GLENNA McREYNOLDS

Paradisuldragonului

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

MIHNEA COLUMBEANU.

ALCRIS

giannijollys

PPRROOLLOOGG

Insula plutea la orizontul unei m`ri azurii, aurit` desoarele care r`s`rea. Jackson Daniels se aplec` sprefereastra hidroavionului, privind cum se \ntindea ro[ea]azorilor peste coastele estice ale unui munte \nalt,col]uros. Ce]urile dimine]ii \nv`luiau piscul \n nori deborangic [i lumin` lichid`, f`când insula s` semene cuun paradis, un rai tropical pe p`mânt.

Jackson se \ntoarse dinspre fereastr`, sco]ând unu[or sunet de dezgust. Dup` cum \l p`r`sise norocul \nultima vreme, era gata s` parieze c` insula nu era decâto nou` versiune a iadului.

|[i privi c`tu[ele de la mâini, fiarele de la glezne [ilan]ul care le unea. Nu conta ce era insula, oricumJackson nu putea merge nic`ieri, nici \n paradis [i nici \ninfern, f`r` permisiunea temnicerului. De-asta era aldracului de sigur.

5

giannijollys

Avionul se \nclin` pe-o parte, iar Sher Chang, malaculca o brut` de lâng` el, \l smuci \napoi de la fereastr`,\nfigându-[i cu putere degetele \n um`rul r`nit al luiJackson. Acesta blestem` printre din]i. Auzi, de pescaunul din fa]a lui, o voce de femeie murmurând s`-idea drumul. Sher Chang se conform`, iar Jackson secoco[` peste genunchi, chinuit de durere.

{tia din experien]` c` orice demonstra]ie de sl`bi-ciune din partea lui ar fi fost \ntâmpinat` cu o doz`generoas` de analgezice injectabile, la fel cum la cel maimic semn de putere i s-ar fi pus \nc` o c`tu[` [i un lan].Nu avea nici o [ans` de câ[tig. Fusese la discre]ia femeii[i a bandei sale de pira]i chinezi de... de-o via]`, i sep`rea.

Un zâmbet r`ut`cios \i arcui buzele. S-ar fi putut s` fie[i mai r`u. |n locul tinerei numite Sun Shulan din fa]alui, temnicera ar fi putut s` fie mama acesteia, FangBaolian, temuta regin` a pira]ilor din Marea Chinei deSud, femeia care l-ar fi \mpu[cat dac`-i refuza favorurilesexuale.

– Nu-]i mai face griji, Jen. Parc-ai fi o bab`, \i spuseShulan \n cantonez`, exasperat`, b`trânului de lâng` ea.O s`-l primeasc` pe insul` [i va fi atent` s` nu p`]easc`nimic. Mai mult nu pot face pentru el decât s`-l aducaici, departe de Hong Kong [i de spionii mamei mele.

„Atent`?“ repet` Jackson \n sinea lui, \ncordându-sedin tot trupul. Nu mai avea nevoie de \nc` o femeie care

6

s`-i conduc` [i s`-i duc` de râp` via]a. {tiuse dintot-deauna c` vân`toarea maritim` de recompense era omunc` periculoas` – de-a lungul secolelor, pira]iideveniser` tot mai \ndr`zne]i [i mai nemilo[i – dar nucrezuse niciodat` c` o femeie avea s` fie aceea care s`-l\ngenuncheze \n cele din urm`, necum trei femei:Baolian, din contingentul „nu cunoa[te iadul furie ca afemeii desconsiderate“; Shulan, cea care-l salvase dinmotive pe care prefera s` nu le cread`; iar acum, cea„atent`“ care urma s`-l ia \n primire [i s`-l ]in` prizonierpe o mic` fâ[ie de uscat plutind \ntre mare [i cer.

El, vân`torul, fusese prins \n capcan` de ni[te femei,capturat de femei. Nu avea alt` consolare decât aceea c`fratele lui, Cooper, supravie]uise din ambuscada luiBaolian pe plaja pustie de la sud de Singapore, undefusese \mpu[cat. Shulan jurase c` a[a era, iar Jackson ocredea pe prin]esa pira]ilor. |i era u[or s-o cread`, cândea \i ]inea mâinile \ntr-ale sale [i-l privea cu ochii ei calzi,ca de chihlimbar, cu o expresie dulce-inocent`,asigurându-l c` nu-i dorea decât binele. Mai greu \i era s-ocread` dup` ce-i ad`uga \nc` un lan]. Ar fi vrut s`-lr`scumpere mai repede, ca s` se termine odat` tot cal-varul. Nu-[i imagina nici un alt motiv al amestecului \nproblemele mamei ei, \n ciuda pove[tii tr`snite cum c`ar fi fost fratele ei de mult pierdut.

Avionul reduse altitudinea, coborând \ncet \n cea]`.Peste câteva momente \i \nv`lui o pâcl` impenetrabil`.

7

Muntele [i colinele verzi [i unduitoare ale insuleidisp`ruser`, \mpreun` cu marea azurie [i dârele str`luci-toare ale aurorei la orizont.

|n acele momente de zbor orb \l cuprinse un calmnea[teptat, o lini[te pe care n-ar fi avut motive s-o simt`.Poate c` nu era decât simpla acceptare a inevitabilului,dar p`rea s` fie ceva mai mult, ca o f`g`duial` de via]` [ide fericire.

Acest gând fantezist \i aduse pe buze un nou zâmbetr`ut`cios. Fericire. Exact. |i cam uitase gustul.

– Adoarme-l, ordon` Shulan, iar lini[tea lui Jacksonse spulber` cât ai clipi.

|njur` murdar, f`r` nici un efect asupra temnicerilor.Sim]i \n]ep`tura acului [i valul de c`ldur` care preceda\ntotdeauna somnul adânc [i f`r` vise.

– Cât zace f`r` cuno[tin]`, scoate]i-i c`tu[ele [ilan]urile, [i ave]i grij` cu el, se mai auzi, ca de la o maredistan]`, vocea lui Shulan. Dac` se \neac`, pe to]i v` daupe mâna maic`-mii.

Un iad, conchise Jackson, \ntr-un ultim moment deluciditate. Nu tu via]`... nu tu fericire... Pe insul` \la[tepta iadul.

8

Capitolul 1

Sugar Caine st`tea \n picioare lâng` scaunul de r`chit`aflat cel mai aproape de pat, m`surându-l cu privirea peb`rbatul \ntins cu fa]a \n jos peste a[ternutul r`v`[it. Eragol [i frumos... atât de frumos, cu trupul de o senzuali-tate intrinsec`, o priveli[te bronzat` [i seduc`toare decurbe musculoase [i suple. Doar privindu-l, sim]ea \ninim` un val de dorin]`. Era singur` de atâta vreme...

Se numea Jackson. Jack Sun. P`rul brunet \i c`dea \nfa]`, ascunzându-i chipul [i \nv`luindu-i um`rul, \naintede a disp`rea sub trup. Lumina soarelui se infiltraprintre jaluzelele care acopereau ferestrele, aruncându-ifâ[ii de lumin` [i umbr` peste spatele lat, dar cea maimare parte a trupului \i era ascuns` de umbrele tot maidense ale dup`-amiezii. Avea t`lpile b`t`torite, precum [ipalmele. Un um`r \i era bandajat cu tifon, iar \n restar`ta absolut perfect.

9

|n momentul când \[i schimb` pozi]ia, \i sc`p` ungeam`t u[or, un oftat de durere. Sprâncenele lui Sugar se\mbinar` \ntr-o expresie \ngrijorat`. Se aplec` pu]in\nainte, gata s`-l ajute la nevoie, de[i se ruga s` nu fie cazul.Nu voia s`-l ating`. Nu \ndr`znea. Nu-[i putea permiteasemenea probleme, iar acel b`rbat anun]a probleme din-tre cele mai grave, atr`gea pericolul ca un magnet: fuseseluat \n colimator, pentru omor, de Fang Baolian.

Cu gra]ia lasciv` a unui animal care se treze[te \ncet,Jackson se \ntoarse pe spate, f`cându-[i p`rul de abanos s`i se reverse pe piept ca o cascad` m`t`soas`. {uvi]ele negre\i ajungeau pân` la talie, arcuindu-se ca un râu de smoal`peste pieptul [i abdomenul musculos. Era la fel de frumosca sora lui dup` tat`, Sun Shulan, [i la fel de exotic, o com-bina]ie rar` de Est [i Vest. Gene negre [i dese \i m`rgineauochii \nchi[i. Avea sprâncenele u[or arcuite, cam ca aripileunui [oim. Sugar nu se mira. Chiar [i r`nit, dormindadânc, avea aura unui animal de prad`.

Ro[ea]a pe care nu voia s` [i-o recunoasc` i se \nte]icând privirea \i cobor\ spre locul dintre coapse. Era fru-mos, cu p`rul m`t`sos [i negru, [i b`rb`]ia superb`.Dojenindu-se \n sinea ei, Sugar \i ridic` cear[aful pân` lamijloc, de[i la mare lucru nu-i folosi. Un moment maitârziu, Jackson \mpinse cear[aful din nou.

– B`iatului `stuia \i place s` steie gol, Sugar.Sugar \[i drese vocea, \nainte de a-i da dreptate

prietenei sale.

10

– {tiu, Carolina, spuse ea, privind-o pe negresa \nalt`care st`tea \n u[`.

– Vrei s`-i spun tat`lui t`u c` b`iatu-i aicea? \ntreb`Carolina, legându-[i cu o fund` cordonul galben cu care-[i\ncinsese rochia de culoarea tangerinei.

– Nu. Nu \nc`.Sugar [tia c` pe doctorul Thomas Caine l-ar fi lovit

apoplexia dac` afla c` fiica lui ad`postea un vân`tor derecompense care o \nfruntase pe Fang Baolian. I-ar fiamintit prea mult de gre[elile ei din tinere]e [i de un tre-cut care era mai bine s` r`mân` uitat – de[i cu adev`ratnu l-ar fi putut uita niciodat`.

– Nici nu [tiu de ce l-au adus, continu` Carolina,prinzându-[i \n ureche un cercel mare, \n aceea[i com-bina]ie de culori cu rochia [i cordonul. N-are nici unsens, da' nici unu'. Trebuia s`-l duc` la Kingtsown [i s`-ldea \n primire tat`lui t`u.

Sugar \i spusese prietenei sale atâta lucru, dar Shulano asigurase c` omul pe care-l numea frate dup` tat` nuera \n pericol de moarte. Fusese tratat de cei mai bunimedici din Hong Kong [i petrecuse câteva s`pt`mâni \nconvalescen]` acolo, \nainte ca Shulan s`-l fi adus tocmaipân` \n Caraibe. Avea nevoie de \ngrijiri, \ns` nimic maipresus de priceperile lui Sugar. Cea mai necesar` \i eraprotec]ia, spusese Shulan, protec]ia [i paza – pentrubinele lui.

11

Sugar \n]elesese ce i se cerea: plata unei datoriir`mase prea \ndelungat timp neachitat`. Shulan \ioferise ad`post \ntr-o vreme când Sugar avea cea maimare nevoie. |n schimb, prin]esa pira]ilor voia s`-l ]in`pe acest om la Cocorico Bay, refugiul lui Sugar de lacap`tul lumii, unde casa ei era \mbr`]i[at` \ntre ziduri destânc` [i singura cale de sc`pare era pe ocean.

Nu era atât de sigur` c` Shulan avusese dreptate \nleg`tur` cu s`n`tatea fratelui ei dup` tat`. Toat` ziua, nud`duse decât un singur semn de via]`, \ntre momentulcând Shulan [i oamenii ei \l l`saser` pe pat, cu hainelepe el, [i cel de peste o jum`tate de or`, când Carolinaintrase s` se ocupe de el [i scosese un mic ]ip`t ofensat.

Ce l-o fi apucat pe un r`nit ca el s`-[i foloseasc`ultimele puteri pentru a se dezbr`ca, Sugar nu \n]elegea.Decât dac` nu cumva, chiar r`nit [i drogat, mormanul dehaine de culi pe care le g`siser` la picioarele patului \lofensaser` mai mai mult decât pe Carolina. Aceasta ledusese imediat la caban` [i le aruncase \n sacul cu cârpe,bomb`nind.

– Dac` pân` diminea]a nu se treze[te, voi lua m`suris` ajung` la St. Vincent, \i spuse Sugar Carolinei.

Se \ntreba dac` Shulan [tia ce sacrificii putea finevoie s` fac` pentru via]a str`inului, ce riscuri erau lamijloc. Nu se mai \ntorsese la Kingstown de cândplecase de-acolo, cu frica lui Dumnezeu \n suflet.

12

– T`ticului t`u n-o s`-i plac` asta. Deloc n-o s`-i plac`,o preveni Carolina, \n timp ce-[i prindea [i cel`lalt cercel.

– {tiu. De-asta nu-i spun, nici lui [i nici lui m`mica.– {i cu omu' de colo cum r`mâne? \ntreb` negresa,

ar`tând spre curte.Sugar cl`tin` din cap, resemnat`. Nu [tia nimic

despre b`trânul firav pe care Shulan \l l`sase laCocorico, decât c` era chinez [i se afla acolo ca s`-l pro-tejeze pe Jackson.

Când reveni cu aten]ia spre b`rbatul \ntins pe pat, prinminte \i trecur` câteva zicale, despre puii care se \ntorcacas` pentru a-[i face cuib, sau spunând c` ce semeni, aiaculegi. |nv`]ase de mult c` unele gre[eli se pl`tesc toat`via]a. Str`inul din pat era dovada vie \n acest sens.

– Nu-mi place cum arat` chinezu' `la b`trân, con-tinu` Carolina. Vrei s` r`mân aici?

– Nu... r`spunse Sugar, privindu-[i un moment pri-etena. |ntoarce-te la Kingstown. Va fi totul bine. Dac`asta te lini[te[te cu ceva, trimite-l pe Henry \napoi,mâine-diminea]`.

– Pe Henry...! pufni Carolina. Omu' `la nu-i bun denimica.

|n pofida prieteniei cu b`trânul marinar, Sugar nuputea s-o contrazic`. Henry, oricât \i era el de drag, nuse pricepea \ntr-adev`r la nimic. Anii de rom [i soare \[iluaser` tributul.

13

– Numa' c` nu-mi place s` te las singur` aici, c-undrac str`in [i un b`ietan gol. Asta-i tot.

Dac` b`rbatul de pe pat ar fi fost doar un b`ietan,Sugar ar fi avut [i ea mai pu]ine \ndoieli. Cât despre dra-cul str`in care st`tea de straj` \n curte... Se uit` afar` peu[a deschis`, spre omul care privea spre mare. Dac` unvânt mai puternic nu-l dobora la p`mânt, putea zice c`avea noroc. Iar dac`-l dobora, avea de dat ni[te explica]ii.

Cu un oftat exasperat, Carolina porni \nainte [iacoperi trupul omului adormit cu cear[aful. Apoi seaplec` [i vâr\ marginile cear[afului sub saltea.

– Dac` nici `sta nu-l ]ine aici, nimic n-o s`-l ]ie,morm`i ea, ocolind cap`tul patului pentru a prindecear[aful [i \n cealalt` parte. Jur c` nu l-am acoperit peb`iatu-`sta decât de cinci ori pe ziua de azi. |n via]a mean-am mai v`zut...

Se opri, \ntreruperea brusc` a discursului f`când-ope Sugar s` ridice capul.

Pielea de culoarea cafelei-cu-lapte a Carolineip`lise. L`s` cear[aful s` cad` [i f`cu un pas \napoi,\nchinându-se.

– Doamne Sfinte Atotputernice...! murmur` ea.Obeahman.

Obeahman? Sugar \ntoarse capul spre omul de pepat. O singur` privire spre locul unde cascada p`rului i

14

se rev`rsase pe pat, dezv`luindu-i partea stâng` a piep-tului, o l`muri de ce se speriase Carolina, crezându-l unvr`jitor al magiei insulare, obeah.

Sugar era pu]in mai sceptic`, \n pofida tatuajuluicomplicat.

– Nu exist` obeahmeni albi, Carolina, spuse ea sec.– Ba a fost, domni[oric`, insist` b`trâna, \nchinându-se

din nou. Odat` au avut un obeahman alb, pe SantaLucia. Cu ochii mei l-am v`zut.

– {i eu l-am v`zut. Nu era alb.– Era destul de alb, nu se l`s` Carolina. Numa' nu

chiar ca b`iatu' `sta.Sugar \ncerc` o alt` tactic`.– Acest om a venit aici din Hong Kong. Cine s` se

duc` tocmai la Hong Kong ca s` caute un obeahman?– Nimenea cu mintea-ntreag`, asta-i sigur! pufni negresa.Sugar d`du din cap a \ncuviin]are.– Omul `sta nu e un obeahman.– Ei, ceva tot e el.De[i nu se \ndoia \n acest sens, Sugar nu prea [tia ce

nume s`-i atribuie – pân` când se uit` din nou la tatuaj.– E un om-dragon, Carolina, iar oamenii-dragoni nu

au putere la latitudinile joase.Carolina \[i d`du ochii peste cap, aruncând o privire

miloas` spre Sugar:

15

– Domni[oric`, mai ai atâta de-nv`]at, c` nici m`carnu-i de râs.

Sugar strânse din buze, pentru a-[i st`pâni zâmbetul.– Ce [tii tu despre oameni \ncape pe-un vârf de ac,

fato. Iar pentru cât [tii despre oamenii-dragoni, nici n-ainevoie de ac.

Buzele lui Sugar tres`rir`.– Nu te râde, domni[orico! Oi fi tu prea mare ca s-o

mai \ncasezi la popone], da' asta nu-nseamn` c` nu s-arputea s`-ncerc.

Apoi, Carolina reveni cu aten]ia spre omul de pe pat,aplecându-se s`-i vad` bine dragonul \ntip`rit pe parteastâng` a pieptului.

– E, ̀ sta nu-i nimica mai mult decât un b`iat-dragon gol,spuse ea cu dispre]. Dac`-]i d` de furc`, \l chemi pe t`ticu'.

– O s`-l chem, \i promise Sugar, cu privirea ab`tându-i-sespre omul adormit.

Zâmbetul i se [terse de pe buze. |i d`dea deja defurc`, doar prin faptul c` z`cea acolo. Nu era decât onou` problem`, \ntr-o via]` pe care se str`duise atâta s`[i-o p`streze cât mai simpl`.

B`rbatul \mpinse cear[aful cu picioarele, iar de pebuze i se desprinse un blestem morm`it. Sugar \[i sim]iinima c`zând printre m`runtaie. A[a s-o ajute Dumnezeu,avea un om-dragon \n patul ei, un om-dragon frumos,periculos [i fascinant.

16

* * *

Jackson se trezi \ncet, plutind neregulat \ntrebuim`ceal` [i luciditate. Primul lui gând con[tient fuacela c`-l drogaser` din nou – [i jur` c` era pentru ulti-ma oar`. Data viitoare, canaliile n-aveau decât s`-lomoare [i s` termine odat` cu toate complica]iile.

Exact. Gura i se lumin` \ntr-un zâmbet, urmat de unhohot scurt de râs. Hot`rât lucru, nu avea stof` de martir.

Se \ntinse, ridicându-[i un bra] deasupra capului. Lanaiba, ar fi vrut s` poat` deschide ochii. |[i sim]ea pleoapeleca de plumb, dar [tia c` acest efect secundar al droguluiavea s` treac` \n curând. Nu trebuia decât s` a[tepte.

|ntoarse capul \ntr-o parte, pentru a-[i destinde gâtulamor]it, iar de pe buze i se desprinse un oftat. Doamne,cât mai dorea s` se duc` acas`!

|n u[`, Sugar st`tea \ncremenit`, cu o caraf` de ap` \nmân`, hipnotizat` de mi[c`rile \ncete ale mu[chilor lui [isuccesiunea emo]iilor pe fa]`. Curba de mul]umire aacelei guri era atât senzual`, cât [i r`ut`cioas`,dezv`luind un [ir de din]i albi [i regula]i [i o nea[teptat`\ncredere \n sine.

{tia ce droguri i se administraser`, astfel \ncât ar fi trebuits` se trezeasc` sl`bit [i z`p`cit. Când colo, p`rea imaginea

17

s`n`t`]ii \ntruchipate. Era deconcertant s`-[i dea seama c`a[teptase toat` dup`-amiaza [i o parte din sear` ca el s` setrezeasc`, numai pentru a descoperi c` nu era preg`tit`.

B`rbatul râse din nou, sunetul profund [i slab rosto-golindu-se peste Sugar ca un val de c`ldur`. |n via]a einu mai v`zuse unul ca el – un animal atât de proasp`t [ifrumos ca zorii unei noi zile de la Domnul,descol`cindu-se din somn cu gra]ie, \ntinzându-[imu[chii supli [i zâmbind tot mai larg.

Sugar nu se mira c` o femeie tr`sese asupra lui pen-tru c`-i refuzase patul. Era magnific.

|n clipa urm`toare, aspectul b`rbatului se schimb`.|nclin` capul, astfel \ncât p`rul \i alunec` pe piept.Sprâncenele arcuite i se \mbinar` \ntr-o expresienedumerit`.

– Femeie? \ntreb` el cu glas r`gu[it.Nu-i d`duse nici un semn, nici unul. Nu f`cuse decât

s` stea \n u[` – [i totu[i, el \i sim]ise prezen]a. O secund`\i trecu prin minte c` se putea ca negresa s` fi avut drep-tate \n leg`tur` cu puterile lui magice. Alung` imediatgândul. Era un vân`tor de recompense tatuat cu undragon. Nici mai mult, nici mai pu]in.

– Da, r`spunse ea, strângând mai tare \n mân` carafa,cu speran]a c` r`spunsul ei avea s`-l lini[teasc`, f`cându-ls` r`mân` \n pat.

18

– Dar nu Shulan, continu` Jackson, p`rând surprins\ns` nu [i dezam`git.

– |ntr-adev`r.– Unde e?– A plecat.P`rea r`spunsul pe care-l a[teptase.– Deci, tu e[ti cea nou`. Noua mea gardian`?Sugar d`du din cap, \n ciuda faptului c` \ntrebarea

lui o nedumerea. Apoi \[i d`du seama c` Jackson n-ov`zuse [i spuse:

– Da.Pe buzele lui ap`ru un zâmbet. Se ridic` \n coate,

p`rând c` o m`sura cu privirea.– {i ce planuri ai cu mine, insularo?Tonul lui sugera o mul]ime de posibilit`]i. Sugar nu

era dispus` s`-i dea speran]e, mai ales când vedea c` sesim]ea ca la el acas` \n patul ei.

– Sugar a mai l`sat un om, spuse ea pe un ton deavertisment.

Zâmbetul deveni r`ut`cios.– B`trânul? Jen Ch'eng?– Nu s-a prezentat, dar este \ntr-adev`r foarte b`trân.– Jen e, confirm` Jackson, p`rând dezam`git dar nu

surprins; cu un oftat, se l`s` la loc pe pat. Totu[i, \l pre-fer pe el \n locul lui Sher Chang. Bruta aia cu steroizi adat \n mine de mai multe ori decât era cazul.

19

Cuvintele lui o f`cur` pe Sugar s` simt` un val defurie. Sim]ise cruzimea uria[ului. Shulan tr`ia \ntr-olume unde oamenii ca Sher Chang erau necesari, darSugar nu i-ar fi permis s` r`mân` pe insula ei.

– Ai adus ceva de b`ut? \ntreb` pacientul. Mi-e sete.Sugar privi carafa plin`. Poate c` era \ntr-adev`r

vr`jitor.Privindu-l cu grij`, se apropie de noptier` [i lu` un

pahar. |nainte de a apuca s`-l ridice, mâna lui Jackson oapuc` strâns de \ncheietur`. Carafa de ap` c`zu dinmâna cealalt`, ajungând pe mas`, unde se v`rs`. Sugar]ip` u[or, mai mult de surprindere decât de durere.

– Nu ]ipa, spuse el, ridicându-se cu ajutorul mâiniilibere.

– N-am dup` cine s` ]ip, scrâ[ni Sugar printre din]i,furioas` c` se l`sase prins` astfel, [i \nc` de un orb. Smuciscurt bra]ul, \ncercând strânsoarea. Jackson i-l trase \napoi,ridicându-se \n picioare [i lipindu-[i trupul de al ei.

Inima lui Sugar se opri pentru a doua oar`.St`teau fa]`-n fa]`, genunchii lui \i atingeau coapsele,

iar pieptul i se ridica [i cobora \n dreptul ochilor ei. Eramai \nalt decât crezuse, mai puternic – [i mai periculos.

– Nimeni? \ntreb` el. Pe toat` insula?N-avea de gând s`-i r`spund`. Urma s` afle singur

adev`rul, destul de curând.

20

– {i Jen? Sau \i e[ti [i tu prizonier`, la fel ca mine?\ntreb` el, cu un glas sc`zut [i arogant. Nu [tiu ce ]i-arface, dar sunt sigur c` tare i-ar mai pl`cea un pretext cas` mai \nfig` un ac \n mine.

– Ai fost drogat pentru propria ta protec]ie, repet`Sugar cuvintele care-i fuseser` spuse.

– M`car par]ial ai \n]eles bine.}ip`tul unui pesc`ru[ spulber` lini[tea nop]ii, iar

b`rbatul care o ]inea de mân` reac]ion` cu iu]eala ful-gerului, strângând-o mai tare, \n timp ce se r`sucea \ndirec]ia de unde se auzise sunetul. P`rul i se undui pespate ca un val m`t`sos. O secund`, r`maser` amândoinemi[ca]i. Când Jackson se \ntoarse din nou spre ea,Sugar se pomeni fa]`-n fa]` cu dragonul.

Surprins`, \ncerc` s` se retrag`, dar mâna lui o ]ineape loc, \n st`pânirea dragonului.

Ochii verzi ca smaraldele ai f`pturii o priveau cu oposesivitate teribil` de pe \ntinderea bronzat` a pieptuluicelui ce-o capturase, dar Sugar nu-[i putea da seama dac`dragonul \l poseda pe el, sau voia s-o posede pe ea. Nusim]ea decât puterea imaginii parc` vii care \mpodobeapieptul omului, de la um`rul stâng pân` la talie. Aripilep`reau s` ]ineau creatura \n zbor. Solzi verzi [i alba[tri ise arcuiau pe spinarea [erpuitoare. Din gur` \i ]â[neaufl`c`ri, ro[ii [i aurii, \nc`lzind pielea \n dreptul inimii.

21

Suflarea de foc a dragonului, \[i spuse Sugar, mirat`de c`ldura pe care o putea emana o asemenea fiin]`fabuloas`, de omul care putea s-o ]in` \n st`pânire.

– E[ti mai scund` decât credeam, spuse el, sl`bindinfim strânsoarea.

Sunetul slab al glasului s`u o f`cu s` ridice privireaspre el, iar respira]ia i se opri \n gât.

Jackson deschisese ochii.Aveau aceea[i culoare cu ai dragonului, dar erau mai

calzi, mult mai calzi, cu luciri chihlimbarii [i liniu]e deun cafeniu mai \nchis. Degetul lui mare o mângâia pe\ncheietura mâinii, f`cându-i pulsul s` porneasc` lagalop.

Jackson \[i l`s` privirea s` cutreiere fa]a femeii, iarstarea de confuzie pe care o avusese la trezire \i reveni.Ar`ta foarte ciudat, aproape familiar, ceea ce-l intriga.Forma fe]ei ei era feminin`, delicat` ca o inim`, dar aveatr`s`turi mai copil`re[ti, mai rotunde [i mai pu]in defi-nite, sugerând o inocen]` care-l surprindea din parteaunei complice de-a lui Sun Shulan.

– N-am s`-]i fac nimic, spuse el, sim]ind nevoia s-olini[teasc`.

Pielea ei era imaculat`, aurie ca piersica, asortându-sedivin cu blondul p`rului \n`lbit de soare. Era sau un\nger, sau \ntruchiparea unei fantezii. Nu se putea hot`r\

22

ce anume, dar p`rea venit` de pe alt` lume, ca o fiin]`\nc` ne\mblânzit`, cu ochi cristalini [i adânci. Niciodat`nu mai v`zuse asemenea ochi. Erau mai mult argintiidecât cenu[ii.

– Nu, n-ai s`-mi faci nimic, \i d`du ea dreptate. Iardac`-mi dai drumul acum, nici eu n-am s`-]i fac.

Atâta despre inocen]`, \[i spuse Jackson, dar nu-id`du drumul.

– E[ti chiar atât de periculoas`? o \ntreb`, \n`l]ându-[io sprâncean`.

– Pot fi, replic` Sugar f`r` ezitare, cu o voce melo-dioas` care-i contrazicea asprimea cuvintelor.

