Girlshare.ro_myrock - Grila Licenta Psihologie 2011

7/31/2019 Girlshare.ro_myrock - Grila Licenta Psihologie 2011

1/111

Fundamentele psihologiei I

TRUE/FALSE

1. Psihicul este o forma particulara de energie electromagnetica.

ANS: F

2. Psihicul este un atribut al organismelor animale.

ANS: T

3. Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelul sistemului nervos.

ANS: T

4. Instinctul este un produs si o componenta a Constiintei.

ANS: F

5. Comportamentul animal este bazat eminamente pe schema de tip instinctiv

ANS: T

6. Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa in sine.

ANS: F

7. Ca si informatia, psihicul nu poseda proprietati sensibile, nemijlocit perceptibile.

ANS: T

8. Caracterul subiectiv al reflectarii duce la distorsionarea realitatii.

ANS: F

9. Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare inidentificarea/recunoasterea obiectelor.

ANS: F

10. Intre constient si inconstient exista exclusiv o relatie antagonica.

ANS: F

11. Starea de veghe exprima (inseamna) constiinta in actiune.

ANS: F


2/111

12. Continutul viselor este codificat atat imagistic, cat si lingvistic.

ANS: F

13. W. Wundt este adeptul abordarii dinamice a constiintei.

ANS: F

14. Senzatia este premisa si izvorul constinuturilor informationale ale constiintei.

ANS: T

15. Functionarea normala a constiintei implica delimitarea si analiza distincta a celor trei verigi aleactivitatii-motivul, scopul, mijlocul.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:

a. inchiseb. deschisec. semideshise

ANS: C

2. Psihicul este o entitate:

a. nemijlocit observabila si perceptibilab. evidentiabila indirect, pe baza efectelor in plan comportamentalc. inaccesibila cunoasterii obiective

ANS: B

3. Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua cel mai obiectiv:

a. pe baza relatarilor verbale ale subiectuluib. pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolvarea sarcinilor realec. pe baza descrierilor unor observatori neutri

ANS: B

4. In plan filogenetic aparitia psihicului se leaga de:

a. aparitia excitabilitatii (iritabilitatii)b. aparitia sistemului muscularc. aparitia functiei de explorare-semnalizare


3/111

ANS: C

5. Psihicul este o realitate:

a. substantialab. energeticac. spirituala purad. informationala

ANS: D

6. Psihicul:

a. izvoraste din structura celulara interna a creieruluib. este o realitate paralela coexistenta de la inceput cu creierul

c. este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele externe de informatie

ANS: C

7. La nivelul creierului, functiile psihice:

a. nu au o localizare precisab. au o localizare precisa si invariantac. unele au o localizare si invarianta, altele au o lovalizare dinamica

ANS: C

8. In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:

a. determinismul biologic internb. determinismul extern univoc (SR)c. determinismul extern de tip mediat

ANS: C

9. Determinismul psihicului uman este:

a. preponderent biologicb. preponderent mixtc. preponderent socio-cultural

ANS: C

10. Psihicul uman este un sistem:

A) static

B) probabilist


4/111

C) dinamic

D) dinamic-evolutiv

a. A+C+Db. B+Dc. A+D

ANS: B

11. Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

a. numarul elementelor componenteb. diversitatea starilor emotionalec. volumul conexiunilor externed. numarul elementelor componente si volumul conexiunilor interne si externe

ANS: D

12. La nivelul sistemului psihic uman, intre input si output exista o relatie:

a. de tip direct, univocb. de independentac. de tip mediat-probabilist

ANS: C

13. In teoria freudiana functionarea inconstientului se subordoneaza:

a. principiului tot sau nimic

b. principiului placeriic. principiului realitatii

ANS: B

14. Dupa S. Freud, inconstientul:

a. este integral innascutb. se formeaza in ontogeneza timpuriec. o componenta a lui este innascuta, o alta dobndita

ANS: C15. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

a. premisa interna a comportamentuluib. factor determinant pricipal al comportamentuluic. factor frenator al comportamentului


5/111

ANS: B

16. Inconstientul are un continut:a. exclusiv emotionalb. exclusiv cognitivc. mixt

ANS: C

17. Inconstientul are legatura:a. mai mult cu gandireab. mai mult cu vointac. mai mult cu imaginatia

ANS: C

18. Legea heteronomiei in dezvoltarea sistemului psihic uman se refera la:a. ritmul constituirii diferitelor procese si functii particulareb. nivelul la care ajunge dezvoltarea diferitelor procese si functii particularec. factorii care influenteaza dinamica dezvoltarii

ANS: B

19. Constiinta este o structura:a. eminamente cognitivab. eminamente afectivac. eminamente instrumental-actionala

ANS: A

20. Functionarea constiintei se subordoneaza:a. principiului automatismului

b. principiului realitatiic. principiului placerii

ANS: B

21. Constiinta este:a. suma tuturor proceselor si functiilor psihiceb. sinonima cu gandireac. o forma calitativ superioara de organizare si structurare a psihicului

ANS: C

22. Latura activ-creatoare a constiintei se realizeaza prin:a. functia reglatorieb. functia proiectivac. functia axiologica

ANS: B

23. Constiinta confera comportamentului un caracter:


6/111

a. imediatb. agresivc. defensivd. mijlocit-teleonomic

ANS: D

24. Modelul structural al psihicului uman adoptat de psihologia contemporana este:

a. liniar b. ierarhic-bidimensionalc. ierarhic-tridimensional

ANS: C

25. Definitorie pentru comportamentul constient este:a. formularea anticipata a obiectului (scopului)b. inregistrarea scopului la sfarsitul actiuniic. absenta scopului

ANS: A

26. Datorita constiintei, omul:a. se insereaza in lume ca obiectb. se adapteaza la lume in mod pasiv (reactiv)c. se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect

ANS: C

27. Gratie constiintei, omul devine capabil:a. sa reactioneze instinctiv la stimulii externib. sa inteleaga, sa explice si sa confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jurc. sa foloseasca unelte

ANS: B

28. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:a. o scurgere sau un torent continuub. o imbinare intre static si dinamicc. un mozaic de stari (statice)

ANS: B

29. Functionarea constiintei poate fi estimata:a. dupa expresiile fizionomice ale subiectuluib. dupa viteza de raspuns la stimulii externic. dupa eficienta si peformanta actiunilor

ANS: C

30. Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:a. dinamica interna a inconstientuluib. actiunea directa in plan extern a copilului cu obiectul din jur


7/111

c. instinctul de autoconservare

ANS: B

31. Comportamentul de tip instinctual se caracterizeaza prin:a. analiza si evaluarea prealabila a conditiilorb. centrarea pe atingerea imediata a obiectului (satisfacerea starii de necesitate)c. compararea alternativelor

d. evaluarea consecintelorANS: B

32. In modelul freudian, intre inconstinetul innascut si cel dobandit exista o relatie:a. de concordanta deplinab. antagonicac. de complementaritated. de contiguitate spatio-temporala

ANS: B

33. Dupa K.G. Jung, inconstinetul colectiv:a. deriva din cel individualb. precede pe cel individualc. include pe cel individual

ANS: B

34. Activitatea onirica este forma de manifestare a:a. inconstientuluib. starii de veghec. starii crepusculare a constiintei

ANS: A

35. Constienta este:a. sinonima si echivalenta cu constiinta de sineb. sinonima si echivalenta cu starea de veghe activac. sinonima si echivalenta cu constiinta

ANS: B

36. In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:A. o realitate psihica nemijlocit perceptibilaB. o simpla fictiuneC. o inventie a filosofilora. A+Bb. B+Cc. A+C

ANS: B

37. Sfera de cuprindere a subconstientului:


8/111

a. este la fel de intinsa ca cea a inconstientuluib. este mai intinsa si mai bogata atat decat cea a inconstientului, cat si decat cea a

constiinteic. este la fel de intinsa si de bogata ca cea a constiintei

ANS: B

38. Constiinta are o structura de continut:

a. plurimodala, eterogena liniarab. unimodulara, omogenac. plurimodala, eterogena ierarhizata

ANS: C

39. Fondatorul orientarii dinamice in definirea constiintei este:a. J.B. Watsonb. P. Janetc. W. Wundtd. W. James

ANS: D

40. Comportamentul este reglat de:a. interactiunea dintre cinstiinta de sine si constiinta lumii externeb. constiinta de sinec. constiinta lumii externe

ANS: A

41. Capacitatea rezolutiva este un indicator psihocomportamental al:a. constiintei lumii obiectiveb. constiintei in intregul ei

c. constiintei de sine

ANS: B

42. Constiinta de sine primara are la baza:a. informatia despre lumea externab. informatia auditiva despre propria vocec. informatia cenestezica si proprioceptiv-kinestezica

ANS: C

43. Autoportretizarea este o etapa a:a. dezvoltarii constiintei in generalb. a constiintei de sinec. a constiintei lumii obiective

ANS: B

44. Reflectarea psihica are un caracter:A. subiectiv si ideal


9/111

B. obiectiv si absolut veridicC. relativ veridica. A+Cb. A+Bc. B+C

ANS: A

45. Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:a. perceptia actuala a obiectelor si fenomenelorb. inconstientc. constientd. inconstient si constient

ANS: D

46. Subconstientul asigura continuitate in timp a:a. dezvoltarii psihiceb. identitatii Eu-luic. starii de veghe

ANS: B

47. Intre psihicul uman si psihicul animal:a. exista numai deosebiri cantitativeb. nu exista nici o deosebirec. exista numai deosebiri calitatived. exista atat deosebiri cantitative, cat si calitative

