Monedă, credit şi gestiune bancară

1. După Keynes, intervenţia statului în economie este necesară pentru:a) asigurarea stabilităţii puterii de cumpărare a monedei;b) ţinerea sub control a echilibrului valutar;c) asigurarea utilizării complete a forţei de muncă;d) ţinerea sub control a ratei şomajului;e) micşorarea cheltuielilor pentru investiţii.

2. La baza funcţionării etalonului aur-monedă au fost puse mai multe principii. Dintre cele menţionate mai jos, vă rugam să le precizaţi pe cele corecte:

a) retragerea aurului din circulaţia internă;b) stabilirea prin lege a valorii paritare şi circulaţia liberă a

aurului;c) convertibilitatea bancnotelor numai în lingouri din aur;d) existenţa unei rezerve oficiale de aur;e) circulaţia aurului în limite bine determinate.

3. În structura masei monetare nu pot fi cuprinse următoarele active:a) bilete de bancă şi monedă divizionară;b) moneda efectivă;c) moneda de cont;d) depuneri la termen;e) bonurile de tezaur.

4. Masa monetară se prezintă ca:a) mărime omogenă;b) mărime extensibilă;c) mărime nedeterminată;d) mărime eterogenă;e) un activ cu grad scăzut de lichiditate.

5. Crearea sistemului valutar de la Bretton Woods a însemnat:a) recunoaşterea crizei economice în care se aflau statele lumii;

b) o recunoaştere a decalajelor economice apărute între diferi-tele grupuri de ţări;

c) revenirea la cursurile valutare flotante;d) desprinderea definitivă a sistemelor monetare de ancora

metalică;e) un semnificativ succes al ideii de cooperare internaţionala în

domeniul financiar-monetar.

6. Cauzele cele mai adânci care au agravat criza sistemului valutar instituit la Bretton Woods au fost:

a) încălcarea tuturor principiilor puse la baza funcţionării sale;b) abandonarea numai a unora din principiile ce asigurau exis-

tenţa sa;c) atenuarea decalajelor economice dintre performanţele

economice înregistrate de către ţările membre;d) apariţia şi dezvoltarea unei atmosfere de încredere între ţările

membre;e) nerespectarea regimului valutar impus la Bretton Woods.

7. Masa monetară desemnează, potrivit unor specialişti consacraţi, următoarele:

a) numai moneda efectivă;b) totalitatea activelor care, pe un teritoriu dat, pot fi utilizate

pentru cumpărarea de bunuri şi servicii pentru stingerea obligaţiilor;

c) numai moneda efectivă şi depunerile la termen în vederea economisirii;

d) numai moneda de cont şi activele financiare;e) moneda primară şi moneda disponibilă în conturile curente.

8. Moneda primară poate fi definită ca fiind:a) moneda emisă şi controlată de Banca Centrală;b) moneda emisă şi controlată de trezoreria publică; c) moneda emisă şi controlată de băncile comerciale; d) moneda emisă şi controlată de C.E.C.;e) moneda emisa şi controlată de băncile străine.

2

9. Bazele creării Sistemului Monetar Internaţional au fost puse în cadrul Conferinţei Monetare Internaţionale care a avut loc la:

a) Londra, 1948; b) New York, 1929; c) Bretton Woods, 1944;d) Roma1957;e) Paris, 1930.

10. La baza mecanismului de funcţionare a sistemului monetar internaţional au stat mai multe principii. Dintre acestea nu fac parte:

a) stabilirea cursurilor de schimb;b) crearea unor rezerve monetare oficiale;c) alegerea unui etalon monetar;d) echilibrarea balanţelor de plăţi;e) asigurarea convertibilităţii monedelor în lingouri de aur.

11. Principalul scop al Sistemului Monetar Internaţional creat în 1944 a fost:

a) asigurarea unui curs valutar fluctuant;b) realizarea unui climat de pace între ţările lumii; c) asigurarea unei largi cooperări monetare; d) echilibrarea balanţelor de plaţi externe;e) creşterea economică a ţărilor din lumea a III-a.

12. Între principalele operaţiuni active ale băncilor comerciale se numă-ră şi:

a) operaţiuni de creditare a firmelor;b) mobilizarea disponibilităţilor băneşti sub forma de depozite

bancare;c) constituirea capitalului social;d) constituirea fondurilor de rezervă;e) incasso documentar.

13. Principala creaţie a Conferinţei Monetare Internaţionale de la Bretton Woods, din 1944, a fost:

3

a) Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (A.I.D.);b) Banca Centrală Europeană;c) Banca Internaţională a Religiilor;d) Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.);e) Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.).

14. Între principalele funcţii ale Băncii Naţionale a României se află:a) funcţia de creditare a agenţilor economici;b) funcţia de coordonare a politicii fiscale;c) funcţia de creditare a populaţiei;d) funcţia de coordonare a politicii economice;e) funcţia de emisiune monetară.

15. În categoria operaţiunilor active desfăşurate de banca de emisiune pot fi incluse:

a) operaţiile de constituire a capitalului social;b) operaţiile de depozit pentru persoane fizice;c) operaţiile de creditare a statului;d) operaţiile de creditare a sectorului privat;e) operaţiuni de comision.

16. Din categoria băncilor şi instituţiilor de credit specializate fac parte:a) băncile de comerţ exterior;b) băncile comerciale;c) băncile de emisiune;d) trezoreria statului;e) bănci universale.

17. Sistemul rezervelor minime obligatorii constă în:a) obligaţia băncii care constituie depozite să consemneze în

conturile sale deschise la banca de emisiune o sumă dimen-sionată de regulă prin cote procentuale;

b) rezervele constituite la nivelul băncilor comerciale din profitul realizat;

c) rezervele băncilor specializate la Banca de emisiune, dimensionate ca procent din capitalul social;

4

d) fondurile constituite la banca de emisiune de către băncile comerciale în vederea acoperirii eventualelor pierderi;

e) rezervele constituite la nivelul băncilor de emisiune din profitul realizat.

18. În perioada de stagnare economică, banca de emisiune intervine pe piaţa monetară prin una din următoarele operaţii:

a) vinde titluri emise de trezorerie;b) reduce taxa scontului;c) acordă noi credite agenţilor economici;d) retrage creditele acordate anterior

băncilor comerciale;e) creşte rata dobânzii la depozitele

persoanelor fizice şi juridice.

19. În situaţiile când presiunile inflaţioniste sunt puternice şi se pune problema atenuării ritmului neadecvat al creşterii economice, banca de emisiune intervine pe piaţă prin:

a) cumpără titluri ale creditului public;b) vinde titluri ale creditului public;c) acordă noi credite trezoreriei;d) micşorează taxa scontului;e) micşorează rata dobânzii la depozite.

20. Inflaţia este provocată de numeroase cauze interne şi externe. Dintre cele menţionate precizaţi-le pe cele corecte:

a) accelerarea creşterii economice;b) creşterea ratei şomajului;c) expansiunea creditului bancar;d) controlul preţurilor şi veniturilor;e) reducerea ratei dobânzii.

21. Între măsurile antiinflaţioniste de ordin general sunt menţionate mai multe posibilităţi. Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a) adoptarea unei politici monetare corespunzătoare stadiului de dezvoltare a economiei naţionale;

5

b) politica valutară bazată pe alegerea unui etalon monetar străin;

c) creşterea masei monetare aflată în circulaţie;d) politica fiscală care să sprijine stabilitatea internă a monedei;e) o politică valutară restrictivă.

22. Inflaţia provoacă, din cauza dezechilibrelor pe care le creează, multiple şi complexe consecinţe. Vă rugăm să le alegeţi dintre cele enumerate pe cele reale:

a) creşterea puterii de cumpărare a unităţii monetare;b) apariţia şi perpetuarea excedentelor bugetare;c) subminarea finanţelor publice;d) creşterea posibilităţilor de economisire;e) reprecierea cursului monedei naţionale.

23. Pentru contracararea creşterii preţurilor şi, implicit, a fenomenului inflaţionist se acţionează printr-un ansamblu de instrumente şi politici monetare. Alegeţi dintre măsurile de politică monetară prezentate pe cele exacte:

a) deflaţia;b) reducerea fiscalităţii;c) stabilizarea monetară;d) reducerea TVA-ului;e) stagflaţia.

24. Norma Cooke, considerată ca o inovaţie în domeniul reglementării prudenţiale, obligă băncile să asigure un raport minim între:

a) fondurile proprii şi riscurile ponderate după natura lor;b) fondurile atrase şi riscurile ponderate după natura lor;c) provizioanele constituite şi riscurile ponderate după natura lor;d) depunerile la vedere şi riscurile ponderate după natura lor;e) depunerile la termen şi riscurile ponderate după natura lor.

25. "Quasimoneda" este denumirea sub care mai este cunoscut agregatul monetar:

a) Ml;b) M2;

6

c) M3;d) L;e) nu există această denumire.

26. Rolul preponderent al băncilor specializate este să: a) emită bilete de bancă;b) monitorizeze operaţiunile de schimb; c) efectueze operaţiunile de creditare pe termen scurt; d) acorde împrumuturi statului pe termen lung; e) mobilizeze resursele de creditare şi să le plaseze pe termen

mediu şi lung.

27. Agregatul monetar simbolizat cu M3 asimilează în plus faţă de agregatul monetar M2 şi alte componente. Care?

a) titlurile emise pe termen mediu;b) titlurile emise pe termen lung;c) bonurile de tezaur;d) obligaţiuni;e) certificatele de depozit, bonurile de casă.

28. În practica din ţările dezvoltate, principalii indicatori ce reflectă atât caracterul cât şi obiectivele politicii monetare sunt:

a) nivelul şomajului;b) rata dobânzii;c) gradul de capitalizare;d) rata şomajului;e) mărimea masei monetare.

29. Între atribuţiunile Băncii Naţionale a României se înscrie:a) creditarea agenţilor economici particulari;b) conducerea politicii economice a ţării;c) participarea în numele statului la tratative şi negocieri externe

în probleme financiare şi monetare;d) stabilirea cursului valutar pe piaţa neagră;e) operaţiuni de leasing.

7

30. Care dintre următoarele elemente nu este instrument de plată:a) cambia;b) acreditivul;c) ordinul de plată;d) cecul;e) cardul.

31. Una dintre următoarele caracteristici nu este valabilă în cazul tratei:a) este un titlu de credit;b) ordinul de plată îl dă trăgătorul;c) este transmisibilă;d) este un instrument de plată;e) nu este negociabilă.

32. Care dintre următoarele caracteristici ale serviciilor şi produselor bancare sunt incorecte?

a) sunt imateriale;b) sunt protejate prin brevete;c) sunt reglementate;d) sunt propuse direct clienţilor;e) implică angajarea clienţilor în derularea operaţiunilor

bancare.

33. Care din rapoartele de mai jos determină norma COOK (NC):a) NC = Fonduri proprii / Active ponderate în funcţie de risc;b) NC = Fonduri proprii / Active sensibile la dobândă;c) NC = Resurse permanente / Pasiv total;d) NC = Rezerva minimă obligatorie / Depozite la termen;e) NC = Resurse permanente / Active ponderate în funcţie de

risc.

34. Avantajele monedei unice sunt cele de mai jos. Care din afirmaţii nu este adevărată?

a) reducerea ratelor dobânzii în Uniunea Monetară;b) o standardizare a contabilităţii şi a altor sisteme;c) facilitează compararea preţurilor între ţările Uniunii;

8

d) atenuează semnificativ şocurile economiei;e) reduce atacurile speculative.

35. Riscul înregistrării pierderilor în cazul imposibilităţii debitorilor de a-şi onora obligaţiile este:

a) riscul valutar;b) riscul de piaţă;c) riscul de ţară;d) riscul operaţional;e) riscul de contrapartidă.

36. Care dintre următoarele elemente reprezintă cauze ale falimentului bancar:1) calitatea inferioară a activelor; 2) practici restrictive de acordare a creditelor; 3) deficienţe ale garanţiei de bază a împrumutului; 4) diversificarea pe diferite sectoare de activitate a creditelor acordate; 5) creşterea excesivă a cheltuielilor manageriale. Alegeţi combinaţia corectă.

a) 1 + 2 + 3;b) 1 + 3 + 5;c) 2 + 4 + 5;d) 3 + 4 + 5;e) 1 + 3 + 4.

37. Moneda DST are următoarele caracteristici: 1) valoarea iniţială a DST a fost egală cu 1$, echivalând cu 0,888671 grame aur; 2) îndeplineşte direct şi nelimitat funcţia de mijloc de plată şi schimb; 3) alocările de DST sunt realizate numai în favoarea ţări-lor dezvoltate; 4) îndeplinesc funcţia de mijloc de rezervă interna-ţională; 5) circulă direct între autorităţile monetare; 6) serveşte pentru exprimarea preţului obligaţiunilor de plată internaţională. Este valabilă combinaţia:

a) 1, 4, 6; b) 2, 3, 4;c) 1, 5, 6; d) 4, 5, 6;e) 2, 4, 6.

9

38. Prin disponibilitatea statistică a unui agregat monetar se înţelege:a) capacitatea de a se constitui în obiectiv intermediar al poli-

ticii monetare; b) capacitatea de a reflecta fluxurile reale;c) calitatea de a fi rapid disponibil şi în măsură să permită

autorităţii monetare o reacţie rapidă; d) influenţa pe care poate să o exercite autoritatea monetară

atunci când se constată că evoluţia agregatului monetar respectiv nu este corespunzătoare;

e) capacitatea de a orienta fluxurile financiare.

39. Despre M2 ca agregat monetar se fac afirmaţiile:a) include M1 şi plasamentele la termen şi în vederea econo-

misirii; b) include doar M1 şi depunerile în conturile curente nepur-

tătoare de dobânzi;c) include lichiditatea secundară; d) include M1 şi plasamentele care pot fi transformate în lichi-

dităţi prin emisiunea de cecuri cu preaviz;e) include M1 şi plasamentele la termen, precum şi plasamen-

tele ce pot fi transformate în lichidităţi prin emisiunea de cecuri cu preaviz.

Care dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată?

40. La baza Sistemului Monetar Internaţional, creat în 1944, la Bretton Woods, au stat principiile:

a) stabilitatea cursurilor de schimb; b) etalonul monetar; c) echilibrul balanţelor de plăţi; d) paritatea monetară;e) etalonul monetar şi stabilitatea cursurilor de schimb.

Care din principiile enunţate nu corespunde realităţii?

41. Dobânda ca recompensă pentru renunţarea la lichiditate pentru o anumită perioadă de timp corespunde conceptului:

a) marxist; b) clasic;

10

c) keynesist; d) modern;e) contemporan.

42. După natura garanţiilor, creditul poate fi: 1) credit cu gaj indivi-dual; 2) credit cu gaj colectiv; 3) credit real; 4) credit amortizabil; 5) credit neamortizabil; 6) credit denunţabil; 7) credit nedenun-ţabil; 8) credit personal; 9) credit legat.

a) 1, 2; b) 4, 5; c) 3, 8; d) 3, 9;e) 2, 3, 4, 5.

43. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită următoarelor elemente:

a) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului; b) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare; c) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor; d) variaţia numerarului din afara sistemului bancar;e) controlul BNR asupra creditării.

Care din enunţuri nu este valabil?

44. Pornind de la convenţia de exprimare: RDN = rata dobânzii nomi-nale, şi RI = rata inflaţiei, alegeţi din variantele de mai jos:

a)

b) – 1;

c)

d) – 1;

e) +1.

11

45. Evoluţia cursului valutar de la 1 USD = 2,52 RON la 1 USD == 2,61 RON, înseamnă: 1) creşterea preţurilor mărfurilor impor-tate; 2) scăderea preţurilor mărfurilor importate; 3) creşterea competitivităţii mărfurilor româneşti la export; 4) scăderea compe-titivităţii mărfurilor româneşti la export; 5) scumpirea mărfurilor româneşti pentru străini; 6) ieftinirea mărfurilor româneşti pentru străini; 7) scumpirea mărfurilor străine pentru români; 8) ieftinirea mărfurilor străine pentru români.

a) 1, 2, 5, 8; b) 1, 3, 6, 7; c) 2, 3, 6, 7; d) 2, 4, 5, 8;e) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.

46. Se consideră 3 bănci A, B, C ale căror rate ale dobânzii în 5 ani consecutivi sunt date în tabelul de mai jos:

Banca Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul VA 10% 11% 12% 13% 14%B 12% 14% 13% 10% 11%C 14% 13% 12% 11% 10%

În cazul unei depuneri de 1200 u.m. dobânda va avea nivelul cel mai ridicat la:

a) banca A; b) banca B; c) banca C; d) oricare din cele trei bănci;e) toate cele trei bănci.

47. Un sistem monetar naţional cuprinde:a) rata dobânzii şi rata inflaţiei; b) unitatea monetară; c) emisiunea şi circulaţia monedei materiale şi scripturale; d) baterea şi circulaţia monedei;e) emisiunea monetară.

12

Nu este valabil unul dintre enunţuri. Care anume?48. Şarpele monetar a fost înfiinţat în anul:

a) 1951; b) 1988; c) 1972; d) 1957;e) 2007.

49. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un dezavantaj al DST?a) prezintă stabilitate comparativ cu monedele naţionale; b) se alocă în mod gratuit de către FMI; c) circulă doar între autorităţile monetare; d) este emis de un organism internaţional;e) este stabil.

50. Care dintre enunţurile de mai jos referitoare la contrapartida exte-rioară a masei monetare este adevărată?

a) creditele acordate statului de către băncile comerciale influ-enţează direct proporţional nivelul masei monetare;

b) importul de mărfuri antrenează creşterea masei monetare; c) exportul de mărfuri conduce la diminuarea masei monetare; d) soldul balanţei de plăţi externe exercită o influenţă directă

asupra nivelului masei monetare;e) soldul balanţei de plăţi externe exercită o influenţă indirectă

asupra nivelului masei monetare.

51. Se consideră următoarele elemente: 1) depozite la vedere; 2) certi-ficate de depozit cu scadenţe de maxim 2 ani; 3) livrete de econo-mii exigibile la vedere; 4) bancnote şi piese; 5) certificate de depo-zit de mare valoare; 6) titlurile organismelor de plasament colectiv. Care din combinaţiile de mai jos reprezintă componentele agregatului monetar M2 ?

a) 1, 3, 4; b) 2, 4, 6; c) 1, 4, 5; d) 4, 5, 6;

13

e) 1, 2, 3, 5.52. Despre activitatea FMI se fac următoarele afirmaţii:

a) acordă credite pentru acoperirea deficitelor balanţelor de plăţi ale ţărilor beneficiare;

b) emite DST, în scopul asigurării creşterii lichidităţii interna-ţionale;

c) acordă credite pentru realizarea unor proiecte, în scop productiv şi de natură să stimuleze creşterea economică;

d) impune programe de redresare economică ţărilor bene-ficiare;

e) impune programe de redresare financiar-valutară ţărilor beneficiare.

Care din afirmaţii nu este adevărată?

53. Dobânda ca rată a profitului obţinută prin folosirea capitalului corespunde conceptului:

a) marxist; b) clasic; c) neoclasic; d) modern;e) mercantilist.

54. Care din creditele de mai jos nu se acordă persoanelor juridice? 1) credite de exploatare; 2) credite de investiţii; 3) credite speciale; 4) avansuri în cont curent; 5) credite de mobilizare; 6) credite de speculaţie; 7) credite de echipament; 8) linie de credit simplă; 9) linie de credit confirmată.

a) 1, 2, 3, 6; b) 5, 6, 7,9; c) 4, 5, 6, 8; d) 2, 6, 8;e) 1, 2, 5, 6.

55. Se fac următoarele afirmaţii despre rata reală a dobânzii:a) este direct proporţională cu rata nominală a dobânzii şi

invers proporţională cu gradul de depreciere monetară;

14

b) se calculează ca raport între rata inflaţiei şi rata nominală a dobânzii;

c) este suma dintre rata nominală a dobânzii şi rata previzibilă a inflaţiei;

d) este rata dobânzii, publicată lunar, de către autoritatea monetară;

e) este invers proporţională cu rata nominală a dobânzii şi direct proporţională cu gradul de depreciere monetară.

56. Evoluţia cursului valutar de la 1USD = 2,49 RON la 1USD = = 2,65 RON, înseamnă: 1) creşterea preţurilor mărfurilor importate; 2) scăderea preţurilor mărfurilor importate; 3) creşterea com-petitivităţii mărfurilor româneşti la export; 4) scăderea compe-titivităţii mărfurilor româneşti la export; 5) scumpirea mărfurilor româneşti pentru străini; 6) ieftinirea mărfurilor româneşti pentru străini; 7) scumpirea mărfurilor străine pentru români; 8) ieftinirea mărfurilor străine pentru români.

a) 1, 2, 5, 8; b) 2, 3, 6, 7; c) 1, 3, 6, 7; d) 2, 3, 5, 7; e) 2, 4, 6, 8.

57. Luând în considerare utilizarea disponibilităţilor sub formă de numerar (N), formula multiplicatorului este:

a) m = D/ (R – N + R*N); b) m = D/(N – R + R*N); c) m = D/[1– (1–R)*(1–N)]; d) m = D/[1 – (1–R)*(1+N)];e) m = D/[1 + (1–R)*(1+N)].

58. Sistemul European al Băncilor Centrale acţionează în următoarele direcţii:

a) defineşte politica monetară a Uniunii Monetare;

15

b) autorizează emiterea de bancnote în cadrul Comunităţii Europene;

c) menţine marjele de fluctuare ale cursului în limite stabilite; d) deţine şi administrează rezervele oficiale ale statelor

membre;e) implementează politica monetară a Uniunii Monetare.

Care dintre enunţuri nu este valabil?

59. Caracteristicile DST pot fi enumerate astfel: 1) valoarea unui DST a fost echivalată cu 0,888671 grame aur fin; 2) DST-urile sunt emise şi anulate de FMI în funcţie de cota parte a ţărilor; 3) înde-plineşte direct funcţia de mijloc de plată şi de schimb; 4) înde-plinesc funcţia de mijloc de rezervă; 5) ca activ de rezervă, DST nu este purtător de dobândă; 6) alocările în DST sunt realizate numai în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. Este valabilă combinaţia:

a) 1, 2, 4; b) 2, 5, 6; c) 4, 5, 6; d) 2, 3, 4;e) 1, 3, 5.

60. Lichiditatea monetară a economiei creşte atunci când:a) există perioade de stabilitate a preţurilor, indiferent de

creşterea economică; b) se manifestă o creştere economică concomitent cu creşterea

preţurilor; c) se manifestă o creştere economică, iar preţurile cunosc o

anumită stabilitate; d) se manifestă o scădere economică, iar preţurile cunosc o

anumită stabilitate;e) se manifestă o creştere economică relativ stabilă, în timp ce

preţurile cresc.

61. În structura agregatului M1, din cadrul masei monetare a României sunt incluse următoarele elemente:

16

a) numerar din afara sistemului bancar + conturi curente ale populaţiei;

b) numerar din afara sistemului bancar + disponibilităţi la vedere; c) economii ale populaţiei + depozite în valută ale rezidenţilor; d) depozite la termen + certificate de depozit;e) numerar din afara sistemului bancar + depozite în valută ale

rezidenţilor.

62. Conferinţa Monetară şi Financiară Internaţională de la Bretton Woods din 1944 a instituţionalizat:

a) un sistem monetar bimetalist; b) un sistem monetar bazat pe etalonul aur-lingouri; c) un sistem monetar bazat pe etalonul aur-monedă; d) un sistem monetar bazat pe etalonul aur-devize;e) un sistem monetar bazat pe valoare monetară.

63. Dobânda ca preţ al banilor la momentul actual exprimat în banii de mâine corespunde conceptului:

a) keynesist; b) clasic; c) neoclasic; d) modern;e) mercantilist.

64. Garantarea creditului cu valori materiale, prin a căror valorificare se pot obţine sumele necesare achitării creditului, este specifică garanţiei:

a) reale; b) virtuale; c) solidare; d) personale; e) impersonale.

65. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită următoarelor elemente:

a) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare; b) variaţia numerarului din afara sistemului bancar; c) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor;

17

d) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului; e) capacitatea depozitelor de monedă centrală de a genera alte

depozite. Care din enunţuri nu este valabil?66. Se fac următoarele afirmaţii referitoare la dobânda nominală şi

dobânda reală:a) conform lui Fisher rata reală a dobânzii este determinată de

productivitatea marginală a capitalului fizic; b) rata nominală încorporează o frână a inflaţiei, expresie a

echilibrului monetar; c) rata reală a dobânzii este rata de schimb între bunurile şi

serviciile de astăzi şi bunurile şi serviciile de la o dată viitoare;

d) rata reală a dobânzii = [(1 + rata nominală)/(1 – rata infla-ţiei)] – 1;

e) rata dobânzii este influenţată de inflaţie.Care dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă?

67. Evoluţia cursului valutar de la 1USD = 2,38 RON la 1USD == 2,42 RON, înseamnă: 1) scăderea preţurilor mărfurilor impor-tate; 2) creşterea preţurilor mărfurilor importate; 3) creşterea competitivităţii mărfurilor româneşti la export; 4) scăderea compe-titivităţii mărfurilor româneşti la export; 5) scumpirea mărfurilor româneşti pentru străini; 6) ieftinirea mărfurilor româneşti pentru străini; 7) scumpirea mărfurilor străine pentru români; 8) ieftinirea mărfurilor străine pentru români;

a) 2, 3, 6, 7; b) 1, 3, 6, 7; c) 2, 3, 5, 7; d) 1, 2, 5, 8;e) 1, 3, 5, 7.

68. Cursul de schimb care nu impune costuri mari asupra economiei este cursul:

a) fix;

18

b) flotant impur; c) flotant pur; d) crowling peg;e) flotant.

69. În cadrul funcţionării SME, pragul de divergenţă a reprezentat:a) un organism de compensare multilaterală între băncile

centrale europene; b) limite ± 1% admise pentru fluctuarea monedelor; c) un nivel de 75% din ecartul maxim autorizat de fluctuare a

monedelor; d) ecartul maxim autorizat de fluctuare a monedelor de ±

±2,25%;e) ecartul maxim autorizat de fluctuare a monedelor de ± 3%.

70. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un avantaj al DST?a) are o stabilitate mai mică decât unele monede naţionale; b) îndeplineşte parţial funcţiile unei monede internaţionale; c) poate contribui într-o măsură mai mare la menţinerea unor

rezerve monetare internaţionale echilibrate; d) circulă doar între autorităţile monetare;e) are o stabilitate mai mare decât unele monede naţionale.

71. În economiile contemporane acoperirea masei monetare se reali-zează astfel:

a) în totalitate, în aur monetar; b) în stocul de aur monetar, devize şi valute; c) în contravaloarea bunurilor şi serviciilor din economie; d) în aur, valute, devize şi credite acordate economiei;e) în valute.

72. Se dau următoarele elemente: 1) mijloace de plată sub forma bancnotelor şi a monedelor divizionare; 2) plasamente în vederea economisirii; 3) certificate de depozit şi bonuri de casă; 4) depuneri în conturi curente nepurtătoare de dobânzi; 5) plasamente la termen; 6) titluri emise pe termen mediu şi lung negociabile. Să se stabilească structura agregatului monetr M2.

a) 1, 3, 4, 6;

19

b) 1, 2, 4, 5; c) 2, 3, 5, 6; d) 2, 4, 5, 6;e) 1, 3, 4, 5.

73. Care dintre următoarele trăsături nu este caracteristică Băncii Mondiale?

a) acordă asistenţă tuturor ţărilor membre; b) promovează dezvoltarea economică în ţările cele mai sărace

ale lumii; c) îşi procură majoritatea resurselor prin împrumuturi pe piaţa

internaţională a obligaţiunilor; d) oferă ţărilor în curs de dezvoltare şi celor mai sărace,

asistenţă financiară specială;e) oferă asistenţă privilegiată unor state membre.

74. Care dintre următorii factori influenţează nivelul dobânzii bonifi-cate? 1) gradul de risc; 2) ratele dobânzilor practicate de celelalte bănci; 3) rata de refinanţare; 4) profitul bancar; 5) rata inflaţiei.

a) 1, 2, 3; b) 2, 4; c) 3, 5; d) 2, 3, 5;e) 1, 2, 4, 5.

75. Angajamentul luat de o terţă persoană să plătească suma ajunsă la scadenţă, în cazul incapacităţii de plată a debitorului, se numeşte:

a) garanţie reală; b) garanţie virtuală; c) garanţie personală; d) garanţie impersonală;e) garanţie bancară.

76. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită următoarelor elemente:

a) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului; b) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare;

20

c) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor; d) variaţia numerarului din afara sistemului bancar;e) utilizarea preponderent a banilor cash.

Care din enunţuri nu este valabil?77. Se fac următoarele afirmaţii referitoare la dobânda nominală şi

dobânda reală:a) conform lui Fisher rata reală a dobânzii este determinată de

productivitatea marginală a capitalului fizic; b) rata reală a dobânzii = [(1 + rata nominală)/(1 – rata infla-

ţiei)] – 1; c) rata reală a dobânzii este rata de schimb între bunurile şi

serviciile de astăzi şi bunurile şi serviciile de la o dată viitoare;

d) rata nominală încorporează o frână a inflaţiei, expresie a echilibrului monetar;

e) rata dobânzii include o componentă inflaţionistă.Care dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă?

78. Când băncile centrale intervin pe piaţă, pentru dirijarea cursului, cu ajutorul valutelor, este vorba despre un curs de schimb:

a) fix; b) fixat; c) flotant pur; d) flotant impur;e) impus.

79. Tratatul de la Roma a fost semnat în anul:a) 1957; b) 1951; c) 1979; d) 1988;e) 2007.

80. În calitate de instrument monetar, DST au următoarele avantaje:a) grad de stabilitate mai mare decât monedele naţionale; b) nu sunt supuse unor presiuni inflaţioniste sau deflaţioniste;

21

c) emiterea DST nu propagă fenomenele monetare negative de pe pieţele naţionale, pe plan internaţional;

d) emiterea DST nu duce la apariţia deficitelor de balanţă de plăţi;

e) utilizarea DST nu are ca efect imobilizarea de active mone-tare, comparativ cu alte tipuri de rezerve (aur, monede naţionale etc.).

Una dintre variante nu este corectă. Care anume?

81. În structura bazei monetare sunt incluse următoarele elemente: 1) depozitele în lei; 2) disponibilităţile băncilor la BNR; 3) econo-miile populaţiei; 4) disponibilităţile la vedere; 5) numerarul în casieriile băncilor; 6) numerarul în afara sistemului bancar; 7) sumele aflate în casieriile agenţilor economici. Este valabilă combinaţia:

a) 1, 6, 7; b) 1, 5, 7; c) 2, 5, 6; d) 2, 3, 4;e) 1, 3, 5.

82. Despre moneda efectivă se fac următoarele afirmaţii:a) reprezintă activul cel mai puţin lichid al masei monetare; b) este solicitată de agenţii economici pentru bunurile şi

serviciile ce pot fi procurate în schimbul ei; c) este cotată pe piaţă la cursuri diferite în funcţie de puterea

efectivă de cumpărare; d) este cel mai lichid activ al masei monetare;e) este solicitată de consumatori pentru a achiziţiona în

schimbul ei bunuri şi servicii.Care din ele nu este adevărată?

83. Asistenţa tehnică acordată de FMI se concretizează în: a) acordarea dreptului de a cumpăra cu moneda naţională o

monedă străină; b) elaborarea politicilor valutare şi fiscale;

22

c) revizuirea şi chiar elaborarea legislaţiei în domenii specifice;

d) crearea de instituţii;e) implementarea politicilor valutare şi fiscale.

Una din variantele enumerate nu este corectă. Care anume?84. Care dintre următorii factori influenţează nivelul dobânzii perce-

pute? 1) erodarea monetară; 2) rezerva minimă obligatorie; 3) gradul de risc; 4) profitul bancar; 5) rata inflaţiei; 6) cheltuielile cu opera-ţiunile bancare:

a) 1, 2, 3, 4, 5, 6; b) 3, 4, 5; c) 2, 3, 6; d) 1, 2, 3, 4, 6;e) 1, 2, 3, 5.

85. Definirea ca „acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare” surprinde creditul ca:

a) expresie a relaţiilor de schimb; b) expresie a relaţiilor de redistribuire; c) expresie a realizării unor obiective ale politicii economice; d) expresie a mobilizării disponibilităţilor din economie;e) expresie a relaţiilor sociale de natură economică.

86. Fenomenul multiplicării creditului prezintă anumite limite datorită următoarelor elemente:

a) utilizarea într-o măsură sporită a numerarului; b) apelul băncilor comerciale la credite de refinanţare; c) variaţia numerarului din afara sistemului bancar; d) controlul autorităţii monetare asupra nivelului creditelor;e) utilizarea banilor cash într-o măsură sporită.

Care din enunţuri nu este valabil?

87. Relaţia dintre rata reală şi rata nominală a dobânzii este:a) rata nominală este invers proporţională cu rata reală;

23

b) rata nominală este diferenţa dintre rata reală şi inflaţie; c) rata nominală reprezintă rata reală ajustată cu inflaţia; d) rata reală este egală cu rata nominală într-o lume fără

inflaţie;e) rata nominală este proporţională cu rata reală.

88. Tratatul de la Paris a fost semnat în anul:a) 1957; b) 1951; c) 1979; d) 1988;e) 2007.

89. Se afirmă despre DST că:a) sunt un activ de rezervă pus la dispoziţia băncilor centrale

naţionale de către FMI prin sistemul alocărilor; b) sunt supuse regulilor de rambursare între bănci; c) sunt un mijloc de plată internaţional; d) servesc scopurilor de creştere a lichidităţii internaţionale;e) se folosesc în relaţiile economice internaţionale.

Una din afirmaţii nu este corectă. Care anume?

90. Numerarul aflat în circulaţie este influenţat direct de anumiţi factori. Care dintre ei nu duce la scăderea vitezei de rotaţie?

a) eşalonarea plăţii salariilor; b) creşterea venitului populaţiei; c) existenţa unui decalaj mare de timp între momentul obţinerii

veniturilor şi al efectuării cheltuielilor; d) frecvenţa mare în obţinerea salariilor;e) plata salariile în etape (avans şi lichidare).

91. Ansamblul plasamentelor la termen în vederea economisirii, care pot fi transformate în lichiditate, este inclus în:

a) L; b) M1; c) M3; d) M2;

24

e) toate agregatele monetare.

92. Ordonaţi cronologic următoarele evenimente: 1) votarea suspen-dării imediate a convertibilităţii externe a dolarului în aur; 2) crearea Sistemului Monetar European; 3) Conferinţa Monetară de la Bretton Woods; 4) introducerea monedei EURO; 5) prezen-tarea raportului Dellors.

a) 3), 2), 1), 5), 4); b) 1), 2), 5), 3), 4); c) 3), 1), 2), 5), 4); d) 5), 1), 3), 2), 4);e) 1), 2), 3), 4), 5).

93. Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda, se disting:

a) dobânda interbancară; b) dobânda practicată între întreprinzători; c) taxa oficială a scontului; d) taxa privată a scontului;e) dobânda comercială.

Care din cele enumerate nu face parte din categoria respectivă?

94. Nu reprezintă un element al creditului:a) promisiunea de rambursare; b) asigurarea lichidităţii debitorului; c) garanţia; d) scadenţa;e) asigurarea de viaţă.