Jackson nu-[i putu st`pâni un zâmbet.– {i eu sunt cunoscut ca periculos, [i am cu cel pu]in

optzeci de livre mai mult ca tine.– Atunci cred c` nu-mi r`mâne decât s` risc.Sugar [arja. Nu-l putea \nvinge, nici \n cele mai

nes`buite vise ale ei – dar \n afar` de bluff nu avea nicio alt` solu]ie. Shulan \i spusese s`-l ]in` acolo [i aveas`-l ]in`, asigurându-se c` nu p`]ea nimic. Era singurullucru care-i fusese cerut \n schimbul celei de-a doua[anse pe care i-o acordase Shulan. N-avea de gând s` deagre[.

Zâmbetul lui Jackson pieri. Femeia din fa]a lui eraserioas`, al dracului de serioas`. |i privi umerii \ngu[ti [i

23

constitu]ia supl`, mâna atât de mic` \ntr-a lui, [irecunoscu c` existau câteva c`i pe care o femeie decategorie atât de u[oar` \l putea reduce la neputin]`,de[i se \ndoia c` \i st`tea mintea la pl`ceri sexuale.

Cu atât mai r`u. Ridic` mâna liber` pentru a-i atingep`rul. |ncet, \[i trecu degetele prin masa blond` [im`t`soas` care-i \ncadra fa]a. Nu era dr`gu]`. Cuvântul„dr`gu]`“ era prea banal pentru a descrie atrac]ia ei, con-tradic]ia \ntre fragilitatea trupului [i for]a convingerii.Nu avea curbe planturoase cu care s` ispiteasc` unb`rbat, [i totu[i Jackson se sim]ea ispitit – \ntr-un modsurprinz`tor de total.

– Cum te nume[ti? o \ntreb` el.|n obrajii ei \nflori o ro[ea]` aprins`, dar privirea nu-i

[ov`i nici o clip`.– Sugar, r`spunse. Sugar Caine.La auzul unui asemenea nume, oricine ar fi zâmbit,

inclusiv Jackson – dar privirea lui se ab`tuse spre buzelelui Sugar, \n timp ce aceasta vorbea. Când \i auzisenumele, Jackson nu-[i putuse imagina decât un lucru:gustul incredibil de dulce al gurii ei.

24

Capitolul 2

Era fermec`toare, atât de feminin` [i delicat`, iarJackson voia s-o guste, dorea un s`rut, un singur s`rutblând, \ncet [i dulce, \n care s` simt` gustul lui SugarCaine.

Zâmbetul \i reveni pe buze, dar mai mult la adresa lui\nsu[i decât la a numelui ei. |n vara trecut`, jurase s` selase de femei nebunatice, iar femeia din fa]a lui eranebunatic` \n feluri pe care numai un spirit \nrudit cu alei le-ar fi putut recunoa[te.

– Deci, Sugar... continu` el, cu zâmbetul devenindu-ibatjocoritor. De data asta, unde m-a l`sat Shulan?

– La cap`tul lumii.Sugar \[i alegea cuvintele cu mult` grij`. Nu era un

invalid, iar ea nu voia s`-l vad` r`nit sau mort \ntr-o\ncercare de a fugi. Nu exista nici o cale de sc`pare de peCocorico. Sarcina ei nu consta numai \n a avea grij` deJackson, ci [i \n a-l convinge de acest fapt incontestabil.

25

– De-aici \ncolo \ncep dragonii [i alte lighioane?\ntreb` Jackson, cu un surâs care insinua c` se sim]ea cala el acas` \n orice loc unde se g`seau dragoni.

– {i alte lighioane, confirm` Sugar.– Ba nu, replic` el, privind \n jur. Am fost de vreo

dou` ori la cap`tul lumii, [i nu-i aici. Nu-i nici m`carpe-aproape.

Privirea \i reveni spre ea, m`surând-o \ntr-un felcumplit de stânjenitor.

Sugar \ncerc` s`-[i desprind` \ncheietura din mânalui, dar Jackson nu sl`bi strânsoarea.

– Ce cau]i aici, singur`?Atâta despre ascunderea sl`biciunilor, \[i spuse ea,

dezgustat`. Chiar se vedea cât de singur` se sim]ea,oricât ar fi \ncercat s` nu se tr`deze? Anii de izolare of`cuser` s` devin` atât de str`vezie?

Ei bine, n-avea s` primeasc` nici un r`spuns, nicidac` \nghe]a iadul.

– Bine, spuse el, ca [i cum i-ar fi citit gândurile.|l privi surprins`.– Ce-ar fi s`-mi spui de ce m-a adus Shulan la tine?– Ca s` te ]in \n siguran]`, r`spunse Sugar, convins`

c` sinceritatea era \ntotdeauna \n folosul ei, chiar dac`uneori i-o lua \nainte t`cerea.

– Deci [tii despre Fang Baolian?M`rturisi printr-o coborâre scurt` a genelor, ca \ntot-

deauna când trebuia s`-[i recunoasc` unele cuno[tin]e

26

mai pu]in onorabile. O cuno[tea pe Regina Dragonilordin Marea Chinei de Sud. Baolian era blestemul vie]ii ei.

– M-ar ucide, dac` m-ar g`si, continu` Jackson, ca [icum i-ar fi vorbit unui copil.

Sugar ridic` ochii, privindu-l drept \n fa]`.– Aici n-o s` te g`seasc`.Vorbea pe un ton hot`rât, exprimând o convingere

neab`tut`. N-avea \ncotro, atât pentru ea \ns`[i cât [ipentru el.

Jackson cobor\ privirea spre femeia pe care o ]inea cap-tiv` cu o singur` mân`, aproape f`r` nici un efort, surprinsdin nou de intensitatea convingerii ei. Pentru o fiin]` carear`ta atât de fragil`, avea o coloan` vertebral` de o]el.

– Ce te face s` fii atât de sigur`? o \ntreb` el.Atât de sigur` de toate? ar fi vrut s` adauge, dar se

st`pâni. {tia c` mai [arjase, când spusese c` reprezentaun pericol pentru el, doar dac` nu cumva \i curgea prinvene sângele unei maestre a artelor mar]iale. N-ar fi fostexclus, dar cu tot o]elul acela din [ira spin`rii, trupul nuera atât de cizelat. Totu[i, acum ar fi preferat s` cread`c` nu era un bluff. Ultimul lucru pe care-l dorea era caBaolian s`-l g`seasc` imobilizat pe o insul`, f`r` un arse-nal la dispozi]ie.

– Faptul c` nu m-a g`sit niciodat` nici pe mine,r`spunse Sugar, smucindu-[i mâna. {i-acum, d`-midrumul.

Jackson o strânse [i mai tare, dându-i de \n]eles c` nuera dispus s-o elibereze cu una cu dou`.

27

– Ce-are Baolian cu tine?– Acela[i lucru pe care \l are [i cu tine.F`r` voie, Jackson râse.– N-a[ crede, Sugar.Privirea \i cobor\ spre rotunjimile sânilor ei vizibili

prin tricoul alb.– Numai dac` are gusturi mai eclectice decât

crezusem.– Nu vrea s` se culce cu mine, replic` Sugar,

\nro[indu-se \n obraji.– Deci Shulan ]i-a spus [i detaliul `sta?– Mi-a spus ce crezi tu.– Ce cred...?Era plin` de surprize, acea domni[oar` Sugar Caine.

Jackson \[i aminti când o v`zuse ultima oar` pe Baolian,\ntins` pe un pat dintr-un hotel de lux din Jakarta, cu unzâmbet ademenitor pe fa]a ei superb` [i un neglijediafan drapat pe trup, dezv`luindu-i cu mult` art`curbele opulente.

Nu, nu se \n[elase. {i nici ea nu se \n[elase cu privirela refuzul lui de a c`dea \n mrejele ei senzuale. ReginaDragonilor d`duse foarte clar de \n]eles c`, din momen-tul când p`r`sise camera de hotel, zilele lui Jackson eraunum`rate. Vocifer`rile ei [uier`toare continuau s`-i bân-tuie visurile, \mpingându-le spre co[maruri, lucru ce se\ntâmpla invariabil atunci când adormea \n c`tu[e [ilan]uri.

28

– Iar tu ce crezi? o \ntreb` curios, dar f`r` s` se\ndoiasc` de propriile lui concluzii. Baolian \l dorise, iarrefuzul lui o f`cuse s`-l condamne la moarte.

– Cred adev`rul.– {i care e adev`rul `sta?– Baolian pl`nuia s` te omoare indiferent dac` te cul-

cai cu ea sau nu, dar ]i-ar fi savurat mai pl`cut moarteadac` \nainte s-ar fi culcat cu fiul amantului ei. A[a, con-sider` c` a fost \n[elat`. Dac` afl` c` e[ti viu, va dori s`\ncline balan]a \nainte de a trimite alt asasin s` te ucid`.Dar de data asta nu va mai dori sex, ci tortur`.

Ori de câte ori o privea, lui Jackson \i trecea prinminte cuvântul naiv`. Orice femeie care vorbea despresex [i tortur` \n aceea[i fraz`, f`r` s` sufle, era naiv`.

– Pe tine te-ar tortura? \ntreb` el, de[i nu dorea cuadev`rat s` aud` r`spunsul. Aceast` femeie avea o pieleprea fragil`. {i i-ar fi putut frânge \ncheietura mâinii, saugâtul, numai cu o mân`.

– N-am de gând s`-i dau ocazia, r`spunse Sugar,aruncând scântei argintii din ochi. Dac` m` vrea, va tre-bui s` m` omoare.

Pentru Jackson, miza se schimb` \ntr-o clip`. Purtasemnul asasinului trimis de Baolian. Nu putea decât s`-[iimagineze ce semne purta Sugar.

|i d`du drumul.– Unde m` aflu?Sugar se \ndep`rt` imediat, dornic` s` ia distan]`.

29

– |n dormitorul meu, spuse ea, frecându-[i ante-bra]ul, \n timp ce f`cea \nc` un pas \napoi [i se str`duias`-i \nfrunte privirea \n continuare. {i e[ti gol. A[a c`,dac` nu te superi, pe canapea sunt preg`tite ni[te hainepentru tine.

Ar`t` spre o sofa roz, aflat` \n col]ul camerei.– Instala]iile sanitare sunt \n spate, cam arhaice, iar

dac` vrei s` m`nânci, dup` ce te \mbraci m` g`se[ti \nbuc`t`rie.

|nainte de a apuca s` ias`, privirea \i alunec` \n jos,nesocotindu-i toate ordinele date \n sinea ei ochilor.Sc`parea nu dur` decât o secund` – dar era de ajuns.Ie[i gr`bit`, cu obrajii arzându-i ca focul. Lua-l-ar dracu's`-l ia!

Jackson o privi cum pleca, ascunzându-[i un zâmbet.Nu-l interesau femeile, nici m`car una care-l intriga atâtde mult ca domni[oara Sugar Caine. |l interesa doarvia]a, propria lui via]`, cea pe care Baolian \ncerca s-ocurme, iar Shulan o uzurpase. Dac` era adev`rat ceea cespusese Sugar, c` numai ea [i Jen se aflau acolo ca s`-lp`zeasc`, atunci partida era ca [i câ[tigat`. Era nevoie demai mult decât o femeie dr`gu]` [i misterioas` [i unb`trân maestru wushi pentru a-l ]ine captiv. |n sfâr[it,Shulan \l subestimase.

* * *

30

|nfruntându-[i senza]ia de stânjeneal`, Jackson ie[ipe verand`. Privirea i se \ndrept` automat \n sus, tot maisus, \n c`utarea cerului. |l g`si atât de departe, \ncât \i\nghe]` sângele \n vene.

Era prins. Un perete \nalt de stânc` bloca orice calede acces. Pe creasta falezei se profila un arc natural depiatr`, \ncadrând stelele.

Poate c` Sugar avea dreptate.Poate c` se afla \ntr-adev`r la cap`tul lumii.|n spatele lui se auzea numai marea, cu valurile

sp`rgându-se de stânci. |n rest nu se mai vedea nimic,doar marea, cerul [i mica fort`rea]` a casei lui Sugar – o\nchisoare perfect`, \ntr-adev`r. Singura [ans` p`rea s`fie pe calea apei, \notul printr-un ocean necunoscut,noaptea – da, o [ans` sigur` de a se sinucide.

D`du s` porneasc` \nainte, când sunetul unui glascântând [i râzând \l opri \n loc. T`cut, se ghemui. Nufusese un glas de femeie, iar Jen nu râdea niciodat`.

|n buc`t`rie, Sugar r`mase nemi[cat`, nevenindu-is`-[i cread` ochilor. Un tricou pe jum`tate stors \i [iroiade ap` \n mâini, dar ea abia dac` observa.

Prizonierul disp`ruse. |l v`zuse stând \n curte, cuprivirea spre cas`, iar \n secunda urm`toare se topise \nnoapte ca o felin` a junglei.

{tia ce anume \l speriase. Interpretarea be]iv`neasc`a „Fetei din insul`“ de c`tre Henry. |ntr-adev`r, ar fi spe-riat pe oricine. Probabil Carolina \l pusese s` cânte.

31

Henry n-ar fi f`cut niciodat` efortul de a ajunge laCocorico pe \ntuneric f`r` s`-l inspire vreo amenin]are.

|njurând \ncet, Sugar arunc` tricoul \napoi \n albia desp`lat [i smuci cablul generatorului. Când motorulporni, alerg` \n buc`t`rie, prin u[a lateral`. Dobitocul`la b`trân de Henry era prietenul ei, iar Sugar nu voia caomul-dragon s`-i fac` cine [tie ce. Se strecur` prinspa]iul strâmt dintre mas` [i peretele de la nord, gr`bit`s` ajung` la contactorul camuflat dup` un co[ cu fructe.Atinse metalul [i, cu un mic efort, ap`s` maneta.

O lumin` orbitoare inund` curtea, f`cându-i pe to]is` \ncremeneasc`. Prin fereastra de la vest, Sugar \l v`zupe Henry cl`tinându-se pe picioare lâng` sfoara de rufe,clipind din ochi \n lumin`, dar vizibil a[a cum era: unb`trân inofensiv.

Jen se desena ca o siluet` cenu[ie triunghiular` lâng`ghe]`rie – [i se uita drept la ea.

Prin vene o str`b`tu un val de adrenalin`. Nu [tia lace se a[teptase, dar \n nici un caz s`-l vad` pe chinezp`zind intrarea la Cocorico [i privind-o din \ntuneric.

Prizonierul ei, omul-dragon, era mai greu de depis-tat. Sugar ocoli repede masa din buc`t`rie [i se opri lau[a din fa]`, \ncercând s`-l ignore pe Jen. Scrut` cuprivirea curtea, apoi plaja [i locurile s`lbatice din jurulfalezei, \n c`utarea lui Jackson. Nu putea s` fi ajunsdeparte, dar a dracului s` fi fost dac` reu[ea s`-l vad`.

Motivul se limpezi o clip` mai târziu, când fu \nh`]at`de la spate [i tras` \napoi \n buc`t`rie.

32

}ip`tul de spaim` \i fu \nlocuit imediat de altul,ne\ncrez`tor, când \[i d`du seama cine o prinsese. P`rulbrunet care se rev`rsa peste um`rul ei, precum [i piep-tul tare ca piatra din spate, nu l`sau nici o umbr` de\ndoial` – [i totu[i, nu-i venea s` cread` c` cineva seputea mi[ca atât de repede [i silen]ios.

– D`-mi drumul, b`i... b`i...– Cine-i be]ivanul? mârâi Jackson la urechea ei.– Henry, un prieten...Se zb`tea \n menghina bra]elor lui, \ncercând s`-l

loveasc`. De data asta \ntrecuse m`sura.– Nu [i al meu.– Tu n-ai nici un prieten, se r`sti Sugar, furioas`.|ncerc` s`-i dea un cot \n coaste, dar Jackson fu mai

rapid, mutându-[i bra]ele f`r` s`-i dea drumul. |n secun-da urm`toare, \ns`, Sugar c`zu pe podea, eliberat` penea[teptate.

Ridic` privirea spre el, gata s`-l repead` pentruneaten]ie [i s`-l amenin]e cu tot ce-i trecea prin minte –de la lan]uri pân` la \nfometare – dac` se mai atingea deea, dar n-ar fi folosit la nimic. Lama spadei lui Jen lucealâng` gâtul lui, unde-i l`sase o dâr` sub]ire de sânge.

Omul-dragon o privi \ncruntat, dominat de o]elult`ios lipit de gâtul lui. Ochii i se \ntunecaser` de furie. |[i]inea pumnii strân[i pe lâng` trup.

– M-ai convins, Jen, morm`i el printre din]i. {i-acum,mi[c` de-aici pân` nu te omor f`r` s` vreau.

33

Când Jen nu se mi[c`, \i spuse un [ir de cuvinte \nchinez`, repezi, furioase [i poruncitoare.

R`spunsul b`trânului const` \n retragerea t`cut` aarmei, urmat` de fo[netul metalic al lamei vârâte \napoi\n teac`.

Sugar se ridic` \ncet \n picioare, cu toate sim]urileactivate. Shulan adusese \n pragul casei ei doi r`zboinici[i un r`zboi, nu un invalid care avea nevoie de \ngrijiri.

– Am crezut c` te aflai aici ca s`-l protejezi, \i spuseea lui Jen, pe un ton \n care se amestecau repro[ul [ipruden]a.

Shulan \i expusese multe dintre detaliile pove[tii luiJackson, dar prin]esa pira]ilor uitase s-o previn` \nleg`tur` cu \ndemânarea b`trânului chinez. Fragilul Jenera cel pu]in la fel de alarmant ca omul-dragon.

– Nu vreau s` moar` nimeni aici, nici accidental [inici altfel, continu` ea, ]intuindu-i cu privirea pe amân-doi, ca s` fie clar cui i se adresa, de[i se \ndoia c` Jen\n]elegea vreun cuvânt.

B`trânul nu f`cu decât s-o priveasc` un moment cuochii lui de nep`truns, dup` care f`cu o plec`ciunescurt` [i ie[i din buc`t`rie. Sugar \ntoarse capul spreomul care continua s` domine \nc`perea. |ntr-un fel, dela el a[tepta [i mai pu]in.

– |]i curge sânge, \i spuse ea. Stai jos... te rog.Rug`mintea nu exprima decât polite]e, \[i zise Sugar.

Nimic mai mult.

34

Spre marea ei u[urare, Jackson se supuse, a[ezându-sepe un scaun. Sugar n-avea idee ce-ar fi putut face dac` ise \mpotrivea.

– M` duc s`... ``... aduc trusa de prim-ajutor, spuseea, ocolindu-l pentru a stinge proiectoarele, \nainte de a-[icontinua drumul spre c`mar`. N-avea de gând s`-l mailase s` se \mbrace noaptea \n negru.

Reveni peste câteva momente. Puse cutia metalic` pemas` [i scoase din ea antisepticul [i un sul mare de tifonsteril. Jackson nu era r`nit prea grav, dar Sugar nu voias` ri[te o infec]ie.

– Ai aici o adev`rat` farmacie, spuse el, ar`tând cucapul spre con]inutul cutiei. E[ti traficant de droguri saumedic?

– Am o legitima]ie veche de la Crucea Ro[ie,r`spunse Sugar, iar aici e la fel de valabil` ca o licen]`medical`.

– Aici, adic` unde?– Aici, repet` ea, f`r` s`-i scape \ncercarea lui de a-i

smulge informa]ii.Ridic` un tampon de tifon \mbibat cu dezinfectant ca

s`-i cure]e rana, dar mâna i se opri lâng` um`rul lui,supunându-se unui avertisment intuitiv: ar fi fost riscants`-l ating` pe omul-dragon.

Dojenindu-se pentru momentul de sl`biciune, Sugar\i \mpinse dup` ureche p`rul, cu mâna liber` – [i ime-diat se convinse c` temerile ei nu fuseser` ne\ntemeiate.

35

Nu era periculos la atingere. Era ca sosit din paradis,cald [i puternic, senzual [i sensibil, plin de vitalitate ani-malic`. |[i cobor\ ochii spre ai lui – [i fu capturat` defocul verde al acelei priviri. Cople[it`, \[i retrase mâna,l`sându-i p`rul s` cad` la loc, lung pân` la talie.

Spre lauda lui, Jackson nu-i r`spunse cu unul dintrezâmbetele sale r`ut`cioase. N-o tachin`. Sugar aproapec`-[i dorea s-o fi f`cut, orice numai s` risipeasc` stânje-neala care o cuprinsese.

– O s` usture, se sili ea s`-l previn`, cu obrajii \nro[i]ica focul.

Jackson nu spuse nimic, mutându-[i doar privirea,dup` ce-i studiase câteva momente ochii, gânditor.

– Nu vreau s` m` mai atingi, continu` ea, aplicândpeste pansament o fâ[ie de leucoplast. Dac`-]i ]ii mâinileacas`, sunt sigur` c` [i Jen va face la fel cu spadele lui.Aici e[ti \n siguran]`, a[a c` n-are nici un rost s` atacioamenii.

– Nu te-am atacat, r`spunse el, p`rând cel pu]in la felde iritat. Te protejam.

Sugar \i arunc` o privire ne\ncrez`toare.– De Henry?– De un str`in. Spusese[i c` aici nu mai e nimeni.

Numai tu, eu [i Jen.|ntoarse capul, privind-o \n ochi.– S` nu m` min]i, Sugar, o avertiz` el. {i-a[a am

destule probleme de rezolvat, ca s` r`mân \n via]`.

36

Nimeni n-o mai f`cuse vreodat` mincinoas`. Era oexperien]` cu totul nou` [i nu foarte pl`cut`.

– Când eram \n bungalou, spuse ea, acolo se g`seaunumai trei oameni. Nu prea [tiu de ce s-a \ntors Henry\n seara asta, dar \i cerusem s` nu revin` pân` mâine-diminea]`.

– De ce?– Pentru cazul c` nu te trezeai pân` atunci.– {i ce-ai fi f`cut cu mine, dac` nu m` trezeam?– }i-a[ fi acordat o asisten]` medical` mai bun`.Jackson \i arunc` o privire dur`.– Cu alte cuvinte, dac` mor, pot pleca.Sugar se uit` la el cu ochi mari, cople[it` de concluzia

pe care o tr`sese.– Ai fost adus aici ca s` fii \n siguran]`. Trebuie s` am

grij` de tine. Pot s` am, sublinie ea, sim]ind c` era \n jocmult mai mult decât mândria ei. Nu e[ti \n nici unpericol, ]i-o jur.

Lui Jackson \i sc`p` un hohot de râs scurt, ca unl`trat; parc` ar fi f`cut-o din nou mincinoas`.

– Nu te mint, insist` ea. Pe Shulan n-o intereseaz`decât s`-]i fie ]ie bine.

Drept r`spuns, Jackson \n`l]` dispre]uitor osprâncean` ca o arip`.

– Dac`-]i \nchipui asta, e clar c`-]i cunosc prieteniimult mai bine decât \i cuno[ti tu pe ai mei.

37

Sugar \[i regreta cuvintele dinainte suficient pentru a-ioferi o scuz`. Omul fusese r`nit [i capturat. Ar fi fostinutil [i meschin s`-l insulte.

– |mi pare r`u. Sunt sigur` c` ai o mul]ime de prieteni...Singurul lui r`spuns fu un nou hohot de râs sarcastic.– I-auzi, i-auzi, ce dulce e[ti!– Nu tocmai, replic` ea, sim]indu-se \ngrozitor de

prost. Era clar c` individul n-avea nevoie de compasi-unea ei [i n-ar fi stricat s` ]in` minte.

– Nu?– Nu, accentu` Sugar.– Aha, deci ai intrat numai pentru bani.|l privi ne\ncrez`toare:– Ce bani?– R`scump`rarea pe care o dore[te Shulan pentru a

m` trage de pe plaja asta \nainte ca lacheul maic`-sii s`mai fac` o \ncercare cu mine.

Dup` un moment de pauz`, continu`:– {i ar face bine s` cear` cât mai mult. Cred c`

instinctele materne ale lui Baolian ar seca de tot dac` ardescoperi vreodat` de ce treburi se ]ine fiic`-sa. ReginaDragonilor \mi dorea moartea. N-o s` se bucure dac`descoper` c` am supravie]uit ambuscadei [i cu atât maipu]in când va afla cine m-a ajutat – oricât sunt ele rudede sânge.

– Ai \n]eles complet pe dos, replic` Sugar, punândtrusa medical` pe mas`. Shulan te-a salvat din acela[i

38

motiv pentru care mama ei vrea s` te vad` mort: fiindc`e[ti fiul lui Sun Yi. Nu e vorba de nici o r`scump`rare.

– Exact, spuse el t`r`g`nat, fiind iar clar c` nu credeao iot`. {i nici tu n-ai ni[te picioare de s` le viseze to]ib`rba]ii când dorm.

Se ridic` de pe scaun [i se duse la fereastra cu vederespre promontoriu, l`sând-o \n spatele lui, amu]it`.

– Tot afar` e, umbl` creanga de colo-colo.– Jen, sau... sau Henry? \ntreb` Sugar, pentru a-i

dovedi c` nu era buim`cit` de concluziile lui.– Henry, r`spunse Jackson, râzând \ncet. Jen nu

umbl` creanga, nici fizic, nici mintal. De-asta-i un câinede paz` atât de bun. Are tenacitatea [i concentrarea uneirachete cu senzori de c`ldur`. Ceea ce e extraordinar,atâta vreme cât nu e[ti tu ]inta.

|njur` grosolan [i se \ntoarse cu fa]a spre ea,r`scolindu-[i p`rul cu mâinile.

– Nu [tiu unde te-a g`sit Shulan, dar te-a ales bine.Atât de-al naibii de bine, \ncât m` \ntreb dac` nu cumvadrogurile au ajutat-o s`-mi descopere fanteziile... fiindc`exact a[a ar`]i. Dar atâta lucru nu e de-ajuns ca s` m`]in` pe stânca asta.

Dac` a[teptase vreun r`spuns de la ea, urma s` fieamarnic dezam`git. Sugar nu avea nimic de spus \n fa]aunei declara]ii atât de jingitoare – sau, cel pu]in, a[a oconsidera ea. Cu cât o privea Jackson mai mult, cu atâtmai tare o ustura limba s` vorbeasc`.

39

– Te \n[eli di-din nou, se bâlbâi ea. Shulan nu cerenici o r`scump`are [i are atâta minte \ncât s` nu cear`nimic din ceea ce-mi sugerezi tu.

– Sexul e cea mai veche momeal` de pe fa]a p`mân-tului, spuse Jackson, f`când un pas \nainte.

– Nu [i pe p`mânturile mele, replic` Sugar, f`când larândul ei un pas \napoi.

Zâmbetul lui vag [i expresia de satisfac]ie care-i\ntunec` ochii o preveni ce f`cuse. |njur` \n gând. Nu-[iputea permite s`-i lase lui avantajul, iar când Jacksonf`cu \nc` un pas, Sugar r`mase pe loc.

– Trebuie s` [tii câteva lucruri \nainte de a te l`sa s`-]im`nânci cina, spuse ea, ]inându-[i coloana vertebral`mai dreapt` \n fa]a acelei \naint`ri lente, de animal ie[itla prad`.

– Ca de pild`? arcui \ntreb`tor Jackson o sprâncean`.– Te afli la nou` mile distan]` de cel mai apropiat

]`rm locuit. Dincolo de cap`tul insulei se \ntinde ostrâmtoare oceanic` adânc`, numit` nu degeaba AleeaRechinilor, iar tu sângerezi. |n locul t`u, nu m-ar tentab`ile \n mare, noaptea.

{i, terminându-[i tirada, Sugar se \ntoarse [i ie[i peu[`, abia apucând s` coboare de pe verand` \nainte cadin buc`t`rie s` izbucneasc` un [ir de \njur`turiviolente.

40

Capitolul 3

Jackson st`tea pe un promontoriu stâncos, \n luminaslab` a lunii, privind unduirea valurilor m`rii. Dinspatele lui se auzeau sunetele insulei, ]ârâituri de greieri[i or`c`ieli ale brotacilor de copaci. O gean` de lumin`la orizont vestea apropierea aurorei.

|nfulecase mâncarea pe care i-o pusese \n fa]`, orez,fasole [i fructe, f`r` s` [tie unde [i când disp`ruser`toate din farfurii. Cel mai mult \i pl`cea libertatea de a fisingur, de a mânca nesupravegheat, de a putea circulaf`r` ca nimeni s`-l urm`reasc`. Pân` [i b`trânul chinez \ll`sase \n pace.

Se putea spune c`, \n noaptea aceea, el era cel carest`tea de veghe. Henry, be]ivul, se ghemuise sub op`tur` \n baraca de lâng` buc`t`rie. Jackson nu aflasedespre el altceva decât c` avea o sl`biciune pentru

41

femeia frumoas` dar crud` [i lipsit` de inim`, numit`Carolina. Jen dormea pe o lavi]` \n ghe]`rie, iar SugarCaine se afla \n dormitorul de lâng` cel pe care i-l afec-tase lui, \n vila cu obloane verzi, \ncercând s` doarm`.Lumina care se aprinsese [i se stinsese de mai multe ori,r`zb`tând printre jaluzele, \l \n[tiin]a c` nu reu[ea s`\nchid` ochii.

