: KonzertexaminaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final de studii postuniversitare ( postgraduale Studiengänge) într-o

Musikhochschule. Condi"iile prealabile de admiterela acest curs le constituie de"inerea unui →

Künstlerische Abschlussprüfung sau a uneikünstlerisches Diplom înso"ite de rezultateremarcabile #i un examen de admitere sau un test deaptitudini.

Konzertreife/Solistenreife%ara: GermaniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen sus"inut de studen"iiadmi#i la studii postuniversitare ( postgraduale

Studiengänge) în muzic! pe baza notelor remarcabile la examenul → Künstlerische

Abschlussprüfung la terminarea cursurilor de gradulîntâi într-o Musikhochschule.

Kunstfagkandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale la terminareaunui an #i jum!tate de studii non-universitareartistice dup! ob"inerea diplomei → Vitnemål îndomeniul artelor.

Kunstfaglig utdanning%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau trecut probele finale (scrise #i orale) la terminareaa patru ani de studii universitare #i non-universitareîn domeniul muzicii #i al artelor. Probele suntelaborate de institu"ia de înv!"!mânt #i evaluate dedoi examinatori, dintre care unul extern pentruevitarea oric!rei subiectivit!"i. Diploma specific!rezultatele ob"inute la materiile studiate #i medianotelor la materiile principale. D! acces la via"a profesional!.

Künstlerische Abschlussprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: KünstlerischeAbschlußprüfung, KünstlerischeAbschlussprüfungen, Künstlerisch*Abschlussprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final într-o Musik - sau

Kunsthochschule la terminarea cursurilor de gradulîntâi ( grundständige Studiengänge) în urma c!ruia seelibereaz! o prim! calificare profesional!. Acest cursduce, mod obi#nuit, la ob"inerea unei→ Diplom.

Künstlerische Reifeprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: KünstlerischeReifeprüfungen, Künstlerisch* Reifeprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: În urma acestui examen seelibereaz! o calificare final! la terminarea unui curs

postuniversitar de forma"ie artistic! într-o Musikhochschule. Atest! competen"e speciale demuzician sau aptitudini artistice remarcabile într-undomeniu specific. Condi"iile prealabile pentru acestexamen le constituie un examen → Diplomprüfung din cursurile de gradul întâi ( grundständigeStudiengänge) #i un test de aptitudini.



88

LLäkarexamen

%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulmedicinei, eliberat! la terminarea unui program decinci ani #i jum!tate de studii cu frecven"! normal!,cuprinzând în mod obi#nuit #i o lucrare de sfâr #it destudii. În general, certificatul specific! materiile promovate, ca #i notele ob"inute. Aceast! diplom! d!acces la via"a profesional! #i permite urmarea destudii de doctorat.

Lantmästarexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulagriculturii #i gestiunii rurale, eliberat! la terminareaunui program de studii de doi ani cu frecven"!normal!, con"inând o lucrare de sfâr #it de studii.Certificatul specific! materiile promovate. Diplomad! acces la via"a profesional!.

Laurea

%ara: ItaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Denumire uzual! pentru →

Diploma di Laurea.

Laureato%ara: ItaliaVariante gramaticale: Laureata, Laureati, LaureateNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Denumire uzual! pentru →

Dottore in (+ domeniul de studii).

Leaving Certificate%ara: IrlandaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat examenul → Leaving Certificateexamination consecutiv urm!rii unui curs de doi aniîn înv!"!mântul secundar superior (Senior cycle).Acest certificat ofer ! accesul la via"a profesional!sau la continuarea studiilor. Costituie #i o calificare primar ! pentru admiterea în unele institu"ii deînv!"!mânt superior, inclusiv la universitate, ca #i un

test de acces într-o serie de profesii.Exist! trei feluri de certificate, Leaving Certificate, Leaving Certificate Vocational Programme ( LCVP )#i Leaving Certificate Applied ( LCA). Candida"ii la

Leaving Certificate prezint! în mod obi#nuit #apte

materii, ale c!ror rezultate sunt notate A$, A2, B$,B2, C$-C3, D$-D3, E #i F #i NG (f !r ! titlu). În ceeace prive#te LCVP , candida"ii sunt de obicei supu#iunui test din trei domenii modulare înrudite, în loculunei materii. LCA este un examen modular bazat pe$00 de credite care pot fi ob"inute prin participarea launele lucr !ri #i promovarea într-un mod satisf !c!tor aacestora pe o durat! mai mare de doi ani #i printr-oserie de teste scrise/orale #i practice.

Leaving Certificate examination%ara: Irlanda

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen organizat de obicei laterminarea unui curs cu o durat! de doi ani înînv!"!mântul secundar superior (Senior cycle). Materiile sunt evaluate în mod individual prinintermediul examenelor scrise la care elevii trebuie s! promoveze cel pu"in cinci materii, din care #iirlandeza. Elevii care au promovat acest examenob"in certificatul→ Leaving Certificate.

Lehrabschlussprüfung%ara: Austria

Variante gramaticale: Lehrabschlußprüfung,Lehrabschlussprüfungen, Lehrabschlussprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen care permite ucenicilor s!ob"in! certificatul → Lehrabschlußprüfungszeugnisla terminarea de la doi la patru ani de formare profesional! în cadrul duales System la sfâr #itulstagiaturii într-o întreprindere. Este organizat decentrele de stagiatur ! în diferite provincii. Const! în probe practice #i teoretice. Examenul are loc în fa"aunei comisii compuse din reprezentan"i ai

angajatorilor #i angaja"ilor. În situa"ia în careucenicul a ob"inut deja certificatul →

Abschlusszeugnis der Berufsschule, acesta esteexceptat de la partea teoretic! a examenului.

Lehrabschlussprüfung%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Lehrabschlussprüfungen,Lehrabschlussprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final obligatoriu organizatîn Suedia de c!tre autorit!"ile regionale în #colile

secundare superioare profesionale (cu o durat! de treisau patru ani). Permite ob"inerea certificatului → Lehrbrief . Examenul comport! probe teoretice #i



89

practice din domeniul profesiei precum #i probe decuno#tin"e generale.

Lehrabschlussprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale:Lehrabschlußprüfungszeugnis,Lehrabschlussprüfungszeugnisse,

Lehrabschlussprüfungszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat ucenicilor careau promovat examenul → Lehrabschlussprüfung laterminarea stagiului de ucenicie în întreprindere peforma"ia lor profesional! în cadrul duales System.Certificatul specific! filiera profesional!(specializarea). Este o calificare profesional! înfiliera corespunz!toare.

Lehramts- und Befähigungsprüfung für denland- und forstwirtschaftlichen Lehr-, Beratungs-und Förderungsdienst%ara: AustriaVariante gramaticale: Lehramts- undBefähigungsprüfungen, Lehramts- undBefähigungsprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final obligatoriuorganizat la terminarea a minimum trei ani de studiinon-universitare într-o academie agricol! #iforestier ! de formare a profesorilor. Este preg!tit deinstitu"ia de înv!"!mânt în cauz! #i se "ine în fa"a

unei comisii. Examenul const! din probe preliminarescrise #i orale în timpul anilor de studii #i în probefinale scrise #i orale. Promovarea acestui examen permite ob"inerea certificatului → Lehramts- und Befähigungsprüfungszeugnis.

Lehramts- und Befähigungsprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Lehramts- undBefähigungsprüfungszeugnisse, Lehramts- undBefähigungsprüfungszeugnis*Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau promovat examenul → Lehramts- und

Befähigungsprüfung für den land- und forstwirtschaftlichen Lehr-, Beratungs- und Förderungsdienst . D! acces la via"a profesional! ca profesor într-o #coal! agricol! sau forestier ! sau laun departament de promovare agricol! #i forestier !.

Lehramtsprüfung%ara: AustriaVariante gramaticale: Lehramtsprüfungen,Lehramtsprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final obligatoriuorganizat la absolvirea a cel pu"in trei ani de studiiîntr-o Pädagogische Akademie sau într-o

Berufspädagogische Akademie. Examenul este preg!tit de fiecare institu"ie de înv!"!mânt #i sederuleaz! în fa"a unei comisii de examinare.Examenul const! din probe scrise #i orale din #tiin"eleumane #i pedagogie. Promovarea acestui examen permite ob"inerea certificatului →

Lehramtsprüfungszeugnis (calificare de profesor).

Lehramtsprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Lehramtsprüfungszeugnisse,Lehramtsprüfungszeugnis*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau promovat examenul → Lehramtsprüfung laabsolvirea a cel pu"in trei ani de studii într-o

Pädagogische Akademie sau într-o Berufspädagogische Akademie. Acesta specific!domeniul de studii #i d! acces la profesia de profesor într-un domeniu specific.

Lehrbrief %ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Lehrbriefe, Lehrbrief*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de aptitudine profesional! eliberat elevilor care au promovatexamenul final → Lehrabschlussprüfung organizatde Biroul de educa"ie profesional! la sfâr #ituluceniciei. Acesta specific! numai specializarea. D!acces la via"a profesional!.

Lekarz (+ domeniul de studii)%ara: PoloniaVariante gramaticale: Lekarze, Lekarz*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Dyplom uko:czenia studiówwy 6 szych în medicin! sau medicin! veterinar ! (lekarzweterynarii). Titlul este înso"it de numelespecializ!rii în care a fost ob"inut.

Lic. (+ abreviere a domeniului de studii)

%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Licentiatusurmat de numele domeniului de studii el însu"i prescurtat, de exemplu, lic.philol. în domeniulfilozofiei, lic.juris. în domeniul dreptului.

Licence%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau promovat probele finale organizate la terminareaunui an de studii universitare din cel de-al doileaciclu dup! → Diplôme d’études universitaires

générales. Probele finale (scrise #i orale) sunt



90

elaborate de institu"ia de înv!"!mânt #i cuprindfiecare materie studiat!. Diploma specific! materia principal!. D! acces la studiile în urma c!rora se poate ob"ine diploma → Maîtrise sau la via"a profesional!. Confer ! titlul → Licencié(e) en (+specialitatea).

Licence en (+ specializarea)

%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la absolvirea adoi sau trei ani de studii universitare sau non-universitare de tip lung din cel de-al doilea ciclu(dup! diploma → Candidature en) candida"ilor careau promovat probele prev!zute în programa pentrufiecare materie #i organizate de institu"ia deînv!"!mânt #i care au prezentat #i o lucrare final!scris! (mémoire). Diploma specific! materiilestudiate #i nota final! ob"inut!. Confer ! titlul →

Licencié(e) en urmat de numele specialit!"ii. D!acces la via"a profesional! #i la studii de specialitatesau postuniversitare. Pân! la recenta reform! astudiilor universitare, numeroase diplome de studii postuniversitare purtau denumirea de licence spéciale; ast!zi nu mai exist! decât licence ennotariat , care este o diplom! de studii postuniversitare cu o durat! de un an dup! ob"inerealicence în drept.

Licentiaat in de (+ specializarea)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! candida"ilor care au absolvit un an doilea ciclu de studiisuperioare universitare sau non-universitare de doisau trei ani. Examenul final const! în probe din toatemateriile studiate #i din prezentarea unei lucr !rifinale scrise, din materia principal! de specialitate(în afara studiilor de drept). Diploma specific!specialitatea, de exemplu licentiaat in de scheikundeîn domeniul chimiei. D! acces la via"a profesional!#i/sau la studii de specialitate.

Licenciado%ara: PortugaliaVariante gramaticale: LicenciadosNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Licenciatura.

Licenciado en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Licenciada en, LicenciadosenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit studen"ilor care auob"inut diploma → Licenciatura en. Esteîntotdeauna urmat de numele specialit!"ii.

Licenciát teologie%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Licenciáti teologie,Licenciát* teologieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Vysokoškolský diplom ca #icertificatul → Vysv$ d % ení o státní rigorózní zkoušce

în domeniul teologiei catolice. Abreviere: ThLic.

Licenciatgrad%ara: DanemarcaVariante gramaticale: -graden, -grader, -graderneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Termenul vechi pentru → Ph.d.-

grad pân! în $988.

Licenciatura%ara: PortugaliaVariante gramaticale: LicenciaturasNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de institu"iile deînv!"!mânt universitare #i politehnice la absolvireaunui curs specific (în general având o durat! între patru #i #ase ani) atestând o cunoa#tere aprofundat! #io formare #tiin"ific!, academic! sau cultural! solid! #ivizând o specializare într-o disciplin! sau suficient! pentru a accede la o profesie. Este eliberat! în func"iede participarea studentului #i de rezultatele laexamenele semestriale #i anuale la toate materiile.Aspectul certificatului difer ! de la o institu"ie la alta,

dar întotdeauna este specificat! specialitatea ca #icalificarea #i nota ob"inut!. Confer ! titlul →

Licenciado. În general, studen"ii pot accede la studiiîn urma c!rora s! ob"in! diplomele → Carta

Magistral sau → Carta Doutoral dac! ob"in o not!final! de cel pu"in $4 ( Bom) sau respectiv $6 ( Muito

Bom) din 20.

Licenciatura en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Licenciaturas enNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la terminareastudiilor universitare cu o durat! de patru sau cinciani (6 ani pentru medicin!), în general într-o

Facultad , studen"ilor care au promovat probele prev!zute în program!. Probele sunt scrise #i/sauorale #i cuprind fiecare materie studiat!. Confer !titlul → Licenciado en. Diploma specific!specializarea #i d! acces la via"a profesional! #i/sau ladiploma→ Doctorado en.

Licencié(e) en (+ specializarea)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit candida"ilor care auob"inut diploma → Licence en (+ specialitatea). Este



91

întotdeauna urmat de numele domeniului de studii încare a fost ob"inut.

Licencié(e) en (+ specialitatea)%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma→ Licence.

Licencjat%ara: PoloniaVariante gramaticale: Licencjaci, Licencjat*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Dyplom uko:czenia studiówwy 6 szych la absolvirea înv!"!mântului universitar detip scurt în domeniul #tiin"elor umane, naturale,economice, educa"iei fizice, turismului sau înanumite specialit!"i medicale.

Licentiat%ara: FinlandaVariante gramaticale: Licentiaten, Licentiater,LicentiaternaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Lisensiaatti.

Licentiat%ara: SuediaVariante gramaticale: -en, -er, -erna

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu care îl desemneaz! petitularul diplomei → Licentiatexamen, înso"it deobicei de un prefix care face referire la facultateasau la domeniul de studii în care a fost ob"inut!diploma, de exemplu filozofie licentiat, utilizat înmod frecvent sub form! prescurtat!, de exemplu

fil.lic.

Licen!iat%ara: RomâniaVariante gramaticale: Licen"ia"i

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care aureu#it la examenul → Examenul de licen "# #i auob"inut diploma→ Diplom# de licen "#.

Licentiat examen%ara: FinlandaVariante gramaticale: examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Lisensiaatintutkinto.

Licentiatexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examina

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! dup! doi ani destudii universitare cu frecven"! normal! dup!ob"inerea primei diplome. Cuprinde redactarea uneilucr !ri. Studiile pot fi urmate în toate facult!"ile. Numele diplomei face referire la facultatea sau ladomeniul de studii în care este ob"inut!, de exemplu

filozofie licentiatexamen (licen"iat în filozofie). În

general, certificatul specific! specializarea #i titlullucr !rii scrise. Titlul corespondent este → Licentiat.Titularul titlului → Licentiat poate s!-#i continuestudiile de doctorat #i s! ob"in! diploma →

Doktorsexamen la sfâr #itul a doi ani suplimentari.

Licentiatus (+ domeniul de studii)%ara: NorvegiaVariante gramaticale: LicentiataNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate în modexcep"ional studen"ilor care au promovat probelefinale scrise #i orale la sfâr #itul studiilor cu o durat!de un an #i jum!tate, intermediare între →

Candidatus #i → Doctor, în domeniile dreptului saual odontologiei.

Lisensiaatintutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-, tutkinnotNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Diplom! facultativ! pre-doctoral! eliberat! dup!

diploma → Maisterin tutkinto în alte domenii decâtmedicina, stomatologia #i medicina veterinar !.Studiile cu frecven"! normal! pentru ob"inerea

Lisensiaatintutkinto dureaz! doi ani. Pentru a ob"inediploma, studen"ii trebuie s! preg!teasc! o lucrarede absolvire pe care s! o sus"in! public #i care esteevaluat! de doi examinatori impar "iali, desemna"ide universitate sau facultate.• Aceast! diplom! poate de asemenea s! fie

eliberat! la absolvirea înv!"!mântului specializat îndomeniul psihologiei. În acest caz, durata studiilor este de patru ani.•

În domeniile medicinei, stomatologiei #imedicinei veterinare, diploma universitar !(comparabil! cu diploma → Maisterin tutkinto dinalte domenii) este eliberat! la absolvirea a cinci sau#ase ani de studii cu frecven"! normal!. Pentruob"inerea diplomei, studen"ii preg!tesc o tez! deabsolvire care este evaluat! de doi examinatoriimpar "iali, desemna"i de universitate sau facultate.

Termen suedez: Licentiat examen.

Lisensiaatti

%ara: FinlandaVariante gramaticale: Lisensiaati-, Lisensiaatti-,LisensiaatitNivel: Ter "iar



92

Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Lisensiaatintutkinto. Termensuedez: Licentiat .

Lukion päättötodistus%ara: FinlandaVariante gramaticale: todistukse-, todistuksetNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului secundar superior general(lukio/gymnasium) cu o durat! de trei ani. Nu exist!examen final, "inându-se cont de evaluarea continu!.Certificatul specific! materiile obligatorii #i cursurileop"ionale urmate, ca #i notele ob"inute. Este ocalificare de baz! pentru examenul →

Ylioppilastutkinto. Termen suedez: Gymnasiets

avgångsbetyg .



93

MM.

%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Master , situatdup! nume. Abrevierea poate fi urmat! de litere careindic! domeniul de studii.

M. Phil%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of

Philosophy. Vezi → Master of (+ domeniul destudii).

M. Sc%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of Science. Vezi→ Master of (+ domeniul de studii).

M.A.%ara: GermaniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere a titlului Magister

Artium sau Magistra Artium. Vezi→ Magistergrad .

MA%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of

Arts/ Magister artium în domeniul #tiin"elor umane.Vezi→ Magister .

MA%ara: LiechtensteinNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magister Artium.

MA%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of Arts.Vezi→ Master of (+ domeniul de studii).

MA%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of Arts.Vezi → Master’s degree.

Maestro (+ specializarea)

%ara: SpaniaVariante gramaticale: Maestra, MaestrosNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate laterminarea unui prim ciclu de studii universitare (3ani) într-o Escuela Universitaria sau Facultad candida"ilor care au promovat probele prev!zute în program!. Probele sunt scrise #i/sau orale #i cuprindfiecare materie studiat!. Diploma specific!specializarea. D! acces la via"a profesional! de profesor la nivel pre-primar ca #i la unele studiiuniversitare din cel de-al doilea ciclu. Aceast!

diplom! corespunde diplomei → Diplomatura en.

Maestro d’arte%ara: ItaliaVariante gramaticale: Maestri d’arteNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma→ Diploma di maestro d’arte.

Mag. (+ domeniul de studii)%ara: AustriaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magister ,urmat de numele domeniului de studii, el însu#iabreviat, de exemplu Mag. phil . Titlurile eliberat de o

Fachhochschule sunt întotdeauna urmate deabrevierea FH .

Mag. art%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magister artium.

Mag.art. ou mag.scient.%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magister

Artium sau pentru Magister Scientiarum.

Magister%ara: GermaniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care aureu#it la examenul→ Magisterprüfung .



94

Magister%ara: FinlandaVariante gramaticale: Magistern, Magistrar,MagistrarnaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Termen suedez pentru→

Maisteri.

Magister%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care autrecut examenul → Meistarapróf #i au ob"inutdiploma → Meistaragráda. Acest titlu se utilizeaz!cu numele specializ!rii în care a fost ob"inut.Abrevierile acestui titlu difer ! în func"ie despecializare: abrevierea este MA în domeniul#tiin"elor umane, sociale #i al teologiei; MS îndomeniul economiei, gestiunii, administra"iei,

medicinei #i ingineriei; MEd sau MPed ( Magister Paedagogiae) în domeniul #tiin"elor educa"iei.

Magister%ara: SuediaVariante gramaticale: -n, Magistrar, MagistrarnaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu care desemneaz! pe titularuldiplomei → Magisterexamen, înso"it de obicei de un prefix f !când referire la facultate sau la domeniul destudii în care a fost ob"inut! diploma, de exemplu

filozofie magister , utilizat în mod frecvent sub form!

abreviat!, de exemplu fil.mag .

Magister (+ domeniul de studii)%ara: AustriaVariante gramaticale: MagistraNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic eliberatstuden"ilor care au ob"inut certificatul →

Diplomprüfungszeugnis. Acesta este urmat denumele domeniului de studii, de exemplu Magister

philosophiae. Titlurile eliberate de o Fachhochschule sunt urmate de abrevierea FH .

Abreviere: Mag + abreviaerea domeniului de studii(de exemplu Mag.phil.).

Magister (+ domeniul de studii)%ara: PoloniaVariante gramaticale: Magistrowie, Magistr*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Dyplom uko:czenia studiówwy 6 szych la terminarea studiilor universitare de tiplung. Acest titlu este magister edukacji pentru#tiin"ele educa"iei; magister in 6 ynier în facult!"ile detehnologie, de economie #i de agricultur !; magister

sztuki în academiile de art!; #i magister in 6 ynier

architekt în arhitectur !. Abrevieri: Mgr #i Mgr in 6. Îndomeniul studiilor tehnologice.

Magister (+ domeniul de studii)%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Magisteri, Magister*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au

ob"inut diploma → Diplom în domeniul #tiin"elor umane #i artistice. Abrevieri: Mgr . #i Mgr.art. îndomeniul artelor.

Magister Artium%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care ob"indiploma→ Magistergrad.

Magister Artium

%ara: Liechtenstein

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care aureu#it la examenul final → Magisterprüfung îndomeniul filizofiei la Internationale Akademie für

Philosophie ( IAP ). Abreviere: MA.

Magister artium%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut la probele finale #i au

prezentat o lucrare scris! de sfâr #it de studiiuniversitare cu o durat! de la #ase ani #i jum!tate la#apte ani. Probele (scrise #i orale) sunt elaborate deinstitu"ia de înv!"!mânt #i evaluate de doiexaminatori din care unul extern pentru evitareaoric!rei subiectivit!"i. Diploma specific! rezultateleob"inute la probe, media notelor la materiile principale, subiectul lucr !rii scrise ca #i evaluarea ei.D! acces la via"a profesional! #e/sau la doctorat.Abreviere: Mag.art.

Magister examen

%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→ Maisterintutkinto.

Magistère%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! titularilor unei→ Diplôme d’études universitaires générales sau a→

Diplôme universitaire de technologie, care autrecut la probele finale organizate la absolvireastudiilor universitare din al doilea cicle (3 ani).Probele (scrise #i orale) sunt elaborate de institu"ia de



95

înv!"!mânt #i cuprind toate materiile studiate.Diploma specific! specialitatea. D! acces la altreilea ciclu de studii universitare sau la via"a profesional!.

Magisterexamen%ara: LiechtensteinNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Sinonim cu → Magisterprüfung .

Magisterexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! în general la unan dup! diploma → Kandidatexamen sau laabsolvirea a patru ani de studii cu frecven"! normal!,cu un credit total de $60 de puncte, din care 80 lamateriile principale, înso"it! de o lucrare scris!reprezentând 20 de puncte sau de dou! teze valorând$0 puncte de credit. Aceste studii pot fi urmate latoate facult!"ile. Numele diplomei face referire lafacultate, de exemplu filozofie magisterexamen saula domeniul de studii în care a fost ob"inut!. Materia principal! de studii trebuie s! fie specificat! încertificat, ca #i materiile la care s-a promovat #inotele ob"inute. Aceast! diplom! permite urmarea destudii de doctorat. Titlul corespondent este →

Magister specificând facultatea sau domeniul destudii, de exemplu fil.mag . (Abreviere pentru

filozofie magister ).