95. Consiliul valutar este:a) o autoritate care emite bancnote şi monedă metalică acope-

rite parţial în valută străină şi deplin convertibile, la un curs de schimb fix;

b) un aranjament care se bazează pe legarea bazei monetare de variaţiile din balanţa de plăţi;

25

c) o instituţie care poate să asigure, printre altele, disciplina financiară a economiei;

d) o autoritate care asigură accentuarea independenţei în înfăp-tuirea politicii monetare;

e) autoritate în cadrul BNR.96. Se consideră următoarele elemente:

a) atragerea de depozite de la băncile din sistem; b) organizarea compensării creanţelor reciproce dintre bănci; c) creditarea de ultimă instanţă a băncilor din sistem; d) asigurarea autorizării funcţionării băncilor comerciale şi a

avizării tuturor operaţiunilor derulate de acestea;e) atragerea de sume de la băncile din sistem.

Care dintre aceste elemente nu este specific funcţiei băncii centrale de bancă a băncilor?

97. Operaţiunile de lombardare sunt:a) operaţiuni de împrumut pe gaj de efecte publice; b) operaţiuni de scontare a efectelor publice; c) operaţiuni de preluare a efectelor comerciale de către stat; d) operaţiuni de rescontare practicate de bănci de stat;e) operaţiuni de creditare simplă.

98. Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental de poli-tică monetară:

a) menţinerea constantă a ratei dobânzii de referinţă; b) asigurarea unei creşteri economice susţinute; c) asigurarea stabilităţii preţurilor; d) asigurarea unui ritm constant de creştere a masei monetare

în economie;e) asigurarea stabilităţii monetare.

99. Admitem că au loc următoarele operaţiuni: 1) vânzarea unei obli-gaţiuni; 2) constituirea unui depozit; 3) emiterea unei cambii; 4) semnarea unui contract de ipotecă; 5) depunerea în gaj a unei obligaţiuni; 6) emiterea unei obligaţiuni. Să se stabilească varianta corectă dintre grupurile de afirmaţii de mai jos, care implică intervenţia unei bănci:

26

a) 1, 4, 5;b) 1, 2, 4; c) 3, 4, 6; d) 3, 4, 5;e) 1, 2, 3.

100. Gradul de independenţă al unei bănci centrale se stabileşte por-nind de la analiza mai multor aspecte: a) forma de proprietate asupra capitalului băncii; b) atribuţiile legale ale băncii centrale; c) structura sistemului bancar; d) reprezentarea guvernului în organele de conducere ale băncii;e) atribuţiile vizând stabilitatea monetară.

Care dintre acestea nu trebuie avut în vedere?

101. Pieţei monetare clasice îi sunt specifice următoarele elemente: 1) presupune mobilizarea disponibilităţilor monetare de la deţină-tori şi acordarea de credite solicitanţilor; 2) termenele de acor-dare sunt foarte scurte (1 zi); 3) piaţa este deschisă tuturor participanţilor; 4) participă doar instituţiile bancare; 5) resursele de creditare sunt reprezentate de disponibilităţile din conturile curente; 6) creditele sunt generate de nevoia acoperirii soldurilor debitoare rezultate din relaţiile reciproce dintre bănci. Să se precizeze care dintre aceste elemente sunt specifice pieţei scon-tului (piaţa relaţiilor bancă-client)?a) 1, 3, 5; b) 1, 2, 5;c) 1, 2, 3; d) 1, 4, 6;e) 1, 2, 5.

102. De ce depozitele la vedere sunt cea mai stabilă resursă a băncilor comerciale?a) sunt constituite pe termen scurt; b) au o dobândă atractivă; c) permit formarea unui sold permanent;

27

d) nu presupun un preaviz de retragere anticipată;e) au o dobândă redusă.

103. Cât trebuie să fie limita minimă a coeficientului fondurilor proprii şi al resurselor permanente?a) 8%; b) 10%; c) 12%; d) 60%;e) 50%.

104. Dacă activele riscante ponderate după risc ale unei bănci româneşti sunt de 100 mil. EUR, care este nivelul minim al fondurilor proprii ce trebuie constituite de către aceasta?a) 8 mil. EUR; b) 12 mil. EUR; c) 4 mil. EUR; d) 20 mil. EUR;e) 120 mil. EUR.

105. Riscul înregistrării pierderilor în cazul imposibilităţii debitorilor de a-şi onora obligaţiile este:a) riscul valutar; b) riscul de piaţă; c) riscul de ţară; d) riscul de contrapartidă;e) riscul monetar-valutar.

Una dintre aceste caracteristici nu este corectă. Care anume?

106. Care dintre enunţurile de mai jos, privind limitarea riscului de credit în România, este corect?a) se pot acorda împrumuturi unui singur debitor până la un

nivel de maxim 25% din fondurile proprii bancare; b) suma totală a împrumuturilor mari acordate nu poate depăşi

de opt ori nivelul fondurilor proprii ale băncilor; c) creditele se clasifică având în vedere numai serviciul

datoriei şi performanţele financiare ale clienţilor;

28

d) se calculează pentru fiecare client un punctaj, numai pe baza indicatorilor financiari;

e) se stabileşte un scoring.

107. Se consideră următoarele elemente: 1. îşi are geneza într-un dezechilibru ce se produce pe piaţa bunurilor şi serviciilor; 2. reprezintă un fenomen social-economic, fiind legat de presiunea unor grupuri sociale; 3. este determinată de o creştere economică rapidă ce implică o mobilizare intensivă a factorilor de producţie; 4. creşterea preţurilor se datorează creşterii cererii globale de bunuri şi servicii, faţă de oferta globală, lipsită de elasticitate; 5. inelasticitatea ofertei poate fi accidentală. Să se precizeze care dintre acestea sunt specifice inflaţiei prin cerere:a) 1, 2, 4; b) 1, 4, 5; c) 1, 3, 5; d) 1, 2, 3;e) 2, 4, 5.

108. Care dintre elementele de mai jos intră în componenţa capitalului suplimentar:a) capitalul social vărsat; b) primele legate de capital, integral vărsate; c) datoria subordonată; d) fondul imobilizărilor corporale;e) fondul de rezervă.

109. Care dintre elementele de mai jos reprezintă operaţiuni de comi-sion ale băncilor comerciale? 1) scontarea; 2) constituirea depo-zitelor; 3) ţinerea de registre în numele clienţilor lor; 4) formarea fondurilor proprii; 5) operaţiuni de acreditiv; 6) operaţiunile de incasso; 7) lombardarea. Alegeţi combinaţia corectă:a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 7; c) 3, 5, 6; d) 1, 5, 6;e) 1, 2, 3.

29

110. Care dintre factorii ce influenţează necesarul de monedă centrală enumeraţi mai jos au caracter instituţional?a) rezervele minime obligatorii; b) transformarea monedei naţionale în devize în cadrul

relaţiilor economice internaţionale; c) cererile de conversie a depozitelor la vedere în numerar; d) existenţa Trezoreriei publice şi transformarea depozitelor

agenţilor economici în monedă centrală;e) existenţa aparatului financiar-monetar.

111. Coeficientul de exploatare bancară se determină pe baza urmă-toarei relaţii:a) profit net/active totale; b) venituri totale/produs net bancar; c) cheltuieli generale/produs net bancar; d) cheltuieli generale/rezultat brut de exploatare;e) cheltuieli generale / active totale.

112. În cadrul operaţiunilor de restructurare bancară se includ:a) fuziunile; b) operaţiunile transfrontaliere; c) intensificarea concurenţei bancare; d) preluările pachetului de control;e) absorbţiile.

Unul dintre enunţuri nu este valabil. Care anume?

113. Utilizarea ratei de dobândă ca instrument de politică monetară prezintă o serie de obstacole generate de: 1. modificări ale ratei nominale de dobândă; 2. credite cu rate preferenţiale a dobânzii; 3. intervenţii asupra titlurilor pe termen lung; 4. conflicte între obiectivele cursului de schimb şi masa monetară; 5. caracterul heterogen al sistemului bancar; 6. îndatorarea întreprinderilor. Este valabilă combinaţia:a) 2, 4, 5, 6; b) 1, 2, 3, 4; c) 2, 3, 4, 5;

30

d) 1, 3, 5, 6;e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.

114. Stagflaţia prin cerere se explică prin următoarele fenomene:a) sporirea ofertei globale, fără sporirea cantităţii de monedă; b) creşterea cererii globale; c) insuficienţa bunurilor din economie; d) majorarea preţurilor;e) creşterea veniturilor.

Unul dintre enunţuri nu este corect. Care anume?

115. Volumul maxim al creditelor care pot fi acordate în economie, prin procesul de multiplicare a creditelor, este limitat de acţiunea următorilor factori:a) obţinerea de către băncile comerciale, prin refinanţare, a

unor sume de la banca centrală; b) operaţiunile de majorare a capitalului social al băncilor

comerciale; c) preferinţa pentru numerar a utilizatorilor din economie; d) controlul autorităţii monetare asupra acordării creditelor;e) supravegherea de către autoritatea monetară.

Care dintre enunţuri nu este corect?

116. Fundamentarea ratei dobânzii în conformitate cu teoria prefe-rinţei pentru lichiditate evidenţiază următoarele corelaţii:a) nivelul ratei dobânzii pe piaţa monetară se reduce în perioa-

dele de expansiune economică; b) creşterea preţurilor influenţează nivelul ratei dobânzii, în

sensul scăderii acesteia; c) creşterea ofertei de monedă conduce la scăderea dobânzii; d) cumpărarea de titluri de stat de către banca centrală deter-

mină o creştere a ratei dobânzii;e) nivelul ratei dobânzii creşte în perioadele de criză

economică.

31

117. Regimul cursului de schimb în cadrul căruia moneda urmează o apreciere sau depreciere cu pas fix, conform unei anumite plani-ficări, este denumit:a) curs de schimb flotant pur; b) curs de schimb fix; c) curs de schimb flotant impur; d) curs de schimb „crowling peg”;e) curs de schimb fix-plan.

118. Reglementările prudenţiale exercită efecte asupra politicii comer-ciale a băncilor astfel:a) orientează activitatea acestora spre obiective precum creş-

terea rentabilităţii; b) selectează clienţi şi activităţi consumatoare de fonduri

proprii reduse; c) stimulează utilizarea tehnicii titularizării; d) limitează volumul activităţii şi cedează o parte din active

altor bănci;e) orientează activitatea acestora spre obiective precum

controlul riscurilor.

119. Se dau următoarele enunţuri: 1. arată eficienţa utilizării capita-lului propriu; 2. exprimă eficienţa utilizării activelor totale; 3. mai este cunoscută şi sub denumirea de „profitabilitatea socie-tăţii”; 4. se exprimă ca raport între profitul net şi active; 5. exprimă partea din vânzări care revine societăţii după acoperi-rea cheltuielilor; 6. se determină ca raport între profitul net şi capitalul propriu. Combinaţia care defineşte corect „rata marjei brute” este:a) 1 + 2; b) 2 + 4; c) 3 + 5; d) 1 + 6;e) 1 + 3.

120. Factorii generali care influenţează nivelul riscului de ţară sunt: 1. accesul pe pieţele internaţionale de capital; 2. creşterea econo-

32

mică; 3. sporul demografic; 4. inflaţia; 5. datoria externă; 6. pre-siunea fiscală; 7. situaţia balanţei de plăţi; 8. agregatele masei monetare. Alegeţi combinaţia corectă:a) 2 + 4 + 5 + 7; b) 1 + 2 + 3 + 6; c) 1 + 2 + 3 + 8; d) 2 + 3 + 4 + 8;e) 1 + 3 + 5 + 7.

121. Raportul capitaluri permanente/imobilizări corespunde ratei de:a) activitate; b) exploatare; c) structură; d) gestiune;e) comerciale.

122. Se consideră următoarele tipuri de riscuri: 1. risc de piaţă; 2. risc economic; 3. risc de rată a dobânzii; 4. risc de solvabilitate; 5. risc de translatare; 6. risc de tranzacţie; 7. risc de lichiditate. care dintre grupările de mai jos evidenţiază riscul de schimb?a) 1, 2, 3; b) 1, 5, 6; c) 2, 4, 6; d) 2, 5, 6;e) 1, 4, 6.

123. Pentru a măsura gradul de acoperire al activelor cu pasive de aceeaşi natură, global sau pe secvenţe de durată, se calculează:a) indicele de lichiditate; b) poziţia lichidităţii; c) rata lichidităţii; d) rata gradului de sensibilitate;e) rata solvabilităţii.

124. Banca M înregistrează următoarea situaţie a activelor şi pasi-velor: Active = 15.500 RON, rata dobânzii active = 12,65%,

33

Pasive = 12.300 RON, rata dobânzii pasive = 11,70%. Nivelul maxim al ratei dobânzii la care pot fi remunerate resursele atrase de banca M (rata de acoperire a breşei) este de:a) 25,80%;b) 14,75%; c) 16,30%; d) 10,35%;e) 26,30%.

125. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la activitatea bancară a băncii Z: venituri din dobânzi = 45.000 RON; alte venituri = =15.500 RON; rata utilizării activelor = 12,5%; rata veniturilor din dobânzi = 4,7%; activele valorificate reprezintă 80% din totalul activelor. În aceste condiţii nivelul dobânzilor plătite de bancă este:a) 10800,6; b) 26801,6; c) 17500,7; d) 23400,2;e) 16801,6.

126. O bancă înregistrează următoarea situaţie patrimonială: active totale = 258500 RON; rata medie a dobânzii active: 15,75%; pasivele totale: 235000 RON. Să se stabilească care trebuie să fie nivelul mediu al ratei dobânzii pasive în condiţiile în care banca este dispusă să accepte o rată de acoperire a breşei de 22%?a) 15,215%; b) 15,125%; c) 15,521%; d) 5,521%;e) 15,12%.

127. Identificaţi afirmaţia eronată. Asistenţa financiară pentru dezvol-tare îmbracă mai multe forme:a) asistenţa financiară multilaterală; b) asistenţa financiară bilaterală;c) asistenţa pe proiecte sau pe programe;

34

d) ajutorul alimentar; e) asistenţa primară.

128. Creşterea economică reprezintă:a) schimbări majore în structura socială, atitudini populare şi

instituţii naţionale, ca şi reducerea inegalităţii şi eradicarea sărăciei;

b) capacitatea unei economii de a genera şi a menţine o creş-tere a produsului său global (PIB sau PNB);

c) elementele calitative, de punere în valoare a factorilor de producţie şi a capacităţilor creatoare ale omului;

d) principala cale de depăşire a decalajelor ce despart ţările în dezvoltare de ţările dezvoltate şi de ridicare a nivelului de trai;

e) un proces multidimensional.

129. Aranjamentele de barter sunt:a) barterul simplu şi barterul paralel;b) barterul agregat şi barterul paralel;c) barterul guvernamental şi barterul nonguvernamental;d) barterul simplu şi barterul agregat;e) barterul contractual şi barterul convenţional.

130. Preschimbarea datoriei în produse înseamnă:a) a cumpăra produse de pe piaţă;b) a produce produse noi, dar de calitate inferioară care apoi

sunt vândute pe piaţă;c) debitul este schimbat cu produse, ceea ce necesită efec-

tuarea unei anumite plăţi în bani pentru produse;d) debitul este schimbat în produse şi servicii de calitate

superioară;e) debitul este compensat cu o monedă locală.

131. Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) este format din:a) Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale ale

statelor membre;

35

b) BERD şi BIRD;c) Banca Centrală Europeană (BCE) şi BNR;d) băncile centrale ale statelor membre;e) BCE, BERD şi băncile centrale ale statelor membre.

132. Obiectivele Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) sunt: 1) definirea şi aplicarea politicii monetare a Comunităţii; 2) conducerea operaţiilor de schimb valutar; 3) deţinerea şi gestionarea rezervelor oficiale de schimb ale statelor membre; 4) promovarea unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi. Combinaţia corectă este:a) 1, 2;b) 1, 2, 3;c) 1, 2, 3, 4;d) 2, 3, 4;e) 3, 4.

133. În 1970, planul Werner propunea convergenţa dintre economiile şi monedele ţărilor membre. Primul pas în această direcţie l-a constituit Sistemul Monetar European, ale cărui baze au fost puse în anul:a) 1979;b) 1978;c) 2000;d) 2004;e) 2006.

134. Realizarea Uniunii Monetare Europene (UEM), adică înfăptuirea unui grad ridicat de convergenţă durabilă, avea la bază urmă-toarele criterii de convergenţă: 1) criteriul stabilităţii preţurilor (inflaţia într-un an să nu depăşească cu mai mult de 1.5 puncte procentuale rata inflaţiei înregistrată de 3 state care prezintă cele mai bune rezultate); 2) criteriul situaţiei finanţelor publice: datoria publică să nu depăşească 60% din PIB; 3) criteriul participării la mecanismul de schimb al SME: dacă statul respectiv a respectat marjele normale de fluctuaţie prevăzute de

36

acel mecanism în decursul a cel puţin 2 ani, fără a devaloriza moneda sa în raport cu moneda altui stat membru; 4) criteriul convergenţei ratei dobânzii: (o rată a dobânzii nominale medii pe termen lung care nu depăşeşte cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea înregistrată de 3 state care prezintă cele mai bune rezultate în materie de stabilitate). Combinaţia corectă este:a) 1, 2, 3;b) 2, 3, 4;c) 1, 3, 4;d) 1, 2, 4;e) 1, 2, 3, 4.

135. Din ce an, monedele celor 12 ţări care au aderat la UEM au început retragerea propriilor monede, odată cu introducerea noii monede – Euro?a) 2000;b) 2002;c) 2003;d) 2004;e) 2006.

136. Realizarea Uniunii Monetare Europene (UEM) avea la bază o serie de criterii de convergenţă. Identificaţi varianta eronată:a) criteriul stabilităţii preţurilor; b) criteriul situaţiei finanţelor publice; c) criteriul participării la mecanismul de schimb al SME; d) criteriul convergenţei ratei dobânzii;e) criteriul monetar.

137. Despre acceptare în procesul cambial se afirmă:a) este efectuată de tras;b) are ca efect consolidarea cambiei ca instrument de plată;c) este efectuată de trăgător;d) este o operaţiune efectuată de bănci;e) fixează, în anumite cazuri, data scadenţei.

Una dintre afirmaţii nu este corectă. Care?

37

138. Titularizarea contribuie la:a) ameliorarea solvabilitaăţii;b) diversificarea surselor de finanţare;c) curăţarea bilanţului;d) concentrarea activităţii asupra prestărilor de servicii;e) creşterea rentabilităţii fondurilor proprii în anumite condiţii.

Unul dintre enunţuri nu se referă la finalitatea operaţiunii de titularizare. Care?139. Identificaţi în următoarea listă avantajele utilizării banilor

comparativ cu trocul: 1. existenţa unui numitor comun de apreciere a valorilor bunurilor; 2. reducerea costului tranzacţiilor; 3. favorizarea specializării agenţilor economici; 4. durabilitatea fizică a etalonului monetar. a) 1, 2; b) 1; c) 1,3; d) 2, 4; e) 1, 2, 3, 4.

140. Care din următoarele funcţii nu este o funcţie specifică banilor? a) mijloc de măsurare a gradului de ocupare; b) mijloc de plată; c) rezervă a valorii; d) mijloc de schimb; e) mijloc de măsurare a rezultatelor activităţii economice.

38

Finanţe publice şi fiscalitate

1. Împrumutul de stat prezintă următoarele trăsături caracteristice: 1) are caracter contractual; 2) are un caracter rambursabil; 3) pe lângă rambursarea sumei împrumutate presupune şi o contra-prestaţie sub formă de dobândă.

a) 1, 2;b) 1, 2, 3; c) 2, 3; d) doar 1; e) 1, 3.

2. Datoria externă netă cuprinde: a) diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor

unei ţări în străinătate şi activele obţinute de rezidenţii străini în ţara considerată;

b) sumele de bani şi alte valori pe care rezidenţii unei ţări le datorează străinătăţii la un moment dat;

c) obligaţiile băneşti faţă de străinătate cu următoarele excep-ţii: creditele pe termen scurt, investiţiile străine directe, ajutoarele nerambursabile;

d) rambursarea ratelor împrumuturilor externe, precum şi plata dobânzilor şi comisioanelor;

e) numai costul îndatorării.

3. Reprezintă abateri de la principiul anualităţii bugetare: 1. întocmirea bugetului general după principiul bugetelor nete sau mixte; 2. perioadele complementare; 3. bugetele program; 4. elaborarea de bugete anexe, conturi speciale de trezorerie, bugete autonome etc.; 5. reportul de credite bugetare; 6. cheltuielile executate cu anticipaţie.

a) 2, 3, 5; b) 1, 2, 5, 6; c) 2, 4, 5; d) 2, 3, 5, 6;

39

e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.

4. Unul dintre principiile pe care se bazează delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice este:

a) finanţarea nu se efectuează în funcţie de gradul de subor-donare şi rambursabilitatea sumelor alocate;

b) neefectuarea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea condiţiilor legale;

c) neexercitarea controlului financiar preventiv; d) prevederea expresă şi aprobarea nivelului acestora de către

Parlament sau Consiliile locale;e) finanţarea nu se efectuează în funcţie de rambursabilitatea

sumelor alocate.

5. Cheltuielile publice totale neconsolidate cuprind: a) cheltuielile efectuate din fonduri externe şi cheltuielile

efectuate din intrările anuale de credite externe; b) cheltuielile bugetare şi cheltuielile acoperite de fonduri cu

destinaţie specială; c) cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei statului şi

cheltuielile finanţate din alte surse decât cele bugetare; d) cheltuielile administraţiei publice centrale, cheltuielile sub-

diviziunilor administrative, cheltuielile publice ale colecti-vităţilor locale;

e) doar cheltuielile de funcţionare a administraţiei publice centrale.

6. Clasificaţia administrativă a cheltuielilor publice presupune: a) clasificarea cheltuielilor după domeniile, ramurile sau sec-

toarele de activitate; b) gruparea cheltuielilor în cheltuieli curente şi cheltuieli de

capital; c) gruparea cheltuielilor publice în: cheltuieli definitive, tem-

porale şi virtuale; d) are la bază criteriul instituţiilor care efectuează cheltuieli

publice: ministere, departamente etc.;

40

e) clasificarea cheltuielilor în directe şi indirecte.

7. Clasificaţia cheltuielilor folosită de instituţiile specializate ale ONU are la bază următoarele criterii:

a) criteriul economic şi criteriul financiar; b) clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în procesul

reproducerii sociale; c) criteriul administrativ şi criteriul funcţional; d) criteriul funcţional şi criteriul economic;e) criteriul priorităţii domeniilor de activitate.

8. Ajutoarele financiare indirecte sunt: a) avansurile rambursabile şi avantajele fiscale; b) investiţiile şi avansurile nerambursabile; c) împrumuturile cu dobândă subvenţionată şi cele garantate

de stat; d) avantajele fiscale şi împrumuturile garantate de stat;e) avantajele şi facilităţile fiscale.

9. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? a) cheltuielile pentru acţiuni social-culturale îndeplinesc un rol

economic şi social; b) finanţarea învăţământului nu se realizează în funcţie de

structura acestuia; c) indicatorul dezvoltării umane se calculează în funcţie de:

speranţa de viaţă, gradul de cuprindere în învăţământ şi de nivelul de trai;

d) cheltuielile de capital asigură întreţinerea şi buna funcţio-nare a instituţiilor publice;

e) cheltuielile pentru finanţarea învăţământului se fac din surse proprii unităţilor de învăţământ.

10. Asistenţa socială cuprinde: a) o formă de susţinere materială a persoanelor peste o vârstă

stabilită legal, care nu exercită o muncă retribuită; b) un ansamblu de prestaţii diferite care asigură individului şi

familiei sale un venit minim;

41

c) prestaţii menite să protejeze individual în faţa unor eveni-mente considerate ca riscuri sociale;

d) acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţi-nerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, a săracilor, a persoanelor handicapate, inva-lizilor etc.;

e) o formă de susţinere materială a persoanelor care nu au capacitate de muncă.

11. Care afirmaţie legată de cheltuielile cu acţiunile social-culturale este adevărată?

a) se finanţează numai din surse private şi credite bancare; b) se finanţează numai din surse private; c) sursele de finanţare pot fi publice sau private, interne sau

externe; d) se finanţează numai din surse publice;e) se finanţează numai din surse private.

12. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? a) rambursările de credite reprezintă cheltuieli curente,

conform clasificaţiei economice; b) fazele funcţiei de repartiţie a finanţelor publice sunt: distri-

buirea fondurilor şi controlul utilizării acestora; c) în România, alocaţia de stat pentru copii este o formă de

asistenţă socială; d) ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut este un

indicator de structură; e) gradul de îndatorare a ţării faţă de străinătate se calculează

prin raportul dintre serviciul datoriei externe şi PIB.

13. Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice, în procesul repro-ducţiei sociale presupune gruparea cheltuielilor publice în: 1. cheltuieli reale (negative); 2. cheltuieli economice (pozitive); 3. cheltuieli virtuale; 4. cheltuieli curente; 5. cheltuieli de capital.

42

a) 4, 5; b) 1, 2, 3; c) 2, 3, 5; d) 1, 2;e) 3, 4, 5.

14. Clasificaţia financiară presupune gruparea cheltuielilor publice în: 1. cheltuieli definitive; 2. cheltuieli temporare; 3. cheltuieli virtuale; 4. cheltuieli reale; 5. cheltuieli economice

a) 1, 2, 3; b) 2, 3, 4; c) 4, 5; d) 1, 3, 5;e) 2, 3.

15. Nivelul cheltuielilor publice totale şi a diferitelor categorii de cheltuieli se apreciază atât static, cât şi dinamic pe baza urmă-torilor indicatori: 1) ponderea cheltuielilor publice în venituri din export; 2) volumul cheltuielilor publice ce revin în medie pe un locuitor; 3) volumul cheltuielilor publice, în expresie nominală şi reală; 4) ponderea fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora; 5) ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut.

a) 1, 3, 4; b) 2, 3, 4; c) 2, 4, 5; d) 2, 3, 5;e) 1, 2, 3, 4, 5.

16. Etapele procedurale succesive care trebuie parcurse în execuţia cheltuielilor bugetare sunt: 1. ordonanţare; 2. angajare; 3. plată; 4. lichidare. Care este ordinea corectă a acestor etape ce trebuie respectată în execuţia cheltuielilor bugetare?

a) 2, 3, 1, 4; b) 1, 2, 3, 4; c) 3, 1, 4, 2; d) 2, 4, 1, 3; e) 1, 3, 2, 4.

43

17. Ordonaţi logic şi cronologic etapele procesului bugetar: A) exe-cuţia bugetului; B) încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară; C) elaborarea proiectului de buget; D) controlul bugetar; E) aprobarea proiectului de buget.

a) A+B+C+D+E;b) C+E+A+B+D;c) E+D+A+B+C;d) A+D+B+C+E;e) A+E+B+D+C.

18. Clasificaţia financiară împarte cheltuielile publice în: a) cheltuieli curente şi cheltuieli de capital (de investiţii);b) cheltuieli definitive, cheltuieli temporare şi cheltuieli virtuale;c) cheltuieli reale şi cheltuieli economice;d) cheltuieli curente şi cheltuieli virtuale;e) cheltuieli reale şi cheltuieli virtuale.

19. Care dintre criteriile de mai jos nu se utilizează la clasificarea cheltuielilor publice?

a) criteriul administrativ;b) criteriul economic;c) criteriul fiscal;d) criteriul financiar; e) criteriul economic şi financiar.

20. Operaţiunile legate de acordarea împrumutului public se referă la următoarele aspecte:

a) plasarea pe piaţă;b) modificarea ratei dobânzii;c) modificarea termenului de rambursare;d) amortizarea împrumutului;e) plasarea pe piaţă, modificarea ratei dobânzii şi termenului

de rambursare şi amortizarea împrumutului.21. Apariţia şi extinderea datoriei externe depind de acţiunea conju-

gată a mai multor factori, printre care:

44

a) dezechilibrul dintre resursele interne şi consumul intern;

b) politica economică neadecvată;c) modificările conjuncturale pe plan internaţional;d) nivelul real al dobânzilor percepute la creditele

externe;e) toate aspectele menţionate la celelalte puncte.

22. Printre funcţiile tradiţionale ale Trezoreriei nu se regăsesc:a) funcţia de bancă a statului;b) funcţia de menţinere a echilibrului monedei şi regularizarea

economiei;c) funcţia de casier public;d) funcţia de centralizatoare a fondurilor publice;e) funcţia de gestionare a fondurilor publice.

23. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?a) Deficitul convenţional este calculat ca diferenţă între înca-

sările şi plăţile efective, şi reprezintă necesarul de finanţare al sectorului public;

b) Deficitul primar al bugetului general consolidat exclude din deficitul convenţional cheltuielile cu dobânzile la datoria publică şi este utilizat pentru analiza ajustării fiscale;

c) Deficitul structural exclude din deficitul convenţional veni-turile din privatizare, care sunt considerate sursă de finan-ţare şi nu de venit;

d) Bugetul este pregătit de Parlament şi prin votul Guvernului devine lege;

e) Conform principiului universalităţii veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.

24. La efectuarea proiecţiei echilibrului financiar nu se iau în consi-derare:

a) efectele măsurilor de politică economică;b) efectele măsurilor de politică financiară;c) efectele măsurilor de politică monetară;d) efectele măsurilor de politică valutară;

45

e) efectele măsurilor propuse de partidele politice.

25. După destinaţie, împrumuturile externe pot fi împărţite în: A) cre-dite pentru mărfuri; B) credite pentru investiţii; C) credite finan-ciare; D) credite pentru servicii.

a) A+B; b) A+C;c) B+C;d) B+D;e) A+B+C.

26. Care din următoarele tipuri de cheltuieli corespund clasificării economice: A) cheltuielile virtuale; B) cheltuielile curente; C) cheltuielile de capital; D) cheltuielile definitive; E) cheltuielile reale.

a) A+B+C;b) B+C+E; c) B+C;d) A+D+E;e) B+C+D.

27. Care din următoarele clasificări nu este folosită pentru delimitarea cheltuielilor publice:

a) Clasificarea economică;b) Clasificarea financiară;c) Clasificarea FMI;d) Clasificarea ONU;e) Clasificarea Băncii Mondiale.

28. Care dintre elementele de mai jos nu intră în calculul cheltuielilor publice consolidate:

a) cheltuielile de producţie şi de circulaţie ale regiilor auto-nome şi ale societăţilor comerciale cu capital de stat;

b) cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat;c) cheltuielile bugetului de stat;d) cheltuielile bugetelor locale;e) cheltuielile BASS.

46

29. Care dintre următorii factori nu influenţează creşterea cheltuielilor publice:

a) factorii militari;b) factorii culturali;c) factorii demografici;d) urbanizarea;e) factori de natalitate.

30. Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale sunt efectuate din surse, cum ar fi:

a) fondurile bugetare;b) sume donate de întreprinderilor publice;c) venituri realizate de instituţii de stat;d) fondurile organizaţiilor cu scop lucrativ;e) ajutor financiar intern.

31. Asigurările sociale de sănătate în România sunt obligatorii şi func-ţionează pe baza următoarelor principii:

a) solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor;

b) alegerea obligatorie de către asiguraţi a medicului de familie;

c) participarea facultativă la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

d) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, asigu-raţilor din mediul rural;

e) transparenţa în relaţiile cu angajatorii a activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate.

32. De competenţa cărei instituţii ţin organizarea şi înfăptuirea asigu-rărilor sociale pentru sănătate?

a) a Ministerului Sănătăţii;b) a Casei Naţionale de Asigurări pentru Sănătate;c) a Guvernului;d) a Direcţiei Sanitare Naţionale;e) a Colegiului Medicilor din România.

47

33. Care dintre următoarele înscrisuri ale împrumuturilor de stat sunt nepurtătoare de dobândă?

a) bonurile de tezaur;b) obligaţiunile;c) bonurile de impozite;d) bonurile de trezorerie;e) certificatele de impozite.

34. Consolidarea datoriei publice presupune:a) modificarea nivelului dobânzii;b) preschimbarea titlurilor pe termen scurt în titluri pe termen

lung;c) rambursarea împrumuturilor prin anuităţi;d) modificarea termenului de rambursare, în sensul creşterii

acestuia;e) modificarea termenului de rambursare, în sensul reducerii

acestuia.

35. Creditul public reprezintă relaţii economice, băneşti stabilite între următorii debitori şi creditori:

a) populaţie şi băncile comerciale;b) stat şi deţinătorii de disponibilităţi băneşti temporare, per-

soane fizice şi juridice;c) agenţi economici şi bănci comerciale;d) bănci comerciale şi Banca Centrală;e) organizaţii nonprofit şi bănci comerciale.

36. Care dintre următoarele metode nu este o metodă modernă de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare?

a) metoda de planificare, programare, bugetizare;b) metoda de reevaluare a opţiunilor bugetare;c) metoda bazei bugetare zero;d) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare;e) metoda automată.

37. Ce se înţelege prin buget public consolidat?a) resursele şi cheltuielile bugetului de stat;

48

b) resursele şi cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului şi bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom, cumulate la nivel naţional, din care se elimină transferurile dintre bugete;

c) resursele şi cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezo-reriei statului şi bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom;

d) resursele şi cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului şi bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom, cumulate la nivel naţional;

e) bugetul statului.

38. Ce elemente nu se au în vedere în procesul de elaborare a buge-tului?

a) inflaţia;b) factorii conjuncturii internaţionale;c) analizele şi prognozele efectuate de Ministerul Finanţelor

Publice în legătură cu evoluţia economiei, cu ritmul de creştere a producţiei industriale etc.;

d) prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar în curs de elaborare şi pentru următorii 3 ani;

e) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

39. Întocmirea bugetului de stat se face de către:a) Comisia de Buget şi Finanţe a Camerei Deputaţilor;b) comisiile reunite de Buget şi Finanţe ale celor două Camere;c) Guvern;d) Ministerul Finanţelor Publice;e) Ordonatorii principali de credite.

40. Aprobarea bugetului de stat se face de către:a) Consiliile Judeţene;b) Guvern;c) organele instituţiilor financiare;

49

d) Prin lege, de către Parlament;e) Ministerul Finanţelor Publice.

41. Atribuţiile de coordonare şi finalizare a elaborării proiectului bugetului de stat revin:

a) Parlamentului;b) Guvernului;c) Băncii centrale;d) Ministerului Finanţelor Publice;e) Nici una din variantele de mai sus nu este adevărată.

42. Care din următoarele metode este o metodă clasică de dimen-sionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare?

a) metoda de planificare, programare, bugetizare;b) metoda de reevaluare a opţiunilor bugetare;c) metoda bazei bugetare zero;d) metoda evaluării directe;e) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.

43. Care dintre următoarele trăsături sunt caracteristice bugetului de stat?

a) bugetul de stat poate funcţiona cu excedent;b) bugetul de stat poate funcţiona cu deficit;c) este un act de previziuni;d) este un act prin care puterea executivă planifică cheltuirea şi

venituri în acord cu prevederile legale;e) este un act multianual.

44. În ce se concretizează aplicarea principiului unităţii în elaborarea bugetului de stat:

a) înscrierea tuturor veniturilor publice şi a tuturor cheltuielilor publice într-un document unic şi după o schemă unitară de clasificare;

b) înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat în acelaşi document în sume globale;

c) clasificarea şi repartizarea indicatorilor financiari în funcţie de anumite elemente;

50

d) depersonalizarea veniturilor bugetare;e) executarea anuală a prevederilor din bugetul de stat.

45. În structura cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale sunt cuprinse:a) cheltuieli pentru învăţământ;b) numai cheltuieli pentru acţiuni sociale;c) cheltuieli de cercetare-dezvoltare;d) cheltuieli pentru administraţia publică;e) cheltuieli pentru apărare.

46. Sistemul public naţional al asigurărilor sociale se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

a) principiul unicităţii;b) principiul solidarităţii umane;c) principiul facultativităţii;d) principiul universalităţii;e) principiul autonomiei.

47. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezintă:a) cheltuieli pe care statul se angajează să le efectueze în

anumite condiţii;b) cheltuieli care nu se reflectă în contabilitatea naţională;c) sunt pseudocheltuieli, ele fiind de fapt nişte împrumuturi ale

statului;d) sunt cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse stra-

tegice;e) nu exista cheltuieli virtuale.

48. Care dintre următoarele cheltuieli reprezintă cheltuieli de transfer:a) cheltuieli privind personalul sanitar;b) cheltuieli pentru plata burselor şi pensiilor;c) cheltuieli privind serviciul datoriei publice;d) cheltuieli cu detaşările şi deplasările funcţionarilor publici;e) cheltuielile cu diurnele.

51

49. Printre indicatorii dinamicii cheltuielilor publice pentru o perioadă determinată se regăsesc:

a) structura cheltuielilor publice;b) elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB;c) nivelul cheltuielilor publice;d) ponderea cheltuielilor publice în PIB;e) ponderea veniturilor fiscale în PIB.

50. Care sunt cheltuielile incluse în categoria celor curente? Care opţiune de răspuns este eronată?

a) cheltuieli de personal;b) investiţii noi;c) transferuri;d) subvenţii;e) dotări independente.

51. Valoarea nominală înscrisă pe titlul unui înscris de stat reprezintă:a) suma iniţială cu care se plăteşte acest înscris;b) suma cu care se vinde acest înscris la bancă;c) suma cu care cumpără acest înscris de la bancă;d) mărimea creanţei pe care deţinătorul o are de încasat de la

stat;e) mărimea datoriei pe care deţinătorul o are de încasat de la

stat.

52. Metoda evaluării directe a veniturilor şi cheltuielilor presupune:a) întocmirea bugetului cu luarea în considerare a rezultatelor

exerciţiilor bugetare pe mai mulţi ani premergători celui pentru care se elaborează bugetul;

b) determinarea coeficientului creşterii sau descreşterii veni-turilor şi cheltuielilor bugetare;

c) luarea în considerare a nivelului cheltuielilor şi veniturilor ultimului an al cărui exerciţiu a fost încheiat;

d) preluarea unor metode de elaborare a bugetului din practica altor ţări;

52

e) efectuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de cheltuieli, prin urmărirea execuţiei preliminată a bugetului pe anul în curs şi a previziunilor în domeniul economic şi social pentru anul următor.

53. Ce reprezintă bugetele extraordinare?a) bugetele unor instituţii ale statului care au deplină auto-

nomie financiară;b) cheltuielile trezoreriei statului elaborate în funcţie de

sistemul economic al fiecărui stat;c) anumite resurse financiare din care se finanţează acţiuni cu

caracter industrial sau comercial;d) conturi ale afectaţilor speciale;e) bugete care asigură finanţarea cheltuielilor excepţionale ce

se practică în situaţii excepţionale, cu cerinţa acoperirii unor cheltuieli excepţionale.

54. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu pro-cesul bugetar?

a) reprezintă decizia de colectare a veniturilor şi repartizarea acestora pentru finanţarea cheltuielilor;

b) are un caracter ciclic;c) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice,

organele ierarhic superioare şi ministerele în legătură cu elaborarea proiectului bugetar de stat şi a celorlalte bugete, aprobarea proiectului de buget, execuţia bugetară;

d) reprezintă ansamblu de operaţiuni care se succed anual şi privesc elaborarea şi aprobarea proiectului legii bugetare anuale, execuţia curentă a bugetului, încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară, precum şi controlul bugetar;

e) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice, organele ierarhic superioare şi ministerele în legătură cu elaborarea proiectului bugetului de stat şi a celorlalte bugete.

53

55. Prin ce se caracterizează bunurile publice?a) consum indivizibil şi concurenţial în detrimentul altor

indivizi;b) consum indivizibil şi concurenţial, presupunând o plată; c) accesul este condiţionat de plata unui tarif sau taxă; d) consum indivizibil, neconcurenţial, fără să presupună o

plată; e) consum indivizibil, neconcurenţial, dar care presupune o

contraprestaţie.

56. Definiţia impozitului precizează că: A) este datorat de stat persoa-nelor fizice şi juridice; B) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice; C) are caracter definitiv; D) nu presu-pune o contraprestaţie directă şi imediată; E) este rambursabil; F) presupune o contraprestaţie directă şi imediată.

a) A+B+C; b) A+C+F; c) A+D+E; d) B+C+D; e) C+D+F.

57. Care este indicatorul de comensurare a presiunii fiscale din eco-nomie?

a) ponderea veniturilor fiscale în PIB; b) ponderea cheltuielilor publice în PIB;c) ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor publice ale

bugetului general consolidat;d) ponderea datoriei publice în PIB;e) ponderea deficitului bugetar în PIB.

58. Relaţiile care se statornicesc, în general, între stat şi membrii săi sunt următoarele:

a) relaţii care exprimă transfer de resurse băneşti prin mijloa-cele extrabugetare către instituţiile publice centrale sau locale în schimbul unor prestări de servicii (educaţie, ocro-tirea sănătăţii, cultură etc.);

54

b) relaţii care exprimă transfer obligatoriu şi facultativ de resurse băneşti în schimbul unor contraprestaţii viitoare care depind de producerea unui eveniment aleatoriu dinspre asiguraţi către asiguratori şi eventual invers;

c) relaţii din cadrul activităţilor proprii ale întreprinderilor producătoare de bunuri şi servicii, în scopul realizării de profit şi maximizării acestuia;

d) relaţii care exprimă constituirea de resurse băneşti prin împrumuturi mijlocite de bănci sau de alte instituţii finan-ciare specializate;

e) orice relaţii sociale de natură economică.

59. Din punct de vedere conceptual finanţele publice exprimă:a) relaţii sociale de natură economică care se nasc în procesul

de constituire şi utilizare a resurselor publice;b) relaţii sociale de natură economică care se nasc în procesul

de constituire şi utilizare a resurselor publice între stat, pe de o parte, şi membrii săi, pe de altă parte, în vederea satisfacerii nevoilor de interes general a societăţii;

c) o formă de asociere cu întreprinderile, băncile, societăţile de asigurări etc., iar resursele lor financiare sunt destinate unor activităţi producătoare de bunuri şi servicii, în scopul obţinerii de profit;

d) disponibilităţile proprii ale subiecţilor economici respectivi şi numai diferenţa de resurse până la necesar pe baze con-tractuale în condiţiile cererii şi ofertei (creditul bancar);

e) toate relaţiile sociale de natură economică.

60. Unul dintre factorii care determină creşterea resurselor financiare publice este preţul. În anumite condiţii creşterea acestuia poate determina:

a) scăderea salariilor;b) creşterea impozitelor; c) scăderea impozitelor; d) creşterea salariilor şi a resurselor provenind din impozite

directe;

55

e) scăderea salariilor şi creşterea resurselor provenind din impozite directe.

61. Resursele financiare publice consolidate nu cuprind:a) profitul net al regiilor autonome; b) veniturile bugetului de stat; c) veniturile bugetelor locale;d) veniturile bugetului asigurărilor sociale; e) veniturile bugetelor fondurilor speciale.

62. Dubla impunere juridică internaţională reprezintă un fenomen care:

a) stimulează relaţiile economice, financiare şi de credit inter-naţionale;

b) stimulează evaziunea fiscală internaţională; c) este specifică impozitelor indirecte; d) constă în supunerea aceleiaşi materii impozabile (venit sau

avere) la acelaşi impozit de către două autorităţi fiscale diferite şi pentru perioade de timp diferite;

e) nu stimulează relaţiile economice, ci le restrânge.

63. Acordarea sprijinului de către societate membrilor săi, a serviciilor şi utilităţilor semipublice, se face:

a) în mod unitar; b) echitabil; c) în mod selectiv; d) individual; e) personal.

64. Dintre resursele financiare rambursabile ale statului fac parte:a) vărsămintele instituţiilor publice;b) închirieri de terenuri şi a altor bunuri proprietate de stat;c) împrumuturi de stat, care provin de la persoane fizice şi

juridice din ţară şi străinătate;d) amenzi;e) penalităţi.

56

65. Mecanismul financiar trebuie să asigure:a) o desfăşurare eficientă a activităţii tuturor subiecţilor econo-

mici producători de bunuri materiale şi servicii;b) desfăşurarea normală a circuitului fluxurilor financiare publi-

ce în cuantumul necesar societăţii, pentru asigurarea funcţio-nării normale a tuturor instituţiilor publice ale statului;

c) dinamism şi flexibilitate;d) o economie concurenţială de piaţă funcţionează neîngrădit,

liber, aproape fără oprelişti;e) controlul economiei.

66. Cu ajutorul ponderilor fiecărei grupe de venit public în total şi în special a ponderilor fiecărui venit fiscal în total venituri fiscale, se poate interpreta:

a) politica fiscală a statului; b) politica privind cheltuielile publice; c) politica monetară a statului; d) evoluţia veniturilor fiscale în raport cu produsul intern brut; e) nu permite interpretări.

67. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la creditul public este adevărată?

a) reprezintă o modalitate de completare a creditului particular insuficient într-o economie de piaţă funcţională;

b) reprezintă o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar;

c) reprezintă o posibilitate de a reduce nivelul inflaţiei din economie;

d) apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generaţiilor următoare;

e) prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din economie.

68. Responsabilitatea elaborării proiectului de buget revine:a) Parlamentului; b) Curţii de Conturi;

57

c) Guvernului; d) Comisiilor parlamentare de anchetă;e) Comisiei de buget-finanţe din cadrul Parlamentului.

69. Dintre următoarele enunţuri, care coincide cu rolul finanţelor publice? A) alocativ; B) redistributiv; C) de reglare; D) de echitate orizontală şi verticală; E) de neutralitate.

a) A, B, D; b) A, C, D; c) B, C, D; d) A, B, C; e) B, C, E.

70. Unul dintre enunţurile de mai jos nu se numără printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela?

a) scopul urmărit; b) trăsăturile de formă şi fond; c) frecvenţa încasării; d) elementele impozitului; e) cota aplicată.

71. Veniturile nefiscale sunt reprezentate de: 1. taxe de timbru; 2. vărsăminte din veniturile instituţiilor publice; 3. majorări pentru veniturile nevărsate la termen; 4. penalităţi de întârziere pentru veniturile nevărsate la termen; 5. taxe consulare; 6. taxa de înma-triculare auto.

a) 1, 5, 6;b) 1, 2, 3;c) 3, 4, 6;d) 2, 3, 5;e) 2, 3, 4.

72. Rolul impozitelor se manifestă pe plan:a) monetar, economic şi social; b) financiar, economic şi social; c) politic, economic şi social; d) cultural, economic şi social; e) politic şi cultural.

58

73. Care dintre următoarele enunţuri nu face referire la un actor al dezvoltării economice locale?

a) agenţii economici; b) politicile locale ale autorităţilor centrale; c) colectivităţile locale; d) cadrul European; e) organizaţiile sindicale.

74. Cea mai importantă categorie de resurse financiare publice este reprezentată de:

a) împrumuturile primite de la BNR;b) veniturile fiscale;c) veniturile nefiscale; d) transferurile;e) vărsămintele din profitul regiilor autonome.

75. Bugetele locale încasează următoarele venituri bugetare: 1. taxe vamale; 2. accize; 3. impozit pe clădiri; 4. impozit pe terenuri; 5. monopoluri fiscale; 6. taxa pe valoarea adăugată; 7. impozit pe mijloacele de transport.

a) 1, 2, 6;b) 1, 2, 3;c) 4, 5, 6;d) 3, 4, 7;e) 3, 4, 5.

76. Caracterul de buget consolidat decurge din:a) tehnica întocmirii lui, adică eliminarea transferurilor dintre

diferitele verigi bugetare;b) funcţia de redistribuire a bugetului;c) faptul că însumează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor

bugetelor componente;d) posibilitatea de a oferi informaţii reale asupra veniturilor şi

cheltuielilor publice dintr-o anumită perioadă;e) funcţia de redistribuire a veniturilor.

59

77. Finanţarea cheltuielilor publice trebuie să se bazeze, în primul rând, pe:

a) nivelul impozitelor şi taxelor; b) totalul resurselor interne şi externe;c) resursele financiare proprii ale statului în cauză, ce pot fi

mobilizate la buget în condiţii normale;d) venituri fiscale, venituri nefiscale şi emisiune monetară;e) nivelul creditelor publice interne.

78. Despre relaţiile financiare publice se poate afirma că: A) reflectă un transfer de valoare; B) se realizează cu titlu definitiv; C) se realizează cu o contraprestaţie directă şi imediată; D) au loc fără contraprestaţie directă şi imediată; E) transferul de valoare realizat prin intermediul finanţelor publice are caracterul de transfer de putere de cumpărare.

a) A, B, C, D; b) A, B, D, E; c) B, D, E, F; d) B, C, D, E; e) A, D, E, F.

79. Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice se calculează ca:

a) diferenţă între cheltuielile curente şi cheltuielile de personal;b) raport procentual între cheltuielile de capital şi totalul

veniturilor fiscale;c) raport procentual între cheltuielile de capital şi cheltuielile

publice totale;d) raport procentual între cheltuielile de capital şi PIB;f) diferenţă între cheltuielile de capital şi cheltuielile publice

totale.

80. Componentele mecanismului financiar cu grad ridicat de stabilitate sunt:

a) sistemul financiar;b) pârghiile fiscale;c) pârghiile financiare;

60

d) reglementările cu caracter financiar;e) pârghiile bugetare.

81. Mecanismul economic reprezintă:a) procesul de repartizare a resurselor publice;b) ansamblul metodelor, procedeelor şi instrumentelor de

conducere şi/sau reglare a funcţionării economiei naţionale în ansamblul ei;

c) totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor şi pârghiilor economico-financiare, prin intermediul cărora se constituie, administrează şi utilizează fondurile băneşti publice ale statului;

d) modul de organizare şi conducere a fluxurilor financiare prin care se realizează constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor financiare publice în societate;

e) procesul de redistribuire a resurselor publice.

82. Relaţiile sociale care se stabilesc între stat şi instituţiile sale, pe de o parte, şi membrii societăţii, persoane juridice şi fizice, pe de altă parte, sunt:

a) de natură economică;b) de natură financiară;c) de natură colectivă;d) de natură socială;e) de natură umană.

83. Dintre utilităţile semipublice nu fac parte:a) educaţia;b) cultura;c) ocrotirea sănătăţii;d) asigurările sociale;e) siguranţa naţională şi ordinea publică.

84. Constituirea resurselor finanţelor publice presupune:a) obţinerea de profit şi a maximizării acestuia în beneficiul

unui grup restrâns de întreprinzători sau a singurului între-prinzător în cauză;

61

b) constrângere de la persoane juridice şi fizice, şi numai într-o anumită măsură şi pe calea împrumuturilor, deci pe bază de relaţii contractuale;

c) supunerea dreptului comercial;d) iau parte numai persoane care au participat la constituirea

resurselor în mod direct proporţional cu contribuţia fiecăruia la capitalul social;

e) participarea unui număr restrâns de persoane şi în unele cazuri unul singur.

85. Rolul finanţelor publice este:a) de orientare şi control a economiei;b) de constituire şi alocare a resurselor;c) de a satisface interesele generale ale societăţii;d) de intervenţie a statului în economie;e) de control.

86. Referitor la finanţele publice se fac mai multe afirmaţii. Care dintre ele este eronată?

a) reflectă, în primul rând, raporturi care se nasc în procesul de constituire şi repartizare a fondurilor bugetare şi extrabu-getare, dar ele trebuie să aibă în vedere şi metodele, proce-deele şi tehnicile care se circumscriu acestui scop;

b) expune legile în conformitate cu care finanţele sunt perce-pute şi cheltuite cu spirit de economie;

c) exprimă relaţii sociale de natură economică, în expresie bănească, ce apar într-un anumit proces şi cu un scop bine determinat;

d) desemnează ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul public al economiei, care comportă utilizarea resurselor economice şi care sunt clasificate, în mod tradiţional, în două mari categorii: de cheltuieli şi de venituri;

e) trebuie să se refere la veniturile publice (impozitarea), la cheltuielile publice şi la managementul datoriei publice.

62

87. Finanţele îmbracă în mod necesar forma:a) financiară;b) bănească;c) marfă-bani;d) marfă;e) valoare-marfă.

88. Resursele financiare publice nu includ:a) emisiunea monetară fără acoperire în mărfuri şi servicii;b) împrumuturile de trezorerie;c) veniturile fiscale;d) veniturile bugetare nefiscale;e) salariile personalului angajat în administraţia publică.

89. Având drept criteriu de delimitare conţinutul economic, resursele financiare publice se împart în: 1. venituri cu caracter fiscal; 2. resurse federale; 3. resurse ale trezoreriei; 4. împrumuturi de stat; 5. emisiune monetară fără acoperire; 6. resurse ale institu-ţiilor publice.

a) 1, 2, 5, 6;b) 2, 3, 4, 5;c) 1, 3, 4, 5;d) 1, 2, 4, 6;e) 3, 4, 5, 6.

90. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la resursele financiare publice este corectă?

a) resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti aflate la dispoziţia întreprinderii în relaţia acesteia cu statul, necesare realizării anumitor obiective economice şi sociale;

b) resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective sociale, culturale, politice, administrative, economice sau de altă natură, reprezentând nevoi publice;

63

c) resursele financiare publice reprezintă relaţii sociale de natură economică, în formă valorică, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi membrii societăţii, pe de altă parte, cu ocazia redistribuirii veniturilor în colectivitate;

d) resursele financiare publice reprezintă plăţile efective, în formă bănească, pe care statul, prin intermediul adminis-traţiilor financiare, le efectuează către populaţie;

e) resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti aflate la dispoziţia statului.

91. Care dintre următoarele modalităţi de constituire a resurselor finan-ciare publice au ca efect imediat apariţia sau accentuarea inflaţiei?

a) prelevările fiscale; b) veniturile din chirii; c) veniturile din privatizare;d) vărsămintele de la agenţii economici;e) emisiunea monetară fără acoperire.

92. Impozitul nu este:a) o prelevare obligatorie;b) datorat de către stat persoanelor fizice şi juridice;c) o prelevare definitivă;d) o prelevare fără contraprestaţie directă şi imediată;e) datorat şi plătit în bani de către contribuabili.

93. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la relaţiile financiare publice nu este falsă?

a) condiţionează relaţiile băneşti;b) reprezintă un transfer de valoare în dublu sens;c) se suprapun prefect cu relaţiile băneşti;d) au ca scop satisfacerea nevoilor individuale;e) reprezintă doar un transfer de valoare de la persoanele fizice

şi juridice către stat.

94. Constituirea şi dirijarea fondurilor financiare publice:a) se realizează prin intermediul sistemului bancar;b) reprezintă un proces unitar şi neîntrerupt;

64

c) se realizează prin intermediul agenţilor economici;d) se realizează prin intermediul societăţilor de asigurări;e) au ca scop corectarea integrală a inegalităţilor dintre diverse

categorii şi grupuri sociale.

95. Finanţele exprimă:a) raporturi care se nasc în procesul de constituire şi repar-

tizare a fondurilor bugetare şi extrabugetare, dar ele trebuie să aibă în vedere şi metodele, procedeele şi tehnicile care se circumscriu acestui scop;

b) relaţii sociale de natură economică, în expresie bănească, ce apar într-un anumit proces şi cu un scop bine determinat;

c) resurse suficiente pentru ca statul să-şi poată exercita în bune condiţii atribuţiile şi funcţiile sale;

d) legile în conformitate cu care finanţele sunt percepute şi cheltuite cu spirit de economie;

e) ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul public al economiei, care comportă utilizarea resurselor economice.

96. Scopul final al finanţelor private este:a) satisfacerea intereselor generale ale societăţii;b) realizarea şi maximizarea profitului;c) obţinerea unei contraprestaţii;d) stingerea unor obligaţii fiscale;e) creditarea şi asigurarea indivizilor.

97. Împrumuturile de stat reprezintă: 1. relaţii de credit; 2. se circum-scriu finanţelor publice; 3. prin intermediul lor statul finanţează deficitul bugetar; 4. se circumscriu finanţelor private; 5. costul” acestor resurse este suportat integral din fondurile publice; 6. prin intermediul lor se finanţează agenţii economici.

a) 1, 2, 3;b) 4, 5, 6;c) 1, 2, 3, 5;d) 1, 4, 6;e) 3, 5, 6.

65

98. Din categoria utilităţilor publice nu fac parte:a) iluminatul public sau alte utilităţi edilitar gospodăreşti;b) alimentări cu apă stradală;c) alimentele şi medicamentele;d) ordinea internă;e) apărarea.

99. Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăţii sunt necesare resurse financiare importante care au ca izvor de provenienţă:

a) valoarea naţională;b) salariile;c) veniturile;d) produsul intern brut;e) rentele.

100. Fondurile publice în marea lor majoritate provin din:a) distribuirea produsului intern brut ;b) distribuirea unei părţi din avuţia naţională;c) transferurile de resurse din străinătate sub forma împrumu-

turilor de stat;d) finanţări nerambursabile;e) distribuirea PIB şi a avuţiei naţionale plus împrumuturile de

stat şi finanţările nerambursabile.

101. Mecanismul financiar este constituit din:a) totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor şi

pârghiilor economico-financiare;b) totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor şi

pârghiilor economico-financiare, prin intermediul cărora se constituie, administrează şi utilizează fondurile băneşti publice ale statului necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarci-nilor sale;

c) ansamblul metodelor, procedeelor şi instrumentelor de conducere şi/sau reglare a funcţionării economiei naţionale în ansamblul ei;

66

d) procesul de repartizare a resurselor publice, în sensul că la stabilirea priorităţilor în utilizarea lor se cere de a se avea în vedere interesele naţionale, promovarea progresului şi asigurarea unei înalte eficienţe;

e) metode, tehnici şi procedee de control.

102. Sistemul financiar reprezintă:a) relaţiile de transfer de resurse băneşti fără echivalent şi

nerambursabil;b) relaţii care apar în procesul formării de resurse băneşti la

dispoziţia societăţilor comerciale şi instituţiilor publice (mijloace extrabugetare);

c) ansamblul metodelor, tehnicilor şi logistica necesară, prin intermediul cărora instituţiile statului special create consti-tuie şi utilizează resursele financiare publice;

d) bugetul statului;e) relaţii reflectate prin bugete.

103. Dintre următoarele elemente, care nu reprezintă o verigă a buge-tului general consolidat?a) bugetul asigurărilor sociale de stat; b) bugetul de stat; c) bugetul societăţilor de asigurări şi reasigurări;d) bugetele locale;e) bugetele fondurilor speciale.

104. Prin intermediul fondurilor publice se influenţează direct sau indirect:a) economia;b) gradul de instruire a populaţiei;c) sănătatea publică;d) cultura;e) toate domeniile vieţii economice şi sociale.

105. În cadrul prelevărilor fiscale intră: a) impozitele, taxele şi chiriile; b) impozitele, veniturile din valorificarea unor bunuri ale

statului şi taxele;

67

c) impozitele, taxele şi contribuţiile; d) vărsăminte de la regiile autonome; e) doar impozitele şi taxele.

106. Impozitele, taxele şi contribuţiile sunt: a) impozite pe venit; b) impozite directe; c) impozite indirecte; d) venituri fiscale;e) venituri nefiscale.

107. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale în economie:a) se stabileşte prin legea bugetară anuală;b) se stabileşte prin legea finanţelor publice;c) este o valoare prestabilită pentru fiecare an bugetar de către

Ministerul Finanţelor Publice;d) nu poate fi supus unor modificări ulterioare legii bugetare

iniţiale prin legile bugetare rectificative;e) reprezintă acea mărime a ratei, căreia îi corespunde valoarea

maximă a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer.

108. Finanţele private circumscriu în rândul lor:a) resurse băneşti sub forma contribuţiilor obligatorii către

instituţiile specializate ale statului şi apoi, invers, de la acestea către cei care au participat la aceste contribuţii;

b) relaţiile de credit, precum şi relaţiile create în cadrul asigurărilor obligatorii şi facultative;

c) relaţii care determină constituirea de resurse financiare la dispoziţia statului;

d) relaţii al căror rol este acela de a satisface interesele generale ale societăţii;

e) relaţii sociale de natură economică.

109. Care dintre afirmaţiile cu privire la necesităţile colective este eronată?a) nu se pot satisface decât cu ajutorul colectivităţii;

68

b) sunt determinate de faptul că ele nu se pot produce şi furniza decât prin intermediul unor organisme special create;

c) sunt determinate de combaterea catastrofelor naturale sau a unor acţiuni şi obiective care reclamă cheltuieli uriaşe;

d) au efect favorabil care se răsfrânge asupra colectivităţii numai în timp, după un anumit număr de ani;

e) au efect nefavorabil care se răsfrânge asupra colectivităţii în timp.

110. Dintre funcţiile finanţelor publice nu fac parte: a) de constituire a resurselor; b) de alocare a resurselor; c) de control; d) de stabilizare a economiei; e) de intervenţie a statului în economie.

111. Dintre următoarele afirmaţii, selectaţi efectele creşterii presiunii fiscale peste nivelul optim. A) necesităţile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor publice; B) nivelul de dezvoltare a economiei; C) mărimea datoriei publice; D) riscul de inflaţie prin fiscalitate; E) scăderea efortului pro-ductiv; F) eficienţa cu care se utilizează cheltuielile publice finan-ţate prin impozite; G) gradul de adeziune a populaţiei la politica guvernului şi de consimţire la plata impozitelor; H) frauda şi eva-ziunea fiscală; I) reducerea competitivităţii pe plan internaţional.a) A, C, D, H; b) B, C, E, F; c) B, C, F, G; d) D, E, H, I; e) B, D, F, G.

112. Dinamica resurselor financiare publice exprimă:a) nivelul resurselor financiare publice totale şi al diferitelor

categorii de venituri;b) evoluţia în timp a veniturilor bugetare;c) modificările care intervin în cuantumul şi structura acestora

de la o perioadă de timp la alta;

69

d) evoluţia structurii veniturilor bugetare;e) greutatea specifică categoriei de venituri publice în totalul

veniturilor publice.

113. Corespunzător funcţiei finanţelor publice de reglare, prin politica fiscală şi bugetară a statului nu se urmăresc obiective ca: a) obţinerea unui grad acceptabil al stabilităţii preţurilor; b) înregistrarea unei rate sporite a creşterii economice; c) atingerea unei mai mari ocupări a forţei de muncă; d) realizarea unei situaţii mai solide a balanţei de plăţi; e) înregistrarea unei rate sporite a inflaţiei şi puterii de

cumpărare.

114. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la cheltuielile publice este adevărată?a) acoperă satisfacerea unor preferinţe individuale, având la

bază opţiunea individuală;b) prin intermediul lor statul acoperă necesităţile publice de

bunuri şi servicii considerate prioritare în diverse perioade;c) concretizează prima fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor

publice şi anume, cea de mobilizare a fondurilor financiare publice;

d) se efectuează direct de către beneficiarul bunurilor şi serviciilor publice, cunoscând preţul acestora;

e) acoperă satisfacerea unor preferinţe individuale, având la bază opţiunea unităţilor ierarhic superioare.

115. Nivelul resurselor financiare publice este influenţat de: 1. rata profitului mediu; 2. mărimea PIB; 3. nivelul cheltuielilor publice; 4. mărimea cotelor de impunere; 5. forma de guvernământ şi politica economică a guvernului.a) 1, 2, 5; b) 2, 4, 5;c) 2, 3, 4;d) 3, 4, 5;e) 2, 3, 5.

70

116. Baza de calcul nu coincide cu obiectul impozabil în cazul urmă-toarelor impozite şi taxe:a) impozitul asupra mijloacelor de transport;b) impozitul pe veniturile din activităţi independente;c) impozitul pe profit;d) impozitul pe veniturile din salarii;e) taxa pe valoarea adăugată.

117. Anul fiscal este:a) anul calendaristic;b) perioada cuprinsă intre 1 martie-31 decembrie;c) perioada cuprinsă intre 25 februarie-25 decembrie;d) coincide cu anul universitar;e) nici o variantă.

118. Cota impozitului pe venit este:a) cotă progresivă;b) cotă unică;c) cotă regresivă; d) progresivă, pe tranşe;e) regresivă, pe tranşe.

119. În categoria veniturilor fiscale sunt incluse:a) vărsămintele din profitul net al regiilor autonome;b) veniturile din comisioane;c) taxele consulare;d) veniturile din concesiuni;e) taxele de mediu.

120. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care nu se datorează pentru următoarele produse:a) bere;b) vinuri;c) cafea;d) uleiuri minerale;e) produse intermediare.

71

121. TVA de dedus se determină prin aplicarea pro-ratei la:a) TVA colectată; b) TVA deductibilă; c) TVA de plată;d) TVA exigibilă;e) TVA neexigibilă.

122. Se utilizează cotă de impunere fixă pentru determinarea:a) impozitului pe teren;b) impozitului pe clădiri;c) taxelor extrajudiciare de timbru;d) accizelor pentru produsele petroliere;e) impozitului asupra mijloacelor de transport.

123. Impozitele directe sunt reprezentate de: 1. taxe de timbru; 2. venituri din amenzi; 3. contribuţii obligatorii; 4. impozit pe venit; 5. impozit pe dividende; 6. taxe vamale.a) 1, 2, 4, 5;b) 1, 2, 6;c) 3, 4, 5;d) 2, 3, 4, 5;e) 1, 5, 6.

124. Creanţele bugetare constau în:a) titluri de creanţă;b) impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintă

resurse financiare publice, potrivit legii;c) acte juridice;d) obligaţii de plată a unor impozite;e) diverse impozite.

125. Să se stabilească pentru care din următoarele impozite şi taxe cotele de impunere sunt exclusiv procentuale: 1. accizele; 2. impozitul pe profit; 3. impozitul pe clădiri; 4. taxa pe valoarea adăugată; 5. impozitul pe venit; 6. taxele vamale. a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 2, 3, 4, 5, 6;

72

c) 3, 4, 5, 6;d) 1, 2, 4, 5, 6;e) 2, 3, 5, 6.

126. Funcţiile sistemului fiscal sunt: 1. socială; 2. economică stimu-lativă; 3. de echitate fiscală; 4. de unitate a impunerii; 5. de universalitate; 6. de control asupra economiei; 7. de mobilizare a resurselor bugetare.a) 1, 3, 4, 5, 6;b) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;c) 3, 4, 5, 6;d) 1, 2, 6, 7;e) 3, 4, 6, 7.

127. Baza de calcul şi obiectul impozabil coincid în cazul în care obiectul impozabil este reprezentat de: 1. venit; 2. bunuri; 3. valoare; 4. profit; 5. fapte de comerţ.a) 1, 2, 3, 4;b) 1, 3, 4;c) 2, 3, 4;d) 1, 5;e) 2, 3, 5.

128. Baza de impozitare a TVA, în cazul serviciilor, este determinată de:a) costul serviciilor;b) tarifele negociate între prestator şi beneficiar;c) media tarifelor practicate pe piaţă;d) durata de timp ce se scurge între încheierea contractului

pentru prestarea serviciilor şi prestarea efectivă;e) dorinţa vânzătorului.

129. Cota redusă a TVA este de 9% şi se aplică asupra:a) veniturilor realizate din despăgubiri de la societăţile de

asigurare;b) veniturile rezultate din anularea datoriilor datorate bugetului

statului;

73

c) veniturile rezultate din anularea majorărilor datorate bugetului statului;

d) serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;e) serviciilor prestate de unităţile de cazare hoteliere.

130. Accizele intră în baza de calcul a:a) TVA; b) taxelor vamale; c) comisionului vamal; d) tuturor impozitelor şi taxelor; e) nici unei taxe/impozit.

131. Dintre impozitele şi taxele reglementate de Codul Fiscal nu fac parte:a) impozitul pe profit;b) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;c) impozitul pe reprezentanţe;d) taxele vamale;e) taxa pe valoarea adăugată.

132. Obligaţia fiscală reprezintă:a) obligaţia bănească ce rezultă din raporturi de natură privată

între stat şi membrii societăţii;b) obligaţia bănească stabilită bilateral între stat şi contri-

buabili;c) îndatorirea unor persoane fizice şi juridice de a plăti în

contul bugetului de stat, impozite, taxe şi alte venituri bugetare stabilite prin lege;

d) obligaţia bănească reciprocă între stat şi contribuabili;e) obligaţia bănească reciprocă între stat şi contribuabili ce

rezultă din necesitatea constituirii resurselor financiare publice.

133. Următoarele categorii de impozite sunt impozite indirecte: 1. accize; 2. contribuţia pentru pensia suplimentară; 3. impozitul pe venit; 4. impozitul pe gazele naturale din producţia internă; 5. taxele vamale; 6. impozitul pe veniturile din pensii.a) 1, 2, 3, 4;

74

b) 1, 4, 5;c) 2, 4, 5;d) 1, 2, 4, 5;e) 2, 3, 6.

134. Subiectul şi plătitorul coincid în cazul următoarelor impozite şi taxe: 1. impozitul pe profit; 2. impozitul pe clădiri; 3. taxa pe valoarea adăugată; 4. impozitul pe teren; 5. taxele vamale; 6. impozitul asupra mijloacelor de transport; 7. impozitul pe veniturile din salarii.a) 1, 2, 4, 6;b) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;c) 1, 3, 5, 7;d) 2, 3, 5, 6, 7; e) 2, 3, 4, 7.

135. Titlul de creanţă fiscală este un act juridic constitutiv de drepturi şi obligaţii care constată doar existenţa unei anumite obligaţii. Drept urmare, titlul de creanţă fiscală are drept trăsătură de bază în acest sens faptul că:a) este un act juridic declarativ;b) este titlu executoriu;c) poate fi atacat în instanţă;d) nu poate fi atacat în instanţă;e) este un act juridic bilateral.

136. Obligaţia fiscală îmbracă în mod obligatoriu formă:a) valorică;b) bănească;c) executorie;d) declarativă;e) scrisă.

137. Privită unilateral, obligaţia fiscală reprezintă pentru creditor:a) o datorie;b) o creanţă;c) un activ;

75

d) un pasiv;e) un drept.

138. Plata impozitelor se face:a) numai în RON;b) numai în dolari SUA;c) în valuta în care au fost realizate veniturile;d) atât în RON, cât şi în valută;e) în RON sau în natură.

139. Instituţiile publice sunt persoane plătitoare de TVA pentru urmă-toarele activităţi:a) telecomunicaţii;b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică,

agent frigorific şi altele de aceeaşi natură;c) transport de bunuri şi de persoane;d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;e) telecomunicaţii, furnizare de utilităţi, transport de bunuri şi

persoane, alte servicii prestate.

140. Nu se cuprind în baza de impozitare a TVA:a) comisioanele, decontate cumpărătorului;b) cheltuielile de ambalare, decontate clientului;c) cheltuielile de asigurare, decontate cumpărătorului;d) remizele acordate de către furnizori;e) accizele, pentru produsele care sunt supuse acestui impozit.

141. În ceea ce priveşte accizele, se consideră import: 1. plasarea produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România; 2. distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile; 3. scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România; 4. utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; 5. plasarea produselor accizabile în zonele libere.a) 1, 3;b) 1, 4;

76

c) 1, 5;d) 3, 4; e) 2, 4.

142. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice următoarele categorii de persoane: 1. şefii de stat; 2. diplo-maţii străini acreditaţi (cu condiţia reciprocităţii); 3. persoanele care realizează venituri dintr-o singură sursă de venit; 4. militarii în termen; 5. persoanele care realizează venituri sub nivelul minimului neimpozabil; 6. suveranii şi familiile regale. a) 1, 2, 5, 6; b) 2, 4, 5, 6; c) 2, 3, 4, 5; d) 2, 3, 5, 6; e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.