Ciudat` [i frumoas` femeie-copil... Oare ce-i putuseface lui Baolian?

Ridicând capul, Jackson se \ntoarse spre cas`.Ajunsese \n paradis, sau \n infern? |nc` nu [tia, nu [tiadecât c` Sugar Caine ar`ta mai mult ca un \nger decât caun demon, [i avea de luptat cu acela[i diavol ca el.

Lumina se aprinse din nou, iar b`t`ile inimii luiJackson se accelerar`, spre propria lui surprindere. Cef`cuse Shulan, aducându-l acolo?

* * *

Sugar \[i \nc`l]` sandalele [i mic[or` flac`ra felinaru-lui. |ntotdeauna \[i \ncepea ziua devreme, oricât descurt` ar fi fost noaptea. |nchise u[a \n urma ei [i se opriun moment pe loc, \ncheindu-[i nasturii. Vântul dinsprenord-est b`tuse toat` noaptea, \mpingând ce]urile pesteocean. Soarele urma s` r`sar` curând.

42

Cocorico avea form` de semilun`, lung` cam de treisute de metri. Sugar \[i croi drum printre bolovani [ib`ltoace r`mase \n urma refluxului [i, aproape \naintede a-[i da seama, ajunse chiar lâng` el. Se opri dintr-odat`, plesc`itul ultimului ei pas amestecându-se cu zgo-motul ritmic al valurilor.

O v`zuse. {tia, altfel s-ar fi \ntors, \ncercând s` seretrag` pe furi[.

St`tea deasupra ei, \n vârful promontoriului, cubra]ele pe lâng` trup [i picioarele u[or desf`cute,\ncordate. Vântul zorilor \i lipea hainele de corp, bum-bacul sub]ire dezv`luindu-i mu[chii reliefa]i [i pieptullat. P`rul \i flutura unduitor, ca un steag negru. Eraimaginea \ntruchipat` a r`zboinicului, puternic [i sta-tornic ca marea. |n ultimele umbre ale nop]ii, \i t`iarespira]ia.

– M-am uitat la rechini, spuse el, cu glasul r`sunân-du-i peste fo[netul valurilor.

Sugar d`du din cap, neavând suficient` \ncredere \nsine \ns`[i ca s` vorbeasc`. Nu-l dorea acolo, invadân-du-i sanctuarul [i tulburându-i lini[tea atât de greucâ[tigat`, aducând \napoi \n via]a ei violen]a [i dorul.Fugise de violen]`, o dat`, [i reu[ise s` scape. Dorul [i-l\n`bu[ise [i ignorase, \l sublimase, numai ca s`supravie]uiasc`.

43

– Vino aici, o chem` Jackson. Se apropie o nav`.Degetele i le cuprinser` pe ale ei [i o ridic` pe

promontoriu cu o u[urin]` surprinz`toare, pozi]ionând-o\n fa]a lui.

– |n dreptul capului, spuse, ar`tându-i cargoul caret`ia valurile cam la o mil` \n larg.

– Nicicând n-ai fi ajuns pân` acolo.Sugar \ncerc` s` ignore apropierea dintre ei, distan]a

atât de mic` \ncât \i sim]ea c`ldura trupului, \n timp cest`teau amândoi pe stâncile aspre.

– |not destul de bine, r`spunse el ridicând din umeri,f`r` a-[i lua ochii dinspre vapor.

Chiar dac` ar fi reu[it, Sugar se \ndoia c` ar fi ob]inutaltceva decât un glon] din partea comandantului, lucrufiresc pentru orice c`pitan de a c`rui nav` se apropia unom, animal sau pe[te, \n toiul nop]ii.

Un fo[net rapid, [i pe deasupra lor trecu prin v`zduho umbr`, apoi \nc` una [i \nc` una. Jackson se apropie [imai mult de Sugar, f`când-o s` se \ntrebe pân` undeajungeau instinctele lui protectoare.

Toat` insula Cocorico era un sanctuar, un loc undeSugar nu avea nevoie de nici o protec]ie – [i totu[i, pân`acum Jackson intervenise de dou` ori \n fa]a câte uneiaparente amenin]`ri. Sugar spera numai s-o lase [i pe eas` fac` acela[i lucru, atâta timp cât se afla acolo.

44

– Ai cam mul]i lilieci \n paradis, domni[oar` Caine,coment` Jackson, f`când ultimul pas necesar pentru a-[ilipi pieptul de spatele ei.

C`ldura lui p`trunse prin jachet` [i tricou, iar Sugartrebui s`-[i \nfrunte imboldul de a se rezema de el.

– Liliecii ro[ii au \nceput s` soseasc` s`pt`mâna tre-cut`, spuse ea, migrând spre sud [i readucând la treisute num`rul speciilor confirmate de pe insul`. Acumcâteva luni, am g`sit pe plaj` un mic cadavru care p`reas` apar]in` unui liliac Pallas cu limb` lung`. Din p`cate,nu mai r`m`sese din el suficient ca s` poat` fi identificatcategoric.

{tia c` vorbea ca banda sonor` a unui documentardespre mamiferele zbur`toare din Indiile de Vest, dar \iera greu s` sune natural când \[i ]inea respira]ia ca s`nu-i scape oftatul care i se acumulase \n piept.

Norul micilor zbur`toare trecea pe al`turi. Sugarnu-[i d`duse seama cât de \ncordat st`tea Jackson, pân`când acesta se destinse [i reveni la pozi]ia ini]ial`.

– Nu-]i plac liliecii? \l \ntreb`, privindu-l pentru a-iaprecia mai exact r`spunsul.

– |mi plac la nebunie, replic` el. Dar \nc` n-am \ntâl-nit nici o femeie c`reia s`-i plac`.

– A trecut un timp pân` am \nv`]at s`-i plac. Am crescutpe insule, a[a c` eram obi[nuit` cu liliecii. Numai nu eramdeprins` ca atât de mul]i s` tr`iasc` \n apropierea mea.

45

– {i acum?– Acum \mi spun c`, desigur, Creatoarea a f`cut

liliecii, chiar [i pe cei ciuda]i, la fel cum a f`cut toateanimalele dr`g`la[e, ca pisicu]ele [i c`]eii, [i pe cele ele-gante, ca jaguarii [i caii arabi.

– „Creatoarea“? repet` el, cu col]urile guriitres`rindu-i \ntr-un zâmbet.

– Ai vreo obiec]ie, domnule Daniels? \ntreb` Sugar,cu o privire nevinovat` spre el.

– Eu, nu...Lui Jackson nu-i venea s` cread`. Ce noroc – vorba

vine! Nu numai c` nimerise pe aceea[i insul` cu o fan-tezie sexual` inaccesibil`, dar aceasta mai era pe dea-supra [i o feminist` fanatic`. O fi fost pedeapsa pentrup`catele lui din trecut.

– Nu-]i dore[ti niciodat` s` pleci de-aici? o \ntreb`, peun ton mai aspru decât voise.

Zâmbetul ironic de pe buzele lui Sugar se [terse,f`cându-l pe Jackson s` se simt` ca un tic`los clasa-ntâi.Nu avea prea multe bucurii \n via]`, iar el tocmai \i furasezâmbetul.

N-ar fi trebuit s`-[i permit` s` fie atât de vulnerabil`.– Ei bine, eu doresc, declar` el, când Sugar nu

r`spunse nimic.– Nu po]i p`r`si insula, spuse ea, \ntorcându-se cu

spatele. Nu exist` nici un drum, iar dac` \ncerci s` g`se[tisau s`-]i croie[ti vreunul, nu vei avea decât de suferit.

46

– Dar tu? o \ntreb`. Tu pentru ce vei avea de suferit?Pentru c` ai ajutat [i ad`postit un infractor? Pentrusechestrare de persoan`? Sau nu te deranjeaz` c` \ncalcilegea?

Cuvintele lui o f`cur` pe Sugar s` se albeasc` la fa]`.– E[ti al dracului de nerecunosc`tor pentru un om

care la ora asta ar fi putut s` fie mort, replic` ea.Jackson o privi din nou [i râse cu auto-ironie, tot mai

tare, pân` când Sugar se sim]i complet umilit`.– ~sta-i adev`rul, insist` ea.– Tu nume[ti asta via]`? ripost` Jackson, ar`tând \n

jur. S` stai blocat pe o insul` plin` de lilieci [i \nconju-rat` de rechini?

Privirea pe care i-o arunc` o includea vizibil [i pe eaprintre respectivele lighioane.

– Eu nu sunt nici liliac, nici rechin.– Nu? Atunci ce e[ti, Sugar Caine? O femeie frumoas`

cu un nume straniu, care tr`ie[te singur` \n paradis,ocupându-[i zilele cu Dumnezeu [tie ce? Sau e[ti pazni-ca lui Shulan, guvernatoarea penitenciarului ei privat?

– ~sta nu-i un penitenciar, replic` Sugar, \ncercândzadarnic s`-[i p`streze obiectivitatea. E casa mea [i, ca s`fie foarte clar, am destule cu care s`-mi ocup zilele. Amo slujb`.

– O slujb`? repet` ne\ncrez`tor Jackson.– Da.

47

Nu era prea mult, dar \i ajungea ca s`-[i câ[tige exis-ten]a. Nu tr`ia din mila tat`lui ei, nici dintr-a lui Shulan.

Jackson t`cu un timp, privind-o, cu o sprâncean` ridi-cat` a \ndoial`.

– Ei? \ntreb` el \n cele din urm`.– Gr`din`resc, spuse Sugar. Sunt gr`din`reas`.T`cerea se prelungi din nou, incomod, pân` când

Jackson o risipi cu o remarc` sarcastic`.– O munc` extraordinar`, nu m` \ndoiesc.{i porni \n jos pe stânci, spre plaj`.Sugar \ntoarse capul spre mare, refuzând s` se simt`

lezat` de dispre]ul cu care expediase Jackson singurullucru care o ajuta s` tr`iasc`.

Mary Sue ajunsese dincolo de cap, \n drum spreKingstown. Nu \nc`pea nici o \ndoial` c` aducea [i uneleprovizii pentru Cocorico, dar lâng` insul` nu acosta nicio nav` de linie. Henry era singurul care-i aducea provi-ziile [i lua micile pachete cu semin]e recoltate de Sugardin speciile tropicale rare pe care le cultiva \n gr`dinileei. O dat` pe lun`, o aducea [i pe Carolina, pentru câte-va zile. Mai rar, tat`l ei \[i p`r`sea cabinetul medical,spre a veni \n vizite de câte o zi, dou`, iar mama ei [i mairar. Câ]iva botani[ti, etnobotani[ti [i al]i cercet`toriveniser` [i plecaser` de-a lungul anilor. Sugar era sigur`c` aveau s` mai vin` [i al]ii, la fel de sigur` fiind c`urmau s` plece cu to]ii.

Nimeni nu r`mânea pe Cocorico. Nimeni.

48

* * *

Jackson ajunsese la treptele plajei, când \l cuprinser`remu[c`rile. Se purtase ca un mitocan. Ar fi trebuit s` se\ntoarc` [i s`-[i prezinte scuzele, dar nimic nu i se p`reamai prostesc decât ca un prizonier s`-i cear` iertare gar-dianului. Indiferent dac`-[i petrecea zilele gr`din`rindsau nu, Sugar Caine era totu[i cea care-l ]inea prizonierpe insula aia stâncoas`, \n plin` pustietate. Trebuia s`existe o sc`pare [i, pân` când o descoperea, ea [i Jen \ir`mâneau du[mani.

Mai r`mânea be]ivul, Henry.Nici nu i se form` bine \n minte gândul, c`-l [i cata-

pult` \n ac]iune. Jackson lungi pasul [i urc` treptele câtedou`, pân` sus. B`trânul avusese la dispozi]ie o noapte\ntreag` de somn ca s` i se risipeasc` aburii romului. Eratimpul s`-l ia din nou la \ntreb`ri. Nu trebuia decât s` seasigure c` nu-l alarma [i pe Jen. F`r` nici o arm`, era ladiscre]ia chinezului.

* * *

Sugar \[i [tergea cu dosul mâinii o lacrim`\nd`r`tnic`, \ntorcându-se tocmai la timp pentru a-lvedea pe Jackson ajungând \n capul sc`rii [i luând-o lafug` spre buc`t`rie.

49

– La naiba! bomb`ni ea [i porni dup` el, uitând delacrimi. {tia ce avea de gând.

Peste câteva minute, trecu pragul bar`cii [i se opri brusc.Baraca era goal`.P`tura pe care i-o d`duse lui Henry era f`gut` ghem,

pe un scaun de bambus. Rucsacul de care Henry nu sedesp`r]ea niciodat` nu se vedea nic`ieri.

Mirosul de cafea \i atrase aten]ia spre buc`t`rie.Jackson nu avusese timp s` fiarb` cafeaua. Probabil c`Henry o f`cuse, [i amândoi erau \n buc`t`rie, gata s` seia la har]`. B`trânul marinar era pe cât de nevinovat,pe-atâta de cert`re].

|ncordat` din tot trupul, Sugar intr` \n buc`t`rie, gatas`-i despart`. Dar nu avea pe cine desp`r]i. |l g`si doarpe omul-dragon, cu cana de cafea aburind` \n mân`,privind pe fereastr`, spre mare.

– Iar m-ai min]it, spuse el f`r` s` se \ntoarc`.Sugar scrut` buc`t`ria, apoi se uit` \n c`mar`. Lui

Henry \i pl`ceau dulciurile. Nu o dat` \l g`sisecotrob`ind printre proviziile ei, \n c`utare de zah`r.

C`mara era goal`.– S-a dus, spuse Jackson, când Sugar trecu pe lâng`

el, \n drum spre verand`.V`zând-o c` ie[ea f`r` s`-l asculte, strig` \n urma ei:– Nu te deranja! Am c`utat eu deja, peste tot, [i nu

l-am g`sit decât pe Jen.Sugar se uit` totu[i, apoi reveni \n u[`.

50

– Poate hoin`re[te pe-afar`, spuse ea. Lui Henry \iplace s` umble creanga.

– Nu. Jen s-a descotorosit de el.Un fior de team` o str`b`tu pe [ira spin`rii.– Ce vrei s` spui?– Vreau s` spun c` to]i de pe-aici par s` [tie cum pot

s` plece, numai eu nu.|ntorcându-se spre ea, Jackson o m`sur` cu o privire

furioas`.– |n noaptea asta, am umblat peste tot. E ca o

fort`rea]`, cu toate falezele astea, iar ca mijloc de trans-port n-am v`zut nici m`car o plut`. Cum a plecat Henry?|n zbor? |not? Teleportat?

Sugar n-avea de gând s`-i r`spund`. Nu exista decât osingur` cale de plecare de pe Cocorico, iar Jen se insta-lase \n ghe]`ria care camufla vechea u[` a pira]ilor.

V`zând c` t`cea, Jackson \njur` [i se \ntoarse din nouspre fereastr`. Sugar se duse la aragaz [i-[i turn` o cafea,care era \nc` fierbinte. Avea pu]ine pl`ceri \n via]a ei, iarcafeaua jamaican` Blue Mountain era una dintre ele.

|l privi peste buza c`nii. Jackson nu se clintise dindreptul ferestrei.

– Doamne, nici m`car telefon sau radio n-ai, spuse el,cl`tinând din cap cu dezgust. |n sp`l`torie nu exist` altehaine decât ale tale, [i-n dormitor sunt tot numai haineletale. |n barac` am v`zut o manta de ploaie \ntr-un cui [i

51

o periu]` de din]i \ntr-o cea[c` de pe chiuvet`. Din câtemi-am putut da seama, nu prime[ti po[t` [i nu achi]inote de plat`. Nic`ieri \n cas` nu exist` nici o chitan]` [inici un cec anulat.

– N-ai nici un drept s` cotrob`ie[ti prin lucrurilemele, replic` Sugar.

Jackson \i arunc` o privire peste um`r.– Mda, bine, aici st`m cam prost cu drepturile.Sugar [tia c` degeaba l-ar fi contrazis. Oricum f`cea

numai ce voia el, [i n-avea alt` cale de a-l opri decâtapelând la Jen. {i, având \n vedere metodele chinezului,prefera s` se ocupe singur` de Jackson, decât s`-ldoftoriceasc` din nou. |n fond, nu trebuia decât s`ascund` calea de plecare de pe Cocorico – [i propriile eisentimente.

– Totu[i, ai plante, recunoscu el, cu un oftat. Sute [isute. Mii, milioane poate.

Se \ntoarse cu fa]a spre ea, privind-o contrariat.– }i-am v`zut camera de pus \n ghivece, sau cum oi

fi numind-o, lâng` barac`. |mi pare r`u pentru ceea ceam spus pe plaj`.

Sugar i-ar fi putut azvârli scuzele \napoi \n fa]`, la felcum f`cuse [i el, dar nu avea o fire r`zbun`toare [i nuvoia s` \nceap` un nou conflict.

– Am aproape patruzeci de specii pe cale de dispari]ie,pe care le cultiv tot timpul. Toate celelalte plante suntindigene, sau s`dite de pl`cere ori pentru alimenta]ie.

52

– Tot multe sunt, insist` el, cu un zâmbet u[or. Parc`ai tr`i \ntr-o ser` sc`pat` de sub control.

– Nu vei sta mult timp aici, spuse Sugar, sperânds`-l \ncurajeze. Trei s`pt`mâni maximum.

– {i pe urm`?– Pe urm` se va \ntoarce Shulan.– A[ prefera s` plec \nainte de apari]ia ei aici.– Nu te pot l`sa s` pleci.Jackson d`du din cap, neconvins, ca [i cum i-ar fi

\n]eles atitudinea, [i lu` o \nghi]itur` de cafea. Unmoment, Sugar crezu c` discu]ia luase sfâr[it, dar ime-diat Jackson vorbi din nou:

– Am un frate, un frate mai mare. Se nume[teCooper. El m-a crescut [i sunt destul de sigur c` m`crede mort. Era cu mine când am fost \mpu[cat, prote-jându-mi spatele, \n timp ce eu i-l protejam pe al lui.Cred c` se simte ca \ntr-un adev`rat iad, \nvinuindu-sesingur pentru cele \ntâmplate.

Cuprins` de remu[c`ri, Sugar f`cu un efort s`-i eviteprivirea. Nu se gândise la familia lui, la alte rude \n afaralui Shulan.

– Trebuie s` m` la[i s` plec, Sugar. Nu m` po]i ]ineaici \mpotriva voin]ei mele.

– Ce te face s` crezi c` nu stau [i eu aici \mpotrivapropriei mele voin]e? replic` ea, având grij` s` nu se deade gol prin intona]ie.

53

|n ciuda eforturilor ei, privirea lui Jackson deveni maip`trunz`toare, iar \n adâncurile ochilor i se aprinse olumini]` de speran]`.

– Atunci, ai putea s` pleci cu mine, spuse el, \ncet darinsistent.

Nu, n-ar fi putut. Sugar \[i puse cana de cafea pebufet [i se \ndrept` spre u[a dintre buc`t`rie [i barac`.|n prag, se opri. {tia ce-ar mai fi avut de spus, dar ezit`,convins` c` vorbele ei ar fi divulgat despre ea \ns`[i maimult decât dorea s` dezv`luie.

{i totu[i, trebuia s-o fac`.Se uit` \n direc]ia lui, dar nu-l putu privi \n ochi. Nu

voia s`-i vad` speran]ele risipindu-se, iar cuvintele eraudestul de greu de rostit [i f`r` ca Jackson s` priveasc` \nochii ei [i s` vad` cât de singur` se sim]ea.

– Dac` a[ putea s` plec de pe insul`, dac` a[ avea ovia]` pe care s-o tr`iesc, a[ face-o, spuse ea. Dar nu pot[i nu voi putea niciodat`, iar pentru moment nici tu nupo]i.

54

Capitolul 4

Dou` zile mai târziu, Sugar nu mai era sigur` dac`avea s` supravie]uiasc` apari]iei lui Jackson Daniels \npragul casei sale. Jackson reprezenta suprema invadarea intimit`]ii, un zid de ne\nl`turat [i o for]` irezistibil`,toate la un loc.

Transpirând [i \njurând \n soarele amiezii, Sugar\ntinse \nc` un cocolo[ de chit peste marginea ultimuluigeam pe care-l \nlocuise. Via]a ei era un adev`rat visme[te[ug`resc, nesfâr[it [i ve[nic schimb`tor. PeCocorico, tot ceea ce era de metal ruginea, ce era dinlemn se deforma, vopseaua se cojea, prin acoperi[urip`trundea apa.

|ntre]inerea casei [i a bar`cii era prea dificil` pentruo singur` persoan`, mai ales dac` acea persoan` era mai

55

familiarizat` cu Bactris gasipaes palmae decât cuciocanul [i fier`str`ul. Iar ad`ugarea \ngrijirilor acordatefra]ilor de mult pierdu]i [i semi-s`lb`tici]i ai altora nu-iu[ura cu nimic sarcinile.

Dup` prima noapte a lui Jackson pe insul`, Jeng`sise o ascunz`toare de provizii \ntr-o v`g`un` de dea-supra limitei superioare a fluxului. Sugar le dusese petoate \napoi \n c`mar`, apoi vorbise din nou cu„oaspetele“ ei despre Aleea Rechinilor [i nechibzuin]aoric`rei tentative de plecare. A doua zi, Jen descoperiseo plut` par]ial construit`, ascuns` \n b`l`riile [i ier-burile de la baza falezei. Amândoi \[i petrecuser`aproape toat` diminea]a dezmembrând-o. Sugar nusuporta s`-[i imagineze ce idei i-ar fi putut veni luiJackson \n continuare.

Termin` de lipit geamul [i \[i admir` opera. Ar`ta cato]i dracii. Chiar \n acel moment, Jackson Daniels ie[i peverand`. Sugar \i arunc` o singur` privire [i, v`zându-lcum se \ndrepta spre ocean, pe care \ncepu s`-lpriveasc` stând rezemat cu mâinile de balustrad`, sim]ic` i se frângea inima.

– La dracu' cu toate...! bomb`ni ea printre din]i.Shulan ar fi trebuit s`-[i dea seama c` nu era cazul s`-l

aduc` la ea. Toate fofil`rile [i eschiv`rile ei \n leg`tur` culocul unde se afla fuseser` o pierdere de vreme, c`ciacum Jackson purta informa]ia scris` pe piept.

56

G`sise cutia cu haine pe care Sugar o pusese \ncamera lui. Ar fi trebuit s` aib` atâta minte [i s` se uiteprin ea, \nainte de a i-o pune la dispozi]ie.

Pe pieptul tricoului ales de el ca s`-l poarte erauscrise cu litere de-o [chioap` cuvintele: „O culeg peSugar Caine \n British Windwards“. Boarfa aia ar fi tre-buit s` ajung` la gunoi de mult, când tat`l ei \l luase lagoan` pe b`iatul care avusese obr`znicia s-o imprime.

Jackson se ridic` \ncet de lâng` balustrad` [i, la fel de\ncet, privirea lui Sugar se desprinse de fa]a lui,urm`rindu-i p`rul lung [i m`t`sos, abdomenul gol [i[oldurile \nf`[urate \n pantalonii strâm]i.

Doamne, frumos mai era – descul] [i viril, acel fiu depirat. Avea mi[c`ri fluide [i controlate, ca ale lui Jen, daracestora li se ad`uga for]a tinere]ii [i atrac]ia suplimen-tar` a mu[chilor supli [i duri, \ntin[i peste un trupeminamente masculin.

Expresia lui Sugar se \n`spri. Porni spre barac`,reamintindu-[i c` \l c`uta [i o alt` femeie, o femeie careavea \n minte crima, nu dragostea. Datoria ei era aceeade a-l ap`ra de Baolian, de a-l \ngriji [i de a-l l`sa s`plece. Nimic mai mult.

* * *

57

Rezemat de balustrada verandei, Jackson privea spremare, urm`rind apropierea unui val pân` când acesta sesparse la ]`rm.

Insulele Windward. Erau \n Caraibe. Descoperirea \l[ocase. Indiferent ce-[i punea \n minte, Shulan se f`cea\ntotdeauna luntre [i punte. |n Marea Chinei de Sud [i\n Sudul Pacificului existau mii de insule. Ar fi pututalege dintre ele, f`r` s` se \ndep`rteze atât de mult decas`.

Avea de pus multe \ntreb`ri [i nu exista nimeni cares`-l \mpiedice s` smulg` r`spunsurile de la femeia de peinsul`. Numai Jen.

|[i atinse u[or t`ietura de pe gât. Chinezul era oproblem`, dar nu una insurmontabil`, dac` Sugar trecea\n tab`ra lui Jackson. Shulan nu putea s` se fi \n[elat cuprivire la atrac]ia pe care i-o inspira Sugar. O prev`zuse,o folosise, se bazase pe ea pentru a-l ]ine pe loc. V`zusecum se uita la el. Era timpul s` se str`duiasc` pu]in maimult s-o atrag` pe domni[oara Sugar Caine, nu s` se totcerte cu ea [i s-o \ndep`rteze.

Totu[i, dup` felul cum \l p`r`sise norocul \n ultimavreme, se \ndoia c` o activitate atât de dezirabil` carela]iile sexuale cu Sugar l-ar fi ajutat s` scape de peinsul`.

Ridic` privirea dinspre ocean, peste um`r, sprefalezele de calcar care se \n`l]au \n spatele lui. Roca era

58

plin` de vegeta]ie [i umezeal` \n unele locuri, sf`râmi-cioas` \n altele. Escaladarea peretelui pentru a descoperice se g`sea dincolo de falez` trebuia s` r`mân` o solu]iede ultim` instan]`, \naintea \notului printre rechini.

Ascunz`toarea din Caraibe era o adev`rat` Gr`din` aEdenului, neatins`, plin` de via]` \n pârg, iar cea mais`lbatic` vietate din gr`din` era Sugar Caine. Jacksoncobor\ privirea spre curtea \nsorit`, \n c`utarea pr`zii: ofemeie cu fa]` de \nger [i ochi de culoarea aripilor deturturic`.

* * *

Sugar ie[i din barac`, ducând un co[ pe bra].Ajunsese la jum`tatea drumului spre livad`, când \[iaminti c`, ignorându-l pe Jackson, nu prea avea [anses`-l ]in` sub control. Trebuia s`-[i petreac` mai multtimp distrându-l, creându-i ocupa]ii, astfel \ncât s`-ir`mân` mai pu]in timp pentru planurile lui de evadare,oricum sortite e[ecului.

Morm`ind o \njur`tur`, se r`suci pe c`lcâie.Continu` s` \njure tot drumul prin curte, oprindu-senumai când ajunse destul de aproape pentru ca Jacksons-o poat` auzi.

– Bun` diminea]a! strig` ea urcând pe verand`, cu unzâmbet fals pe fa]`.

59

– Bun` diminea]a, r`spunse Jackson, cu glasulr`gu[it de somn [i imposibil de seduc`tor.

– |n buc`t`rie e cafea, spuse Sugar f`r` nici o alt`introducere. Eu tocmai m` duceam \n gr`din`. Aiputea... ``, s` iei [i tu o cea[c` [i s` vii cu mine.

Invita]ia era sfruntat de for]at` [i nesincer`, dar luiJackson pu]in \i p`sa. Era doar recunosc`tor [i surprinsc` \i fusese adresat`.

– Sigur. Pare excelent.– Perfect, r`spunse Sugar, cu un nou zâmbet la fel de

pref`cut.Jackson fu cât pe ce s` izbucneasc` \n râs, dar se

st`pâni. Nu era nevoie s`-i dea de \n]eles c`-i putea citi gân-durile. Mai bine s-o lase s`-[i fac` jocul a[a cum voia ea.

– E destul de cald azi.– O vreme neobi[nuit` pentru perioada asta a anului.– Plou` zilnic?– |n fiecare dup`-amiaz`, \i confirm` ea.Conversa]ia muri la fel de repede pe cât se \nfiripase.

Jackson ar fi trebuit s` [tie c` meteorologia nu l-ar fi dusprea departe. Condi]iile din Caraibe erau plicticos deperfecte, plus-minus un uragan, dou`... Dup` câ]iva pa[iparcur[i \n t`cere, \ncerc` alt subiect.

– Ai mai primit vreo veste de la Henry?Privirea pe care i-o arunc` Sugar era \n mod vizibil

singurul r`spuns pe care avea [anse s`-l primeasc`.

60

– |]i mul]umesc pentru periu]a de din]i [i celelalte,spuse el, \ncercând o nou` tactic`.