Magistergrad%ara: GermaniaVariante gramaticale: Magistergrade,Magistergrad*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! academic! eliberat!studen"ilor care au trecut la examenul →

Magisterprüfung . Denumirea complet! a titlului este Magister Artium ou Magistra Artium ( M.A.). Magistergrad poate fi eliberat de asemenea laterminarea studiilor post-universitare în cursul

c!rora pot fi ob"inute #i alte calific!ri academice sau profesionale, în timp ce cuno#tin"ele provenite dinstudiu sau practic! dau un mai mare prestigiuacademic.

Magistergrad%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la o materie(trei ani pentru diploma → Bachelorgrad + trei anide studii aprofondate în aceea#i disciplin!). Pe lâng!examenul final, sunt #i examene organizate pe tot parcursul studiilor, la încheierea pred!rii fiec!reidiscipline. Diploma specific! notele ob"inute laexamenul final #i creditele de la orice alt examen, precum #i titlul conferit. Ea acord! titlul de →

Magister Artium sau Magister Scientiarum (care nuse mai acord!) #i d! acces la studii cu o durat! de doiani ce duc spre ob"inerea diplomei→ Ph.d.-grad.

Magisterprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: Magisterprüfungen,Magisterprüfung*

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final la litere în cadruluniversit!"ii sau într-o institu"ie echivalent! deînv!"!mânt superior sau în domeniul artelor saumuzicii, într-o Kunst - ou Musikhochschule. Cursuriledureaz! în general patru ani sau patru ani #i jum!tate.O condi"ie prealabil! este realizarea unei lucr !ri desfâr #it de studii ( Magisterarbeit ). Examenul estecompus din examene scrise #i orale de specialitate.Absolven"ilor li se atribuie titlul → Magister . Cei curezultate excep"ionale pot continua în vedereaob"inerii unei → Promotion.

Magisterprüfung%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Magisterprüfungen,Magisterprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final organizat de c!tre

Internationale Akademie für Philosophie (IAP) lasfâr #itul ciclului principal de studii universitare( Hauptstudium) în filozofie (2 ani). Const! în probescrise #i orale din filozofie #i din sus"inerea unei

lucr !ri scrise finale. Nu se elibereaz! nici o diplom!.Studen"ii care au trecut examenul primesc uncertificat f !r ! o denumire specific!. Promovareaexamenului permite ob"inerea titlului de → Magister

Artium. Con"inutul #i nivelul cerin"elor la acestexamen sunt definite de c!tre institu"ia deînv!"!mânt. El d! acces la studii de ciclul III înfilozofie. Sinonim: Magisterexamen.

Magistr (+ domeniul de studiu)%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Magist9 i, Magistr*

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Vysokoškolský diplom #icertificatul → Vysv$ d % ení o státní záv$ re% né zkoušcela universitate sau într-o academie de arte. Abreviere:

Mgr . Sau MgA. În academiile de arte.

Magistur (jHkQ[WLM)%ara: BulgariaVariante gramaticale: MagistriNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Diploma za zavurchena stepen navischeto obrazovanie.



96

Maisteri%ara: FinlandaVariante gramaticale: Maisteri-, MaisteritNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Maisterin tutkinto. Termensuedez: Magister .

Maisterin tutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-,tutkinnotNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la sfâr #itul acinci ani de studii universitare cu frcven"! normal!(sau doi ani, dup! diploma → Kandidaatin tutkinto).La academia de teatru, aceast! diplom! poate fiob"inut! dup! patru ani. Diploma se acord! înmajoritatea domeniilor, în afar ! de medicin!,stomatologie #i medicin! veterinar ! pentru care seacord! o diplom! universitar ! →

Lisensiaatintutkinto. Studen"ii trebuie s! fi absolvitstudii avansate care cuprind în general o materie principal! #i una sau mai multe materii secundare.Pentru a ob"ine diploma, studen"ii trebuie s! preg!teasc! o lucrare scris!, evaluat! de doiexaminatori neutri, desemna"i de universitate saufacultate. În academiile de art!, aceast! lucrare poateconsta într-o produc"ie artistic!, o reprezenta"ie sauun studiu. Termen suedez: Maisteri.

Maître en (+ specializare)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu atribuit candida"ilor ce auob"inut diploma → Maîtrise en (+ specialitatea).Este întotdeauna urmat de numele domeniului destudii în care a fost ob"inut.

Maîtrise%ara: LuxemburgNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Sinonim de → Brevet de

Maîtrise.

Maîtrise (+ spécialité)%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! titularilor diplomei → Licence, care au prezentat o lucrarescris! final! (mémoire) #i au trecut probele de lasfâr #itul ultimului an de studii universitare de ciclulII. Probele sunt elaborate de c!tre institu"ia deînv!"!mânt #i cuprind materiile urmate. Diploma

specific! disciplina. Ea d! acces la studiiuniversitare de ciclul III #i la via"a profesional!.Când este eliberat! de c!tre instituts universitaires

professionnalisés ( IUP ), aceast! diplom! confer !titlul → Ingénieur-maître.

Maîtrise en (+ specializarea)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la încheierea atrei ani de studii universitare de ciclul II (dup!

diploma→ Candidature en) studen"ilor care au trecut probele prev!zute în program! pentru fiecare materie, probe elaborate de institu"ia de înv!"!mânt, #i care au prezentat o lucrare scris! final! (mémoire). Diplomamen"ioneaz! domeniul de studii, materiile studiate,subiectul memoriului (mémoire) #i men"iunea final!ob"inut!. Aceast! diplom! este eliberat! în domeniul#tiin"elor economice, al #tiin"elor economice aplicate#i în informatic!. Diploma confer ! titlul → Maître enurmat de numele domeniului în care a fost ob"inut!.D! acces la via"a profesional! #i la studii post-

universitare.Maritim kandidat%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale (scrise #iorale) dup! doi ani #i jum!tate de studii universitaremaritime (dup! trei ani de studii într-o Hogskøle).Probele sunt elaborate de c!tre institu"ie #i evaluatede doi examinatori dintre care unul extern, pentru aevita orice subiectivism. Diploma specific!

rezultatele ob"inute la probe #i media notelor lamateriile principale. D! acces la via"a profesional!#i/sau la doctorat.

Master%ara: GermaniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! din înv!"!mântul superior care va fi acordat! în viitor studen"ilor care termin!cu succes un curs post-universitar la universitate, la

Fachhochschule sau în alt! institu"ie de înv!"!mântsuperior, dup! o perioad! de studii standardizat!,

cuprins! între un an an #i doi ani. Perioada minim! astudiilor este stabilit! pentru a se asigura calitateaacestora. Cursuri de nivelul doi ( Master ) au fostintroduse cu titlu experimental într-un mare num!r deinstitu"ii de înv!"!mânt superior de la începutul anilor 90.

Master%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu utilizat de to"i cei ce de"in odiplom! universitar ! în context interna"ional, prescurtat M. #i scris dup! nume. Prescurtarea poatefi urmat! de literele indicând domeniul de studii.Titlu folosit pentru titlurile → Doctorandus, →

Ingenieur , → Meester .



97

Master%ara: RomâniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Diplom# de studii aprofundatede Master.

Master of (+ domeniul de studii)%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au trecut probele finale (scrise #iorale) dup! doi ani de studii universitare sau non-universitare. Probele sunt elaborate de institu"ie #ievaluate de doi examinatori, dintre care unul extern pentru a evita orice subiectivism. Diploma specific!rezultatele ob"inute la probe #i media notelor lamateriile principale. D! acces la via"a profesional!#i/sau la doctorat. Diploma poate fi ob"inut! îndomeniul artelor (Abreviere: MA), gestiuneaîntreprinderilor (Abreviere: MBA), gestiuneaafacerilor interna"ionale (Abreviere: MIB), filozofie(Abreviere: M.Phil ), #tiin"e (Abreviere: M.Sc.) #igestiune în tehnologie.

Master of (+ specialitate)%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Master’s degree. Titlul este

urmat de domeniul de studii, de exemplu Master of Arts.

Master’s degree%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de nivel superior eliberat! de universit!"i #i National Council for

Educational Awards pe baza unei lucr !ri elaborat!într-o perioad! de unu la trei ani #i a unui examen, aunei cercet!ri sau a combin!rii celor dou!, dup!ob"inerea diplomei → Bachelor’s degree (în general

ob"inut! cu men"iune). De regul!, studen"ii trebuies! redacteze o lucrare de sfâr #it de studii #i/sau s! promoveze un examen scris. Examene suplimentare, practice sau orale, se pot ad!uga în anumite cazuri.Studen"ilor care au ob"inut diploma li se acord! titlul→ Master of (+ specializarea sau domeniul destudii).

Master’s degree%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! academic! de nivelsuperior eliberat! în mod normal la sfâr #itul studiilor cu o durat! de un an cu frecven"! normal! sau doiani cu frecven"! redus! studen"ilor care au terminatcursuri specializate post-universitare. Acestea

constau în cursuri magistrale sau o cercetareindividual! sau o combina"ie a celor dou! forme. Untaught Master’s degree (cursuri doctorale ) esteeliberat pe baz! de examene scrise sau o evaluarecontinu! #i o lucrare de sfâr #it de studii sau o scurt!tez!, în timp ce research Master’s degree necesit! omunc! de cercetare #i prezentarea unei teze. Tezaeste de obicei evaluat! de o comisie de examen în

fa"a c!reia studentul poate ulterior s! prezinte unexamen oral. Master’s degree poate fi înso"it! de ungrad în func"ie de fiecare institu"ie de înv!"!mânt.Diplomele sunt denumite Master of Arts, Laws,Science, etc. în func"ie de materia studiat!. Formadiplomelor difer ! dup! institu"ia care o elibereaz!,dar în general indic! specializarea. Studen"ii care au promovat pot urma studii de cercetare maispecializate în vederea unui → Doctorate. Abrevieri:

MA, LL M , MSc.În vechile universit!"i din Sco"ia, MA este primadiplom! comparabil! cu BA eliberat! în alte p!r "i. Înalte institu"ii de înv!"!mânt #i pretutindeni în RegatulUnit, Master’s degree este eliberat pentru alte tipuride programe, cum ar fi al patrulea an (sau, în Sco"ia,al cincilea an) dintr-un program pentru o prim!diplom! care acoper ! o munc! preg!titoare avansat!#i cursuri de reconversie (programe care permitdiploma"ilor dintr-un domeniu ob"inerea uneicalific!ri într-un domeniu diferit, al c!rui nivel nueste în mod obligatoriu superior).

Matura

%ara: LiechtensteinNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Sinonim cu → Maturaprüfung .

Matura%ara: PoloniaVariante gramaticale: Matury, Matur*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Sinonim cu → Egzamindojrza8 o 9ci.

Maturaprüfung

%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Maturaprüfungen,Maturaprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final organizat la nivelna"ional la absolvirea înv!"!mântului secundar superior general (Gymnasium de tip B – opt ani, saude tip E – cinci ani), obligatoriu pentru ob"inereacertificatului → Maturazeugnis. În filiera B,comport! probe scrise #i orale de limba german!,latin!, francez! #i matematic!, o prob! scris! deenglez! #i o prob! oral! la alegere între fizic!,chimie, biologie, geografie, istorie #i englez!. Înfiliera E, examenul este asem!n!tor celui din filieraB, dar proba de latin! este înlocuit! de o prob! scris!



98

#i oral! de economie. Con"inutul s!u este elaborat deinstitu"ia de înv!"!mânt. Sinonim: Matura.

Maturazeugnis%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Maturazeugnisse,Maturazeugnis*Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat de absolvirea studiilor secundare superioare generale eliberat deGymnasium elevilor care au trecut cu succesexamenul → Maturaprüfung . Specific!specializarea, materiile promovate #i rezultateleob"inute la examen. Acest certificat este recunoscutde Suedia, Austria #i unele Länder germane. D!acces (f !r ! examen de admitere) la înv!"!mântulsuperior din aceste "!ri.

Maturitná skúška%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Maturitné* skúšky,Maturitná skúškaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final organizat îninstitu"iile de înv!"!mânt secundar superior general,specializat #i profesional cu o durat! de patru ani.Elevii care au promovat examenul ob"in certificatul→ Vysved % enie o maturitnej skúške. Con"inutulacestui examen este elaborat de comisia de examen#i aprobat de directorul institu"iei. În institu"iile deînv!"!mânt general (Gymnázium), acesta comport!

probe scrise #i orale din limba #i literatura slovac!, o prob! oral! de matematic! sau de limb! str !in! #idou! materii facultative. În institu"iile de înv!"!mântspecializat sau profesional, (Stredná odborná školaet Stredné odborne u% ilište), el comport! probescrise #i orale din limba #i literatura slovac!, dinmateriile de specialitate, #i o prob! oral! dintr-omaterie facultativ!. Probele din materiile despecialitate pot s! con"in! #i o parte practic!. Acestexamen se organizeaz! #i dup! absolvirea a doi anide cursuri complementare destinate elevilor care au promovat examenul→ Závere% ná skúška.

Maturitní zkouška%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Maturitní zkoušky,Maturitní* zkouš*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final obligatoriuorganizat la sfâr #itul înv!"!mântului secundar superior general, tehnic #i profesional cu o durat! de patru ani. Permite ob"inerea certificatului →

Vysv$ d % ení o maturitní zkoušce. Probele suntstabilite de fiecare institu"ie de înv!"!mânt #i difer !în func"ie de tipul #colii. În înv!"!mântul secundar superior general, comport! probe (scrise #i orale) delimba #i literatura ceh! #i dintr-o limb! str !in! ca #i

materii facultative, în func"ie de specializareaelevului.În institu"iile de înv!"!mânt secundar superior tehnicsau profesional, comport! o prob! scris! #i oral! delimba #i literatura ceh!, o singur ! prob! oral! dintr-omaterie de specialitate, la alegere, plus o prob! practic! dintr-o materie tehnic! sau profesional!.Este accesibil dup! doi ani de cursuri complementare

(nástabové studium) pentru care con"inutul #i metodade organizare sunt similare celor din înv!"!mântulsecundar superior profesional sau tehnic.În #colile secundare superioare artistice, pe lâng! proba obligatorie de limba #i literatura ceh! #i limbastr !in!, se adaug! istoria artei #i culturii ca #i omaterie de specialitate.Acest examen este evaluat de o comisie al c!rei pre#edinte este desemnat de autorit!"ile educativelocale #i membrii acesteia sunt numi"i de c!tredirectorul institu"iei.

MBA%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of

Business Administration. Vezi → Master of (+domeniul de studii).

MEd%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of

Education/ Magister Educationis în domeniul#tiin"elor educa"iei. Vezi→ Magister .

Meester%ara: OlandaVariante gramaticale: MeestersNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au promovat examenul final la sfâr #itul cursurilor pentruo prim! diplom! universitar ! în drept, eliberându-seun certificat → Getuigschrift van het afsluitend examen. Sarcina studiilor este de $68 de credite (În

practic!, patru ani de studii). Titlul prescurtat Mr.este plasat în fa"a numelui. Pe plan interna"ional,toate diplomele universitare pot adopta titlul →

Master . Titlul prescurtat M. este plasat dup! nume #i poate fi urmat de litere care indic! domeniul destudii.

Meester (+ specializarea)%ara: Belgia ( Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: MeestersNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate la

absolvirea unui al doilea ciclu de studii superioarenon-universitare artistice de trei ani într-o

Hogeschool , candida"ilor care au promovat probele prev!zute în program!, dup! diploma → Kandidaat



99

in de. Probele (scrise #i/sau orale conform deciziei profesorului) con"in toate materiile studiate.Diploma specific! numele institu"iei de înv!"!mânt#i al diplomei, ca #i un supliment detaliat almateriilor studiate #i al notelor ob"inute. D! acces lavia"a profesional!.

Meester in de rechten

%ara: OlandaVariante gramaticale: Meesters in de rechtenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Termen facând referire la titluldiplomelor în drept. Vezi → Meester .

Meistarabréf %ara: IslandaVariante gramaticale: Meistarabréfi, MeistarabréfsNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Certificat care atest! calificareamaestrului-artizan eliberat elevilor care au promovatexamenul → Meistaranám í iðn. Confer ! titlul →

Meistari. Certificatul specific! specializarea. Acesta permite celui care îl de"ine s! supervizeze #i s!recruteze ucenici în domeniul specialit!"ii.

Meistaragráda%ara: IslandaVariante gramaticale: MeistaragráduNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la absolvireacelui de-al doilea ciclu de studii universitare (de doi

sau de trei ani dup! ob"inerea diplomelor → BA-, BS- sau BEd-gráda sau dup! un an de studii dup!ob"inerea diplomei → Kandidatsgráda în inginerie)studen"ilor care au promovat examenul final →

Meistarapróf . Aceast! confer ! titlul → Magister îndomeniul dat.

Meistaranám í iðn%ara: IslandaNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Evaluare continu! în timpulînv!"!mântului profesional cu o durat! de la unu la

trei ani în func"ie de profesie, dup! certificatul →Sveinsbréf #i un an de lucru efectiv în meserie.Permite ob"inerea certificatului → Meistarabréf conferind titlul → Meistari. Probele #i evaluareadepind de fiecare institu"ie #colar ! în parte (#colilesecundare superioare profesionale-industriale #i polivalente) sau de centrele de ucenicie.

Meistarapróf %ara: IslandaVariante gramaticale: -prófi, -prófs

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat de institu"iilede înv!"!mânt universitar la absolvirea celui de-aldoilea ciclu de studii cu o durat! de doi sau trei ani.

Acesta permite ob"inerea diplomei → Meistaragrádaconferind titlul → Magister. Con"inutul #i nivelul deexigen"! al examenului depind de fiecare institu"ie deînv!"!mânt. Comport! probe scrise #i orale dindiferitele materii din programa studiat!, ca #i olucrare scris! de absolvire.

Meistari

%ara: IslandaNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut certificatul→ Meistarabréf .

Meisterklassenexamen%ara: GermaniaVariante gramaticale: MeisterklassenexaminaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la absolvireaclasei de master ( Meisterklasse) în urma cursurilor

postuniversitare în Musikhochschulen. Condi"iile prealabile de prezentare sunt rezultatele remarcabilela cursrile de gradul întâi ( grundständiger Studiengang ) în muzic! #i reu#ita la un examen deadmitere sau la un test de aptitudini.

Meisterschüler%ara: GermaniaVariante gramaticale: Meisterschüler,Meisterschüler*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat de c!tre

Kunsthochschulen studen"ilor cu un talent deosebit pe plan artistic, care au absolvit cu succes un curs postuniversitar care se termin! prin prezentarearealiz!rilor lor artistice. Un examen final la un cursde gradul întâi ( grundständige Studiengänge)constituie o condi"ie prealabil! acestui curs.

Mestre%ara: PortugaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu academic eliberat titularilor diplomei → Carta Magistral .

Metaptychiako Diploma Eidikefsis sti (n) (+specializarea) (l6,:(,+5/:2O 07(*Nµ:8/<726+?1C ?,1( 9))%ara: GreciaVariante gramaticale: J=,2(,+K12<)> :1(*7µ2,)4E16/<=+G-4 G,-( 8), µ=,2(,+K12<-* 61(*?µ-*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de sfâr #it de studii postuniversitare cu o durat! minim! de un an, dincare trei luni trebuie s! fie consacrate redact!rii uneilucr !ri finale scrise dintr-un subiect de specialitate.Diploma este eliberat! de institu"iile de înv!"!mântsuperior ( Anotato Ekpaidevtiko Idrima – AEI)studen"ilor care au promovat probele scrise #i orale latoate materiile studiate #i au prezentat o lucrare de



100

absolvire în fa"a unei comisii. Diploma specific!domeniul de specialitate #i nivelul de studii; d!acces la via"a profesional! #i la studii de doctorat îndomeniul respectiv.

MgA.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magistr îndomeniul artelor.

Mgr%ara: PoloniaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru→ Magister .

Mgr ina.%ara: PoloniaNivel: Ter "iar Not$

explicativ$: Abreviere pentru → Magister în

domeniul tehnologic.

Mgr.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magistr .

Mgr.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magister în

domeniul #tiin"elor umane.

Mgr.art.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Magister îndomeniul artelor.

MIB%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Master of

International Business. Vezi → Master of (+domeniul de studii).

Mittlerer Abschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Mittlerer Abschluß, Mittler*Abschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru→ Realschulabschluss.

Mittlerer Bildungsabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Mittlerer Bildungsabschluß,Mittler* Bildungsabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru → Realschulabschluss.

Mittlerer Schulabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Mittlerer Schulabschluß,Mittler* Schulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru → Realschulabschluss.

Modulbevis%ara: NorvegiaNivel: Secundar superior Not$

explicativ$: Certificat care atest! terminarea

unui modul de studii facând parte dintr-o materie.Acest certificat poate fi eliberat pentru un modulîntreg sau, în anumite cazuri, pentru o parte a unuimodul.

MPaed%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Magister

Paedagogiae în domeniul #tiin"elor educa"iei. Vezi→ Magister .

Mr.%ara: OlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Meester , plasat în fa"a numelui.

MS%ara: IslandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Magister Scientarium în domeniul #tiin"elor exacte. Vezi →

Magister .

MUDr.%ara: Republica Ceh!, SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul medicinei.

MVDr.%ara: Republica Ceh!, SlovaciaNivel: Ter "iar


Doktor îndomeniul medicinei veterinare.



101

NNational Certificate

%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvireaunui curs cu frecven"! normal! de doi ani îninstitu"iile de înv!"!mânt superior ( Institute of Technology #i alte institu"ii specializate) #i validatde National Council for Educational Awards. Esteurmat de indicarea domeniului de studii, de exemplu

National Certificate in Science. Nu se indic! decâtdomeniul de studii. Studen"ii care ob"in note ridicate#i cei care dispun de o experien"! profesional! de unan pot s! continue studiile pentru ob"inerea diplomei

→ National Diploma în aceea#i disciplin!. Studen"iicare au promovat pot fi scuti"i de o parte dinexamenele profesionale. Abreviere: NC .

National Certificate Module%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar inferior/Secundar superior/Postsecundar Not$ explicativ$: Calificare profesional! inferioar !eliberat! de c!tre Scottish Qualifications Authority(SQA) pe baza unui curs cuprinzând unul sau maimulte rezultate ale înv!"!rii. Fiecare element al

cursului este evaluat pe baz! modular !, pe m!sur !ce elevul î#i îndepline#te munca. Este consemnat! #icertificat! anual.

National Craft Certificate%ara: IrlandaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de terminare auceniciei, a c!rei durat! poate varia în func"ie de profesia respectiv!. Acest certificat indic! domeniul profesional #i nivelul atins #i d! acces la via"a profesional!. Este eliberat de c!tre Ministeruleduca"iei împreun! cu FAS "inând cont de o nou!abordare a standardelor. Comport! #apte faze, patrula locul de munc! #i trei într-un centru sau institu"iede formare.