143. Sistemul impunerii separate a veniturilor persoanelor fizice: 1. este avantajos pentru stat deoarece încasează impozite din mai multe surse; 2. presupune impunerea separată a fiecărui venit provenit dintr-o anumită sursă; 3. avantajează persoanele care realizează venituri din mai multe surse de venit pentru că nu mai sunt afectate de progresivitate; 4. este mai rar întâlnit decât sistemul impunerii globale; 5. numărul surselor din care se obţine venitul nu are nicio influenţă asupra mărimii impozitului; 6. este mai frecvent întâlnit decât sistemul impunerii globale; 7. avantajează persoanele care realizează venituri dintr-o singură sursă de venit.a) 1, 2, 3, 6; b) 2, 3, 6; c) 1, 2, 3, 4; d) 2, 3, 4; e) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.

144. După forma de exprimare taxele vamale pot fi: a) taxe vamale preferenţiale; b) taxe vamale de tranzit;

77

c) taxe vamale autonome; d) taxe vamale ad-valorem; e) taxe vamale de retorsiune.

145. Care dintre următoarele tipuri de importuri nu sunt supuse TVA:a) intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat;b) intrarea de cereale provenind din UE în România;c) livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive;d) intrarea de gaze naturale provenind din Rusia în România;e) livrarea de utilaje de înaltă precizie, indiferent de statul de

provenienţă.

146. Se cuprind în baza de impozitare a TVA:a) dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere;b) cheltuielile de transport decontate clientului;c) dobânzile percepute pentru operaţiuni de leasing;d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi

clienţi, prin schimb;e) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre

judecătorească definitivă.

147. Sunt considerate nedeductibile următoarele tipuri de cheltuieli:a) cu primele de asigurare împotriva accidentelor de muncă;b) cu primele de asigurare împotriva bolilor profesionale;c) cu primele de asigurare pentru constituirea unei pensii

decente peste un număr de ani;d) cu primele de asigurare împotriva riscurilor profesionale;e) de cercetare-dezvoltare.

148. Emiterea facturilor fiscale de către plătitorii de TVA:a) se face la data livrării de bunuri;b) se face la începutul fiecărei luni calendaristice;c) se face la data transportului persoanelor cu taximetrele;d) se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data

livrării bunurilor utilizând avizul de însoţire;e) se face în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la prestarea

de servicii de către firme din străinătate.

78

149. Operaţiuni scutite la plata TVA sunt:a) spitalizarea;b) dreptul de intrare la case memoriale;c) medicamente de uz uman şi veterinar;d) livrările de produse ortopedice;e) livrările de cărţi.

150. In vederea impunerii sunt asimilate salariilor:a) indemnizaţiile primite pentru funcţii de demnitate publică;b) indemnizaţii din drepturi de proprietate intelectuală;c) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;d) venituri din activităţi de agent;e) venituri din activităţi de comision.

151. Produsele accizabile nu sunt scutite de la plata accizelor, atunci când sunt destinate pentru:a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;b) organizaţiile internaţionale, în limitele şi în condiţiile stabi-

lite prin convenţiile internaţionale;c) stocuri ale agenţilor economici pentru desfăşurarea în bune

condiţii a producţiei;d) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlan-

ticului de Nord, cu excepţia Forţelor armate ale României; e) rezerva de stat.

152. Sunt considerate livrări de bunuri:a) perisabilităţile, în limitele prevăzute în lege;b) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a

altor cauze de forţă majoră;c) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare

umanitare;d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai

pot fi valorificate;e) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma

executării silite.

79

153. Taxa pe valoarea adăugată: 1. este un impozit direct; 2. este un impozit indirect; 3. este o taxă; 4. se datorează bugetului de stat; 5. se datorează bugetelor locale.a) 1, 4;b) 1, 5; c) 2, 4;d) 2, 5;e) 3, 4.

154. Sunt incluse în veniturile salariale şi sunt impozabile în înţelesul impozitului pe venit:a) ajutoarele de înmormântare;b) contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia

oficialităţilor publice;c) drepturile de soldă lunară ale personalului militar, acordate

potrivit legii;d) contravaloarea echipamentului individual de protecţie şi de

lucru;e) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de

programe pentru calculator.

155. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contri-buabili:a) persoanele juridice române care desfăşoară activitate într-o

zonă liberă;b) persoanele juridice române;c) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din valorificarea

obiectelor necesare activităţii de cult, dacă sumele sunt utilizate pentru lucrările de consolidare a lăcaşurilor de cult;

d) instituţiile de învăţământ particular neacreditate;e) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin

intermediul unui sediu permanent în România.

156. Nu sunt considerate venituri din activităţi agricole, conform Codului fiscal, cele obţinute din următoarele activităţi:a) cultivarea şi valorificarea florilor în solarii;b) exploatarea pepinierelor viticole;

80

c) cultivarea şi valorificarea zarzavaturilor în solarii;d) cultivarea şi valorificarea legumelor în solarii;e) cultivarea roşiilor în grădină.

157. Venitul brut din activităţi independente nu cuprinde:a) echivalentul în lei al veniturilor în natură obţinute din desfă-

şurarea activităţii;b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale;c) sumele primite ca despăgubiri;d) sumele încasate din desfăşurarea activităţii;e) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii.

158. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanizată are ca bază de calcul:a) valoarea maşinii;b) capacitatea cilindrică a motorului;c) anul de fabricaţie;d) felul combustibilului folosit;e) marca maşinii.

159. Impozitele şi taxele locale sunt venituri proprii ale: 1) bugetului asigurărilor sociale de stat; 2) bugetelor comunelor; 3) bugetelor judeţelor; 4) bugetului de stat; 5) bugetelor municipiilor; 6) buge-telor federale.a) 1, 2, 3;b) 2, 3, 5;c) 3, 4, 6;d) 1, 3, 6;e) 1, 3, 5.

160. În cazul vânzărilor cu plata în rate:a) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impo-

zabile în momentul încheierii contractului;b) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impo-

zabile la termenele prevăzute în contract;c) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impo-

zabile în oricare dată stabilită de comun acord de contri-buabil şi stat;

81

d) valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impoza-bile cu ocazia plăţii ultimei rate;

e) nu se trec la venituri impozabile încasările.

161. Un sediu permanent presupune:a) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui

nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;b) vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident,

care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după înche-ierea târgului sau a expoziţiei;

c) un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni;

d) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfă-şurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;

e) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţio-nării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident.

162. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre următoarele metode:a) metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se

stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane indepen-dente;

b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzac-ţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;

82

c) metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;

d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică;

e) metoda comparării preţurilor sau metoda cost-plus sau metoda preţului de revânzare sau orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer.

163. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă? Sunt obligate la plata impozitului pe profit:a) persoanele juridice române;b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin

intermediul unui sediu permanent în România;c) instituţiile publice, pentru fondurile publice;d) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente

care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

e) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.

164. Sunt scutite la plata impozitului pe profit:a) persoanele juridice române;b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin

intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente

care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

d) trezoreria statului, instituţiile publice, cultele religioase pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

83

e) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.

165. Nu sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contri-buabili:a) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;b) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi

economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

c) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului;

d) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari;

e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate în scopuri economice.

166. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă? Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpa-

tizanţilor;c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau

din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;e) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-

cesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite.

167. Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între:a) venituri şi cheltuieli;b) veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în

scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se

84

scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile;

c) venituri totale şi cheltuieli deductibile;d) venituri totale şi cheltuieli nedeductibile;e) venituri, cheltuieli şi impozite.

168. La calculul profitului impozabil sunt neimpozabile următoarele venituri:a) dividendele primite de la o persoană juridică română;b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,

înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor;c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a

acordat deducere;d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi

memorandumuri aprobate prin acte normative;e) toate afirmaţiile făcute în acest context sunt adevărate.

169. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltu-ieli deductibile:a) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul

popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii mate-rialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;

b) cheltuielile de protocol;c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată

salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate;d) cheltuielile sociale;e) cheltuielile profesionale.

170. Nu sunt considerate cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri următoarele:a) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a

personalului angajat;b) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe

pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

85

c) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a siste-melor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţiona-rea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;

d) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;

e) donaţiile făcute în scop caritabil.

171. Sunt nedeductibile o serie de cheltuieli:a) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi

penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale;

b) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;

c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

e) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat.

172. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 1) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servi-cii, pentru a fi închiriat terţilor său în scopuri administrative; 2) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului; 3) are o durată normală de utilizare mai mare de un an; 4) are o greutate mai mare de 10 tone.a) 1+2;b) 1+3;c) 2+3;

86

d) 1+2+3;e) 1+2+3+4.

173. Reprezintă active amortizabile:a) terenurile, inclusiv cele împădurite;b) tablourile şi operele de artă;c) fondul comercial;d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor

contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;

e) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor.

174. Dintre veniturile neimpozabile nu fac parte:a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu

destinaţie specială;b) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii

de război;c) venituri din premii şi din jocuri de noroc;d) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare

care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;

e) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat.

175. Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determină:a) ca diferenţă între venituri şi cheltuieli;b) pe baza normelor de venit;c) ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile;d) pe baza registrului-inventar;e) pe baza jurnalelor contabile.

176. Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în:a) statul de funcţiuni;b) fişele fiscale;

87

c) situaţiile departamentului resurse umane;d) fişa postului;e) contabilitate.

177. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte:a) pensiile reprezintă venit neimpozabil;b) scăderea unor sume neimpozabile lunare şi a contribuţiilor

obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică;c) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpo-

zabile variabile de la o persoană la alta;d) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpo-

zabile lunare care depinde de statutul social al pensiona-rului;

e) prin deducerea din venitul din pensie a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.

178. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile bugetului unui stat pentru anul n:

Indicatori Valoare U.M.

Cheltuieli de personal 10 mld.u.m.

Cheltuieli materiale şi servicii 5 mld.u.m.

Subvenţii 2 mld.u.m.

Prime 1 mld.u.m.

Transferuri 20 mld.u.m.

Transferuri consolidate 4 mld.u.m.

Transferuri neconsolidate 16 mld.u.m.

Dobânzi aferente datoriei publice 20 mld.u.m.

Rezerve 5 mld.u.m.

Cheltuieli de capital 8 mld.u.m.

Împrumuturi acordate 1 mld.u.m.

Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

5 mld.u.m.

88

Să se determine: 1. Cheltuielile curente; 2. Cheltuielile totale; 3. Pon-derea cheltuielilor curente în cheltuielile totale.

a) 47; 77; 61,03%;b) 63; 77; 81,8%;c) 47; 61; 77,05%;d) 59; 77; 76,62%;e) 59; 73; 80,82%.

179. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile bugetului unui stat pentru anul:

Indicatori Valoare U.M.

Cheltuieli de personal 10 mld.u.m.Cheltuieli materiale şi servicii 5 mld.u.m.Subvenţii 2 mld.u.m.Prime 1 mld.u.m.Transferuri 20 mld.u.m.Transferuri consolidate 4 mld.u.m.Transferuri neconsolidate 16 mld.u.m.Dobânzi aferente datoriei publice 20 mld.u.m.Rezerve 5 mld.u.m.Cheltuieli de capital 8 mld.u.m.Împrumuturi acordate 1 mld.u.m.Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

5 mld.u.m.

Să se determine structura cheltuielilor totale (cheltuieli curente, chel-tuieli de capital, împrumuturi acordate, rambursări de credite).

a) 100%; 12,7%; 1,59%; 7,94%;b) 81,8%; 12,7%; 1,3%; 7,94%;c) 79,22%; 13,11%; 1,64%; 8,2%;d) 81,8%; 10,39%; 1,3%; 6,49%;e) 94,8%; 10,96%; 1,37%; 6,85%.

89

180. Se dau următoarele date:

Indicatori Valoare U.M.

Cheltuielile bugetului de stat 300 mld. EuroCheltuieli buget asigurări sociale 200 mld. EuroCheltuieli bugete locale 150 mld. EuroTransferuri între bugete 100 mld. EuroProdus intern brut 900 mld. Euro

Stabiliţi volumul cheltuielilor publice totale consolidate şi ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în PIB.

a) 550; 61%;b) 750; 83%;c) 800; 89%;d) 650; 72%;e) 250; 28%.

181. Se dau următoarele date:

IndicatoriValoare (n–1)

Valoare (n)

U.M.

Cheltuielile bugetului de stat (CP1) 500 600 mld. Euro

Cheltuieli buget asigurări sociale (CP2)

300 350 mld. Euro

Cheltuieli bugete locale (CP3) 250 300 mld. Euro

Transferuri între bugete (T) 100 150 mld. Euro

Curs de schimb (CS) 1,5 1,6 Euro/USD

Populaţie (P) 10 10 mil.loc.

Determinaţi cheltuielile publice totale consolidate, în n şi n–1, exprimate în USD/loc.

a) 76,66 USD/loc; 78,13 USD/loc;b) 63,33 USD/loc; 68,75 USD/loc;

90

c) 63333 USD/loc; 68750 USD/loc;d) 76666 USD/loc; 78130 USD/loc;e) 633,33 USD/loc; 687,5 USD/loc.

182. Cunoscându-se valoarea cheltuielilor publice totale consolidate CPTC = 444 mld.EURO, indicele preţurilor de consum P = 88,5%, paritatea (cursului de schimb) EURO/USD = 1,5, să se recalculeze valoarea cheltuielilor publice totale consolidate.a) 666 mld.Euro;b) 296 mld.Euro;c) 334,46 mld.Euro;d) 501,69 mld.Euro;e) 752,54 mld.Euro.

183. Se cunosc următoarele date:

IndicatoriValoaren–1

Valoaren

U.M.

Cheltuieli publice totale consolidate

444 830 mld. euro

Produs intern brut 670 1400 mld. euro

Să se determine coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice totale consolidate în raport cu PIB şi să se stabilească semnificaţia corectă a valorii obţinute.

a) 0,8939; cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice în raport cu PIB;

b) 0,797; cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice în raport cu PIB;

c) 0,797; cheltuielile publice totale consolidate sunt elastice în raport cu PIB;

d) 0,5287; cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice în raport cu PIB;

91

e) 0,5288; cheltuielile publice totale consolidate sunt elastice în raport cu PIB.

184. Se dau următoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

Indicatori Valoare U.M.

Veniturile bugetului de stat V1 300 mld.u.m.

Cheltuielile bugetului de stat C1 350 mld.u.m.

Venituri buget asigurări sociale V2 200 mld.u.m.

Cheltuieli buget asigurări sociale C2 250 mld.u.m.

Venituri fonduri speciale V3 10 mld.u.m.

Cheltuieli fonduri speciale C3 50 mld.u.m.

Venituri bugete locale V4 100 mld.u.m.

Cheltuieli bugete locale C4 150 mld.u.m.

PIB 2000 mld.u.m.

Să se determine ponderea ansamblului bugetelor în PIB.a) –9,5%;b) 9,5%;c) 10%;d) datele nu sunt suficiente pentru a determina ponderea cerută;e) 7,5%.

185. Se dau următoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

Indicatori Valoare U.M.

Deficitul bugetului central (–) 200 mil.u.m.

Finanţarea internă pentru acoperirea defici-tului bugetului central

150 mil.u.m.

Deficitul bugetelor locale 50 mil.u.m.

Finanţarea internă pentru acoperirea defici- 40 mil.u.m.

92

tului bugetelor locale

PIB 2 mld.u.m.Să se determine finanţarea externă pentru acoperirea deficitului bugetului central şi a deficitului bugetelor locale, precum şi ponderea deficitelor bugetare în PIB.

a) 50; 10; 10%; 2,5%;b) 50; 10; 25%; 5%;c) 50; 10; 7,5%; 2%;d) 150; 40; 7,5%; 2%;e) 50; 10; 2,5%; 0,5%.

186. Se dau următoarele date referitoare la datoria publica internă a unei ţări:

Indicatori Valoare U.M.Datoria publică internă (DI), din care:

– pe termen scurt (DItsc)– pe termen lung (DItlg)

1001000

mld.u.m.mld.u.m.

PIB 5000 mld.u.m.Curs de schimb (CS) 2,5 u.m./USDPopulaţie (P) 20 mil.loc.

Stabiliţi mărimea datoriei publice interne, exprimată în USD/locuitor.a) 137,5 USD/loc;b) 22 USD/loc;c) 22000 USD/loc;d) 220 USD/loc;e) 2200 USD/loc.

187. Se dau următoarele date referitoare la datoria publică internă a unei ţări:

Indicatori Valoare U.M.

93

Dobânzi aferente datoriei publice interne 200 mld.u.m.Amortizarea datoriei publice interne 100 mld.u.m.Cheltuieli publice totale 1000 mld.u.m.

Stabiliţi serviciul datoriei publice interne (SDI).a) 1000 mld.u.m.;b) 700 mld.u.m.;c) 1300 mld.u.m.;d) 300 mld.u.m.;e) 30 mld.u.m..

188. Să se calculeze impozitele aferente unui venit V = 1000 RON prin folosirea următoarelor cote: 1) cotă unică de 16%; 2) cotă pro-gresivă simplă, ştiind că scara impunerii este:

0-300 0%301-500 10%501-1500 20%1501-3000 30%

a) 160; 200;b) 160; 100;c) 200; 200;d) 200; 160;e) 100; 160.

189. Să se calculeze impozitele aferente unui venit V = 1000 RON prin folosirea următoarelor cote: 1) cotă progresivă simplă; 2) cotă progresivă compusă (pe tranşe de venit), ştiind că scara impunerii este:

0-300 0%301-500 10%501-1500 20%1501-3000 30%

a) 160; 200;

94

b) 200; 200;c) 200; 120;d) 200; 60;e) 160; 120.

190. O societate comercială plătitoare de TVA achiziţionează în luna iulie a.c. materii prime în valoare de 10000 RON. Ambalajele în care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 1000 RON, ele fiind luate la schimb. Prestările de servicii către firmă sunt în valoare de 2000 RON. Societatea livrează marfă în valoare de 8000 RON. Taxa pe valoarea adăugată este de 19%, nefiind inclusă în valorile de mai sus. Să se stabilească TVA de plată.a) 760 RON;b) 760 RON, TVA de rambursat;c) 950 RON;d) 950 RON, TVA de rambursat;e) 380 RON.

191. O societate comercială plătitoare de TVA achiziţionează în luna iulie a.c. materii prime în valoare de 10000 RON. Ambalajele în care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 1000 RON, ele fiind luate la schimb. Prestările de servicii către firmă sunt în valoare de 2000 RON. Societatea livrează marfă în valoare de 8000 RON. Taxa pe valoarea adăugată este de 19%, fiind inclusă în valorile de mai sus. Să se stabilească TVA de plată.a) 639 RON, TVA de rambursat;b) 760 RON;c) 760 RON, TVA de rambursat;d) 639 RON;e) 799 RON.

192. S.C. Someşul S.R.L. realizează următoarele operaţiuni:– livrări de mărfuri la export 10000 EURO;– livrări de mărfuri la intern cu drept de deducere în valoare de

20000 EURO;– livrări de mărfuri la intern scutite de plata TVA, fără drept de

deducere, în valoare de 15000 EURO;

95

– achiziţii de materii prime autohtone în valoare de 30000 EURO;– achiziţii de materii prime din import în valoare de 10000 EURO,

taxă vamală 10%;– cursul de schimb este de 4 RON/EURO.

Să se determine TVA de plată sau de rambursat, după caz (la momentul achiziţiei nu se poate stabili dacă materiile prime vor fi utilizate pentru fabricarea unor bunuri supuse TVA sau scutite de TVA, fără drept de deducere).

a) 5574 RON;b) 5574 RON, TVA de rambursat;c) 3800 RON;d) 3800 RON, TVA de rambursat;e) 3040 RON.

193. S.C. Someşul S.R.L. realizează următoarele operaţiuni:– achiziţionează materii prime de pe piaţa internă în valoare de

10000 Euro;– produce şi livrează produse la intern în valoare de 15000 EURO;– achiziţionează bunuri în contul clienţilor în valoare de

5000 EURO, care ulterior vor fi decontaţi;– produce şi livrează produse finite la intern fără drept de

deducere în valoare de 5000 EURO;– importă mărfuri în valoare de 10000 EURO, cheltuieli cu

transportul 500 EURO, accize 20%, taxe vamale 10%, pe care le vinde aplicând un comision de 20%.Să se determine TVA de plată sau de rambursat, după caz. Cursul de schimb valutar este de 4 RON/EURO.

a) 35440 RON, TVA de rambursat;b) 35440 RON;c) 105000 RON;d) 43506 RON, TVA de rambursat;e) 43506 RON.

194. Un importator achiziţionează marfă în valoare de 10000 EURO. Deoarece marfa provine din China, importatorul datorează taxe vamale de 30%, comision vamal 1%, accize 1000 EURO.

96

Pentru depozitarea mărfii importatorul plăteşte o taxă de maga-zinaj de 1000 RON. Determinaţi TVA aferentă mărfii importate (TVA=19%, curs de schimb 4 RON/EURO).a) 10716 RON;b) 10906 RON;c) 10739 RON;d) 10928 RON;e) 9956 RON.

195. O societate comercială livrează în luna iulie a.c. bunuri în valoare de 8000 RON. De asemenea, livrează aparatură electrocasnică în valoare de 10000 RON, în următoarele condiţii: 10% avans şi apoi rate lunare de 500 RON începând cu luna iulie. Societatea se aprovizionează cu materiale consumabile în valoare de 700 RON şi achită chiria lunară în sumă de 1000 RON. TVA este 19% şi nu este inclusă în sumele de mai sus. Să se stabilească TVA de plată aferentă lunii iulie.a) 1482 RON;b) 1387 RON;c) 1197 RON;d) 1292 RON;e) 1425 RON.

196. S.C. Someşul S.R.L. realizează următoarele operaţiuni:– livrări de marfă la intern 5000 RON;– devine scadentă o rată dintr-un contract cu plata în rate în

valoare de 2000 RON din care se încasează 1500 RON;– colectează 100 fise din aparatul de cafea, valoarea unei fise

este 1 RON;– se aprovizionează cu consumabile în valoare de 500 RON.

Să se determine TVA de plată.a) 1159 RON;b) 1254 RON;c) 1156 RON;d) 1251 RON;e) 855 RON.

97

197. O societate comercială livrează marfă unui client fidel într-o cantitate de 1000 kg la preţul de 30 lei/kg, acordându-i însă o reducere de preţ de 20%. Care este valoarea TVA colectată?a) 4560 RON;b) 5700 RON;c) 1140 RON;d) 380 RON;e) 2850 RON.

198. O persoană fizică deţine în Bucureşti un apartament situat în zona A, într-un bloc cu 3 etaje şi 8 apartamente, cu o suprafaţă totală desfăşurată de 100 mp. Coeficientul de corecţie pozitivă este de 1,2. Valoarea impozabilă unitară este de 500 RON mp. Să se determine impozitul pe clădire.a) 6000 RON;b) 120 RON;c) 60 RON;d) 600 RON;e) 1200 RON.

199. O persoană fizică achiziţionează un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2000 cm3 la data de 1 iulie. Ştiind că impozitul asupra mijloacelor de transport este de 5RON/an/500cm3, să se determine cât va plăti cumpărătorul autoturismului.a) 10 RON;b) 120 RON;c) 833 RON;d) 1250 RON;e) 208 RON.

200. Un agent economic produce într-un an 20000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producător este de 6 RON/pachet. Acciza reprezintă 3 EURO/1000 ţigarete +30%. Cursul de schimb este de 4 RON/EURO. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.a) 36000 RON;

98

b) 72000 RON;c) 40800 RON;d) 36 RON;e) 720 RON.

Analiză economico-financiară şi statistică economică

1. Se cunosc următoarele date:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.0002. Valoarea adăugată lei 340.000 349.0003. Consumul intermediar lei 200.000 215.000

Modificarea absolută a valorii adăugate datorită influenţei modificării proporţiei consumului intermediar, în producţia exerciţiului este:

a) +7.855,1 lei;b) +5.111,1 lei;c) –15.112,1 lei;d) +6.111,1 lei;e) +4.222,3 lei.

2. Fie următorii indicatori:

Nr.crt. Denumirea indicatorilor

Unitateade măsură

Perioadade bază

Perioadade calcul

1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.0002. Modificarea stocurilor de

producţie în curs de execuţielei –5.000 14.000

3. Producţia marfă fabricată lei 545.000 550.000

99

Modificarea absolută a producţiei marfă fabricate ca urmare a influenţei modificării proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de producţie în curs de execuţie, în producţia exerciţiului, este:

a) –19.222,19 lei;b) +5.121,12 lei;c) –10.112,12 lei;d) +7.111,12 lei;e) +14.222,33 lei.

3. Se cunosc următorii indicatori:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

1. Cifra de afaceri lei 520.000 570.0002. Producţia marfă fabricată lei 545.000 550.000

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, datorită influenţei modificării proporţiei cifrei de afaceri în producţia marfă fabricată, este:

a) +15.229,37 lei;b) +45.229,37 lei;c) –15.229,37 lei;d) +25.229,37 lei;e) +34.232,33 lei.

4. Fie următoarele valori ale producţiei:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000

2. Producţia vândută (cifra de afaceri)

lei 520.000 570.000

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, ca urmare a influenţei modi-ficării gradului de valorificare a producţia exerciţiului, este:

a) –15.229,37 lei;

10

b) +45.229,37 lei;c) +26.888,89 lei;d) +25.229,37 lei;e) +28.279,37 lei.

5. Se consideră următoarele date:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

1. Valoarea adăugată lei 340.000 349.0002. Rezultatul din exploatare

aferent producţiei exerciţiuluilei 48.000 52.000

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare, ca urmare a influenţei modificării proporţiei rezultatului din exploatare în valoarea adăugată, este:

a) –3.229,37 lei;b) +5.229,37 lei;c) –6.888,89 lei;d) +2.989,42 lei;e) +2.729,42 lei.

6. Se au în vedere următorii indici: Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului:

104%; Indicele de dinamică a producţiei marfă fabricate: 102%; Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 98%.

Se apreciază că a avut loc:a) scăderea productivităţii muncii şi a stocurilor de produse

finite şi semifabricate destinate vânzării;b) creşterea productivităţii muncii şi a stocurilor de produse

finite şi semifabricate destinate vânzării;c) scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi creşterea

stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării;d) creşterea productivităţii muncii şi scăderea stocurilor de

produse finite şi semifabricate destinate vânzării;

10

e) scăderea productivităţii muncii şi creşterea stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării.

7. În următoarele condiţii: Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului: 105%; Indicele de dinamică a gradului de valorificare a producţiei

marfă fabricate: 101%; Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 103%; Indicele de dinamică a gradului de înzestrare tehnică a

muncii: 95%.Rezultatele au următoarea semnificaţie:

a) a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate destinate vânzării;

b) a crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloa-celor fixe dar s-a redus stocul de produse finite şi semifa-bricate destinate vânzării;

c) a scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloa-celor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate desti-nate vânzării;

d) a scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de produse finite şi semi-fabricate destinate vânzării;

e) a scăzut rata rentabilităţii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate destinate vânzării.

8. Fie următorii indicatori:

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPeriada de bază

Perioada de calcul

1. Cifra de afaceri lei 2.000 2.3002. Valoarea adăugată lei 800 900

Modificarea absolută a valorii adăugate, ca urmare a influenţei modificării cifrei de afaceri, este:

10

a) –120,0 lei;b) +120,0 lei;c) –60,5 lei;d) +29,4 lei;e) + 122,8 lei.

9. Fie datele:

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

1. Producţia exerciţiului lei 580.000 654.0002. Numărul mediu al salariaţilor persoane 150 160

Modificarea absolută a producţiei exerciţiului ca urmare a influenţei modificării numărului mediu al personalului este:

a) +38.666,62 lei;b) +32.666,62 lei;c) –30.660,50 lei;d) +29.544,62 lei;e) +49.544,62 lei.

10. Care dintre următoarele elemente se includ în valoarea adăugată?a) cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile;b) cheltuielile cu serviciile telefonice;c) rezultatul din exploatare aferent indicatorului pe baza căruia

s-a calculat valoarea adăugată;d) valoarea mărfurilor vândute;e) cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de terţi.

11. Cifra de afaceri reprezintă:a) veniturile totale obţinute de un agent economic;b) eficienţa utilizării activelor de care dispune un agent

economic;c) producţia marfă fabricată şi veniturile reprezentate de

producţia stocată şi imobilizată;d) veniturile din producţia vândută şi veniturile din vânzarea

mărfurilor;

10

e) veniturile din exploatare

12. Să se calculeze cifra de afaceri (CA) şi rezultatul din exploatare (Re) pe baza următoarelor date:

– valoarea adăugată: 70.000 mii lei,– marja comercială: 15.000 mii lei,– cheltuieli cu materiile prime şi materialele: 2.400 mii lei,– cheltuieli privind prestaţiile externe: 1.100 mii lei,– cheltuieli cu personalul: 13.000 mii lei,– alte cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:

2.000 mii lei,– ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale:

1.400 mii lei,– producţia stocată (sold debitor): 4.500 mii lei,– producţia imobilizată: 1.800 mii lei,– costul de cumpărare al mărfurilor vândute: 3.600 mii lei,– datorii către furnizori: 22.000 mii lei,– creanţe: 18.000 mii lei,– cheltuieli cu dobânzile: 12.000 mii lei.

Care este varianta de răspuns corectă?a) CA = 79.800 lei; Re = 41.700 lei;b) CA = 79.800 lei; Re = 51.700 lei;c) CA = 79.800 lei; Re = 53.600 lei;d) CA = 69.500 lei; Re = 81.700 lei;e) CA = 79.500 lei; Re = 61.700 lei.

13. Fie datele:

Sorturile de calitate ale produsului A

Volumul fizic al producţiei

(buc.)

Preţul de livrare(lei)

Perioadade bază

Perioadade calcul

Perioadade bază

Perioadade calcul

– calitatea I 100 66 100 200– calitatea II 40 44 90 120– calitatea III 60 110 50 80Total 200 220 – –

10

Modificarea absolută totală a valorii producţiei ca urmare a: – influenţei modificării volumului fizic al producţiei pe sorturi

de calitate, – influenţei modificării preţurilor de livrare este:a) –640 lei şi +12.820 lei;b) +540 lei şi +11.220 lei;c) –520 lei şi +11.240 lei;d) +540 lei şi –11.220 lei;e) –540 lei şi +11.220 lei.

14. În următoarele condiţii:

Denumirea indicatorilorUnitatea de măsură

Perioadade bază

Perioada de calcul

– Cifra de afaceri (Producţia vândută)

mii lei 2.000 2.300

– Consumul intermediar mii lei 1.200 1.400– Producţia vândută în perioada

de calcul exprimată în:– preţurile de livrare practicate

în perioada de bază– consumurile intermediare, pe

produs, din perioada de bază

mii lei

–

–

1.700

1.080

Influenţa modificării nivelului relativ a volumului fizic al cifrei de afaceri şi a structurii fizice a cifrei de afaceri, asupra valorii adăugate este:

a) +150 mil. lei şi +220 mil. Lei;b) +120 mil. lei şi –220 mil. Lei;c) –120 mil. lei şi –60 mil. Lei;d) –80 mil. lei şi +500 mil. Lei;e) –110 mil. lei şi +160 mil. Lei.

15. Metoda lanţurilor Markov este utilizată pentru:

10

a) analiza sezonalităţii activităţilor economice;b) analiza dinamicii indicatorilor economico-financiari;c) analiza corelaţiilor dintre indicatorii economico-financiari;d) analiza gradului concentrare-diversificare a unei activităţi

care este structurată pe subactivităţi;e) analiza modificării şi previziunii structurii indicatorilor

complecşi.16. Fie datele:

Denumirea indicatorilorPerioadade bază

Perioadade calcul

– Producţia exerciţiului (mii lei) 10.000 14.000– Consumurile intermediare (consumurile

provenite de la terţi) (mii lei)6.000 8.000

– Numărul mediu al personalului 100 110– Timpul total efectiv lucrat (om-ore) 160.000 181.500– Timpul lucrat în medie de un salariat pe

an (ore)1.600 1.650

– Productivitatea muncii orară calculată pe baza valorii adăugate (mii lei/om-oră)

0,025 0,033

Influenţa modificării timpului lucrat în medie de un salariat pe an (ore) asupra valorii adăugate este:

a) –135,5 mil. lei;b) +265,5 mil. lei;c) –165,5 mil. lei;d) +137,5 mil. lei;e) –125,5 mil. lei.

17. Indicele de dinamică a producţiei exerciţiului: 108%; Indicele de dinamică a valorii adăugate: 105%; Indicele de dinamică a pro-ductivităţii muncii anuale (calculată pe baza producţiei exerci-ţiului): 97%. Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:

a) creşterea numărului mediu al personalului şi reducerea ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;

10

b) scăderea numărului mediu al personalului şi reducerea ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;

c) creşterea numărului mediu al personalului şi a ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;

d) creşterea productivităţii muncii şi reducerea stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării;

e) scăderea productivităţii muncii şi reducerea stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării.

18. Fie datele:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilorUnitatea de măsură

Perioada de bază

Perioada de calcul

1. Cifra de afaceri mii lei 902,0 1012,02. Valoarea medie

a mijloacelor fixemii lei 450,0 470,0

Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modificării valorii medii a mijloacelor fixe şi a influenţei modificării eficienţei utilizării mijloacelor fixe, este:

a) +20 mii lei şi +70 mii lei;b) +40 mii lei şi +60 mii lei;c) +30 mii lei şi +50 mii lei;d) +20 mii lei şi +60 mii lei;e) +40 mii lei şi +70 mii lei.

19. Se cunosc:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilorUnitatea de măsură

Perioada de bază

Perioada de calcul

1. Cifra de afaceri (CA) mil. lei 902,0 1012,02. Materialele şi energia

consumată (CM)mil. lei 300,0 320,0

Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modi-ficării consumului total de resurse materiale şi energetice şi a

10

influenţei modificării eficienţei utilizării resurselor materiale şi energetice, este:

a) +40 mii lei şi +70 mii lei;b) +60 mii lei şi +50 mii lei;c) +30 mii lei şi +50 mii lei;d) +20 mii lei şi +60 mii lei;e) +40 mii lei şi +60 mii lei.

20. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri semnifică:

a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-tatea este mai mare decât media înregistrată pe totalul cifrei de afaceri;

b) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-tatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei de afaceri;

c) creşterea rentabilităţii unitare la toate categoriile de produse vândute;

d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de vânzare este mai mare;

e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de vânzare este mai mare.

21. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri semnifică:

a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-tatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei de afaceri;

b) reducerea ponderii sortimentelor vândute la care rentabili-tatea este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei de afaceri;

c) creşterea rentabilităţii unitare la toate categoriile de produse vândute;

d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de vânzare este mai mare;

10

e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de vânzare este mai mare.

22. Dacă cifra de afaceri creşte cu 8%, iar eficienţa utilizării mijloa-celor fixe, calculată pe baza cifrei de afaceri, creşte cu 4%, se apreciază că:

a) au scăzut cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;b) s-au diminuat cheltuielile de exploatare aferente cifrei de

afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;c) a scăzut valoarea medie a mijloacelor fixe;d) a crescut rata rentabilităţii economice;e) a crescut valoarea medie a mijloacelor fixe.

23. Fie indicatorii:

Denumirea indicatorilorPerioada de bază

Perioada de calcul

Cifra de afaceri (mii lei) 520.000 570.000Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri (mii lei)

472.000 518.000

Numărul mediu al personalului 150 160

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare care revine la un salariat ca urmare a influenţei modificării productivităţii muncii, este:

a) +8,8 mii lei;b) +10,2 mii lei;c) +9,6 mii lei;d) +7,2 mii lei;e) +9,2 mii lei.