– N-ai de ce.– {i pentru haine, ad`ug`, privind \n jos ca s`-i

observe reac]ia.Merita efortul.Obrajii lui Sugar se \mpurpurar`, de[i ochii \i

r`maser` \ndrepta]i cu \nc`p`]ânare \nainte.– Ar fi trebuit s` m` uit prin cutie.– Nu-]i face griji. Nu-i cine [tie ce informa]ie.– Exact, replic` ea sec, pornind \naintea lui pe

treptele casei. E doar o hart`, \n fond.– Mai mult m-a interesat mesajul.– Aha.Ro[ea]a din obraji i se intensific` [i mai mult.Jackson o urm` \n buc`t`rie, urm`rindu-i cu privirea

picioarele, pe toat` lungimea. Dumnezeule, delicioas`mai era...!

– {i, cine te-a cules?|ntrebarea o f`cu efectiv s` se \mpiedice, ag`]ându-se

de o mas` \nainte de a c`dea.– Nu m-a cules nimeni! r`spunse ea cu aprindere,

luând o cea[c` din dulapul \nalt de lâng` aragaz, ca s-oumple cu cafea.

– Bine – atunci, cine crede c` te-a cules?Cafetiera zdr`ng`ni, când Sugar o puse la loc pe plit`.

61

– Pui cam multe \ntreb`ri, replic`, \n timp ce-[i luaco[ul ca s` plece.

– Care-i problema, Sugar? o \ntreb` el. Ai ceva deascuns? Ce anume ]i-e atât de team` c` a[ putea s` aflu?

Afirma]ia lui o atinse \n punctul cel mai sensibil,f`când-o s` se opreasc`. |ncercase s` se comporte civi-lizat, dar nu trecuser` nici cinci minute [i iar \[i s`riser`la gât.

Cobor\ ochii spre el.– Mi-e team` c` m-ai putea b`ga \ntr-un necaz mai

mare decât cele din care te-a[ putea scoate eu, iar astanu are nici o leg`tur` cu via]a mea personal`.

Buzele lui tres`rir` \ntr-un zâmbet, \n timp ce-[iarcuia o sprâncean`, provocator. Din nou avea privireaaceea [i, oricât ar fi \ncercat, Sugar nu-[i putea lua ochiide la el.

– Când aveam [aisprezece ani, am cunoscut un tip \nBarbados – era mai mare decât mine, avea dou`zeci [iunu de ani, dou`zeci [i doi poate – [i s-a ]inut dup`mine pân` acas`. |ntr-o zi, a intrat \n Kingstown \mbr`catcu tricoul `sta, iar tata aproape c` i l-a smuls de pe el.Crede-m`, n-a stat mai mult decât ca s` primeasc` un [ut\n fund.

– Ce f`ceai, când ai stat \n Barbados?Dup` un moment de gândire, Sugar conchise c` nu

f`cea nici un r`u r`spunzându-i.

62

– |n Barbados, am locuit pe planta]ia de trestie dezah`r a bunicilor mei, care se afla \n imediata apropierea unei mân`stiri. Mul]umit?

Nu era, evident.– De-acolo ]i se trage numele? De la trestia de zah`r

cultivat` pe planta]ia bunicilor t`i?– Nici nu era greu de ghicit, râse ea scurt. Au fost

oripila]i, [i \nc` mai sunt, dar mamei i-a pl`cut lanebunie. Uneori, cred c` nu s-a m`ritat cu tata, doctorulThomas Caine, decât ca s` aib` o feti]` [i s-o botezeSugar. Nici n-au r`mas c`s`tori]i decât pân` m-am n`scuteu.

– P`rin]ii t`i sunt divor]a]i?– Ce-i asta, „Dou`zeci de \ntreb`ri“?Jackson \i adres` un zâmbet nevinovat, pe care Sugar

nu-l \nghi]i nici o clip`.– M` interesezi, r`spunse el, cu rânjetul l`]indu-i-se

ca al unui lup. M` interesezi cu adev`rat. E o crim`?Pe Sugar o str`b`teau semnale de alarm` prin [ira

spin`rii, a[a c` la prima \ntrebare r`spunse repede [isuccint:

– Da, sunt divor]a]i.Tocmai se felicita \n sinea ei c` trecuse cu bine apele

trecutului, când Jackson stric` totul, continuând:– Ce s-a \ntâmplat cu tipul din Barbados?Lua-l-ar dracu'!

63

Nu conta, \[i spuse ea, nu mai avea nici o importan]`,cel pu]in partea aceea. Iar restul avea s-o urm`reasc` zide zi, toat` via]a, indiferent dac`-i r`spundea sau nu la\ntrebare.

– S-a \ndr`gostit \n schimb de mama mea.Ridic` u[or din umeri, pentru a-[i ascunde durerea

din inim`, de[i nu suferea ca dup` pierderea unui iubit.Acea durere trecuse de mult.

– S` nu m` \n]elegi gre[it. Tata n-a [tiut niciodat`, iarmama n-a [tiut nici c` aflasem, nici c` \nainte m` pl`cusepe mine. |n veci nu m-ar fi r`nit a[a.

– Dar te-a r`nit totu[i.Drept r`spuns, Sugar ridic` o sprâncean`. N-avea de

gând s`-l lase pe Jackson s`-i alunge lini[tea pe care [i-og`sise.

– }i s-a \ntâmplat [i ]ie, cumva, s`-]i pierzi iubita la[aisprezece ani, \n favoarea tat`lui t`u mult mai ar`tos [imai sofisticat?

Drept r`spuns, Jackson zâmbi, ridicând [i el dinumeri.

– Nu mi-am cunoscut tat`l niciodat`. Cred c` am fostprimul lucru pe care l-au f`cut \mpreun` el [i mama mea.

Zâmbetul i se l`]i, cu o lucire r`ut`cioas` \n ochi.– |n materie de pierdut iubite, nu cred c` mi s-a \ntâm-

plat vreodat`. |mi amintesc c` am suflat vreo câteva.Sugar se gândi un moment la cuvintele lui, apoi d`du

\ncet din cap.

64

– Mda, nici nu m` mir.Se vedea clar c` erau incompatibili. Jackson Daniels

era genul de b`rbat pe care femeile \l \mpu[c` atuncicând sunt p`r`site de el. Ea era genul de femeie pe careb`rba]ii o uit` a doua zi.

|n chip ciudat, aceast` compara]ie o lini[tea. Nu aveade ce s`-[i fac` griji c` s-ar fi putut \ntâmpla ceva \ntre ea[i fratele lui Shulan.

– Haide, \l chem` ea, luând o portocal` dintr-un co[.De-acum \ncolo, dac` nu munce[ti, nu m`nânci. Avemde smuls buruienile [i de polenizat florile.

– M` cam pricep la poleniz`ri.Sugar nu se uit` la el, ca s`-i vad` zâmbetul; [tia c` i

se a[ternuse pe toat` fa]a, ]an]o[ [i r`ut`cios.– Nici nu m` mir.|ncepu s` cure]e portocala, aruncând cojile \n co[.Jackson o urm` \n barac`, sorbind din cafeaua

fierbinte.– Faci cea mai bun` cafea pe care am gustat-o vreo-

dat`.– E Blue Mountain jamaican`.|n sfâr[it, \[i spuse ea cu un oftat, ajunseser` la o

oarecare normalitate.– Am auzit de Blue jamaican`, dar pân` acum n-am

b`ut niciodat`, spuse Jackson, privindu-i degetele suple[i \ndemânatice cum desprindeau ultima fâ[ie de coaj`.

65

– Henry mi-o aduce, \mpreun ̀cu alte câteva bun t̀̀ ]i ca asta.Ridic` o felie de portocal`, zâmbind, apoi [i-o vâr\ \n

gur`, savurând cu ochii \nchi[i gustul.– Astea-s cele mai bune pe care le-a cump`rat vreo-

dat`, spuse ea când deschise ochii, continuând s` zâm-beasc`. Am aici l`mâi, dar nu [i portocali.

Rupse \nc` o felie [i o duse la gur`, dup` care p`rus`-[i aminteasc` [i de el.

– A, iart`-m`. Vrei [i tu?{i \i \ntinse bucata de fruct \n form` de semilun`.Jackson ar fi putut refuza u[or portocala, dar femeia

era irezistibil`. F`r` a se gândi la altceva decât la faptulc` dorea s-o ating` cu buzele, s`-i fure un s`rut oricumputea, \nclin` capul [i-i lu` felia din mân`, atingându-icu din]ii vârfurile degetelor.

Putea fi dragoste, \[i spuse el, privind sumedenia deemo]ii care-i str`b`teau fa]a, \ntunecarea nea[teptat` aochilor, auzind mica exclama]ie pe care o scoase,surprins`, când buzele i se \ntredeschiser`.

Putea fi dragoste, iar asta putea s`-l coste via]a.

66

Capitolul 5

Sugar \ncremeni, hipnotizat` de c`ldura respira]ieilui [i de umezeala gurii care-i atinsese degetele.Mângâierea lui, c`ci nu era mai pu]in decât atât, [i poatechiar mai mult, durase doar câteva secunde, dar Sugar funevoit` s` se ab]in` de a-l atinge la rândul ei, [tiind c`aceea ar fi fost m`rturisirea definitiv`.

Jackson \n`l]` capul, iar cascada de p`r i se a[ez` laloc pe piept. Un zâmbet u[or r`ut`cios \i arcui buzele, \ntimp ce mesteca.

– Gustoas`, spuse el când termin`.Privirea lene[` cu care o m`sur` o f`cu pe Sugar s` se

\ntrebe dac` se referea la portocal` sau la ea.Când ochii \i revenir` spre ai ei, orice urm` de

\ndoial` se risipi. Despre ea era vorba.– Da, m` rog, Henry a cump`rat destule, a[a c`

serve[te-te oricând dore[ti.F`cu un pas \napoi, strângând co[ul la piept.

67

– Cu portocale, vreau s` spun... Desigur.– Desigur, repet` Jackson, zâmbind [i mai neru[inat.Sugar se \ntoarse \n loc, luând un hârle] de pe supor-

tul de scule.– Vei avea nevoie de `sta, spuse ea, aruncându-i-l. {i

de asta, ad`ug`, dându-i [i o s`p`lig`.– Nu cumva Conven]ia de la Geneva prevede ceva \n

leg`tur` cu obligarea prizonierilor de a presta muncimanuale?

– Insula nu e afiliat` Conven]iei de la Geneva, replic`Sugar, ad`ugând [i o grebl`.

Doamne, Dumnezeule, nu f`cuse decât s`-i s`rutevârfurile degetelor, [i tremura toat` pe din`untru, deparc` deja ar fi \nceput s` fac` dragoste cu ea!

– Azi vei sta \n gr`dina de zarzavaturi. Eu am s` m`ocup de polenizarea plantelor exotice.

|n spatele ei, Jackson râse \ncet.– {i cu albinele ce s-a \ntâmplat? Polenizarea nu era

datoria lor?– Cam duc lips` de albine \n momentul de fa]`,

iar unele plante au nevoie de insecte care aici nu seg`sesc. Ca s` fiu cât mai sigur`, polenizez tot cepot.

|[i lu` foarfecele de gr`din`, punându-le \n co[ lâng`m`nu[i, [i trase discret aer \n piept, ca s` se calmeze,\nainte de a-l privi peste um`r.

68

– Vom \ncepe \n gr`dinile de sus, coborând de-acolo.– Ce s-a \ntâmplat cu albinele? \ntreb` din nou

Jackson, potrivindu-[i pasul dup` al ei, \n timp cep`r`seau baraca, pornind pe c`rare.

– O catastrof` natural`.|n aer liber, având mai mult spa]iu \ntre ei, Sugar \[i

mai reg`si \ntrucâtva controlul.– |ntr-o dup`-amiaz`, m-am dus la fagure [i le-am

g`sit moarte pe toate – sau, aproape toate. Cred c` auconsumat nectar toxic de la vreuna dintre speciile pecale de dispari]ie, incompatibil cu organismul lor.

– Nectar toxic? Sun` ca o povestire science-fiction,coment` Jackson.

– A, de [tiin]` nu m` plâng. Chimie. Avem de-a facecu un r`zboi chimic pe scar` foarte extins`, \i explic`Sugar, ar`tând cu un gest larg spre toate minunilebotanice din rezerva]ia ei, singurul loc unde regnulvegetal \[i revendicase o victorie decisiv`.

Plante ag`]`toare sc`pate de sub control \nconjurautoat` curtea [i se c`]`rau pe trunchiurile copacilor. Lianese \ncol`ceau printre crengi, [erpuiau prin b`l`rii [i pep`mânt, legând verdea]a de toate nuan]ele [i formele\ntr-o fotosintetizatoare re]ea vie.

– Fiecare plant` \[i prepar` compu[ii necesari pen-tru a-i asigura supravie]uirea, pe toate c`ile disponi-bile, continu` ea. Substan]e chimice cu rolul de aatrage, de a respinge, a ucide uneori, a vindeca alteori.

69

Multe dintre speciile pe care le cultiv sub bogate \nalcaloizi sau \n uleiuri esen]iale, surse ale multormedicamente.

Era atât de frumoas` [i fermec`toare, \ncât luiJackson i se frângea inima doar privind-o.

– Când eram mic, \n Hong Kong, spuse el, mediculnostru folosea multe tratamente cu plante, câteodat`arzându-le ca s` le inhal`m fumul, sau turnându-ne pegât fierturi.

– |n Hong Kong? \ntreb` Sugar, cu o privire piezi[`.Shulan mi-a spus c` e[ti american.

– Cooper m-a dus \napoi \n Asia ca s` locuiesc lam`tu[a noastr`, când eram \nc` destul de mic. Via]a cutat`l lui, la San Francisco, dup` ce a murit mama noas-tr`, a fost un iad. B`trânul p`rea s` m` urasc` tot maimult cu fiecare zi.

– Pentru c` erai fiul altui b`rbat?Sugar [tia c` se amesteca \n via]a lui personal` la fel

de neru[inat cum f`cuse [i el mai devreme – dar [i pe eao interesa; o interesa enorm.

– A contribuit [i asta, dar ceea ce l-a \nfuriat cuadev`rat a fost faptul c` nu-mi putea ascunde situa]ia defiu din flori al unui chinez.

– Al lui Sun Yi?Spre surprinderea ei, Jackson râse.– Mai mult ca sigur, Shulan a[a vrea s` cread`.– Dar tu nu crezi?

70

– Chiar dac` a[ crede, asta n-ar schimba cu nimicceea ce sunt, sau cine sunt. Cooper m-a crescut. Dac`sunt fiul cuiva, al lui sunt.

– E cu mult mai mare decât tine?– Cu zece ani. Nu e prea mult, dac`-]i \nchipui un

b`iat de [aisprezece ani c`rând de capul lui un copil de[ase ani pân` \n cealalt` parte a lumii, f`r` luxul biletelorde avion.

– V-a]i dus cu vaporul? \ntreb` ea, aruncându-i oprivire ne\ncrez`toare.

– Cu mai multe nave de marf`, r`spunse Jackson, \ntimp ce scotea din buzunar o bucat` de pânz` ro[ie pecare Sugar o recunoscu ca fiind man[eta rupt` a uneivechi bluze groase de-a ei. Cooper a muncit \n schimbullocurilor la bord [i al mânc`rii, continu` el, strângându-[ip`rul cu o mân`.

|[i introduse coada \n man[eta ro[ie, apoi r`suci pan-glica improvizat`, strângând-o \nc` de dou` ori \n jurulp`rului. Sugar \i urm`rea mi[c`rile fluide [i sigure alemu[chilor.

Era mai ispititor decât orice fiin]` pe care o v`zusevreodat` \n via]a ei, colorat ca un tucan toco, cu bandaro[ie peste p`rul de abanos [i cu verdele spuzit cu chih-limbariu al ochilor, ml`dios [i puternic ca felinele maricare-[i pândeau prada \n p`durile Amazonului.

Urm`torii pa[i \i purtar` pân` \ntr-un desi[ de inim`-purpurie [i vi]`-de-jad, dou` dintre speciile indigene de

71

pe Cocorico. Sunetul valurilor r`m`sese \n fundal,acoperit de cântecele p`s`rilor [i zumzetul insectelor.Jackson nu era pentru ea, \[i spuse Sugar. Nu era pentruea [i ar fi f`cut bine s` nu uite niciodat`.

– Cred c`, la [ase ani, erai cuminte ca un \nger, dac`ai supravie]uit travers`rii Pacificului cu un cargobot.

– Eram un drac sc`pat din iad, râse Jackson. DarCooper, \nc` de la [aisprezece ani, era un zbir dat naibii.

F`cu o pauz`, ca [i cum [i-ar fi cânt`rit cuvintele, apoicontinu` cu o expresie mai gânditoare:

– A b`gat cu]itul \ntr-un om pe un vapor, pentru c`individul m` \nghesuise \ntr-un col] al s`lii ma[inilor, cas` m`... \n fine, s`-mi fac` ceva urât. Cooper i-a spintecatspatele, de la un um`r la altul, [i i-a spus c` dac`-l maiprinde vreodat` \n aceea[i \nc`pere cu mine, \i scoateinima din piapt.

Rupse o frunz` de ferig` [i i-o \ntinse lui Sugar, cu ungest care-i apropia unul de altul prea mult pentrulini[tea ei sufleteasc`.

– Mi-a f`cut o impresie extraordinar`.– Cred c` erai \ngrozit, coment` ea, reu[ind cu un

mare efort s` nu-l ating` la rândul ei, \n semn de com-pasiune.

– Din câte-mi amintesc, eram nu atât speriat, câtnedumerit. Nu \n]elegeam ce spunea individul c` voia [i,mai ales, cum de \mi zâmbea [i-mi gângurea vorbe dealint, când \n acela[i timp p`rea atât de diabolic.

72

Imaginea pe care i-o inspirau cuvintele lui atinse ocoard` sensibil` din sufletul lui Sugar. |[i amintea miro-sul r`ului: era mirosul lui Fang Baolian. Se cutremur`.

– A fost \n regul`, Sugar, serios, o lini[ti el, atingând-ope um`r – gest care o surprinse prin schimbarea emo-tiv` subtil` pe care o sugera. Nu mi-a f`cut nimic.

– Te-a mai h`r]uit? \ntreb` Sugar.– Nu. A debarcat \n primul port.Zâmbetul satisf`cut care-i \nso]i r`spunsul trezi ime-

diat b`nuielile lui Sugar.– De ce?– P`i, nu numai deoarece Cooper jurase s`-i smulg`

inima, recunoscu el, cu un zâmbet [i mai lat, ci [i pentruc`, \n]elegând din atitudinea lui Cooper cu cine aveamde-a face, m-am gândit s`-l tai [i eu pu]intel [i, avândnumai [ase ani, \l nimeream \ntotdeauna mai jos de talie.Odat`, n-a lipsit mult s`-l castrez.

Reac]ia lui Sugar fu un hohot de râs spontan.Cuvintele lui Jackson nu fuseser` numai \ngrozitoare, ci[i amuzante.

– Eram un adev`rat virtuoz al tacticii love[te-[i-fugi,continu` el. A[teptam pe pasarele, ascuns \n umbr` [i,ori de câte ori se apropia, d`deam \n el cu briceagul [i oluam la s`n`toasa, zbierând ca din gur` de [arpe dup`Cooper.

Râsul ei se stinse, dar nu [i respectul.

73

– M` mir c` nu v-a omorât pe amândoi \n somn.Jackson o privi, continuând s` zâmbeasc`, mai cinic

\ns`.– A \ncercat, [i nu o dat`, dar Cooper era \ntotdeau-

na mai rapid [i mai ucig`tor. Nu ne-a l`sat nici cel maimic semn, nici unuia dintre noi, dar pân` am ajuns \nprimul port era deja cusut prin vreo [ase locuri.

– Cred c` tu [i Cooper sunte]i foarte apropia]i.Chiar \n timp ce rostea aceste cuvinte, Sugar \[i d`du

seama cât de pu]in spuneau.– Poate prea apropia]i, murmur` Jackson redevenind

serios. |l cunosc pe Coop [i [tiu c` ar fi capabil de oriceca s` m` r`zbune.

– Chiar de orice? \ntreb` Sugar.Jackson se opri pe c`rare [i o \ntoarse cu fa]a spre el,

apucând-o cu ambele mâini de umeri.– Ar fi \n stare s` lupte pân` la moarte, Sugar, [i nu

pot accepta asta. Dac` nu te las` inima s`-mi dai drumuls` plec, trebuie s` iei leg`tura cu el [i s`-l anun]i c` suntviu. Am \ncercat o dat`, din Hong Kong, dar am fost\ntrerupt \nainte de a fi apucat s` spun mai mult decâtnumele lui. R`spunsese la telefon o femeie, o voce pecare n-o mai auzisem, a[a c` nici m`car nu [tiu dac` el aaflat. Dar nu-l pot l`sa s` moar` din cauza mea, mai alescând ar fi degeaba. Sunt viu, Sugar, [i vreau ca fratelemeu s` r`mân` [i el viu.

74

|n timp ce vorbea, o strângea tot mai tare, apropiin-du-[i fa]a de a ei. |n glas i se sim]ea o durerenepref`cut`.

– F` asta pentru mine, \i ceru el, [i n-am s` te facr`spunz`toare pentru nimic altceva ce-ar putea s` se\ntâmple.

Nu fusese nevoie s` adauge aceste ultime cuvinte.Dac`-i spunea lui Cooper Daniels c` fratele lui tr`ia,Sugar nu [i-ar fi c`lcat cuvântul fa]` de Shulan. Problemaera c` ar fi spart t`cerea radio, nemul]umindu-[i tat`l,dar trebuia s-o fac`.

– Dac` nu m` urm`re[ti, pân` la c`derea nop]ii va [ti,\i promise ea, \ntorcându-se \n loc ca s` porneasc` pec`rare.

Jackson o l`s` s` plece, sim]ind c` i se luase o greu-tate de pe umeri. Cooper avea s`-[i ias` din min]i, aflândc` fratele lui era viu, dar f`r` a [ti unde, nici când, cumsau dac` urma s` fie eliberat vreodat`. Jackson, \ns`, \[ipetrecuse toat` via]a sco]ându-l din min]i pe Cooper.Aceast` parte nu-l deranja deloc, atâta vreme cât Cooperera \n via]`.

* * *

Sugar se duse mai \ntâi \n dormitor, unde lu` de peraftul de sus al debaralei o cutie \ncuiat`. |n cutie erauobiectele personale ale lui Jackson: portofelul, un bon

75

de la sp`l`torie vechi de patru luni, ni[te m`run]i[, o\nchiz`toare-carabin`, un pistol [i un bilet de teleschifolosit. Pistolul era \nc`rcat.

Cu un sentiment de vinov`]ie, \i deschise portofelul.Informa]ia de care avea nevoie era simpl`, ar fi fost deajuns doar un num`r de telefon sau de fax, chiar [i oadres`. Nu-l \ntrebase, pentru c` nu voia s`-i dea de\n]eles \n ce fel urma s` ia leg`tura cu fratele lui. N-aveachef ca Jackson s` scormoneasc` toat` insula \n c`utareamijlocului ei de telecomunica]ii – o sta]ie radio decomunicare nav`-sol, cump`rat` la mâna a patra, pe careo ascunsese sub podeaua c`m`rii \n ziua sosirii lui. Nicichiar Jen nu [tia de existen]a ei.

Deschise portofelul, preg`tit` s` fie eficient` [i obiec-tiv`. Praful se alese de inten]iile ei, când primul obiectcare c`zu fu un prezervativ. Plicul era vechi, \ndoit [iaproape [ters, astfel \ncât abia se mai distingeau cuvin-tele imprimate: „|n caz de incendiu, rupe]i“.

F`r` voie, Sugar zâmbi.Restul con]inutului era mai pu]in amuzant. V`zu o

fotografie recent` a lui Jackson cu o femeie. Col]urilehârtiei erau \nc` ascu]ite [i curate, iar imaginea clar` – [ice mai imagine! Femeia era \nalt`, blond`, \mbr`cat`\ntr-o rochie mini cu paiete, iar Jackson purta smoking.P`rul femeii era la fel de lung ca al lui, ajungându-i pân`la talie, ca o cascad` de aur. Formau cel mai frapantcuplu pe care-l v`zuse Sugar vreodat`.

76

Puse fotografia deoparte, \ntrebându-se dac` superbablond` sim]ea lipsa lui Jackson noaptea, chinuit` de\ntreb`ri – unde se dusese amantul ei, dac` avea s` semai \ntoarc` vreodat`... {i totu[i, Jackson \i ceruse s`-lcontacteze numai pe fratele lui, nu [i pe altcineva.

Mai g`si \n portofel mul]i bani, credit carduri [i busi-ness carduri, [i o mul]ime de documente de transportnaval. Judecând dup` titlurile ata[ate numelor deb`rba]i [i femei de pe carduri, Jackson Daniels nu era unvân`tor de recompense de dou` parale. Se ocupa depre[edin]i [i directori ai celor mai mari corpora]ii [ifedera]ii de transporturi navale. Unele dintre\nsemn`rile ad`ugate cardurilor con]ineau numere detelefon cu men]iunea „linie privat`“.

Cardul pe care-l c`uta se afla \ntr-un compartimentseparat al portofelului [i purta cuvintele: „DanielsLimited, Investiga]ii maritime, Jackson Daniels“. |nspatele acestuia mai era unul: „Daniels Limited,Investi]ii, Jackson Daniels“. Ambele prezentau aceea[iadres` [i num`r de telefon din San Francisco, California.Dup` cardul firmei de investi]ii g`si dou` carduri scrisecu ideograme chineze[ti. Mai existau dou` \n arab`,dou` \n spaniol`, francez`, german`, [i altele, \n limbi pecare nu putea decât s` le ghiceasc`. Categoric, JacksonDaniels era mai mult decât un simplu vân`tor de recom-pense; era om de afaceri la nivel interna]ional.

77

Descoperirea acestui lucru o nelini[ti. Poate c`avusese dreptate \n acea prim` noapte, pe plaj`, când \ispusese c` risca s` ajung` \n fa]a unui tribunalinterna]ional, pentru c`-l ]inea captiv. Numai un singurlucru mai r`u ar fi putut s` i se \ntâmple.

S` fie g`sit` de Baolian.Cu portofelul \n mân`, \ncuie la loc cutia [i o puse

\napoi pe raft. Existen]a unui pistol pe insul` nu-i risipeadeloc nelini[tile. Armele de orice fel implicau necesi-tatea de a fi folosite, iar Sugar se str`duise din greu pen-tru a realiza o securitate complet` pe Cocorico. Situa]iase schimba mai repede decât i-ar fi convenit ei.

De asemenea, nu-i pl`cea necesitatea de a-i ceretat`lui ei s`-i telefoneze lui Cooper Daniels [i s`-i spun`c` fratele lui tr`ia. Inima lui Thomas Caine merita altce-va, nu o adâncire [i mai cumplit` \n haosul adus deSugar \n vie]ile lor, iar mama ei, cu siguran]`, nu merita[i alte suferin]e. Nici nu se putea pune problema s-osune. Dac` avea noroc, la apelul radio urma s` r`spund`Carolina, dar \n ultima vreme norocul o cam p`r`sise.

78

Capitolul 6

Dup` trei zile de lucru \mpreun`, Sugar [i Jackson se\nscriseser` \ntr-o anumit` rutin`.

– Când termini de amestecat \ngr`[`mintele, poatepui pu]in [i la ro[ii, spuse ea.

Aceasta era rutina lor: Sugar d`dea ordinele, Jacksonle aplica. De obicei.

Jackson scoase un sunet evaziv, privind mald`rul devegeta]ie \n descompunere pe care i-l repartizase Sugar.

– S` [tii c` stând rezemat \n hârle] n-ai s` terminitreaba.

– Corect, \i d`du el dreptate, dar f`r` s` fac` nici omi[care.

– S-a \ntâmplat ceva? \ntreb` ea, p`[ind peste stra-turile pe care le plivise.

– Aici nu mai e nimic viu.

79

Lucrau de câteva ore, mai mult \n patru labe, pozi]iecu care Jackson fusese nefamiliarizat pân` când Sugar \lpusese la munc`. Fusese transformat din vân`tor \ngr`dinar, fusese \mblânzit. Era lac de n`du[eal`, \ldureau to]i mu[chii [i nu putea pricepe cum era \n stareSugar s` continue.

– Cum s` nu fie? replic` ea. Cam un miliard de bac-terii [i câteva sute de mii de gâng`nii.

Privi gr`mada, apoi \l m`sur` pe Jackson cu oc`ut`tur` piezi[`.

– Nici o grij`. Cred c` e[ti \n siguran]`.– E mai mare decât o bacterie, Domni[oar` {tie-Tot,

r`spunse el, cu aceea[i ironie. Pare s` fie un [arpe.Sugar se apropie cu un pas, uitându-se pe lâng` el.– M` \ndoiesc. O insul` e un ecosistem destul de

\nchis. Nu cunosc chiar toate plantele [i animalele de peCocorico, dar crede-m`, un [arpe nu mi-ar fi sc`pat.