ANS: D

48. Care dintre cele trei subsisteme ale sistemului psihic este mai susceptibil si mai deschis la

dezvoltare?a. subconstientulb. constientulc. inconstientul

ANS: B

49. Conceptul de arhetip a fost elaborat de:a. J.B. Watsonb. K.J. Jungc. S. Freud

d. J. PiagetANS: B

50. Arhetipul este o componenta:a. a subconstientuluib. a inconstientului individualc. a constientuluid. a incosntientului coletiv


10/111

ANS: D

51. Din punct de vedere genetic:a. dezvoltarea constiintei de sine precede dezvoltarea constiintei lumii obiectiveb. dezvoltarea constiintei lumii obiective precede dezvoltarea constiintei de sinec. dezvoltarea celor doua forme ale constiintei se incepe in acelasi timp

ANS: B

52. Care din modificarile de mai jos ale constiintei se incadreaza in categoria patologicului:A. transa exsomaticaB. starea de hipnozaC. pseudohalucinatiileD. delirurile structuratea. C+Db. A+B+Cc. A+D

ANS: A

53. Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza toate celelalte este:

a. functia de reglareb. functia cognitivac. functia axiologicad. functia proiectiva

ANS: B

54. Legea stadialitatii se aplica la:a. dezvoltarea doar a intelectului

b. dezvoltarea intregului sistem psihic al omuluic. dezvoltarea doar a constiintei de sine

ANS: B

55. Expresia: creierul secreta gandirea intocmai cum bila secreta fierea apartine:a. modelului dualistb. modelului manist materialist stiintificc. modelului materialist vulgar

ANS: C

56. Autocontrolul este un atribuit al:A. inconstientul innascutB. al constiintei in generalC. al inconstientului dobandit (super ego)D. al constiintei de sinea. A+B+Db. C+Dc. B+C+D


11/111

ANS: BFUNDAMENTE II

1. Reprezentarea este procesul de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecte nabsena lor

ANS: T

2. Potrivit unor cercetatori imaginile eidetice au intensitatea, prospeimea i vivacitatea uneipercepii autentice. Acestia sunt:

a). E. Jaensch

b). W. Kohler

c). Hemmert

d). W. Wallach

ANS: a+b+c

3. Reprezentrile propriu-zise devin o component instabil i cu pondere nesemnificative aarhitectonicii activitii noastre mintale.

ANS: F

4. Noiunea de reprezentare se folosete:

a. Pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte;

b. n descrierea unei imagini sau model informaional intern, actualizat, al unorobiecte, fenomene, evenimente, situaii, care au fost percepute anterior, dar caren momentul dat pot lipsi din cmpul nostru senzorial

c. Ne furnizeaz informaii despre numai despre obiectele i fenomenele reale prezente,care acioneaz n momentul dat asupra analizorilor notrii

d. n descrierea procesului de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecten absena lor

ANS: a+b+d

5. Noiunea de reprezentare se folosete pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte:

a). una care ine de produs

b). cealalt care ine de proces

ANS: a+b


12/111

6. Formarea reprezentrilor are un caracter:

a. Activ

b. Semantic

c. Selectiv

d. Relevant/ Irelevant

ANS: a+c

7. Dup coninutul informaional, reprezentarile generate de memorie i derivate din percepiese leag ntotdeauna de:

a. Obiectele construite de imaginaie inspirate din lumea real

b. Relevan i comunalitate

c. Obiectele reale i care au un caracter intuitiv

ANS: c

8. n organizarea i sistematizarea lor intern, reprezentrile se organizeaz pe dou axe:

a. Calitatea semantica (epistemic) a informaiei selectate

b. Reprezentari nalt relevante, care se apropie de noiuni, reprezentri mediu

relevante i reprezentari slab relevate, care se intersecteaz cu percepiilec. Gradul de generalitate

d. Reprezentari individuale, reprezentari particulare sau de specie i reprezentrigenerale au de clas

ANS: a+b+c+d

9. n dinamica lor, reprezentrile dobndesc progresiv calitatea de elemente ale gndirii, ipentru aceasta sunt supuse transformrilor i coordonrilor la nivelurile:

a. Preoperator

b. Post- operator

c. Operator- concret

d. Operator- formal


13/111

ANS: a+c+d

10.Veriga cea mai important care face jonciunea ntre reprezentare i gandire o constituie:

a. Conceptele iconice

b. Conceptele figurale

c. Conceptele logico- matematice

d. Conceptele inteligenei speculative

ANS: b

11. Reprezentarile pe care le genereaz sfera vieii psihice se mpart n doua clase principale:

a. Direct- designative, realiste sau concordante

b. Sub semnul comandamentelor interne ale gndirii

c. Indirect- designative, simbolice(deghizante), nonconcordante

d. Sub semnul comandamentelor interne ale strilor motivaionale

ANS: a+c

12. Pornind de la poziia pe care o ocup n arhitectura general a subsistemului cognitivproprietile mai importante ale reprezentrilor pot fi:

a. Intensitatea

b. Stabilitatea

c. Gradul de completitudine

d. Gradul de irelevan

e. Gradul de relevanf. Gradul de generalitate

g. Gradul de specificitate

h. Caracterul legturii designative

ANS: a+b+c+e+f+h


14/111

13.Gradul de relevan n cadrul reprezentrilorse refera la:

a. Dimensiunea care deosebete i distaneaz cel mai mult reprezentarea de percepie

b. Semnificaia informaiilor sau a nsuirilor i notelor pe care le reflect (conine)imaginea

c. Volumul general de informaie pe care l cuprinde reprezentarea

d. Durata meninerii n cmpul clar al contiinei a unor reprezentri reactualizate saugenerate n momentul dat de imaginaie

ANS: b

14. Latura activ- operatorie a reprezentrii ca proces ne permite:

a. S ne formm o imaginea despre rezultatul posibil al unei aciuni pe care dorim

s o intreprindemb. S schim planul sau programul unei aciuni

c. S efectum n minte aciunea dat nainte de a o realiza n plan extern

ANS: a+b+c

15. Gndirea reprezint

a. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant alcomplexitii, organizrii i eficienei sale la nivelul ntregului sistem nervos

b. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant alcomplexitii, organizrii i eficienei sale la nivelul gndirii

c. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant alcomplexitii, organizrii i eficienei sale la nivelul neuro- psiho- fiziologic

ANS: b

16.Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) se constituie:

a. Ca o reacie la curentul asociaionist

b. Ca o reacie la curentul creaionist

c. Ca o reacie la curentul behaviorist


15/111

d. Ca o reacie la curentul abisal

e. Ca o reacie la evoluionist

ANS: a+c

17. Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) i propune s apere:

a. Statutul i specificitatea gndirii ca proces psihic distinct i ireductibil la asociaiide imagini sau la serii de cupluri stimul- rspuns

b. Caracterul nnscut, predominant al structurii operatorii

c. Fenomenul de insight sau reacia Aha! Form de intuiie sau gen de discernamntinstantaneu

ANS: a

18. Gndirea poate fi definita ca:

a. Reflectare subiectiv, n forma ideal, mijlocit a proprietilor generale, eseniale,necesare obiectelor i fenomenelor externe i ale relaiilor legice dintre acestea

b. Organizare specific a informaiei la nivelul creierului uman, bazat pe criterii iprincipii logico- gramaticale de ordin sintactic, semantic i pragmatic, orientat iantientropic

c. Baza i punctul de plecare al constituirii schemelor i operaiilor care pleac dinaciunea directa a subiectului cu obiectele i lucrurile date n cmpul senzorialapropiat, acestea se interiorizeaz i se transform n aciuni mentale, ce se vorarticula n scheme operatorii ale gndirii

d. Baza interaciunii complexe (nu mecanice) ntre factorii ereditari i factorii demediu, prin aceasta devenirea gndirii, se realizeaza obiectiv pe doua planuri:istoric i ontogenetic

e. Un sistem, dat de faptul c este n realitate compus dintr- o mulime de elemente(operaii, coninuturi informaionale) mai mult sau mai puin distincte, aflate unelecu

altele ntr- o relaie nonntmpltoare, mai mult sau mai puin legic

ANS: a+b+c+d+e


16/111

19. Din punct de vedere structural gndirea este o organizare cvasidimensional, cuprinznd:

a. Blocul operaiunilor- componenta informaional

b. Blocul coninuturilor- componenta informaional

c. Blocul produselor- componenta productiv

d. Blocul relaiilor- componenta informaionale. Blocul operaiilor- componenta operatorie

f. Blocul produselor- componenta rezultativ

g. Blocul relaiilor- componenta relaional

ANS: b+e+f+g

20. n profilul su actual de stare, orice sistem cuprinde efectele influenelor i experienelor

anterioare, cu alte cuvinte, coninutul: trecutului su, concretizabil n indicatori de ordinsubtanial, energetic i informaional:

ANS: T

21. Urmele i efectele trecutului afecteaz organismul animal n toate planurile sale deorganizare:

a. Corporal

b. Biofiziologicc. Psihic

ANS: a+b+c

22. Memoria psihic este:

a. Exprimat n unitatea temporal a transformrilor celulare i tisulare implicate inprocesele de cretere, n procesele de mbatrnire, n coninutul metabolismului

b. Reprezentat de principalele ritmuri si cicluri funcionale ale diferitelor aparate isubsisteme interne ale organismului

c. Legat de experiena relaionrii cu lumea extern i mediat de activitatearezolutiv- informaional a creierului