24. Fie datele:

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

Cifra de afaceri (producţia vândută)

mii lei 6.200 10.800

Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri

mii lei 4.600 7.500

Producţia vândută în perioada de mii lei

10

calcul exprimată în preţuri de vânzare practicate în perioada de bază– costuri unitare complete

din perioada de bază

8.500

6.200

Influenţa modificării medii relative a volumului fizic al cifrei de afaceri, asupra creşterii rezultatului din exploatare aferent cifrei afaceri şi a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri este de:

a) +593,55 mii lei şi +2,31%;b) +380,56 mii lei şi +8,31%;c) +593,55 mii lei şi +12,31%;d) +393,55 mii lei şi –2,31%;e) +343,55 mii lei şi –2,71%.

25. Cunoscând următoarele elemente:

Tipul produselor

vândute

Cantitatea(bucăţi)

Preţul de vânzare

(mii lei/buc.)

Costul completunitar

(mii lei/buc.)

Cheltuielile fixe

Totale (mii lei)A 2.000 5 4 3.000B 1.500 10 9 4.500

Total 7.500

Totalul activelor este de 10.000 mil. lei, nivelul cifrei de afaceri care permite obţinerea unei rate a rentabilităţii economice de 20,0% este:

a) 22.891 mil. lei; b) 21.591 mil. lei; c) 11.691 mil. lei; d) 25.591 mil. lei; e) 26.191 mil. lei.

26. În următoarele condiţii:

Felul activităţii Venituri (mil. lei)

Cheltuieli (mil. lei)

11

(Sursa veniturilor şi natura

cheltuielilor)

Perioada de bază

Perioada de calcul

Perioada de bază

Perioada de calcul

Exploatare Ve0 8.000 Ve1 10.000 Ce0 6.000 Ce1 7.500Financiară Vf0 500 Vf1 300 Cf0 1.000 Cf1 1.400Extraordinară Vex0 1.500 Vex1 1.700 Cex0 1.000 Cex1 1.100Total Vt0 10.000 Vt1 12.000 Ct0 8.000 Ct1 10.000

Modificarea totală a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale, ca urmare a modificării structurii veniturilor totale şi a cheltuielilor la 1000 lei venituri pe feluri de activităţi, este:

a) +10,6 lei şi +63,9 lei;b) –30,6 lei şi +23,9 lei;c) –30,6 lei şi +43,9 lei;d) –30,6 lei şi +63,9 lei;e) –40,6 lei şi +43,9 lei.

27. Fie următoarele date:

Denumirea indicatorilorPerioadade bază

Perioadade calcul

– Cheltuieli cu personalul (mii lei) 2.000 3.000– Venituri din exploatare (mii lei) 5.000 9.600– Numărul mediu al personalului 50 60

Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare ca urmare a modificării veniturilor din exploatare, care revin în medie la un salariat şi a cheltuielilor cu personalul efectuate în medie pe an pentru un salariat, este:

a) –120,0 lei şi +64,5 lei;b) –150,0 lei şi +62,5 lei;c) –150,0 lei şi +44,5 lei;d) +120,0 lei şi +64,5 lei;e) +140,0 lei şi +54,5 lei.

28. Fie următoarea situaţie:

11

Denumirea indicatorilorUnitatea de măsură

Perioadade bază

Perioadade calcul

Cifra de afaceri (producţia vândută)

mil. lei 4.000 7.000

Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri

mil. lei 3.000 4.200

Producţia vândută în perioada de calcul exprimată în:

– preţuri de vânzare practicate în perioada de bază

– costuri unitare complete din perioada de bază

mil. lei

5.000

3.500

Influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra cheltu-ielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră de afaceri şi respectiv asupra rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri este de:

a) –100 lei şi +250 mil. lei;b) +50 lei şi +250 mil. lei;c) +100 lei şi –700 mil. lei;d) –50 lei şi +250 mil. lei;e) +200 lei şi –700 mil. lei.

29. Indicele de dinamică a cheltuielilor cu personalul: 96%; Indicele de dinamică a productivităţii muncii: 98%; Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 88%; Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:

a) a scăzut productivitatea muncii, şi a crescut numărul mediu al personalului;

b) s-a redus numărul mediu al personalului şi au crescut cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri;

c) a scăzut salariul mediu şi rezultatul brut al exerciţiului;d) a crescut productivitatea muncii şi au scăzut cheltuielile cu

personalul la 1000 lei cifră de afaceri;e) a crescut rata rentabilităţii vânzărilor şi au scăzut cheltu-

ielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri.

30. Creşterea preţurilor de vânzare are ca efect:

11

a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;

b) scăderea cheltuielilor variabile;c) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;e) scăderea ratei rentabilităţii vânzărilor (comerciale).

31. Fie următoarea situaţie:

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710Capitalul străin (împrumuturi, datorii asimilate şi credite) pentru care se percep dobânzi

mii lei 5.625 7.743

Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de

afaceri ca urmare a modificării capitalului străin care revine la

1000 lei cifră de afaceri şi a modificării ratei medii anuale a dobânzii,

este:a) +13,1 lei şi –9,1 lei;b) +12,1 lei şi –8,1 lei;c) +12,1 lei şi –6,1 lei;d) +12,1 lei şi –5,1 lei;e) +14,1 lei şi –5,1 lei.

32. În următoarele condiţii:

Denumirea indicatorilor

Unitatea de măsură

Perioada de bază (mii lei)

Perioada de calcul (mii lei)

Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340 Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710

Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1.000 lei cifră de afaceri ca urmare a influenţei modificării cifrei de afaceri este:

a) +2,2 lei;

11

b) –4,8 lei;c) –5,8 lei;d) –6,9 lei;e) +4,4 lei.

33. Fie datele:

Tipul încălţămintei

Volumul fizic al producţieiCostul unitar

(lei)Cheltuieli totale

(lei)Perioadade bază

(perechi)Structura

Perioadade calcul(perechi)

StructuraPerioadade bază

Perioadade

calcul

Perioadade bază

Perioadade calcul

1

11 q

qg

A 4.000 0,43243 5.000 0,43478 102 98 408.000 490.000B 1.250 0,13514 3.000 0,26087 105 97 131.250 291.000C 4.000 0,43243 3.500 0,30435 98 100 392.000 350.000

Total

9.250 1,00000 11.500 1,00000 931.250 1.131.000

Modificarea medie a costului mediu unitar este:a) +1,12%;b) +2,42%;c) –2,31%;d) –2,12%;e) +3,12%.

34. Rata rentabilităţii cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri este influenţată de modificarea următorilor factori direcţi, în următoarea ordine:

a) volumul fizic al cifrei de afaceri, costurile unitare complete, preţurile de vânzare;

b) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, volumul fizic al cifrei de afaceri, preţurile de vânzare, costurile unitare complete;

c) costurile unitare complete, preţurile de vânzare, volumul fizic al cifrei de afaceri;

11

d) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, productivitatea muncii, rezultatul din exploatare pe unitatea de produs;

e) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, costurile unitare complete, preţurile de vânzare.

35. Scăderea costurilor unitare complete are ca efect:a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri

la 1000 lei cifră de afaceri;b) reducerea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de

afaceri la 1000 lei cifră de afaceri;c) creşterea cifrei de afaceri;d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;e) scăderea ratei rentabilităţii vânzărilor (comerciale).

36. Indicele de dinamică a capitalului propriu: 108%; Indicele de dina-mică a capitalului permanent: 107%; Indicele de dinamică a valorii activelor imobilizate: 110%. Indicele de dinamică a rezultatului net al exerciţiului financiar: 106%. Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:

a) creşterea fondului de rulment şi reducerea ratei rentabilităţii economice;

b) scăderea ponderii surselor proprii în capitalul permanent şi reducerea ratei rentabilităţii financiare;

c) scăderea fondului de rulment şi a ratei rentabilităţii financiare;

d) reducerea productivităţii muncii şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent;

e) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi a fondului de rulment.

37. Rata finanţării activelor imobilizate =

semnifică:a) un risc de insolvabilitate scăzut;b) o incapacitate de plată;c) o stare financiară echilibrată;d) o trezorerie netă pozitivă;

11

e) un dezechilibru financiar.

38. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:a) creşterea profitului;b) achiziţionarea unor mijloace fixe;c) contractarea unui credit pentru finanţarea unor nevoi

curente;d) reducerea stocurilor de materii prime şi materiale

consumabile;e) contractarea unui credit cu termen de rambursare mai mare

de un an.

39. Creşterea ponderii produselor cu rentabilitate mai mare, în totalul cifrei de afaceri, are ca efect:

a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;b) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;c) creşterea cifrei de afaceri;d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de

afaceri;e) creşterea preţurilor de vânzare ale produselor.

40. Influenţa cu semnul minus a modificării preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră de afaceri are următoarea semnificaţie:

a) scăderea cheltuielilor directe la 1000 lei cifră de afaceri;b) creşterea costurilor unitare complete;c) diminuarea preţurilor de vânzare;d) creşterea preţurilor de vânzare;e) scăderea rezultatului din exploatare.

41. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră de afaceri semnifică:

a) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care au un nivel al costului mai mic comparativ cu media aferentă întregii cifrei de afaceri;

11

b) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse la care se înregistrează o calitate superioară;

c) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care au un nivel al costului mai mic comparativ cu media aferentă întregii cifrei de afaceri;

d) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care au un nivel al costului mai mare comparativ cu media aferentă întregii cifrei de afaceri;

e) creşterea volumului fizic al vânzărilor.

42. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de activitate, astfel:

a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;b) scad odată cu creşterea volumului de activitate;c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;e) au un nivel relativ constant.

43. Cheltuielile fixe (convenţional constante) pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de activitate, astfel:

a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;b) scad odată cu creşterea rentabilităţii financiare;c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;e) au un nivel relativ constant.

44. Creşterea costurilor complete pe unitatea de produs are ca efect:a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;b) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;c) reducerea productivităţii muncii;d) creşterea cifrei de afaceri;e) creşterea ratei rentabilităţii vânzărilor.

11

45. Indicele de dinamică a cifrei de afaceri = 110%; Indicele de dina-mică a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri = 111%. Pe baza acestor date se consideră că:

a) a crescut rezultatul net al exerciţiului financiar;b) a crescut rata rentabilităţii economice;c) s-a diminuat rezultatul curent al exerciţiului;d) s-a diminuat rezultatul din exploatare aferent cifrei de

afaceri;e) au crescut cheltuielile financiare.

46. Mărimea ratei lichidităţii reduse este considerată ca fiind cores-punzătoare atunci când:

a) creanţele, investiţiile financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci sunt cel puţin egale cu suma datoriilor curente;

b) disponibilităţile băneşti din casă şi conturi la bănci pot asigura achitarea datoriilor exigibile;

c) disponibilităţile băneşti din conturile deschise la bănci şi valoarea stocului de produse finite sunt cel puţin egale cu datoriile totale;

d) datoriile totale sunt egale cu activele circulante;e) datoriile către furnizori sunt acoperite de disponibilităţile

existente în casă şi conturi la bănci.47. Bilanţul unei societăţi comerciale pune în evidenţă următoarele

informaţii:– valoarea activului total este de 100.000 mii lei, finanţată

în proporţie de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi restul de 30% din datorii curente. Rata activelor curente (proporţia activelor curente în activul total) este de 55%. În aceste condiţii, rata lichidităţii generale (Rlg) va fi:

a) 1,833; b) 0,545; c) 3,333;

11

d) 0,785; e) 1,550.

48. Se cunosc următoarele date, prezentate în bilanţul încheiat la 31 decembrie:

Denumirea indicatorilorValoare (mil. lei)

Active imobilizate 3.500Stocuri 1.600Creanţe 900Casa şi conturi la bănci 100Fondul de rulment financiar 400Necesarul de fond de rulment 800Credite pentru nevoi curente 500Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

300

Notă: Agentul economic nu are stocuri nevalorificabile sau creanţe insolvabile care să justifice constituirea unor provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

Rata activelor imobilizate (proporţia activelor imobilizate în totalul activelor), rata autonomiei financiare generale şi rata lichidităţii generale înregistrează următoarele valori:

a) 57,4%; 59,0%; 118,2%;b) 57,4%; 69,0%; 118,2%;c) 77,4%; 59,0%; 128,2%;d) 57,4%; 65,0%; 128,2%;e) 67,4%; 79,0%; 118,2%.

49. Se cunosc următoarele informaţii: indicele de dinamică a veniturilor totale 112%, indicele de dinamică a activelor totale 110%,

11

indicele de dinamică a ratei rentabilităţii economice a activelor totale 106%.

Rezultă că:a) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor totale şi a scăzut

rata rentabilităţii veniturilor;b) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor totale şi a crescut

rata rentabilităţii veniturilor;c) s-a încetinit viteza de rotaţie a activelor totale şi a crescut

rata rentabilităţii comerciale;d) s-au diminuat veniturile totale şi a crescut rata rentabilităţii

comerciale;e) a scăzut valoarea activelor totale şi a crescut rata renta-

bilităţii comerciale.

50. Se cunosc următoarele date: cantitatea de produse fabricată (q = 100 buc.), preţul de vânzare unitar (p = 2.000 lei), suma totală a cheltuielilor fixe (CF = 50.000 lei). Care este mărimea costului variabil unitar pentru a se obţine un profit de 40.000 lei, (Re = 40.000 lei)?

a) 1.100 lei; b) 1.600 lei; c) 2.100 lei; d) 950 lei; e) 1.200 lei.

51. Se cunoaşte următoarea situaţie:

Denumirea indicatorilor Mii lei Notaţii

– Cifra de afaceri 4.000 CA– Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri, din care: 3.500 C

– cheltuieli variabile 3.000 CV– cheltuieli fixe 500 CF

– Rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri 500 Re

12

Pragul de rentabilitate pentru cifra de afaceri este:a) 5.000 mii. lei; b) 4.000 mii. lei; c) 3.000 mii. lei; d) 2.000 mii. lei; e) 2.500 mii. Lei.

52. Fie următorii indicatori:

Denumirea indicatorilorUnitatea

de măsurăPerioadade bază

Perioadade calcul

1. Cifra de afaceri mii. lei 8.750 9.0002. Cheltuieli de exploatare aferente

cifrei de afacerimii. lei 7.000 6.660

3. Indicele de dinamică al preţurilor de vânzare

1,12

4. Indicele de dinamică al costurilor unitare complete de producţie

1,10

Modificarea absolută a ratei rentabilităţii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modificării structurii fizice a cifrei de afaceri este:

a) +7,72 puncte procentuale;b) +3,32 puncte procentuale;c) +4,32 puncte procentuale;d) +5,32 puncte procentuale;e) +6,32 puncte procentuale.

53. Fie datele:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilor U.M.Perioadade bază

Perioadade calcul

1. Cifra de afaceri mii lei 540.000 570.000

2. Valoarea medie a activelor circulante

mii lei 151.200 169.200

3. Durata perioadei zile 360 360

12

Modificarea absolută a valorii medii a activelor circulante ca urmare a influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este:

a) +4400 mii lei;b) +2400 mii lei;c) +9.600 mii lei;d) –1400 mii lei;e) –3400 mii lei.

54. În următoarele condiţii:

Nr.crt.

Denumirea indicatorilor U.M.Perioadade bază

Perioadade calcul

1. Cifra de afaceri mii lei 540.000 570.000

2. Valoarea medie a activelor circulante

mii lei 151.200 169.200

3. Rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri

mii lei 54.000 51.300

4. Durata perioadei zile 360 360

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modificării numărului mediu de rotaţii al activelor circulante este:

a) +2.100,5 mii lei;b) –2.430,5 mii lei;c) +2.204,5 mii lei;d) –3.428,6 mii lei;e) –5.106,5 mii lei.

55. Pe baza relaţiei: , se

determină:a) influenţa modificării preţurilor de livrare asupra ratei

rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;

12

b) influenţa modificării costurilor unitare complete asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;

c) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra ratei rentabilităţii financiare;

d) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;

e) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

56. La încheierea exerciţiului financiar o societate comercială este caracterizată prin următoarea situaţie:

Denumirea indicatorilor Mii lei– Active imobilizate 450– Stocuri 260– Creanţe 100– Fondul de rulment permanent (financiar) 50– Necesarul de fond de rulment permanent 90– Credite bancare pentru nevoi temporare 60– Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 40

Cunoscând că la această societate comercială nu se înregistrează creanţe incerte, stocuri nevalorificabile şi investiţii financiare pe termen scurt, să se confirme variantele de răspuns corect privind rata lichidităţii generale, rata autonomiei financiare generale (proporţia capitalului propriu în total pasive) şi rata activelor imobilizate (proporţia activelor imobilizate în total active):

a) 115,15%; 51,00%; 60,22%;b) 120,00%; 60,00%; 40,00%;c) 115,15%; 55,42%; 54,22%;d) 133,00%; 59,42%; 65,00%;e) 120,00%; 51,00%; 60,00%.

57. Analiza indicatorilor complecşi prin prisma factorilor care au determinat o anumită modificare a acestora se poate realiza pe

12

baza unor expresii absolute sau relative. Metodele cele mai utili-zate pentru calculul determinărilor enunţate sunt:

a) Metoda lanţurilor Markov;b) Metoda Fisher;c) Metoda Laffer;d) Metoda Lagrange;e) Metoda Edgeworth.

Identificaţi varianta eronată.

58. Rata marjei comerciale caracterizează:a) nivelul relativ al adaosului comercial în raport cu valoarea

mărfurilor vândute (cifrei de afaceri);b) dimensiunea relativă a valorii adăugate în raport cu produc-

ţia exerciţiului;c) nivelul relativ al decalajului modificării de la o perioadă de

timp la alta a valorii adăugate în raport cu producţia exerciţiului;

d) nivelul valorii adăugate la 100 lei cifră de afaceri;e) proporţia producţiei marfă fabricate în producţia exer-

ciţiului, înregistrată la sfârşitul unei perioade de timp dată.

59. Analiza ritmicităţii activităţilor economice se poate efectua prin aplicarea unuia din următoarele procedee: 1) procedeul grafic; 2) procedeul indicilor de îndeplinire a programului economic; 3) procedeul comparării ponderilor; 4) procedeul energiei infor-maţionale; 5) procedeul coeficientului de variaţie; 6) procedeul coeficientului de ritmicitate.

a) 1, 2, 3;b) 2, 3, 5, 6;c) 3, 4, 5, 6;d) 1, 2, 3, 5, 6;e) 1, 2, 3, 4, 5, 6.

60. Studiul riscului de faliment al fiecărui agent economic constituie o componentă a analizei financiare de natură managerială care se realizează cu ajutorul unor metode specifice. Care dintre metodele enumerate nu corespunde realităţii?

12

a) Modelul Altman;b) Modelul Canon-Holder;c) Modelul Băncii Centrale a Franţei;d) Modelul tabloului de bord;e) Modelul analizei SWOT.

61. Absorbţia internă cuprinde:a) venituri externe, nete şi consum final;b) consum final şi transferuri curente externe;c) venituri externe, nete şi investiţii;d) consum final şi investiţii;e) exportul de bunuri şi servicii net şi soldul contului

curent.

62. Baza monetară (BM) cuprinde:a) emisiunea bănească (E) şi rezerva obligatorie a băncilor

comerciale la banca de emisiune (R);b) emisiunea bănească (EB) şi creditele guvernamentale (CGE);c) creditele guvernamentale (CGE) şi creditele acordate băn-

cilor comerciale (CB);d) active externe (AEE) şi depozite publice – guvernamentale

(DGE);e) rezerva obligatorie a băncilor comerciale la banca de emi-

siune (R) şi activele interne (AIE).

63. Multiplicatorul bazei monetare (m) se calculează ca raport între:a) masa monetară în sens larg ( M2) şi baza monetară

(BM);b) cheltuielile bugetare (CB) şi baza monetară (BM);c) veniturile bugetare (VB) şi baza monetară (BM);d) activele externe (AE) şi baza monetară (BM);e) credite guvernamentale (CGE) şi baza monetară

(BM).

64. Produsul intern brut cuprinde:a) absorbţia internă şi veniturile externe nete;b) consumul final şi transferurile curente externe nete;

12

c) exportul net de bunuri şi servicii şi veniturile externe nete;

d) transferurile de patrimoniu şi absorbţia internă;e) absorbţia internă şi exportul net de bunuri şi

servicii.

65. Finanţarea deficitului de cont curent nu se realizează prin inter-mediul:

a) transferurilor nete de capital;b) investiţiilor directe nete;c) investiţiilor de portofoliu nete;d) veniturilor nete din muncă;e) creditelor nete pe termen scurt.

66. Gradul de deschidere a economiei se calculează cu ajutorul relaţiei:a) (export + import)/PIB;b) (export – import)/PIB;c) (import – export)/PIB;d) (venituri externe nete + transferuri curente nete)/

PIB;e) (venituri externe nete – transferuri curente

nete)/PIB.

67. Efortul la export este raportul procentual între:a) export şi import;b) export şi producţie;c) export şi piaţa internă;d) producţie şi export;e) piaţa internă şi export.

68. Mărimea investiţiilor capitale brute nu include:a) valoarea bunurilor durabile noi cumpărate de pe piaţă;b) valoarea bunurilor materiale şi serviciilor încorporate în

bunurile de capital fix existente;c) valoarea bunurilor materiale şi a serviciilor încorporate în

terenuri;

12

d) valoarea bunurilor produse de unităţile producătoare şi destinate să fie folosite pe o perioadă mai mare de un an în procesul de producţie;

e) bunurile durabile dobândite de unităţile militare, care se evidenţiază în consumul intermediar.

69. Produsul naţional brut se calculează adăugând la produsul intern brut:

a) soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea;

b) soldul transferurilor curente cu străinătatea;c) soldul transferurilor de capital cu străinătatea;d) alocaţiile pentru consumul de capital fix;e) subvenţiile.

70. Deficitul median relativ reprezintă:a) sporul minim de venituri necesar persoanelor sărace pentru

a atinge pragul sărăciei;b) nivelul educaţional şi inechitatea pe sexe, reflectate prin rata

analfabetismului la femei;c) accesul la serviciile de sănătate, reflectat prin ponderea

naşterilor nesupravegheate de personalul medical;d) nutriţia şi starea sănătăţii, reflectate prin ponderea copiilor

sub 5 ani care sunt sub greutatea normală;e) distanţa mediană relativă la care se află veniturile

disponibile ale persoanelor ocupate din mediul rural faţă de cele ocupate în mediul urban.

71. Relaţia de legătură între PIB nominal, PIB real şi rata inflaţiei,

transferată în ritmuri este:a)RPIBn = RPIBr + RI + RPIBr * RI;b) RPIBn = RPIBr + RI + RPIBn * RI;c)RPIBr = RPIBn – RI + RPIBn * RI;d) RPIBr = RPIBn + RI + RPIBn *RI;e)RPIBr = RPIBn - RI + RPIBn * RI.

72. Produsul intern brut se calculează ca produs între:

12

a) viteza de circulaţie a banilor şi masa monetară în sens restrâns;

b) viteza de circulaţie a banilor şi cvasibanii;c) viteza de circulaţie a banilor şi lichiditatea secundară;d) viteza de circulaţie a banilor şi masa monetară în sens larg;e) viteza de circulaţie a banilor şi lichiditatea primară.

73. Dacă venitul naţional este de 1.200 miliarde lei, consumul de capital fix de 120 miliarde lei, impozitele indirecte 240 miliarde lei, iar subvenţiile de exploatare de 40 miliarde lei, cât este PNB la preţurile pieţei?

a) 1.120 miliarde lei;b) 1.320 miliarde lei;c) 1.000 miliarde lei;d) 1.500 miliarde lei;e) 1.110 miliarde lei.

74. În lunile iulie, august, septembrie 2008 indicii lunari ai preţurilor de consum au fost: 100,69%, 99,91%, 100,4%. Rata inflaţiei pentru trimestrul III al anului este:

a) 100,3%;b) 0,3%;c) 1,18%;d) 101,18%;e) 101%.

75. Salariul mediu nominal a crescut de la 1200 lei la 1206 lei, iar rata

inflaţiei a fost de 0,5%. Salariul real:a) a crescut cu 0,5%;b) a scăzut cu 0,5%;c) a crescut cu 5%;d) a scăzut cu 5%;e) a rămas constant.

76. O unitate comercială a realizat în luna iulie desfaceri în valoare de 3000 lei. In luna august, valoarea desfacerilor a scăzut cu 10%

12

datorită reducerii volumului fizic şi a crescut cu 25% datorită măririi preţurilor. Valoarea desfacerilor în luna august a fost:

a) 3300 lei;b) 2700 lei;c) 3375 lei;d) 3750 lei;e) 3450 lei.

77. Pentru un eşantion de 200 agenţi economici, se cunosc datele:

Grupe tipice de agenţi economici după cifra de afaceri

(mii lei)

Structura agenţilor

economici(%)

Profitul mediu(mii lei/agent

ec.)

Dispersia privind mări-mea profitului

Sub 20 50 14,4 11,5220-30 30 19,68 11,2830 şi peste 20 30,8 5,76

Cifra de afaceri influenţează variaţia profitului în proporţie de:a) Ry/x

2 = 78,9%;b) Ry/x

2 = 74,5%;c) Ry/x

2 = 75,1%;d) Ry/x

2 = 71,3%;e) Ry/x

2 = 76,2%.

78. La o firmă salariul mediu al personalului de administraţie este de 4500 lei, iar cel al muncitorilor de 2500 lei. Care este ponderea personalului de administraţie, dacă salariul mediu lunar al firmei este de 3000 lei?

a) 50%;b) 30%;c) 25%;d) 20%;e) 15%.

79. Pentru calculul indicatorului „eficienţa consumului curent de factori de producţie” nu se ia în considerare:

a) consumul de mijloace circulante;

12

b) consumul de capital fix;c) consumul de forţă de muncă;d) producţia;e) randamentul mediu orar al utilajelor.

80. Un analist doreşte să studieze durata medie a sejurului în pensiu-nile agroturistice, pe un interval de încredere de ± 0,5 zile, cu o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95 %. Ce volum al eşantionului este necesar să se selecteze din cele N =361 de pen-siuni agroturistice, dacă dintr-o cercetare anterioară se cunoaşte că durata medie a sejurului este aproximativ normal distribuită, cu o abatere medie pătratică sx = 1,8 zile?

a) 44; b) 45;c) 40;d) 42;e) 44.

81. În cadrul relaţiei de calcul aferente indicatorului „densitate econo-mică” nu se include:

a) numărul de locuitori;b) cantitatea de resurse necesare pentru 1 locuitor;c) suprafaţa teritoriului (în kmp);d) productivitatea muncii;e) cantitatea de resurse produse pe 1 kmp.

82. Indicatorii potenţialului economic sunt:a) indicatorii resurselor de muncă şi indicatorii avuţiei naţio-

nale;b) indicatorii veniturilor factorilor de producţie şi indicatorii

produsului final folosit;c) indicatorii eficienţei folosirii forţei de muncă şi indicatorii

eficienţei folosirii fondurilor fixe;d) indicatorii veniturilor populaţiei şi ai puterii de cumpărare a

acestora;e) indicatorii mărimii, structurii şi evoluţiei consumului

populaţiei.

13

83. O organizaţie studenţească doreşte să estimeze proporţia studen-ţilor interesaţi de abonamente lunare la concerte de muzică clasică. Câţi studenţi trebuie selectaţi în eşantion pentru a fi 80% siguri, cu eroare limită admisibilă de 0,06?

a) 14; b) 17;c) 15;d) 21;e) 12.

84. Rata generală de activitate este raportul procentual între:a) numărul persoanelor active şi numărul total al populaţiei;b) numărul persoanelor active şi numărul persoanelor în vârsta

de muncă;c) numărul persoanelor inactive şi numărul persoanelor active;d) numărul şomerilor şi numărul persoanelor active;e) numărul şomerilor şi numărul persoanelor în vârsta de

muncă.

85. Rata integrală de şomaj este raportul procentual între:a) numărul de şomeri şi populaţia activă civilă;b) numărul de şomeri din categoria respectivă şi populaţia

activă civilă a categoriei respective;c) timpul de muncă disponibil neutilizat al populaţiei neocu-

pate şi în stare de şomaj parţial şi timpul de muncă dispo-nibil total;

d) numărul de şomeri şi populaţia totală;e) numărul de şomeri şi populaţia inactivă.

86. Cifra de afaceri a unei firme a scăzut în perioada 1997-2000 cu 20% şi a crescut în perioada 2000-2007 cu 30%. Care a fost modi-ficarea procentuală a cifrei de afaceri în anul 2007 faţă de anul 1997?

a) a scăzut cu 10%;b) a crescut cu 10%;c) a scăzut cu 4%;

13

d) a crescut cu 4%;e) nu s-a modificat.

87. Producţia unei firme a crescut, faţă de anul 2002, cu 20% în anul 2005 şi cu 40% în anul 2007. Care a fost creşterea producţiei în 2007 faţă de 2002?

a) 38%;b) 35%;c) 17,5%;d) 30%;e) 21%.

88. Desfacerile unui magazin au crescut cu 10% în primul trimestru al anului, s-au redus cu 5% în cel de al doilea trimestru şi au crescut cu 12%, respectiv 20% în următoarele două trimestre. Care este creşterea medie trimestrială?

a) 11,75%;b) 9,25%;c) 8,86%;d) 16%;e) 10,5%.

89. Necesarul de petrol al unei ţări a crescut în 1998 faţă de 1997 cu 20% şi în 1999 faţă de 1998 cu 38,75%. Cu ce procent a crescut în medie din 1997 până în 1999?

a) 29,37%;b) 30%;c) 29%;d) 29,03%;e) 30,2%.

90. Se cunosc datele:

Anul 2005 2006 2007Dinamica producţiei (%) 110 120 105

Care este modificarea procentuală a producţiei în 2007 faţă de 2005?a) –10%;

13

b) –15%;c) –12,5%;d) –25%;e) –14%.

91. Se cunosc datele:

Anul 2005 2006 2007Creşterea producţiei (buc.)faţă de anul anterior

20 15 10

Creşterea producţiei în 2007 faţă de 2004 a fost de:a) 40 buc.;b) 45 buc.;c) 50 buc.;d) 35 buc.;e) 55 buc.

92. Recesiunea economică este o fluctuaţie:a) sezonieră;b) pe termen lung;c) întâmplătoare;d) ciclică;e) pe termen scurt.

93. Într-o perioadă de timp, înzestrarea tehnică a muncii a crescut cu 20%, dar eficienţa utilizării capitalului fix s-a redus cu 10 %. Productivitatea muncii:

a) a crescut cu 8%;b) a crescut cu 10%;c) a scăzut cu 8%;d) a crescut cu 20%;e) nu s-a modificat.

94. Pentru o întreprindere se cunosc datele:

Secţia Producţia înperioada curentă

Nr. salariaţiîn perioada curentă

Dinamicaproducţiei

13

(buc.) (%)A 120 30 110B 80 16 96

Dinamica producţiei, pe total, este:a) 103,94%;b) 104,1%;c) 101,7%;d) 105,37%;e) 110,4%.

95. Despre distribuţia turiştilor în funcţie de naţionalitate, în două hoteluri de categoriile 2 şi 3 stele se cunosc datele:

NaţionalitateCategorie confort

2 stele 3 steleRomână 802 118Străină 245 497

Coeficientul Q ( al lui Yule) este:a) 0,865;b) 0,856;c) 0,742;d) 0,724;e) 0,835.

96. Numărul anual al sosirilor de turişti străini într-o pensiune turistică a avut, în perioada 2000-2007, următoarea evoluţie:

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Sosiri

deturişti străini

172 179 187 194 213 246 258 264 256 271

Modificarea medie absolută () este:a) 9 persoane;

13

b) 10 persoane;c) 11 persoane;d) 12 persoane;e) 7 persoane.

97. În două zone ale unei regiuni s-au stabilit următoarele ponderi ale şomerilor şi numărul total al şomerilor, astfel:

– Zona A: 15%, respectiv 100 mii persoane;– Zona B: 20%, respectiv 150 mii persoane.

Stabiliţi ponderea medie a şomerilor pe total regiune.a) 18;b) 17;c) 17,65;d) 18,5;e) 14.

98. Se cunosc următorii indicatori pentru economia României în anul 2006 (milioane EUR):

Indicator/Anul 2006Consum final 85. 389Investiţii 23.520Export de bunuri şi servicii – net –11.755Venituri externe – net –3.246Transferuri curente externe – net 4.845Venitul naţional brut disponibil 98.753

Rata investiţiilor a fost de:a) 24,2%;b) 25,1%;c) 27,8%;d) 20,3%;e) 19,5%.

13

99. Se cunosc următoarele date privind evoluţia balanţei comerciale (bunuri) a României în anul 2006:

Indicator 2006Export (FOB) 25.850Import (FOB) 37.609Soldul balanţei comerciale (FOB/FOB) –11.759

Dacă PIB a înregistrat o valoare de 97.154 milioane EUR, atunci gradul de deschidere a economiei a fost de:

a) 65,3%;b) 12,1%;c) 61,1%;d) 38,7%;e) 26,6%.

100. Participarea populaţiei la forţa de muncă în trimestrul II 2008 se prezintă, astfel:

Indicator Total– Mii persoane –

Populaţia activă 10059Populaţia ocupată 9493Populaţia inactivă 11469

– Procente –Rata de activitate 63,5Rata şomajului 5,6

Numărul şomerilor înregistraţi a fost de:a) 587 mii persoane;b) 566 mii persoane;c) 522 mii persoane;d) 510 mii persoane;e) 588 mii persoane.

13

Gestiunea financiară a întreprinderii şi evaluare

1. Pentru întreprinderi mărimea cash-flow-ului de gestiune este deter-minată în cea mai mare parte de:

a) cash-flow-ul disponibil; b) cash-flow-ul pentru creditori; c) cash-flow-ul pentru acţionari; d) cash-flow-ul de exploatare; e) cash-flow-ul pentru creditori minus cel pentru acţionari.

2. Situaţia netă negativă apare atunci când:a) capitalurile proprii sunt mai mici decât datoriile pe termen

lung; b) capitalurile împrumutate sunt mai mici decât capitalurile

proprii; c) capitalurile proprii sunt mai mici decât zero; d) capitalurile proprii sunt mai mici decât capitalurile împru-

mutate; e) capitalurile proprii sunt mai mari decât datoriile pe termen

lung.

3. Prin intermediul analizei pragului de rentabilitate, se pot obţine următoarele informaţii: 1. cu cât va creşte cifra de afaceri în exerci-ţiul financiar viitor; 2. cifra de afaceri pentru care rezultatul este nul; 3. ce cifră de afaceri este necesară pentru a obţine un profit dorit; 4. cu cât se reduc cheltuielile variabile la o creştere a cifrei de

13

afaceri cu un anumit procent; 5. care sunt modalităţile de reducere a cheltuielilor fixe.

a) 1, 2, 3; b) 1, 4, 5; c) 1, 3; d) 3, 4, 5; e) 2, 3.

4. Care dintre următoarele relaţii nu poate fi utilizată pentru calculul cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ?

a) CFgest = EBIT – Impozit + Amortizare; b) CFgest = Profitul exploatării – Impozit + Amortizare; c) Cfgest = Profitul exploatării + Amortizarea + Dobânzi +

+ Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusiv dobân-zile) ± Rezultate excepţionale – Impozit;

d) CFgest = EBE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusiv dobânzi) ± Rezultat excepţional – Impozit;

e) CFgest = Profitul exploatării – Impozit – Amortizare.

5. O întreprindere realizează în exerciţiul N o cifră de afaceri de 1.500 RON, cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60%. La o creştere a cifrei de afaceri cu 10% în exerciţiul (N+1), rezultatul exploatării creşte cu 12%. În aceste condiţii, rezultatul exploatării în exerciţiul N a fost de (RON):

a) 500; b) 750; c) 600; d) 180; e) nu se poate determina.

6. Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi oferă următoarele informaţii: Cifra de afaceri = 12.000, consumuri de la terţi = 5.600, cheltuieli cu personalul = 1.200, impozite şi taxe = 400, dobânzi = = 640, amortizări calculate = 800, impozit pe profit = 1.512. Indica-torii valoarea adăugată VA, rezultatul curent RC şi capacitatea de autofinanţare CAF pot avea următoarele valori:

1. VA = 4.800 4. RC = 3.360 7. CAF = 2.648

13

2. VA = 5.200 5. RC = 4.000 8. CAF = 3.2883. VA = 6.400 6. RC = 4.640 9. CAF = 5.440

a) 1, 4, 8; b) 3, 4, 8; c) 2, 5, 8; d) 2, 4, 9; e) 3, 4, 7.

7. O întreprindere cu active comerciale de AE0 = 465, formate din capitaluri proprii de CPR0 = 365 şi din datorii de DAT0 = 100, a realizat un profit net de PN1 = 66 şi dobânzi de Dob1 = 50. În aceste condiţii, rata rentabilităţii economice este egală cu:

a) 18,08%; b) 14,19%; c) 10,75%; d) 24,95%; e) 28, 83%.

8. În anul de gestiune N o întreprindere a realizat o rentabilitate econo-mică (return on assets-ROA) de 40% în condiţiile unei datorii totale de 8.000 RON, ce reprezintă 40% din totalul pasivului bilanţier. Pentru această întreprindere rentabilitatea financiară realizată este de:

a) 40%; b) 24%; c) 66,6%; d) 160%; e) 64%.

9. Indicatorii privind activitatea unei întreprinderi pe o perioadă de două exerciţii financiare consecutive se prezintă astfel:

Nivel de activitate N–1 NCifra de afaceri 8000 16000Cheltuieli variabile 4000 8000Cheltuieli fixe 1600 1600

13

Valoarea corectă pentru coeficientul efectului de levier al exploatării este:

a) 0,5; b) 0,63; c) 1; d) 1,25; e) 1,66.

10. Capacitatea de autofinanţare poate fi calculată cu relaţiile: 1. Excedentul brut al exploatării + Cheltuieli plătibile – Venituri din cesiuni; 2. Venituri încasabile – Venituri din cesiuni – Chel-tuieli plătibile; 3. Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli calculate + Venituri din cesiuni – Venituri calculate; 4. Rezultatul net al exerciţiului + Venituri calculate – Cheltuieli calculate – –Venituri din cesiuni; 5. Venituri încasabile + Venituri calculate – – Cheltuieli plătibile – Venituri din cesiuni; 6. Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli calculate – Venituri calculate – Venituri din cesiuni.

a) 1, 3; b) 2, 5; c) 2, 6; d) 4, 5; e) 3, 6.

11. Fondul de rulment negativ arată:a) neutilizarea tuturor capitalurilor disponibile; b) active circulante mai mari decât pasivele curente; c) active imobilizate mai mari decât activele curente; d) trezoreria netă negativă; e) active circulante mai mici decât pasivele curente.

12. Pentru întreprinderi mărimea cash-flow-ului de gestiune este determinată în cea mai mare parte de:

a) cash-flow-ul disponibil; b) cash-flow-ul pentru creditori; c) cash-flow-ul pentru acţionari;

14

d) cash-flow-ul de exploatare; e) cash-flow-ul pentru creditori din care se scade cel pentru

acţionari.

13. Pentru o firmă pragul de rentabilitate reflectă:a) valoarea cifrei de afaceri la care marja asupra cheltuielilor

variabile este egală cu cheltuielile fixe; b) valoarea cifrei de afaceri până la care activitatea firmei este

profitabilă; c) valoarea cifrei de afaceri la care marja asupra cheltuielilor

variabile este egală cu cheltuielile variabile; d) valoarea cifrei de afaceri la care activitatea firmei intră în

pierdere; e) valoarea cifrei de afaceri la care cheltuielile sunt nule.

14. Analiza pragului de rentabilitate permite obţinerea unor rezultate de gestiune utile pentru previziunea întreprinderii, cum ar fi, de exemplu, stabilirea profitului previzional la o variaţie dată a cifrei de afaceri. În acest scop se dau următoarele date (RON): cifra de afaceri realizată în perioada curentă 2400; cheltuielile variabile 1920; cheltuieli fixe 120; creşterea cifrei de afaceri pentru perioada de previziune 10%. Mărimea profitului previzionat va fi de:

a) 2475; b) 408; c) 3300; d) 13200; e) 1000.

15. Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi oferă următoarele informaţii: cifra de afaceri = 24.000, consumuri de la terţi = = 11.200, cheltuieli cu personalul = 2.400, impozite şi taxe = 800, dobânzi = 1.280, amortizări calculate = 1.600, impozit pe profit = = 3.024. Indicatorii valoarea adăugată (VA), rezultatul curent (RC) şi capacitatea de autofinanţare (CAF) au următoarele valori:1. VA = 12.800 4. RC = 6.720 7. CAF = 4.6482. VA = 11.200 5. RC = 4.000 8. CAF = 5.296

14

3. VA = 8.400 6. RC = 8.640 9. CAF = 10.440a) 1, 4, 7; b) 3, 4, 7; c) 2, 5, 8; d) 1, 5, 7; e) 1, 4, 8.

16. Valoarea unei acţiuni după majorarea capitalului prin emisiunea de acţiuni este egală cu:

a)

b)

c)

d)

e) valoarea nominală.

17. În cadrul unei firme, încasările de la clienţi se fac în două rate egale, jumătate la 30 de zile şi restul la 60 de zile, iar datoriile către furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovizionare. Previziunea vânzărilor şi cea a cumpărărilor pentru trimestrul I al anului de plan (exerciţiul N+1) este indicată în tabel (RON):

Ianuarie Februarie MartieVânzări 1.000 2.000 1.400Cumpărări 3.000 2.000 2.000

Bilanţul exerciţiului încheiat (exerciţiul N) oferă următoarele solduri: clienţi 1.600 RON, din care 1.000 RON incasabili în luna

ianuarie şi restul în februarie; soldul trezoreriei în sumă de 2.000 RON;

14

furnizori în sumă de 5.000 RON, jumătate plătibili în ianuarie şi restul în februarie.

În aceste condiţii soldul final de trezorerie la sfârşitul semestrului I (sfârşitul lunii martie) va fi:

a) 2.400 RON; b) –2.900 RON; c) –4.000 RON; d) 1.900 RON; e) –2.400 RON.

18. Dispuneţi de următoarele informaţii: Cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul I al anului de

plan este în sumă de 4.300 RON; Cifra de afaceri (anuală) aferentă perioadei precedente în

sumă de 11.500 RON; Soldul mediu al activelor circulante (bilanţul exerciţiului

încheiat) este de 2.400 RON; Coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin

cifra de afaceri 0.20.Utilizând metoda sintetică bazată pe rata de rotaţie a activelor circu-lante, necesarul de finanţat pentru trimestrul I va fi:

a) 3598,5 RON; b) 717,9 RON; c) 5134,9 RON; d) 2871,6 RON; e) 2130 RON.

19. Pentru o firmă se cunosc: preţ de vânzare unitar: 2 mil.; costuri fixe: 60.000 mil.; cost variabil mediu: 1,5 mil.; producţia iniţială: 200.000 bucăţi. Calculaţi cu cât va creşte profitul firmei, în condiţiile în care producţia creşte cu 50%:

a) cu 150%; b) de 2 ori; c) cu 125%; d) cu 100%; e) cu 25%.

14

20. Pentru o întreprindere, raportul = 120%. Pentru

această întreprindere, indicatorul este:

a) 20%; b) 1,2%; c) 0,2%; d) nu se poate calcula; e) 12%.

21. Rata internă de rentabilitate a proiectelor de investiţii este acea rată de actualizare pentru care:

a) valoarea actuală netă este pozitivă; b) valoarea actuală netă este zero; c) valoarea actuală netă este negativă; d) valoarea actuală a veniturilor este mai mare decât valoarea

actuală a costurilor; e) investiţia aduce profit.

22. O întreprindere îşi estimează cash-flow-urile unui proiect astfel:

Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6–450.000 130.200 130.200 130.200 130.200 130.200 3.512.000

Pentru o rată de actualizare de 12% indicatorul termen mediu de recuperare actualizat (ani) este de (în calculul de actualizare s-au folosit 5 zecimale):

a) 3,47; b) 6,5; c) 2,6; d) 1,15; f) 4,2.

23. O întreprindere realizează în anul de bază (perioada precedentă) o cifră de afaceri în sumă de 9540 RON, dispunând în aceeaşi perioadă de un sold mediu al activelor circulante în valoare de 1855 RON. Cifra de afaceri planificată pentru trim. I al anului de

14

previziune este de 3420 RON. Necesarul de finanţat pentru trim. I pe total active circulante va fi (RON):

a) 5400; b) 665; c) 2580; d) 1565; e) 2660.

24. Previziunea vânzărilor şi cea a cumpărărilor pentru trim. I al exerciţiului (N+1) este următoarea:

Indicatori Ianuarie Februarie MartieVânzări 1.500 1.000 1.500Cumpărări 2.000 1.500 1.000

Încasările de la clienţi se realizează în 2 rate egale, jumătate la 30 de zile (respectiv în luna următoare vânzărilor) şi restul la 60 de zile, iar datoriile către furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovi-zionare. Soldul trezoreriei la sfârşitul exerciţiului încheiat (N) este în sumă de 30 RON. În aceste condiţii, soldul final al trezoreriei la sfârşitul trimestrului (sfârşitul lunii martie) va fi:

a) 230 RON; b) –30 RON; c) 30 RON; d) –1.220 RON; e) –230 RON

25. O întreprindere dispune de următoarele informaţii: imobilizări = = 1.800; stocuri = 200; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri proprii = 1.700; datorii pe termen lung = 230; datorii de exploatare = 70; credite bancare curente = 200. Indicatorii fond de rulment FR, nevoia de fond de rulment NFR şi trezoreria netă TN au următoarele valori:1. FR = –130 4. NFR = 100 7. TN = –5002. FR = 130 5. NFR = -540 8. TN = –1403. FR = 300 6. NFR = 270 9. TN = 140

a) 2, 6, 8; b) 3, 5, 8;

14

c) 1, 6, 7; d) 2, 4, 7; e) 1, 5, 8.

26. La o cifră de afaceri de 7.800 u.m., cu 64% cheltuieli variabile şi 2386,8 u.m. cheltuieli fixe, pragul de rentabilitate este de:

a) 3729, 4; b) 2808; c) 6630; d) 4243,2; e) 2386,8.

27. Dispuneţi de următoarele informaţii: cifra de afaceri 15000, cheltuieli variabile 8250, cheltuieli fixe 3600. Cifra de afaceri pentru care profitul este zero, va fi:

a) 2320; b) 6750; c) 8000; d) 3150; e) 5100.

28. Bilanţul unei întreprinderi în exerciţiul N prezintă următoarele informaţii: imobilizări = 1.600; stocuri = 500; creanţe = 300; lichidităţi = 120; capitaluri proprii = 800; datorii financiare pe termen lung = 320; datorii de exploatare = 1.200; credite bancare curente = 200. Indicatorii situaţie netă (SN), fond de rulment (FR), trezoreria netă (TN) au următoarele valori:1. SN = 1.000 4. FR = 480 7. TN = –802. SN = 800 5. FR = –400 8. TN = 8803. SN = 1120 6. FR = –480 9. TN = 80

a) 2, 5, 8; b) 1, 4, 9; c) 3, 6, 8; d) 2, 4, 7; e) 2, 4, 8.

14

29. La o cifră de afaceri de 6.000 u.m., cu 70% cheltuieli variabile şi 1000 u.m. cheltuieli fixe de exploatare şi 350 u.m. cheltuieli fixe cu dobânzile, pragul de rentabilitate global este de:

a) 8571,4; b) 4500; c) 3333; d) 1428,6; e) 5000.

30. Se cunosc următoarele informaţii: Cifra de afaceri = 24.000, cheltuieli fixe = 5.760, ponderea cheltuielilor variabile în CA 40%. Cifra de afaceri pentru care profitul este zero, va fi:

a) 60.000; b) 9.600; c) 6.400; d) 1428,6; e) 2.800.

31. Capitalul social al unei societăţi pe acţiuni este compus din 45.000 de acţiuni cu valoare nominală de 10000 RON/acţiune, valoarea bursieră a acţiunilor fiind de 14000 RON/acţiune. S-a decis majorarea capitalului printr-o emisiune suplimentară de 5000 acţi-uni noi la o valoare de emisiune de 13000 RON/acţiune. În aceste condiţii, valoarea de piaţă (teoretică) a acţiunilor, după majorarea capitalului (Vp), numărul drepturilor de subscriere necesar pentru a procura o acţiune nouă (nds) şi valoarea teoretică a drepturilor de subscriere (ds) vor fi:1. Vp = 12.000 4. nds = 9 7. ds = 1002. Vp = 13.900 5. nds = 10 8. ds = 2003. Vp = 12.100 6. nds = 8 9. ds = 150

a) 1, 4, 9; b) 2, 4, 7; c) 2, 6, 8; d) 3, 5, 7; e) 2, 4, 9.

14

32. Schimbările din mediul extern firmei au amplificat funcţiile finan-ciare ale planificării (proiectării). Aceste funcţii sunt: 1. autorizarea repartiţiei; 2. redarea performanţelor posibile; 3. previziunea şi simularea; 4. fundamentarea financiară a deciziilor economice; 5. rezolvarea de conflicte şi satisfacerea intereselor; 6. asigurarea conducerii participative. Care dintre acestea sunt funcţii motivaţionale ?

a) 1, 2, 3; b) 2, 3, 4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6; e) 2, 4, 5.

33. Decizia de dezvoltare are în vedere: 1. valoarea recuperată prin vânzarea activelor; 2. veniturile posibil de obţinut până la împli-nirea duratei normale de utilizare; 3. valoarea de inventar rămasă; 4. valoarea actualizată a veniturilor posibil de obţinut până la împlinirea duratei normale de utilizare. Care este momentul favorabil de adoptare a unei decizii de dezinvestire?

a) 4 < 1; b) 1 > 3; c) 3 = 4; d) 4 > 1; e) 1 < 3.

34. Bugetul de trezorerie se elaborează folosind: 1. bilanţul exerciţin-lui încheiat; 2. contul de profit şi pierdere al exerciţiului încheiat; 3. bugetul de trezorerie al exerciţiului încheiat; 4. bilanţul previzional; 5. contul de profit şi pierdere previzional; 6. situaţia variaţiei capitalurilor proprii.

a) 1, 3, 6; b) 2, 3, 4; c) 1, 2, 6; d) 2, 4, 5; e) 1, 4, 5.

14

35. O societate comercială doreşte să estimeze rata internă de renta-bilitate a unui proiect de investiţii în sumă de 10.000 de EUR ale cărui fluxuri de numerar sunt următoarele:

Anul Fluxuri de numerar (EUR)1 +50002 +80003 +3000

În aceste condiţii rata internă de rentabilitate a proiectului va fi:a) 20,5%; b) 23,5%; c) 35,5%; d) 29,5%; e) 30%.

36. Bugetarea activităţilor economice şi sociale din firmă presupune mai multe activităţi cum ar fi: 1. transformarea în informaţii finan-ciare a activităţilor economice de producţie; 2. transformarea în informaţii financiare a activităţilor de consum; 3. transformarea în informaţii financiare a fluxurilor financiare externe firmei; 4. sta-bilirea tipurilor de bugete posibil de utilizat în firmă; 5. întocmirea de bugete intermediare; 6. determinarea indicatorilor de eficienţă. Care dintre aceste activităţi de bugetare fac parte din etapa bugetării efective ?

a) 1, 2, 3, 6; b) 3, 4, 5, 6; c) 2, 4, 5, 6; d) 1, 3, 4, 5; e) 1, 2, 3, 5.

37. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei; b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea

mai mare; c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă

absolut similară;

14

d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă; e) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă

pozitivă.

38. Analiza pragului de rentabilitate oferă informaţii de gestiune interesante din punct de vedere al calculului economic, dar mai puţin pertinente sub aspectul realităţii economice, din cauza limitelor: 1. presupune randamente constante şi o cerere limitată, la preţ fix; 2. oferă explicaţii privind abaterile dintre previziuni şi realizări; 3. orizontul pe care îl are în vedere este scurt şi nu determină modificări în structura producţiei; 4. este un instrument ce ajută la luarea deciziei privind investiţiile întreprinderii; 5. permite sub diferite ipoteze anticiparea profitului; 6. metoda poate fi aplicată cu succes numai la întreprinderile mici, la nivel de atelier, şi la întreprinderile comerciale. a) 1, 2, 5; b) 2, 4, 5;c) 3, 4, 6; d) 1, 3, 6; e) 1, 3, 5.

39. Pentru o întreprindere cunoaşteţi următoarele informaţii:– În perioada de bază: valoarea din bilanţ a stocurilor (Stoc0) =

= 700 RON, valoarea din bilanţ a creanţelor (Creante0) = 800 RON.

– În perioada curentă: creşterea fondului de rulment (ΔFR) = = 1.700 RON, nevoia de fond de rulment (NRF1) = 1.600 RON.

Pentru această întreprindere datoriile de exploatare în perioada de bază sunt:

a) 1.800 RON; b) 1.200 RON; c) 400 RON; d) 100 RON; e) 1.400 RON.

40. Un proiect de investiţii generează următoarele fluxuri de numerar:

15

Anii Fluxuri de numerar0 – 1.500 USD1 300 USD2 450 USD3 750 USD4 750 USD5 900 USD

Care este numărul de ani de recuperare a investiţiei fără luarea în considerare a actualizării ?

a) 1 an; b) 2 ani; c) 3 ani; d) 4 ani; e) 5 ani.

41. În legătură cu „Tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei” se pot face următoarele afirmaţii: 1. Fluxul net de trezorerie rezultat din operaţiile de finanţare depinde de modul în care trezoreria exploatării acoperă nevoile de finanţare determinate de activitatea de investiţii; 2. Explică modul de formare a fondului de rulment şi modul de utilizare a acestuia până la determinarea trezoreriei; 3. Prima parte a tabloului relevă performanţa întreprinderii la nivelul exploatării; 4. Partea a doua analizează modul în care s-a realizat echilibrul funcţional între elementele ciclice ale bilanţului; 5. Ultima parte evidenţiază sursele de finanţare externe la care a recurs întreprinderea dacă trezoreria provenită din activitatea curentă a fost insuficientă pentru acoperirea operaţiilor de investiţii; 6. Partea a doua apreciază efortul investiţional al întreprinderii.

a) 2, 3, 4, 5; b) 2, 3, 5, 6; c) 1, 3, 5, 6; d) 1, 3, 4, 5; e) 1, 2, 3, 5.

15

42. Sursele la care serviciul financiar poate face apel pentru acoperirea cheltuielilor de refacere şi protejare a mediului înconjurător pot fi:

a) rezultatele economice corespunzătoare costului (între cerere şi amortizare);

b) profitul net; c) fondul de creditare; d) subvenţii pentru obiective de protecţia mediului de interes

major; e) salarii.

Care dintre aceste surse ar putea spori prin reducerea de impozit atunci când firma face investiţii cu caracter ecologic (refacerea şi protecţia mediului)?43. O rată anuală a dobânzii de 30% poate fi echivalentă cu o rată a

dobânzii trimestriale de:a) 30%; b) 15%; c) 10,677%; d) 7,5%; e) 6,779%.

44. Bugetarea activităţii economice şi sociale a firmei presupune par-curgerea mai multor etape (etapa pregătitoare, bugetarea efectivă, reglarea bugetului). Care dintre următoarele activităţi fac parte din etapa premergătoare? 1. Dotarea firmei cu un sistem informaţional operativ care poate lucra în timp real; 2. Bugetarea activităţilor economice de producţie; 3. Determinarea tipurilor de bugete posibil de utilizat în firmă; 4. Precizarea centrelor de respon-sabilitate; 5. Bugetarea activităţilor economice şi sociale genera-toare de consumuri de fonduri; 6. Motivarea personalului de con-ducere şi de execuţie în vederea acceptării conducerii prin bugete.

a) 1, 3, 4, 6; b) 2, 3, 4, 5; c) 1, 2, 3, 4; d) 3, 4, 5, 6;

15

e) 1, 3, 4, 5.

45. În echilibrul financiar al întreprinderii, regula de gestiune finan-ciară este cea a parităţii (egalităţii) dintre:

a) scadenţele capitalurilor proprii cu cele ale capitalurilor împrumutate;

b) maturităţile nevoilor de alocare a capitalurilor cu cele ale surselor de procurare a capitalurilor;

c) ratele de solvabilitate şi ratele de lichiditate; d) rata de rentabilitate economică (ROA) şi cea financiară

(ROE); e) venituri şi cheltuieli.

46. Cheltuielile variabile (CV) ale întreprinderii S.C. XXX S.A. sunt de 600 u.m., strâns corelate cu cifra vânzărilor (CA) în sumă de 920 u.m.. Cheltuielile fixe (CF) cu administraţia generală, cu amortizarea şi cu dobânzile sunt de 150 u.m.. În aceste condiţii, care se vor regăsi şi în anul viitor, profitul obtenabil la o creştere planificată a cifrei vânzărilor de 10%, va fi egal cu:

a) 200 u.m.; b) 320 u.m.; c) 170 u.m.; d) 160 u.m.; e) 330 u.m..

47. Ratele de îndatorare pot fi exprimate astfel:1. Capitaluri proprii/Îndatorarea la termen;2. Datorii totale/Activ imobilizat;3. Active circulante/Datorii pe termen scurt ;4. Datorii totale/Capitaluri proprii;5. Împrumuturi pe termen lung/Capacitatea de autofinanţare;6. Capitaluri permanente/Nevoi permanente;7. Capitaluri proprii/Capitaluri permanente.

a) 1, 2, 4, 6; b) 1, 4, 5, 7; c) 2, 3, 5, 6; d) 3, 5, 6, 7;

15

e) 1, 4, 6, 7.

48. O firmă îşi evaluează toate proiectele de investiţii prin circuitul ratei interne de rentabilitate. În ipoteza unei rate de rentabilitate aşteptate de investitor de 14%, care este rata internă de rentabi-litate pentru un proiect care degajă următoarele fluxuri de numerar?

Anul Fluxuri de numerar0 –15.000.000 lei1 10.000.000 lei2 03 10.000.000 lei

a) 20,29%; b) 15,01%; c) 16,11%; d) 18,21%; e) 20%.

49. În gestiunea financiară a firmei se înregistrează pe parcursul anului decalaje între necesarul şi existentul de disponibilităţi băneşti. Aceste decalaje sunt generate de cauze: 1. Diferenţa dintre imobilizările totale în activele firmei (mai mari) şi fondurile proprii (mai mici); 2. Diferenţa dintre profitul prognozat şi cel realizat; 3. Dereglări în încasarea rezultatelor economice care determină deficit de trezorerie; 4. Diferenţe între producţia prognozată şi cea reală. Care dintre aceste cauze impun solicitarea de credite pe termen scurt?

a) 1, 2; b) 2, 3; c) 1, 4; d) 2, 4; e) 1, 3.

50. La sfârşitul exerciţiului N se prezintă următoarea situaţie (RON): imobilizări 1.500; stocuri materii prime 800; stocuri produse finite

15

1.000; clienţi 1.100; disponibilităţi 700; datorii către furnizori 1.100; cifra de afaceri 6.000 (se consideră un an = 360 de zile; un trimestru = 90 de zile). Perioada viitoare estimează o cifră de afaceri trimestrială în sumă de 1.800. În aceste condiţii nevoia de fond de rulment trimestrială previzionată va fi de (RON):

a) 3.000; b) 1.200; c) 2.160; d) 108; e) 1800.

51. Pentru proiecte de investiţii eficiente cu VAN > 0 şi cu risc de exploatare al întreprinderii, rata internă de rentabilitate RIR este:

a) egală cu rata dobânzii fără risc, Rf; b) mai mare decât costul capitalurilor proprii ale întreprinderii,

Kc; c) mai mare decât rata dobânzii fără risc, Rf; d) egală cu rata inflaţiei, Rinfl; e) mai mică decât costul capitalurilor proprii ale întreprinderii,

Kc.52. O firmă impune un nivel maxim al termenului de recuperare de

2,5 ani pentru proiectele sale de investiţii. În perioada dată se analizează două proiecte de investiţii concurente, A şi B, pentru care s-au estimat următoarele fluxuri de numerar:

RON

AnulFluxul de numerar

PROIECT A PROIECT B0 –25.000 –72.0001 16.000 30.0002 16.000 30.0003 3.000 15.0004 3.000 200.000

Să se calculeze termenul de recuperare al investiţiei pentru cele două proiecte concurente şi să se aleagă proiectul cel mai bun.

a) 1,2 ani; 2,3 ani; A;

15

b) 2,5 ani; 2,5 ani; A şi B; c) 1,56 ani; 2,8 ani; A; d) 2,56 ani; 2,8 ani; B; e) 2,56 ani; 3,2 ani; B.

53. Care dintre ratele următoare nu este o formă a rentabilităţii econo-mice?

a)

b)

c)

d)

e)

unde:– EBIT = profit înainte de dobânzi şi de impozitul pe profit;– I = impozitul pe profit;– EBE = excedentul brut de exploatare;– Imo = imobilizări;– NFR = nevoia de fond de rulment;– CA = cifra de afaceri.

54. Bilanţul înainte de repartizarea profitului oferă următoarele infor-maţii (RON):

– active circulante 50.000, din care disponibilităţi 20.000;– capital social 20.000;– profit net nerepartizat 15.000, urmând a se repartiza 7.000

pentru reinvestire şi restul se va distribui sub formă de dividend;

– datorii financiare totale 60.000 din care 20.000 credite bancare curente;

15

– datorii de exploatare 30.000.Indicatorii, fond de rulment financiar (FRF), nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN), au următoarele valori (RON):

1. FRF = 0 4. NFR = –8.000 7. TN = 16.0002. FRF = –8.000 5. NFR = 0 8. TN = –8.0003. FRF = +8.000 6. NFR = +8.000 9. TN = 0a) 1, 6, 8; b) 2, 4, 9; c) 1, 4, 8; d) 3, 4, 7; e) 3, 6, 9.

55. Bilanţul unei întreprinderi pune în evidenţă valoarea activului total în sumă de 100.000 RON, finanţată în proporţie de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii financiare pe termen lung şi restul din datorii pe termen scurt. Rata activelor circulante (rata de structură) este de 55%. În aceste condiţii rata lichidităţii generale va fi:

a) 1,83; b) 0,545; c) 3,333; d) 1,55; e) 0,25.

56. Analiza funcţională a contului de profit şi pierdere pune în evi-denţă anumiţi indicatori, dintre care: 1. excedentul brut al exploa-tării; 2. profitul brut al vânzărilor; 3. marja asupra cheltuielilor directe; 4. profitul din exploatare; 5. profitul înaintea impozitării; 6. marja asupra cheltuielilor variabile; 7. profitul sau pierderea netă ce provine din activităţile ordinare; 8. profitul net al exerci-ţiului.

a) 1, 2, 3, 4, 8; b) 2, 3, 4, 6, 8; c) 2, 4, 6, 7, 8; d) 1, 2, 4, 6, 8; e) 2, 4, 5, 7, 8.

15

57. O întreprindere dispune de următoarele informaţii (RON): imobilizări = 800; stocuri = 240; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri proprii = 700; datorii pe termen lung = 260; datorii de exploatare = 80; credite bancare curente = 200; fondul de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezorerie netă (TN) au următoarele valori:1. FR = 160 RON 4. NFR = 300 RON 7. TN = –140 RON2. FR = 300 RON 5. NFR = 160 RON 8. TN = +140 RON3. FR = –100 RON 6. NFR = 40 RON 9. TN = 120 RON

Răspunsul corect este:a) 2, 5, 9; b) 1, 4, 7; c) 2, 5, 7; d) 3, 5, 9; e) 1, 6, 7.

58. Din bilanţul unei întreprinderi întocmit la sfârşitul exerciţiului contabil rezultă următoarele date (RON): activ imobilizat 100; activ circulant 200; capital social 50; rezerve 25; datorii pe termen lung 125; datorii pe termen scurt 100. Valoarea indicatorului situaţie netă este:

a) 125; b) 175; c) 75; d) 50; e) nu se poate calcula.

59. O întreprindere prezintă următoarele informaţii (RON): imobilizări = 1800; stocuri = 240; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri proprii = 1700; datorii pe termen lung = 260; datorii de exploatare = = 80; credite bancare curente = 200. Indicatorii fond de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN) au următoarele valori:1. FR = –160 4. NFR = 100 7. TN = 602. FR = 160 5. NFR = –540 8. TN = –1403. FR = 300 6. NFR = 300 9. TN = –460

15

a) 3, 5, 8; b) 1, 6, 9; c) 3, 4,9 ; d) 2, 6, 8; e) 2, 4, 7.

60. O întreprindere dispune de următoarele informaţii (RON): imobi-lizări = 1200; stocuri = 360; creanţe = 210; lichidităţi = 90; capitaluri proprii = 1050; datorii pe termen lung = 390; datorii de exploatare = 120; credite bancare curente = 300. Capitalurile per-manente (CPm), activul net (AN) şi trezoreria netă (TN) sunt:1. CPm = 1740 4. AN = 1050 7. TN = –2102. CPm = 1050 5. AN = 1740 8. TN = –2403. CPm = 1440 6. AN = 570 9. TN = 90

a) 1, 4, 8; b) 3, 4, 8; c) 2, 5, 9; d) 3, 5, 8; e) 3, 4, 7.

61. Bilanţul unei întreprinderi în exerciţiul N prezintă următoarele informaţii (RON): imobilizări = 1600; stocuri = 500; creanţe = 300; lichidităţi = 120; capitaluri proprii = 800; datorii financiare pe termen lung = 320; datorii de exploatare = 1200; credite bancare curente = 200. Indicatorii situaţie netă (SN), fond de rulment (FR), trezorerie netă (TN) şi rata de finanţare a nevoii de fond de rulment au valorile:1. SN = 1000 RON 5. FR = –400 RON 9. TN = 80 RON2. SN = 800 RON 6. FR = –480 RON 10. 3. SN = 1120 RON 7. TN = –80 RON 11. 4. FR = 480 RON 8. TN = 880 RON 12.

a) 2, 5, 8, 11; b) 1, 4, 9, 10; c) 3, 6, 8, 12; d) 2, 6, 9, 10; e) 2, 6, 7, 10.

15

62. Contul de profit şi pierdere oferă următoarele informaţii (RON): cifra de afaceri = 6000; cheltuieli materiale = 2800; cheltuieli cu personalul = 600; impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 200; dobânzi = 320; amortizarea imobilizărilor = 400; impozit pe profit = 756. Valorile corecte ale indicatorilor: excedentul brut de exploatare (EBE), rezultatul curent (RC) şi capacitatea de autofinanţare (CAF) sunt:1. EBE = 3200 4. RC = 1680 7. CAF = 16442. EBE = 2400 5. RC = 924 8. CAF = 13243. EBE = 2000 6. RC = 888 9. CAF = 2080

a) 1, 4, 7; b) 2, 5, 8; c) 3, 4, 9; d) 2, 4, 8; e) 2, 4, 7.

63. La o cifră de afaceri de 17.500 RON, cu 60% cheltuieli variabile şi 8.650 RON cheltuieli fixe din care 1.000 cheltuieli fixe cu dobânzile, pragul de rentabilitate este de (RON):

a) 21.625; b) 19.125; c) 2808; d) 8.850; e) 7.650.

64. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei; b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea

mai mare; c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă

absolut similară; d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă; e) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă

pozitivă.

16

65. Bilanţul financiar: 1) este de regulă o analiză externă făcută, de obicei, de o bancă; 2) este de regulă o analiză internă făcută de însăşi firma; 3) este făcut în perspectiva continuării activităţii; 4) este făcut în perspectiva încetării activităţii; 5) este obligatoriu prin legea contabilităţii.

a) 1, 3, 5; b) 2, 4, 5; c) 1, 4; d) 2, 3; e) 4.

66. Pasivul bilanţului financiar este ordonat după:a) lichiditate; b) exigibilitate; c) valoare; d) randament; e) eficienţă.

67. Calculul fondului de rulment (FR) se face după relaţia:a) FR = AC – DC; b) FR = TA – TP; c) FR = Kpr – AC; d) FR = RP + NP e) FR = RP – NP.

unde: AC = activ circulant; DC = datorii circulante; TA = trezorerie activă; TP = trezorerie pasivă; Kpr = capital propriu; RP = resurse permanente; NP = nevoi permanente.68. Necesarul de fond de rulment pozitiv face ca finanţarea activului

circulant să se facă din: 1) capitalul fix; 2) fondul de rulment; 3) creditul comercial; 4) amortizare; 5) creditul bancar de trezo-rerie; 6) împrumut obligatar.

a) 2; b) 1, 3; c) 4, 6; d) 2, 5; e) 5.

16

69. Producţia exerciţiului include: 1) producţia vândută; 2) producţia stocată; 3) producţia imobilizată; 4) autoconsumul; 5) preţuri comparabile; 6) preţuri iniţiale.

a) 1, 2, 3, 4, 5, 6; b) 1, 4; c) 2, 4, 5; d) 1, 2, 3, 5; e) 1, 2, 3.

70. O rată nominală a rentabilităţii economice este de 150%, în con-diţiile unei inflaţii de 5%, reprezintă în termeni reali un procent de:

a) 145%; b) 155%; c) 185,7%; d) 138%; e) 150%.

71. În sistemul bugetar al întreprinderii există bugete principale şi secundare. Care dintre acestea sunt secundare? 1. bugetul vânzărilor; 2. bugetul investiţiilor; 3. bugetul producţiei; 4. buge-tul administraţiei; 5. bugetul publicităţii. Răspunsul corect este:

a) 2 + 3 + 4; b) 1 + 3 + 4; c) 3 + 4 + 5; d) 1 + 2 + 4; e) 2 + 4 + 5.

72. Rata nominală a rentabilităţii economice de 130%, în condiţiile unei rate a inflaţiei de 100% reprezintă în termeni reali un procent de:

a) 15%; b) 30%; c) 10%; d) 25%; e) 20%.

16

73. Sursele proprii interne pentru finanţarea pe termen lung sunt: 1. aporturi noi de capital, în numerar; 2. autofinanţarea; 3. sub-venţii de la bugetul statului; 4. vânzarea de imobilizări corporale; 5. aporturi noi de capital în natură; 6. vânzarea de imobilizări financiare; 7. încorporarea rezervelor şi a primelor de emisiune în capitalul social.

a) 3 + 4 + 5; b) 3 + 6 + 7; c) 2 + 3 + 7; d) 2 + 4 + 6; e) 2 + 5 + 6.

74. Insuficienţa de fond de rulment apare atunci când:a) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor perma-

nente; b) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor proprii; c) creditul comercial acordat de firmă este mai mare decât cel

primit de firmăd) scade disponibilul în casă şi/sau în contul de la bancă;; e) scade durata de încasare a clienţilor.

75. Necesarul de fond de rulment arată:a) nevoia de credite pe termen lung; b) nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de ofertă de

credit bancar pe termen lung; c) nevoia de credite bancare de trezorerie; d) nevoia de stocuri materiale pentru exploatare; e) nevoia de lichidităţi.