National Curriculum Assessment%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Primar/Secundar inferior Not$ explicativ$: Evaluare obligatorie la absolvirea

Key Stages $ (la vârsta de 7 ani), 2 (la vârsta de $$

ani), #i 3 (la vârsta de $4 ani) pentru to"i elevii dininstitu"iile #colare finan"ate de sectorul public.Evaluarea cuprinde aprecierile profesorului despreelevi pe baza unor criterii #i teste elaborate la nivel

na"ional #i probe scrise pentru majoritatea elevilor

(elevii cu rezultate foarte proaste nu sunt supu#i decâtaprecierii profesorului) la limba englez!, galez!, (în#colile galeze unde se vorbe#te aceast! limb!), lamatematic! #i #tiin"e (la absolvirea Key Stages 2 #i 3).Rezultatele aprecierii profesorului, probele #isarcinile se evalueaz! pe o scar ! de nivele de la $ la 8din programa na"ional! ( National curriculum). Niciun certificat nu este eliberat, dar rezultatele fiec!ruielev pot fi comunicate p!rin"ilor, iar rezultatele lanivel de unitate #colar ! trebuie s! fie publicate înfoile de eviden"! ale #colii.

National Diploma%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! de c!tre

National Council for Educational Awards elevilor care au absolvit un curs de trei ani cu frecven"!normal! sau de un an în urma ob"inerii → National Certificate, într-un Institute of Technology. Aceastaspecific! domeniul de specialitate, de exemplu,

National Diploma in Science. Nu se indic! decâtdomeniul de studii. Elevii care ob"in note ridicate #icei care dispun de o experien"! profesional! de un an

pot s! continue studiile care duc la ob"inereadiplomei → Bachelor’s degree în aceea#i disciplin!.Elevii care au promovat pot s! fie scuti"i de o parte aexamanelor profesionale. Abreviere: ND.

National Foundation Certificate%ara: IrlandaNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor caresatisfac nivelul cerut dintr-un total de opt module, #iîn special trei module fundamentale ale form!rii

preprofesionale în sens larg destinat! a furniza baza posibilit!"ilor de avansare în cadrul înv!"!mântuluicomplementar na"ional.

National testing%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Primar/Secundar Not$ explicativ$: Teste destinate a evalua progreseleelevilor din ciclul primar #i din primii doi ani deînv!"!mânt secundar din cele cinci nivele de atins din programa pentru grupa de vârst! între 5 #i $4 ani.Sunt utilizate de profesori în vederea confirm!rii

propriei lor evalu!ri a progresului elevului. Acesteteste servesc de control, pentru uzul profesorului #i lamomenul oportun. Nu sunt certificate.



102

National Vocational Certificate (Nivel ", 2, 3)%ara: IrlandaNivel: Postsecundar • Not$ explicativ$ Nivel " ( Level 1):

Certificat eliberat elevilor care satisfac nivelulcerut dintr-un total de opt module, din care înspecial patru fundamentale în cadrul educa"iei#i form!rii profesionale ini"iale destinate a da

acces la via"a profesional! în general #i afurniza posibilit!"i de progres în cadrulînv!"!mântului complementar na"ional.

• Not$ explicativ$ Nivel 2 ( Level 2):Certificat eliberat candida"ilor care satisfacnivelul cerut la cel pu"in opt module, între carese g!sesc #i module profesionale obligatorii pentru ob"inerea acestui certificat, module decomunicare #i un modul de experien"! profesional! în cadrul educa"iei #i form!rii profesionale specifice destinate a da acces la o profesiune anume #i a furniza posibilit!"i de progres spre piste de formare complementare #ispre înv!"!mântul superior.

• Not$ explicativ$ Nivel 3 ( Level 3):Certificat eliberat candida"ilor care satisfacnivelul cerut pentru toate modulele obligatoriiîn cadrul unei educa"ii #i al unei form!ri profesionale avansate #i destinate a da acces lao profesie specific!, la înv!"!mântul superior #ila piste de formare.

National Vocational Qualification

%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Calific!ri profesionale specificedestinate tinerilor care au abandonat înv!"!mântul cufrecven"! normal!. Sunt special concepute pentruînv!"!mântul #i formarea la locul de munc! #i îninstitu"iile de înv!"!mânt complementare, dar uneledintre ele sunt în prezent disponibile în institu"iile#colare. Comport! cinci nivele, dintre care primeletrei corespund nivelului $, echivalent în sens larg cucalificativul satisf !c!tor inferior al → General

Certificate of Secondary Education #i considerat! cafiind o calificare de nivel elementar ( foundationlevel ) în schema na"ional! a calific!rilor ( National

Framework of qualifications); nivelul 2, echivelentîn sens larg calificativului satisf !c!tor superior al →General Certificate of Secondary Education #iconsiderat! ca fiind o calificare de nivel intermediar (intermediate level ); nivelul 3, echivalent în senslarg calificativului satisf !c!tor al → General Certificate of Education Advanced Level #iconsiderat! ca fiind o calificare de nivel avansat(advanced level ). Evaluarea const! în demonstrareacompeten"elor cerute a#a cum sunt acestea definitede organismele care elaboreaz! normele (ast!zi, înspecial organismele na"ionale de formare dirijate de patronat); în consecin"!, nu exist! alte calificative în

afar ! de «satisf !c!tor». Elevii pot progresa c!tre NVQde nivel 4. Abreviere: NVQ.

Näyttötutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: näyttötutkinno-,näyttötutkinto-, näyttötutkinnotNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Examen de aptitudini profesionaleale c!rui baze oficiale sunt stabilite de c!tre Consiliulna"ional al educa"iei. Elevul trebuie s! dovedeasc! înfa"a unei comisii c! posed! aptitudinile profesionalecerute. Acesta se adreseaz! elevilor care au urmat o practic! sau o formare profesional!, ca #i candida"ilor care #i-au dobândit aptitudinile prin experien"! profesional! sau prin formare la locul de munc!. Potfi eliberate diplome având trei nivele. Prima este →

Ammatillinen perustutkinto. Termen suedez: Fristående yrkesprov.

NC%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → National Certificate.

NCEA Diploma%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Calificare pentru înv!"!mânteliberat! de National Council for Educational

Awards titularilor unei diplome → Bachelor’s degreesau a unei → National Diploma în art! sau design,care au absolvit cu succes un curs cu frecven"!normal! cu o durat! de un an.

ND%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → National

Diploma.

Northern Ireland Assessment

%ara: Marea Britanie (Irlanda de Nord)Nivel: Primar/Secundar inferior Not$ explicativ$: Evaluare obligatorie la terminarea

Key Stages $ (la vârsta de 8 ani), 2 (la vârsta de $$ani), #i 3 (la vârsta de $4 ani) pentru to"i elevii dininstitu"iile #colare finan"ate de sectorul public.Evaluarea cuprinde aprecierile profesorului asupratuturor elevilor pe baza unor criterii #i probe scrise – la terminarea Key Stage 3 – la limba englez!,matematic! #i #tiin"e, stabilite #i elaborate la nivelna"ional. Rezultatele aprecierii profesorului #i ale probelor scrise se exprim! pe o scar ! valoric! de la $la 8 conform programei din Irlanda de Nord( Northern Ireland Curriculum). Nu se elibereaz! nici



103

un certificat, dar rezultatele fiec!rui elev trebuiecomunicate p!rin"ilor.

NVQ%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → National Vocational Qualification.



104

OOkleveles (+ domeniul de studii)

%ara: UngariaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Egyetemi oklevél. Esteîntotdeauna înso"it de numele domeniului de studii,de exemplu okleveles közgaszdász în domeniuleconomiei.

One-year Certificate%ara: IrlandaNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Calificare eliberat! de c!tre

National Council for Educational Awards referitor ladou! din cele patru materii majore desemnate deaceasta – Business #i Humanities – studen"ilor care promoveaz! cu succes un curs cu frecven"! normal!de un an sau echivalent.

Operatore%ara: ItaliaVariante gramaticale: OperatoriNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma→ Diploma di qualifica.



105

PPaedDr.

%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul #tiin"elor educa"iei.

PAP%ara: PortugaliaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Prova de

Aptidão Profissional.

Part One General National Vocational

Qualification%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Part One GNVQ a fost în faz!experimental! în #colile engleze #i galeze, #i adevenit disponibil în toate #colile începând dinseptembrie $999. Ofer ! un curs de doi ani destinatelevilor de la $4 la $6 ani. Este disponibil pentru unanumit num!r de domenii profesionale pe dou!nivele – elementar ( foundation level ), mai mult saumai pu"in echivalent cu ob"inerea de dou! ori a

calificativului satisf !c!tor inferior din → General Certificate of Secondary Education; #i intermediar (intermediate level ), mai mult sau mai pu"inechivalent cu dou! calificative superioare din →

General Certificate of Secondary Education.Abreviere: Part One GNVQ.

Part One GNVQ%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Part OneGeneral National Vocational Qualification.

PAU%ara: SpaniaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Pruebas de

Acceso a la Universidad .

Perito%ara: ItaliaVariante gramaticale: Periti

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat elevilor care auob"inut diploma → Diploma di superamentodell’esame di Stato conclusivo dei corsi di studio di

istruzione secondaria superiore într-un istituto

tecnico.

Peruskoulun päättötodistus%ara: FinlandaVariante gramaticale: todistukse-, todistuksetNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it de studiieliberat elevilor la absolvirea înv!"!mântului de baz!cu o durat! de nou! ani, la peruskoulu/grundskola. Nu se organizeaz! un examen final, ci o evaluarecontinu! în cursul studiilor. Certificatul specific!materiile obligatorii #i cursurile op"ionale urmate, ca

#i notele ob"inute. D! acces la înv!"!mântul secundar superior. Termen suedez: Avgångsbetyg från grundskolan.

PGCE%ara: Marea BritanieNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru PostgraduateCertificate of Education. Vezi → PostgraduateCertificate/Diploma + domeniul de studii.

Ph.d.

%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Philosophiae

Doctor.

Ph.D.%ara: IrlandaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru Doctor of

Philosophy, un tip de → Doctorate.

Ph.D.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor .

Ph.d.-grad%ara: DanemarcaVariante gramaticale: -grader, -graderneNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la absolvireastudiilor postuniversitare supervizate cu o durat! detrei ani dup! ob"inerea diplomei → Kandidatgrad

(sau echivalent) sau de doi ani dup! ob"inereadiplomei → Magistergrad . În vederea ob"ineriiacestei diplome studentul trebuie s! promovezemateriile din programa de studii, s! redacteze #i s!



106

sus"in! o tez! cu un subiect de specialitate #i s! participe la o misiune de cercetare cu o durat! de#ase luni. Evaluarea studen"ilor "ine cont #i demobilitatea lor, cu alte cuvinte integrarea lor îngrupele de cercetare active, #i experien"a înînv!"!mânt. Diploma specific! titlul #i domeniul despecialitate. Aceasta confer ! titlul → Philosophiae

Doctor . Constituie baza minim! cerut! pentru a

preda în înv!"!mânt #i cercetare într-o universitatedanez!. Pân! în $998 termenul utilizat pentruaceast! diplom! era→ Licenciatgrad.

PharmDr.%ara: Republica Ceh!, SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul farmaciei.

PhD

%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Philosophiaedoctor la nivel postuniversitar.

PhDr.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul #tiin"elor umane #i sociale #i al #tiin"elor educa"iei.

PhDr.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul #tiin"elor umane #i artistice.

Philosophiae doctor%ara: DanemarcaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat celor care ob"indiploma→ Ph.d.-grad . Abreviere: Ph.d .

Philosophiae doctor%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Diplom la absolvirea studiilor postuniversitare. Abreviere: PhD #i ArtD. Îndomeniul artelor.

Postgraduate Certificate/Diploma (+ domeniul destudii)%ara: Marea Britanie

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Calificare ob"inut! la absolvireaunui curs postuniversitar de înv!"!mânt superior, îngeneral într-o ramur ! specializat! sau profesional!.

De exemplu, Postgraduate Certificate of Education( PGCE ), un curs de un an de teorie #i practic! pedagogic! urmat de licen"ia"ii din toate domeniilecare doresc s! predea. Aceste cursuri sunt propuse deuniversit!"i #i de alte institu"ii de înv!"!mânt superior #i au în mod obi#nuit o durat! de un an cu frecven"!normal! sau de doi ani cu frecven"! redus! în func"iede fiecare institu"ie. Cursurile în urma c!rora se

ob"ine o diplom! sunt de nivel superior celor pentrucare se ob"ine un certificat. Dispozi"iile în materie deevaluare sunt determinate la nivel de unitate, dar ele pot cuprinde examene scrise, o evaluare continu!, odizerta"ie sau o tez! aprofundat! sau o combina"ie aacestor dou!. În principiu, reu#ita acestor cursuri nud! în mod automat dreptul de acces la studiicomplementare sau la profesii particulare, dar studen"ii se pot orienta spre via"a profesional! dinsectorul lor, spre studii de un nivel superior sau s!dea un examen de admitere ori s! îndeplineasc!condi"iile de acces într-o asocia"ie profesional!. Deexemplu, în Sco"ia, un curs de PGCE confer ! oTeaching Qualification (TQ), dar exist! o perioad! de prob! de doi ani înainte ca titularul unei TQ s! poat!deveni profesor cu norm! întreag!. Abreviere:

PGCE .

Praktisk-pedagogisk utdanning%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor careau promobat probele finale scrise #i au îndeplinit un

stagiu de practic! într-o #coal! la absolvirea unui ande studii universitare în domeniul pedagogiei #i aldidacticii. Probele sunt elaborate de fiecare institu"iede înv!"!mânt #i evaluate de doi examinatori din careunul extern pentru a se evita orice subiectivism.Diploma specific! rezultatele ob"inute la probelefinale ca #i evaluarea stagiului practic. D! acces lavia"a profesional! de profesor la nivelul primar sausecundar.

Praktisk-teologisk utdanning%ara: Norvegia

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! studen"ilor care,dup! ob"inerea diplomei → Candidatus în domeniulteologiei, promoveaz! probele finale #i îndeplinescun stagiu de practic! în congrega"ii sau alte institu"iila absolvirea unui an de studii universitare îndomeniul teologiei, liturghiei, legii ecleziastice #i practicii clericale. Probele sunt elaborate de fiecareinstitu"ie #i evaluate de doi examinatori din care unulextern pentru a se evita orice subiectivism. Diplomaspecific! rezultatele ob"inute la probele finale ca #ievaluarea stagiului practic. D! acces la via"a

profesional! de preot/pastor luteran.



107

Prob$ practic$%ara: RomâniaVariante gramaticale: Proba practic!Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Prob! practic!, facultativ!,organizat! la absolvirea studiilor în #colilesecundare superioare cu sec"ii specializate, care permite ob"inerea certificatului → Atestat

profesional . Aceast! prob! se d! din materia despecialitate #i este înso"it! de o prob! scris!.

Professeur agrégé%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat titularilor certificatului→ Agrégation.

Professeur certifié%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat titularilor unui →Certificat d’aptitude au professorat del’enseignement secundar .

Professeur des écoles%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat titularilor unui →Certificat d’aptitude au professorat des écoles.Corpul profesorilor #colii înlocuie#te încetul cuîncetul din $992 pe cel al înv!"!torilor, în vederea

elimin!rii acestuia din urm!.

Promotie%ara: OlandaVariante gramaticale: PromotiesNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Prob! con"inând sus"inereaformal! a unei teze sau a unui design tehnologic învederea ob"inerii unui doctorat → Doctoraat .

Promotion%ara: Germania

Variante gramaticale: PromotionenNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen care face parte dintr-o procedur ! special! în vederea ob"inerii diplomei → Doktorgrad . Absolvirea primei programe a cursuluiîn urma c!ruia se elibereaz! o → Diplom, o →

Magister sau un prim Staatsexamen (Vezi →

Staatsprüfung ) constituie în mod obi#nuit o condi"ie prealabil! pentru admiterea la procedura Promotion,care serve#te la a verifica cuno#tin"ele studentului prin examene #i la a stabili capacitatea academic! a

acestuia. Aptitudinea de a întreprinde o cercetareindependent! este demonstrat! prin prezentarea uneiteze scrise substan"iale ( Dissertation) cu un subiectacademic #i un examen oral, denumit Rigorosum,

Kolloquium sau Disputation, în fa"a unei comisii deexamen de Promotion din departamentul sau dinfacultatea interesat! de disciplina respectiv!. Dinmomentul în care au predat copiile impuse dup!

Dissertation #i au primit certificatul Promotion,licen"ia"ii sunt abilita"i s! poarte titlul → Doktor.

Propedeutisch examen

%ara: OlandaVariante gramaticale: Propedeutische examensNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la absolvirea primului an de studii universitare (wetenschappelijk onderwijs – wo) #i de înv!"!mânt superior profesionalnon-universitar (hoger beroepsonderwijs – hbo).Studen"ii trebuie s! promoveze acest examen învederea continu!rii studiilor. Propedeutisch examentrece în revist! cuno#tin"ele academice ale studentuluiîn vederea verific!rii dac! acesta a satisf !cut toatecerin"ele primului an de studii în înv!"!mântulsuperior. Toate cerin"ele au fost satisf !cute dac!studentul a promovat toate examenele intermediare(tentamens) a#a cum se cere de c!tre reglement!rileinstitu"iilor în materie de înv!"!mânt pentru acestexamen. O comisie de examen stabilit! de c!treinstitu"ie organizeaz! examenul. Responsabilitateaorganiz!rii examenului #i a con"inutului s!u incumb!autorit!"ii competente din respectiva institu"ie(universiteit sau hogeschool ). Studen"ii care au promovat primesc certificatul → Getuigschrift vanhet propedeutisch examen.

Prova de Aptidão Profissional%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Provas de AptidãoProfissionalNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen prezentat de elevii carefrecventeaz! #coli profesionale ( Escolas

Profissionais) dup! ce au absolvit dou! treimi din programa lor de studii de trei ani. Este necesar pentruob"inerea diplomei → Diploma de Qualificação

Profissional de Nível III. Se constituie într-un proiect

interdisciplinar elaborat în func"ie de interesele personale ale elevului #i este organizat în rela"iedirect! cu întreprinderile. Acest proiect este evaluatde o comisie prezidat! de directorul pedagogic al#colii #i cuprinde în componen"a sa #i pe formatorulresponsabil ca #i pe reprezentan"ii asocia"iilor profesionale locale #i sindicale.

Prova de doutoramento%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Provas de doutoramentoNivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Examen universitar care permiteob"inerea diplomei → Carta Doutoral #i a titlului →

Doutor . Const! în sus"inerea public! a unei tezeoriginale (tese de doutoramento) considerat! a fi o



108

contribu"ie original! de un înalt nivel cultural la progresul cuno#tin"elor dintr-o disciplin! specific! #iîn acela#i timp considerat! a fi dovada capacit!"ii dea realiza o lucrare de cercetare independent!. ProvasComplementares pot fi de asemenea organizate înfunc"ie de reglement!rile proprii fiec!rei universit!"iîn materie de doctorat. Se deruleaz! în fa"a uneicomisii prezidat! de decanul universit!"ii #i

cuprinzând cel pu"in trei doctori (din care doiexterni), directorul de studii #i eventual un experteminent în disciplina în cauz!.

Prova Global%ara: PortugaliaVariante gramaticale: Provas GlobaisNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$:• Unul din elementele de evaluare intern!

sumativ!, alta decât evaluarea continu!, lamateriile din ciclul al treilea de înv!"!mânt de baz!obligatoriu ( Ensino Básico).• Unul din elementele de evaluare intern!

sumativ! luat în considerare la nota final! pentru oanumit! materie la absolvirea claselor a zecea #i aunsprezecea, ca #i pentru materiile practice dincursul anului terminal (clasa a dou!sprezecea).

Provas Complementares%ara: PortugaliaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examene organizate în

conformitate cu reglement!rile proprii fiec!reiuniversit!"i, destinate candida"ilor care nu întrunescunele criterii pentru ob"inerea diplomei → Carta

Doutoral #i a titlului → Doutor . Aceste examene seadreseaz! de exemplu celor care nu posed! diploma→ Carta Magistral sau a c!ror calificare nu esteob"inut! la aceea#i specialitate ca #i diploma →

Carta Doutoral . Acest demers implic! o dezbatereîn fa"a unei comisii de examinare formate din treidoctori (din care doi externi) având ca subiect olucrare de cercetare din materia de specialitate, dar care este diferit de cel preg!tit pentru tez! (tese de

doutoramento). Pentru a fi admis în calitate decandidat, studentul poate fi îndrumat s! urmeze #i s! promoveze cursurile din programa universit!"ii denivel postuniversitar.

Prueba de Madurez%ara: SpaniaVariante gramaticale: Pruebas de MadurezNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen final organizat însistemul educativ înainte de a avea loc reforma legiiorganice din $990 asupra organiz!rii generale a

sistemului de înv!"!mânt ( Ley Orgánica deOrdenación General del Sistema Educativo –

LOGSE ). Se adresa elevilor care nu absolviser ! ceiopt ani de înv!"!mânt obligatoriu ( Educación

General Básica – EGB). Promovarea acestuia permitea elevilor ob"inerea certificatului →

Graduado Escolar . Examenul consta din probe dinmateriile obligatorii din program!. A fost în vigoare pân! în anul #colar 200$/2002.

Pruebas de Acceso a la Universidad%ara: Spania

Variante gramaticale: Prueba de Acceso a laUniversidadNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen obligatoriu pentruadmiterea la studiile universitare de lung! durat!.Este organizat dup! absolvirea înv!"!mântuluisecundar superior. Se adreseaz! elevilor care au promovat deja probele prev!zute în programacursului. Exist! dou! tipuri de examene de admitere:unul corespunde sistemului în vigoare înainte dereforma din $990 ( LOGSE ), pentru elevii care auabsolvit un an de cursuri preparatorii la universitate(Curso de Orientación Universitaria – COU ); altul pentru elevii care au urmat LOGSE Bachillerato #i au primit certificatul → Bachiller . În cele dou! cazuri,sistemul de admitere este identic în concep"ie #iorganizare, nu difer ! decât examenele de admiterespecifice. Se dau dou! examene din materiile studiateîn ultimul an de studii. Primul exerci"iu: elevii careurmeaz! COU trebuie s! treac! teste de limbaspaniol! (în comunit!"ile autonome cu dou! limbioficiale exist! #i un test în cealalt! limb!), o limb!str !in! #i filozofie #i s! promoveze examene din

materiile obligatorii #i op"ionale din domeniul lor (întotal patru materii). Elevii care au optat pentru LOGSE Bachillerato trebuie s! treac! teste de limbaspaniol! (#i, dac! este pertinent, de limba #i literaturacomunit!"ii autonome), o limb! str !in! #i filozofiesau istorie #i s! promoveze examene din trei materiisau mai multe studiate în cel de-al doilea an de

Bachillerato. Aceste examene sunt organizate dedou! ori într-un an #colar. În caz de e#ec, candida"iiau dreptul la trei încerc!ri suplimentare. Sinonim:Selectividad . Abreviere: PAU.

Psykologexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniul psihologiei, eliberat! la absolvirea a cinci ani destudiu cu frecven"! normal!, cuprinzând de obicei olucrare de absolvire. În general, certificatul specific!materiile la care s-a promovat, ca #i notele ob"inute.Diploma d! acces la via"a profesional! #i permiteaccesul la studii de doctorat.

Psykoterapeutexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar



109

Not$ explicativ$: Diplom! în domeniul psihoterapiei, eliberat! la absolvirea a trei ani destudiu cu jum!tate de frecven"!. Aceste studii se bazeaz! pe o prim! diplom! profesional! în sectorulîngrijirii s!n!t!"ii. În general, certificatul specific!materiile promovate, ca #i notele ob"inute. Diplomad! acces la via"a profesional!.

Ptychio (+ specializare) (;,+57))%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K/)+, (,+K -*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Diplom! de sfâr #it de studii superioare non-

universitare cu o durat! de la trei ani la trei ani #i jum!tate, urma"i de un stagiu de practic! de #aseluni în domeniul de specialitate. Este acordat! deinstitu"iile de înv!"!mânt tehnic specializat(Technologiko Ekpaidevtiko Idrima – TEI )studen"ilor care au promovat evaluarea continu!efectuat! în timpul duratei studiilor la toatemateriile studiate, stagiul practic #i examenul final.Diploma specific! specializarea, titlul, notageneral! #i gradul ob"inut. D! acces la via"a profesional! în domeniul de specialitate.• Diplom! de absolvire a studiilor cu o durat!