ANS: c


17/111

23. Organizarea sistemului mnezic:

a. Presupune o integrare pe dimensiunea timpului, orientat dinspre trecut, spre prezent iviitor

b. Const n conservarea i valorificarea din perspective uzului interior aconinuturilor i experienelor anterioare

ANS: b

24. Procesul mnezic este:

a. Un proces de acelai ordin cu procesele cognitive sau motivaionale

b. O modalitate de fiinare i manifestare n timp a fiecrui proces n parte i asistemului n ansamblu

ANS: b25. Memoria poate fi analizat sistemic pe baza schemei cibernetice:

a. Output- input- output

b. Input- output- Input

c. Input- output- exitput

ANS: b

26. Structura Inputului mnemonic este eterogen i cuprinde:a. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice,

viscerale)

b. Fluxuri imaginative

c. Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propoziionale

d. Fluxuri de triri emoionale

e. Fluxuri motivaionale

f. Fluxuri motorii

ANS: a+b+c+d+e+f

27. Latura procesual a memoriei se relev n succesiunea i intercondiionarea a trei fazeprincipale:


18/111

a. Engramarea sau fixarea (memorarea n acepiunea tradiional)

b. Pstrarea sau conservarea

c. Cumulative

d. Ecforarea sau reactualizarea

e. Integrativ- interpretative activ

ANS: a+b+d

28. Indicatorii memorrii voluntare vor depinde:

a. De proprietile i de condiiile de administrare a materialului

b. De particularitile psihoindividuale ale subiecilor

ANS: a+b

29. Parametrii memorrii voluntare care vor fi influenai de particularitile psihoindividuale:

a. Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebrale

b. Gradul de organizare logic intern (saturaia n relaii semantic, integrative ntreelemente)

c. Dominanta motivaional n momentul receptrii materialului (dac esteconsonant/ disonant)

d. Timpul de prezentare(expunere)a fiecrui element (intervale optime sau interval critice-prea mici sau prea mari)

e. Nivelul de concentrare i mobilitate a ateniei; starea de odihn sau oboseal

ANS: a+c+e

30. Atributele cheie pentru identificarea i definirea imaginaiei sunt:

a. Generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilo

b. Operare cu imagini n limitele exclusive ale imageriei secundare i aleimaginarului, realiznd combinri, amplificri, multiplicri, reordonri etc..

c. O minim originalitate a modurilor de operare (procedeelor) i a produsului final(ieirea din tipare i abloane, depirea schemelor rutiniere)


19/111

d. Caracterul convenional, figurative i simbolic, al funciei designative(semiotice) aimaginilor generate n procesul imaginaiei

ANS: a+b+c+d

31. n sfera existenei psihice, imaginaia se distinge prin posibilitatea de a descoperi itransforma lumea prin intermediul descoperirilor i transformrilor ce intervin n propria

personalitate a subiectului

ANS: T

32. Factorul imaginativ este inclus n structura multifactorial a :

a. Inteligenei generale

b. Aptitudinilor special

ANS: a+b

33. Apartenena viselor la imaginaie se susine prin accea c:

a. Coninutul lor vizeaz n mod frecvent fenomene ireale, care nu se gsesc i care nupot exista n realitate

b. Dramatizarea n activitatea oniric const n traducerea gndurilor n imagini i ncoordonarea acestora din urm ntr- o succesiune asemntoare unei piese de teatru

c. Chiar n cazul n care coninutul lor i are sursa n experiena anterioar, modulde combinare a secvenelor, ca i ipostazele n care apar sunt absolute inedite,nefiind niciodat simple evocri sau reproduceri a ceea ce s-a ntmplat

ANS: a+c

34. Modurile de operare de baz ale visului sunt:

a. Condensarea de trasturi similar n imagini sintetice

b. Deplasarea, aceasta disociere permite ca energia disponibil sa fie transferat sauinvestit ntr- o alt imagine

c. Dramatizarea sau figuralizarea

ANS: a+b+c

35. n procesele halucinogene provocate de aciunea drogurilor i favorizate de suprimareastimulilor din lume extern contiina este:

a. Destructurat i anihilat


20/111

b. Este coagulat i potenat

ANS: a

36. Reveria:

a. Este o form de manifestare a imaginaiei

b. Apare pe fondul uni activism psihofiziologic naltc. Duce la instalarea strii de veghe

ANS: a+b+c

37. Specificul imaginaiei reproductive rezid n:

a. Reflectarea ntr- o manier tranformat a elementelor experienei anterioare

b. Subordonarea legii corespondenei biunivoce i a fidelitii, reproducerea trebuindobligatoriu s fie izomorf cu originalul

ANS: a

38. Imaginaia creatoare ne apare ca reprezentare i anticipare a noului, din perspectiverealizabilitii sale n plan ideal- intern i material (obiectual)- extern

ANS: T

39. Limbajul reprezint modul n care se asimileaz, se integreaz i funcioneaz limba la nivelindividual.

a. Fals

b. Adevarat

c. Uneori adevarat

ANS: b

40. Limbajul se subordoneaz procesului i activitii de comunicare, comportamentuluisemiotic.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a


21/111

41. Din punct de vedere psihologic i psihofiziologic, funcia semiotic exprim:

a. capacitatea parial nnscut a omului de a folosi semne sau simboluri(semnificani) ca nlocuitori" ai obiectelor (semnificate) si de a efectua cu ajutorullor combinaii i transformri n plan mental,

b. parial dobndit a omului de a folosi semne sau simboluri (semnificani) canlocuitori" ai obiectelor (semnificate) i de a efectua cu ajutorul lor combinaii itransformri n plan mental.

ANS: a+b

42. Ca form specific a activitii de comunicare, limbajul verbal este organizat i funcioneazdup principiul:

a. input-output,

b. Output- imput

c. Imput- output- imput

ANS: a

43. n cadrul limbajului se delimiteaza urmatoarele verigi principale:

a. 1. veriga aferent (recepia);

b. 1. veriga eferent (emisia);

c. 1. veriga de autoreglare de tip feed-back i feed-before.

ANS: a+b+c

44. Veriga aferent (recepia) este cea cu care se i ncepe, n ontogenez, formarea sistemuluiverbal de comunicare.

a. Adevarat

b. Fals

ANS: a

45.Atentia este este prima realitate psihic ce se scoate n fa, cu titlu pozitiv sau negativ, oride cte ori trebuie s dm seama de rezultatele unei aciuni concrete sau a alteia.

a. Adevarat


22/111

b. Fals

c. Uneori adevarat.

ANS: a

46. Atentia:

a. Nu este un proces cu coninut reflectoriu-informaional propriu i distinct -precum percepia, reprezentarea, gndirea sau procesele afective imotivaionale.

b. Nu are o existen i o desfurare independente, n sine, ci numai saueminamente n contextul altor procese i activiti psihice cu coninut ifinalitate specifice.

c. Nu face parte din categoria proceselor psihice reflectorii, ci din cea a condiiilori funciilor psihofiziologice mediatoare-reglatorii.

ANS: a+b+c

47. Atenia poate fi definit ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare i potenareselectiv a funciilor i activitilor psihice i psihocomportamentale modale specifice nraport cu obiectul i finalitatea lor proprii, asigurndu-le atingerea unui nivel optim deeficien adaptativ.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

48. Dup criteriul rangului, atenia perceptiv i motorie este mai simpl i mai uor de reglat,n vreme ce atenia voluntar intelectiv este mult mai complex i mai dificil de susinut.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevaratANS: a

49. Sub raportul eficienei, nu ncape ndoial c atenia voluntar este net superioar celeiinvoluntare, care permite doar constatare", nu i elaborare interpretare conceptual-teoretic.

a. Adevarat


23/111

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

50. Atenia voluntar intelectiv este implicat n:

a.

rezolvarea problemelor teoreticeb. n formularea i testarea ipotezelor

c. n elaborarea i testarea veridicitii judecilor i raionamentelor.

ANS: a+b+c

51. Afectivitatea este acea component a vieii psihice care reflect, n forma unei tririsubiective de un anumit semn, de o anumit intensitate i de o anumit durat, raportuldintre dinamica evenimentelor motivaionale sau a strilor proprii de necesitate i dinamica

evenimentelor din plan obiectiv extern.a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

52. Dispoziiile integrate globale reprezinta :

a. Acel fond afectiv bazal pe care se evideniaz i se manifest cotidian i situaionaltririle emoionale i actele comportamentale specifice.

b. O sintez a experienei de via i a tririi de sine (inclusiv prin semnalizarea striifizice i viscerale) care se elaboreaz n ontogenez i se impune ca un fel deconstant a firii sau a modului de a fi al personalitii.

ANS: a+b

53. Dispoziia global homeostatic se definete structural:

a. Raportarea afectiv a omului la lumea extern i la sine nsui.

b. Ca indusa situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile sau nu(incontiente sau subcontiente.

ANS: a

54. Dispoziiile de moment sunt:


24/111

a. induse situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile saunu (incontiente sau subcontiente).

b. Concretizate prin raportarea afectiv a omului la lumea extern i la sine nsui.