76. Potrivit bilanţului la 30.VI.2006 firma SC dispune de resurse proprii de 1103,9 RON şi are angajate credite bancare de 391,4 RON, din care 161,0 cu scadenţa peste un an. Activul bilanţier este de 1695,9 RON, activul circulant 418,8RON iar disponibilităţile în sumă de 34,6 RON. Care este fondul de rulment al firmei (RON)?

a) nu se poate calcula; b) –431,0;

16

c) 22,4; d) –200,6; e) –22,4.

77. Indicatorul valoare adăugată prezintă interes pentru că: 1. reali-zează legătura între nivelul micro şi macroeconomic; 2. exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare; 3. reprezintă un indicator pentru aprecierea contribuţiei proprii a întreprinderii la realizarea producţiei sale; 4. permite, în condiţii de funcţionare identice, realizarea anumitor clasificaţii sectoriale; 5. exprimă rezultatul tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii; 6. reflectă structura financiară a întreprinderii.

a) 1, 3, 4; b) 1, 2, 5; c) 3, 5, 6; d) 2, 4, 5; e) 1, 5, 6.

78. Modelul Wilson de gestiune a stocurilor de materii prime şi materiale permite determinarea mărimii optime a stocului de aprovizionat (S). Pe baza stocului optim şi a necesarului anual de aprovizionat (N), se poate stabili intervalul mediu între două aprovizionări (i) astfel:

a) i = (N*360)/S; b) i = (S*360)/N; c) i = N/S; d) i = S/N; e) i = S – N.

79. O întreprindere înregistrează în anul de bază o rotaţie a stocurilor de 60 de zile, iar pentru anul de plan estimează o accelerare a rotaţiei faţă de anul de bază cu 14 rotaţii/an. În aceste condiţii durata de rotaţie a stocurilor s-ar reduce cu:

a) 14 zile;

16

b) 18 zile; c) 46 zile; d) 42 zile; e) 90 zile.

80. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 80 de zile, iar pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de 240 RON (CA) şi o valoare a creanţelor – clienţi de 60 RON. În aceste condiţii, durata de încasare a clienţilor în anul de plan:

a) creşte cu 10 zile; b) scade cu 10 zile; c) creşte cu 90 zile; d) creşte cu 22,5 zile; e) scade cu 90 zile.

81. În funcţie de riscul pe care îl implică investiţiile pentru perspectiva întreprinderii, acestea sunt: 1. umane; 2. de înlocuire; 3. de moder-nizare; 4. comerciale; 5. sociale; 6. de dezvoltare; 7. pentru publi-citate şi reclamă; 8. strategice.

a) 1, 5, 7, 8; b) 2, 4, 5, 8; c) 4, 5, 6, 7; d) 2, 3, 6, 8; e) 1, 7, 8.

82. În cazul majorării capitalului social, prin aport nou în numerar, rezultă o primă de emisiune atunci când valoarea de emisiune a noilor acţiuni este:

a) mai mare decât valoarea de piaţă a acţiunilor, după creşterea capitalului;

b) mai mare decât valoarea de piaţă a acţiunilor vechi; c) mai mică decât valoarea nominală; d) mai mare decât valoarea nominală; e) egală cu valoarea nominală.

16

83. La o cifră de afaceri realizată în perioada de bază în sumă de 100.000 RON, o întreprindere înregistrează cheltuieli variabile de 75.000 RON şi un profit de 10.000 RON. Pentru perioada de previziune estimează un profit de 18.000 RON. Utilizând modelul pragului de rentabilitate, obţinem un volum al noii cifre de afaceri pe care trebuie să-l realizeze întreprinderea în sumă de:

a) 231.000 RON; b) 132.000 RON; c) 114.000 RON; d) 99.000 RON; e) 100.000 RON.

84. Formula (producţia exerciţiului – consumuri externe de la terţi) defineşte:

a) valoarea adăugată; b) excedentul brut al exploatării; c) rezultatul exploatării; d) rezultatul curent; e) capacitatea de autofinanţare.

85. Formula (rezultatul exploatării + veniturile financiare – cheltu-ielile financiare) defineşte:

a) valoarea adăugată; b) excedentul brut al exploatării; c) rezultatul curent; d) rezultatul net; e) rezultatul financiar.

86. Marja asupra cheltuielilor variabile este: 1. diferenţa dintre cifra de afaceri şi cheltuielile directe; 2. suma dintre cheltuielile variabile şi profitul net; 3. diferenţa dintre cifra de afaceri şi cheltuielile variabile; 4. diferenţa dintre profit şi cheltuielile variabile; 5. suma dintre profit şi cheltuielile fixe.

a) 1 + 5; b) 3 + 5; c) 3;

16

d) 2 + 3; e) 2 + 4.

87. Rata lichidităţii imediate arată:a) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe

termen scurt; b) ponderea valorilor disponibile în total valori; c) măsura în care disponibilităţile se găsesc sub formă de bani

lichizi; d) ponderea valorilor lichidabile în 48 de ore în total valori; e) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe

termen lung.

88. Rata lichidităţii generale (Rlg) arată o situaţie normală atunci când valoarea ei este:

a) sub 100%; b) între zero şi 0,5; c) negativă; d) pozitivă; e) supraunitară.

89. Rata lichidităţii reduse se calculează după relaţia:a) (valori disponibile plus valori realizabile) / total pasiv; b) (valori disponibile plus valori realizabile) / activ circulant; c) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen

scurt; d) valori lichidabile pe termen scurt / total valori; e) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen

lung.

90. Din bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului N rezultă următoarea situaţie (mil. RON):

Activ N–1 N Pasiv N–1 NImobilizăriActive circulante

760200

680700

Capital propriuDatorii financiareDatorii de exploatare

43050030

520750110

16

Din contul de profit şi pierderi aferent aceleaşi perioade s-au reţinut următoarele date (mil. mei): vânzări de mărfuri = 640; producţia vândută = 1200; consumuri de la terţi = 920; cheltuieli cu personalul = = 400; cheltuieli cu amortizarea = 200; cheltuieli cu dobânzile = 100; cota de impozit pe profit = 16%. Pe baza datelor de mai sus, rentabilitatea economică (Re) şi rentabilitatea financiară (Rf) vor avea următoarele mărimi:

1. Re = 17,74% 4. Rf = 17,74%2. Re = 30,62% 5. Rf = 42,97%3. Re = 38,3% 6. Rf = 38% a) 1, 5; b) 2, 5; c) 3, 6; d) 1, 4; e) 2, 6.

91. Din bilanţurile de deschidere (N–1) şi de închidere (N) ale unei întreprinderi rezultă următoarea situaţie (mii RON):

Activ N –1 N Pasiv N –1 NImobilizăriActive circulante

665175

595612,5

Capitaluri propriiDatorii financiareDatorii de exploatare

376,25437,526,25

455656,2596,25

TOTAL 840 1207,5 TOTAL 840 1207,5

Din contul de profit şi pierderi s-au reţinut următoarele: profit net = =115,5 mil.lei; cheltuieli cu dobânzile = 87,5 mil.lei. Rentabilitatea economică determinată ca media aritmetică ponderată a capitalurilor întreprinderii (calculată ca procent cu trei zecimale) va avea urmă-toarea valoare:

a) 24,945%; b) 22,1%; c) 24,421%;d) 24,245%; e) 30%.

16

92. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi al exerciţiului N prezintă următoarele date (mii RON):

Activ N –1 N Pasiv N –1 NImobilizăriActive circulante

1900500

17001750

Capitaluri proprii Datorii financiare Datorii de exploa-tare

10751250

75

13001875275

TOTAL 2400 3450 TOTAL 2400 3450

Cifra de afaceri 4600, cheltuieli monetare de exploatare 3715; amor-tizări 85; cheltuieli cu dobânzile 250; cota de impozit pe profit este de 38%. Valorile indicatorilor cash-flow de gestiune (CFgest) cash-flow disponibil pentru acţionari (CFDact) şi cash-flow disponibil pentru creditori (CFDcr) pot fi:

1. CFgest = 259 4. CFDact = –375 7. CFDcr = –1152. CFgest = 341 5. CFDact = 116 8. CFDcr = 1163. CFgest = 676 6. CFDact = 225 9. CFDcr = –375

Răspunsul corect este:a) 1, 6, 9;b) 3, 6, 7;c) 2, 4, 8;d) 3, 5, 8; e) 3, 5, 9.

93. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 60 de zile, iar pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de 20mii RON şi o valoare a creanţelor-clienţi de 5mii RON. În aceste condiţii, durata de încasare a clienţilor în anul de plan ar creşte cu:

a) 1380 zile; b) 90 zile; c) 30 zile; d) 60 zile; e) 10 zile.

16

94. O întreprindere înregistrează în anul de bază o rotaţie a stocurilor de 60 de zile iar pentru anul de plan estimează o accelerare a rotaţiei faţă de anul de bază cu 14 rotaţii/an. În aceste condiţii durata de rotaţie a stocurilor s-ar reduce cu:

a) 14 zile; b) 18 zile; c) 12 zile; d) 46 zile; e) 42 zile.

95. În perioada de bază durata de achitare a furnizorilor a fost de 130 zile, iar pentru anul de plan s-a estimat o cifră de afaceri în sumă de 40 mii RON şi o valoare a furnizorilor de 10 mii RON. În aceste condiţii durata de achitare a furnizorilor în anul de plan s-a redus cu:

a) 90 zile; b) 40 zile; c) 30 zile; d) 50 zile; e) 60 zile.

96. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi al exerciţiului N prezintă următoarele informaţii: imobilizări 1287,5; stocuri 325; creanţe 125; lichidităţi 125; capitaluri proprii 937,5; datorii pe termen lung 662,5; datorii de exploatare 262,5; cifra de afaceri 1875. Nevoia de fond de rulment exprimată în zile de rotaţie în raport cu cifra de afaceri este de:

a) 12 zile; b) 60 zile; c) 21,6 zile; d) 36 zile; e) 90 zile.

97. La o cifră de afaceri de 15.000 RON marja asupra cheltuielilor variabile este de 45% şi cheltuieli fixe de 3.600 RON. Valoarea cifrei de afaceri pentru care marja asupra cheltuielilor variabile este egală cu cheltuielile fixe este de:

17

a) 6.750; b) 6.545; c) 8.000; d) 33.333; e) 15.000.

98. O întreprindere cu active comerciale de AE0 = 525, formate din capitaluri proprii de CPR0 = 425 şi din datorii de DAT0 = 100, a realizat un profit net de PN1 = 72 şi dobânzi de Dob1 = 54. În aceste condiţii, rata rentabilităţii economice este egală cu:

a) 10,28%; b) 13,71%; c) 3,42%; d) 24%; e) 31%.

99. Din bilanţul unei întreprinderi întocmit la sfârşitul exerciţiului contabil rezultă următoarele date (RON): activ imobilizat 100; activ circulant 200; capital social 50; rezerve 25; datorii pe termen lung 125; datorii pe termen scurt 100. Valoarea indicatorului trezorerie netă este:

a) 125; b) 100; c) 75; d) 50; e) 0.

100. Rata nominală a rentabilităţii economice de 120%, în condiţiile unei rate a inflaţiei de 50% reprezintă în termeni reali un procent de:a) 20%; b) 70%; c) 46,66%; d) 25%; e) 50%.

17

101. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluă-rile prin metode:a) bazate pe venit;b) bazate pe cifra de afaceri; c) bazate pe active;d) bursiere; e) metoda multiplilor.

102. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor de locuinţe individuale, este metoda:a) extracţiei; b) parcelării şi dezvoltării; c) capitalizării rentei funciare (chiriei); d) reziduală; e) producţiei agricole anuale.

103. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:a) valoarea de piaţă; b) valoarea subiectivă;c) valoarea de asigurare; d) valoarea reală e) valoarea justă.

104. Scopul analizei financiare în evaluare este să permită:a) calculul activelor; b) determinarea valorii de piaţă; c) impunerea justă; d) diagnosticarea de dinamică a evoluţiei în timp a echilibrelor

şi performanţelor afacerii; e) metodologia evaluării.

105. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:a) dintr-un an anterior;

17

b) din anul anterior; c) dintr-un an viitor; d) depinde de metodologia abordată de analist; e) nu se calculează.

106. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula de calcul a valorii întreprinderii sau unor active necorporale separate, prin metoda DCF:a) rata de actualizare şi fluxul de numerar; b) rata de capitalizare; c) rata de creştere după perioada explicită de previziune; d) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatării; e) rata de actualizare.

107. În abordarea prin piaţă, întreprinderile comparabile trebuie să fie:a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate; b) similare şi relevante; c) identice şi în aceeaşi ţară; d) cu acelaşi profit net; e) identice intercontinental.

108. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:a) ponderea valorilor diferite obţinute; b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul

obţinut prin aplicarea metodelor de evaluare; c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de

evaluare; d) precizarea unei valori minime; e) din selecţia de scenarii.

109. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:a) sunt preluate la valoarea contabilă; b) sunt eliminate; c) sunt preluate la valoarea corectată; d) sunt actualizate prin indexare;

17

e) sunt diminuate la cota alocată exerciţiului financiar.

110. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de export-import, un activ din afara exploatării este:a) autoturismul utilizat de manager; b) valuta din contul de la bancă; c) stocul producţiei neterminate; d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de

acces; e) centrala termică a întreprinderii.

111. Standardele Internaţionale de evaluare:a) sunt obligatorii în toate ţările; b) reprezintă cea mai bună practică; c) sunt impuse de autorităţile Statului; d) reprezintă o modă; e) nu se utilizează în România.

112. Ce reprezintă “X” şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net/X == Y/Venituri   Venituri/Active Active/Capital propriu

a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii; b) X = capital propriu şi Y = profit net; c) X = venituri şi Y = profit net; d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri; e) X = cifra de afaceri, Y = active de exploatare.

113. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:a) pe baza comparaţiei directe; b) pe baza costului de înlocuire net; c) pe baza costului de reconstrucţie; d) pe baza valorii de vânzare forţată; e) prin valoarea de patrimoniu.

17

114. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi estimată:a) la orice nivel; b) ca fiind mai mare decât rata de capitalizare;c) ca fiind fluctuantă anual; d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a

producţiei domeniului şi/sau PIB;e) dată de Standard&Poors.

115. În elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:a) evoluţia pieţei pe care operează întreprinderea şi diagnos-

ticul întreprinderii; b) pe baza unei testări Box-Jenkins; c) ratele de profit realizate de piaţă; d) modelul teoretic Anghel Rugină; e) prognoza Emilian Dobrescu.

116. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:a) informaţii din cotidiene de profil; b) analiza datelor furnizate de client; c) zvonuri; d) date statistice oficiale furnizate de autorităţi şi certificatori

de tranzacţii; e) modelări teoretice.

117. Valoarea de piaţă vs. Valoarea de investiţie, calculată prin meto-dele de capitalizare/actualizare, poate fi:a) egală; b) mai mică c) mai mare; d) nu se compară e) egale cu valoarea de lichidare.

118. Rotaţia activului total (în număr de rotaţii) este:a) active nete/active totale;

17

b) active totale/cifra de afaceri;c) cifra de afaceri/active totale;d) capital permanent/activ total;e) capital propriu-active imobilizate.

119. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabi-lităţii:a) capitalului de lucru;b) capitalului împrumutat;c) capitalului permanent;d) capitalului propriu;e) companiilor care au un coeficient beta = 1.

120. Inspecţia unei proprietăţi presupune:a) prezentarea unor imagini fotografice sau video ale proprie-

tăţii;b) prezenţa clientului împreună cu evaluatorul;c) prezenţa agentului imobiliar;d) prezenţa funcţionarului cadastral;e) prezenţa proprietarului.

121. Care este amplasamentul ideal al spaţiilor comerciale mici?a) în lungul străzii;b) între două şiruri de blocuri cu 7 scări şi 10 etaje;c) la intersecţia a două străzi intens circulate;d) în zona cu parcare auto;e) lângă un hypermarket.

122. Ce tip de valoare se va estima în evaluarea pentru garantarea de credite, ipoteci şi gajuri:a) valoarea de investiţie;b) valoarea de piaţă şi riscurile ce o pot afecta la data evaluării;c) valoarea de casare;d) valoarea de utilizare în continuitate;e) valoarea de asigurare.

17

123. Pentru garantarea de credite, evaluarea trebuie să fie:a) bazată pe metoda costului de înlocuire net;b) responsabilă şi riguroasă;c) similară şi relevantă;d) precaută din cauza naturii litigioase;e) ipotetică.

124. În evaluarea pentru asigurare se va estima:a) valoarea de piaţă;b) valoarea de investiţie;c) valoarea de reconstrucţie;d) valoarea contabilă;e) valoarea de lichidare.

125. În evaluarea pentru stabilirea despăgubirilor pentru expropiere se va estima:a) valoarea de piaţă;b) valoarea de investiţie;c) valoarea de lichidare;d) valoarea de utilizare;e) valoarea viitoare.

126. În cazul în care evaluatorul este solicitat să-şi spună părerea despre adecvarea proprietăţii imobiliare, ca garanţie de credit:a) va refuza lucrarea;b) va exprima o opinie, numai dacă este asigurat pentru

răspundere profesională;c) va exprima o opinie, ţinând cont de natura proprietăţii;d) va exprima o opinie, depinzând de condiţiile de acordare a

creditului;e) va efectua lucrarea în conformitate cu indicaţiile clientului.

127. Dacă în timpul unei evaluări se identifică o problemă de poluare, evaluatorul:a) îşi declină responsabilitatea;b) întrerupe lucrarea de evaluare;

17

c) informează Ministerul Mediului;d) menţionează explicit natura, profunzimea şi rezultatul

investigaţiei;e) continuă lucrarea pe răspunderea clientului.

128. Utilizarea speculativă înseamnă:a) valoarea de investiţie minus cheltuielile de amenajare;b) proprietate păstrată pentru vânzare ulterioară;c) proprietate achiziţionată la un preţ neobişnuit de mic;d) proprietate achiziţionată la lichidarea tuturor activelor;e) teren deţinut de promotorii imobiliari.

129. Ce termeni nu sunt cuprinşi în definiţia valorii de piaţă?a) marketing adecvat;b) la data evaluării;c) suma estimată;d) cumpărător şi vânzător hotărât;e) o proprietate neschimbată.

130. Principiul anticipării face referire la:a) existenţa pe piaţă a unor bunuri similare cu preţuri

diferite;b) preţul unei proprietăţi variază direct cu cererea;c) valoarea unei părţi componente a unei proprietăţi

depinde de cât de mult contribuie aceasta la valoarea întregului;

d) valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea prezentă a tuturor fluxurilor viitoare anticipate;

e) valoarea provine din beneficiile viitoare care urmează a fi generate de proprietatea deţinută.

131. Întregul proces de evaluare a unei întreprinderi reprezintă:a) o procedură sistematică utilizată pentru a estima o

anumită valoare a întreprinderii;b) stabilirea activelor tangibile;c) rata de fructificare a capitalului aşteptată de investitor;d) valoarea unei părţi componente a unei proprietăţi;

17

e) beneficiile viitoare anticipate.

132. Abordarea bazată pe active se bazează în mod esenţial pe prin-cipiul:a)anticipării;b) substituţiei;c)schimbării;d) cererii şi ofertei;e)contribuţiei.

133. Nu sunt active redundante următoarele elemente:a)teren excedentar;b) licenţe neutilizate;c)creanţe incerte;d) titluri de plasament;e)capitaluri proprii.

134. Clasificarea evaluărilor în funcţie de scopul evaluării este făcută în funcţie de:a)evaluarea administrativă şi economică;b) evaluarea pentru proprietarii afacerii;c)evaluarea pentru instituţii financiar bancare;d) evaluarea pentru persoane fizice;e)evaluarea de proprietăţi imobiliare.

135. Valoarea unei proprietăţi este creată din interacţiunea a 4 factori:a)utilitate, raritate, cerere şi ofertă;b) raritate, dorinţă, cerere şi utilitate;c)utilitate, dorinţă, ofertă şi raritate;d) putere de cumpărare, raritate, dorinţă, utilitate;e)raritate, dorinţă, putere de cumpărare şi ofertă.

136. Pentru un investitor tipul de valoare reprezintă:a)valoare de asigurare;b) valoare de investiţie;c)valoare de impozitare;d) valoare de piaţă;

17

e)valoare de anticipare.

137. Ipotezele şi condiţiile limitative sunt incluse în raportul de evaluare pentru:a)a responsabiliza evaluatorul;b) a proteja evaluatorul şi a informa clientul;c)a proteja destinatarul raportului;d) a stabili coordonatele firmei că va face obiectul

evaluării;e)a estima valoarea dreptului de proprietate asupra unei părţi din

capital.

138. Metodele de evaluare se aleg în funcţie de:a)scopul evaluării;b) conjunctura economică;c)dorinţele clientului;d) indicaţiile proprietarului;e)informarea utilizatorului.

139. Standardele de evaluare sunt utile:a) în vederea alinierii la standardele de calitate;b) în vederea alinierii la standardele de contabilitate;c) în vederea înţelegerii uniforme a termenilor şi

procedurilor de evaluare;d) pentru alinierea la cerinţele Comunităţii

Europene;e) în vederea ocupării unei nişe de piaţă.

140. În cadrul standardelor de evaluare se regăsesc:a)tabele de încadrare;b) definiţii ale unor termeni specifici evaluării;c)indici de evaluare;d) indici de actualizare;e)formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare.

141. Diagnosticul comercial vizează:a) analiza factorilor tehnici de producţie;

18

b) analiza resurselor umane;c) analiza riscurilor întreprinderii;d) analiza pieţei pe care operează întreprinderea;e) analiza aspectelor legale privind activitatea întreprinderii.

142. Abordarea pe bază de venit se bazează în primul rând pe:a)principiul anticipării;b) principiul comparaţiei;c)principiul substituţiei;d) principiul schimbării;e)principiul contribuţiei.

143. Valoarea capitalului investit se referă la:a) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului

preferenţial şi celui împrumutat;b) valoarea contabilă a capitalului împrumutat;c) valoarea contabilă a capitalului propriu;d) valoarea contabilă a capitalului preferenţial;e) valoarea contabilă a capitalului încasat.

144. Rata rentabilităţii comerciale se calculează ca raport procentual între:a)profitul brut din vânzări şi cifra de afaceri;b) profitul net din vânzări şi cifra de afaceri;c)cifra de afaceri şi rentabilitatea comercială;d) profitul net şi profitul brut;e)producţia stocată şi cifra de afaceri.

145. Rata solvabilităţii generale se calculează ca raport dintre:a)datorii totale şi active totale;b) active totale şi datorii curente;c)active totale şi datorii totale;d) datorii curente şi active imobilizate;e)active imobilizate şi datorii curente.

146. Rata de finanţare a stocurilor este un raport dintre:a)stocuri şi FR;

18

b) active totale şi stocuri;c)FR şi stocuri;d) Active totale şi FR;e)FR şi active totale.

147. Situaţia lichidităţii curente este satisfăcătoare în condiţiile încadrării în intervalul:a)1 şi 1,2;b) 1 şi 1,8;c)0,65 şi 1;d) 1,2 şi 1,8;e)0,65 şi 1,8.

148. Rata lichidităţii generale are nivelul recomandat între:a) 1 şi 2;b) Nu este un nivel recomandat;c) Sub 1,8;d) 1,8 şi 2;e) Sub 2.

149. Nu sunt active curente următoarele:a) disponibilităţi în valută;b) creanţe;c) avansuri primite;d) stocuri materiale;e) creanţe şi stocuri.

150. Analiza potenţialului uman se referă la:a)dinamica numărului de salariaţi;b) dinamica numărului de zile lucrate;c)dinamica salariului mediu;d) dinamica producţiei;e)dinamica salariaţilor cu două job-uri.

151. Analiza contractelor de asigurare este făcută în cadrul următoa-relor tipuri de diagnostic:

18

a)diagnosticul comercial;b) diagnosticul operaţional;c)diagnosticul de management;d) diagnosticul juridic;e)diagnosticul resurselor umane.

152. În procesul de evaluare ultima etapă este:a)sinteza rezultatelor;b) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale;c)analiza SWOT;d) corelaţiile asupra valorii finale;e)estimarea valorii finale.

153. Testul acid poate fi considerat satisfăcător în următorul interval:a)0,3 şi 1;b) 0,65 şi 1;c)0,3 şi 0,5;d) 0,5 şi 0,65;e)0,5 şi 1.

154. În procesul de evaluare prima etapă constă în:a)definirea problemei;b) sinteza rezultatului evaluării;c)diagnosticul pentru evaluare;d) diagnosticul pentru sintetizare;e)prezentarea firmei evaluate şi a consultatului.

155. Analiza riscului de faliment poate fi numită şi:a)metoda calculării veniturilor;b) metoda cererii şi ofertei;c)metoda scorurilor;d) metoda financiară;e)metoda substituţiei.

156. Analiza vânzărilor din perspectiva clientelei urmăreşte în primul rând:

18

a)evoluţia NFR;b) evoluţia structurală a cifrei de afaceri pe clienţi;c)evoluţia FR;d) evoluţia trezoreriei;e)evoluţia stocurilor.

157. Diagnosticul comercial vizează:a) piaţa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaţa

de aprovizionare;b) analiza detaliată a factorilor tehnici de producţie;c) contractele de vânzare cumpărare, de închiriere şi cele

de locaţie;d) potenţialul uman şi de management al firmei;e) rezultatele obţinute şi probabile ale firmei.

158. Rata generală a absenteismului se determină ca raport procentual între:a) timpul efectiv lucrat şi timpul maxim disponibil;b) timp lucrat şi număr de grevişti;c) număr de zile de grevă şi număr total de salariaţi;d) număr total zile de absenţă şi timpul maxim

disponibil exprimat în zile;e) număr de grevişti şi număr mediu de personal.

159. Rata rentabilităţii fără risc:a) reprezintă acel nivel de remunerare a capitalului

investit în condiţii de risc minim;b) reprezintă costul întregului capital investit într-o

afacere imobiliară;c) reprezintă un divizor folosit pentru transformarea

unui flux anual constant sau o creştere constantă în valoarea actuală a capitalului din care provine;

d) reprezintă calcularea valorii prezente la data evaluării a unui flux bănesc viitor;

e) reprezintă actualizarea valorii trecute în condiţii de inflaţie.

18

160. Costul capitalului propriu reprezintă:a) acel nivel de remunerare a capitalului investit în

condiţii de risc minim;b) inversul ratei de capitalizare;c) acea rată de rentabilitate pe care trebuie să o

realizeze o firmă astfel încât să menţină valoarea afacerii;d) raportul între cursul unei acţiuni şi profitul net ce

revine pentru acea acţiune;e) costul capitalului reinvestit.

161. Valoarea reziduală este:a) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la sfârşitul

perioadei explicite de previziune;b) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la începutul

perioadei explicite de previziune;c) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la mijlocul

perioadei explicite de previziune;d) valoarea estimată a proprietăţii evaluate în orice

moment de timp;e) valoarea rămasă după evaluare.

162. Metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi pentru acţionari (CFNA) reprezintă:a) cash-flow brut la dispoziţia acţionarilor;b) cash-flow rezidual la dispoziţia acţionarilor;c) cash-flow net la dispoziţia acţionarilor;d) cash-flow de previziune la dispoziţia acţionarilor;e) cash-flow brut la dispoziţia administratorului.

163. Un factor de risc sistematic este:a)riscul de nevânzare a acţiunilor;b) riscul privind rotaţia la credite;c)modificarea cursului de schimb valutar;d) riscul nediversificării producţiei;e)riscul nerealizării previziunilor.

18

164. Un prim element care trebuie previzionat în cadrul metodei DFC este:a)cifra de afaceri;b) creşterea perpetuă a veniturilor;c)volumul investiţiilor necesare;d) modificarea FR;e)modificare NFR.

165. În metoda DFC din cash-flow brut previzionat nu se scad:a)investiţiile necesare;b) modificarea anuală a NFR;c)ratele de plată pentru creditele primite;d) dividendele disponibile pentru acţionari;e)impozitele plătite.

166. Discounted cash-flow DCF se referă la:a)metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi;b) costul mediu ponderat al capitalului;c)costul capitalului împrumutat;d) metoda capitalizării profitului;e)metoda estimării valorii reziduale.

167. În evaluarea unei mărci comerciale cea mai utilizată abordare este cea pe bază de:a)venit;b) cost;c)uzanţe;d) cerere;e)comparaţia de piaţă.

168. Mijloacele fixe aflate în afara exploatării se evaluează astfel:a)valoarea de utilitate;b) valoarea netă de realizare;c)valoarea de previziune;d) valoarea de înlocuire;e)valoarea de lichidare.

18

169. Evaluarea unei mărci de produs se poate face prin:a)DCF;b) comparaţia de piaţă;c)comparaţia de produs;d) comparaţia de capital;e)ANC.

170. Un teren în abordarea patrimonială poate fi tratat pe baza valorii de:a)piaţă;b) rentabilitate;c)achiziţie;d) profitabilitate;e)contabilitate.

171. Un teren poate fi cel mai bine evaluat prin:a)Extracţie;b) alocare;c)tehnică reziduală;d) compararea vânzărilor de piaţă;e)ANC.

172. Costurile segregate sunt:a)costurile directe şi indirecte;b) costurile de reconstrucţie şi costul de înlocuire;c)costurile unitare pentru componentele clădirii;d) costuri unitare;e)costuri fixe.

173. Capitalul investit este:a)capitalul social;b) capitalul net;c)capitalul brut;d) capitalul propriu şi creditele mai mari de un an;e)activele totale.

18

174. Noţiunea de goodwill poate fi asociată cu:a)valoare reziduală;b) clientela;c)supraprofitul;d) cererea;e)oferta.

175. Nu sunt proprietăţi intelectuale următoarele:a)copyright-ul;b) marca;c)know how-ul;d) brevetele;e)avantajul contractului de asigurare.

176. Goodwill-ul poate fi estimat prin:a)capitalizarea supraprofitului;b) capitalizarea costurilor anterioare;c)capitalizarea dobânzilor;d) orice metodă de evaluare;e)capitalizarea veniturilor.

177. Valoarea de piaţă a unei firmei în comparaţie cu valoarea ei de investiţie (privită subiectiv) poate să fie:a)mai mare;b) mai mică;c)egală;d) mai mică, mai mare sau egală;e)obligatoriu mai mare ca 1.

178. Un raport de evaluare trebuie să:a)arate baza legală a evaluării;b) descrie activităţile efectuate de evaluator;c)reprezinte mijlocul de comunicare a valorii;d) calculeze o valoare;e)arate o valoare viitoare reală.

18

179. Un raport de evaluare se poate verifica:a) la cererea clientului;b) la cererea beneficiarului;c) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii

estimate;d) cu consimţământul autorului raportului;e) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii

estimate, cu consimţământul autorului raportului, la cererea clientului sau a beneficiarului.

180. Valoarea de casare este:a)mai mare ca valoarea de lichidare;b) mai mică decât valoarea de lichidare;c)egală cu valoarea de lichidare;d) limita inferioară a valorii de lichidare în absenţa valorilor

negative;e)limita superioară a valorii de lichidare.

181. Creanţele de lichidare au o valoare:a)mai mare decât valoarea contabilă;b) egală cu zero;c)mai mică decât valoarea contabilă;d) mai mică pentru că nu s-a încasat la timp;e)mai mică decât 1.

182. Valoarea de ipotecare se estimează astfel:a)se consideră utilizarea curentă şi cele alternative;b) se consideră elementele pe termen lung;c)eliminarea elementelor speculative;d) se consideră utilizarea curentă şi cele alternative, elementele

pe termen lung, eliminându-se elementele speculative;e)este calculată de bancă, conform normelor metodologice.

183. Creditele contractate:a) se evaluează la data lichidării;b) se negociază separat cu banca creditoare;

18

c) se trec la datoria publică;d) se reevaluează la data rambursării;e) nu se evaluează.

184. Pentru salariaţi obligaţiile speciale:a)nu se mai iau în considerare;b) se achită după finalizarea lichidării;c)se iau în considerare;d) se evaluează la data lichidării;e)vor fi achiziţionate de acţionari.

185. Veniturile care se înregistrează în avans:a)se impozitează şi se trec la active;b) se anulează;c)se restituie celor ce le-au constituit;d) nu se impozitează;e)se consideră profit.

186. În cadrul activităţilor viabile separarea înseamnă:a) asamblarea unei întreprinderi;b) fuziunea serviciilor;c) divizarea activelor;d) fuziunea întreprinderilor;e) divizarea managementului.

187. În principal evaluatorul acţionează în:a)interes public;b) interes profesional;c)interes propriu;d) interesul clientului;e)interesul consumatorului.

188. Abordarea valorii finale se face pe baza următoarelor criterii:a) diferenţelor între rezultatele obţinute;b) competenţa evaluatorului;c) valoarea reală;

19

d) precizia, calitatea informaţiilor şi judecata evaluatorului;

e) tipul valorii estimate şi cantitatea informaţiilor.

189. Întreprinderile comparabile abordate prin metoda comparaţiei trebuie să fie:a)relevante şi similare;b) cu profit net acelaşi;c)cu profit brut diferit;d) identice;e)asemănătoare.

190. Relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se exprimă printr-o rată:a)a venitului;b) globală;c)de capitalizare;d) de actualizare;e)de substituţie.

191. În urma unei evaluări valorile diferite se conciliază prin:a)selecţia unei valori;b) media ponderată şi aritmetică;c)eliminarea valorilor minime şi maxime;d) eliminarea valorilor minime;e)medie geometrică.

192. Estimarea valorii de lichidare se face:a)la cererea cumpărătorului;b) pentru toate întreprinderile neprofitabile;c)numai când întreprinderea este falimentară;d) la cererea vânzătorului;e)când se vinde întreprinderea.

193. La lichidare stocurile au o valoare:a)poate fi şi negativă;

19

b) mai mică decât valoarea contabilă;c)mai mare decât valoarea contabilă;d) mai mică deoarece nu se acordă garanţie;e)egală cu valoarea contabilă.

194. Capitalul social al unei SC poate fi majorat prin:a)aport în natură;b) aport în creanţe;c)încorporarea rezervelor legale;d) profit;e)impozite.

195. Un raport de evaluare trebuie să cuprindă:a)declaraţiile de certificare;b) baza de evaluare;c)scopul evaluării;d) baza şi scopul evaluării, precum şi declaraţii de

certificare;e)valoarea evaluată.

196. Atunci când se stabileşte tariful pentru evaluare se ţine cont de:a)volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii;b) costul întreprinderii;c)valoarea întreprinderii;d) veniturile obţinute de proprietate;e)valoarea care a rezultat în urma evaluării.

197. Rata de actualizare faţă de RIR pentru întreprinderile evaluate numai prin DCF este:a) egală;b) mai mare;c) mai mică;d) egală cu 1;e) nu se poate aprecia.

198. Prin aplicare metodei DCF rezultă o valoare de tipul:

19

a)valoare cu bază majoritară;b) valoare cu bază minoritară;c)valoare cu bază majoritară sau minoritară;d) valoare informală;e)valoare estimativă.

199. Rata rentabilităţii costurilor este:a)profit net / cheltuieli totale;b) profit net / profit brut;c)profit brut / capital propriu;d) profit net / capital propriu;e)profit brut / cheltuieli totale.

200. Nu este factor de producţie:a)contribuţia;b) terenul;c)munca;d) capitalul;e)munca salariată.

19

Asigurări şi pieţe de capital

1. În cadrul licitaţiei bursiere se confruntă:a) un vânzător cu mai mulţi cumpărători;b) un cumpărător cu mai mulţi vânzători;c) mai mulţi vânzători cu mai mulţi cumpărători;d) un vânzător şi un cumpărător;e) câţiva vânzători şi cumpărători.