între patru #i #ase ani, eliberat! de universit!"icandida"ilor care au promovat probele la toatemateriile studiate. Diploma specific! specialitatea,titlul, nota general! #i gradul ob"inut. D! acces lavia"a profesional!, în domeniul de specialitate, ca

#i la studii postuniversitare. Numele diplomei este înso"it întotdeauna de numeledomeniului în cauz! (de exemplu: Ptychio Iatrikis înmedicin!, Ptychio Physikis în fizic!, etc.). Titlulconferit este → Ptychiouchos, urmat de numeledomeniului în cauz!. Sinonim: Diploma.

Ptychio Technikis Epaggelmatikis Scholis(;,+57) E659/2-C – 8(:DD6* µ:,/2-C 45)*-C)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K/)+ 3=K81<04 – E(2HH=*µ2,1<04 5K)*04, (,+K –*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire aînv!"!mântului secundar superior profesional(Techniko Epaggelmatiko Scholeio – TES ) cu odurat! de doi ani eliberat elevilor pe baza evalu!riiinterne efectuat! de-a lungul studiilor la toatemateriile studiate. Acesta specific! specializarea,materiile de curs #i notele ob"inute, ca #i mediageneral! #i gradul. Aceast! diplom! confer ! titlul →

Ptychiouchos Technikis Epaggelmatikis Scholis; D!acces la via"a profesional! în domeniul de

specialitate #i la al doilea an de Techniko- Epaggelmatiko Lykeio pentru candida"ii care dorescs!-#i continuie studiile. Abreviere: Ptychio TES .

Ptychio Technikou-Epaggelmatikou Lykeiou(;,+57) E659/2)3 – 8(:DD6* µ:,/2)3 =+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K/)+ 3=K81<)> – E(2HH=*µ2,1<)> M+<=/)+, (,+K –*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! de absolvire a

înv!"!mântului secundar superior profesional(Techniko-Epaggelmatiko Lykeio – TEL) cu o durat!de trei ani, eliberat! elevilor care #i-au ales o sec"iede specialitate. Este eliberat pe baza unei evalu!riinterne efectuate de-a lungul anilor de studii la toatemateriile studiate. Specific! specializarea, materiilede curs #i notele ob"inute, ca #i media general! #igradul. Aceast! diplom! confer ! titlul →

Ptychiouchos Technikou-Epaggelmatikou Lykeiou #id! acces la via"a profesional! în domeniul despecialitate, #i, din $996, la examenele na"ionale →Genikes Exetaseis în vederea continu!rii studiilor în

înv!"!mântul superior tehnic. Abreviere: PtychioTEL.

Ptychio TEL (;,+57) E. 8. =.)%ara: GreciaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → PtychioTechnikou-Epaggelmatikou Lykeiou.

Ptychio TES (;,+57) E. 8. 4.)%ara: GreciaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → PtychioTechnikis Epaggelmatikis Scholis.

Ptychio Tmimatos Eidikevsis EniaiouPolykladikou Lykeiou (;,+57) Eµ-µ:,)C8/<726+?1C 89/:7)+ ;)*+2*:</2)3 =+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K/)+ 3µ0µ2,)4E16/<=+G-4 E812/)+ L)*+<*261<)> M+<=/)+, (,+K –*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! de absolvire a

înv!"!mântului secundar superior profesional de unan eliberat! candida"ilor care au ob"inut diploma →

Apolytirio Eniaiou Polykladikou Lykeiou #i #i-au aleso sec"ie de specialitate profesional! suplimentar ! într-o institu"ie de înv!"!mânt secundar polivalent ( Enaio

Polykladiko Lykeio – EPL). Aceasta este eliberat! pe baza evalu!rii interne efectuat! de-a lungul studiilor la toate materiile studiate. Specific! specializarea,materiile de curs #i notele ob"inute, ca #i media #igradul. Aceast! diplom! confer ! titlul →

Ptychiouchos Tmimatos Eidikevsis Eniaiou Polykladikou Lykeiou #i d! acces la studii profesionale specializate cu o durat! de #ase luni într-un Instituto Epaggelmatikis Katartisis – IEK .



110

Ptychiouchos (+ specializarea) (;,+5/)35)C)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K1)>K)+, L,+K1)>K?8,(,+K1)+K -*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Ptychio. Este urmat de numeledomeniului în cauz!.

Ptychiouchos Technikis Epaggelmatikis Scholis(;,+5/)35)C E659/2-C – 8(:DD6* µ:,/2-C45)*-C)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K1)>K)+ 3=K81<04 – E(2HH=*µ2,1<04 5K)*04, (,+K1)+K –*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat candida"ilor care auob"inut diploma→ Ptychio Technikis

Epaggelmatikis Scholis.

Ptychiouchos Technikou-EpaggelmatikouLykeiou (;,+5/)35)C E659/2)3 – 8(:DD6* µ:,/2)3=+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K1)>K)+ 3=K81<)> – E(2HH=*µ2,1<)> M+<=/)+, (,+K1)+K –*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat candida"ilor care au

ob"inut diploma → Ptychio Technikou- Epaggelmatikou Lykeiou.

Ptychiouchos Tmimatos Eidikevsis EniaiouPolykladikou Lykeiou (;,+5/)35)C Eµ-µ:,)C8/<726+?1C 89/:7)+ ;)*+2*:</2)3 =+267)+)%ara: GreciaVariante gramaticale: L,+K1)>K)+ 3µ0µ2,)4E16/<=+G-4, (,+K1)+K –*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat candida"ilor care auob"inut diploma → Ptychio Tmimatos Eidikevsis




111

QQualifizierender Hauptschulabschluss

%ara: GermaniaVariante gramaticale: Qualifizierender Hauptschulabschluß, Qualifizierend*Hauptschulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de calificare pentruînv!"!mântul secundar inferior general eliberat, înunele Länder , dup! absolvirea celui de-al nou!leaan de studii de c!tre o Hauptschule ca #i de c!trealte institu"ii #colare de nivel secundar inferior elevilor care au ob"inut anumite note, #i pe bazaunei alte probe de cuno#tin"e (examen). Cu unele

condi"ii, d! elevilor acces la Berufsaufbauschule saula Berufsfachschule. Sinonim: Qualifizierter Hauptschulabschluss.

Qualifizierter Hauptschulabschluss

%ara: GermaniaVariante gramaticale: Qualifizierter Hauptschulabschluß, Qualifiziert*Hauptschulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru → Qualifizierender Hauptschulabschluss.

Qualifizierter Sekundarabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Qualifizierter Sekundarabschluß, Qualifiziert* Sekundarabschluss*

Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru → Realschulabschluss.



112

R Rabotnik (mH\SWXQI)

%ara: BulgariaVariante gramaticale: RabotnitziNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu profesional eliberat elevilor care au ob"inut certificatul → Svidetelstvo za

profesionalna kvalifikasia.

Realschulabschluss%ara: GermaniaVariante gramaticale: Realschulabschluß,Realschulabschluss*Nivel: Secundar inferior

Not$ explicativ$: Certificat de sfâr #it de studii dinînv!"!mântul general eliberat de c!tre o Realschulesau, în unele condi"ii, de alte tipuri de institu"ii deînv!"!mânt #colar secundar inferior dup! cel de-alzecelea an de studii. Este eliberat în func"ie derezultatele ob"inute în cursul celui de-al zecilea ande studii sau, în unele Länder , în urma unui examenfinal (probe orale #i scrise). D! acces în unelecondi"ii la alte tipuri de unit!"i de înv!"!mântsecundar pentru continuarea studiilor dup! cel de-alzecilea an sau la Gymnasiale Oberstufe. Termeniutiliza"i în unele Länder : → Mittlerer Abschluss, →

Mittlerer Schulabschluss, → Mittlerer Bildungsabschluss, → Qualifizierter Sekundarabschluss, →

Fachoberschulreife/Fachschulreife, →

Wirtschaftsschulabschluss.

Receptarieexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în

domeniul farmaciei, eliberat! la absolvirea unui program de studii de doi ani cu frecven"! normal!.Certificatul specific! de obicei materiile la care s-a promovat. Aceast! diplom! d! acces la via"a profesional!.

Régent(e)%ara: Belgia (Comunitatea francez!)Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Sinonim cu → Agrégé(e) del’enseignement secondaire inférieur .

Reife- und Diplomprüfung%ara: AustriaVariante gramaticale: Reife- undDiplomprüfungen, Reife- und Diplomprüfung*

Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Examen final organizat laabsolvirea studiilor secundare superioare profesionaleîntr-o berufsbildende höhere Schule ( BHS ) sau în#colile secundare superioare de formare a profesorilor din preprimar #i în pedagogie social!(Sozialpädagogik ) cu o durat! de cinci ani. Studen"iicare au promovat examenul primesc certificatul →

Reife- und Diplomprüfungszeugnis. Examenul esteorganizat de fiecare institu"ie de înv!"!mânt, dar subiectele de la examenele scrise trebuie supuseaprob!rii autorit!"ilor educative regionale.Examenele orale sunt prezidate de un reprezentant

extern al autorit!"ilor #colare. Examenele variaz! înfunc"ie de tipul de institu"ie #i de filiera de studii.

Reife- und Diplomprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Reife- undDiplomprüfungszeugnisse, Reife- undDiplomprüfungszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau promovat examenul → Reife- und Diplomprüfung la absolvirea studiilor secundare superioare tehnice #i profesionale într-o berufsbildende höhere Schule( BHS ) sau în #coli secundare superioare de formare a profesorilor din preprimar #i în pedagogie social!.(Sozialpädagogik ). Acesta specific! rezultatulgeneral, materiile studiate #i notele, orarul studiilor #ial form!rii, ca #i, pentru BHS , calific!rile profesionale #i drepturile profesionale individuale.D! acces la înv!"!mântul superior (allgemeine

Hochschulreife).

Reifeprüfung

%ara: AustriaVariante gramaticale: Reifeprüfungen,Reifeprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final organizat laabsolvirea a patru ani de înv!"!mânt secundar superior general ( AHS -Oberstufe sauOberstufenrealgymnasium). Elevii care au promovatexamenul primesc certificatul →

Reifeprüfungszeugnis. Examenul este organizat defiecare institu"ie în parte. Const! din #apte probe(orale #i scrise) din cel pu"in patru materii, inclusiv

limba german!, matematica #i o limb! str !in!. Poates! con"in! o lucrare de absolvire specializat!( Fachbereichsarbeit ) care trebuie s! fie redactat! pân! la sfâr #itul primului semestru din ultimul an de



113

studii #i care poate înlocui una din probele scrise.Comisia de examen este format! din profesori din#coal! #i un reprezentant al autorit!"ii educativeregionale sau un director al altei #coli.

Reifeprüfungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Reifeprüfungszeugnisse,

Reifeprüfungszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat examenul → Reifeprüfung la absolvireaînv!"!mântului secundar superior general ( AHS -Oberstufe sau Oberstufenrealgymnasium). Acestaspecific! materiile studiate #i notele ob"inute. D!acces la înv!"!mântul superior (allgemeine

Hochschulreife).

Rigorosenzeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale: Rigorosenzeugnisse,Rigorosenzeugnis*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat care atest! promovareaexamenului → Rigorosum. Poate fi eliberat dup!doi ani de studii universitare. Acesta specific!subiectul tezei #i reprezint! o condi"ie pentruob"inerea titlului academic → Doktor (+ domeniulde studii).

Rigorosum

%ara: AustriaVariante gramaticale: Rigorosen, Rigorosum*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final organizat laabsolvirea studiilor postuniversitare, obligatoriu pentru ob"inerea certificatului → Rigorosenzeugniscerut pentru acordarea titlului academic → Doktor (+ domeniul de studii). Este organizat de institu"iade înv!"!mânt. Const! în acceptarea #i sus"inereaunei teze.

Rigorózna skúška

%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Rigorózne skúšky,Rigorózna skúška*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen care se adreseaz!studen"ilor care au ob"inut titlul → Magister . Const!din probe orale din materiile studiate #i în sus"inereaunei teze (obhajoba rigoróznej práce). Studen"ii

care promoveaz! acest examen primesc diploma → Diplom urmat! de numele domeniului de studii.

RNDr.%ara: Republica Ceh!, SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul #tiin"elor naturale.

Robotnik wykwalifikowany%ara: PoloniaVariante gramaticale: Robotnicy wykwalifikowani,Robotnik* wykwalifikowan*Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut certificatul → 7 wiadectwo uko:czenia szko8 y

zasadniczej (în #colile profesionale de baz!), →7 wiadectwo uko:czenia liceum zawodowego (în#colile înv!"!mântului profesional cu o durat! de

patru ani) sau → Dyplom uko:czenia szko8 y policealnej (în institu"iile de înv!"!mânt postsecundar cu o durat! de un an).

Royal Society of Arts Examinations Board InitialAward%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: RSA Examinations Board Initial

Awards cuprind $5 calificative la o serie de materii profesionale. Evaluarea const! din dou! probe scrise,

elaborate #i notate de examinatori externi #i dintr-olucrare evaluat! la nivel intern (cu un control extern).Aceste calificative se adreseaz! în principal elevilor cu vârste cuprinse între $4 #i $6 ani în calitate de preg!tire complementar ! la studiile din programana"ional! ( National curriculum). Elevii pot urmastudii care s! duc! la ob"inerea → General National Vocational Qualification sau la calific!ri profesionalesau la ob"inerea → General Certificate of Education

Advanced Level . Cerin"ele de admitere difer ! înfunc"ie de institu"ia de înv!"!mânt #i de cursuri.Abreviere: RSA Initial Award .

RSA Initial Award%ara: Marea Britanie (Anglia/%ara Galilor/Irlandade Nord)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Royal Societyof Arts Examinations Board Initial Award .



114

SSamræmd lokapróf

%ara: IslandaVariante gramaticale: Samræmd lokaprófun,Samræmd lokaprófaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen na"ional organizat laabsolvirea înv!"!mântului obligatoriu de zece ani.Acesta permite ob"inerea certificatului →

Vitnisburður um nám í grunnskóla. Este elaborat,organizat #i evaluat de Institutul de cercet!ri pedagogice. Comport! probe scrise de limbaislandez!, matematic!, danez! #i englez!.

SCE – Higher Grade%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → ScottishCertificate of Education – Higher Grade.

SCE – Standard Grade%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Abreviere pentru → ScottishCertificate of Education – Standard Grade.

Schoolexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: SchoolexamensNivel: Secundar inferior/Superior Not$ explicativ$: Examen intern din materiile deexamen obligatorii, organizat #i evaluat deinstitu"iile #colare #i "inut în cursul ultimului an destudii. Vbo, mavo, havo #i vwo organizeaz! propriullor examen intern la fiecare materie. Const! dinminimum dou! probe scrise sau orale.Schoolexamen face parte din examenul →

Eindexamen.Observa"ie: examene de un nou tip sunt prev!zute pentru havo în cursul anului #colar 2000/200$ #i pentru vwo în cursul anului #colar 200$/2002 (sauun an mai devreme pentru institu"iile #colareexperimentale). Natura schoolexamen se vamodifica pentru havo #i pentru vwo. La unelematerii, nu se va mai da decât schoolexamen.Pentru vbo #i mavo, examene de tip nou – urmarereformei înv!"!mântului care trebuie pus! în practic! – vor fi "inute în cursul anului #colar 2002/2003.

Schoolonderzoek %ara: OlandaVariante gramaticale: Schoolonderzoeken

Nivel: Secundar inferior/Secundar superior

Not$ explicativ$: Pân! în anul #colar $998/$999,termen care desemna examenul #colar intern dininstitu"ia #colar !; din $998/$999, termenul oficial pentru aceast! prob! a vbo, mavo, havo #i vwo este →Schoolexamen.

Schoolverlatersverklaring%ara: OlandaNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care auabsolvit înv!"!mântul secundar f !r ! a promovaexamenul final, cu alte cuvinte f !r ! diplom!.

Certificatul specific! tipul de institu"ie #colar ! #iultimul an promovat; în plus indic! tipul deînv!"!mânt #i clasa în care elevul ar fi fost admis s!-#i continue studiile.

Scottish Certificate of Education – Higher Grade%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen #i calificativ de absolvirea înv!"!mântului secundar superior, externe #istandardizate la nivel na"ional, organizate #icertificate de c!tre Scottish Qualifications Authority

(SQA). Examenul este sus"inut la un num!r variabilde materii (în general 4) alese în mod liber de c!treelev. De obicei acesta se organizeaz! în clasa acincea sau a #asea, dar poate fi organizat #i dup!clasa a #asea de înv!"!mânt secundar. Examenelesunt în principal scrise, dar unele con"in o parte oral!sau practic!; evaluarea activit!"ii din clas! în timpulanului este luat! în considerare. Certificatul indic!numele materiilor prezentate la examen #i gradulob"inut de elev la fiecare materie pe o scar ! de la A laE, gradele pân! la D fiind considerate satisf !c!toare.Este un calificativ care permite accesul la via"a profesional!, la formare #i la înv!"!mântul superior.Elevii pot s! mai studieze un an suplimentar, în care pot continua studii care s! duc! la ob"inerea →

Certificate of Sixth Year Studies. Abreviere: SCE – Higher Grade.

Scottish Certificate of Education – StandardGrade%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen #i calificativ de absolvire

a înv!"!mântului secundar inferior, externe #istandardizate la nivel na"ional. Poate fi sus"inut peurm!toarele nivele Foundation, General #i Credit (înfunc"ie de nivelul de dificultate), în general în cursul



115

celui de-al patrulea an al înv!"!mântului secundar,la un num!r variabil de materii (maximum 8) alesede elev. Examenele sunt organizate #i certificate dec!tre Scottish Qualifications Authority (SQA).Examenele sunt în principal scrise, dar unelecomport! o parte oral! sau practic!. Evaluareaactivit!"ii din clas! în timpul anului se ia înconsiderare. Certificatul indic! materiile prezentate

la examen #i gradul ob"inut de elev la fiecare ramur !de studii pe o scar ! variind de la $ la 4 (niveleleCredit – $ #i 2, General – 3 #i 4, #i de la 5 la 7 –

Foundation). Elevii pot s!-#i continue studiile învederea ob"inerii → Scottish Certificate of

Education – Higher Grade, dar examenul nureprezint! o condi"ie de admitere la aceste studii.Este o calificare fundamental! pour accesul laformare sau la angajare. Abreviere: SCE – Standard Grade.

Scottish Group Award%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Nou calificativ în curs deintroducere în cadrul reformelor Higher Still , careva înlocui calificativul → General ScottishVocational Qualification. Va fi compus dintr-unanumit num!r de cursuri #i de unit!"i distincte din

Higher Still . Acesta va fi disponibil la toate nivelelede Higher Still de mai jos → Access $; unele cursurisau unit!"i distincte din cadrul SGA pot s! se situezela un nivel inferior nivelului global al diplomei.

SGA va fi important pentru accesul la o profesie #iîn înv!"!mântul superior. Scottish Qualifications Authority (SQA) elibereaz! calificativul, efectueaz!evalu!rile externe #i controleaz! evalu!rile interne.Abreviere: SGA.

Scottish Vocational Qualification%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Calificare profesional! specific!eliberat! pe baza practicii reale de la locul demunc!. Calificarea este acreditat! de c!tre Scottish

Qualifications Authority (SQA) #i acordat! de oserie de organisme printre care #i SQA. Indic! caredintre cele cinci nivele este atins: nivelul I fiindnivelul de baz! #i nivelul V cel mai înalt. SVQ suntechivalente cu NVQ eliberate în alte p!r "i aleRegatului-Unit. Abreviere: SVQ.

Selectividad%ara: SpaniaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Sinonim cu → Pruebas de

Acceso a la Universidad.

Senior Trade Certificate%ara: IrlandaNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvirea a patru ani de ucenicie.

SGA%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → ScottishGroup Award .

Siv. ing%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Sivilingeniør.

Siv. øk %ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Siviløkonom.

Sivilarkitekt%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele finale (scrise #iorale) la absolvirea a cinci ani #i jum!tate de studiiuniversitare în domeniul arhitecturii. Probele suntelaborate de institu"ia de înv!"!mânt #i evaluate dec!tre doi examinatori dintre care unul extern.Diploma specific! rezultatele ob"inute la probe #imedia notelor la materiile principale. Aceasta d!acces la via"a profesional! #i/sau la doctorat.

Sivilingeniør%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele finale (scrise #iorale) la absolvirea a patru ani #i jum!tate de studiiuniversitare în domeniul ingineriei. Probele suntelaborate de c!tre institu"ia de înv!"!mânt #i evaluatede c!tre doi examinatori dintre care unul extern pentru a se evita orice subiectivism. Diplomaspecific! rezultatele ob"inute la probe #i media

notelor la materiile principale. Aceasta d! acces lavia"a profesional! #i/sau la doctorat.Abreviere:Siv.ing.

Siviløkonom%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberatestuden"ilor care au promovat probele finale (scrise #iorale) la absolvirea a patru ani de studii universitare#i non-universitare în domeniul economic #i gestiuniide afaceri. Probele sunt elaborate de c!tre institu"iade înv!"!mânt #i evaluate de c!tre doi examinatoridintre care unul extern pentru a se evita oricesubiectivism. Diploma specific! rezultatele ob"inutela probe #i media notelor la materiile principale. D!



116

acces la via"a profesional! #i/sau la studiiuniversitare în acela#i domeniu. Abreviere: Siv. øk .

Sjuksköterskeexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în sectorul

infirmeriei, eliberat! la absolvirea unui program destudii de trei ani cu frecven"! normal!, cuprinzândde obicei o lucrare de absolvire. În general,certificatul specific! materiile promovate, ca #inotele #i gradele ob"inute. D! acces la via"a profesional! #i permite înscrierea la studii dedoctorat.

Skolebevis%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Skolebeviset, Skolebeviser,SkolebeviserneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de institu"ia deînv!"!mânt elevilor care au absolvit un program deeduca"ie #i de formare profesional!. Cuprindedenumirea specializ!rii #i baza legal! a programei,ca #i o list! a materiilor studiate. Acesta specific! înacela#i timp notele ob"inute pentru competen"! lamateriile de baz!, materiile din domeniul studiat #imateriile de specialitate, ca #i notele de laexamenele la materiile fundamentale, proiectultematic #i proba practic!, eventualele note la

examenele sus"inute la materiile op"ionale. D! accesla via"a profesional! #i, cu certificatul →

Uddannelsesbevis, la studii complementare de nivelsuperior.

Slutbetyg från grundskolan%ara: SuediaVariante gramaticale: -et, -en, -enNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire a studiilor din înv!"!mântul obligatoriu ( grundskola) cu odurat! de nou! ani. Este eliberat pe baza unei

evalu!ri a elevului pe parcursul ultimului an.Rezultatele examanelor na"ionale la limba suedez!,englez! #i matematic! sunt luate în considerare înscopul de a putea compara notele pe plan na"ional.Certificatul specific! materiile studiate #i noteleob"inute. Elevii care ob"in not! minim! la suedez!,englez! #i matematic! sunt admi#i în înv!"!mântulsecundar superior.

Slutbetyg från gymnasieskolan%ara: SuediaVariante gramaticale: -et, -en, -en

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire a studiilor eliberat la sfâr #itul înv!"!mântului secundar superior ( gymnasieskola) cu o durat! de trei ani, pe baza

notelor ob"inute la fiecare materie. Rezultateleexamenelor na"ionale în unele ramuri pot fi utilizate pentru a facilita standardizarea evalu!rii elevilor.Certificatul specific! materiile studiate #i noteleob"inute. Acesta reprezint! o cerin"! fundamental! pentru accesul în înv!"!mântul superior.