ANS: a

55. Dispoziia situaional i pune mai direct amprenta asupra activitii curente dect cea

homeostatic.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

56. In dinamica relaionrii i autorelaionrii afective, se delimiteaz o serie de secvene, legatepe baza legii efectului final (echifinalitii):

a) subiectul este locat interactiv n lume cu alii, angajat ntr-o practic interpretativmonden sau problematic.b) se produce o interaciune ntre el i obiectul social (incluznd o alt persoan).c) o dat ce obiectul intr n cmpul fenomenologic al subiectului, el este definit

(tratat) n termeni de trire (autotrire), ca: suprare, fric sau anticipaie.d) aceste triri anticipatorii sunt ratificate prin triri fizice" i senzaii la nivelul

organismului ca entitate vie, care se condenseaz n ceea ce numim tensiune ianxietate.e) subiectul i imagineaz aparena sa i aciunile sale n ochii partenerului su real

sau imaginar.f) interpreteaz judeci ale altor parteneri i genul de trire (autotrire) care

acompaniaz aceste judeci.g) genereaz triri asociate la tririle celuilalt fa de subiectul dat.h) aceast trire este ncorporat n interiorul tririlor pe care subiectul le simte fa

de sine.i) subiectul ncearc o trire a autopercepiei morale a Eu-lui i a percepiei de ctre ela celorlali (partenerul de relaie).j) realizarea unei autodefiniri sumare, incluznd o definiie emoional a Eului altora

i obiectul n jurul cruia a fost structurat aciunea.

ANS: a+b+c+d+e+f+g+h+i+j

57. Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, nsubiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanareaaciunilor i comportamentelor.

a. Adevarat


25/111

b. Fals

ANS: a

58. Se poate presupune c mecanismele de reglare a dinamicii motivaionale se compun dindou verigi integrate dup principiul induciei reciproce: cnd una este maximal activ,cealalt este relativ blocat, inhibat, i invers.

a. Adevarat

b. Fals

ANS: a

59. Termenul de motivaie reunete:

a. ansamblul factorilor dinamici care determin conduita unui individ" (Sillamy,1996)

b. totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite,contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziologice sau idealuriabstracte" (Al. Roca, 1943)

c. O form specific de reflectare prin care se semnaleaz mecanismelor decomand- control ale sistemului personalitii o oscilaie de la starea iniial deechilibru, un deficit energetico-informaional sau o necesitate ce trebuiesatisfcut.

ANS: c

60. Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, n subiectactiv i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilor icomportamentelor.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

61. Motivaia ne apare:

a. ca o cauzalitate extern transpus n plan intern, dac obiectul corespunztorsatisfacerii unei trebuine lipsete i, deci, nu are cum s declanezecomportamentul corespunztor, locul su este luat de starea de necesitate n raportcu el, actualizat spontan, n urma unor modificri de ordin fiziologic saupsihologic.


26/111

b. In acelai timp, motivaia trebuie considerat i ca o lege general de organizare ifuncionare a ntregului sistem psihic uman, ea opernd distincia necesar ntreplcut i neplcut, ntre util i inutil, ntre bun i ru.

ANS: a+b

62.Funciile principale pe care le ndeplinete n mod concret motivul sunt:

a. funcia de declanare,

b. funcia de orientare-direcionare (vectorial)

c. funcia de susinere (energizant).

ANS: a+b+c

63. n psihologie, voina a fost derivat, fie din :

a. gndire (Herbart o definea ca act elaborat prin intermediul gndirii i centrat pe

efectuarea de alegeri i luarea de hotrri)b. afectivitate (Wundt o definea ca form de organizare i stpnire-gestionare

raional a afectivitii)

ANS: a+b

64. Nivelul voluntar se subordoneaz:

a. din punct de vedere structural funciei reglatoare a contiinei (deci, el implicobligatoriu atributul contiinei)

b. din punct de vedere instrumental, se conecteaz la subsistemul motivaional,favoriznd i optimiznd finalizarea motivului n scop

ANS: a+b

65. Elementele definitorii ale nivelului voluntar vor fi:

a. intenionalitatea (aciunea este intenionat),

b. analiza prealabil a condiiilor, a raportului dintre scop i mijloc (aciunea va fi

mediat de un model mental),

c. deliberarea i decizia (aciunea este rezultatul unei evaluri a raportului dintreavantaje i dezavantaje, dintre ctiguri i pierderi),

d. efortul (aciunea implic un anumit grad de mobilizare energetic, relativdirect proporional cu dificultatea obstacolului)


27/111

ANS: a+b+c+d

66. Formarea i dezvoltarea mecanismelor reglajului voluntar sunt impuse i de necesitateapunerii i inerii n acord a comportamentului propriu cu exigenele i normele vieii sociale.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

67. Constituirea schemelor funcionale ale vieii are la baz interiorizarea comenzilor iconsemnelor formulate de ctre mediul social prin intermediul familiei, al colii, aldiferitelor organizaii i instituii cu care se relaioneaz individul n perioadele eseniale destructurare a personalitii - copilria, adolescena i prima tineree.

a. Adevarat

b. Fals

c. Uneori adevarat

ANS: a

68. Ca form i expresie a nivelului contient al psihicului, activitatea voluntar secaracterizeaz prin dou atribute eseniale:

a) diferenierea i determinarea pregnant a verigilor componente - motivul, mijlocul

i scopul cu posibilitatea transformrii, la nevoie, a fiecruia dintre ele n obiect" deanaliz special i de evaluare.b) prezena condiionrii, att n declanarea aciunii, ct i n modul de desfurare aei, condiionare care const n corelarea i aprecierea permanent a raportului dintredorine, scopuri, pe de o parte, i posibiliti (subiective i obiective), pe de alt parte,ntre efortul ntreprins i rezultatele nregistrate.

ANS: a+b

69. Dispozitiile integrate globale reprezint:

a. o trstur nnscut a personalittii;

b. o expresie a ntmplrilor din ziua curent;

c. o sintez a experientei de viat si a tririi de sine.

ANS: c


28/111

70. Potrivit conceptiei gestaltiste, la baza gandirii sta invatarea

ANS: F

71. Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este un proces care se realizeaza pe baza si prinintermediul imaginilor

ANS: F

72. Cu cat continuturile memoriei se reactualizeaza mai des cu atat se erodeaza (slabesc) maimult.

ANS: F

73. Fidelitatea memoriei reprezinta raportul de concordanta pe linie de volum intre intrare siiesire.

ANS: F

74. Atentia este un proces psihic cu continut informational propriu

ANS:F

75. Mobilitatea este echivalenta cu instabilitatea.

ANS:F

76. La vrful piramidei lui A. Maslow stau motivele Eu-lui.

ANS: F

77. Fatalismul absolutizeaz rolul vointei:

ANS: F

78. Vointa presupune s faci ceea ce-ti place.

ANS: F

79. Conceptul de activitate impune considerarea i abordarea personalitii umane nu ca pe unsimplu robot care doar rspunde automat la stimu-lii externi.

ANS: T

80. Termenul de conduit a fost introdus n psihologie de Daniel Lagache.

ANS: F


29/111

81. Activitatea pune n eviden dou planuri de organizare-integrare: unul global,supraordonat.

ANS: T

82. activitatea poate fi definit ca modalitate specific de alternare i combinare la nivelulomului-subiect a celor dou verigi ale adaptrii: asimilarea i neacomodarea

ANS: F

83. Prin coninutul, finalitile i instrumentarea sa, activitatea devine, la rndul ei, unindicator obiectiv fundamental de apreciere a nivelului de dezvoltare a societii.

ANS: T

84. Jocul este prima form sub care ncepe s se manifeste i s se afirme ntr-o manierstructurat activismul intrinsec al fiinei umane.

ANS: T

85. Motivaia reprezint o component de importan major n structura activitii denvare.

ANS: T

86. Problema mecanismelor care stau la baza nvrii nu este controversat n psihologie ipsihofiziologie.

ANS: F

87. Invarea trebuie nceput nc din primele zile dup natere i strict corelat cutransformrile evolutive care se produc succesiv n plan psihofiziologic general.

ANS: T

88. O cantonare excesiv n sfera nvrii intuitivconcrete sau senzorio-motorii, de pild, ducela ngreunarea desfurrii nvrii conceptuale, simbolic-abstracte.

ANS: T

89. Activitatea de munc reprezint, n plan evolutiv, ontogenetic, forma final i superioarde structurare i desfurare a relaiei dintre om i tehnologie.

ANS: F

90. Climatul creativ rezult din particularitile structurrii i funcionrii relaiilorinterpersonale n cadrul grupurilor profesionale i din modul n care, la nivel social global, sepreuiesc i se recompenseaz eforturile creatoare ale indivizilor i grupurilor.


30/111

ANS: T

91. Dup aprecierea lui G. Allport, cea mai relevant definiie a termenului persona a fostformulat de Boethius (sec. VI): Persona est substantia individua rationalis naturae (persoanaeste o substan individual de natur raional).

ANS: T

92. Fondatorul psihologiei personalitii, ca domeniu relativ distinct de cercetare i cunoatere,trebuie socotit psihologul german Piaget, prin lucrarea Die menschliche Persdnalichkeit (1923).

ANS: F

93. Ca organizare sistemic, personalitatea se subordoneaz definiiei generale a sistemului:un ansamblu de elemente distincte aflate ntr-o relaie nonntmpltoare (legic), din carederiv o emergen de structur ireductibil".

ANS: T

94. Definiiile pozitiviste asupra personalitatii au la baz convingerea autorilor lor c structuraintern" este inaccesibil tiinei.