– Cocorico?– Insula asta din Windwards pe care te afli – [i, nu,

n-ai s-o g`se[ti trecut` pe nici o hart` cu numele `sta.{i-n plus, \ntr-o gr`mad` de plante tropicale putrede eprea cald pentru [erpi.

– Pentru `sta nu e prea cald.Jackson \mpunse mormanul, [i ceva se mi[c` \ntr-

adev`r, ascunzându-se printre cojile de zarzavaturicur`]ate [i gunoiul de gr`din`.

80

Surprins`, Sugar \njur`, \ncercând s` se \ndep`rteze.Se \mpiedic`, iar Jackson o apuc` automat cu bra]ul detalie, prinzând-o. Se ag`]` [i ea de um`rul lui, cu ochiimari, a]inti]i asupra gr`mezii de putregaiuri. Inimile leb`tur` \mpreun`, pre] de câteva secunde, \nainte caSugar s`-[i recapete calmul, spre marele lui regret. Unmoment, crezuse c`-i venise [i lui apa la moar`.

– |mi pare r`u, spuse ea, cam sufocat` \nc`,desprinzându-se de el. Nu [tiu ce m-a apucat.

Jackson \[i destinse bra]ele, dar nu-i d`du drumulcomplet. Dintr-o dat`, \i venise o idee cu totul nou`despre povestea lui Adam [i a Evei. Putea s` jure c`Adam \i ceruse lui Dumnezeu s` pun` un [arpe \ngr`dina raiului, cu speran]a ca Eva s` se cuib`reasc`lâng` el. Nimeni nu era de vin` c` Eva se dovedise mai[ireat` decât o crezuse cineva.

Mai \mpunse o dat` mald`rul.– Nu mai face a[a! ]ip` Sugar. Ai s`-l a]â]i...|ncheie cu \nc` o \njur`tur` \n`bu[it`, când animalul

r`spunse printr-o mi[care lateral` care f`cu resturile s`se clatine ca sub efectul unui cutremur de gradul [ase.Gr`mada se mai mi[c` de dou` ori, apoi r`mase\ncremenit`.

– Ai citit „Dune“? \ntreb` ea, strângându-i c`ma[a\ntre degetele albite.

81

– Mda. De dou ̀ori. Viermii gigantici de nisip, de pe Arrakis.– Cam a[a ar`ta, nu crezi?– Cam a[a...– Chiar l-ai v`zut?– Nu, dar se mi[ca exact ca un [arpe, unul mare.Jackson sim]i cum o str`b`tea un fior pe [ira spin`rii

[i se \ntoarse s`-i vad` fa]a.– Nu ]i-e fric` de [erpi, nu-i a[a?– Nu, r`spunse ea dându-i drumul, cu un râs

tremur`tor. |mi pare r`u – c` m-am ag`]at de tine, vreaus` spun. M-a luat prin surprindere, atâta tot.

Privi prudent` spre putreziciuni.– N-am mai v`zut niciodat` un [arpe aici.– Nu exist` nici o specie indigen`?– Nu. Nici una. Peste tot prin Indiile de Vest sunt

[erpi, numai aici nu, continu` ea cu explica]iile. Prefer s`nu m` gândesc de unde o fi putut veni `sta.

Jackson se uit` dincolo de gr`dina de zarzavaturi,spre cealalt` parte a pârâului limpede [i cald format decascad`, unde cre[teau plantele s`lbatice. Toate [anselesale depindeau de a o atrage de partea lui [i tocmai i seivise o ocazie.

– De unde \]i ob]ii plantele, speciile pe cale dedispari]ie?

– De pe Amazon, \n majoritate.

82

Dând din cap, Jackson \mpinse absent mormanul deputreziciuni. Era mai bine s` nu fac` dragoste cu ea.Avea de gând s` plece de pe insul` imediat ce g`sea ocale.

– Ei, atunci ai de unde alege.– Un pui de boa?– Sau o coad` de anaconda.– Un fer-de-lance. – Dac` ai noroc. Un bushmaster, dac` n-ai.– Poate c` doar p`rea mare.Jackson râse.– Da, [i poate ar fi bine ca Jen [i cu mine s` punem

de-o vân`toare de [erpi.Sugar \l privi \n ochi.– N-a[ avea \ncredere s` v` las pe tine [i Jen nici s`

c`uta]i ou` de Pa[ti \mpreun`, iar aici vân`toarea einterzis`, chiar [i când e vorba de [erpi renega]i.

Râzând din nou, Jackson o apuc` de b`rbie, cublânde]e. Pielea ei era ca satinul la atingere. I se oprirespira]ia, \n timp ce privea, fascinat, cum i se \ntre-deschideau buzele.

– Singura fiin]` de pe insula asta \n apropierea c`reianu po]i avea \ncredere s` m` la[i e[ti tu, spuse el, \ncer-când f`r` succes s` vorbeasc` pe un ton glume].

Cerul se \ntuneca treptat \n jurul lor, amenin]ând aploaie. Totu[i, Jackson ezit` \nainte de a-i da drumul,

83

l`sându-[i mâna s` cad` pe lâng` trup. |ncepur` s`cad` primele pic`turi, calde, stropindu-i capul [iumerii.

– Ploaia asta pare s` \nceap` \n fiecare zi tot maidevreme [i s` dureze tot mai mult, spuse el, privind cumstr`lucirea ner`bd`toare din ochii ei se [tergea. Voise s`fie s`rutat`, iar el n-o f`cuse. Jackson nu [tia care dintreei era un prost`nac mai mare.

– Se apropie luna plin`, r`spunse Sugar, \ntorcândcapul, cu genele coborâte. Pe Cocorico, ploile urmeaz`un ciclu lunar. |naintea nop]ii cu lun` nou` nu plou`deloc.

– Din nou fic]iune [tiin]ific`? \ntreb` el, gândindu-sec` nimerise \ntr-un loc miraculos de straniu.

– Mai degrab` realitate [tiin]ific`.Ploaia stropea c`ma[a lui Sugar, lipindu-i-o de sâni [i

f`cându-l pe Jackson s` i se usuce gura.– Am putea s` \ntrerupem pentru ziua de azi, spuse

ea, \mpingându-[i p`rul cu degetele. {uvi]ele din jurulfe]ei i se umeziser` deja, udându-se tot mai tare de la oclip` la alta.

Jackson era gata s`-i dea dreptate, când cerul \[idesf`cu b`ierile, dând drumul unui adev`rat potop.Instinctiv, o apuc` de mân` [i o lu` la fug` spre copaci.

Abia când ajunser` la ad`post, Jackson \[i d`duseama c` Sugar \njura. Avea un repertoriu destul de

84

limitat, dar \n fond ea nu-[i petrecuse prea mult timpprin porturi, cu ni[te oameni pe lâng` care marinariiobi[nui]i p`reau ni[te ]ânci de gr`dini]`.

– Dac` te saturi vreodat` s` tot spui „la naiba“, te-a[putea \nv`]a eu vreo câteva cuvinte noi, se oferi el,[tergându-[i apa de pe fa]`.

– Nu, mul]umesc... la naiba...– Sau, te-a[ putea \nv`]a s` \njuri \n francez`.{tia din experien]` c` femeilor le pl`cea limba

francez`. Le f`cea s` reac]ioneze.– Nu.– Nu-mi vine s` cred c` te-ai bosumflat din cauza

unei ploi. Doar plou` zilnic...Terminând cu [tersul apei de pe fa]`, \ncepu s`-[i

stoarc` poalele c`m`[ii.– Nu e numai ploaia, r`spunse ea misterios.– Musonul?Sugar cl`tin` din cap.– Potopul lui Noe, `la de patruzeci de zile [i patruzeci

de nop]i?– Nu.– Atunci, care-i problema?– Când plou` a[a cu mai pu]in de-o s`pt`mân`

\nainte de luna nou`, toat` insula se \nconjoar` cuce]uri, mai ales noaptea [i diminea]a \n zori.

Jackson nu se osteni s` men]ioneze din nou teoriadespre science-fiction.

85

– Era cea]` [i \n diminea]a când am venit eu. Nu mis-a p`rut chiar atât de r`u.

– Vorbesc despre ce]uri dese, despre negur`. Negurae atât de deas`, \ncât...

Se \ntrerupse, când diluviul \ncet` la fel de repede pecât \ncepuse. Continua s` plou`, dar stropii erau mairari, aversa toren]ial` \ncetase. Sugar arunc` o privire desub ad`postul verde al p`durii, apoi ie[i. Când ajunse \nspa]iul liber, \ntoarse capul spre el.

– Poate c` de data asta m-am \n[elat. Nu-]i mai facegriji.

Jackson nici nu se gândea s`-[i fac` griji din cauzace]ii. I-ar fi putut spune c` negura era ultima dintreactualele lui probleme, dar Sugar nu st`tu pe loc atâtacât s`-i lase timp s` spun` ceva.

* * *

– De ce se nume[te insula asta Cocorico? \ntreb`Jackson, trecându-[i degetul prin aburii laptelui fiert pecare Sugar i-l turna \n cea[c`, peste cafea. Din cauzanucilor de cocos?

– Nu, r`spunse ea, privindu-l cum \[i lingea degetul;\[i drese vocea. Un cocorico e o specie de pas`re, dinaceea[i familie cu chachalaca.

Jackson lu` cea[ca [i sorbi o \nghi]itur`, ]inându-[i cumâna cealalt` p`rul pe care tocmai [i-l \mpletea \ntr-o coad`.

86

– E bun`, foarte bun`.– M` bucur c`-]i place. Uneori, pun [i ciocolat`, dar

acum mi s-a terminat.– Când vei mai primi?– Peste câteva s`pt`mâni.Fusese gata s` spun`: „Abia dup` ce-ai s` pleci tu“,

dar se oprise la timp. Nu voia s`-i aminteasc` de \nc` unlucru asupra c`ruia el nu avea nici un control.

– Vrei s` spui c` sunt sechestrat aici f`r` ciocolat`?Dezn`dejdea din glasul lui \i aduse pe buze un zâm-

bet [ov`ielnic.– Dac` eu pot supravie]ui f`r` ciocolat`, po]i [i tu.– Nu [tiu, Sugar... Nu m` cuno[ti. Eu [i ciocolata sun-

tem foarte apropia]i.|ncerca atât de tare s` se poarte firesc [i prietenos,

\ncât o f`cea s` se simt` ca \ntr-o misiune de caritate.Ar fi fost o gre[eal` \ngrozitoare s` se s`rute, dar celpu]in ar fi putut avea bunul sim] de a nu se ar`tavesel.

– Nu po]i fi mai \ndr`gostit de ea decât sunt eu,spuse Sugar, [i totu[i rezist, de la un transport la altul.De[i, de obicei, nu mi se termin` atât de repede.

– Ce s-a \ntâmplat de data asta? Ai lansat un mara-ton al consumului de ciocolat`? \ntreb` Jackson, \ntimp ce-[i lega coada cu un [iret [i [i-o arunca pesteum`r.

87

Sugar nu mai v`zuse niciodat` un p`r atât de superbla un b`rbat. Pe lâng` el, [uvi]ele ei scurte ar`tauaproape jalnic. Cu un gest jenat, \[i trecu degetele prinp`r, \ncercând s`-[i \nfoaie buclele.

– Nu, r`spunse ea, oftând, dup` ce se convinse c` eraimposibil s`-[i tapeze câ]iva centimetri de p`r blond ast-fel \ncât s` arate ca un voal m`t`sos. Henry, asta s-a\ntâmplat. De obicei, vine de dou` ori pe lun`, dar credc` s-a \ndr`gostit de Carolina, a[a c` trece ori de câte orie ea aici. {i de fiecare dat` când apare, \mi mai disparedin ciocolat`...

– Carolina cine e? \ntreb` Jackson, iar lui Sugar \i venis`-[i dea una peste gur`.

– O prieten`, spuse ea pe un ton menit s` descura-jeze oricare alte \ntreb`ri.

Jackson nu-i remarc` intona]ia, sau prefer` s-oignore.

– Henry spune c` e frumoas` [i crud`.Era o descriere atât de surprinz`toare \ncât o f`cu s`

râd`, u[urat` \n acela[i timp c` Jackson [tia deja despreCarolina. F`cuse o gre[eal`, \ntr-adev`r, dar nu-idezv`luise nici o noutate.

– Carolina, crud`? Doamne, r`u trebuie c-a mai p`]it-oHenry, coment` Sugar, rezemându-se de sp`tar, \n timpce lua o sorbitur` de cafea.

– Ce [anse are cu ea? se interes` Jackson.Sugar cl`tin` din cap.

88

– Nici una. Carolina a mai fost m`ritat` cu un be]iv.Noroc c`, a[a cum se \ntâmpl` de-atâtea ori, `la a fugitcu alta. Carolina \nal]` \n fiecare sear` rug`ciuni derecuno[tin]` [i nici moart` nu [i-ar mai lua un noube]ivan.

V`zând c` Jackson nu se repezea imediat s`-i pun`\nc` o \ntrebare, Sugar \[i \ng`dui s` se relaxeze.

|i \n]elegea nevoia de explica]ii. Jackson \ncercas`-[i reconstituie noua lume, dar Sugar se temea deacele sc`p`ri afurisite, care-o f`ceau s`-i dea maimulte informa]ii decât era prudent. Libertatea luiJackson se afla la mai pu]in de o sut` de metri de casaei, de cealalt` parte a falezei. Dac` descoperea u[apiratului, putea foarte simplu s` plece, s` ia barca [is` se fac` nev`zut.

{i avea s-o fac`. Sugar nu se \ndoia. Cocorico nu eradestul de mare ca s`-l ]in` pe loc. |n unele zile, [i-nunele nop]i \n ultima vreme, abia o mai ]inea [i pe ealocului.

Arunc` o privire spre el, pe furi[, [i-l v`zu privind-olung, cu o intensitate care o f`cu s` ro[easc`.

– Asta ]i s-a \ntâmplat [i ]ie? o \ntreb` el pe un tont`ios, din care disp`ruse orice intona]ie prietenoas`.So]ul t`u a fugit cu Baolian, iar ea a vrut s-o \nl`ture dindrum pe fosta lui nevast`?

89

– Nu.Mâinile lui Sugar se strânser` pe cea[ca de cafea. Ar fi

trebuit s` râd` de \ntrebarea lui ridicol`, dar tonul asprupe care-i vorbise o \mpiedica.

– A p`r`sit-o vreun amant de-al ei pentru tine?|n cuvintele lui se sim]ea o anumit` ezitare, ca [i cum

\ntrebarea l-ar fi dezgustat.Sugar nu-i r`spunse. N-avea de gând s` lase tensi-

unea [i furia s` strice o zi atât de pl`cut`. Se ridic` s`plece, dar \n clipa urm`toare Jackson o apuc` de bra].

– A p`r`sit-o vreun iubit pentru tine? repet` el.Strânsoarea nu era dureroas`, ci doar suficient de

puternic` pentru a o asigura c` n-avea s` plece nic`ieri.– Nu, r`spunse ea, str`duindu-se s` nu se zbat`.Mâna lui Jackson se relax` abia sim]it.– Spune-mi ce leg`tur` ai cu Baolian, \i ceru el, [i nu

\ncerca s` min]i. Am s` m` prind. Oamenii cu care am eude-a face sunt cei mai abili mincino[i din lume.

|n ciuda pericolului real pe care-l reprezenta el,Sugar \i arunc` o privire nemul]umit`.

– Eu nu fac parte dintre oamenii cu care ai tu de-aface de obicei. {i-acum, d`-mi drumul.

– Când ai s`-mi spui de ce e[ti aici.– Nu te prive[te.Se \n[ela, \[i spuse Jackson, ceea ce nu-i convenea nici lui.– Tot ceea ce are leg`tur` cu tine m` prive[te [i pe

mine, spuse el rezemându-se de mas`.

90

Ajunsese la cap`tul r`bd`rii. Baolian era o viper` [i o]inea pe aceast` femeie \n puterea ei. Voia s` [tie de ce.{i n-avea de gând s`-i dea drumul pân` nu afla.

– Am s` ]ip dup` Jen!Amenin]area era serioas` [i conving`toare, dar

Jackson n-o \nghi]i.– Nu-l amesteca pe Jen \n povestea asta. Ne prive[te

numai pe noi doi.Sugar \[i cobor\ genele, \ntr-o atitudine \nvins` – sau,

cel pu]in, a[a i se p`ru lui. Ar fi trebuit s` se a[tepte.Femeile aveau armele lor, iar ale ei t`iau pân` la os.

– Shulan nu te-ar fi adus aici, dac` ar fi existat risculs`-mi faci vreun r`u, [i am \ncredere \n judecata ei, spuseea, ridicându-[i ochii cenu[ii spre ai lui. Aici trebuie s`fiu \n siguran]`, Jackson. Nu mi-o lua [i pe asta.

Vorbea \ncet [i cu deplin` convingere, f`cându-l s` sesimt` ru[inat, lucru pe care Jackson l-ar fi crezut imposi-bil \nainte de a nimeri pe insula ei. Le f`cuse r`u multoroameni, [i totu[i se sim]ea mai pu]in vinovat decât pen-tru simplul fapt c` o ]inea de \ncheietura mâinii.

|i d`du drumul [i se l`s` s` cad` la loc pe scaun,privind-o cum pleca [i \ntrebându-se ce altceva \i mai luase.Nu-i venea \n minte nimic, sau \n orice caz nimic important.

Dup` plecarea ei, Jackson r`mase singur, ore \n [ir,cu gândurile la fel de negre ca noaptea din jur.

91

Capitolul 7

Sugar se desprinse de tocul u[ii, unde st`tea reze-mat`, privind spre Jackson [i „Mary Sue“. Un moment, se\ntreb` ce f`cea Jackson. Pân` travers` veranda, \i v`zusepantalonii c`zând la p`mânt [i \n]elesese.

Un moment, inima i se opri \n loc. Se a[teptase caJackson s` \ncerce ceva, de când ea [i Jen \i g`siser`pluta. Dar nu asta...

– Nu! gâfâi ea, luând-o la fug` spre scara de lâng`plaj`.

Pe la jum`tatea drumului, \l strig` pe nume [i-l v`zu\ntorcându-se spre ea, \n apa care-i ajungea pân` lapiept.

Jackson privi \n susul plajei, \ntrebându-se cât demare trebuia s` fie dorin]a pentru a transpune o fantezie\n realitate. Apoi o v`zu pe Sugar alergând pe nisip, \nlumina lunii.

92

Briza nocturn` [i fo[netul valurilor \i acopereaucuvintele, dar Jackson \i sim]i dezn`dejdea \n voce [ir`spunse, repezindu-se afar` din ap`.

O prinse \n bra]e când apa \nc` \i mai ajungea pân`la genunchi. Sugar \l apuc` de antebra]e [i-l trase spreea, strigând cu r`suflarea t`iat`:

– Ce naiba, Jackson... Nu po]i s`... }i-am spus...!Un val revenind dinspre ]`rm o \mpinse spre el, cât

pe ce s`-i r`stoarne pe amândoi. Ca s` scape amândoi deo baie, Jackson o ridic` \n bra]e, ie[ind din ap`. |n drumspre locul unde-[i l`sase pantalonii, \i trecu prin mintede cel pu]in o sut` de ori c` era gol [i o ]inea pe Sugar\n bra]e.

– Jackson...Când o l`s` cu picioarele pe p`mânt, Sugar r`mase

ag`]at` de el.– E[ti un... un..Nu-[i g`sea cuvintele, gâfâind sufocat`.– E totul \n regul`? o \ntreb` el, strângând-o la fel de

tare pe cât \l ]inea [i ea.– Da, d`du din cap Sugar. N-am putut dormi... te-am

v`zut \n ap`... rechinii...Deci, despre asta era vorba? se \ntreb` el. Despre

rechini? Valul de adrenalin` care-l str`b`tuse \ncepu s`se risipeasc`.

– M` pricep la rechini, Sugar, o asigur`. Nu vin \nzona asta, atât de aproape de mal. Stâncile rostogolite \nap` la capetele plajei ac]ioneaz` ca ni[te recife.

93

Avea dreptate, dar Sugar se mira c` descoperise adev`rul.– La reflux, continu` el, stâncile se v`d ie[ind din ap`

pân` la cincisprezece iarzi distan]`. Nici un animal atâtde mare n-ar risca s` r`mân` prins \n golfule]ul `sta.Altfel, l-am mânca la cin`.

– Deci ai [tiut c` nu trebuie s` te \ndep`rtezi. Nuvoiai s` \no]i pân` la vapor? S` scapi?

Când Jackson cl`tin` din cap, Sugar \ncepu s` sesimt` ofensat`. Se omorâse cu fuga pe plaj`, ca s`-isalveze via]a, [i totul degeaba.

– |n fiecare noapte am \notat, dar f`r` s` m`\ndep`rtez, \i spuse el.

– Ai \notat \n fiecare noapte?Nu-i venea s` cread`. |notase \n fiecare noapte, iar ea

nu [tiuse. Ce naiba urma s` fac` \n continuare?– Nu [tii... nu [tii c` \n apele astea mai tr`iesc [i alte

viet`]i, pe lâng` rechini? Puteai s` fii mu[cat, \n]epat,otr`vit, sfâ[iat \n buc`]i...

– Sugar.|i rosti numele \ncet, dar Sugar refuz` s` se calmeze.– }ipari moray, corali, porci-de-mare, r`zboinici-por-

tughezi – de toate tr`iesc pe-aici! {i nici m`car n-am vor-bit de cea]`. Astea nu-s polite]uri, Jackson. Când vine,cea]a asta e ca un tsunami din iad. La trei metri de plaj`dac` ajungi, nu te mai \ntorci. R`spund de tine [i, atâtatimp cât e[ti aici, \]i interzic s` mai \no]i noaptea.

94

{tia c` turuia ca o meli]` dar, fir-ar al dracului s` fie,o speriase \ngrozitor! Cobor\ privirea, \ncercând s` secalmeze, [i deodat` observ` c` Jackson era gol. |naceea[i clip`, \i d`du drumul. Aerul i se rev`rs` dinpl`mâni, [uier`tor, iar privirea i se repezi din nou \n sus,spre fa]a lui.

– E[ti gol.– Mi-o interzici? repet` el, arcuind o sprâncean`, cu

aerul de a o \ntreba: „da' tu cine te crezi?“ Nu-mi po]iinterzice decât un singur lucru, Sugar, [i numai fiindc`sunt destul de civilizat ca s` nu-l doresc, dac` nu mi-loferi tu.

Sugar [tia la ce se referea, iar obrajii i se \mpurpurar`.– Oamenii civiliza]i nu-[i arunc` hainele de pe ei cu

fiecare ocazie, \l inform` ea, pe cel mai autoritar ton decare era \n stare.

Nu era destul de autoritar.– Eu, \n locul t`u, n-a[ vorbi de r`u firea mea civi-

lizat`, o preveni el. Pe lâng` Jen, e singura ap`rare decare ai parte.

– Pot... \mi pot purta [i singur` de grij`.Sugar f`cu un pas \napoi, numai pentru a-[i da seama

c` a[a \l vedea [i mai bine.– Trebuie s`... A, aici sunt.Exasperat`, se aplec` [i-i smulse pantalonii de pe

nisip. |ntorcând capul \ntr-o parte, \i \ntinse spre el.

95

– |mbrac`-te.– Care-i cuvântul magic?Sugar scrâ[ni din din]i, f`r` a [ti de ce o \ngrijorau

atât de tare rechinii. Dup` cum evoluau lucrurile,probabil c` pân` la urm` avea s`-l omoare cu mâna ei.

– Te rog.|l sim]i luând pantalonii, apoi auzi cum \i scutura de

nisip.– Bine, spuse el peste câteva momente, acum sunt

echipat decent.– Ba nu e[ti.Sugar porni \n lungul plajei, jenat` de propria ei

reac]ie exagerat`, ab`tut` din cauza cuvintelor dure pecare le schimbaser`. Spre [i mai marea ei am`r`ciune,Jackson i se al`tur` imediat.

– Parc` spuneai c` vrei s` faci o baie, spuse ea,lungind pasul.

– Parc` spuneai c` mi-ai interzis s` fac baie.|[i b`tea joc de ea. Asta o \nfuria din nou, dar acum

furia era [i mai \ngrozitoare: era genul de furie care of`cea s` plâng`. Jackson p`rea s` aib` un talent deosebitde a o face s` se simt` prost.

– Detest s` m` cert cu tine, spuse ea strângând pum-nii, cu privirea drept \nainte, \ntr-o \ncercare de a-[ist`pâni lacrimile.

– Atunci avem multe \n comun, replic` Jackson. Nicimie nu-mi place s` m` cert cu tine.

96

– Ba n-avem nimic \n comun. {i tocmai asta eproblema. Nu [tiu ce s` fac cu tine...

Sugar p`[i pe prima treapt` a sc`rii, sperând s`-l lase\n urm`. Jackson, \ns`, o opri punându-i o mân` peum`r [i o \ntoarse cu fa]a spre el.

– Avem \n comun mai multe decât crezi. Pentru c`nici eu nu [tiu ce s` fac cu tine.

|n secunda urm`toare, tensiunea dintre ei seschimb`, devenind mai profund`, mai pu]in agitat` ner-vos, mai senzual`.

– {tiu ce mi-ar pl`cea s` fac cu tine, continu`Jackson, cutreierându-i fa]a cu privirea; când ajunse lagur`, zâmbi r`ut`cios, apoi ridic` din nou ochii spre aiei. Dar a[a ceva ar crea probleme mai mari decât oriceceart`.

Inima lui Sugar se ridicase \n gât – iar mâna lui \icuprinsese ceafa, imobilizând-o. Urma s-o s`rute.

– De obicei, [tiu cine e du[manul, continu` el, dar \ncazul t`u nu-mi pot da seama.

|i scormoni cu degetele p`rul de la ceaf`, trimi]ându-iun fior pe [ira spin`rii.

– Nu semeni cu nici unul dintre pira]ii pe care i-am\nfundat, dar e[ti cea care m` \mpiedic` s` plec de-aici.

– Nu-]i sunt du[manc`...Abia mai putea s` respire, v`zând cum se uita la ea,

cum i se \ntuneca de dorin]` verdele ochilor, cum i se[tergea zâmbetul de pe buze.

97

Jackson o strânse pu]in mai tare, tr`gând-o spre el.– Dar e[ti al`turi de mine, Sugar? Asta vreau cu

adev`rat s` [tiu.Nu l`s` s`-i r`spund`. |[i cobor\ gura spre a ei, [i

toate visurile pe care le avusese Sugar vreodat` se trezir`la via]`: al respira]iei lui amestecat` cu a ei, al puterii lui\nconjurând-o, al \mpreun`rii dintre ei.

Deci, aceasta era senza]ia unui s`rut cu el. Paradisul.Buzele i se desp`r]ir` \ntr-un geam`t slab, iar Jackson

o s`rut` [i mai profund, sugându-i limba. Un fulger depl`cere [i [oc \i rico[` prin trup, r`spândindu-i prin toat`fiin]a fl`c`ri de dorin]`. Sugar deschise gura [i mai larg,s`rutându-l la fel, dar mai \ncet, mai nesigur, \n timp cedorin]a i se \nte]ea irezistibil, adunându-se \n [ale.

Jackson se credea [i el \n paradis. Mâinile ei \lstr`b`teau peste tot, s`rut`rile \i deveneau tot mai dis-perate, dup` care \i sim]i lacrimile [iroind pe fa]`.

Sugar plângea.Niciodat` nu i se mai \ntâmplase a[a ceva. Niciodat`

\n via]a lui. |i venea s-o s`rute \ncontinuu, cu speran]a c`avea s`-i opreasc` lacrimile. Se sim]ea complet neputin-cios când o vedea plângând.

Blestemându-se \n sinea lui, Jackson \ncheie s`rutulcu o atingere u[oar` a buzelor peste ale ei [i o strânse \nbra]e. Sugar era zvelt` [i supl`, puternic` \n felul ei, dar[i fragil`. Jackson sim]ea nevoia s-o cuprind` [i maistrâns.

98

Frumoas` pereche mai f`ceau, \[i spuse el, bloca]i\ntr-un Eden tropical, f`r` nici o ie[ire [i aproape f`r`nimic ca s`-[i ofere unul altuia.

|nc` doar câteva zile de paradis [i avea s` se roage caShulan s` revin`, preferabil [i cu bruta de Sher Changal`turi. Atunci, cel pu]in urma s` aib` cu cine s` se lupte,[tiind clar unde se aflau du[manii.

|[i trecu o mân` peste spatele ei, dorindu-[i s` nu sesimt` atât de bine. Din pieptul lui Sugar se desprinse unsuspin, f`cându-l s`-[i doreasc` s` nu se simt` atât deprost.