Social omsorgsexamen

%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulasisten"ei sociale, eliberat! la absolvirea unui program de studii de doi ani #i jum!tate, trei sau patru ani cu frecven"! normal!, cuprinzând de regul!#i o lucrare de absolvire. În general, certificatulspecific! materiile studiate, notele #i gradele ob"inute.D! acces la via"a profesional! #i permite urmareastudiilor de doctorat.

Socionomexamen%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! în domeniulmuncii sociale, eliberat! la absolvirea unui programde studiu cu o durat! de trei ani #i jum!tate cufrecven"! normal!, cuprinzând de obicei o lucrare deabsolvire.În general, certificatul specific! materiilestudiate, notele #i gradele ob"inute. Aceast! diplom!d! acces la via"a profesional! #i permite urmarea

studiilor de doctorat.Specialiseringsexamen%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Erikoistumistutkinto.

Specialist po (+ domeniul de studii) (nRZ]QHJQ[WRo)%ara: Bulgaria

Variante gramaticale: Specialisti poNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Diploma za zavurchena stepen navischeto obrazovanie.

Specializzato in (+ domeniul de studii)%ara: ItaliaVariante gramaticale: Specializzati in, Specializzatain, Specializzate inNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au

ob"inut diploma → Diploma di Specializzazione. Esteurmat de numele domeniului respectiv.



117

Staatliche Abschlussprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: StaatlicheAbschlußprüfung, Staatliche Abschlussprüfungen,Staatlich* Abschlussprüfung*Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Examen final la absolvirea unei

Fachschule (cu o durat! de unul, doi sau trei ani)

sau unei Fachakademie în Bavaria (cu o durat! decel pu"in doi ani). Acesta comport! probe scrise,orale #i practice. Promovarea lui confer ! dreptul dea purta un titlu profesional cum ar fi cel de Staatlich

geprüfter Techniker , Staatlich geprüfter Betriebswirt , Staatlich anerkannter Erzieher , etc. înfunc"ie de profesie.

Staatsexamen%ara: GermaniaVariante gramaticale: StaatsexaminaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Sinonim cu → Staatsprüfung.

Staatsexamen%ara: OlandaVariante gramaticale: StaatsexamensNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de absolvire a studiilor organizat de stat la terminarea mavo, havo sau vwo.Elevii care au promovat examenul de sfâr #it destudii în fa"a unei comisii de examinatori constituit!de Ministerul educa"iei pot ob"ine una dintre

diplomele urm!toare: Diploma staatsexamenmiddelbaar algemeen voortgezet onderwijs, Diploma staatsexamen hoger algemeen voortgezet onderwijs, Diploma staatsexamen voorbereidend wetenschappelijk onderwijs; Vezi → Diploma

staatsexamen. Examenul const! dintr-o prob!scris! #i una oral! din care limba olandez!, #i alt!limb! modern! sunt obligatorii. Staatsexamenacoper ! cel pu"in #ase materii. Este echivalent cuexamenul → Eindexamen. Permite ob"inerea uneidiplome echivalente celei din înv!"!mântul cufrecven"! normal! f !r ! ca elevul s! fie înscris într-o

institu"ie #colar !, adic! f !r ! s! urmeze cursurile la o#coal!.

Staatsexamen havo, mavo, vwo%ara: OlandaVariante gramaticale: Staatsexamens havo, mavo,vwoNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Abreviere pentru Staatsexamenhoger algemeen voortgezet onderwijs,Staatsexamen middelbaar algemeen voortgezet onderwijs, Staatsexamen voorbereidend

wetenschappelijk onderwijs. Vezi→ Staatsexamen.

Staatsexamen hoger algemeen voortgezetonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Staatsexamens hoger algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi → Staatsexamen (institu"ii#colare havo).

Staatsexamen middelbaar algemeen voortgezetonderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Staatsexamens middelbaar algemeen voortgezet onderwijsNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Vezi → Staatsexamen (institu"ii#colare mavo).

Staatsexamen voorbereidend wetenschappelijk onderwijs%ara: OlandaVariante gramaticale: Staatsexamens voorbereidendwetenschappelijk onderwijsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Vezi → Staatsexamen (institu"ii#colare vwo).

Staatsprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: Staatsprüfungen,Staatsprüfung*

Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final al ciclului de cursuriuniversitare care permite exercitarea unei profesii prezentând un interes public special în domenii precum medicina, stomatologia, medicina veterinar !,farmacia, chimia alimentar ! #i jurispruden"a #icursuri pentru meseria de profesor. Dup! promovareaexamenului candida"ii din domeniul medicinei #ifarmaciei pot solicita în scris Approbation care le va permite s!-#i exercite profesia #i s! uzeze de titlulrespectiv.

Erste Staatsprüfung (primul examen de stat) cuprinde

în general o lucrare scris! de absolvire #i probe scrise#i orale, dar exist! deosebiri specifice fiec!rui Land .În mod obi#nuit, este vorba despre o calificareacademic! #i profesional!. Un Vorbereitungsdienst suplimentar (serviciu preg!titor) care conduce la

Zweite Staatsprüfung (al doilea examen de stat) esteobligatoriu dup! Erste Staatsprüfung pentru studen"iicare urmeaz! studii pentru a deveni profesori sauavoca"i. Numai Zweite Staatsprüfung d! acces laaceste profesii în calitate de profesori sau de judec!tori. Zweite Staatsprüfung cuprinde în general o lucrare

scris! de absolvire #i probe scrise #i orale, dar exist!deosebiri specifice fiec!rui Land. Experien"aacumulat! în cursul Vorbereitungsdienst este #i eainclus! în acest examen. Sinonim: Staatsexamen.



118

Štátna skúška%ara: SlovaciaVariante gramaticale: Štátne skúšky, Štátnaskúška*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final organizat laabsolvirea studiilor universitare de scurt! durat! (3

sau 4 ani) sau de lung! durat! (de la 4 la 6 ani).Acesta const! în probe orale din materiile studiate#i, în cazul în care facultatea impune, în sus"inereaunei lucr !ri scrise de absolvire (obhajoba

závere% nej práce ou obhajoba diplomovej práce).Promovarea acestui examen permite ob"inereadiplomei → Diplom urmat! de numele domeniuluide studii #i al certificatului → Vysved % enie o štátnej

skúške.

Státní doktorská zkouška

%ara: Republica Ceh!

Variante gramaticale: Státní doktorské zkoušky,Státní* doktorsk* zkoušk*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen oral obligatoriuincluzând sus"inerea unei teze (diserta% ní práce),organizat la absolvirea studiilor postuniversitare cuo durat! de trei ani (doctorat). Acesta permiteob"inerea diplomei → Vysokoškolský diplom #i acertificatului → Vysv$ d % ení o státní doktorské

zkoušce. Con"inutul #i organizarea examenului suntdeterminate de facultate.

Státní rigorózní zkouška%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Státní rigorózní zkoušky,Státní* rigorózní* zkoušk*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen oral obligatoriuincluzând sus"inerea unei lucr !ri finale de absolvire(rigorózní práce) (cu excep"ia studiilor dindomeniile medicinei #i medicinei veterinare care nuinclud examenul Státní doktorská zkouška), care seadreseaz! studen"ilor c!rora li s-a eliberat titlul →

Magistr #i care doresc s! ob"in! titlul → Doktor , cuabrevierile: JUDr ., PhDr ., RNDr ., PharmDr .,ThDr ., MUDr ., MVDr . sau → Licenciát cuabrevierea: ThLic. (în domeniul teologiei catolice)certificat de diploma → Vysokoškolský diplom #icertificatul → Vysv$ d % ení o státní rigorózní

zkoušce. Con"inutul #i organizarea examenului suntdeterminate de facultate.

Státní závorepná zkouška%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Státní závNreOné zkoušky,Státní* závNreOn* zkoušk*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:

• Examen organizat la absolvirea studiilor superioare non-universitare sau universitare cu odurat! cuprins! între trei #i patru ani, incluzândsus"inerea unei lucr !ri scrise de absolvire(bakalá' ská práce), obligatoriu pentru ob"inereadiplomei → Vysokoškolský diplom #i a certificatului→ Vysv$ d % ení o státní záv$ re% né zkoušce.Con"inutul #i organizarea lui sunt determinate de

fiecare institu"ie de înv!"!mânt #i difer ! în func"iede durat! #i de domeniul de studii.• Examen organizat la absolvirea înv!"!mântului

superior universitar cu o durat! cuprins! între patru#i #ase ani dup! diploma → Bakalá' , incluzândsus"inerea unei lucr !ri finale scrise de absolvire(diplomová práce). Acesta este obligatoriu pentruob"inerea diplomei → Vysokoškolský diplom #i acertificatului → Vysv$ d % ení o státní záv$ re% né

zkoušce. Con"inutul #i organizarea examenului suntdeterminate de universitate #i difer ! în func"ie dedurata studiilor #i de domeniul de studii.

Student%ara: FinlandaVariante gramaticale: Studenten, Studenter,StudenternaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→Ylioppilas.

Stúdent%ara: Islanda

Variante gramaticale: StúdentsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care au promovat examenul → Stúdentspróf #i au ob"inutcertificatul → Stúdentsprófsskírteini la absolvireaînv!"!mântului secundar superior general.

Studentereksamen%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Studentereksamenen,Studentereksamener, StudentereksamenerneNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Examen sus"inut la absolvirea unuicurs din înv!"!mântul secundar superior general cu odurat! de trei ani sau a unui curs din înv!"!mântulsecundar superior general cu o durat! de doi anidestinat adul"ilor ( studenterkursus), organizat deMinisterul educa"iei. Acesta se compune dinexamene scrise coordonate pe plan na"ional, exameneorale "inute în prezen"a examinatorilor externi, ca #idin sus"inerea unei lucr !ri scrise importante. În urma promov!rii lui se ob"ine certificatul →

Studentereksamensbevis.



119

Studentereksamensbevis%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Studentereksamensbeviset,Studentereksamensbeviser,StudentereksamensbeviserneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat în urma promov!rii examenului → Studentereksamen.

Con"ine notele pentru activitatea din timpul anuluila materiile care fac parte din → Studentereksamen,notele de la examen, #i nota pentru activitatea dintimpul anului la materiile care nu fac obiectulexamenului, media notelor pentru activitatea dintimpul anului, media tuturor notelor de la examene#i rezultatul examenului, care este media celor dou!medii precizate anterior. Acesta constituie ocalificare fundmental! pentru accesul înînv!"!mântul superior.

Studentexamen%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→Ylioppilastutkinto.

Studentexamensbetyg%ara: FinlandaVariante gramaticale: -betyget, -betygenNivel: Secundar superior Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Ylioppilastutkintotodistus.

Stúdentspróf %ara: IslandaVariante gramaticale: - prófi, - prófsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de absolvire aînv!"!mântului secundar superior general cu odurat! de patru ani, obligatoriu pentru ob"inereacertificatului → Stúdentsprófsskírteini. Toatemateriile predate #i în principal islandeza,matematica, #tiin"ele #i limbile str !ine fac obiectul

eval!rii finale, de evaluarea acestora fiind întotalitate r !spunz!toare #colile. Probele suntrepartizate pe durata a patru ani de studii, dar partea principal! este organizat! la terminarea ultimuluian.

Stúdentsprófsskirteini%ara: IslandaVariante gramaticale: StúdentsprófsskirteinisNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire aînv!"!mântului secundar superior general eliberatelevilor care au promovat examenul →

Stúdentspróf . Confer ! titlul → Stúdent . Certificatulmen"ioneaz! programa urmat! #i materiile studiate

ca #i notele ob"inute la probe. Aceast! diplom!constituie o calificare minimal! pentru accesul înînv!"!mântul superior.

Studiegetuigschrift%ara: Belgia (Comunitatea flamand!)Variante gramaticale: StudiegetuigschriftenNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat probele finale (scrise sau orale) organizatela absolvirea înv!"!mântului secundar superior profesional, tehnic sau artistic. Probele se adreseaz!elevilor care nu au ob"inut certificatul →

Getuigschrift (tweede graad secundair onderwijs);ele sunt elaborate de fiecare institu"ie de înv!"!mânt#i cuprind toate materiile studiate. Certificatulspecific! anul #colar, tipul de înv!"!mânt #i filiera.Acesta poate fi luat în considerare pentru admitereaelevului la nivelul de înv!"!mânt urm!tor.

Studienberechtigungsprüfung%ara: AustriaVariante gramaticale:Studienberechtigungsprüfungen,Studienberechtigungsprüfung*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de admitere organizat defiecare institu"ie de înv!"!mânt pentru aceia caredoresc s! ob"in! un drept de acces limitat laînv!"!mântul superior sau într-o institu"ie deînv!"!mânt postsecundar specific! ( Akademie).

Examenul const! din probe scrise #i orale. Con"inutulexamenului depinde de formarea dorit! (universitate, Akademie, etc.).

Studienberechtigungszeugnis%ara: AustriaVariante gramaticale:Studienberechtigungszeugnisse,Studienberechtigungszeugnis*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat candida"ilor careau promovat examenul →

Studienberechtigungsprüfung . Acesta d! acces laînv!"!mântul superior. Este eliberat pe baza promov!rii examenului #i specific! filierele de studiula care se poate înscrie candidatul.

Sveinn%ara: IslandaVariante gramaticale: Svein, Sveini, SveinsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat ucenicilor care auob"inut certificatul→ Sveinsbréf .

Sveinsbréf %ara: IslandaVariante gramaticale: Sveinsbréfi, SveinsbréfsNivel: Secundar superior



120

Not$ explicativ$: Certificat de calificare profesional! într-o meserie de artizan, eliberatelevilor care au promovat examenul → Sveinspróf la sfâr #itul form!rii profesionale. Acesta confer !titlul → Sveinn. Specific! specializarea #i mediarezultatelor ob"inute la examene. D! acces la profesiune #i la cursuri cu o durat! de la unul la treiani care duc la ob"inerea titlului→ Meistari.

Sveinspróf %ara: IslandaVariante gramaticale: -prófi, -prófsNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de sfâr #it de formare profesional! cu o durat! de patru ani în profesiirecunoscute, care are loc în #coal! #i înîntreprindere. Este obligatoriu pentru ob"inereacertificatului → Sveinsbréf . Examenul const! în probe practice #i teoretice. Este organizat #i elaborat

de o comisie special! compus! din reprezentan"i aiangajatorilor #i ai salaria"ilor.

Svendebrev%ara: DanemarcaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Sinonim cu → Uddannelsesbevis.

Svendeprøve%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Svendeprøve,Svendeprøver, Svendeprøverne

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Test profesional care are loc lasfâr #itul programelor de formare tehnic! sau profesional!, organizat de institu"ia de înv!"!mântdup! consultarea comisiei profesionale în cauz! #isus"inut dup! ob"inerea certificatului → Skolebevis.Testul se compune dintr-o testare practic! acapacit!"ilor elevului, realizat! de c!tre o comisie deexamen format! din profesori de specialitate din profesia sau meseria respectiv!, #i dintr-un num!r egal de angajatori #i de salaria"i. D! acces la via"a profesional!. Titlul pe care îl confer ! este identic cu

titlul profesiei sau al meseriei la care se refer !.

Svennebrev%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Svennebrevet,Svennebrevene,Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat ce atest! o calificare demuncitor în construc"ii, eliberat elevilor care autrecut examenul pentru muncitor în construc"ii →Svenneprøve la sfâr #itul #colii profesionale. El este

eliberat de institu"iile de înv!"!mânt secundar superior. Specific! materiile #i rezultatele laexamen. D! acces la via"a profesional!.

Svenneprøve%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Svenneprøver,SvenneprøveneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen de muncitor în construc"ii,organizat la sfâr #itul uceniciei într-o întreprindere sauîntr-o institu"ie de înv!"!mânt secundar superior; este

obligatoriu pentru ob"inerea certificatului →

Svennebrev. Se adreseaz! elevilor care au urmatstudii cu o durat! de trei ani într-o institu"ie deînv!"!mânt secundar superior, ca #i candida"ilor externi. Con"inutul acestui examen este stabilit dec!tre #coli #i /sau de c!tre întreprinderi, pe baza programului de formare în sectorul dat, conform cudirectivele Ministerului educa"iei. Este format din trei p!r "i: planificarea, aplicarea #i documentarea pentrurealizarea unei lucr !ri practice. Candida"ii externitrebuie s! dea #i probe teoretice din domeniul profesiunii.

Svidetelstvo za natchalno obrazovanie(nKQVZWZJ[WKS UH XHqHJXS S\MHUSKHXQZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Svidetelstva za natchalnoobrazovanieNivel: Primar Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului primar cu durat! de patru ani pe bazarezultatelor #colare, f !r ! examen final. În el figureaz!materiile #i notele din ultimul an. D! acces la

înv!"!mântul secundar inferior.

Svidetelstvo za osnovno obrazovanie(nKQVZWZJ[WKS UH S[XSKXS S\MHUSKHXQZ)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Svidetelstva za osnovnoobrazovanieNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la terminareaînv!"!mântului secundar inferior pe baza rezultatelor #colare, f !r ! examen final. Men"ioneaz! materiile #inotele ob"inute în ultimul an. D! acces la

înv!"!mântul secundar superior #i/sau la via"a profesional!.

Svidetelstvo za profesionalna kvalifikasia(nKQVZWZJ[WKS UH RMSiZ[QSXHJXHIKHJQiQIH]Qh)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Svidetelstva za profesionalnakvalifikasiaNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de calificare profesional! eliberat elevilor care au trecut examenul→ Izpit po teoria i praktika na profesiata la sfâr #itulînv!"!mântului secundar superior profesional #itehnic. D! titlul profesional → Rabotnik (în #colile profesionale) sau → Technik (în #colile tehnice).



121

Men"ioneaz! rezultatele ob"inute la examen #i titlulob"inut. D! acces la via"a profesional!.

SVQ%ara: Marea Britanie (Sco"ia)Nivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → ScottishVocational Qualification.

rwiadectwo dojrzabocci%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa dojrza@oAci,Pwiadectw* dojrza@oAciNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de unit!"ile deînv!"!mânt secundar superior general #i profesionalelevilor care au terminat programul de studii #i autrecut examenul → Egzamin dojrza8 o 9ci.Certificatul specific! disciplinele #i notele dinultimul an, precum #i rezultatele la examen. Dac!este eliberat de institu"iile de înv!"!mânt secundar superior tehnic #i profesional, el men"ioneaz! #ititlul. Reprezint! o calificare minimal! pentru aurma studii superioare universitare #i non-universitare. Sinonim: 7 wiadectwo maturalne.

rwiadectwo maturalne%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa maturalne,Pwiadectw* maturaln*Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Sinonim pentru → 7 wiadectwodojrza8 o 9ci.

rwiadectwo uko`czenia liceumogólnoksztabcscego%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa ukoQczenialiceum ogólnokszta@cR cego, Pwiadectw*ukoQczenia liceum ogólnokszta@cR cegoNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat la sfâr #itul studiilor secundare superioare generale (4 ani) eliberat pe

baza rezultatelor #colare, f !r ! examen final.Specific! materiile #i notele ob"inute în ultimul an.D! acces la examenul → Egzamin dojrza8 o 9ci #i/saula studii postsecundare.

rwiadectwo uko`czenia liceum technicznego%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa ukoQczenialiceum technicznego, Pwiadectw* ukoQczenialiceum technicznegoNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de c!tre #colilesecundare superioare de înv!"!mânt tehnic (4 ani) laterminarea anului patru, ultimul, pe bazarezultatelor #colare, f !r ! examen final. Specific!rezultatele finale #i specializarea. D! acces la

profesiune #i/sau la examenul → Egzamindojrza8 o 9ci.

rwiadectwo uko`czenia liceum zawodowego%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa ukoQczenialiceum zawodowego, Pwiadectw* ukoQczenia liceumzawodowego

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de #colilesecundare superioare din înv!"!mântul profesional (4ani) elevilor din ultimul an de studiu care au promovat examenul → Egzamin z nauki zawodu.Acesta specific! notele ob"inute la materiile dinultimul an de studiu, rezultatele de la examen #ispecializarea. D! acces la via"a profesional! #i/sau laexamenul→ Egzamin dojrza8 o 9ci.

rwiadectwo uko`czenia szkoby podstawowej

%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa ukoQczeniaszko@y podstawowej, Pwiadectw* ukoQczenia szko@y podstawowejNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire aînv!"!mântului obligatoriu organizat într-o structur !unic! (8 ani), eliberat de unit!"ile de înv!"!mânt pe baza rezultatelor #colare, f !r ! examen final. Acestaspecific! materiile studiate #i notele ob"inute înultimul an de studii. Acest certificat este necesar pentru admiterea în înv!"!mântul secundar superior.

rwiadectwo uko`czenia szkoby zasadniczej%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa ukoQczeniaszko@y zasadniczej, Pwiadectw* ukoQczenia szko@yzasadniczejNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire aînv!"!mântului profesional de baz! (3 ani) eliberat pe baza rezultatelor de la examenul → Egzamin z nauki zawodu, conferind titlul → Robotnik wykwalifikowany. Acesta specific! materiile studiate

#i notele ob"inute în timpul ultimului an de studii,rezultatul examenului #i specializarea. D! acces lavia"a profesional! #i/sau la înv!"!mântul secundar superior (cu frecven"! normal! sau la seral), preg!titor pentru → Egzamin dojrza8 o 9ci.

rwiadectwo uko`czenia technikum zawodowego%ara: PoloniaVariante gramaticale: Pwiadectwa ukoQczeniatechnikum zawodowego, Pwiadectw* ukoQczeniatechnikum zawodowego

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire aînv!"!mântului secundar superior tehnic (5 ani)eliberat de unit!"ile de înv!"!mânt pe baza



122

rezultatelor #colare ob"inute în cursul ultimului ande studii #i rezultatul examenului → Egzamin z

przygotowania do zawodu. Acesta specific!materiile studiate #i notele ob"inute în ultimul an,rezultatele examenului ca #i titlul conferit. →Technik . D! acces la via"a profesional! #i/sau permite sus"inerea examenului → Egzamindojrza8 o 9ci.

Szakképzõ iskolai képesite bizonyítvány%ara: Ungaria

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor careau promovat examenul → S zakmai vizsgaorganizat la absolvirea unei form!ri practice profesionale în #colile secundare superioare profesionale (Szakiskola) cu o durat! de la unul ladoi ani. Acesta confer ! titlul → Szakmunkás. D!acces la via"a profesional! în calitate de muncitor

calificat.

Szakközépiskolai bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Szakközépiskolai bizonyítványok, Szakközépiskolai bizonyítvány*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvireastudiilor secundare superioare profesionale cu odurat! de patru sau cinci ani pe baza rezultatelor #colare, f !r ! examen final. Specific! materiilestudiate #i rezultatele finale ob"inute. Permite

elevilor s! se prezinte la examenul → Szakmaivizsga sau → Szakközépiskolai érettségi-képesít ; vizsga.

Szakközépiskolai érettségi-képesíte bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Szakközépiskolai érettségi-képesitC bizonyítványok, Szakközépiskolaiérettségi-képesítC bizonyítvány*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de institu"iilede înv!"!mânt elevilor care au promovat examenul→ Szakközépiskolai érettségi-képesít ; vizsgaorganizat la absolvirea studiilor secundaresuperioare profesionale cu o durat! de patru saucinci ani. Acesta specific! specializarea, materiilestudiate #i rezultatele ob"inute la examen. Confer !titlul → Szakmunkás într-o profesie. D! acces lavia"a profesional! #i/sau la înv!"!mântul superior.