ANS: T

95. Personalitatea este un sistem hipercomplex, cu autoorganizare, teleonomic, determinatbiologic i sociocultural, cu o dinamic slaba, neindividualizata.

ANS: F

96. Pe baza combinaiilor n interiorul tipurilor morfologice picnic i astenic, Kretschmer aobinut 6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice i 3 schizotimice.

ANS: T

97. Mezomorful este greu i rectangular, cu o dezvoltare superioar a oaselor i a muchilor;dispune de un echipament adecvat pentru solicitarea efortului fizic.

ANS: T

98. O direcie interesant de analiz tipologic a personalitii n plan temperamental este ceacare ia ca punct de pornire specificul vointei.

ANS: F

99. In accepiune extins, caracterul exprim schema logic de organizare a profiluluipsihosocial al personalitii, considerat din perspectiva unor norme i criterii valorice.


31/111

ANS: T

100. Orice aptitudine pune n eviden un aspect absolut i unul relativ.

ANS: T

Consiliere Psihologica

MULTIPLE CHOICE

1. Eficiena consilierului se afl n raport direct cu personalitatea sa i este indicat de:a. flexibilitatea consilierului n abordarea problematicii clientului;b. atitudine negativ-neutr fa de sine i de lume;c. capacitatea de angajare n relaie;d. anxietate existenial;e. capacitatea de a se lsa percepui de ceilali aa cum sunt.

a. a+b+db. a+c+ec. a+b+cd. b+c+d+e

ANS: B

2. Influena produs de consilier prin expresia propriilor valori:a. nu trebuie s fie deliberat;b. trebuie s fie contientizat;c. trebuie s fie deliberat.

d. nu trebuie contientizat.

a. a+bb. b+cc. a+cd. b+d

ANS: A

3. Prin ce modaliti poate ncerca un client s foreze cadrul temporal al consilierii ?a. abordarea problematicii eseniale n finalul edinei;b. stari subdepresive i hipomaniacale;c. intelect liminar;d. ntrzieri repetate;e. discurs compact spre finalul edinei.

a. a+c+eb. a+b+cc. a+d+e


32/111

d. a+b+c+d+ee. b+c+d+e

ANS: C

4. Aliana de intervenie, n consiliere, este determinat de:a. elemente de putere financiar ale consilierului;b. personalitatea consilierului;

c. maniera n care consilierul este perceput de client;d. nivelul de ncredere acordat consilierului;e. capacitatea financiar a clientului.

a. b+c+db. a+c+ec. a+c+dd. a+b+d

ANS: A

5. n prima ntlnire sunt vizate de ctre client urmatoarele elemente ale personalitii

consilierului:a. capacitatea de a ocoli tririle dificile;b. capacitatea de a impune limite;c. gradul de acceptan;d. gradul de cultur specific;e. interesul personal i material.

a. a+b+eb. b+c+ec. d+e

d. c+d+ee. a+d

ANS: B

6. Principiul deontologic al relevanei postuleaz:

a. necesitatea de a solicita clientului detalii relevante despre tere persoane;b. recomandarea de a nu solicita clientului detalii irelevante;c. recomandarea de a prelungi edinele pentru a obine detalii relevante.

ANS: B

7. n care din urmtoarele situaii pricipiul confidenialitii este invalidat ?a. dac un client se afl n cercul de prieteni al consilierului;b. dac informaia este public;c. n situaia n care clientul este de acord cu publicarea informaiilor;d. dac aplicarea principiului susine explicit sau implicit nclcarea drepturilor oricrei

persoane implicate direct sau indirect.


33/111

a. b+c+db. a+b+cc. a+c+dd. a+b+c+d

ANS: A

8. Personalitatea consilierului atotputernic are, n imaginarul clientului, urmtoarele

caracteristici:a. ascult i susine discursul clientului;b. decide n locul clientului;c. indic soluiile necesare;d. garanteaz reuita ntr-o situaie concurenial.

a. a+c+db. a+b+cc. b+c+d

ANS: C

9. Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ?a. augumentarea comportamentului manipulativ;b. dezvoltarea unei atitudini deschise i oneste;c. a nva s acorde ncredere i s-i acorde ncredere;d. a tinde spre autenticitate;e. a fi condiionat de comandamentele morale.

a. b+c+db. a+c+dc. c+d+ed. a+b+c

e. a+b+c+d+eANS: A

10. Care sunt avantajele consilierii de grup ?a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienilor;b. ofer un cadru n care se pot analiza problemele de natur interpersonal;c. permite mprtirea unei problematici;d. ofer susinere interactiv prin faptul c fiecare client beneficiaz de suport i ajutor din

partea membrilor grupului dar ofer n acelai timp suport i ajutor;e. nu permite experimentarea de noi comportamente i modaliti de comunicare.

a. a+b+cb. c+d+ec. b+c+dd. a+b+c+d+ee. a+d+e

ANS: C


34/111

11. Consilierea de grup are urmtoarele limite:a. genereaz angoas;b. nu este potrivit pentru orice client;c. rolul consilierului este mai concentrat n raport cu cadrul individual;d. dinamica de grup poate distrage sau mpiedica expresia anumitor problematicii ale

clientului;e. anumii clieni pot ntmpina probleme n a dobndi ncredere n membrii grupului, ceea

ce conduce la blocarea comunicrii.

a. a+eb. b+c+dc. a+bd. b+d+ee. a+c+d+e

ANS: D

12. Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin specificul:a. posturii;

b. mobilierulului din cabinet;c. mimicii;d. ntrebrilor de fond;e. aparenei tegumentare;

a. a+b+c+db. a+c+ec. d+ed. b+c+ee. a+b+c

ANS: B

13.Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin comportamente:a. epimeletice;b. repetitive;c. de comand;d. auto-stimulative;e. etepimeletice.

a. a+b+cb. d+ec. a+b+c+d+e

d. b+c+de. a+b+c+e

ANS: D

14. Comportamentul de prezen se caracterizeaz prin:a. discurs ordonat, riguros;b. postur deschis;


35/111

c. poziionare fa n fa, non-defensiv;d. contact vizual punctual.

a. a+c+db. a+b+cc. a+b+dd. b+c

ANS: D15. Comunicarea eficient este indicat prin faptul c subiectul consilierii:

a. evit orice moment de tcere;b. se refer la sine ntr-o manier indirect;c. evit privirea direct;d. personalizeaz discursul;e. i asum afecte, reprezentri i comportamente;f. evit orice trire negativ.

a. c+d+e+f

b. a+b+c+d+e+fc. d+ed. b+d+ee. a+d+e+f

ANS: C

16. Poziia empatic presupune:

a. identificarea masiv cu clientul;b. pstrarea distanei maxine fa de client, pentru a mentine obiectivitatea;c. situarea fa de client ntr-o poziie median, nici prea aproape dar nici prea

departe.ANS: C

17. Deficienele poziiei empatice sunt indicate de:a. rspuns senzitiv, adaptat i non-evaluativ la sentimentele i tririle clientului;b. absena ntrebrilor de genul De ce?;c. ntreruperea brutal a clientului;d. normarea, etichetarea, moralizarea;e. intervenii clieu.

a. b+d+eb. a+c+d+ec. a+b+c+dd. b+c+d+ee. c+d+e

ANS: E

18. Autenticitateapresupune:


36/111

a. capacitatea subiectului de a fi el nsui;b. capacitatea de a cenzura i controla reaciile;c. incongruena dintre reaciile interne i atitudinea extern.

a. cb. ac. a+cd. b+c

ANS: B

19. Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de:a. a susine expresia afectiv a clientului;b. a moraliza;c. a da sfaturi i soluii;d. a nu ncuraja;e. a da acordul i a evalua pozitiv.

a. a+b+d

b. a+b+cc. b+c+ed. a+c+de. a+b+e

ANS: C

20. Comportamentul defensiv al consilierului presupune nevoia acestuia de a :a. eticheta;b. sumariza;c. patrona;d. luda;

e. nu amenina i avertiza;f. ntreba.

a. a+d+e+fb. a+c+dc. d+e+f d. a+b+c+d+ee. a+c+d+e

ANS: B

21. Se recomand n cadrul tehnicii interogative:a. utilizarea de ntrebri lungi, cu un coninut bogat;b. repetarea ntrebrii n cazul n care nu a fost neleas sau reformularea acesteia;c. accentuarea dramatic a coninutului;d. folosirea judicioas a ntrebrilor, n nici un caz dup fiecare rspuns.

a. a+db. c+d


37/111

c. b+dd. a+b

ANS: C

22. ntrebrile deschise se caracterizeaz prin faptul c:a. determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns afirmativ sau negativ;b. nu iniiaz discuia;

c. susin clientul n efortul elaborativ, n explorarea de atitudini, valori i comportamente;d. orienteaz clientul asupra tririlor sale;e. produc un rspuns justificativ.

a. a+c+db. b+c+dc. c+dd. a+b+e

ANS: C

23. Ascultarea activ este susinut prin:

a. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s ldea;

b. comunicare nonverbal diferit de coninutul i starea afectiv a interlocutorului;c. contact vizual cu interlocutorul;d. verificarea nelegerii mesajului;e. posibilitatea consilierul de a se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l dea.

a. c+d+eb. a+b+cc. a+d+ed. b+c+d

e. a+c+dANS: E

24. Ascultarea activ este mpiedicat de:a. capacitatea de a menine contactul vizual cu interlocutorul;b. capacitatea consilierului de a nu evalua i categoriza;c. capacitatea consilierului de a urmri mesajul;d. ascultarea superficial a clientului;e. ntrerupea clientul n mijlocul unei fraze.