2. Cuponul obligaţiunii este:a) dobânda nominală a obligaţiunii;b) rata dobânzii obligaţiunii;c) diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală;d) diferenţa dintre valoarea de rambursare şi cea nominală;e) se mai numeşte primă de emisiune.

3. Care sunt pieţele componente ale pieţei de capital?1. Piaţa monetară;2. Piaţa primară de capital;3. Piaţa secundară de capital;4. Piaţa bancară;5. Piaţa bunurilor de consum.

Alegeţi varianta corectă:a) 2, 3 şi 4;b) 5;c) 4;d) 2 şi 3;e) 1 şi 4.

4. Mărfurile tranzacţionate în burse trebuie să aibă următoarele caracteristici:1. să fie bunuri generice;2. să fie bunuri fungibile;3. să fie bunuri standardizabile;

19

4. să fie bunuri cu grad redus de prelucrare;5. să fie bunuri generale;

Alegeţi varianta corectă:a) 1, 2, 3 şi 4;b) 1, 2, 3, 4 şi 5c) 1, 2 şi 3;d) 2 şi 3;e) 3.

5. Institutiile bancare:a) acceptă depozite;b) gestionează portofolii de active de capital ale clienţilor;c) deschid conturi pentru clienţi;d) emit active bancare (perfect lichide şi cu risc redus);e) dau împrumuturi.

Care dintre afirmaţii nu este adevărată?

6. Titlurile financiare negociabile pe piaţa bursieră sau alte pieţe reglementate se mai numesc şi instrumente bursiere şi se clasifică în următoarele categorii :

a) titluri primare şi secundare;b) titluri de credit şi debit;c) titluri sintetice şi derivate;d) titluri primare şi derivate;e) titluri primare, sintetice şi derivate.

7. Care din subdiviziunile pieţei de capital facilitează numai emisiunea de titluri financiare?

a) piaţa primară de capital;b) piaţa secundară de capital;c) bursa de valori;d) bursa de mărfuri;e) piaţa monetară.

8. Rolul primordial al organismului de autoritate al pieţei de capital este de a asigura:

a) protecţia statului împotriva fraudelor;

19

b) protecţia emitenţilor;c) protecţia investitorilor;d) reglementarea pieţei financiare;e) protecţia instituţiilor financiare.

9. Care este valoarea capitalului investit în acţiuni preferenţiale cu rată a dividendului de 18%, dacă un investitor primeşte 1.000 RON dividende anual?

a) este egală cu 18.000 RON;b) este egală cu 5.556 RON;c) este egală cu 55.556 RON;d) este egală cu 1.800 RON;e) este egală cu 7.356 RON.

10. Emisiunea primară de acţiuni este:a) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor

investitori pentru subscriptie, realizată pentru majorarea de capital social;

b) procedura investiţională de cumpărare a unui număr mare de acţiuni prin oferta publică de cumpărare;

c) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor investitori pentru subscripţie, pentru constituirea societăţii comerciale pe acţiuni;

d) procedura investiţională de vânzare a unui număr mare de acţiuni prin oferta publică de vânzare;

e) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor investitori pentru subscripţie, realizată pentru modificarea capitalului social.

11. Oferta publică de vânzare este:a) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 500 de

persoane;b) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 100 de

persoane;c) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 300 de

persoane;

19

d) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 250 de persoane;

e) tehnica de ofertă de a cumpăra acţiuni adresată tuturor proprietarilor valorilor mobiliare vizate.

12. Oferta publică de cumpărare este:a) tehnica de ofertă de a cumpăra acţiuni adresată tuturor

proprietarilor valorilor mobiliare vizate;b) tehnica de cumpărare a unui pachet de acţiuni de la cel puţin

100 de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;c) tehnica de ofertare pentru cumpărarea unui pachet de acţiuni

de la un număr de cel puţin 500 de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;

d) tehnica de cumpărare a unui pachet de acţiuni de la cel puţin 300 de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;

e) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 100 de persoane.

13. O participare la capital care conferă drepturi de vot suficiente pentru a alege şi revoca toţi membrii consiliului de administraţie este:

a) poziţie majoritară absolută;b) poziţie majoritară;c) poziţie de control;d) poziţie de acţionar semnificativ;e) poziţie long.

14. Investitorii care urmăresc să deţină o poziţie majoritară şi să intervină în administrarea unei societăţi comerciale pe acţiuni, sunt denumiţi:

a) investitori de portofoliu;b) investitori strategici;c) investitori financiari;d) investitori direcţi;e) investitori indirecţi.

19

15. Dreptul de preferinţă reprezintă:a) dreptul unui acţionar de a subscrie cu prioritate acţiuni la

majorarea capitalului social, proporţional cu numărul de acţiuni deţinute la data de referinţă la un preţ inferior preţului acţiunilor oferite public;

b) dreptul acţionarilor de a cumpăra înaintea oricărui investitor din afara societăţii şi la preţ preferenţial acţiuni puse în vânzare de acţionarii societăţii deţinute public;

c) dreptul investitorilor din afara societăţii de a cumpăra înaintea oricărui acţionar şi la preţ preferenţial acţiuni puse în vânzare de acţionarii societăţii deţinute public;

d) dreptul unui investitor din afara societăţii de a subscrie cu prioritate acţiuni la majorarea capitalului social, la un preţ inferior preţului acţiunilor oferite public;

e) dreptul acţionarilor de a primi dividende mai mari decât acţionarii din afara societăţii.

16. Bursele generale tranzacţionează:a) numai bunuri materiale;b) bonuri de tezaur;c) titluri emise de către societăţile transnaţionale;d) o gamă variată de mărfuri şi hârtii de valoare;e) numai aur şi metale preţioase.

17. Investitorii de capital formează împreună:a) cererea de capitaluri;b) oferta de capitaluri;c) intermedierea transferurilor de capital;d) emitenţii de valori mobiliare;e) cererea agregată de monedă.

18. Obligaţiunea reprezintă o parte din:a) capitalul social;b) rezervele societăţii;c) capitalul propriu;d) activul net contabil;e) valoarea unui împrumut.

19

19. Atenuarea efectelor de diluţie se realizează de către societate prin:a) acordarea de dividende sporite vechilor acţionari;b) emisiunea de noi acţiuni sub paritate;c) calcularea şi distribuirea de drepturi preferenţiale;d) distribuirea unui profit pe acţiune mai mare;e) apelarea la rezerve pentru distribuirea de dividende sporite

vechilor acţionari.

20. Obligaţiunile reprezintă titluri financiare:a) cu venit variabil;b) cu venit fix;c) de participare la capitalul emitentului;d) emise pe o durată nedeterminată;e) cu scadenţa pe termen scurt.

21. Cum se caracterizează piaţa financiară?a)este o piaţă închisă;b) este o piaţă pe termen mediu;c)este o piaţă pe termen lung;d) este o piaţă dirijată;e)este o piaţă pe termen scurt.

22. Obiectivele unui investitor, atunci când ia o decizie de investiţie pe piaţa de capital sunt:

a)urmăreşte profitul fără să acorde atenţie riscului;b) este interesat de risc, nu şi de rentabilitate;c)să-şi recupereze investiţia fără realizarea unui profit;d) să-şi maximizeze profitul în condiţii de risc minim;e)să se retragă din piaţă atunci când nu este favorabil.

23. Una dintre afirmaţiile de mai jos este falsă:a)oricine poate investi la bursă, în limita unor condiţii;b) instrumentele de la bursă sunt emise pe termen

indefinit;c)valorile mobiliare sunt negociabile;

19

d) valorile mobiliare îşi pot schimba posesorul prin negociere;

e)tranzacţionarea se poate face fără intermediari. 24. Una din afirmaţiile de mai jos este falsă:

a)valorile mobiliare sunt instrumente negociabile;b) posesorii de valori mobiliare nu au drepturi patrimoniale;c)acţiunile sunt emise în forme materiale;d) acţiunile sunt părţi din capitalul social şi au valoare nominală;e)acţiunile sunt indivizibile.

25. Acţiunile ordinare sunt caracterizate prin:a) nu pot fi transferate în mod liber;b) nu reflectă mărimea capitalului social;c) nu implică răspundere din partea acţionarilor;d) dreptul de vot poate fi transmis terţilor;e) dau drept de încasare de dividende.

26. Acţiunile preferenţiale sunt caracterizate prin:a) nu au o valoare nominală;b) nu sunt garantate de emitent;c) conferă o rentabilitate minimă (dividend prioritar);d) conferă drept de vot în cadrul AGA;e) nu au aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.

27. Valoarea unei acţiuni poate fi exprimată prin:a)valoare nominală;b) valoare contabilă;c)valoare de piaţă;d) valoare nominală, contabilă, de piaţă;e)valoare actuală.

28. Care sunt efectele imediate ale unei majorări de capital (prin emisie de noi acţiuni)?

a) creşte numărul de acţiuni în circulaţie;b) scade procentul de acţiuni deţinute de acţionari;c) acţionarii vechi au întâietate la subscriere;

20

d) vechii acţionari au prioritate la subscriere, dar concomitant scade procentul de acţiuni deţinute de acţionari şi creşte numărul acţiunilor în circulaţie;

e) scade preţul de cotare la bursă.29. Acţionarii care aleg să nu subscrie în cadrul unei majorări de

capital pot să-şi vândă drepturile la o valoare teoretică (DSt). Care este formula de calcul corectă?

a)

b)

c)

d)

e)

30. Care sunt formele sub care se distribuie dividendul:a) dividend anual, ca rezultat al politicii de dividend;b) dividend fix, pentru cei ce deţin acţiuni privilegiate;c) dividend provizoriu, ca avans înaintea dividendului

definitiv;d) dividend anual, fix sau provizoriu;e) dividend anual, proporţional cu numărul de acţiuni

deţinute.

31. În urma unei majorări de capital, în care se acordă acţiuni gratuite, dreptul de atribuire se calculează astfel:

a)

20

b)

c)

d) şi

e) şi

32. Una din următoarele afirmaţii este adevărată:a) data înregistrării este data până la care ai drept de a primi

dividende;b) data ex-dividend este aceeaşi cu data înregistrării;c) data de referinţă este data la care se întruneşte AGA;d) data de plată a dividendelor este înainte de data de înre-

gistrare;e) la data de înregistrare, practica a dovedit că preţul acţiunilor

creşte.

33. Când se hotărăşte distribuirea de dividende în acţiuni:a)societatea va oferi bani cash direct proporţional cu procentul

de deţinere;b) se distribuie la toţi acţionarii la aceeaşi rată fixă;c)se preferă atunci când societatea nu a înregistrat profit, şi nu

are bani cash să-şi recompenseze acţionarii;d) acţiunile noi primate conferă mai multe drepturi decât cele

vechi (deţinute anterior procedurii);e)se distribuie direct proporţional cu procentul de participare la

capitalul social.

34. Ce reprezintă profitul pe acţiune?a) se calculează ca raport între dividend pe acţiuni şi cursul în

piaţă;

20

b) se calculează ca produs între dividende şi numărul de acţiuni deţinute;

c) parte din profitul societăţii înregistrat la finalul anului;d) un surplus financiar pentru cel care deţine acţiuni;e) un indicator care reflectă evoluţia dividendelor.

35. Din punct de vedere al relaţiei între profit şi risc, bursa se plasează:a) mai riscantă decât un depozit bancar şi cu profitabilitate

nulă;b) mai puţin riscantă decât un depozit bancar şi cu profita-

bilitate maximă;c) mai puţin riscantă decât un depozit bancar şi cu profita-

bilitate minimă;d) mai riscantă decât un depozit bancar, dar cu profitabilitate

mai mare;e) fără riscuri majore.

36. Indicele BET are următoarele caracteristici:a) a fost creat pentru a reflecta tendinţa preţurilor tuturor socie-

tăţilor admise la bursă;b) a fost creat pentru a reflecta scăderile preţurilor unor

societăţi de top;c) în alcătuirea lui se ţine cont de volumul de tranzacţionare pe

o anumită perioadă;d) în alcătuirea lui intră doar 10 emitenţi de la categoria I;e) în alcătuirea lui intră doar emitenţii cu lichiditate minimă.

37. Indicele BET-FI reprezintă:a) un indice care cuprinde societăţile de la categoria I;b) un indice care cuprinde numai societăţile de la categoria II;c) un indice sectorial ce reflectă tendinţa preţurilor unităţilor

de fond;d) un indice oarecare;e) un indice care reflectă scăderea preţurilor unor societăţi

listate.

38. O acţiune contează în anul 2007 la 1.000 u.m. Dividendul oferit este de 100 u.m. Anul următor dividendul se majorează cu 20%, iar cursul devine 1.500 u.m. Care este peformanţa la final?

20

a) 52%;b) 62%;c) 72%;d) 20%;e) 40%.

39. Care este valoarea coeficientului multiplicator al capitalizării (PER) în cazul în care cunoaştem cursul = 100 unităţi, rata de distribuire a dividendelor = 40% din profit, profitul pe acţiune = =50 u.m.?

a) 0,5;b) 200;c) 2;d) 50;e) 0,05.

40. Preţul de emisiune (PE) se calculează ca:a) diferenţă între valoarea nominală (VN) şi curs (C);b) suma dintre valoarea nominală (VN) şi curs (C);c) suma dintre valoarea nominală (VN) şi prima de emisiune

(pe);d) diferenţă între valoarea nominală (VN) şi prima de emisiune

(pe);e) produsul dintre valoarea nominală (VN) şi curs (C).

41. Modelul CAPM (Capital Assets Priceing Model):a) permite estimarea preţului unei noi forme de active finan-

ciare;b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un

portofoliu de active;c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;e) permite estimarea preţului acţiunilor.

42. Modelul OPM (Options Priceing Model):a) permite estimarea preţului unei noi forme de active

financiare;

20

b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un portofoliu de active;

c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;e) permite estimarea preţului acţiunilor.

43. Modelul APM (Arbitrage Priceing Model):a) permite estimarea preţului unei noi forme de active finan-

ciare;b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un

portofoliu de active;c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;e) permite estimarea preţului acţiunilor.

44. Rentabilitatea unui activ reprezintă:a) câştigul generat de posesia activului;b) venitul obţinut şi sporul de valoare înregistrat pe durata

posesiei unui activ;c) sporul de valoare înregistrat pe durata posesiei unui activ;d) o rată de rentabilitate;e) venitul obţinut ca urmare a cotării activului.

45. Riscul posesiei unui activ are la bază următoarele ipoteze:a) câştigul rezultat din posesia activului poate fi diferit în

raport cu împrejurările generate de mediul economic;b) nu poate fi estimată probabilitatea apariţiei fiecăreia din

împrejurările posibile a fi generate de mediul economic;c) indicele pentru identificarea împrejurărilor generate de

mediu este staţionar;d) numărul de împrejurări pe care le poate genera mediul şi

care sunt luate în considerare este nelimitat;e) orice investiţie presupune un risc.

46. Activele cu dispersie mare sunt generatoare de:

20

a) aversiune faţă de risc;b) atracţie faţă de risc;c) preţuri mari;d) preţuri mici;e) preţuri competitive.

47. Beneficiarul contractului de opţiune plăteşte pentru opţiune un preţ numit:

a) preţ de exerciţiu;b) preţ de cotare;c) primă de opţiune;d) preţ de opţiune;e) preţ al acţiunii.

48. Contractul de opţiune devine obligatoriu pentru beneficiar deoarece:a) a fost remunerat prin prima de opţiune;b) trebuie să plătească prima de opţiune;c) trebuie să plătească preţul de opţiune;d) trebuie să plătească preţul de cotare;e) presupune un preţ.

49. La termen beneficiarul opţiunii poate să vândă/cumpere stocul de acţiuni sau să renunţe la vânzarea/cumpărarea lor. Alegerea este determinată de:

a) nivelul preţului de cotare (pc) al acţiunilor la termen;b) nivelul preţului de exerciţiu;c) nivelul primei de opţiune;d) nivelul preţurilor de cotare şi exerciţiu şi nivelul primei de

opţiune;e) nivelul preţului acţiunii şi al preţului de exerciţiu.

50. Rata investiţiilor în sporul de venit:a) arată care este valoarea investiţiei care asigură creşterea cu

o unitate a venitului;b) este un parametru de eficienţă a investiţiilor;c) determină indicele de creştere a venitului;

20

d) este un parametru de eficienţă a investiţiilor care arată care este valoarea investiţiei care asigură creşterea cu o unitate a venitului;

e) este un parametru de eficienţă a investiţiilor care determină indicele de creştere a venitului.

51. În concepţia legiutorului român, asiguratul este persoana care are un contract de asigurare încheiat cu:

a) Statul;b) Firmele private;c) Asigurătorul;d) Persoane juridice;e) Alte persoane asigurate.

52. Dacă contractul de asigurare este încheiat în favoarea beneficia-rului, contractantul (asiguratul) se mai numeşte:

a) Asigurator;b) Contractant;c) Beneficiar al asigurării;d) Stipulantul asigurării;e) Solicitant.

53. Ofertanţii produsului asigurare sunt persoane juridice specializate sau societăţi mutuale, numiţi generic:

a) Cumpărători;b) Vânzători;c) Comercianţi;d) Solicitanţi;e) Asiguratori.

54. Asigurările facultative sunt asigurările contractuale în care rapor-turile dintre asigurat şi asigurator, precum şi drepturile şi obliga-ţiile fiecărei părţi se stabilesc prin:

a) Contractul de reasigurare;b) Contractul de asigurare;c) Indemnizaţia de asigurare;d) Prima de asigurare;

20

e) Societăţile de asigurări. 55. Partea din valoarea asigurată pentru care asiguratorul îşi asumă

răspunderea în cazul producerii fenomenului se numeşte:a) Sumă asigurată;b) Primă de asigurare;c) Indemnizaţie de asigurare;d) Despăgubire; e) Cotizaţie.

56. În cazul asigurărilor mutuale suma plătită de asigurat se numeşte:a) Despăgubire;b) Cotizaţie;c) Daună;d) Taxă;e) Primă netă.

57. Prima plătită de asigurat se numeşte primă brută sau:

a) Pură;b) Teoretică;c) Tarifară;d) Taxabilă;e) Juridică.

58. Prima adios (încărcătura primei) serveşte pentru:a) acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale societăţilor de

asigurări;b) finanţarea măsurilor de prevenire a riscului;c) atingerea scopului asiguratorului (obţinerea de profit);d) finanţarea măsurilor de prevenire a riscului, acoperirea

cheltuielilor de funcţionare ale asiguratorilor şi obţinerea de profit;

e) nu există o astfel de primă.

20

59. În cazul asigurărilor de persoane, indemnizaţia de asigurare sem-nifică:

a) suma asigurată;b) despăgubirea;c) cotizaţia;d) prima netă;e) prima adios.

60. Sistemul acoperirii proporţionale, consacrat de Legea nr. 136/1995, articolul 28, permite calculul despăgubirii conform formulei:

a) D = P (Sa/Vr);b) D = Sa  (P/Vr);c) D = Vr  (Sa/P);d) D = Sa  (Vr/P);e) D = Vr  (P/Sa).

61. În asigurările de bunuri, asiguratorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului sau beneficiarului asigurării:

a) poliţa;b) despăgubirea;c) cotizaţia;d) prima brută;e) prima netă.

62. Documentul de asigurare poate fi:a) nominal;b) la ordin;c) la purtător;d) nominal, la ordin sau la purtător;e) personal.

63. Nu se acordă despăgubire pentru: 1) pagube indirecte; 2) pagube

produse prin întreruperea folosirii bunului ca urmare a producerii riscului cuprins în contract; 3) pagube produse prin operaţiuni militare în timp de război; 4) cheltuieli făcute pentru transferul sau îmbunătăţirea bunurilor.

20

a) 1, 2;b) 1, 2, 3;c) 1, 2, 3, 4;d) 2, 3;e) 2, 3, 4.

64. Indicele anual mediu de despăgubire este notat cu:a) i;b) ia;c) iam;d) iamd;e) id.

65. Cedarea de către asigurator către alte societăţi de asigurare a părţii din riscul subscris care depăşeşte reţinerea sa proprie se numeşte:

a) Vânzare;b) Asigurare;c) Cedare;d) Reasigurare;e) Despăgubire.

66. Retrocesiunea este procedura prin care:a) reasiguratorul cedează la rândul lui o parte din riscul

acceptat;b) reasiguratorul cedează la rândul lui tot riscul acceptat;c) reasiguratorul cedează prima de indemnizaţie;d) reasiguratorul cedează reasiguratului prima netă;e) reasiguratorul cedează tot reasiguratului.

67. În contractul de reasigurare proporţional criteriul de repartizare a riscurilor este:

a) Poliţa;b) Despăgubirea;c) Suma asigurată;d) Dauna;e) Retrocesiunea.

21

68. Funcţia de supravieţuire reprezintă:a) numărul mediu de persoane dintr-o populaţie omogenă

aflate în viaţă la împlinirea vârstei de x ani;b) numărul absolut de persoane dintr-o populaţie omogenă

aflate în viaţă la împlinirea vârstei de x ani;c) numărul relativ de persoane dintr-o populaţie omogenă

aflate în viaţă la împlinirea vârstei de x ani;d) numărul de persoane dintr-o populaţie omogenă aflate în

viaţă la împlinirea vârstei de x ani;e) numărul total de persoane dintr-o populaţie omogenă.

69. Se dă un grup format din două persoane cu probabilităţile de supravieţuire peste „n” ani p1 şi p2. Atunci probabilitatea ca numai o persoană să fie în viaţă peste „n” ani este:

a) p1 + p2 +2p1*p2;b) 2p1 – 2p2 + p1*p2;c) 2p1 + 2p2 – 2p1*p2;d) p1 + p2 – 2p1*p2;e) 2p1*p2 – p1 – p2.

70. Valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asiguratorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asigu-ratului reprezintă:

a) Rezerva obligatorie;b) Rezerva matematică;c) Rezerva de stat;d) Rezerva de despăgubire;e) Rezerva factorială.

71. Unul dintre răspunsurile de mai jos nu este corect în ceea ce priveşte efectele pe care cedările în reasigurare le antrenează. Care este acesta?

a) plăţi de prime nete cuvenite reasigurătorilor;b) încasări cu titlu de despăgubiri primite de reasiguraţi de la

reasigurători, în caz de sinistru;

21

c) încasări de comisioane de la reasiguraţi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de reasigurători cu gestiunea riscu-rilor ce fac obiectul reasigurării;

d) încasări cu titlu de participări ale reasiguraţilor la beneficiile reasigurătorilor, când decontul final al contractului de reasi-gurare indică un rezultat net favorabil pentru reasigurător;

e) plăţi cu titlu de dobânzi aferente rezervelor tehnice, consti-tuite de societăţile de asigurare cedente.

72. Unul din următoarele elemente nu se regăseşte în contractul de reasigurare:

a) răspunderea asumată de reasigurători;b) răspunderea reţinută de reasigurat;c) obiectul reasigurării;d) costul reasigurării (condiţiile în care se face reasigurarea);e) precizări privind apelarea reasigurătorului la retrocesiune.

73. Prin indemnizaţie de asigurare se înţelege:a) suma de bani pe care o plăteşte asiguratul asigurătorului

pentru asumarea riscului;b) suma de bani pe care asigurătorul o achită asiguratului la

survenirea cazului asigurat;c) dauna efectivă, evaluabilă în bani, pe care asiguratul o poate

suferi în caz de pierdere sau degradare a bunului asigurat;d) prejudiciul suferit de asigurat în urma realizării cazului

asigurat;e) suma asigurată pe unitatea de obiect asigurat.

74. Reasigurarea neproporţională cunoaşte următoarele variante:1. reasigurarea excedent de daună;2. reasigurarea de acoperire a sinistrelor majore;3. reasigurarea cotă-parte;4. reasigurarea oprire de daună;5. reasigurarea pe bază de pool;6. reasigurarea excedent de sumă asigurată.

Alegeţi varianta corectă:a) 1 + 4 + 5;

21

b) 1 + 2 + 5;c) 3 + 5 + 6;d) 2 + 4 + 5;e) 1 + 2 + 4.

75. În cazul asigurărilor de răspundere civilă auto, societăţile de asigurări acordă despăgubiri dacă:

a) paguba se datorează exclusiv culpei persoanei păgubite;b) este vorba de pretenţii referitoare la reducerea valorii

bunurilor după efectuarea reparaţiilor;c) paguba este urmarea exclusivă a culpei unei terţe persoane;d) paguba este rezultată ca urmare a unui transport de produse

radioactive inflamabile; e) producerea pagubei a rezultat din vina conducătorului

autovehiculului asigurat.

76. Precizaţi care este răspunsul corect cu privire la practicarea principiului primului risc:

a) nu influenţează nivelul primelor de asigurare; b) permite realizarea unui profit substanţial de către

asiguratori;c) permite practicarea unor tarife de prime mai scăzute

comparativ cu alte principii de acoperire (răspundere) în asigurare;

d) prezintă, în toate cazurile, avantaje deosebite atât pentru asigurat, cât şi pentru asigurător;

e) presupune cote de prime de asigurare mai mari faţă de cele practicate în cazul aplicării altor principii de acoperire.

77. Asigurarea maritimă sau fluvială, încheiată în condiţia „pierdere totală şi avarii” acoperă: 1. cheltuielile rezultate ca urmare a coliziunii navei asigurate cu un corp fix; 2. pierderile şi avariile la navă; 3. contribuţia la cheltuielile de avarie comună; 4. pierderea totală a navei; 5. daunele rezultând din coliziunea navei asigurate cu o altă navă; 6. cheltuielile de salvare. Alegeţi varianta corectă:

a) 2 + 3 + 4 + 6;

21

b) 1 + 4 + 5;c) 2 + 4;d) 1 + 2 + 4 + 5;e) 1 + 2 + 5.

78. Care dintre următoarele funcţii nu este funcţie biometrică:a) funcţia de supravieţuire;b) intensitatea mortalităţii;c) funcţia logaritmică;d) probabilitatea de deces;e) viaţa medie.

79. În cazul asigurării de răspundere civilă, terţa persoană păgubită are statut de:

a) contractant şi stipulant al asigurării;b) asigurat;c) persoană cuprinsă în asigurare;d) beneficiar al asigurării;e) contractant.

80. Funcţia de repartiţie:

1. este o funcţie complementară a asigurărilor;2. este o funcţie principală a asigurărilor;3. urmăreşte modul cum se încasează primele şi alte venituri ale

societăţii de asigurări;4. se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare; 5. se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare

către destinaţiile sale legale;Varianta corectă este:

a) 2 + 3 + 5;b) 3 + 5;c) 2 + 4 + 5;d) 1 + 3;e) 2 + 4.

81. Media indicatorului de supravieţuire este egală cu:a) probabilitatea de supravieţuire;

21

b) probabilitatea de deces;c) produsul probabilităţilor de supravieţuire şi de deces;d) viaţa medie;e) funcţia de supravieţuire.

82. În materie de asigurări, cazul asigurat este:a) evenimentul asigurat care s-a produs şi pentru înlăturarea

consecinţelor lui s-a încheiat asigurarea;b) un eveniment viitor;c) un eveniment care s-a produs prin fapta intenţionată a

beneficiarului asigurării;d) un eveniment posibil;e) un eveniment care s-a produs.

83. În categoria riscurilor valutare sau economice intră:1. riscul fluctuaţiei ratei dobânzii;2. riscul de neplată din partea cumpărătorului;3. riscul de netransfer al valutei către furnizor;4. riscul de schimb valutar;5. riscul creşterii costurilor de fabricaţie.

Răspunsul corect este:a) 1 + 3 + 5;b) 2 + 3 + 5;c) 1 + 2 + 3;d) 1 + 3 + 4;e) 1 + 4 + 5;

84. Un bun a cărui valoare de asigurare este de 10.000 RON a fost asigurat pentru suma de 8.000 RON. Ca urmare a producerii riscului asigurat, se înregistrează pierderea totală a bunului. Care este despăgubirea la care are dreptul asiguratul?

a) 8.000;b) 10.000;c) 2.000;d) 6.400;e) nu se poate calcula, fiind necesare şi alte informaţii.

21

85. La asigurarea bunurilor în timpul transportului pe calea ferată, răspunderea asigurătorului începe:

a) din momentul încărcării bunurilor în vagoane;b) la trei zile după ce s-a încheiat contractul de asigurare;c) din momentul primirii bunurilor de către transportator;d) la cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele

de asigurarea;e) după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat

primele. 86. Funcţia de repartiţie:

1. este o funcţie complementară a asigurărilor;2. este o funcţie principală a asigurărilor;3. urmăreşte modul cum se încasează primele şi alte venituri ale

societăţii de asigurări;4. se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare;5. se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare

către destinaţiile sale legale.a

Varianta corectă este:a) 2 + 3 + 5; b) 3 + 5;c) 2 + 4 + 5;d) 1 + 3;e) 2 + 4.

87. Precizaţi afirmaţia falsă referitoare la asigurările de bunuri (generale):

1. bunurile se asigură pentru sumele declarate de asigurat şi care nu trebuie să depăşească valoarea lor la data asigurării;

2. pot fi asigurate facultativ bunurile primite în folosinţă sau aflate la asigurat spre păstrare, reparare, prelucrare etc.;

3. asigurarea se încheie în general pentru perioada de un an;4. contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar

dacă există un început de dovadă scrisă;

21

5. în cazul în care a fost desemnat un beneficiar al asigurării, acesta nu trebuie să aibă interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.

a) 1 + 2 + 3 + 4;b) 2 + 3 + 4 + 5;c) 5;d) 3;e) 2.

88. Afirmaţia falsă referitoare la asigurarea animalelor din ţara noastră este:

a) protecţia animalelor se realizează pe baze contractuale;b) animalele pot să aparţină persoanelor fizice şi juridice

române;c) asigurătorul poate să asigure animalele primite în folosinţă

de firme şi care aparţin altor persoane juridice;d) animalele trebuie să fie îngrijite şi să fie respectate regulile

zooigienice şi sanitar-veterinare;e) se pot asigura animalele indiferent de zona geografică.

89. Indicatorul Gradul de cuprindere în asigurare se determină:a) ca raport între suma asigurată şi valoarea reală a bunului

asigurat;b) ca raport între despăgubirea acordată asiguratului şi valoa-

rea pagubei produse la bunul asigurat;c) ca raport între totalul încasărilor de prime şi numărul contrac-

telor de asigurare încheiate;d) ca raport între totalul bunurilor asigurate şi totalul bunurilor

asigurabile;e) ca raport între totalul sumelor asigurate şi numărul total al

contractelor de asigurare încheiate.

90. Ionescu Mihai, proprietar al unui Logan, a contractat asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie la societatea de asigurări X-ASIG. În urma producerii unui accident din culpa unui conducător auto care are încheiată asigurarea de răspundere civilă la aceeaşi societate, precizaţi pe cine va despăgubi societatea X-ASIG:

21

a) despăgubirea va fi încasată de celalalt automobilist;b) despăgubirea va fi încasată de Ionescu Mihai;c) despăgubirea va fi împărţită în mod egal celor doi automo-

bilişti;d) în acest caz, societatea X-ASIG nu plăteşte despăgubire;e) despăgubirea va fi împărţită celor doi automobilişti în

funcţie de nivelul pagubei fiecăruia.

91. Contractul de asigurare a unor utilaje şi instalaţii aparţinând unei fabrici asigurate poate acoperi pagube produse de diferite acci-dente, cum ar fi:

1. pagubele produse de acţiunea curentului electric, scurtcircuit, supratensiune;

2. pagubele produse prin coroziune, depunerile lăsate de apă;3. pagubele rezultate în urma unor defecte de turnare sau de

montare;4. pagubele rezultate în urma unei furtuni;5. pagubele produse în mod lent prin uzura şi întrebuinţarea

utilajelor şi instalaţiilor;6. pagube produse din culpa asiguratului.

Răspunsul corect este:f) 1 + 2 + 3;g) 2 + 5 + 6;h) 2 + 3 + 5;i) 1 + 3 + 4;j) 3 + 4 + 6.

92. Una dintre următoarele trăsături nu este specifică asigurărilor de răspundere civilă:

a) acoperă prejudiciul produs de asigurat unei terţe persoane;b) culpa asiguratului este o condiţie de bază care se cere a fi

îndeplinită pentru ca asiguratorul să plătească despăgubirea cuvenită terţilor păgubiţi;

c) permite realizarea protecţiei patrimoniului asiguratului;d) se realizează din punct de vedere juridic atât ca asigurări

obligatorii, cât şi ca asigurări facultative;

21

e) se realizează numai sub forma asigurărilor contractuale bazate pe iniţiativa exclusivă a asiguraţilor.

93. În materia asigurării culturilor agricole, răspunderea asiguratorului începe:

a) la culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse de grindină sau îngheţ, din momentul răsăririi lor;

b) la culturile agricole răsădite, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii lor;

c) pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse de ploaie torenţială, din momentul ajungerii la maturitate;

d) pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul înfloririi lor;

e) pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse de prăbuşirile sau alunecările de teren, din momentul însămânţării lor.

94. Pierderea totală prezumată a unei nave este determinată în funcţie de următoarele criterii:1. nava nu poate fi salvată de la o pierdere totală reală fără o

cheltuială care ar depăşi valoarea ei de asigurare;2. nava este abandonată în mod deliberat din cauză că pierderea ei

totală apare inevitabilă;3. nava este grav avariată şi materialele necesare reparaţiei nu mai

pot fi procurate;4. nava este complet distrusă, iar costul reparaţiei ar depăşi

valoarea ei comercială;5. nava este atât de avariată, încât costul reparaţiilor ar depăşi

valoarea pe care ar avea-o după executarea reparaţiei sau valoarea asigurată.

Răspunsul corect este:a) 1 + 2 + 5;b) 2 = 3 + 4;

21

c) 2 = 4 + 5;d) 1 = 3 + 4;e) 3 + 4 + 5.

95. Printre riscurile ce pot surveni în cazul derulării creditului de export se numără şi riscul politic. Precizaţi care din următoarele riscuri au caracter politic:1. riscul de netransfer al valutei de către furnizor, cauzat de

autoritatea monetară;2. riscul de schimb valutar;3. riscul survenit ca urmare a deciziei autorităţilor publice de a

restrânge importul anumitor produse;4. riscul fluctuării ratei dobânzii;5. riscul de revoluţie.

Răspunsul corect este:a) 1 + 2 + 3;b) 2 + 4;c) 1 + 2 + 4;d) 1 + 3 + 5;e) 2 + 3 + 4.

96. În cazul asigurării de bunuri, indemnizaţia de asigurare:a) se plăteşte în limita sumei asigurate;b) în caz de pieire parţială a bunului, se plăteşte, de regulă,

după sistemul primului risc;c) nu poate depăşi valoarea bunului din momentul producerii

cazului asigurat;d) beneficiul nerealizat nu este supus reparării;e) nu poate depăşi paguba înregistrată.

Una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă. Care?

97. Asigurările de daune:a) au caracter de despăgubire;b) reunesc asigurările de bunuri şi asigurările de răspundere

civilă;

22

c) au drept scop repararea prejudiciului care ameninţă patri-moniul asiguratului;

d) reprezintă o măsură de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani;

e) sunt asigurări contra pagubelor.Una dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă. Care?

98. Partea din pagubă care depăşeşte suma asigurată este suportată în întregime de asigurat în cazul aplicării:

a) principiului primului risc;b) oricărui principiu de răspundere a asigurătorului;c)principiului acoperirii proporţionale;d) principiului acoperirii proporţionale şi al primului risc;e) principiului răspunderii limitate.

99. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor se subordonează:a) Parlamentului României;b) Ministerului Finanţelor;c) Băncii Naţionale a României;d) Guvernului României;e) Ministerului Administraţiei şi Internelor.

100. Care dintre următoarele notaţii nu reprezintă un număr de comutaţie?a) Nx;b) Mx;c) Tx;d) Rx;e) Sx.

22