Szakközépiskolai érettségi-képesíte vizsga%ara: UngariaVariante gramaticale: Szakközépiskolai érettségi-

képesítC vizsgát, Szakközépiskolai érettségi-képesítC vizsga*Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Examen final organizat laabsolvirea înv!"!mântului secundar superior profesional cu o durat! de la patru la cinci ani. Seadreseaz! elevilor care au ob"inut certificatul →Szakközépiskolai bizonyítvány. Acesta esteobligatoriu pentru ob"inerea certificatului →

Szakközépiskolai érretségi-képesít ; bizonyítvány.Const! din probe scrise, orale #i practice din materiile

generale #i profesionale. Partea scris! din materiilegenerale #i profesionale este conceput! de Ministeruleduca"iei. Partea oral! #i lucrarea practic! suntstabilite de fiecare institu"ie #colar !.

Szakközépiskolai képesíte bizonyítvány%ara: UngariaNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de #colile profesionale (Szakközépiskola) elevilor care au promovat examenul profesional → Szakmai vizsga

organizat la absolvirea studiilor secundare superioare profesionale cu o durat! de patru sau cinci ani. D!acces la via"a profesional! în calitate de muncitor calificat.

Szakmai vizsga%ara: UngariaVariante gramaticale: Szakmai vizsgát, Szakmaivizsgák, Szakmai vizsgákatNivel: Secundar superior/Superior Not$ explicativ$:• Examen profesional organizat la absolvirea

înv!"!mântului secundar superior profesional îndiferite filiere. Acesta permite ob"inerea unuicertificat care difer ! în func"ie de tipul #i duratastudiilor → Szakképzõ iskolai képesít ; bizonyítvány, → Szakmunkásképzõ iskolai-képesít ; bizonyítvány sau → Szakközépiskolai-képesít ; bizonyítvány. Comport! probe scrise, orale #i practice, al c!ror nivel de dificultate este stabilit deMinisterul muncii, variind în func"ie de tipul deînv!"!mânt profesional.• Examen obligatoriu organizat la absolvirea

cursurilor acreditate din înv!"!mântul superior profesional non-universitar, organizate în cadrulsistemului de înv!"!mânt. Acesta permite ob"inereadiplomei de calificare profesional! superioar ! →

Fels; fokú szakképesítést igazoló bizonyítvány.Probele sunt elaborate de fiecare institu"ie deînv!"!mânt #i difer ! în func"ie de domeniul destudii. Nivelul de exigen"! pentru acest examen estestabilit în Registrul na"ional al calific!rilor.

Szakmunkás%ara: Ungaria

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu de calificare profesional!eliberat de c!tre toate institu"iile din înv!"!mântulsecundar superior profesional elevilor care au



123

promovat examenul → Szakmai vizsga sau tipulcombinat de examene→ Szakközépiskolai érettségi-képesít ; vizsga.

Szakmunkásképzõ iskolai bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Szakmunkásképzõ iskolai bizonyítványok, Szakmunkásképzõ iskolai

bizonyítvány*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvireaînv!"!mântului secundar superior profesional cu odurat! de trei ani, pe baza rezultatelor #colare, f !r !examen final. Specific! materiile studiate #irezultatele ob"inute în timpul studiilor #i în urmaevalu!rii aptitudinilor profesionale. Acesta este

obligatoriu pentru a putea sus"ine examenul →

Szakmai vizsga.

Szakmunkásképzõ iskolai-képesíte bizonyítvány%ara: UngariaVariante gramaticale: Szakmunkásképzõ iskolai-képesítC bizonyítványok, Szakmunkásképzõ iskolai-képesítC bizonyítvány*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de formare profesional!eliberat de institu"iile de înv!"!mânt profesional(Szakmunkásképzõ iskola) cu o durat! de trei ani,elevilor care au promovat examenul → Szakmaivizsga. Acesta confer ! titlul → Szakmunkás într-o profesie. Certificatul d! acces la via"a profesional!#i/sau la înv!"!mântul secundar superior (cursuriserale).



124

TTechnicien breveté

%ara: Fran"aNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Sinonim cu → Agent techniquebreveté.

Technicien Superior%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat titularilor diplomei→ Brevet de technicien Superior .

Technik

%ara: PoloniaVariante gramaticale: Technicy, Technik*Nivel: Secundar superior/ Postsecundar Not$ explicativ$: Titlu eliberat de #colile secundaresuperioare tehnice elevilor care au ob"inutcertificatul → 7 wiadectwo uko:czenia technikum

zawodowego sau de c!tre #colile postsecundare(2 ani sau 2 ani #i jum!tate) elevilor care au ob"inutdiploma→ Dyplom uko:czenia szko8 y policealnej.

Technik (tZuXQI)%ara: BulgariaVariante gramaticale: TechnitziNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat elevilor care auob"inut certificatul → Svidetelstvo za profesionalnakvalifikasia la absolvirea înv!"!mântului secundar superior tehnic.

Technikus%ara: UngariaVariante gramaticale: Technikust, Technikusok Nivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Titlu de tehnician eliberatelevilor care au promovat examenul → Technikusioklevél .

Technikusi oklevél%ara: UngariaVariante gramaticale: Technikusi oklevelet,Technikusi oklevelek, Technikusi okleveleketNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! de tehnician într-o profesie determinat!, eliberat elevilor care au urmatun an de formare tehnic! suplimentar ! într-o

institu"ie de înv!"!mânt secundar superior profesional #i au promovat examenul →

Technikusképesítõ vizsga. Confer ! titlul →

Technikus. Specific! materiile studiate #i rezultatele

ob"inute la examen. D! acces la via"a profesional!.Technikusképesítõ vizsga%ara: UngariaVariante gramaticale: Technikusképesítõ vizsgát,Technikusképesítõ vizsgák, TechnikusképesítõvizsgánNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen practic oraganizat laabsolvirea unui an suplimentar de formare tehnic! (îninstitu"iile de înv!"!mânt secundar superior profesional). Permite ob"inerea diplomei →

Technikusi oklevél care confer ! titlul → Technikus.

Comport! probe scrise #i orale care verific!cuno#tin"ele practice #i teoretice ale elevului.

Tecnico%ara: ItaliaVariante gramaticale: TecniciNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat elevilor care auob"inut diploma → Diploma di superamentodell’esame di Stato conclusivo dei corsi di studio diistruzione secondaria superiore într-un istituto

professionale.

Técnico Auxiliar en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Técnica Auxiliar en,Técnicos Auxiliares enNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Certificat #i titlu eliberate laabsolvirea înv!"!mântului secundar inferior profesional ( Formación Profesional de primer grado – FP I ) cu o durat! de doi ani, în cadrul sistemului deînv!"!mânt în vigoare înainte de reforma din $990,

elevilor care promovau evaluarea continu! la toatemateriile studiate. Acesta men"ioneaz! specializarea.D! acces la via"a profesional!, sau la formarea profesional! secundar ! superioar ! ( Formación profesional de segundo grado – FP II ) sau laînv!"!mântul secundar superior general ( BachilleratoUnificado y Polivalente – BUP ), unde elevii potob"ine un credit la anumite materii #i se pot înscrie înanul doi de studii unde s! studieze materiile din primul an la care nu au ob"inut credite, în vechiulsistem de înv!"!mânt #i la înv!"!mântul secundar general ( Bachillerato) sau la formarea profesional!

secundar ! superioar ! ( Formación profesional específica de grado medio) în noul sistem.



125

Técnico en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: TécnicosNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat #i titlu eliberate laabsolvirea form!rii profesionale secundaresuperioare de un an sau de doi ani, stabilit! de legeaorganic! din $990 privind organizarea general! a

sistemului de educa"ie ( Ley Orgánica deOrdenación General del Sistema Educativo –

LOGSE ) elevilor care au promovat evaluareacontinu! la toate materiile studiate. Specific!specializarea. Certificatul d! acces la înv!"!mântulsecundar superior general ( Bachillerato) sau la via"a profesional!.

Técnico Especialista en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Técnica Especialista en,Técnicos Especialistas enNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat #i titlu eliberate laabsolvirea înv!"!mântului secundar superior profesional ( Formación profesional de segundo grado – FP II ) cu o durat! de doi sau trei ani, încadrul sistemului educativ în vigoare înainte dereforma din $990, elevilor care au promovatevaluarea continu! la toate materiile studiate.Specific! specializarea. D! acces la un prim ciclu pentru unele studii universitare #i la via"a profesional!.

Técnico Superior en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Técnica Superior, TécnicosSuperioresNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! #i titlu eliberate laabsolvirea studiilor profesionale non-universitareavansate ( Formación profesional específica de

grado superior , definite de legea organic! din $990 privind organizarea sistemului general deînv!"!mânt – LOGSE ) cu o durat! obi#nuit! de doi

ani elevilor care au promovat evaluarea continu! latoate materiile studiate. Specific! specializarea. D!acces la un prim ciclu pentru unele studiiuniversitare #i la via"a profesional!.

Tez$ de doctorat%ara: RomâniaVariante gramaticale: Teza de doctoratNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen organizat la absolvirea programului de doctorat (cu o durat! de patru ani)de institu"iile de înv!"!mânt sau de c!tre institutele

de cercetare stiin"ific!. Este obligatoriu pentruob"inerea diplomei → Diplom# de doctor #i atitlului → Doctor . Const! în sus"inerea public! a

unei teze evaluat! de exper "i numi"i de consiliulinstitu"iei organizatoare.

Th.D.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul teologiei. Vezi → Doktor (al treilea

paragraf).

ThDr.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul teologiei. Vezi → Doktor (al doilea paragraf).

ThDr.%ara: SlovaciaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Doktor îndomeniul teologiei.

Theologische Abschlussprüfung%ara: GermaniaVariante gramaticale: TheologischeAbschlußprüfung, TheologischeAbschlussprüfungen, Theologisch*Abschlussprüfung*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen final al cursurilor de

gradul întâi în teologie protestant! într-o universitatesau într-o Kirchliche Hochschule, care poate fi subforma unui Fakultätsexamen, → Diplomprüfung , →

Magisterprüfung sau un examen organizat de c!tre biseric! într-un anumit Land (→ Kirchliche Abschlussprüfung ). Furnizeaz! o calificare care d!acces la profesie. În timp ce la sus"inerea

Fakultätsexamen, → Diplomprüfung #i →

Magisterprüfung , în comisia de examinare nu particip! decât membri ai facult!"ii, în comisia de lasus"inerea → Kirchliche Abschlussprüfung (examenîn vederea intr !rii în serviciul bisericii) particip! deasemenea reprezentan"i ecleziastici. Un examenorganizat de biseric! într-un anumit Land constituie ocondi"ie prestabilit! pentru accesul în minister, dar media ob"inut! la examenul final este în accea#im!sur ! decisiv! în ceea ce prive#te intrarea înserviciul bisericii.

Thèse d’État%ara: Fran"aNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! înlocuit! din anul $994

de diploma→

Habilitation à diriger des recherches.



126

ThLic.%ara: Republica Ceh!Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Abreviere pentru → Licenciát teologie în domeniul teologiei catolice.Titulado Superior en (+ specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Titulada Superior en,

Titulados Superiores enNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Título Superior en. Este urmatde numele specializ!rii.

Título profesional del grado medio de (+specializarea)%ara: SpaniaVariante gramaticale: Títulos profesionales delgrado medio deNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvirea a#ase ani la nivel intermediar al studiilor de dans saumuzic! elevilor care au promovat evaluareacontinu! din timpul acestor studii. Acesta implic!existen"a a dou! domenii de specializare, muzica #idansul, #i specific! subiectele alese #i domeniulstudiat. Acest certificat permite elevilor promovarea examenului de admitere pentru studiisuperioare de dans sau de muzic!.

Título Superior en (+ specializarea)

%ara: SpaniaVariante gramaticale: Títulos Superiores enNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! la absolvireastudiilor de nivel avansat de muzic! #i de dans, art!dramatic! #i conservarea #i restaurarea obiectelor deart!, studen"ilor care au promovat evaluareacontinu! de-a lungul studiilor. Certificatul specific!specializarea. D! acces la via"a profesional! #i/saula diploma → Doctorado en. Diploma de studii demuzic!, dans sau de art! dramatic! corespundediplomei → Licenciatura en. Diploma în domeniul

conserv!rii #i restaur !rii obiectelor de art!corespunde diplomei → Diplomatura en. Confer !titlul → Titulado Superior en.

Todistus oppisopimuskoulutuksesta%ara: FinlandaVariante gramaticale: todistukse-, todistuksetNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat dup!efectuarea uceniciei (oppisopimuskoulutus).Certificatul este eliberat pe baza evalu!riiaptitudinilor candidatului de c!tre angajator #i amateriilor teoretice de c!tre profesor. Specific! programa de baz! studiat! #i specializarea, durataform!rii #i media notelor ob"inute. Acest certificat

nu reprezint! decât o atestare a particip!rii laformare. Pentru a avea acces la via"a profesional!,candidatul trebuie ulterior s! promoveze examenul →

Näyttötutkinto. Termen suedez: Betyg över läroavtalsutbildning .

Todistus toisen asteen ammatillisista opinnoista%ara: Finlanda

Variante gramaticale: todistukse-, todistuksetNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvireaînv!"!mântului secundar superior profesional.Diploma eliberat! este → Ammatillinen

perustutkinto. D! acces la via"a profesional! sau laînv!"!mântul superior. Termen suedez: Betyg över avlagd yrkesexamen på andra stadiet .

Todistus yhdistelmäopinnoista%ara: FinlandaVariante gramaticale: todistukse-, todistuksetNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! experimental! eliberat!elevilor din înv!"!mântul secundar superior, caredoresc s! îmbine înv!"!mântul general cu cel profesional. Este eliberat! la terminarea acestui tip deform!ri, f !r ! examen final, elevilor care au promovatevaluarea continu! în timpul studiilor. Diplomaspecific! materiile studiate #i notele ob"inute. D!acces la via"a profesional! #i la studii superioare.Termen suedez: Betyg över kombinationsstudier .

Toetsen basisvorming%ara: OlandaNivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Examen organizat pentru fiecareramur ! din programa comun! a basisvorming (cuexcep"ia educa"iei fizice). Probele, elaborate subresponsabilitatea Ministerului educa"iei, suntobligatorii. Elevii prezint! probele la momentulstabilit de institu"iile #colare, la sfâr #itul perioadei debasisvorming (sau mai devreme, la sfâr #itul celui de-al doilea an). Un certificat este eliberat elevilor careau promovat toate probele → Getuigschrift

basisvorming .

Tohtori%ara: FinlandaVariante gramaticale: Tohtori-, TohtoritNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Titlu eliberat studen"ilor care auob"inut diploma → Tohtorintutkinto. Termen suedez:

Doktor .

Tohtorintutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-, tutkinnotNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de doctorat în urmaefectu!rii a patru ani de studii cu frecven"! normal!



127

dup! diploma → Maisterin tutkinto sauaproximativ doi ani dup! diploma →

Lisensiaatintutkinto. Studen"ii preg!tesc o tez! pecare o sus"in public fiind evaluat! de doiexaminatori impar "iali sau mai mul"i desemna"i defacultate sau de universitate. Termen suedez:

Doktors examen.

Transfer Procedure Tests%ara: Marea Britanie (Irlanda de Nord)Nivel: Primar Not$ explicativ$: Probe de limba englez!,matematic! #i #tiin"e organizate în vedereaselec"ion!rii elevilor pentru grammar schools.Acestea sunt elaborate de c!tre Northern Ireland Council for the Curriculum, Examinations and

Assessment (CCEA). Rezultatele se exprim! pe oscar ! de #ase puncte #i grammar schools suntobligate s! admit! elevii pe baza strictei ordini anotelor ob"inute la aceste probe.



128

UUddannelsesbevis

%ara: DanemarcaVariante gramaticale: Uddannelsesbeviset,Uddannelsesbeviser, UddannelsesbeviserneNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de absolvire a studiilor eliberat de comisia profesional! în cauz!, carecertific! promovarea unui program de formaretehnic! #i profesional! #i dobândirea competen"elor în cadrul specializ!rii. Con"ine numele specializ!rii#i face referire la certificatul → Skolebevis, #i lacertificatul de formare practic! (ob"inut prinformarea practic!). D! acces la via"a profesional! #i,

împreun! cu → Skolebevis, la studii complementarede nivel superior.



129

VVeterinärexamen

%ara: SuediaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! profesional! îndomeniul medicinei veterinare, eliberat! laabsolvirea unui program de studii de cinci ani #i jum!tate cu frecven"! normal!, cuprinzând #i olucrare de absolvire. Certificatul specific! materiilestudiate. Diploma d! acces la via"a profesional! #i permite urmarea studiilor de doctorat.

Vitnemål

%ara: NorvegiaVariante gramaticale: Vitnemålet, VitnemåleneNivel: Secundar inferior/Secundar superior Not$ explicativ$:• Certificat eliberat tuturor elevilor care au

absolvit #colarizarea obligatorie cu o durat! dezece ani. Specific! materiile studiate #i notaob"inut! la fiecare materie. Rezultatele ladiferitele materii se refer ! la competen"eleelevului în momentul ob"inerii notei, urmândobiectivele #i domeniile de studiu din syllabus.Rezultatele examenului sunt #i ele men"ionate.

D! acces la înv!"!mântul secundar superior.• Certificat de absolvire a înv!"!mântului

secundar superior eliberat într-un domeniu destudii elevilor din ultimul an care au promovatexamenul → Eksamen fra videregåendeopplœring . D! acces la înv!"!mântul superior non-universitar sau universitar. Specific!rezultatele examenului.

Vitnemål (+ numele institu!iei de înv$!$mântsuperior + domeniul de studii)

%ara: NorvegiaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Diplom! de calificare superioar ! profesional! eliberat! studen"ilor care au promovat probele finale (scrise #i orale) la absolvirea unui program de studii non-universitare în diferitespecializ!ri. Durata acestora difer ! în func"ie detipul de studii între unu #i patru ani. Curriculum-urile (programele) anumitor specializ!ri suntelaborate de Minsterul educa"iei, al cercet!rii #i alreligiilor. Probele sunt organizate #i elaborate deinstitu"iile de înv!"!mânt #i evaluate de doi

examinatori dintre care unul extern pentru evitareasubiectivit!"ii. Diploma specific! rezultateleob"inute la materiile studiate #i media notelor lamateriile principale. D! acces la profesie #i/sau la

alte studii superioare. Este întotdeauna înso"it! de

numele specializ!rii în care a fost ob"inut!, deexemplu vitnemål allmennlærerutdanning îndomeniul form!rii profesorilor pentru înv!"!mântulobligatoriu, vitnemål bioingeniørutdanning îndomeniul tehnicilor de laborator, vitnemål

fysioterapeututdanning în domeniul fizioterapiei.

Vitnisburður um nám í grunnskóla%ara: IslandaVariante gramaticale: Vitnisburð, Vitnisburði,Vitnisburðar Nivel: Secundar inferior

Not$ explicativ$: Certificat de absolvire aînv!"!mântului obligatoriu eliberat de institu"ia deînv!"!mânt elevilor care au promovat examenulna"ional → Samræmd lokapróf . Acesta specific!rezultatele ob"inute la examen #i materiile studiate înultimul an. D! acces la înv!"!mântul secundar superior.

Vordiplom%ara: LiechtensteinVariante gramaticale: Vordiplome, Vordiplom*Nivel: Ter "iar

Not$ explicativ$: Certificat eliberat studen"ilor careau promovat examenul intermediar, purtând acela#inume, la absolvirea a doi ani de studii universitaredin primul ciclu (Grundstudium) la Fachhochschuledin Liechtenstein. Examenul comport! probe scrise #iorale elaborate de institu"ia de înv!"!mânt din toatemateriile principale de specialitate. Certificatulspecific! materiile studiate #i rezultatele ob"inute întimpul primului an de studii ca #i la examen.Studen"ii care l-au promovat pot accede la studii principale ( Hauptstudium).

Vysokoškolský diplom%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: Vysokoškolské diplomy,Vysokoškolsk* diplom*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Diplom! eliberat! la absolvirea a trei sau patru

ani de studii superioare universitare sau non-universitare studen"ilor care au promovat examenulfinal → Státní záv$ re% ná zkouška, incluzândsus"inerea unei lucr !ri finale de absolvire

(bakalá' ská práce). Confer ! titlul → Bakalá' .Diploma specific! specializarea #i titlul conferit. D!acces la studiile superioare universitare #i/sau lavia"a profesional!.



130

• Diplom! eliberat! la absolvirea studiilor universitare cu o durat! între patru #i #ase ani (saude la doi la trei ani dup! studiile din primul ciclu)studen"ilor care au promovat examenul → Státní

záv$ re% ná zkouška, incluzând sus"inerea uneilucr !ri scrise de absolvire (diplomová práce) (cuexcep"ia facult!"ii de medicin! #i medicin!veterinar ! unde studiile se încheie prin examenul→ Státní rigorózní zkouška). Confer ! titlul →

Doktor, → Inženýr sau → Magistr, în func"ie dedurata #i tipul studiilor. Titularii titlului →

Magistr au acces la examenul → Státní rigorózní zkouška. Studen"ii care au ob"inut diploma auacces la studii din al treilea ciclu (doctorat) #i/saula via"a profesional!.• Diplom! eliberat! la terminarea studiilor postuniversitare (doctorat) cu o durat! de trei anistuden"ilor care au promovat examenul final →Státní doktorská zkouška, incluzând sus"inereaunei teze de absolvire (diserta% ní práce). Confer !titlul → Doktor . D! acces la via"a profesional!.

Vysvodpení o absolutoriu%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VysvNdOení* o absolutoriuNivel: Postsecundar Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat examenul → Absolutorium la absolvireaînv!"!mântului postsecundar tehnic #i laconservator.

Vysvodpení o maturitní zkoušce%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VysvNdcení* o maturitnízkoušceNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de #colile dinînv!"!mântul secundar superior general, tehnic #i profesional elevilor care au promovat examenul → Maturitní zkouška. Acesta specific! materiilestudiate #i rezultatele ob"inute la examen. În cazul#colilor secundare superioare profesionale #itehnice, se specific! #i specializarea. Constituie o

calificare minimal! pentru accesul în înv!"!mântulsuperior universitar sau non-universitar.

Vysvodpení o státní doktorské zkoušce%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VysvNdOení* o státnídoktorské zkoušceNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat în urma promov!rii examenului final → Státní doktorská zkouška, incluzând sus"inerea unei teze de absolvire(diserta% ní práce), la absolvirea studiilor post-universitare (doctorat). Studen"ii primesc titlul →

Doktor cu abrevierile: PhD. #i Th.D. în domeniulteologiei.

Vysvodpení o státní rigorózní zkoušce%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VysvNdOení* o státnírigorózní zkoušceNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat în urma promov!rii examenului final → Státní rigorózní zkouška, incluzând sus"inerea unei teze scrise de

absolvire (rigorózní práce). Se adreseaz! studen"ilor care au ob"inut titlul → Magistr . Ei primesc titlul →

Doktor sau → Licenciát (în domeniul teologieicatolice).

Vysvodpení o státní závorepné zkoušce%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VysvNdOení* o státnízávNreOné zkoušceNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:• Certificat eliberat în urma promov!rii

examenului final → Státní záv$ re% ná zkouška #i asus"inerii unei lucr !ri scrise de absolvire(bakalá' ská práce), acordat în urma absolviriistudiilor universitare din primul ciclu (de la 3 la 4ani) la universitate sau în institu"iile de înv!"!mântsuperior non-universitar. Titularii primesc titlul →

Bakalá' #i pot urma studii superioare universitaresau accede la via"a profesional!.• Certificat eliberat în urma promov!rii

examenului final → Státní záv$ re% ná zkouška,incluzând sus"inerea unei lucr !ri scrise de absolvire

(diplomová práce), la absolvirea de la patru la #aseani de studii universitare sau doi sau trei ani destudii dup! ob"inerea diplomei → Bakalá' .Studen"ii primesc titlul → Magistr sau → Inženýr.Studen"ii pot urma studii post-universitare(doctorat) sau s! accead! la via"a profesional!.