a. a+b+cb. a+c+dc. a+b+dd. a+b+c+de. d+e

ANS: E


38/111

25. n situaia n care consilierul accept i susine tcerea clientului acesta din urm va aveasenzaia c:

a. este presat n a verbaliza imediat fiecare senzaie sau gnd;b. responsabilitatea i aparine;c. responsabilitatea nu i aparine;d. poate s exploreze reprezentri, afecte, comportamente i implicaiile acestora.

a. a+c+d

b. a+b+dc. b+c+dd. b+d

ANS: D

26. Tcerea clientului poate reflecta urmtoarele piedici n evoluia procesului consilierii:a. absena rezistenelor;b. senzaia clientului c este adecvat i acceptat;c. anxietate;d. ncercarea de manipulare a consilierului;

e. impas n relaie;a. a+b+c+d+eb. c+d+ec. a+c+d+ed. b+c+d+ee. d+e

ANS: B

27. Tehnica sumarizrii se folosete:a. dup fiecare intervenie a clientului;

b. dac nu se dorete structurarea discuiei, n situaia n care discursul clientul a fostdispus arborescent, pe numeroase dimensiuni;

c. la nceputul edinei;d. cnd se intenioneaz precizarea unui aspect de importan pentru desfurarea

discuiei;e. n finalul edinei.

a. b+d+eb. d+ec. a+b+cd. b+c+d+e

e. c+d+eANS: B

28. Care din urmtoarele situaii pot fi generatoare de angoas ?a. diferite probleme de cuplu sau maritale;b. divort sau separare;c. naterea unui copil;


39/111

d. meninerea domiciliului;e. pensionarea.

a. a+c+db. a+c+d+ec. a+b+c+ed. a+b+c+de. c+d+e

ANS: C

29. Clientul cu nevoi speciale se confrunt cu urmtoarele categorii de probleme:a. percepia realist a propriei persoane;b. condiiile i nevoile sale speciale;c. percepia nerealist a propriei persoane;d. impactul percepiei nerealiste asupra imaginii de sine.

a. b+c+db. a+b+d

c. a+b+cANS: A

30. Situaia de criz poate fi trit prin:a. angoas paroxistic, tulburri de somatizare;b. capacitate cognitiv sporit;c. sentimentul de inadecvare i neajutorare;d. nchidere n sine sau agitaie;e. eficien sczut n activitatea cotidian;

a. a+c+e

b. a+b+c+ec. a+c+d+ed. a+d+c

ANS: C

31. Care dintre urmtoarele situaii pot genera triri de pierdere ?a. a schimba locuina;b. a absolvi;c. a se nate un copil;d. a fi promovat.

a. a+b+c+db. a+b+cc. b+d+ed. a+c+d

ANS: A

32. Care sunt funciile universale ale riturilor i conduitelor funerare ?


40/111

a. funcia de teatralizare;b. funcia atemporal;c. funcia comunional;d. funcia de identificare.

a. a+c+db. b+c+dc. a+b+c

d. a+b+dANS: A

33. Aciunea voluntar a unui subiect ajutat sau nu de o persoan abilitat, precum amanul, senumete:a. magie;b. vrjitorie;c. descntec.

a. a+b

b. ac. b

ANS: B

34. Starea conflictual permite activarea urmtoarelor funcii:a. rezolutiv;b. recenzional;c. nomotetic;d. de restructurare;e. de schimb.

a. b+c+db. a+b+cc. a+b+d+ed. a+b+c+d+ee. a+d+e

ANS: C

35. Care sunt avantajele existenei unei strii conflictuale ?a. nu permite o mai bun identificare a problemelor i a soluiilor;b. permite expresia comportamentelor agresiv-distructive;

c. crete motivaia i ansele de schimbare;d. dezvolt flexibilitatea, adaptabilitatea i creativitatea.

a. b+c+db. a+dc. c+dd. a+c+d

ANS: C


41/111

36. Asociaia Naional de Ghidare Vocaional din SUA a indicat, n 949, urmtoarele calitiinecesare consilierului :

a. subiectivism;b. interes pentru oameni;c. empatie;d. capacitatea de a inspira ncredere i respect;e. instabilitate afectiv.

a. d+eb. c+d+ec. b+c+dd. a+b+de. a+c+d+e

ANS: C

37. Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate n consilierea psihologic,postuleaz:

a. cunoaterea tinde ntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut;b. nu pot fi cunoscute simultan la acelai nivel mai multe elemente;c. orice teorie i perspectiv este relativ i falsificabil.

a. a+bb. bc. a+cd. c

ANS: B

38. Filtrul i factorul integrativ esenial al teoriei i tehnicii din domeniul consilierii este:

a. personalitatea clientului;b. personalitatea consilierului;c. cadrul consilierii;d. capacitatea cognitiv a consilierului.

a. a+db. c+dc. bd. d

ANS: C

39. Stilul directiv al consilierului:a. este caracterizat printr-o poziie de putere a consilierului care evalueaz i conduce

demersul;b. este exprimat prin metafora pictorului,per via di porre;c. susine un model de relaie coercitiv.

a. a+b+c


42/111

b. b+cc. a+c

ANS: A

40. Clientul nu trebuie informat n primele ntlniri asupra:a. duratei sedinelor;b. diagnosticului de lucru avansat de consilier;

c. modalitii de programare a edinelor;d. duratei estimate a procesului;e. limitelor i valenelor consilierii.

a. c+db. a+c+dc. a+b+c+dd. ae. b

ANS: E

41. Clientul unei consilierii de grup trebuie s ajung s:a. se conduc dup expectaiile celorlali;b. nvee s evite confruntarea direct cu ceilali;c. se perceap mai adecvat i s i fie mai uor s aleag i s acioneze;d. poat face diferena ntre a avea un afect i a aciona conforma acestuia;e. poat recunoate faptul c nici ceilali nu sunt agresivi.

a. c+db. a+d+ec. a+b+c+dd. b+c+d+e

e. c+d+eANS: A

42. n ce categorie de timp al clientului este facilitat comunicarea eficient ?

a. timpul non-psihic;b. timpul biologic;c. timpul psihic;d. timpul zeilor;e. timpul mainilor.

a. a+b+db. c+dc. b+cd. de. c

ANS: E


43/111

43. Care sunt principalele obstacole n calea adoptrii i meninerii, de ctre consilier, a neutralitiibinevoitoare:

a. problemele afective i comportamentale ale consilierului;b. existena informaiilor despre client;c. dificulti ale consilierului la nivelul imaginii de sine;d. confuzia imaginar a clientului cu persoane semnificative din viaa consilierului.

a. a+b+c+d

b. a+c+dc. a+bd. b+c

ANS: B

44. OMS (994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de:a. psihoterapie suportiv;b. psihoterapie psihodinamic;c. psihoterapie integrativ;d. psihoterapie colportiv.

a. a+cb. ac. cd. b

ANS: A

45. Care dintre situatiile speciale din consiliere reprezint un demers inter-cultural realizat ntre unclient care nu mprtete cu consilierul acelai fond cultural, norme, valori i modaliti decomunicare ?a. consilierea emigrantilor;

b. consilierea in situatie de criz;c. consilierea in situatie de pierdere;d. consilierea antropologic.

a. a+db. ac. dd. c

ANS: B

46. n scopul gestiunii strilor conflictuale se recomand:a. meninerea persoanelor i nu a problemelor n centrul analizei;b. meninerea discuiei n termeni concrei, operaionali cu evitarea generalizrii i aimpersonalizrii situaiei;c. operarea unei diferene ntre eveniment, comportament i interpretarea acestora de ctreprile implicate;d. evitarea moralizri prilor;e. explorarea opiuni rezolutive.


44/111

a. a+b+c+d+e c. a+b+c+e

b. b+c+d+e d. a+d+e

ANS: B

47. Nivelul de asertivitate se afl n relaie direct cu capacitatea de:a. represie a afectelor (pozitive i n special negative) i a convigerilor;b. expresie direct a convingerilor;c. represie direct a convingerilor;d. de a putea susine sau primi o cererea i, n special refuzul, a spune nu;

a. a+b+c c. a+cb. b+d d. a+d

ANS: B

48. Care sunt pricipalele prejudeci legate de starea conflictual ?

a. conflictul se stinge i se rezolv cu trecerea timpului nu este necesar interveniaactiv;b. starea conflictual este ntotdeauna de evitat;c. a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indic slbiciune;d. conflictul poate avea i consecine pozitive;e. singura consecin a conflictului este pierderea.

a. a+b+c c. a+c+d+eb. b+c+d d. a+b+c+e

ANS: D

49. Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitii de comunicare dintre subiectul iobiectul conflictului prin fenomene precum :

a. reacia afectiv pozitiv la intervenia celeilalte pri;b. nevoia de a judeca persoana i nu de a se centra asupra mesajului;c. centrarea pe mesaj n scopul gsirii i sublinierii greelilor;d. convingerea ferm asupra culpei exclusive a celeilalte pri;e. nevoia de a cuta contraargumente;

a. a+b+c+d c. b+c+db. b+c+d+e d. a+c+d+e

ANS: B

50. Freud distinge urmtoarele tipuri de regresie:a. topic;b. economic;c. temporal;d. dinamic:e. formal.


45/111

a. a+b+c+e c. a+b+d+eb. b+c+d+e d. a+c+e

ANS: D

51.Practica vrjitoriei este semnificativ frecvent n societile caracterizate prin:

a. stratificare social, integrare politic;b. sistem de scriere elaborat, mediere a schimbului prin bani;c. descenden matrilineal, reziden matrilocal;d. model educativ care nu este centrat pe obedien.