– Dac`-]i promit c` n-am s` te mai s`rut, te opre[tidin plâns? o \ntreb`, dornic s-o ajute [i ne[tiind cum.

Sugar c`tin` din cap. Jackson nu [tia dac` s` fieu[urat sau resemnat.

– Dac` te s`rut din nou, \ncetezi?Crezuse c` era una dintre cele mai bune idei ale lui,

dar Sugar r`spunse tot cu o cl`tinare negativ` a capului.Excelent. Acum nu mai era doar frustrat sexual, ci [i

stânjenit, \ncurcat...– Nu e vina ta, murmur` ea cu buzele pe pieptul lui,

unde lacrimile amenin]au s` \nece dragonul. Nu tu e[ticauza.

Dac` crezuse c` a[a \l f`cea s` se simt` mai bine, se\n[ela amarnic. Lui Jackson \i pl`cea s` se cread` capabilde a influen]a situa]iile, mai ales cele \n care era implicatatât de intim.

99

Ne[tiind ce s` mai fac`, dar \ncredin]at c` nu era \nc`gata s`-i dea drumul, cobor\ capul [i-i s`rut` curba lin` afrun]ii, [optindu-i cuvinte lini[titoare.

– {[[t... Nu plânge, Sugar. Totul va fi \n regul`.{i avea s` fie, \n deplin` regul`, numai dac`-i d`ruia

libertatea – [i-l l`sa s`-i d`ruiasc` \n schimb dragostealui.

|i sim]i oftatul adiind pe piept [i \ncepu s`-i [tearg`cu s`rut`ri lacrimile de pe obraz, cu o surprinz`toarepl`cere de a o consola. Pielea ei era fin`, cu un gustdulce [i \n acela[i timp s`rat.

Sugar oft` din nou. |n timp ce Jackson \[i \ngropa fa]a\n p`rul ei, absorbindu-i mirosul proasp`t, exotic,inten]iile de alinare \i fur` \necate de o dorin]` re\nnoit`.Trebuia s`-i arate lui Sugar cât de bine se puteau sim]i\mpreun`.

– Iart`-m`, \l rug` ea. |]i promit c` n-o s` se mai\ntâmple.

Vocea \i era atât de sc`zut`, \ncât Jackson aproape c`n-o auzi. Când \i \n]elese cuvintele, \[i dori nici s` n-o fiauzit.

Sugar schi]` o mi[care de a pleca, iar el, neavând\ncotro, \i d`du drumul. R`mase pe plaj`, \n timp ceSugar ura scara spre camera ei, ca s` se culce.

Singur`.Cât despre el... La naiba, el n-avea s` doarm` deloc \n

noaptea aceea.

100

Capitolul 8

Sugar se trezi \n mirosul cald [i aromat de cafea, fructe,[i \nc` ceva – un parfum atât de distinctiv [i delicios, dar [iatât de nea[teptat, \ncât nu-i venea s` cread`, nu putea s`cread`. Trebuia s` fie o iluzie. Nimeni n-ar fi putut s`-iaduc` turti]e cu scor]i[oar`, proasp`t coapte, \n camera ei.

{i totu[i, mirosul st`ruia, puternic [i apetisant,umplând aerul. Sugar se \ntinse alene, \ntrebându-se ceplant` exotic` putuse \nflori \n gr`dina ei ca s` r`spân-deasc` aroma aceea ispititoare de scor]i[oar`. PeCocorico cre[teau atâtea flori, unele mai parfumatedecât celelalte.

Adulmec` din nou, inhalând izul de mirodenie [iaroma de cafea jamaican` Blue Mountain, [i deodat` \itrecu prin minte c` [i mirosul de cafea \n camera ei ar fitrebuit s` fie la fel de imposibil ca [i acela al turti]elor cuscor]i[oar`. Cum ajunseser` acolo?

101

|ndr`zni s` arunce o privire spre noptier`. V`zucafeaua, feliile de papaya [i incredibilele turti]e cuscor]i[oar`. |nchizând ochii la loc, gemu \n`bu[it \npern`. Cineva intrase \n camer` când ea dormea. Iar acelcineva nu putuse fi Jen. Jen nu bea cafea [i n-ar fi\ndr`znit s`-i calce pragul. Intrusul nu putea s` fi fostdecât Jackson Daniels.

|l v`zu stând a[ezat \n umbra unui col], pe un scaunde bambus, cu mâinile \mpreunate pe abdomen [ipicioarele desf`cute, neclintit, de unde o privea cu olucire de fiar` \n ochi, \ncordat, pârjolit de focul pur aldorin]ei. Nu-i fu greu s`-i recunoasc` expresia. Se ridic`brusc \n capul oaselor.

– Tu...! murmur` ea.– Eu, recunoscu Jackson.– Ce faci aici? \ntreb` Sugar, str`duindu-se s` par` cât

mai indignat`.– Meditez.– La ce?„La sex,“ \i veni lui s` spun`, „la ceea ce n-am f`cut

azi-noapte“, dar se \ndoia c` ar fi fost \n interesul lui s`m`rturiseasc` adev`rul.

– M` gândeam c` am putea sta de vorb`.Lui Sugar nu-i venea s` cread`. Cât` \ndr`zneal`! Nu

numai c` intrase nepoftit \n camera ei, dar se mai [iinstalase acolo, privind-o cum dormea. Era exact acela[i

102

lucru pe care-l f`cuse [i ea, \n ziua sosirii lui pe insul`,\[i aminti, cu un junghi de vinov`]ie. Un junghi foarteslab.

– N-am chef de vorb`.– Bine.Pe buzele lui ap`ru un zâmbet senzual – [i, dintr-o

singur` mi[care ml`dioas`, se ridic` de pe scaun,pornind spre ea.

Sugar se refugie spre capul patului, ridicându-[i pân`sub b`rbie cear[aful.

– ~la chiar te face s` te sim]i mai \n siguran]`? \ntreb`Jackson, \n timp ce se a[eza pe pat, ar`tând sprecear[aful strâns \ntre degetele ei.

– M-a[ sim]i mai \n siguran]` dac` ai pleca. N-ai cec`uta aici.

– Credeam c` ]i-ar pl`cea s` prime[ti câteodat` miculdejun la pat, replic` el. {i, din câte-am v`zut, se pare c`am avut dreptate.

Sugar ridic` \ncet ochii spre el, hot`rât` s` risipeasc`tensiunea, s` calmeze situa]ia, s`-[i neutralizeze pro-priile emo]ii sc`pate de sub control.

– Ai avut dreptate. |]i mul]umesc.Un „mul]umesc“ politicos i-ar fi potolit ardoarea, dar

Jackson gre[ise apropiindu-se atât de mult de ea, sufi-cient de mult pentru a-i sim]i c`ldura trupului [i mirosulfeminin.

103

Sugar \ns` era o femeie aparte, ceea ce sim]ea pentruea era cu totul deosebit. Niciodat` nu se temuse de ofemeie, \ns` Sugar \l speria \ngrozitor – [i totu[i, nu atâtde tare \ncât s`-l pun` pe fug`.

– Am g`sit \n c`mar` un borcan de miere cuinscrip]ia „|nainte de a muri albinele“ [i am luat pu]in`,spuse el, servindu-se cu o felie de papaya. Un moment,aceast` mi[care le apropie trupurile [i mai mult – insu-portabil...

|i oferi fructul, dar ochii lui Sugar \l evitar`. O clip`,nu mai mult, Jackson \[i \ng`dui s` se \ntrebe cât de multl-ar fi costat un al doilea s`rut. |n locul acestuia, \i vâr\ \ngur` felia de papaya.

– Recunosc gustul de miere s`lbatic`, spuse ea,pref`cându-se foarte concentrat`.

– Mda, bine, replic` Jackson, \nainte de a trece las`lb`ticii, cred c` ar merita s` discut`m [i alte variante.

Vorbea inten]ionat pe un ton cam t`ios, pentru a-[iascunde tandre]ea care-l n`p`dea. Dumnezeule, Sugarera cea mai periculoas` fiin]` pe dou` picioare cu careavusese de-a face vreodat`, inclusiv Fang Baolian. Târfa-Dragon nu-i dorise decât trupul. Sugar \l devora tot, cutrup, suflet [i minte.

– Ce variante?Lui Jackson nu-i sc`p` unda de team` din vocea ei,

dar nu f`cu nimic pentru a-i risipi b`nuielile. Era timpuls` pun` c`r]ile pe mas`.

104

– |]i dau bani, iar tu m` aju]i s` plec. Cinstit, simplu[i eficace.

Omise cuvântul „dureros“.Când Sugar nu r`spunse altfel decât privindu-l cu o

\ndoial` crescut`, continu` pe un ton mai blând:– Sugar, gânde[te-te. Nu vei mai avea o gur` \n plus

de hr`nit, un om pe care s`-l salvezi \n toiul nop]ii,\ntreb`ri la care s` mai r`spunzi.

Cu toate inten]ile lui l`udabile, glasul i se \mblânzi,iar privirea lui o str`b`tu pe Sugar de la um`r pân` lacoaps`. Dracu' s-o ia pentru c` era a[a cum era, pentruc`-l f`cea s` lase de izbeli[te orice pruden]`!

– Se va termina cu s`rut`rile toride pe plaj`, care nute las` s` dormi toat` noaptea pentru c` n-au fost nimicmai mult decât s`rut`ri.

Inspir` adânc, aspru, silindu-[i privirea s` se ridicemai sus de talia ei.

– N-ai s` te mai treze[ti \n camer` cu un b`rbat carese uit` la tine cum dormi, gândindu-se cât de pl`cut ar fis` se dezbrace [i s` se culce lâng` tine.

Ro[ea]a din obrajii lui Sugar \ncepea s` se \ntind`,acoperindu-i [i pieptul.

– Nu trebuie decât s` spui un pre]. |l pot achita.– Nu sunt de vânzare, replic` ea, refuzând cu

\nc`p`]ânare s`-l priveasc` \n ochi.

105

– Cu cât te pl`te[te Shulan?– Cu nimic. |i sunt \ndatorat`.Cuvintele ei \i aduser` \n minte o sut` de \ntreb`ri,

dar nu i le puse. R`mase \n a[teptare.– Indiferent ce-]i trece prin cap, cred c` e gre[it,

spuse ea dup` câteva momente de t`cere \ncordat`,privindu-l scurt.

– M` gândesc la sex, replic` Jackson. Dar dac` vrei s`m` gândesc la altceva, e[ti liber` s` vii cu o sugestie...sau cu o confesiune.

Sugar \[i strânse genunchii la piept, semn c` se\nchidea \n sine [i mai mult.

|n t`cere, Jackson se recunoscu \nvins. Singura luiconsolare era aceea de a [ti c` nu referirea la sex of`cuse s` treac` \n defensiv`, ci solicitarea unei m`rtu-risiri. Sugar detesta s`-[i divulge secretele – [i, pentruea, tot ceea ce se referea la via]a ei [i la Cocorico era unsecret sacrosanct.

– M` gândeam ca azi s` caut [arpele, spuse el, schim-bând subiectul. Dac` am noroc, poate-l putem frige la cin`.

– La cin`? {arpele meu?Cu asta reu[ise s`-i atrag` aten]ia!– {arpele t`u?Pe fa]a ei ap`ru o expresie rebel`.– Am vorbit serios, Jen. Vân`toarea e interzis`. Dac`

se afl` aici, indiferent cum a ajuns pe insul`, r`spund devia]a lui.

106

Cuvintele ei exprimau o convingere mai mare decâtauzise Jackson vreodat`, \n leg`tur` cu o reptil`. Se\ntreb` dac` avea acelea[i sentimente [i pentru dragoni.

– Dac` e un bushmaster, n-are nevoie de atâtea \ngri-jiri, doar pu]in` carne proasp`t`, din când \n când,spuse el, \ncercând s` vorbeasc` pe un ton rezonabil.Acela[i lucru e valabil pentru un anaconda sau un boa.A[ vrea doar s` m` asigur c` nu noi vom fi sursa aceleic`rni proaspete.

– Nu [tiu cum ar fi putut ajunge pe insul` un [arpeatât de mare ca un anaconda sau un boa constrictor,spuse Sugar.

– Dar un bushmaster?– Aproape la fel de imposibil. Nici `[tia nu-s tocmai

mici.– Ei bine, nici tu nu [tiu cum ai ajuns pe insul`, dar

e[ti aici totu[i, ripost` el, a[teptând \n mod vizibil oexplica]ie.

La fel de vizibil era c` Sugar n-avea de gând s`-i deanici una.

– N-ai voie s`-mi omori [arpele.Jackson renun]`.– Sc`ldatul interzis, omorâtul [erpilor interzis... M`

la[i aproape f`r` nici o distrac]ie, Sugar. Poate doar dac`nu cumva ai altceva \n minte...

Se \ntreb` dac` s`-i adreseze un zâmbet r`ut`cios,apoi se r`zgândi.

107

– N-ai fost adus aici ca s` te distrezi.– Bine, n-am s`-]i omor [arpele, accept` Jackson, cu

zâmbetul r`ut`cios \nvingându-i cele mai nobile inten]ii.Dar dac` sim]i c` se \ncol`ce[te ceva pe tine \n toiulnop]ii, f` bine [i fugi – doar dac` nu cumva r`spunde lanumele de Jackson Daniels...!

Se ridic` de pe pat, mul]umit s`-i vad` ochii dilatân-du-se [oca]i. Aplecându-se, \i atinse gura cu a lui, cu odezinvoltur` pref`cut`. Era un mare risc, dar trebuia s-os`rute; [i, a[a cum se temuse, un s`rut nu era de ajuns.|n intervalul unei b`t`i de inim`, timpul \ncetini, zâm-betul lui Jackson se [terse de pe buze, iar mâinile i seridicar` din proprie ini]iativ`, cuprinzând umerii luiSugar, desf`cându-[i degetele peste pielea ei.

– Sugar, [opti el, pe un ton \ntreb`tor [i reveren]ios.Detesta s`-[i dezv`luie sl`biciunea pentru ea [i ar fi ple-cat, dac` Sugar \i d`dea cel mai mic semn c` voia s`r`mân` singur`.

N-o f`cu.Genele ei c`zur` ca dou` evantaie pe obraji, respi-

ra]ia i se acceler`, iar Jackson fu capturat – atât de u[or...Atât de u[or i-ar fi fost s`-i trag` complet de pe

um`r m`tasea c`m`[ii de noapte... Atât de u[or i-ar fifost s`-[i lase privirea s` alunece peste sânii ei par]ialdezgoli]i... I-ar fi fost atât de u[or s-o culce pe pat [i s-ourmeze, s`-[i potriveasc` trupul peste al ei [i s` lase fioriiatingerilor s`-i inunde sim]urile [i s`-i umple inima... Aldracului de u[or [i de dulce, s` se lase la discre]ia ei...

108

Strânse pumnii [i se retrase. Numai un miracol l-armai fi putut ajuta s` r`mân` cu mintea \ntreag`, dac` seab]inea \n continuare.

Sugar \i sim]i ezitarea [i deschise ochii pentru a-lvedea plecând, numai arogan]` macho [i for]` gra]ioas`\ntr-o pereche de pantaloni de bumbac negri, largi, [inimic altceva. Era mult mai puternic decât ea.

Planul ei de a se \mprieteni cu Jackson Daniels sedovedise periculos de absurd. Singura speran]` de asupravie]ui, de a nu-i cer[i atingerea, era aceea de a-levita cu orice pre]. Nu-l putea avea pentru totdeauna,a[a c` era mult mai bine nici s` nu [tie ce pierdea.

Trupul ei o f`cea mincinoas` [i proast`. Trupul \ldorea cu orice pre], dar inima continua s`-l refuze cu\nc`p`]ânare.

Sugar lu` una dintre feliile de papaya pe care i leadusese Jackson. |n gura ei, fructul era dulce [i m`t`sos– la fel cum fusese [i limba lui, când o s`rutase pe plaj`.La fel cum sperase c` avea s` fie, cu doar câtevamomente \n urm`.

Mai lu` o felie de fruct [i o savur` \ncet, amintindu-[i.Putea s` se \ndr`gosteasc` de s`rutul lui – [i, poate, nunumai de s`rut.

109

Capitolul 9

|n spatele lui Jackson, valurile oceanului se zdrobeaude recif, f`când s` se unduiasc` u[or apa de la suprafa]alagunei pe care tocmai o descoperise. Era un lac cu ap`par]ial dulce, par]ial s`rat`, un amestec al celor dou`mari surse de via]` alc`tuite din acela[i element. Soare,lun`; lumin`, \ntuneric; yang, yin; b`rbat, femeie.Femeia lui – [i nu putea s-o aib`.

|i v`zu mâna ie[ind de dup` un cop`cel, pentru a luahainele. Bluza [i pantalonii scur]i erau de un galben viu, iarSugar, \n timp ce se \mbr`ca gr`bit` \ncercând s` se ascund`de privirile lui, ar`ta ca un fluture zb`tându-se \n ac.

– E[ti decent`? mugi Jackson, din apa de la marginealagunei.

– Spre deosebire de al]ii, al c`ror nume \mi scap`, eusunt \ntotdeauna decent`! strig` ea din ascunz`toare,f`cându-l s` zâmbeasc`.

110

Când Jackson nu r`spunse, Sugar ie[i de dup` copac,dând la o parte o creang` cu frunzi[ bogat, numai pen-tru a constata c` disp`ruse. Privi apa mult timp, tot mai\ngrijorat` cu fiecare secund`. Teama o f`cea s` fieneatent` [i se rezem` de copac, \n]epându-[i palma \ntr-unfruct ]epos. |[i duse repede la gur` mâna, sugând\n]ep`tura. Sim]i gustul coclit al sângelui \n timp ce scru-ta din nou laguna.

R`bdarea [i pruden]a luar` sfâr[it \n acela[i moment,când \l v`zu pe Jackson c`]`rându-se pe peretele falezei,la picioarele ei, cu ajutorul unei liane. Se mi[ca agil caun animal de prad`, escaladând versantul cu hot`râre [iu[urin]`. Stropi de ap` \i sclipeau pe pielea bronzat` [ipe p`rul \mpletit \ntr-o coad` lung` [i groas`. Cândajunse \n vârf, o privi cu o lucire r`ut`cioas` \n ochi.

– Eu Jackson. Tu Sugar, spuse el pe un ton inocent [ipericulos de senzual.

O clip`, Sugar fu sedus` de fantezia pe care i-opropunea – un b`rbat, o femeie, nici o regul`. Darnumai o clip`.

– Eu plec. Tu zevzec, replic` ea, \ndep`rtându-se demargine.

– |mi dai o mân` de ajutor? o \ntreb` Jackson, f`când-os` se opreasc`.

Nu avea nevoie de nici un ajutor, dar sim]ul datorieio f`cu pe Sugar s` se aplece. |i \ntinse mâna – pentrua-[i regreta imediat gestul.

111

Jackson o apuc` de mân` [i trase, \n acela[i timp\mpingând cu picioarele \n peretele stâncos. Amândoifur` catapulta]i deasupra lagunei. Instinctiv, Sugar \[i\ntinse trupul \n pozi]ie de plonjon, iar el f`cu acela[ilucru, dar f`r` s`-i dea drumul. Când ie[ir` la suprafa]`,ea bolborosind [i el zâmbind, \nc` o mai ]inea de mân`.

– M-ai... mi-ai udat hainele!Jackson râse.– Pe Cocorico, ud`tura e la ordinea zilei.– Puteam s` m` lovesc, a[a cum m-ai tras de pe

falez`!– Ba nu puteai, pentru c` te ]ineam eu.Era clar c` nu-[i asuma nici o vin`. Porni \not spre

mal, tr`gând-o dup` el.– Po]i s`... ``, acum po]i s`-mi dai drumul.– Ba nu pot, replic` el, t`ind apa albastr`-verzuie.– De ce?– Fiindc` singurul motiv pentru care te-am tras de pe

falez` a fost ca s` te iau \n bra]e.Picioarele lui g`sir` fundul lagunei [i, \n clipa

urm`toare, o \mbr`]i[`, la umbra palmierilor de pe mal.– Dup` ce mi-am dat atâta osteneal`, ar fi mare p`cat

s` nu profit de ocazie.Umezindu-[i cu nervozitate buzele, Sugar f`cu un

efort s` nu-[i piard` controlul.– Jackson, dac` m` mai s`ru]i o singur` dat`, \]i jur

c`-n veci nu te mai las s` pleci de-aici...

112

Genele i se coborâr` peste ochi \nc` \nainte de a firostit ultimul cuvânt – o concesie m`runt`, pe lâng`ceea ce tocmai m`rturisise.

Jackson t`cu mult timp, ]inând-o strâns la piept.– Vorbe[ti serios? \ntreb` el \ntr-un târziu, cu glasul

\nc`rcat de sute de alte \ntreb`ri pe care nu i le pusese.Sugar d`du din cap, fiindu-i team` s` spun` mai

mult.– Te gândeai s` m` la[i s` plec?Nu p`rea s-o cread`, dar nici Sugar nu se gr`bea s`-l

conving`, nici m`car cu un gest. |i spusese deja preamult.

– Dar nu [i dac` te s`rut, repet` el, apoi \njur`zdrav`n, strângând-o de mijloc. Cineva ar fi trebuit s` te\nve]e când s` te mul]ume[ti cu ce ai. Eu nu pot...

Restul cuvintelor \i fur` acoperite de zgomotul unuimotor de hidroavion, zburând la joas` altitudine, spreplaja de lâng` cas`.

Jackson \njur` din nou, folosind un cuvânt mult mai\ndr`zne] decât vehementul „la dracu'!“ murmurat deSugar.

– Se pare c` iar te-a salvat cineva, spuse el, f`r` s`par` deloc \ncântat.

– Ce vrei s` spui?Sugar nu se sim]ea salvat`, se sim]ea invadat`. Nu

a[tepta pe nimeni. Shulan \i spusese c` aveau s` treac`trei s`pt`mâni.

113

– Vreau s` spun c`...Jackson \i apuc` b`rbia, \ntorcându-i fa]a spre ochii

lui arz`tori.– ...c` ai subestimat enorm cât de mult \nsemni pen-

tru mine.{i \[i cobor\ gura peste a ei, ap`sat [i cu putere,

cerând un r`spuns pe care Sugar era incapabil` s`-lascund`.

|n timp ce se adâncea \n s`rut, Jackson se blestemadin nou [i din nou, tot mai dominat de gustul [i senza]ialui Sugar Caine, femeia de la care i se tr`gea osânda.

* * *

Era pierdut, mai pierdut decât \n \nchisoarea aurit` alui Shulan, din Hong Kong. Acolo, numai trupul \i fusesecaptiv. Pe Cocorico, cu Sugar \n bra]e, alerga prinlabirintul ve[nic necunoscut al inimii.

}inându-i fa]a \ntre palme, o s`rut` din nou,ap`sându-i buzele cu ale lui [i respirând acela[i aer cuea. Era femeia lui, asemenea cu nici o alta, croit` pentruca [i el s` fie al ei.

Zgomotul motorului de avion se opri brusc,anun]ându-i c` aparatul amerizase de cealalt` parte agolfului. Dac` veniser` s`-l ia pe Jackson, \i a[tepta odezam`gire. N-avea de gând s` plece nic`ieri.

114

– Stai cu mine, spuse el cu glas aspru, s`rutându-iurechea, tâmpla, fruntea.

– Nu pot r`mâne aici, Jackson, [i nici tu nu po]i.Sugar \[i l`s` capul pe spate, \ndep`rtându-se de gura

lui h`mesit`. Expresia \i era serioas`, \n pofida ro[e]iicare continua s`-i ard` \n obraji.

– S-ar putea s` nu ne fi v`zut, dar [tiu despre golful`sta. Vor scotoci toat` insula pân` te g`sesc, dac` nu-iinduc eu \n eroare.

– {tiu [i despre grote?– Nu, dar pot veni \ncoace cu hidroavionul. Nu po]i

r`mâne aici.– Ce-ai s` le spui? \ntreb` el, evitând inten]ionat s`

foloseasc` numele lui Shulan. Sugar tocmai tr`dase\ncrederea acesteia, alegând s` fie de partea lui. Nu voias` insiste asupra acestui aspect.

– C` te-am dus pe alt` insul`.– De ce?Vorbea pe tonul unui anchetator, pentru a o con-

strânge s` preg`teasc` o poveste cât mai plauzibil`.– Fiindc` am considerat c` aici nu mai erai \n sigu-

ran]`.– De ce?– Pentru c` securitatea insulei fusese compromis`.– Cum?– Printr-o debarcare neautorizat`.– Când?

115

– Acum dou` nop]i.– Cine fusese?– Nu sunt sigur`. Au... ``... au spus c` erau... c` se

ab`tuser` de pe traseu, r`spunse Sugar, f`când eforturis` improvizeze. Dar nu ar`tau ca ni[te turi[ti r`t`ci]i.

– De ce? Cum ar`tau?– Nu [tiu, spuse Sugar, aruncându-[i mâinile \n sus,

exasperat`. Ar`tau altfel [i gata!– Nu te prea pricepi s` min]i, Sugar, declar` Jackson

f`r` menajamente.– Acum câteva zile nu erai de aceea[i p`rere, zâmbi

ea vag r`ut`cios.|i r`spunse [i el tot cu un zâmbet.– Acum câteva zile nu [tiam c` m-am \ndr`gostit.Era o bomb` extraordinar`, care \i surprinse pe

amândoi la fel de tare. Jackson nu voise s-o spun`, nicinu se gândise. Cuvintele \i sc`paser` f`r` voia lui.

– E imposibil, [opti Sugar, cu ochii mari.Nu era tocmai r`spunsul cel mai dorit de el.– Mda, m` rog, aici par s` se \ntâmple multe lucruri

imposibile.Jackson sim]ea cum i se \nro[eau obrajii – lucru care

nu i se mai \ntâmplase niciodat`.– Ro[e[ti, observ` [i Sugar, cu o ironie care-l f`cu

s`-[i plece privirea – pentru o secund` [i jum`tate.– Propun ca `sta s` fie primul nostru secret. Cooper

nu mi-ar ierta-o niciodat`, dac` afl`.

116

giannijollys

– Nu m-am priceput \n via]a mea s` ]in secrete, darpromit s`-l p`strez pe al t`u.

Vocea lui Sugar devenise mai blând`, la fel ca expre-sia din ochii ei, amintindu-i din nou lui Jackson cât deferme \i erau convingerile. Avea pu]ine repere, dar se]inea de ele cu o loialitate tenace [i sincer`.

– Al nostru, o corect` el, mângâindu-i buza de jos cudegetul mare. Deci, ce-ai s` le spui?

– Adev`rul. Sau, atâta din el cât pot. C` m` scoteaidin min]i [i a trebuit s` scap de tine. C` umblaidezbr`cat [i nu voiai s` ie[i din ap`. C` \mi d`deai pro-gramul peste cap [i dezgropai [erpi \n gr`din`. C` numai eram \n stare s` gândesc cu [ir, când erai \napropierea mea.

– {i tu te-ai \ndr`gostit?Era cea mai grea \ntrebare pe care o pusese vreodat`

\n via]a ei, iar r`spunsul ei nici nu se compara cu celdorit.

– Nu [tiu, Jackson, spuse Sugar cu o sinceritatedureroas`. Te doresc atât de mult, \ncât nici nu pot dis-tinge ce se afl` dincolo de dorin]`. E[ti mai mult decâtmi-a[ fi visat vreodat`.

Acest r`spuns \l durea mai r`u decât \ndoielile ei cuprivire la dragoste. Era prea tân`r` pentru a se mul]umidoar cu atât de pu]in.

– Trebuie s` fi existat o vreme când \]i f`ceai visurimai mari, Sugar.

117

– Poate, r`spunse ea, coborându-[i un momentgenele. |mi pare r`u. Acum trebuie s` mergem, \naintede a veni s` ne caute.

Jackson \i puse pe um`r o mân`, oprind-o. Sugarnu-l privi, \n a[teptare.

– N-ai s` te po]i ascunde de mine la nesfâr[it.Când ea nu-i r`spunse, o l`s` s` plece. N-o putea ]ine

cu for]a [i nu avea s` ob]in` nici un r`spuns punând\ntreb`ri, nu \nc`, de[i era al dracului de hot`rât s` leafle. Iubirea \i d`dea dreptul, ba chiar [i obliga]ia, de a[ti totul despre ea.

|n cap`tul c`r`rii, Sugar \l a[tept` s` se \mbrace,\ntoars` cu spatele spre el.

– Nu trebuie neap`rat s` ne \ntoarcem pe unde amvenit, nu? \ntreb` el, \n timp ce-[i tr`gea pantalonii [i seapleca s`-[i ia [i tricoul.

– Tu, nu, dar eu a[ prefera s` m` duc tot pe-acolo.Jackson \n]elese.– {tiam eu c` n-ai venit prin v`g`una aia.Era u[urat s` constate c` avusese dreptate, mai mult

\n interesul ei decât \ntr-al lui.– Prima dat`, pe-acolo am trecut, spuse Sugar,

risipindu-i u[urarea. Din câte-mi amintesc, e un drumdestul de dificil.