Vysvodpení o závorepné zkoušce%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VysvNdOení* o závNreOnézkoušceNivel: Secundar superior

Not$ explicativ$: Certificat eliberat de #colilesecundare superioare de înv!"!mânt tehnic sau profesional (cu o durat! mai mic! de patru ani)elevilor care au promovat examenul → Záv$ re% ná

zkouška. Acesta specific! specializarea, materiilestudiate #i rezultatele ob"inute la examen. Acestcertificat d! acces la via"a profesional!.

Vysvedpenie o maturitnej skúške%ara: SlovaciaVariante gramaticale: VysvedOenia o maturitnýchskúškach, VysvedOenie o maturitnej skúške*

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat la absolvireaînv!"!mântului secundar superior general, specializat#i profesional elevilor care au promovat examenul



131

final → Maturitna skúška. Specific! materiilestudiate #i rezultatele ob"inute la examen. Pentru#colile din înv!"!mântul specializat #i profesional,se specific! #i specializarea. Acest certificatconstituie o calificare minimal! pentru a avea accesîn înv!"!mântul superior #i/sau la via"a profesional!.

Vysvedpenie o štátnej skúške

%ara: SlovaciaVariante gramaticale: VysvedOenia o štátnýchskúškach, VysvedOenie o štátnej skúške*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat eliberat de institu"iilede înv!"!mânt studen"ilor care au promovatexamenul → Štátna skúška #i au sus"inut o lucrarescris! de absolvire (obhajoba závere% nej práce sauobhajoba diplomovej práce) la absolvirea studiilor universitare de tip scurt (3 sau 4 ani) sau dup! o perioad! de studii universitare de tip lung cuprins!între patru #i #ase ani.

Vysvedpenie o záverepnej skúške%ara: SlovaciaVariante gramaticale: VysvedOenia o závereOnýchskúškach, VysvedOenie o závereOnej skúške*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat elevilor care au promovat examenul → Závere% na skúška laabsolvirea înv!"!mântului secundar superior profesional #i specializat de scurt! durat! (mai pu"in

de 4 ani). Specific! specializarea, materiile studiate #irezultatele ob"inute la examen. Acest certificat esteîntotdeauna înso"it de un certificat de calificare profesional! → Výu% ný list . D! acces la via"a profesional! #i/sau la cursuri preparatorii pentruexamenul→ Maturitná skúška.

Výupní list

%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: VýuOní listy, VýuOní* list*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat eliberat de #colile dinînv!"!mântul secundar superior profesional (cu odurat! sub patru ani) elevilor care au promovatexamenul → Záv$ re% ná zkouška la materiile profesionale. D! acces la via"a profesional! #i/sau lacursuri complementare (nástabové studium).

Výupný list

%ara: Slovacia

Variante gramaticale: VýuOné listy, VýuOný list*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de calificare profesional! eliberat la absolvirea înv!"!mântuluisecundar superior profesional #i specializat elevilor care au promovat examenul → Zavere% ná skúška.Este întotdeauna înso"it de certificatul →

Vysved % enie o závere% nej skúške. Acesta specific! profesia #i d! acces la via"a profesional!.



132

WWirtschaftsschulabschluss

%ara: GermaniaVariante gramaticale: Wirtschaftsschulabschluß,Wirtschaftsschulabschluss*Nivel: Secundar inferior Not$ explicativ$: Termen utilizat în unele Länder pentru→ Realschulabschluss.



133

YYlioppilas

%ara: FinlandaVariante gramaticale: ylioppilaa-, ylioppilaatNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Titlu eliberat elevilor care auob"inut diploma → Ylioppilastutkintotodistus dup!ce au promovat examenul → Ylioppilastukinto.Termen suedez: Student .

Ylioppilastutkinto%ara: FinlandaVariante gramaticale: tutkinno-, tutkinto-,tutkinnot

Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen na"ional de admitere întoate tipurile de înv!"!mânt superior. Are loc deobicei la absolvirea înv!"!mântului secundar general, la unele materii putând fi sus"inut în cursulanului. Materiile obligatorii sunt limba matern!, adoua limb! oficial! (finlandeza/suedeza), o limb!str !in! #i, la alegerea candidatului, fie matematica,fie materiile generale. Promovarea acestui examen permite ob"inerea diplomei →

Ylioppilastutkintotodistus; titlul conferit este →

Ylioppilas. Termen suedez: Studentexamen.

Ylioppilastutkintotodistus

%ara: FinlandaVariante gramaticale: todistukse-, todistuksetNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Diplom! eliberat! elevilor care au promovat examenul → Ylioppilastutkinto. Termensuedez: Studentexamensbetyg .

Yrkesexamen på institutnivå%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Post secundar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Ammatillinen opistoasteen tutkinto.

Yrkeshögskoleexamen%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Ammattikorkeakoulututkinto.

Yrkesinriktad påbyggnadsexamen%ara: FinlandaVariante gramaticale: -examinaNivel: Ter "iar Not$ explicativ$:Termen suedez pentru→

Erikoistumistutkinto.



134

ZZáróvizsga

%ara: UngariaVariante gramaticale: Záróvizsgát, Záróvizsgák,ZáróvizsgákatNivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Examen de absolvire a studiilor superioare non-universitare #i universitare,obligatoriu pentru ob"inerea diplomei → F ; iskolaioklevél sau → Egyetemi oklevél . Acesta const! în preg!tirea #i sus"inerea unei lucr !ri scrise deabsolvire, în probe scrise #i orale, din materiile despecialitate #i, în unele cazuri, dintr-un test practic(de exemplu pentru studen"i). Probele sunt

elaborate de fiecare institu"ie de înv!"!mânt #idifer ! în func"ie de program!. Studen"ii suntevalua"i de o comisie de examinare, unul dintremembrii comisiei fiind extern institu"iei.

Záverepná skúška%ara: SlovaciaVariante gramaticale: ZávereOné skúšky,ZávereOná skúška*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final organizat în #colileînv!"!mântului secundar superior specializat #i profesional de scurt! durat! (mai pu"in de 4 ani).Promovarea acestui examen permite ob"inereacertificatului → Vysved % enie o závere% nej skúškeînso"it de un certificat de calificare profesional! →Výu% ný list . Con"inutul #i nivelul de exigen"e aleacestui examen sunt stabilite de fiecare institu"ie deînv!"!mânt. Comport! probe practice #i teoretice.

Závorepná zkouška%ara: Republica Ceh!Variante gramaticale: ZávNreOne zkoušky,

ZávNreOn* zkoušk*Nivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final obligatoriuorganizat de #colile din înv!"!mântul secundar superior tehnic #i profesional (cu o durat! mai mic!de patru ani). Forma #i con"inutul acestui examensunt stabilite de fiecare institu"ie. În #colilesecundare superioare tehnice, comport! o prob! practic! #i o prob! teoretic! (oral!) din materiile despecialitate. Acesta permite ob"inerea certificatului→ Vysv$ d % ení o záv$ re% né zkoušce. În #colilesecundare superioare profesionale, acest examen

const! dintr-o prob! scris!, una practic! #i una oral!din materiile profesionale #i permite ob"inereacertificatului → Výu% ní list . Examenul este evaluatde o comisie al c!rei pre#edinte este desemnat de

autorit!"ile educative locale #i membrii de c!tre

directorul institu"iei.

Zertifikat%ara: AustriaVariante gramaticale: Zertifikate, Zertifikat*Nivel: Ter "iar Not$ explicativ$: Certificat final eliberat studen"ilor care au absolvit întregul curriculum, incluzândexamene scrise. Specializarea este indicat!. Atest!ob"inerea form!rii preofesionale de psiholog clinic.

Zeugnis der Allgemeinen Hochschulreife

%ara: GermaniaVariante gramaticale: Zeugnisse der AllgemeinenHochschulreifeNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de promovare aexamenului → Abiturprüfung la absolvireaînv!"!mântului secundar superior general (în generalîn urma celui de-al treisprezecilea an de studii). Înafar ! de rezultatele studen"ilor la examenul → Abitur ,certificatul specific! #i rezultatele evalu!rii continueîn cursul ultimilor doi ani în Gymnasiale Oberstufe.D! acces la toate institu"iile de înv!"!mânt superior #i

la toate domeniile.

Zeugnis der Fachgebundenen Hochschulreife%ara: GermaniaVariante gramaticale: Zeugnisse der Fachgebundenen HochschulreifeNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat de examen final ob"inutla absolvirea înv!"!mântului secundar superior îndiferitele programme de specializare profesional!. D!acces la domenii particulare în universit!"i #i îninstitu"ii echivalente înv!"!mântului superior. Vezi →

Fachgebundene Hochschulreife.

Zeugnis der Fachhochschulreife%ara: GermaniaVariante gramaticale: Zeugnisse der FachhochschulreifeNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Certificat care atest! faptul c!elevul a promovat examenul sus"inut în general într-o

Fachoberschule dup! al doisprezecelea an de studiisau, în unele condi"ii, în cadrul altei institu"ii de

înv!"!mânt profesional cu frecven"! normal!, lamateriile generale #i în anumite ramuri profesionale.D! acces la Fachhochschule sau, în unele Länder , la

Berufsakademie.



135

Zrelosten izpit (vpeJS[WZX QURQW)%ara: BulgariaVariante gramaticale: Zrelostni izpitiNivel: Secundar superior Not$ explicativ$: Examen final organizat îninstitu"iile de înv!"!mânt secundar superior general(incluzând sec"iile de orientare) #i tehnic. Este

obligatoriu pentru ob"inerea certificatului →

Diploma za sredno obrazovanie/Diploma za sredno-spetzialno obrazovanie. Comport! probescrise, concepute de Ministerul educa"iei #i #tiin"ei,#i orale, stabilite de fiecare institu"ie de înv!"!mânt,din limba #i literatura bulgar !, o materie general! #io materie principal! de specializare.



136

Partea a II-a: Tablouri recapitulat



137

Belgia (Comunitatea francez$)

EXAMENE DIPLOME

Primar Examen (inter)diocésainExamen cantonal

Certificat d’Études de Base (CEB)

Secundar inferior Certificat d’Enseignement Secondaire du deuxième Certificat d’Enseignement Secundar inferior (CESI)Certificat d’Études de Base (CEB)

Secundar superior Examen d’Aptitude à accéder à l’Enseignement Superior Certificat d’Enseignement Secundar superior (CESSCertificat de Qualification (CQ)Diplome d’Aptitude à accéder à l’Enseignement Sup

Post-secundar

Superior Examen spécial d’admission aux études universitaires de$er cycle en sciences appliquées

Agrégation de l’enseignement Secundar inferior (AEAgrégation de l’enseignement Secundar superior (AAgrégation de l’enseignement Superior ArchitecteCandidature enCertificat d’aptitude pédagogique (CAP)Diplome de spécialisationDiplome d’études approfondies (DEA)Diplome d’études complémentaires (DEC)

Diplome d’études spécialisées (DES)Diplome d’études Superiores spécialiséesDoctorat enGraduat enIngénieur Licence enMaîtrise en

Not$: pentru fiecare nivel de înv!"!mânt, examenele, diplomele #i titlurile sunt reluate în ordine alfabetic!. Lectura coloanelor se face în m



138

Belgia (Comunitatea francez$)(continuare)



139

Belgia (Comunitatea germanofon$)

EXAMENE DIPLOME

Primar Kantonalprüfung Abschlusszeugnis der GrundschuleSecundar inferior Abschlusszeugnis der Unterstufe des SekundarunterSecundar superior Abschlusszeugnis der Oberstufe des Sekundarunterr

Befähigungsnachweis des sechsten JahresPost-secundar

Superior Diplom




140

Belgia (Comunitatea flamand$)

EXAMENE DIPLOME

Primar Getuigschrift Basisonderwijs

Secundar inferior Getuigschrift

Secundar superior Attest van regelmatige lesbijwoningDiploma secundair onderwijs

GetuigschriftStudiegetuigschriftPost-secundar

Superior ArchitectArtsBaccalaureusDoctoraatsgetuigschriftGeaggregeerde voor het secundair onderwijsGediplomeerde in de aanvullende studies van (GASGediplomeerde in de gespecialiseerde studies van (GGediplomeerde in de voortgezette studie vanGegradueerdeIngenieur

Kandidaat in deLicentiaat in deMeester




141

Belgia (Comunitatea flamand$)(continuare)



142

Danemarca

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Folkeskolens afgangsprøveFolkeskolens udvidede afgangsprøve

Afgangsbevis fra Folkeskolen

Secundar superior Afsluttende fagprøveHøjere Forberedelseseksamen (HF)

Højere Handelseksamen (HHX)Højere Teknisk Eksamen (HTX)StudentereksamenSvendeprøve

Bevis for Højere ForberedelseseksamenBevis for Højere Handelseksamen

Bevis for Højere Teknisk EksamenSkolebevisStudentereksamensbevisUddannelsesbevis (Svendebrev)

Post-secundar

Superior BachelorgradBevis for (Eksamensbevis som)BilledkunstnergradDiplomeksamen (Musik)DoktorgradKandidatgradKonservatorgradMagistergrad

Ph.d.-grad




143

Danemarca(continuare)



144

Germania

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior AbgangszeugnisErweiterte BerufsbildungsreifeErweiterter HauptschulabschlussErweiterter Realschulabschluss (Erweiterter SekundFachoberschulreifeHauptschulabschluss (Berufsbildungsreife)Mittlerer AbschlussMittlerer BildungsabschlussMittlerer SchulabschlussQualifizierender HauptschulabschlussQualifizierter HauptschulabschlussQualifizierter SekundarabschlussRealschulabschlussWirtschaftsschulabschluss

Secundar superior Abiturprüfung AusbildungsabschlussprüfungBerufliche Abschlussprüfung

AbgangszeugnisAbitur

Abschlusszeugnis der BerufsschuleAllgemeine HochschulreifeBerufsqualifizierender AbschlussFacharbeiterbrief Fachgebundene HochschulreifeFachhochschulreifeFachoberschulreifeGesellenbrief Kaufmannsgehilfenbrief Zeugnis der Allgemeinen HochschulreifeZeugnis der Fachgebundenen HochschulreifeZeugnis der Fachhochschulreife

Post-secundar Staatliche Abschlussprüfung



145

EXAMENE DIPLOME

Superior DiplomprüfungHochschulprüfungKirchliche AbschlussprüfungKonzertexamenKünstlerische AbschlussprüfungKünstlerische ReifeprüfungMagisterprüfungMeisterklassenexamenStaatsexamenStaatsprüfungTheologische Abschlussprüfung

Bachelor DiplomDiplomgradDoktorgradKonzertreife/SolistenreifeMagister MagistergradMaster Promotion




146

Grecia

EXAMENE DIPLOME

Primar Apolytirio – Dimotikou scholeiou ('()*+,0.1) :-µ5K)*=/)+)

Secundar inferior Apolytirio Gymnasiou ('()*+,0.1) D+µ 82G/)+).Secundar superior Genikes Exetaseis (D=81<S4 EF=,;G=14) Apolytirio Eniaiou Polykladikou Lykeiou ('()*+,0

L)*+<*261<)> M+<=/)+) (Apolytirio EPL – '()*+,

Apolytirio Genikou Lykeiou ('()*+,0.1) D=81<)> Apolytirio Kladou Desmis ('()*+,0.1) T*;6)+ :SApolytirio Kladou Proepaggelmatikis Ekpaidevsis (T*;6)+ L.)=(2HH=*µ2,1<04 E<(2/6=+G-4)Apolytirio Technikou - Epaggelmatikou Lykeiou ('3=K81<)> - E(2HH=*µ2,1<)> M+<=/)+) (Apolytirio T'()*+,0.1) 3. E. M.)Ptychio Technikis Epaggelmatikis Scholis (L,+K/) 3E(2HH=*µ2,1<04 5K)*04) (Ptychio TES – L,+K/) 3.Ptychio Technikou-Epaggelmatikou Lykeiou (L,+KE(2HH=*µ2,1<)> M+<=/)+) (Ptychio TEL – L,+K/) 3Ptychio Tmimatos Eidikevsis Eniaiou Polykladikou3µ0µ2,)4 E16/<=+G-4 E812/)+ L)*+<*261<)> M+<=

Post-secundar Diploma Epaggelmatikis Katartissis (:/(*?µ2 E(2HT2,;.,1G-4)

Superior Didaktoriko Diploma (:162<,).1<U :/(*?µ2)Diploma (:/(*?µ2)Metaptychiako Diploma Eidikefsis sti (n) (J=,2(,+E16/<=+G-4 G,- ( 8))Ptychio (L,+K/))




147

Grecia(continuare)



148

Spania

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Prueba de Madurez Certificado acreditativo del grado elemental deCertificado de EscolaridadGraduado en Educación SecundariaGraduado Escolar

Técnico Auxiliar enSecundar superior Pruebas de Acceso a la Universidad (PAU) (Selectividad) Bachiller

Certificación académica del ciclo elemental de las eidiomasCertificado de aptitud del ciclo superior de las enseñidiomasTécnico enTécnico Especialista enTítulo profesional del grado medio de

Post-secundar

Superior ArquitectoArquitecto TécnicoDiplomatura en

Doctorado enIngenierio TécnicoIngenieroLicenciatura enMaestroTécnico Superior enTítulo Superior en




149

Spania(continuare)



150

Fran!a

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Brevet BrevetCertificat de formation générale (CFG)

Secundar superior Baccalauréat BaccalauréatBrevet de technicien (BT, BTA)Brevet d’études professionnelles (BEP)Certificat d’aptitude professionnelle (CAP)Certificat de fin d’études secondaires (CFES)Diplome d’accès aux études universitaires (DAEU)

Post-secundar

Superior AgrégationArchitecte diplômé par le GouvernementBrevet de technicien Superior (BTS)Certificat d’aptitude au professorat de l’enseigneme(CAPES)Certificat de synthèse clinique et thérapeutique (CSCertificat d’aptitude au professorat des écoles (CAP

Certificat d’études spécialisées (CES)Diplome de recherche technologique (DRT)Diplome des grandes écolesDiplome d’État de docteur Diplome d’études approfondies (DEA)Diplome d’études spécialisées (DES)Diplome d’études Superiores spécialisées (DESS)Diplome d’études universitaires générales (DEUG)Diplome d’études universitaires scientifiques et techDiplome national de technologie spécialisée (DNTSDiplome universitaire de technologie (DUT)Doctorat enHabilitation à diriger des recherches

Ingénieur LicenceMagistèreMaîtrise




151

Fran!a(continuare)



152

Irlanda

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Junior Certificate examination Junior CertificateSecundar superior Leaving Certificate examination Junior Trade Certificate

Leaving Certificate National Craft Certificate

Senior Trade CertificatePost-secundar National Foundation Certificate

National Vocational Certificate, Level $, 2 and 3Superior Bachelor’s degree (BA, BBS, B.Sc.)

Certificate inDiploma inDoctorateGraduate DiplomaHigher Diploma in Education (H.Dip.Ed.)Master’s degree

National Certificate (NC) National Diploma (ND) NCEA Diploma

One-year Certificate




153

Irlanda(continuare)



154

Italia

EXAMENE DIPLOME

Primar Esame di idoneitàEsame di licenza elementareEsame integrativo

Diploma di licenza elementare

Secundar inferior Esame di idoneitàEsame di licenza media

Esame integrativo

Diploma di licenza media

Secundar superior Esame di abilitazione all’insegnamento nelle scuolematerneEsame di idoneitàEsame di licenza di maestro d’arteEsame di maturitàEsame di qualificaEsame di Stato conclusivo dei corsi di studio di istruzionesecondaria superioreEsame integrativo

Diploma di abilitazione all’insegnamento nelle scuoDiploma di maestro d’arteDiploma di maturitàDiploma di qualificaDiploma di superamento dell’esame di Stato conclustudio di istruzione secondaria superiore

Post-secundar Esame integrativoSuperior Esame di diploma universitario

Esame di laurea

Esame di profittoEsame di specializzazioneEsame integrativo

Diploma di Accademia di Belle ArtiDiploma di educazione fisica

Diploma di Laurea (Laurea) (DL)Diploma di Specializzazione (DS)Diploma Superiore per le Industrie ArtisticheDiploma Universitario (DU)Dottorato di Ricerca (DR)




155

Italia(continuare)



156

Luxemburg

EXAMENE DIPLOME

Primar Examen d’admission à l’enseignement secondaire généralSecundar inferior Certificat d’aptitude technique et professionnelle (C

Certificat d’Initiation Technique et Professionnelle

Certificat de Capacité Manuelle (CCM)Certificat de fin de scolarité

Secundar superior Examen de fin d’apprentissageExamen de fin d’études du technicienExamen de fin d’études secondairesExamen de fin d’études secondaires techniques

Certificat d’aptitude technique et professionnelle (CCertificat d’Initiation Technique et Professionnelle

Certificat de Capacité Manuelle (CCM)Diplome d’État d’infirmier(ère)Diplome de fin d’études secondairesDiplome de fin d’études secondaires techniquesDiplome de technicien

Post-secundar Brevet de maîtrise (Maîtrise)Brevet de technicien Superior (BTS)Diplome d’Éducateur

Superior CertificatCertificat d’études pédagogiquesDiplome d’éducateur gradué

Diplome d’études Superiores en gestionDiplome d’études Superiores spécialisées (DESS)Diplome d’Ingénieur industriel




157

Luxemburg(continuare)



159

EXAMENE DIPLOME

Superior Afsluitend examenKandidaatsexamenPropedeutisch examen

DoctoraatGetuigschrift van het afsluitend examenGetuigschrift van het propedeutisch examenPromotie




160

Austria

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Abschlusszeugnis der Hauptschule

Secundar superior Abschlussprüfung der berufsbildenden mittleren SchuleBerufsreifeprüfung

DiplomprüfungLehrabschlussprüfungReife- und DiplomprüfungReifeprüfungStudienberechtigungsprüfung

Abschlussprüfungszeugnis der berufsbildenden mittAbschlusszeugnis der berufsbildenden mittleren Sch

Abschlusszeugnis der BerufsschuleAbschlusszeugnis der Polytechnischen SchuleBerufsreifeprüfungszeugnisDiplomDiplomprüfungszeugnisLehrabschlussprüfungszeugnisReife- und DiplomprüfungszeugnisReifeprüfungszeugnisStudienberechtigungszeugnis

Post-secundar Diplomprüfung Diplomprüfungszeugnis

Superior AbschlusskolloquiumAbschlussprüfungDiplomprüfung

Lehramts- und Befähigungsprüfung für den land- undforstwirtschaftlichen Lehr-, Beratungs- undFörderungsdienstLehramtsprüfungRigorosum

AbschlussprüfungszeugnisAbschlusszertifikatDiplom

DiplomprüfungszeugnisLehramts- und BefähigungsprüfungszeugnisLehramtsprüfungszeugnisRigorosenzeugnisZertifikat




161

Austria(continuare)



162

Portugalia

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Prova Global Diploma de Ensino BásicoDiploma de Qualificação Profissional de Nível II

Secundar superior Exame de equivalência à frequênciaExame final de âmbito nacional

Prova de Aptidão Profissional (PAP)Prova Global

Diploma de Estudos SecundáriosDiploma de Qualificação Profissional de Nível III

Post-secundar

Superior Prova de doutoramentoProvas Complementares

BacharelatoCarta DoutoralCarta MagistralDiploma de Conclusão da Parte Curricular do MestrLicenciatura




163

Finlanda

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Avgångsbetyg från grundskolanPeruskoulun päättötodistus

Secundar superior Fristående yrkesprov NäyttötutkintoStudentexamenYlioppilastutkinto

Ammatillinen perustutkintoBetyg över avlagd yrkesexamen på andra stadietBetyg över kombinationsstudier Betyg över läroavtalsutbildningGrundexamenGymnasiets avgångsbetygLukion päättötodistusSpecialiseringsexamenStudentEXAMENEbetygTodistus oppisopimuskoulutuksestaTodistus toisen asteen ammatillisista opinnoistaTodistus yhdistelmäopinnoistaYlioppilastutkintotodistus

Post-secundar Ammatillinen opistoasteen tutkinto

Yrkesexamen på institutnivåSuperior AmmattikorkeakoulututkintoDoktors examenErikoistumistutkintoKandidaatin tutkintoKandidat examenLicentiat examenLisensiaatintutkintoMagister examenMaisterin tutkintoTohtorintutkintoYrkeshögskoleexamenYrkesinriktad påbyggnadsexamen




164

Finlanda(continuare)



165

Suedia

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Slutbetyg från grundskolanSecundar superior Slutbetyg från gymnasieskolanPost-secundar

Superior Agronomexamen

ArkitektexamenBarnmorskeexamenCivilingenjörsexamenDoktorsexamenGrundskollärarexamenGymnasielärarexamenHögskoleexamenHögskoleingenjörsexamenJuris kandidatexamenKandidatexamenKonstnärlig högskoleexamenLäkarexamenLantmästarexamen

LicentiatexamenMagisterexamenPsykologexamenPsykoterapeutexamenReceptarieexamenSjuksköterskeexamenSocial omsorgsexamenSocionomexamenVeterinärsexamen


Este important s$ subliniem c$ numai un num$r mic de diplome profesionale sunt reluate în glosar ca exemplu pentru acest tip de

Caracteristici na!ionaleExist! dou! tipuri de diplome în înv!"!mântul universitar de ciclul I: diplomele generale #i profesionale.