a. a+b+c+d c. a+c+db. b+c+d d. a+b

ANS: D

52. Practica magiei este frecvent semnificativ n societile caracterizate prin:a. complexitate social redus;

b. complexitate politic i cultural reduse;c. model educativ care nu induce obedien n raporturile ierarhice;d. model educativ care induce obedien n raporturile ierarhice.

a. a+b+d c. c+db. b+d d. a+b+c

ANS: D

53. Starea de boal are urmtoarele tipuri de etiologie natural:a. infecie boala este rezultatul invadrii organismului de ctre microbi;

b. mistic boala este o consecin imediat a unei experiene, act al subiectului aflat nraport impersonal cu boala;c. deteriorare organic boala este provocat de declinul capacitilor organismului;d. agresiune uman direct.

a. b+c+d c. b+db. a+c+d d. a+d

ANS: B

54. Fantasmele care fundamenteaz depresia sunt, dup Melanie Klein:a. teama de a nu putea recompune obiect mbuctit;

b. teama de a nu putea separa obiectul bun de cel ru;c. teama de a nu putea aduce la via obiectul reasamblat, din cauza ameninrilor

obiectelor rele.d. teama de a separa obiectul bun de cel ru.

a. a+b c. b+cb. a+d d. a+b+c

ANS: D


46/111

55. Dificultatea de a nlocui obiectul pierdut (iubit) cu un altul este specific:a. travaliului doliului;b. melancoliei;c. strii maniacale;d. depresiei.

a. a+b c. bb. a+c d. a

ANS: D

56. n gestionarea situaiei de criz consilierul trebuie s aib n vedere elemente precum:a. realitatea i actualitatea;b. sensul schimbrii;c. angoasa;d. reacii secundare poteniale.

a. a+b+c+d c. b+c+db. a+b+c d. b+c

ANS: A

57. Printre efectele situaiei de crizei se afl:a. angoasa masiv sau paroxistic;b. tulburri de somatizare;c. sentimentul de adecvare;d. nchiderea n sine sau agitaie;e. eficiena n activitatea cotidian.

a. a+b+c c. a+b+db. c+d+e d. b+e

ANS: C

58. Dezvoltarea stimei de sine presupune:a. stabilirea prioritilor i limitelor personale;b. participarea la activiti care dezvolt stima de sine;c. stabilirea de obiective realiste;d. ncercarea de a fi primul n domeniul ales.

a. a+b+d c. a+b+cb. b+c+d d. a+c

ANS: C

59. Care din urmtoarele ntrebri sunt deschise ?a. Vrei s vorbeti despre tine ?b. Eti trist din cauza decepiei ?c. Ce simi despre acest situaie ?d. De cte ori s-a ntmplat ?a. a+c c. b


47/111

b. a d. c

ANS: D

60. Indiferent de statutul instituional, consilierul trebuie:a. s menin un mediu de ncredere reciproc;b. s ofere soluii;c. s susin un mediu psihic sntos;

d. s dea sfaturi nuanate.a. a+b+c+d c. b+db. a+c d. a+b

ANS: B

61. Gestiunea adecvat a conflictului se caracterizeaz prin faptul c:a.permite formarea unui consens pe care fiecare parte l va apra i respecta;b. satisface propriile nevoi, fr a le leza pe cele ale partenerului;c. pstreaz i susine, n continuare, relaii bune ntre cele dou pri;d. economisete resurse materiale i umane, att n procesul negocierii ct i ca urmare a

acestuia.

a. a+c+d c. a+b+c+db. a+b+c d. b+c+d

ANS: C

62. Printre normele de aplicare ale principiului confidenialitii se afl urmtoarele:a. aplicarea este relativ, avnd n vedere situaiile care-l suspend;b. se aplic n raport cu natura materialului;d. aplicarea nu este limitat de drepturile consilierului, n ordinea pstrrii reputaiei i

integritii sale;a. a+b+c c. b+cb. a+c d. a+b

ANS: D

63. Eficiena n consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinat de urmtoarelecaracteristici ale consilierului:

a. s fie ntr-un raport confortabil cu propria sexualitate;b. s nu cunoasc elemente de anatomie, fiziologie i contracepie;c. s nu se substituie sexologului n situaia n care clientul prezint disfuncii sexuale;

d. s refuze clienii cu alte orientri sexuale.

a. a+cb. c+d+ec. a+b+c+dd. a+b+ce. a+c


48/111

ANS: E

64. Consilierul eficient:a. elaboreaz definiii alternative;b. rspunde n mod flexibil clientului;c. face apel la tehnici creative pentru a stimula clientul;d. poseda un model standard de a rspunde clienilor;e. accept definiia oferit de client ca atare.

a. a+b+d c. a+b+cb. b+c+e d. c+e

ANS: C

65. Consilierul ineficient:a. modific sistemul teoretic pe care se bazeaz n funcie de situaie;b. alege un set adecvat de tehncii de lucru;c. ignor conjunctura socio-economic i ali factori de natur psiho-social;d. susine clientul n adoptarea de soluii creative.

a. a+c c. b+cb. c d. a

ANS: B

Psihologie medicala si psihopatologieMULTIPLE CHOICE

1. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?1. cocaina2. amfetaminele3. morfina4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

2. Sevrajul la heroina se manifesta prin:1. Crampe abdominale si diaree2. Piele si mucoase uscate3. Tahicardie si hipertensiune4. Constrictie pupilar

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4


49/111

ANS: C

3. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

4.Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:1. scaderea controlului asupra bautului2. interesul pentru alcool3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse4. distorsiuni n gndire negarea

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

5. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:1. Ulcerul2. Scaderea numarului de tentative suicidare3. Cresterea criminalitatii globale4. Risc crescut de cancer cerebral

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

6.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:1. Sevrajul complicat cu convulsii2. Delirium tremens3. Tulburare psihotica indusa de alcool4. Tulburare amnezica persistenta

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

7. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:1. ergoterapia2. psihodrama


50/111

3. terapii comportamentale4. terapii sistemice familiale

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

8. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:1. AUDIT2. CAGE3. ADS4. CIWA-ra. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

9. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:1. psilocibina

2. mescalina3. LSD4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

10. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care seafla si:

1. dementa si delirium2. tulburari de dispozitie si anxioase3. disfunctii sexuale4. tulburari psihotice

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

11. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane

2. Rezistenta la tratament3. Independenta excesiva4. Dependenta excesiva

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D


51/111

12. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburaride personalitate:1. tulburarea de personalitate paranoida2. tulburarea de personalitate borderline3. tulburarea de personalitate schizotipala4. tulburarea de personalitate histrionica

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

13. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoareletulburari de personalitate cu exceptia:1. tulburarea de personalitate histrionica2. tulburarea de personalitate schizotipala3. tulburarea de personalitate antisociala4. tulburarea de personalitate dependenta

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

14. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva2. Tulburarea de personalitate schizotipala3. Tulburarea de personalitate paranoida4. Tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

15. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:1. tulburarea de personalitate paranoida2. tulburarea de personalitate histrionica3. tulburarea de personalitate schizotipal4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

16. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.


52/111

4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

17. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor2. relatiilor afective negative intrafamiliale3. afectiunilor lobilor frontal si temporal4. abandonului matern

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

18. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:1. Tulburarea somatoform

2. Alcoolismul3. Episoadele psihotice tranzitorii4. Tulburarea distimic

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

19. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:1. factori perinatali

2. factori psihodinamici3. factori de mediu4. ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

20. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cunormele subculturale.

2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale4. impulsivitate

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4


53/111

ANS: B

21. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:1. Comportament frecvent lamentativ2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare4. Stima de sine scazuta

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

22. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:1. Comportamentele bizare2. Gandirea ilogica3. Prezenta ideatiei delirante4. Lipsa criticii fata de propria boala

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

23. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:1. Tulburarea schizoafectiva2. Schizofrenia3. Tulburarea deliranta4. Tulburarea bipolara

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4ANS: D

24. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante croniceneschizofrenice:

1. Paranoia2. Psihoza paranoida3. Parafrenia4. Delirul senzitiv de relatie

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

25. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoareletrasaturi:

1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.


54/111

3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

26. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundataceasta boala sunt:1. Saracire emotionala2. Expansivitate si euforie3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa4. Logoree cu presiunea vorbirii

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

27. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:1. scaderea expresivitatii emotionale2. alogie3. diminuarea capacitatii hedonice4. idei delirante de tip paranoid

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

28. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:1. Tulburari fobice2. Expresivitate panto-mimica caracteristica3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

29. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam

pe cele:1. mistice2. de persecutie3. de grandoare4. kinestezice

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4


55/111

ANS: A

30. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.2. Nu este controlat de vointa bolnavului.3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor,

nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate.