Jackson se opri, cu tricoul tras pe jum`tate. Imagineaei, luat` prin surprindere [i absorbit` \n apele\ntunecate, \l \nghe]a pân`-n adâncul sufletului. Cu o

118

mi[care agil`, \[i trase tricoul pân` la cap`t. I s-ar fi putut\ntâmpla orice, oricând, f`r` ca nimeni s` afle, poateniciodat`.

– Mda, destul de dificil, confirm` el, hot`rându-se.Avea s` plece, luând-o [i pe ea. Dac` fratele lui n-o

neutralizase deja pe Baolian, avea s-o fac` el, nepre-cupe]ind nici un sacrificiu ca s-o scape pe Sugar deTârfa-Dragon.

* * *

– Groap` \n stânga, \l avertiz` Sugar, conducându-lprin tunelul larg.

Trecuser` deja de rezervor [i \nlocuiser` vanele descurgere de deasupra. Jackson fusese impresionat deingeniozitatea ei. Sugar abia dac` observase. |nc` maiera n`ucit` de declara]ia lui de dragoste.

– Nu [tiu cum ai reu[it s` treci prima oar` pringrotele astea f`r` s`-]i g`se[ti moartea, spuse el. Nici cenaiba ai c`utat aici – asta a[a, ca idee...

– Am fost atent`, [i n-am avut \ncotro. C`zusem prinprima groap` din spatele cascadei, ajungând \n lagun`.Trebuia s` g`sesc o cale de ie[ire.

Lumin` cu lanterna o protuberan]` col]oas` decalcar.

– Fii atent la peretele `sta. Are ni[te muchii t`ioase caun brici.

|l auzi \njurând \n spatele ei.

119

– Ce e? \l \ntreb`, \ntorcând lanterna \ntr-acolo.– A[a-mi trebuie când \ncerc s` m` rad cu briciul f`r`

oglind`...!Sugar se repezi spre el.– La naiba! |mi pare a[a de r`u...|i pip`i cu degetele pielea neted` a bra]ului,

examinându-l.– Nu pare s` fie o t`ietur` foarte adânc`.– Nici nu e, scrâ[ni Jackson printre din]i.– Abia o zgârietur`, \ncerc` ea s`-l \ncurajeze,

sim]indu-i \ncordarea.– Mda, o biat` zgârietur`...Jackson se aplec` peste capul ei, \nv`luind-o \ntr-un

cocon de intimitate tensionat`. D`du s` spun` ceva, apoise opri.

– Ce e, Jackson? Te doare?– Nu, nu m`... Faci des asta, Sugar? izbucni el. Cazi \n

v`g`uni [i te la[i absorbit` prin tuneluri subacvatice?– Nu, r`spunse Sugar, u[urat` c` era doar \ngrijorat

pentru ea, nu r`nit mai grav decât crezuse.– Cât timp ]i-a luat ca s` g`se[ti ie[irea?– Dou` zile... plus-minus câteva ore.Mai bine l-ar fi min]it.– Dou` zile?!?... repet` Jackson, furios [i

ne\ncrez`tor. Dou` afurisite de zile, aici \n bezna asta?Cred c` erai aproape moart` de fric`.

Sugar râse scurt.

120

– O singur` dat` am fost cât pe ce s` mor de fric`, [icrede-m`, Jackson, s-a \ntâmplat cu alt` ocazie.

Afirma]ia ei necugetat` se dovedi a fi o nou` eroarede tactic`.

– Dup` ce le-am cunoscut pe amândou`, murmur`el, coborând vocea pân` la o [oapt` r`gu[it`, singurullucru mai r`u decât a te r`t`ci pe-aici pe care mi-l potimagina ar fi s` stau \n fa]a lui Fang Baolian, f`r` un pis-tol \n mân`.

Individul era iritant de perspicace.– Aveam un cu]it, recunoscu Sugar, sim]ind c`-i dato-

ra ceva, o explica]ie sau m`car o parte din adev`r. Deja[tia prea multe. Câteva informa]ii \n plus nu mai contau.

– Un cu]it...?Ne\ncrez`toare, cuvintele r`maser` plutind \n aer.– Ce fel de cu]it aveai? Un Balisong? Un Tanto? Un

Kriss? Un Buck?– Unul de buc`t`rie.– Un cu]it de buc`t`rie?– |l luasem de pe bufet. Era la o petrecere de Anul

Nou. O situa]ie cam \mpu]it`.Jackson voise s` [tie. Aproape c` o silise s`-i spun`,

numai ca s` afle c` se luptase corp la corp cu Târfa-Dragon.|i venea s-o dezbrace [i s` caute cicatricele. Nimeni

nu se apropia atât de mult de Baolian, cu gânduri rele,f`r` a sim]i ascu]i[ul ghearelor ei de scorpion, al lamelort`ioase ca bricele pe care le purta \n vârful degetelor.

121

– Cum mama dracului ai ajuns s` petreci de AnulNou cu una ca Fang Baolian? \ntreb` el, privind-onedumerit.

– M` dusesem cu ni[te prieteni.– Unde? |ntr-o dughean` de opiu din Manila? Un bor-

del din Jakarta? O bomb` din Hong Kong?– Un conac pe Mustique.Jackson auzise de acea insul` din Caraibe, un sanctu-

ar de mare pre] pentru milionari [i staruri rock-and-roll– [i, dup` câte se p`rea, [i pentru cel pu]in o regin` acrimei interna]ionale.

– Ai t`iat-o? \ntreb` el, apoi alung` \ntrebarea, cu ungest. Las-o balt`. Trebuie s-o fi t`iat, altfel n-ai fi ajunsexilat` aici pentru... cât timp, Sugar?

– Trei ani.Jackson avu senza]ia c` primise un pumn \n plexul

solar. Trei ani? Se afla acolo de trei ani? |ntr-o str`fulge-rare, se gândi la tot ceea ce f`cuse el \n ultimii trei ani,locurile pe unde umblase, oamenii pe care-i \ntâlnise,lucrurile pe care le s`vâr[ise – pe care n-ar fi trebuit s`le \nf`ptuiasc`.

– Nu, spuse el cl`tinând din cap, f`r` s` cread` niciun cuvânt pe care-l auzea. Am v`zut-o pe femeia asta,\n cea mai mare parte, dac` nu \n \ntregime, [i n-arepe ea nici o cicatrice care s` merite trei ani din via]ata.

122

– Atunci, a fost de alt` p`rere, replic` Sugar, \nfrun-tându-[i un nepl`cut val de gelozie. {i sunt sigur` c` \nc`mai este.

|[i amintea cum ar`tase Baolian cu trei ani \n urm`,p`c`tos de seduc`toare, puternic` [i frumoas`, cu pieleaimpecabil`, ca por]elanul cel mai fin – iar el o v`zusegoal`.

– Cu ce prieteni erai? \ntreb` Jackson, ridicândambele mâini \ntr-un gest de nedumerire. Baolian nuare nici un prieten. Nici unul. Nu e genul depetrec`rea]`. Se ocup` de afaceri [i nimic mai mult.Afaceri pe bani grei.

– Asta f`cea [i cu tine? Bani grei?|ntrebarea sunase obraznic [i acuzator, amintind de

b`trâna monstruozitate galben` – gelozia.T`cerea se prelungi, pân` când Jackson \[i arcui o

sprâncean`.– Dac` e s` crezi povestea lui Shulan, da. Personal,

cred c` o interesa trupul meu.Era atât de calm, atât de nep`s`tor, \ncât lui Sugar \i

venea s`-l zgâl]âie. Bine\n]eles c` o interesase trupul lui.Pe care femeie \n toate min]ile n-ar fi interesat-o?

– {i ace[ti prieteni ai t`i, Sugar, continu` el, revenindla subiect. Ce s-a \ntâmplat cu ei? De ce e[ti singura carea ajuns aici?

– Erau doar ni[te prieteni, \ncerc` Sugar s`-ldezarmeze. Numele lor nu ]i-ar spune nimic. Veniser`

123

s`-[i petreac` s`rb`torile \n insule, oameni mai boga]i [imai nebunatici ca mine. Cineva avea o cuno[tin]` peMustique [i ne-a ob]inut o invita]ie. M` a[teptasem c` nedistr`m bine la petrecere. M-am \n[elat [i am dat denecaz.

Privirea chinuit` pe care i-o arunc` Jackson o f`cu s`treac` \n defensiv`.

– Se mai \ntâmpl`, [tii, mai ales când e[ti tân`r [icrezi c` nu merit` decât s`-]i tr`ie[ti clipa.

|n sinea lui, Jackson \i d`du dreptate. Dup` ce-[ipetrecuse o mare parte din via]` c`utând necazul culumânarea, [tia prea bine cum se \ntâmplau acestelucruri.

– E[ti \nc` tân`r`, spuse el, st`pânindu-[i pornirea dea-i ]ine o predic` despre pericolele de a se \nh`ita cucine [tie cine; Sugar pl`tea deja pre]ul. {i crezi c` le [tiipe toate.

– Nu ca pe vremuri.|n vocea ei nu se sim]ea nici o urm` de regret. Vorbea

ca o persoan` care a \nv`]at pe propria-i piele o lec]ieaspr`.

– Iar ne cert`m, spuse, cu o und` de oboseal`.– {tiu.Jackson o apuc` u[urel de b`rbie [i-i ridic` fa]a spre

el, sim]ind nevoia s-o ating`. Nu rezolvau nimiccertându-se.

124

– Exist` o veche zic`toare chinez`, murmur` el,despre cine c`l`re[te dragonul prin por]ile de jad cas`-i r`coreasc` focul.

Sugar \i arunc` o privire \ntreb`toare:– Ce Dumnezeu \nseamn` asta?– |nseamn` c` dac` facem dragoste, n-o s` ne mai

cert`m, r`spunse el, cu buzele arcuindu-i-se \ncet \ntr-unzâmbet.

Sugar cobor\ pleoapele, nefiresc de stânjenit`, jucân-du-se cu tivul bluzei.

– Vorbe[ti de parc` ar fi sfatul medicului.– Pentru ceea ce ne sâcâie pe noi, este. Am putea

exersa comunicarea [i munca de echip`, iar rela]iilesexuale le prilejuiesc pe amândou`, cu prisosin]`.

Se aplec` u[or, \ncercând s`-i z`reasc` fa]a.– E mult mai pl`cut decât s` joci baschet, Sugar.

Gânde[te-te ca la o aventur`. Tu m` explorezi pe mine,eu te explorez pe tine, [i \mp`r]im comoara pe din dou`.

|n loc de a-i zâmbi, a[a cum sperase, Sugar \[i mut`privirea, spre \ntunericul tunelului din spatele lor.

– |n noaptea aceea, pe Mustique, unul dintre pri-etenii mei, un b`iat, nu s-a purtat la fel de cama-radere[te.

Sarcasmul lui Jackson disp`ru imediat. Nu voia s`aud` am`nuntele.

– Era mai mare decât mine cu doi ani [i \l cuno[teamdoar de-atâta timp cât s` m` conving c` eram \ndr`gos-

125

tit`, continu` ea, spre marea lui nemul]umire. Venise peSt. Vincent doar de o s`pt`mân`, [i \ncepuser`m deja s`vorbim despre c`s`torie. {tiu c` pare o naivitate...

Jackson sim]i c` i se frângea inima. Nu i se p`readeloc o naivitate. Ce naiba, [i el era cu Sugar doar de os`pt`mân` [i \ncepuse s` gândeasc` pe termen lung.

– {i ce s-a \ntâmplat? o \ntreb`, sperând s` treac`peste detaliile mai intime. Era a lui, a lui ar fi trebuit s`fie de la bun \nceput.

– Ne-am dus la petrecere cu to]i prietenii lui. Au\nchiriat un avion [i au cump`rat fel de fel de lucruri,[ampanie, caviar, cred c` [i droguri. Nu [tiu. Eram destulde naiv`.

O briz` se strecur` prin tunel, agitând fuioarele deaburi.

– Vino, \l chem` ea. Mai bine s` nu st`m pe loc.– {i la petrecere ce-a fost?– Corey, b`iatul cu pricina, s-a \mb`tat. Cred c` era

beat \nc` dinainte de a ne da jos din avion. Groap`, \lavertiz` ea, luminând \n jos cu lanterna. Pe mo[ie tre-buie s` fie fost ca la o sut` de oameni. Parc` ar fi avut loco mul]ime de petreceri mai mici, prin toat` casa [i prin\mprejurimi. Corey a nimerit \ntr-un loc unde nutrebuia.

– Iar tu te-ai ]inut dup` el.– Oamenii de-acolo erau mai b`trâni, mai formali[ti.

Nici m`car nu sunt sigur` c` petreceau. Aveau mul]i

126

servitori. Cel pu]in, a[a am crezut eu atunci. Mai târziumi-am dat seama c` erau paznici. Oricum, camera eraplin` [i to]i se \nvârteau \n jurul unei asiatice frumoase,\mbr`cat` \n negru.

Baolian, \[i spuse Jackson. Negrul era culoarea ei.Nimeni nu ar`ta mai frumos \n negru – sau cu o gra]iemai ucig`toare.

– Mi-am dat seama din primul moment c` n-aveam cec`uta acolo, dar Corey era prea beat [i prea arogant ca s`cread` c` exista vreun loc unde n-aveam voie. Cred c`tat`l lui era politician, senator, a[a ceva...

|n jurul lor, sunetul apei care curgea se auzea tot maitare, iar Jackson se \ntreb` dac` se apropiau de cascad`.Apoi \[i d`du seama c` apa nu r`suna din fa]`, ci de dea-supra.

– N-a mai putut s`-[i ia ochii de la asiatica aceea, con-tinu` Sugar, iar când ea l-a observat \n sfâr[it, a fost clarc` se pl`ceau reciproc.

– Baolian are o sl`biciune pentru tineri, confirm`Jackson, \n deplin` cuno[tin]` de cauz`. Târfa-Dragonavea cu cel pu]in dou`zeci de ani mai mult decât el.

– M` rog, de-atunci gusturile i s-au mai rafinat,coment` Sugar. Urmeaz` un punct de atrac]ie geoter-mal. Ap` foarte fierbinte. Ai grij`.

– Perfect, spuse el, sim]ind deja c`ldura. {i, dup`dragostea la prima vedere, ce-a urmat?

Râsul lui Sugar avea o tonalitate amar`.

127

– Ar fi trebuit s`-i fiu recunosc`toare lui Baolian c`m` salvase de o... ``... \ncurc`tur` mai complicat` cuCorey, care a reie[it c` era un nesim]it f`r` suflet. Dar \nacele momente eram prea \ndr`gostit` [i nu voiam decâts` ies de-acolo. Unul, \ns`, era de alt` p`rere. L-am evi-tat un timp, crezând c` pân` la urm` Corey avea s`-[ivin` \n fire, dar nu s-a \ntâmplat a[a.

– Nu cumva \]i aminte[ti numele individului?– Nu. Nimeni n-a f`cut prezent`rile. Am ajuns \ntr-o

camer` stranie. Credeam c` m` \ndreptam spre ie[ireadin cas`, dar de fapt m` r`t`ceam tot mai tare \n adân-curile ei. Camera era pavoazat` numai cu oglinzi [im`t`suri, ro[ii, galbene, negre, iar pe o mas` era preg`titun festin. Cânta muzic`, ardeau lumân`ri [i t`mâie.|nainte de a apuca s` ies, tipul m-a \n[f`cat. Eu am pusmâna pe un cu]it.

F`cu o pauz`.– N-am vrut s-o tai. Nici m`car nu [tiam c` ea [i Corey

erau \n camer`, pân` m-am \mpiedicat de ei. Z`ceau peperne [i... Oricum, am dat peste ei, am \ncercat s` m`sprijin [i atunci am r`nit-o cu cu]itul.

– Unde ai atins-o?Jackson v`zuse din Baolian mai mult decât l-ar fi

interesat vreodat` [i nu-[i amintea nici o urm` decu]it.

Sugar \ntoarse capul, privindu-l peste um`r, cu olucire r`ut`cioas` \n ochi.

128

– Chiar peste fund, de la o fes` la cealalt`. Cred c`m-ar fi omorât pe loc, dar cu tot sângele [i urletele careau urmat, am avut câteva secunde avantaj. Tot mi-ar fif`cut de petrecanie, dac` nu m-ar fi tras cineva \ntr-ogalerie ascuns`. De-acolo, am reu[it s` ajung \napoi laavion. Am stat \n compartimentul de bagaje pân` amdecolat.

Trecur` pe sub o arcad` de stânc`, iar Jacksonobserv` c` \n tuneluri \ncepea s` se lumineze.

– Deci, asta explic` rela]ia ta cu Baolian, spuse el.Cum ai ajuns s` ai de-a face cu Shulan?

– Ea m` ascunsese când fugeam. |nv`]aser`m laaceea[i [coal` particular`, \n Barbados. Era cu câ]ivaani \n urma mea. {tiam cu to]ii c` era bogat`, tr`inddintr-un cont de banc` depus \n Insulele Cayman, darnu [tiusem c` mama ei era Regina Dragonilor din MareaChinei de Sud, nici c`-[i petrecea vacan]ele pe Mustique.Nimeni nu [tia. Dup` ce am ajuns \napoi pe St. Vincent,au \nceput s` se \ntâmple fel de fel de lucruri.

– Ce fel de lucruri?– Lucruri rele. Mi-au fost omorâ]i câinele [i pisica, au

fost r`ni]i oameni nevinova]i, schilodi]i \ntr-o ma[in`care a explodat ca s` m` omoare pe mine... oameni pecare-i iubeam.

Jackson \njur` mut. Detesta asemenea jocuri crude [ipericuloase.

129

– Am considerat c` era un pre] prea mare pentruonoarea \ndoielnic` a unei fete. M-am dus la Shulan, amrugat-o s` intervin` pe lâng` mama ei, s`-i spun` c` eramgata s` fac orice.

– Baolian nu lucreaz` a[a, spuse Jackson, abiast`pânindu-[i furia.

Nimeni dintre cei afla]i la nivelul lui Baolian nuac]iona astfel. De-a lungul anilor, cunoscuse pira]i de totfelul [i, din câte [tia, numai cei mai necru]`tori aveau[anse s` supravie]uiasc` pentru a jefui [i pr`da \n con-tinuare.

– A[a mi-a spus Shulan. Tot ce putea face era s` m`ajute s` dispar, pân` când mama ei uita de mine. {i amajuns aici. Insula e proprietatea lui Shulan, dar mi-a\nchiriat-o pe nou`zeci [i nou` de ani. Este una dintrepu]inele persoane care m` viziteaz` cu regularitate.

– {i celelalte cine sunt?– Carolina, Henry, uneori tat`l meu. Din când \n

când, Shulan las` câte un om de [tiin]` s` vin` lacercet`ri, pentru câte o zi, dou`...

– {i mama ta?Dup` un moment de t`cere, Sugar r`spunse:– Vine [i ea când poate. |i e greu.Stinse lanterna.– Am ajuns.Lumina soarelui intra printr-o deschiz`tur` \n pla-

fonul cavernei.

130

– Unde? \ntreb` Jackson privind \n jur, la roca neted`[i coloana de vapori care se \n`l]a dintr-o balt` aflat` \nmijlocul grotei.

– Eu o numesc Coeur de Cocorico, inima luiCocorico, spuse ea. Probabil c`, la vremea când m` voi\ntoarce s` te iau, ai s-o nume[ti Sauna Iadului. Dac`devine prea insuportabil, cascada e la zece metri de-aici,\ntr-acolo.

|i ar`t` spre unul dintre tunelurile mai mici.– Groapa \n care ai c`zut prima dat` e singura la

care trebuie s` fii atent. |n direc]ia aia nu mai e niciuna.

– Nu e neobi[nuit s` existe un singur punct, izolat,de activitate geotermal`?

Sugar ridic` din umeri:– Când tr`ie[ti pe Cocorico, \nve]i s` accep]i mis-

terele vie]ii.– Cum ar fi cascadele \n patru trepte [i [erpii uria[i,

aleile populate cu rechini [i râurile care curg pe dea-supra capului t`u?

Râsul lui Sugar aproape f`cu ca toat` \ncurc`tura s`devin` suportabil`. Nu mai lipsea decât un s`rut, ca s`pecetluiasc` \nvoiala.

– Ai uitat de cea]`, spuse ea. Când ai s-o vezi, vei ficategoric convins c` e misterioas`.

– {i tu?

131

Pe parcursul povestirii, Sugar \i ascunsese ceva. Nu[tia ce anume, dar \[i d`dea seama c` secretul con]ineao parte din cheia motivului pentru care acceptase exilul\n locul oric`rui risc.

– Nu, cl`tin` ea din cap. Eu nu am nici un mister. Voi\ncerca s` revin imediat dup` ce se \nsereaz`, cu ceva demâncare. Dac` pleac` mai devreme, am s` vin atunci. Etotul \n regul`?

Nu, Jackson nu g`sea deloc c` era \n regul`, f`r` uns`rut m`car, dar nu-i spuse. |i ar`t` \n schimb,cuprinzând-o \n bra]e [i l`sându-[i gura peste a ei.Pentru prima oar`, Sugar nu opuse nici o rezisten]`. Seapropie de el cu buzele \ntredeschise [i se topi la piep-tul lui, acceptând tot ce-i d`ruia, r`spunzând la fiecaremângâiere a limbii lui, sâcâindu-l [i desf`tându-l cuexplor`rile ei sfioase.

S`rutul \l ducea \napoi \n timp, spre \nceputuri, cândse produsese prima suflare de via]`. Amândoi erauumezi [i calzi, \nl`n]ui]i \n pântecul cavernei, cu uncazan \n clocot la picioarele lor [i cerul senin, albastru,deasupra.

P`mânt, vânt, ap` [i foc – elementele alchimistului \[i]eseau magia, legându-l pe Jackson tot mai strâns \n vrajalor.

132

Capitolul 10

Sugar [tiu c` avea probleme \n clipa când \l v`zu peJen culcat \n curte, cu mâinile [i picioarele legate, \ncon-jurat de solda]i. Ea se afla \nc` la ad`postul p`durii [i se\ntoarse s` fug`, dar nu apucase s` fac` decât trei pa[i,când ]`c`nitul metalic al unui \nchiz`tor de arm` [i unordon l`trat o oprir` pe loc.

Limba era chinez`, dar tonul indica limpede \n]elesulcuvintelor: stai c` trag!

* * *

Lui Jackson nu-i st`tuse niciodat` \n fire s` primeasc`ordine, sau s` stea locului. Se plimba \ncoace [i-ncoloprin grot`, nelini[tit. Planul avea sens, dar lui nu i sep`rea potrivit. Dac` s-ar fi dus cu Sugar, ar fi fost dus de

133

Shulan cine [tie unde, pentru a fi ]inut la ad`post. Celpu]in, a[a insista prin]esa pira]ilor. Jackson nu era la felde sigur.

Nu \nc`pea nici o \ndoial` c` tat`l lui fusese asiatic.Era de ajuns s`-[i priveasc` pielea sau p`rul, pentru a-[iconfirma mo[tenirea genetic`. O privire \n oglind` i-ar fi\nt`rit convingerea. Dar aceste adev`ruri nu \nsemnauc` era fiul celui mai notoriu pirat din Marea Chinei deSud, titlu preluat de Fang Baolian numai la moartea luiSun Yi.

|n schimb, prefera s` se gândeasc` la Sugar. Ridicândcapul, privi prin deschiz`tur` spre cerul albastru tot mai\ntunecat, m`rginit de verdele p`durii. P`rea s`-l cheme.

Luându-[i avânt, s`ri [i se ag`]` de o r`d`cin`noduroas`, s`ltându-se \n sus prin for]a bra]elor. |n câte-va minute, ajunse la deschiz`tur` [i ie[i pe iarba \nmires-mat` de deasupra.

Un strig`t furios \i atrase aten]ia. Cât ai clipi, s`ri \npicioare [i alerg` spre corni[a de deasupra casei luiSugar. Se târ\ pân` la margine, iar ceea ce v`zu \l f`cu s`\ncremeneasc`.

{tiuse c` nu era bine s-o lase singur`. Izolarea insuleiCocorico \i tocise instinctele care vesteau pericolul.Presupuseser` c` n-ar fi putut veni decât Shulan, daroamenii din curte purtau culorile g`rzii de onoare a luiFang Baolian, tunici negre [i banderole ro[ii \n jurul

134

capului. Erau trupe de asalt wushu, r`zboinici instrui]i\n mânuirea tuturor armelor cunoscute [i lupta corp-la-corp; se deplasau \ntotdeauna \n grupe de câte nou`,opt lupt`tori [i un c`pitan, numite jiu.

Comandantul, u[or de recunoscut dup` \nsemnelero[ii de pe epole]i, ie[i de sub veranda vilei, iar Jacksonse \ntreb` ce p`cat s`vâr[ise pentru a merita o asemeneapedeaps`.

Shulan avea printre oamenii ei un tr`d`tor. SherChang, un metru nou`zeci [i o sut` treizeci de kilogramede cruzime [i r`utate, strig` un [ir de ordine \n ritm saca-dat, punându-i pe to]i \n mi[care, cu excep]ia celor doioameni lega]i spate-n spate \n curte, Jen [i Sugar.

Cinci dintre solda]i se r`spândir`, pornind \nrecunoa[tere. Sher Chang se \ntoarse spre Sugar,l`sându-se \ntr-un genunchi [i apucându-i b`rbia \nmâna lui mare, c`rnoas`. Un zâmbet desfrânat \i ap`rupe chipul rotund, cu ]easta cheal` lucind de sudoare.Jackson nu-i distinse cuvintele, dar o v`zu pe Sugaralbindu-se la fa]`. Ceva hidos se fr`mânt` \n m`runtaielelui, v`zând-o la discre]ia lui Sher Chang. Noroc c`, dup`cum nu se \ndoia, c`pitanul lui Fang Baolian avea s-ofoloseasc` pentru a negocia cu el [i nu i-ar fi f`cut nimic\nainte.

Bruta \i d`du drumul, cu un râs aspru, dar mâna sa \il`sase semne pe fa]`.

Acele semne \i pecetluir` soarta.

135

Jackson ie[i de sub umbrarul de frunze, pornind\napoi spre gura grotei. Avea cele mai mari [anse dac` \iataca pe solda]i \n timp ce c`utau prin p`dure.Prinzându-i unul câte unul, singuri, dobândea un avan-taj [i mai mare, \n ciuda superiorit`]ii lor numerice [i aarmelor de foc.

Ultimele raze ale soarelui \i mai luminar` un momentfa]a, \n timp ce se l`sa prin gaur`, c`zând \n \ntuneric.

* * *

Sugar era furioas` pe sine. |n avion ar fi trebuit s` fieShulan [i numai Shulan, iar posibilitatea prezen]ei toxi-ce a lui Baolian nici nu-i trecuse prin minte.

Tr`d`torul era Sher Chang, uria[ul care-l adusese peJackson pe insul`. Acesta, \ns`, nu dup` Jackson venise,ci dup` ea [i r`splata promis` de Fang Baolian celui care-iaducea pe tav` capul târfei cu ochi argintii. Sau, celpu]in, a[a \i spusese el. Jackson nu era decât un micsupliment.

Dup` ce v`zuse ce le f`cuse Fang Baolian câinelui [ipisicii ei, Sugar jurase ca niciodat` s` nu se lase prins`vie de Regina Dragonilor. Mai degrab` ar fi murit ciu-ruit` de-o rafal` de gloan]e, decât s` fie torturat`, muti-lat`, schilodit` [i violat` pân` la moarte.

Sher Chang i le promisese pe toate acestea – [i nunumai atât.

136

* * *

Ploua toren]ial, ad`ugând peste zgomotul cascadeisunetul ritmat [i lini[titor al stropilor de ap` ce loveaufrunzele. Jackson \nainta prin râu, la ad`postulvegeta]iei.

|l auzi pe primul om \nainte de a-l vedea, o umbr`mergând pe c`rare spre cascad`, [i lu` pozi]ia de atac,lipindu-se de trunchiul unui arbore. Marele lui avantajera elementul surpriz`. |n timp ce omul trecea peal`turi, Jackson se repezi, cu o lovitur` scurt` de piciorla cap. Soldatul c`zu f`r` un sunet, ne[tiind nici m`carce anume \l lovise.

Jackson \i lu` arma [i porni mai departe. Cooper ar fiavut motive s` fie mândru de el.

* * *

Jen reu[ise imposibilul. Discret, Sugar \[i frec` \nche-ieturile eliberate ale mâinilor, apoi lu` cu]ita[ul pe careb`trânul chinez \l scosese ca din p`mânt [i \ncepu s`-itaie leg`turile.