Diplome generale – högskoleexamen care necesit! 80 puncte; – kandidatexamen care necesit! $20 puncte, dintre care 60 puncte la materia principal!, incluzând o lucrare scris! de $0 puncte; – magisterexamen care necesit! $60 puncte, dintre care 80 puncte la materia principal!, incluzând o lucrare scris! de 20 de puncte sau d



166

Suedia(continuare

Diplomele profesionale sunt eleberate în domeniile inginerie, medicin! #i stomatologie, agricultur !, formarea profesorilor, arte, etc. Pro profesionale variaz! între 40 #i 220 puncte, dup! specificul fiec!reia. Exist! aproximativ 50 diplome profesionale, dintre care în jur de 30mai mare de trei ani.

In înv!"!mântul post-universitar, exist! dou! diplome: doktorsexamen #i licentiatexamen.

Pentru a fi admis la studii post-universitare, trebuie s! corespunzi unor condi"ii generale (de baz!) cât #i unor condi"ii de eligibilitate sp pu"in $20 puncte sau trei ani de studii universitare de ciclul I cu frecven"! normal!. (Consiliul facult!"ii poate totu#i s! acorde dispense).

Eligibilitatea special$ se refer ! la studiile universitare de ciclul I într-un domeniu special sau la o anumit! experien"! profesional! #i normal, eligibilitatea special! corespunde cu 60 sau 80 puncte sau un an #i jum!tate sau doi ani de studii universitare de ciclul I cu frecven



167

Marea Britanie (Anglia, %ara Galilor #i Irlanda de Nord)

EXAMENE DIPLOME

Primar National Curriculum Assessment – (E/W) Northern Ireland Assessment – (NI)Transfer Procedure Tests – (NI)

Secundar inferior National Curriculum Assessment – (E/W) Northern Ireland Assessment – (NI)

Secundarsuperior

Business and Technology Education Council First Qu(BTEC First Qualification)Certificate of AchievementCity & Guilds Diploma of Vocational Education FounGeneral Certificate of Education Advanced Level (GClevel)General Certificate of Education Advanced SubsidiaryAS Level)General Certificate of Education Advanced SupplemeExamination (GCE AS Examination)General Certificate of Secondary Education (GCSE)General National Vocational Qualification (GNVQ)

National Vocational Qualification (NVQ)

Part One General National Vocational Qualification (PGNVQ)Royal Society of Arts Examinations Board Initial Qua(RSA Initial Award)

Post-secundar

Superior Bachelor’s degreeCertificate of Higher EducationDiploma of Higher Education (Dip.H.E.)DoctorateHigher National Certificate (HNC)Higher National Diploma (HND)Master’s degreePostgraduate Certificate/Diploma




168

Marea Britanie (Anglia, %ara Galilor #i Irlanda de Nord)(continuare)

Caracteristici na!ionale

Prin treadi"ie, sistemul de calificative în Anglia, %ara Galilor #i Irlanda de Nord era descentralizat, institu"iile #colare fiind cele care stabil programele cursurilor care duceau spre o clasificare extern!, destinat! elevilor de vârsta #colarit!"ii obligatorii în #colile finan"ate de c!trc!tre organismul competent s! reglementeze aceasta..

In înv!"!mântul secundar, post-obligatoriu #i profesional, calific!rile generale #i profesionale sunt eliberate de c!tre organismele invlucrativ, cuprinzând membrii din lumea educa"iei #i industriei. Aceste organisme sunt finan"ate din plin prin cheltuielile de examene; elegeneral, responsabile pentru dezvoltarea programelor analitice, pentru organizarea #i corectitudinea EXAMENELOR, pentru aprobarea ceGuvernul a încurajat recent ra"ionalizarea, provocând fuziuni #i alian"e între aceste organisme.

Institu"iile de înv!"!mânt superior fiind institu"ii autonome, sunt libere s! decid! asupra denumirii calific!rilor oferite #i, în consecin"!, eexemplu, anumite universit!"i utilizeaz! termenul «master’s» pentru primele diplome; altele propun titlul « Bachelor of Arts» pentrudiplomele de la o disciplin! #tiin"ific!. O recent! analiz! a înv!"!mântului superior a recomandat ra"ionalizarea #i normalizarea TITLURIL

In afara stabilirii unor pre"uri în func"ie de programele oferite în propriile localuri, anumite institu"ii de înv!"!mânt superior pot concesionînv!"!mântul post-obligatoriu sau în str !in!tate), pot valida programe individuale concepute #i oferite de c!tre alte institu"ii de înv!"!mântcomerciale, pot autoriza alte institu"ii s! ofere programe în numele lor, sau pot oferi programe în cadrul înv!"!mântului la distan"!.



169

Marea Britanie (Sco!ia)

EXAMENE DIPLOME

Primar National testingSecundar inferior National testing

Scottish Certificate of Education – Standard Grade (SCE – Standard Grade)

Access National Certificate ModuleScottish Certificate of Education – Standard Grade (Grade)

Secundar superior Intermediate $Intermediate 2Scottish Certificate of Education – Higher Grade (SCE – Higher Grade)

AccessAdvanced Higher Certificate of Sixth Year Studies (CSYS)General Scottish Vocational Qualification (GSVQ)Higher (Higher Still)Intermediate $Intermediate 2

National Certificate ModuleScottish Certificate of Education – Higher Grade (SGrade)Scottish Group Award (SGA)

Post-secundar Intermediate $Intermediate 2

AccessAdvanced Higher

General Scottish Vocational Qualification (GSVQ)Higher (Higher Still)Intermediate $Intermediate 2

National Certificate ModuleScottish Group Award (SGA)Scottish Vocational Qualification (SVQ)

Superior Bachelor of Arts (BA)Bachelor of Science (B.Sc.)Bachelor’s degreeCertificate (of Higher Education)Diploma of Higher Education (Dip.H.E.)DoctorateHigher National Certificate (HNC)Higher National Diploma (HND)Master of Arts (MA)Master’s degreePostgraduate Certificate in Education




170

Marea Britanie (Sco!ia)(continuare)

Caracteristici na!ionale

Higher Still este titlul programului de reform! a calificativelor pentru tinerii de peste $6 ani în Sco"ia, eliberate de c!tre Scottish Qualifi

vor purta numele colectiv de « National Qualifications». Aceste calificative vor fi utilizate în #colile secundare #i institu"iile de înv!"!mâasemenea utilizate pentru formarea muncitorilor, inclusiv a adul"ilor. Noile calificative vor acoperi în acela#i timp materiile academice #i p

Vor exista cinci niveluri de calificative – Access (cu sub-niveluri de la $ la 3), Intermediate &, Intermediate 2, Higher et Advanced Highvor fi introduse în sesiunea academic! $999/2000 #i aplicarea lor va vi terminat! în 2003/2004. Noile calificative vor înlocui Highers, Ce

#i General Scottish Vocational Qualifications existente, f !r ! a înlocui #i Standard Grade sau Scottish Vocational Qualifications.

Calificativele introduse în cadrul lui Higher Still sunt împ!r "ite în unit!"i care sunt evaluate pe plan intern, pe baz! de kucrare, dar, (dinccare determin! gradul pe o scar ! de la A la C. Unit!"ile pot fi trecute separat, inclusiv cele paentru cursurile de formare de tip scurt, destial Advanced Highers la fiecare materie, inclusiv op"ionalele, este specificat la nivel central. Scottish Qualifications Authority (SQA) el

prezideaz! evalu!rile interne.

Noile calificative au de asemenea ca scop s! dezvolte cinci Core Skills (competen"e de baz!) – comunicarea (scris! #i oral!), calcul, tehnoîn echip!, acordate la acelea#i niveluri ca #i pentru calificativele principale. Core Skills vor fi acordate în principal integrate în calificatdiferite de nivelurile calificativului total), dar unit!"ile individuaale ale Core Skills vvor fi de asemenea disponibile. Core Skills vvor fi înre



171

Islanda

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Vitnisburður um nám í grunnskólaSecundar superior Samræmd lokapróf

Stúdentspróf

Sveinspróf

StúdentsprófsskírteiniSveinsbréf

Post-secundar Meistarabréf Meistaranám í iðn

Superior BA-próf BEd-próf BS-próf Doktorspróf Kandidatspróf Meistarapróf

BA-grádaBEd-grádaBS-grádaDoktorsgrádaKandidatsgrádaMeistaragráda




172

Liechtenstein

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Abschlussprüfung der OberschuleAbschlussprüfung der Realschule

Abschlusszeugnis der OberschuleAbschlusszeugnis der Realschule

Secundar superior FachhochschulreifeprüfungLehrabschlussprüfung

Maturaprüfung (Matura)

Fachhochschulreifezeugnis (Berufsmatura)Lehrbrief

MaturazeugnisPost-secundar

Superior DiplomprüfungMagisterprüfung (Magisterexamen)Vordiplom

BaccalaureatDiplom (Dipl.Arch. FH, Dipl.Ing. FH)Vordiplom




173

Norvegia

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Avgangsprøve VitnemålSecundar superior Eksamen fra videregående opplæring

FagprøveSvenneprøve

ÅrskursbevisDelkompetansebevisFagbrev

FagkarakterbevisModulbevisSvennebrevVitnemål

Post-secundar

Superior Candidatus (cand.)Candidatus magisterii (cand. mag.)DesignkandidatDiplomeksamenDoctor (dr.)Examinatus oeconomiae (exam. oecon)Fiskerikandidat

HøgskolekandidatHovedfagkandidatHøyere avdelings eksamenHøyere revisoreksamenIdrettskandidatKandidatKandidat i musikk KommunalkandidatKunstfagkandidatKunstfaglig utdanningLicentiatus (lic.)Magister artium (mag. art)Maritim kandidat

Master of (M. Phil, M. Sc, MA, MBA, MIB)Praktisk-pedagogisk utdanningPraktisk-teologisk utdanningSivilarkitektSivilingeniør (siv. ing)Siviløkonom (siv. øk)Vitnemål




174

Norvegia(continuare)



175

Bulgaria

EXAMENE DIPLOME

Primar Svidetelstvo za natchalno obrazovanie (VWXYZ[Z\][^cd`_^WàXZ)

Secundar inferior Izpit po teoria i praktika na profesiata (e_fX[ f^ [Z^dXg Xfd`h[Xh` a` fdîZ]Xg[`)

Svidetelstvo za osnovno obrazovanie (VWXYZ[Z\][W^cd`_^WàXZ)Svidetelstvo za profesionalna kvalifikasia (VWXYZ[Z

fdîZ]Xâ`\a ̀hW`\XiXh`jXg)Secundar superior Izpit po teoria i praktika na profesiata (e_fX[ f^ [Z^dXg X

fd`h[Xh` a` fdîZ]Xg[`)Zrelosten izpit (k pe\^][Za X_fX[)

Diploma za sredno obrazovanie (lXf\^m` _` ]dZYaDiploma za sredno-spetzialno obrazovanie (lXf\^m]fZjX`\a ̂^cd`_^WàXZ)Svidetelstvo za profesionalna kvalifikasia (VWXYZ[ZfdîZ]Xâ`\a ̀hW`\XiXh`jXg)

Post-secundar

Superior Durjaven izpit (lqdr`WZa X_fX[) Diploma za doktor na naukite (lXf\^m` _` Y^h[^d Diploma za zavurchena stepen na vischeto obrazova_`WqdtZa` ][ZfZa a` WX]tZ[^ ^cd`_^WàXZ)




176

Republica Ceh$

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior

Secundar superior Maturitní zkouškaZávNreOná zkouška

VysvNdOení o maturitní zkoušceVysvNdOení o závNreOné zkoušceVýuOní list

Post-secundar Absolutorium DiplomVysvNdOení o absolutoriu

Superior Státní doktorská zkouškaStátní rigorózní zkouškaStátní závNreOná zkouška

Vysokoškolský diplomVysvNdOení o státní doktorské zkoušceVysvNdOení o státní rigorózní zkoušceVysvNdOení o státní závNreOné zkoušce




177

Ungaria

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Felvételi vizsga Általános iskolai bizonyítványSecundar superior Érettségi vizsga

Szakközépiskolai érettségi-képesítC vizsgaSzakmai vizsga

Technikusképesítõ vizsga

Gimnáziumi bizonyítványGimnáziumi érettségi bizonyítványSzakképzõ iskolai képesítC bizonyítvány

Szakközépiskolai bizonyítványSzakközépiskolai érettségi-képesítC bizonyítványSzakközépiskolai képesítC bizonyítványSzakmunkásképzõ iskolai bizonyítványSzakmunkásképzõ iskolai-képesítC bizonyítványTechnikusi oklevél

Post-secundar

Superior Doktori szigorlatSzakmai vizsgaZáróvizsga

Doktori fokozat (Doktorátus)Egyetemi oklevélFelsCfokú szakképesítést igazoló bizonyítványFCiskolai oklevél




178

Polonia

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Egzamin wstB pny do szko@y Aredniej Pwiadectwo ukoQczenia szko@y podstawowejSecundar superior Egzamin dojrza@oAci (Matura)

Egzamin z nauki zawoduEgzamin z przygotowania zawodowego

Pwiadectwo dojrza@oAci (Pwiadectwo maturalne)Pwiadectwo ukoQczenia liceum ogólnokszta@cR cegoPwiadectwo ukoQczenia liceum technicznego

Pwiadectwo ukoQczenia liceum zawodowegoPwiadectwo ukoQczenia szko@y zasadniczejPwiadectwo ukoQczenia technikum zawodowego

Post-secundar Egzamin z nauki zawoduEgzamin z przygotowania zawodowego

Dyplom ukoQczenia szko@y policealnej

Superior Egzamin doktorskiEgzamin dyplomowyEgzamin magisterskiKolokwium habilitacyjne

Dyplom doktoraDyplom doktora habilitowanegoDyplom ukoQczenia studiów wyIszych




179

România

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior Examen de capacitate Certificat de capacitateFoaie matricol!

Secundar superior Examen de absolvireExamen de bacalaureat

Prob! practic!

Atestat profesionalCertificat de absolvire

Diplom! de absolvireDiplom! de bacalaureatDiplom! de meritFoaie matricol!

Post-secundar Examen de absolvire Certificat de absolvireSuperior Colocviu

Dizerta"ieExamen de absolvireExamen de licen"!Tez! de doctorat

Certificat de absolvireCertificat de studii universitare de lung! durat!Certificat de studii universitare de scurt! durat!Diplom! de absolvireDiplom! de doctor Diplom! de licen"!Diplom! de specializare postuniversitar !Diplom! de studii academice postuniversitare

Diplom! de studii aprofundate de Master Diplom! de studii aprofundate de specializareFoaie matricol!




180

Slovacia

EXAMENE DIPLOME

Primar

Secundar inferior

Secundar superior Maturitná skúškaZávereOná skúška

VysvedOenie o maturitnej skúškeVysvedOenie o závereOnej skúškeVýuOný list

Post-secundar Absolventská skúška (Absolutórium) Absolventský diplomSuperior Rigorózna skúška

Štátna skúškaDiplomVysvedOenie o štátnej skúške




181

Mul!umiri

UNITATEA EUROPEAN& EURYDICE

Coordonarea studiului: Arlette Delhaxhe

Autori: Anne O’Brien, Renata Kosinska, Bernadette Forsthuber

Asisten!a tehnic$: Gisèle De Lel, Brigitte Gendebien, Helga Stammherr, Colette Vanandruel

UNIT&%I NA%IONALE EURYDICE – CONTRIBU%II NA%IONALE

UNIUNEA EUROPEAN&Belgia/België• Comunitatea francez!

• Comunitatea germanofon!• Comunitatea flamand!

Responsabilitate colectiv!; Mme C. Kaufmann (Naric),M. R. Martin, M. J. LejeuneResponsabilitate colectiv!Responsabilitate colectiv! ; M. E. Malfroy (Naric)

Danemarca Responsabilitate colectiv!Bundesrepublik Deutschland• Bund• Länder

Responsabilitate colectiv!Dr. Gerdi Jonen, Dr. Beatrix Sauter

Ellada/Grecia Antigoni Faragoulitaki, Angela MethodiouSpania Responsabilitate colectiv!

Fran"a Responsabilitate colectiv!Irlanda Responsabilitate colectiv!Italia Responsabilitate colectiv!Luxemburg Raymond HarschOlanda Anneke Van DorpAustria Responsabilitate colectiv!Portugalia Responsabilitate colectiv!Suomi/Finlanda Dr Kaarle SulamaaSuedia Ministerul Educa"iei #i &tiin"ei: Departamentul &colil;

Departamentul pentru Înv!"!mânt Superior, Nils Harding. MarianneHildebrand (Naric)

Marea Britanie• Anglia, %ara Galilor #i Irlanda de Nord•

Sco"ia

Responsabilitate colectiv!

Douglas Ansdell

%&RI ALE AELE/EEEIslanda Responsabilitate colectiv!Liechtenstein Responsabilitate colectiv!

Norvegia Responsabilitate colectiv!

%&RI ÎN PRE-ADERAREBulgaria Responsabilitate colectiv!Republica Ceh! Responsabilitate colectiv!Ungaria Zoltán Loboda, Zoltán Zarándy; Eva Palmer (Naric)Polonia Anna SmoczyQska

România Alexandru ModrescuRepublica Slovenia Responsabilitate colectiv!



182

RE%EAUA EURYDICE

Editor responsabilUnitatea european! d’Eurydice

Rue d’Arlon $5B-$050 Bruxelles

Tél.: 32-2-238.30.$$Fax: 32-2-230.65.62

E-mail: [email protected]: http://www.eurydice.org

UNIT&%I DIN RE%EAUA EURYDICE

Uniunea european$

BELGIQUE / BELGIE / BELGIAUnité francophone d’Eurydice

Ministère de la Communauté françaiseDirection générale des Relations internationalesBureau 6A/002Boulevard Leopold II, 44$080 Bruxelles

Vlaamse Eurydice-EenheidMinisterie van de Vlaamse GemeenschapDepartement OnderwijsAfdeling BeleidscoördinatieHendrik ConsciencegebouwToren C – 5de verd. – Lokaal 5C$$Emile Jacmainlaan $65$2$0 Brussel

Ministerium der deutschsprachigen Gemeinschaft

Agentur Eurydice / Agentur für Europäische ProgrammeQuartum CentreHütte 79 / Bk 284700 Eupen

DANMARK / DANEMARCAEurydice’s Informationskontor i Danmark InstitutionsstyrelsenUndervisningsministerietFrederiksholms Kanal 25D$220 København K

BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND / GERMANIAEurydice – Informationsstelle beimBundesministerium für Bildung und ForschungHeinemannstrasse 253$75 Bonn

Eurydice – Informationsstelle der Länder im Sekretariat der KultusministerkonferenzLennéstrasse 653$$3 Bonn

ELLADA / GRECIAMinistry of National Educationand Religious AffairsDirection CEE – Section CEurydice UnitMitropoleos $5$0$85 Athens

ESPAÑA / SPANIAMinisterio de Educación y Cultura

CIDE – Centro de Investigacióny Documentación EducativaUnidad de Eurydicec/General Oráa 5528006 Madrid

FRANCE / FRAN%AUnité d’EurydiceMinistère de l’Éducation nationale, de la Recherche etde la TechnologieDélégation aux Relations internationales et à la CoopérationSous-Direction des Relations multilatéralesBureau des Affaires européennesRue de Grenelle $$075357 Paris

IRELAND / IRLANDAEurydice UnitInternational SectionDepartment of Education and ScienceMarlborough StreetDublin $

ITALIAMinistero della Pubblica IstruzioneBiblioteca di Documentazione PedagogicaUnità di EurydiceVia Buonarroti $050$22 Firenze

LUXEMBURGUnité d’Eurydice

Centre de Psychologie et d’Orientation ScolairesRoute de Longwy 280$940 Luxembourg

NEDERLAND / OLANDAEurydice Eenheid NederlandAfd. Informatiediensten D073Ministerie van Onderwijs, Cultuur en WetenschappenPostbus 25000 – Europaweg 42700 LZ Zoetermeer

ÖSTERREICH / AUSTRIABundesministerium für Unterricht undkulturelle Angelegenheiten – Abt. I/6bEurydice – InformationsstelleMinoritenplatz 5

$0$4 Wien





PORTUGAL / PORTUGALIAUnidade de EurydiceMinistério da EducaçãoDepartamento de Avaliação,Prospectiva e Planeamento (DAPP)Av. 24 de Julho $34$350 Lisboa

SUOMI / FINLAND / FINLANDAEurydice Finland National Board of EducationP.O. Box 3800053$ Helsinki

SVERIGE / SUEDIAEurydice UnitMinistry of Education and ScienceDrottninggatan $6$0333 Stockholm

UNITED KINGDOM / MAREA BRITANIE

Eurydice Unit for England, Wales and Northern Ireland National Foundation for Educational ResearchThe Mere, Upton Park Slough, Berkshire SL$ 2DQ

Eurydice Unit ScotlandInternational Relations BranchScottish Office Education and Industry DepartmentFloor 2 Area B Victoria QuayEdinburgh EH6 6QQ

%$ri AELS/SEEISLAND / ISLANDAMinistry of Education, Science and CultureDivision of Evaluation and Supervision

Eurydice UnitSölvhólsgata 4$50 Reykjavik

LIECHTENSTEINEurydice-InformationsstelleSchulamtHerrengasse 2

NORGE / NORVEGIARoyal Norwegian Ministry of Education,Research and Church Affairs

Eurydice UnitP.O. Box 8$$9 Dep.0032 Oslo

Glosarul European Al Educatiei Diplome Certificate Titluri

Documents

Transcript of Glosarul European Al Educatiei Diplome Certificate Titluri