4. Este un fenomen incomprehensibila. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

31. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:1. Dezinhibitie sexuala2. Fuga de idei3. Necesitate scazuta de somn4. Idei delirante de ruina

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

32. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:1. dispozitie expansiva2. iritabilitate3. labilitate emotionala4. distractibilitate

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

33. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:1. consumul de alcool si de medicamente2. perioada postpartum3. comorbiditate medicala4. vrsta de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

34. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:1. abulia2. agnozia


56/111

3. anhedonia4. tulburarile de memorie

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

35. Dintre etapele investigrii dementei fac parte:1. Istoricul familial2. Istoricul psihiatric3. Istoricul medical general4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

36.

In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de laapartinatori si prieteni.2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresivemajore.

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C37. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:

1. Scala Hamilton2. Scala Zung3. Scala Montgomery - Asberg4. Inventarul Beck

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

38. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarateurmatoarele afirmatii:1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ12,5%.4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.


57/111

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

39. ntre etapele de investigare a dementei se afla:1. Examinarea medicala

2. Anamneza3. Antecedente heredo-colaterale4. Antecedentele patologice

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

40. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:1. gravitatea tulburarii2. critica individului asupra bolii sale

3. etiologia tulburarii4. prezenta anxietatii

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

41. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:1. nevroza anxioasa2. nevroza depresiva

3. neurastenia4. nevroza isterica

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

42. Dintre tulburarile disociative fac parte:1. tulburarea de somatizare2. personalitatea multipla3. dismorfofobia

4. amnezia psihogena

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

43. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu:


58/111

1. atacurile de panica2. tulburarea obsesiv-compulsiva3. reactia acuta la stres4. tulburarea somatoforma

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A44. ntre etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala2. Anamneza3. Antecedente heredo-colaterale4. Antecedentele penale

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

45. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:1. palpitatii2. derealizare si depersonalizare3. nervozitatea4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

46. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate dememorare

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

47. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatiisociale, cum ar fi:1. Vorbitul n public,2. Urinatul n toaletele publice,3. Vorbitul la telefon,4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate


59/111

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

48. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:1. Terapia prin autoinstructie2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei

3. Terapia rational-emotiva4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

49. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent

4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

50. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri

4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.a. 1+2+3 c. 1+3b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

Psihologia VARSTELOR

TRUE/FALSE

1. Deprivarea senzoriala este un factor de risc in dezvoltarea copilului de la o la 3 ani.

ANS: T


60/111

2. Jean Piaget face legatura intre dezvoltarea gandirii si felul in care activitatea de joc evolueazapana in perioada adolescentei. Din teoria sa se desprinde idea pe de o parte ca nivelul dedezvoltare al copiilor se reflecta in activitatea de joc iar pe de alta parte ca activitatea de jocasigura in mare masura dezvoltarea cognitiva.

ANS: T

3. La sfarsitul primului an de viata copilul deja cunoaste valoarea sociala a limbajului, respectiv

faptul ca prin intermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte.

ANS: T

4. Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre varsta de 2 -3 ani cand rationamentulcopilului se modifica si se observa o diminuare a raspunsurilor egocentrice cu o acomodare maiputernica la realitatea exterioara obiectiva.

ANS: F

5. Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii.

ANS: T

6. Spre deosebire de perioada anterioara, copilul in intervalulde la 1 la 3 ani dezvolta un inceput deindependenta dezvoltand mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multa precizie a obiectelor dinjur.

ANS: T

7. Perioada 1 -3 ani se caracterizeaza prin expansiune enorma a conduitelor motorii si verbale.

ANS: T

8. Animismul si antropomorfismul ca si caracteristici generale ale gandirii copilului anteprescolar.

ANS: T

9. La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in totalitate de actiuneaconcreta cu obiectele.

ANS: T

10. Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de incheierea stadiuluisenzorio-motor (o - 2 ani) si debutul stadiului umator, cel preoperational ( de la 2 la 7 ani).

ANS: T

11. Conceptul obiectului permanent a fost introdus de Meyerson pentru a desemna invariantaobiectului ca atare.


61/111

ANS: T

12. Psihologia copilului este una cupsihologia genetica care la randul ei este o stiinta a dezvoltarii,centrata asupra aspectului evolutiv al comportamentelor si asupra genezei lor.

ANS: F

13. Cresterea se refera la modificari fizice care sunt in primul rand calitative implicand

transformari.

ANS: F

14. Intre principiile cele mai importante care ghideaza in psihanaliza intreaga functionare apsihicului uman sunt principiul realitatii si principiul placerii.

ANS: T

15. John B. Watson considera mediul ca fiind forta suprema in dezvoltarea copilului si crede caorice copil poate fi modelat de adult in orice directie daca sunt controlate atent asociatiile stimul

- raspuns.

ANS: T

16. Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set deproceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru aspori adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.

ANS: T

17. Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de

proceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru aspori adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalteprogrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?

a. dezvoltare psihosocialab. psihomotricitate

ANS: B

2. Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?a) legea dezvoltarii cefalo-codaleb) legea dezvoltarii proximo-distalec) evolutia tonusului si a posturii


62/111

d) variatia curbei de dezvoltarea. a, bb. b, cc. a, b, c

ANS: C

3. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?

a) preatasamentulb) atasamentul de actiunec) atasamantul delimitatd) formarea de relatii reciprocea. a, b, cb. a, c, dc. a, b, c, d

ANS: C

4. Imitatia amanata este:a) o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;

b) proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisaa. ab. bc. a, b

ANS: C

5. Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt :a) Stadiul senzorio-motor : de la nastere la 2 ani ;b) Stadiul preoperator : de la 2 la 7/8 ani ;c) Stadiul operatiilor concrete : de la 7/8 ani la 11/12 ani ;

d) Stadiul operatiilor formale : de la 11/12 ani la 15/16 ani.e) Stadiul operatiilor post- formale dupa 16 ania. a, b, cb. a, b, dc. b, c, ed. a, b, c, d

ANS: D

6. Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile de mai josconform datelor IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:

Merge; urca scarile ajutandu-se de maini,construieste un turn din doua cuburi; incearca saintoarca paginile unei carti; introduce corect cuburile mici in cele mari, foloseste 4-5 cuvinte,limbaj sub forma de jargon

a. Un anb. 9 lunic. De la 5 lunid. 15 luni


63/111

ANS: D

7. Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile formulate mai jos.conform datelor IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:Sare pe ambele picioare, incearca sa se tina intr-un picior, tine corect creionul, merge pebicicleta, urca si coboara o scara alternand picioarele, realizaza un turn si pod din cuburi

Deseneaza si explica ce a desenat, copiaza cercul, descrie ce fac animalele sau oamenii dinimagini, raspunde la intrebari,utilizeaza prepozitii, apare de ce-ul, se joaca in grup cooperand,stie sa-si spuna sexul , se imbraca si mananca singur.

a. un an c. 36 de lunib. 11 luni d. un an si jumatate

ANS: C

8. Realismul gandirii copilului se refera la:

a. materializarea elementelor de factura spirituala datorata nediferentierii intre fizic si

psihicb. achizitia reversibilitatiic. incapacitatea de idealizare

ANS: A

9. Artificialismul gandirii copilului consta in faptul ca :a) posibilul si imposibilul se suprapunb) personajele fantastice pot interveni in viata realac) copilul nu are sentimente autentice ci construite prin imitatie

a. ab. b, cc. a, b

ANS: C

10. Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata sunt:a) hranirea adecvata pentru a asigura nevoile nutritionale;b) protejarea impotriva factorilor teratogeni ( supraincalzire sau frig in viata precoce, sau a

altor agenti fizici sau chimici )c) prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit, prin supravegherea starii de sanatate,

prin imunizari, etc.

a. a,bb. b,cc. a,b,c

ANS: C

11. Nevoile emotionale si sociale ale copilului:


64/111

a) Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a adultilor care au ca grijaprincipala binele acestuia.

b) Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-sistimuleze dezvoltarea autocontrolului.

c) Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor bolnavi, mai ales fata de ceicu boli cronice sau cei cu nevoi speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata, pentru aasigura nevoile emotionale deosebite ale acestora.

a. a,bb. b,cc. a,b,c

ANS: C

12. Donohue-Colletta (1992) propune diferentierea nevoilor copiilor in primii ani de viata pe 3paliere de varsta iar perioada de la nastere pana la varsta de 1an cuprinde urmatoarele:

a) Preotectie fata de pericole fiziceb) Dieta adecvata

c) Ingrijirea adecvata a sanatatiid) Adulti fata de care sa se dezvolte atasamentule) Oportunitati pentru a explora si cunoaste mediulf) Stimulare adecvata pentru dezvoltarea limbajului

variante

a. a,b,cb. d,f,gc. a.b.c.d.f

ANS: C

13. Ritmul de crestere, dezvoltare si maturatie depinde dea) factori ereditari,b) hormonalic) de mediu.

a. a, bb. b, cc. a, b, c

ANS: C

14. Factorii ereditari - influenteaza

a) ritmul de crestereb) valorile definitive ale parametrilor de crestere, conform programelor genetice

a. ab. bc. a, b

ANS: C


65/111

15. Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin achizttii importante:a) mersul,b) reprezentareac) limbajul

a. a, bb. b, cc. a, b, c

ANS: C16. Reactiile circulare tertiare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute deactiune

b. actiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului

ANS: B

17. Reactiile circulare secundare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute deactiune

b. copilul nu cunoaste rezultatul actiunii sale dar il testeaza folosind scheme cunoscutede actiune

ANS: A

18. Conduita bastonul

Girlshare.ro_myrock - Grila Licenta Psihologie 2011

Documents

Transcript of Girlshare.ro_myrock - Grila Licenta Psihologie 2011