Ploaia se oprise, iar deasupra apei \ncepeau s` seformeze fuioare de aburi ce]o[i, plutind peste p`mânt [iag`]ându-se de copaci. |n câteva minute, urma s` se

137

\nchege pâcla, absorbind umezeala mai rece a oceanu-lui, \n amestec cu aerul. Dac` pân` atunci reu[eau s` seelibereze, se puteau strecura neobserva]i.

* * *

– Maica Ta, Christoase...!Jackson se opri pe loc, dând din bra]e ca s`-[i

p`streze echilibrul \nainte de a c`dea chiar \n mijloculcolacilor de carne frem`t`toare, patru metri de bush-master iritat.

{tiuse c` era un bushmaster. Oricare alt [arpe ar fifost mai blând, mai u[or de \nvins, mai pu]in ucig`tor. |ncazul acestuia, nu atât t`ria veninului ucidea, cât canti-tatea pe care reptila o putea pompa \ntr-un animal, ani-mal de orice specie, inclusiv cea uman`.

Jackson doborâse patru solda]i, alegându-se numaicu o vân`taie pe coaste, de la un pumn pe care nu-lv`zuse venind, [i o ran` de cu]it pe care nu-l v`zuse nicipe-atâta. |l t`iase \n diagonal` peste piept, dar [i elreac]ionase destul de repede pentru a \mpiedica lama s`intre mai adânc.

Instinctul \l propuls` vertical, \ntr-un salt.{arpele atac`, cineva scoase un urlet \nfior`tor – dar

nu era Jackson. Acesta fusese atât de concentrat asupra

138

[arpelui, \ncât uitase de celelalte amenin]`ri din p`dure.Nu a[tept` s` vad` cine primise lovitura mortal`. Glasulnu fusese al unei femei, a[a c` Jackson o lu` la fug`,\n`l]ând rug`ciuni de recuno[tin]` pentru toatereptilele.

* * *

Urletele \nnebunite, rug`toare, atr`geau priviriletuturor spre p`durea \ntunecat`. Sugar \l sim]i pe Jen\ncordându-se lâng` ea [i \i v`zu pe cei trei solda]iagitându-se. {tiau c` era unul dintre ai lor.

O rafal` de automat sfâ[ie noaptea, iar pe Sugar ostr`b`tu un val de team`. Jackson era undeva acolo.T`ie cu [i mai mult` furie corzile care o ]ineau legat` deJen.

Sher Chang ie[i \n goan` din buc`t`rie, strigândordine, iar doi dintre paznicii r`ma[i se repezir` \n susulpantei, cu armele preg`tite.

Sugar f`cu un efort, \ncercând cu disperare s` seelibereze \nainte ca Sher Chang s` le dea din nouaten]ie. Dar toate str`daniile ei erau zadarnice.

Uria[ul se apropie cu o vitez` surprinz`toare,oprindu-se la un pas de prizonieri. Ochii i se dilatar`, \ntimp ce privea pe lâng` ea, spre ocean.

139

Sugar \ntoarse capul spre plaj` – [i nu v`zu nimic.Cea]a n`v`lea ca un zid compact, \nghi]ind totul \n cale.

Un ]ip`t puternic, perfect controlat, o f`cu s` se\ntoarc` din nou.

– Aaaaiiieeeyah!!!...|l v`zu pe Jackson ie[ind din noapte ca o fantom` –

zburând prin aer, \ntr-un salt \nalt, cu un picior \ntins \nfa]` [i cel`lalt strâns sub trup, pentru a intra \n contactcu b`rbia lui Sher Chang. Capul brutei se smuci \napoi,iar c`pitanul se \mpletici pe picioare, dar nu c`zu.

– Jackson! strig` Sugar, atr`gându-i aten]ia spre ceidoi care alergau spre el din partea opus`.

Cu gra]ia unei poezii \n mi[care, Jackson se r`suci pepicior, lovindu-l lateral \n talie pe primul. Jen \i pusepiedic` celui de-al doilea.

– Huh-yeeah!Jackson d`du un pumn, se feri, evitând un picior,

dup` care reu[i s`-[i apuce adversarul cu bra]ul pe dup`gât, doborându-l dintr-o lovitur` de genunchi \ntrecoapse.

Al doilea primi un [ut \n clavicul`, iar Sugar fu gata s`jure c` auzise ceva rupându-se. Niciodat` nu mai v`zuseatâta putere controlat`, atâta for]` dezl`n]uit`. Jacksonar`ta mai mare decât \n realitate, cu mu[chii activa]i [ivenele br`zdându-i bra]ele [i pieptul. }ip` din nou,luând pozi]ia de lupt`.

140

Sher Chang \l a[tepta, cu o lucire uciga[` \n ochi. |njurul celor doi lupt`tori cea]a se \ndesea. Sugar f`cu oultim` sfor]are, iar leg`turile care o ]ineau lipit` de Jencedar`. B`trânul lu` pozi]ia de atac, lâng` Jackson.

Avea s` fie strivit, \[i spuse Sugar. |ntre namila mon-struoas` a lui Sher Chang [i iu]eala fulger`toare a luiJackson, Jen n-avea nici o [ans` decât s`-i obstruc]ioneze[i s` se r`neasc`.

Sugar se \n[ela. Ultimul lucru pe care-l v`zu fu Jenrepezindu-se spre gigant, urmat de Jackson. Cea]a \iascunse, l`sând s` se aud` numai sunetele. Cât ai batedin palme, lupta se sfâr[i, din nou domnind lini[tea.

Nici o adiere nu tulbura v`zduhul. Sugar st`tea peloc, \ncordat`, prudent`, ne\ndr`znind s` se mi[te deteama a ceea ce-ar fi putut s` g`seasc` – sau ce ar fi pututs-o g`seasc` pe ea.

* * *

– Sugar? se auzi glasul lui Jackson, \ndep`rtat [i vag.Genunchii lui Sugar se \nmuiar` de u[urare, f`când-o

s` cad` la p`mânt. Se a[teptase la tot ce putea fi mai r`u:Sher Chang ie[ind din cea]`, cu mâinile lui uria[e [i\ngrozitoare \ntinse spre ea.

– Aici sunt! |n partea asta!Jackson ajunse lâng` ea \ntr-o secund`,

\ngenunchind al`turi.

141

– E[ti bine? }i-au f`cut ceva? o \ntreb`, cu gura lâng`urechea ei [i bra]ele puternice [i sigure \mprejurulumerilor.

– Nu, n-am p`]it nimic. Sher Chang voia s` m`p`streze pentru mai târziu. Ce face Jen?

Jackson \l strig` \n chinez`, iar b`trânul r`spunse.– |l leag` pe tic`los, \i spuse el. N-avem prea mult

timp, Sugar. Trebuie s` plec`m.– S` plec`m? \ntreb` ea, \ncruntându-se nedume-

rit`.De ce trebuia s` plece? |nvinseser`, nu?– Un jiu e format din nou` oameni, iar eu am

doborât doar [ase, spuse el. {arpele a mu[cat unul, iarJen l-a capturat pe Sher Chang. |nseamn` c` a mai r`masun budoka – \narmat...

Zgomotul motorului de avion care tocmai pornea \l\ntrerupse. Jackson \njur` furios, ridicându-se \npicioare. Strig` ceva \n chinez` [i o trânti pe Sugar lap`mânt.

– Culcat!{i disp`ru \n cea]`. Peste treizeci de secunde, o rafal`

de automat sfâ[ie cea]a albicioas` din dreapta, \n direc]iaplajei [i a avionului.

Motorul se ambala tot mai puternic. Izbucni \nc` orafal`, apoi Jackson ap`ru din nou lâng` ea.

142

– Mi s-a terminat muni]ia, spuse el dezgustat.|i vorbi lui Jen \n chinez`, peste um`r, iar Jen \i lu`

locul, folosind pistolul-mitralier` al lui Sher Chang.Jackson \njur`.– Nici o [ans`.– Pentru ce anume?– S` nimerim rezervorul de carburant, când nu ne

vedem nici mâinile \naintea ochilor.Sugar era \ngrozit`. Putea \n]elege c` doreau s`-l

opreasc` pe individ, dar faptul c`-i doreau moartea odep`[ea.

– La naiba, Sugar, tremuri. De ce?– N-am nimic. Numai c`...Nu apuc` s` mai continue. O explozie zgudui

v`zduhul, trimi]ându-[i unda de [oc peste toat` insula.Jackson o cuprinse \n bra]e, strâns, \n timp ce focul

de artificii al avionului distrus lumina prin cea]` faleza.Sugar sim]i un junghi de durere \n piept. Peste

paradisul ei ploua cu moarte, iar ea nu avea nici o putereca s-o opreasc`.

– Cât va ]ine cea]a? \ntreb` Jackson, mângâindu-iobrazul cu degetul mare.

– Toat` noaptea, r`spunse ea. Doar dac` nu \ncepes` bat` vântul...

– Atunci, s` ne rug`m s` avem vânt.|i \ntrerupse glasul lui Jen, vorbind gr`bit \n chinez`,

mult mai aproape decât se a[teptase Sugar.

143

– Trebuie s` plec`m, spuse Jackson. Oamenii pe carei-am doborât \[i pot reveni \n orice moment [i n-am avuttimp s`-i leg decât pe trei dintre ei.

– Ce... ce vei face cu ei? \l \ntreb` ea.– Mare lucru nu mai pot s` fac. I-am dezarmat,

important e s` nu mai fim aici când vor sosi \nt`ririle.– Nu pot pleca de pe Cocorico, Jackson...– Ba po]i.– Ba nu... insist` ea, cu r`bdare. Am munca mea, [i...– Ai opt oameni pe care n-ai unde s`-i pui, o \ntre-

rupse Jackson, strângând-o de bra]e. Putem s`-i pred`m,poate chiar [i s` \ncas`m ni[te bani pentru ei, dar dac`nu vrei s` te transformi \n comandanta unui lag`r de pri-zonieri, ne va fi mult mai bine \n alt` parte.

– Bani...? repet` Sugar, nesigur` c` \n]elesese bine.– Da, bani. Sunt vân`tor de recompense, ai uitat? {i

avem o jum`tate de ton` din cea mai bun` carne de tuna lui Fang Baolian.

O briz` u[oar` \nvolbur` cea]a, \ncepând s-o risipeasc`.– Au s`-mi distrug` casa...– Pe tine au s` te distrug`, Sugar, replic` Jackson.

Dac` reu[esc s` trimit pe cineva aici pân`-n zorii zilei,cl`dirile nu vor p`]i nimic. Dar trebuie s` plec`mimediat. Vino. Arat`-mi drumul.

144

Capitolul 11

Jackson st`tea pe balconul camerei de hotel.Dedesubt se afla o gr`din` \mprejmuit`, o mic` jungl`plin` de miresmele florilor. Deasupra, cerul \ncepeas` se lumineze \n a[teptarea zorilor. |n stânga luist`tea Sugar, t`cut`, \mpietrit`, privind abunden]a deplante.

Nu-i adresase nici o vorb`, de când el [i Jen o luaser`aproape cu for]a de pe debarcaderul din Kingstown, câtde departe de ocean puteau ajunge pe jos. Jackson seoferise s-o duc` acas` la tat`l ei, dar acela era ultimul locunde s-ar fi dus, \i r`spunsese Sugar aruncând scânteidin ochi. A[a c` \l \nso]ise.

Jen avea camera dincolo de a lui Sugar [i se culcase,dup` ce-i d`duse un telefon lui Shulan.

Jackson d`duse [i el un telefon. Pân` la c`dereanop]ii, Cooper urma s` ajung` pe St. Vincent, trimi]ând

145

o echip` [i pe Cocorico. Stabiliser` ca Jackson s` nu semai amestece. Cooper prefera s` piard` recompensa,decât s` ri[te din nou s`-l piard` pe el.

Atinse u[or um`rul lui Sugar.– A[ prefera s` m`nânci ceva. Am avut o noapte grea.R`spunsul ei fu acela[i pe care i-l d`duse tot timpul,

de când o urcase la bordul [alupei.– Trebuie s` m` duci \napoi.– Nu te oblig` nimeni s` tr`ie[ti \n exil.{i aceste cuvinte deveniser` un r`spuns standard.– N-am de gând s`-mi petrec tot restul vie]ii ascun-

zându-m`, iar Baolian \mi vrea pielea la fel de mult cumo dore[te [i pe a ta.

– Nu tocmai, r`spunse Sugar, cu o voce obosit`.– Cocorico nu mai e o ascunz`toare sigur`, Sugar.

Acum a fost trecut` pe hart`. To]i pira]ii [i vân`torii derecompense, de-aici [i pân` \n Singapore, tocmai [i-au\nsemnat cu un X mare h`r]ile Caraibelor.

– {tiu.Sugar \[i cuprinse talia cu un bra], \ngropându-[i fa]a

\n mâna cealalt`. Pierduse atât de mult, \n ultimeledou`sprezece ore: sentimentul ei de siguran]`, casa,munca, mijloacele de subzisten]`, [i totu[i, insisten]a eide a se \ntoarce sugera c` mai exista ceva. Cocorico numai era sigur`, chiar [i ea o recuno[tea, dar o partedintr-\nsa continua s-o considere ca pe un sanctuar.

De ce?

146

Jackson se apropie [i o cuprinse cu un bra] pe dup`umeri, strângând-o lâng` el. Dup` un moment deezitare, Sugar se l`s` la pieptul lui.

Acolo \i era locul, \[i spuse Jackson, \n timp ce o\mbr`]i[a [i mai strâns. Din motive pe care nu le putea\n]elege prea bine, avea nevoie de ea al`turi, lâng` el,pentru totdeauna. Avea nevoie de ea \n via]a lui.Devenise o parte din el, iar el, o parte din ea. Sugar erao tain` pe care s-o exploreze la nesfâr[it, o Ev` primor-dial`, virginal` [i coapt`, fecund`. Acolo unde lucra ea,\nflorea via]a, tot ceea ce era cultivat de ea prospera. |ifusese imposibil s-o lase singur` \n gr`dina ei, din clipacând o v`zuse. Chiar dac` n-ar fi venit Sher Chang,Jackson n-ar fi plecat f`r` ea. Ar fi ademenit-o, \mbiat-o,sedus-o, ar fi f`cut orice, numai ca s-o aib` pentrutotdeauna al`turi.

F`lcile i se strânser` de frustrare. Acum Sugar eralâng` el, dar nu se apropiaser` nici m`car cu un pas.

– Nu te po]i \ntoarce pân` nu se rezolv` situa]ia, \ispuse el. Trebuie s` ne ocup`m de Baolian, \ntr-un felsau altul.

– Nu am alt loc unde s` m` duc, Jackson, cl`tin` dincap Sugar. Nici un alt loc.

– Vom face un plan. Vino, o chem` Jackson spremas`. Situa]ia se va prezenta mai bine dac` m`nânci ceva[i te odihne[ti.

147

Telefonul din camera lui Jackson sun` [i, \n timp ceel se ducea s` r`spund`, Sugar renun]` la orice lupt`.Nu-i mai r`m`sese decât un singur loc unde s` se duc`,un loc unde trebuia s` se duc`.

* * *

Jackson [tiu c` Sugar plecase \n momentul când ie[idin nou pe balcon. Se uit` \n gr`din`, unde nu v`zunimic, a[a c` alerg` \napoi \n camer` [i scrut` strada dela fereastra din fa]`. Ajunse tocmai la timp pentru a dis-tinge o siluet` scund` disp`rând dup` col], cu p`rulblond lucind \n lumina unui felinar.

Latura lui ra]ional` \l \ndemna s-o lase s` plece, darinima nu-l asculta.

* * *

Nimic nu se schimbase. |n acel loc, se sim]ea \ntr-adev`racas`. Sugar \ngenunche lâng` poarta din fier forjat,desprinse o piatr` [i, \n firid`, g`si cheia, ascuns` la\n`l]imea unui copil.

Intr` [i ocoli casa pân` \n partea dinspre ocean.Cl`direa se afla pe un promontoriu, iar de pe verandadin spate se vedea pân` la orizont. Sugar se a[ez` \ntr-unbalansoar mare de r`chit`, \nvelindu-se cu [alul de bum-bac pus pe sp`tarul acestuia.

148

Jackson o atinsese pân` \n adâncul sufletului, \ntr-unloc de unde mângâierile nu se [tergeau niciodat`.Fusese un chin [i o bucurie pentru ea, [i avea s`-i simt`lipsa toat` via]a. Dar era mai bine s`-l lase s` plece.Totu[i, \[i dorea s` fi f`cut dragoste cu el. Dup` ce-lcunoscuse, dup` ce-i gustase s`rutul, nu se credea \nstare s` mai doreasc` vreodat` alt b`rbat.

Ca [i cum gândurile ei l-ar fi f`cut s` se materializeze,\l v`zu ap`rând la marginea verandei. O urm`rise.

– Nu trebuia s` vii aici, spuse ea ridicându-se \npicioare, gata s`-l izgoneasc`.

|nainte de a apuca s` mai adauge ceva, \ns`, o alt`voce se f`cu auzit`, blând` ca lumina zorilor, dulce canumele pe care-l rostea:

– Sugar? Iubito, tu e[ti?Sugar se \ntoarse spre u[`, cu inima b`tându-i mai

tare.– Mam`.Ochii lui Jackson urm`rir` direc]ia privirii lui Sugar,

pân` la o femeie \mbr`cat` \ntr-un sarafan alb de in,peste un tricou de bumbac. Era uluitor de frumoas`, caun \nger, leit` Sugar. Avea p`rul de acela[i blonddeschis, dar mai lung, ochii alba[tri, spre deosebire decenu[iul argintiu al lui Sugar – [i trupul frânt, cât` vremeal lui Sugar era \ntreg.

Femeia se rezema \ntr-un baston, [chiop`tând. |[i\mbr`]i[` fiica [i amândou` se a[ezar` \n vechiul balan-soar, plângând.

149

– Te-ai \ntors acas`, Sugar, draga mea. Te-ai \ntorsacas`...

Acela era lucrul de care lui Jackson \i fusese dor atâ]iaani de zile, \i fusese un dor chinuitor, pe care numaimaturitatea \ncepuse s`-l alunge: dragostea de mam`.

Au fost r`ni]i oameni nevinova]i, schilodi]i \ntr-oma[in` care a explodat ca s` m` omoare pe mine...oameni pe care-i iubeam.

Mama ei fusese \n ma[ina pe care o aruncaser` \n aerhaidamacii lui Baolian, fiind ologit` de acea fapt`r`zbun`toare.

– Mi-ai lipsit atât de mult, gânguri femeia. Nu trebuias` te ascunzi numai din cauza mea. }i-am scris de-o miede ori, [i tot n-ai venit.

Jackson continu` s` le priveasc`, \n a[teptare, pân`când scâr]âitul vechiului balansoar \ncet`.

Atunci, mama lui Sugar ridic` privirea, direct spreJackson, semn c` tot timpul fusese con[tient` deprezen]a lui.

– Domnul Daniels?Jackson d`du din cap, pu]in descump`nit de limpe-

zimea acelor ochi [i autoritatea din voce. Acum [tia de lacine mo[tenise Sugar curajul.

– Fiica mea a adormit. M` aju]i s-o duc \n pat?– Da, doamn`.– M` po]i numi Arabella.– Da, doamn`.

150

Jackson p`[i \nainte [i o ajut` mai \ntâi pe Arabella s`se ridice \n picioare, sprijinit` \n baston. Apoi, o lu` peSugar \n bra]e.

Arabella \l conduse \n casa mic` [i aerisit`, spre dou`dormitoare unite printr-o baie. Sugar nu scoase nici unsunet \n timp ce mama ei o desc`l]a [i o acoperea cu uncear[af.

– Cred c` [i dumneata e[ti frânt de oboseal`, dom-nule Daniels, continu` Arabella, m`surându-l cuprivirea.

– |ntr-adev`r, doamn`, a fost o noapte ca to]i dra... onoapte foarte grea.

– }i-a[ fi foarte \ndatorat` dac` ai primi s` r`mâi \nospe]ie la mine. E[ti binevenit \n camera de al`turi.

Vorbea cu un zâmbet cald [i primitor, c`ruia luiJackson i-ar fi fost imposibil s`-i reziste, chiar [i dac` arfi vrut.

– V` mul]umesc, doamn`.– Arabella, insist` ea.– Arabella.– Domnule Daniels...– Jackson, te rog.– Jackson, accept` ea cu un nou zâmbet, apoi deveni

mai serioas`. |]i pot vorbi deschis?Ideea \l cam nelini[tea, dar d`du din cap afirmativ.Arabella trase adânc aer \n piept, ca pentru a-[i face

curaj.

151

– Nu mi-am prea putut ajuta fiica s` r`zbeasc` printoate greut`]ile ei. Mi-e atât de greu s` m` deplasez, iarea a refuzat s` vin` acas`, pân` azi. Se \nvinuie[te preamult pentru ceea ce mi s-a \ntâmplat.

Buzele i se arcuir` \ntr-un mic zâmbet.– Sunt sigur` c` de la mine a mo[tenit firea

nebunatic`, nu de la tat`l ei.Privi spre Sugar, care dormea, [i expresia \i deveni

mai duioas`.– O iubesc foarte mult, Jackson, [i ]i-a[ fi foarte \nda-

torat` dac` ai face tot ce po]i pentru a o \mpiedica s` semai \ntoarc` pe insula aceea. Merit` s` aib` o via]` nor-mal`, o familie, copii... Pentru mine ar fi o adev`rat`binecuvântare dac` ai putea s-o aju]i...

Micul zâmbet \i reveni, misterios [i binevoitor, \ntimp ce-[i ridica ochii alba[tri spre el.

– ...indiferent \n ce calitate.|n privin]a capacit`]ii de a [oca, decise Jackson,

Arabella Caine lua caimacul.

* * *

Jackson st`tea \n curtea ca o jungl` a casei frateluicumnatei lui din San Francisco. De un singur lucrufusese sigur, \n timp ce moartea plutise \n jurul lui: c`oamenii luau mult mai \n serios dragostea.

152

Cooper se apropie [i, a[a cum f`cea mai tot timpul \nultima vreme, \l \mbr`]i[` pe Jackson mai-mai s`-i frâng`oasele.

– Am discutat cu Jessie, spuse el. Ar fi bine s` lua]icasa de pe plaj`. Noi, cu copiii [i toate celelalte, avemnevoie de una mai mare [i mai aproape de ora[.

– Bine, r`spunse Jackson.Era \nc` una dintre acele schimb`ri uluitoare:

Cooper, un t`tic ideal pentru cei doi copii din primac`s`torie a lui Jessie. Desigur, Jackson [tia din proprieexperien]` c` fratele lui putea fi cel mai extraordinar tat`adoptiv.

– S-ar putea chiar s` ne mut`m \n suburbii, continu`Cooper.

Era clar c` situa]ia se schimba, dac` Dragonul eral`sat s` se mute \n suburbii, reflect` Jackson, dar spusenumai atât:

– Ave]i tot timpul s` v` g`si]i o locuin]`. Nu-i nici ograb`.

Cooper \i arunc` o privire [treng`reasc`.– Nu mi-ar prea conveni ca `[tia micii s` creasc`

având convingerea c` oamenii c`s`tori]i \[i petrec tottimpul \ncuia]i \n dormitor.

Jackson se mul]umi s` zâmbeasc`.Apoi, fratele lui redeveni serios.

153

– Mai e un lucru despre care voiam s` st`m de vorb`.– Dac`-i predica aia serioas` despre sex pe care tot

voiai s` mi-o ]ii, ai cam \ntârziat, Cooper. M-amdescurcat singur.

Cooper se destinse suficient ca s` zâmbeasc`.– Nu, e vorba despre timpul pe care-l petrecem \n

California, amândoi. M` gândeam s` ne mai reduceminteresele din str`in`tate, eventual s` punem mai multaccentul pe investi]ii.

Jackson se a[tepta de mult timp la o asemeneadecizie. Cooper nu-l sc`pase din ochi aproape nici oclip`.

– N-a pus mâna pe mine, Coop. A ajuns doar foarteaproape, iar ceea ce e doar „aproape“ nu conteaz`.

– Când e vorba de Baolian, orice conteaz`. Vreau s`dispari din ochii ei, din calea ei.

Jackson r`mase t`cut. Nu-i putea spune fratelui s`uc` nici nu se gândea s` fug` de Fang Baolian. Era hot`râts` se \ntoarc` la Târfa-Dragon [i s-o predea justi]iei,indiferent \n ce v`g`un` se ascundea. Era un vân`tor derecompense, iar Baolian r`mânea prada lui – pân` oprindea.

– {tiu la ce te gânde[ti, spuse Cooper, [i nu se poateface. Nici cu orice m`suri de siguran]`, poate nici chiarf`r` ele. {i-n plus, acum e[ti c`s`torit. Trebuie s` tegânde[ti [i la Sugar.

Era c`s`torit, nu mort, [i se gândea la Sugar.

154

– Bine, Coop, r`spunse el, retezând conversa]ia cuun zâmbet [i un gest de salut, \n timp ce pornea princurte.

Când \l v`zu venind, Sugar se scuz` fa]` de Paul,fratele lui Jessie, care lucra \n gr`din`, [i-i ie[i \n \ntâm-pinare.

– Ce-a]i descoperit \n diminea]a asta, tu [i Cooper? \l\ntreb` ea.

|nainte de a-i r`spunde, Jackson o cuprinse \n bra]e,s`rutând-o pe cre[tetul capului.

– Vei primi cam zece b`trâne pentru Sher Chang, iarlui Jen [i mie ne revin cam dou`sprezece la fiecare,minus cheltuielile. Dac` vine s` [i le \ncaseze.

B`trânul chinez plecase din Kingstown imediat ceSugar [i Jackson se \ntorseser` la hotel. Nu l`sasenici o adres`, dar amândoi [tiau c` se \napoiase laShulan.

– {i Cocorico?|i era dor de casa ei, dar nu la fel de mult pe cât i-ar

fi fost de Jackson, dac` nu l-ar fi avut lâng` ea – pentrutotdeauna.

– Cooper consider` c` ne-am putea \ntoarce acolo,cu câteva m`suri de prevedere, [i sunt de acord. Insulae \ntr-adev`r greu accesibil`. Cu câteva ajust`ri de tele-comunica]ii [i ni[te m`suri de protec]ie \n plus, va aveasecuritatea [i integritatea perfect garantate.

155

– Cocorico a avut \ntotdeauna integritatea perfectgarantat`, replic` Sugar, chipurile jignit`. Cel pu]in,pân` ai ajuns tu acolo [i ai \nceput s`-]i arunci toatehainele de pe tine.

– Da, asta ar fi o idee... \i zâmbi Jackson.– Ce?– Am putea s` ne \ntoarcem acas` [i s` arunc`m toate

hainele de pe noi.Se a[tepta ca Sugar s` ro[easc`, dar ar fi trebuit ca

de-acum s-o cunoasc` mai bine. Nu-i mai r`m`sese nicio pic`tur` de ro[ea]` \n suflet.

Sau... cine [tie?Se aplec` s`-i [opteasc` ceva la ureche [i... \ntr-o

clip`, gata ro[ea]a \n obraji!– Glume[ti, murmur` ea, aruncându-i o privire

piezi[`, prudent`.– Pe cuvânt de cerceta[! replic` Jackson, salutând cu

vioiciune. ~sta se nume[te „s`rutul mor]ii“.Obrajii lui Sugar se \mbujorar` [i mai tare, dup` care

pe buze \i ap`ru un zâmbet [treng`resc.– M` iube[ti?– Mai mult decât ar trebui.Zâmbetul ei se l`]i [i mai mult.– Ai \ncredere \n mine?Era rândul lui s-o priveasc` nesigur.– Poate...– Fricosule! \l tachin` ea, iar Jackson se repezi s-o

cuprind` \n bra]e, strângând-o la piept.

156

– Am s` ]in minte ce-ai spus, o amenin]`, dar niciSugar nu se l`s` mai prejos:

– Contez pe asta!

* * *

Lumina lunii intra prin perdelele sub]iri, sc`ldând \nrazele ei str`ucitoare a[ternutul unde st`teau\mbr`]i[a]i. Sugar \[i privi so]ul adormit, savurându-i fru-muse]ea.

Era un om s`lbatic, poate peste puterile ei de rapid,dac` era s` se ia dup` cum ar`ta con]inutul camerei.F`ceau o pereche perfect`, cu el atât de matur \n celelume[ti [i de tân`r \n suflet, iar ea cu inima ei matur` [inevinov`]ia \n cele ale lumii.

– Sugar? \ntreb` el prin somn, r`sucindu-se pe oparte, spre ea.

– Hmm?Drept r`spuns, o strânse la piept [i imediat adormi

din nou.|l iubea, \l iubea ca pe nimeni altul, [i sim]ea c`

iubirea \i era \napoiat` cu fiecare respira]ie de foc a omu-lui-dragon.

Sfâr[it

157

giannijollys