Licenta Psihologie orientativ

8/8/2019 Licenta Psihologie orientativ

1/39

Licenta 2010

1. Psihicul uman este un sistem:a) staticb) probabilistc) dinamicd) dinamic-evolutiv

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:1. integral innascut2. dobandit in copilarie3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:a) dimensiunea teleonomicab) dimensiunea motivationalac) dimensiunea eticad) dimensiunea cognitiva

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:a) constiinta moralab) constiinta stiintificac) constiinta de sined) constiinta juridicae) constiinta lumii externe

5. Constiinta este:1. suma functiilor si proceselor psihice particulare2. suma proceselor cognitive3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa

ireductibila

6. Constiinta de sine este o functie:1. proiectiva2. autoreflexiva3. reflexiva

7. Constiinta de sine:1. genereaza identitatea Eului2. deriva din identitatea Eului

3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. constiintei lumii externe2. subconstientului3. constiintei de sine

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:a) sistematizarea informatiilorb) planificarea activitatiic) generarea unor proiecte noi

d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

10. Perceptia este:1. o senzatie complexa2. o structura cognitiva distincta


2/39

3. o suma de senzatii

11. Perceptia reflecta:1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale3. proprietati situational-accidentale

12. Determinantii perceptiei includ:1. exclusiv factorii obiectivi externi2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat3. exclusiv factori subiectivi interni4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

13. Perceptia monomodala consta in:1. perceperea unui obiect o singura data2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului2. incadrarea obiectului intr-o clasa3. relationarea obiectului cu experienta anterioara

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:1. numarul elementelor componente2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente3. marimea elementelor componente

16. Iluziile sunt rezultatul:1. halucinatiilor2. excedentului de informatie3. efectelor de camp

17. Rolul setului in perceptie este:1. intotdeauna pozitiv2. atat pozitiv, cat si negativ3. intotdeauna negativ

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)2. cu ajutorul figurilor duble3. cu ajutorul figurilor suprapuse

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:1. se fixeaza direct pe scop2. foloseste procedee logico-formale3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight1. introspectionista

2. gestaltista3. asociationista4. behaviorista


3/39

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament

imagistic22. Notiunea este:

1. un model informational imagistic

2. un model informational izomorfic3. un model informational homomorfic esentializat

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:1. polaritatii2. generalitatii3. sinonimiei4. contrastului

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:1. succesiunea reprezentarilor

2. judecata3. interactiunea dintre cuvant si imagine

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator lacel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii1. finalitatea2. structuralitatea3. continuitatea4. reversibilitatea

26. Procesarea de tip inductiv asigura:a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individualeb) identificarea obiectelor in contextul lor naturalc) trecerea de la individual la general

27. Procesarea de tip deductiv asigura:1. trecerea de la general la particular2. trecerea de la concret la abstract3. trecerea de la real la virtual

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:

1. planul de desfasurare2. continutul asupra caruia se aplica3. rezultatul la care ne conduc

29. Operatia generalizarii consta in:1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale

asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

30. Abstractizarea consta in:

1. asamblarea insusirilor esentiale2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora


4/39

31. Algoritmul este aplicabil:1. oricarei probleme bine definite2. oricarui gen de probleme3. doar problemelor de matematica

32. Euristica se subordoneaza:1. principiului tot sau nimic2. principiului incercarilor si erorilor

3. principiului conexiunii inverse33. Gandirea euristica este solicitata:1. in orice situatie slab definita2. doar in creatia artistica3. doar in jocul de sah

34. Reteaua semantica se realizeaza:1. pe baza relatiei de sinonimie2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor

35. Ca activitate decizionala, gandirea:1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii2. reduce incertitudinea in situatii alternative3. realizeaza planificarea actiunilor

36. Comunicarea desemneaza:1. schimburi de energie2. orice fel de schimburi in societate3. schimburi de informatie

37. Latura semantica a comunicarii consta in:1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor2. valoarea mesajelor pentru receptor3. coerenta succesiunii mesajelor

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. promptitudine2. utilitate3. fidelitate

40. Codarea, recodarea, decodarea presupun:a) trecerea de la un mesaj la altulb) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altulc) intelegerea mesajului receptionat

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmula) concretitudinea

b) generalitateac) fidelitatead) finalitateae) determinarea


5/39

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:1. rapiditatea aplicarii ei2. presiunea timpului3. functia de utilitate

43. Strategia minimax se aplica in:1. formarea notiunilor2. adoptarea deciziilor

3. rezolvarea problemelor slab definite

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:1. dificultatea articularii2. locul ocupat in propozitie3. frecventa folosirii in comunicare

45. Latura semantica exprima:1. o legatura de similitudine2. o legatura designativa

3. o legatura spatiala

46. Legatura cuvantului cu obiectul:1. este predeterminata2. este directa3. este mediata prin imagine4. este impusa din afara

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:a) lungimea lorb) ordinea sintactica a cuvintelorc) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

48. Modelul gramaticii generative presupune:1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:1. contextul2. dispozitia interlocutorilor

3. obiectul comunicarii50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1. stabilirea raporturilor sintactice2. stabilirea raporturilor semantice3. stabilirea raportului particular general

51. Veriga eferenta a limbajului include:a) componenta vizualab) componenta motorie manualac) componenta auditiva

d) componenta fono - articulatorie52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur


6/39

3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor

53. Limbajul intern este:1. vocabularul latent al unui subiect2. premisa dezvoltarii limbajului extern3. limbajul extern selectiv comprimat

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. J. Piaget2. P.J. Guilford3. O. Selz4. W. Khler

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:a) auzul fonematicb) fono articulatoriec) vizualad) motricitatea manuala

56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:1. om2. animal3. mamifer

57. Afectivitatea reflecta:1. proprietatile fizice ale stimulilor2. variatiile mediului intern al organismului3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

58. Emotia poate fi provocata de:1. actiunea oricarui stimul2. actiunea stimulilor nocivi3. actiunea stimulilor semnificativi

59. Declansarea emotiei se produce:1. in urma deliberarii subiectului2. in mod involuntar, neintentionat3. cand subiectul nu este atent

60. In prim planul constiintei subiectului se impune:

1. semnul trairii emotionale2. durata trairii emotionale3. intensitatea trairii emotionale

61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:1. intensitatea stimulilor2. starea de motivatie a subiectului3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

62. Optimumul emotional este determinat de:1. intensitatea trairii

2. semnul trairii3. imaginea obiectului

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:1. schimbarea intensitatii emotiei


7/39

2. schimbarea semnului emotiei3. schimbarea referentialului emotiei

64. Trairea emotionala:1. urmeaza producerii reactiilor periferice2. are loc concomitent cu reactiile periferice3. precede reactiile periferice

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange1. Fug pentru ca mi-e frica2. Mi-e frica pentru ca fug

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei2. nevoia de hrana3. semnalizarea unei stari de necessitate

67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1. principiului tensiune reductie2. legii efectului3. legii contrastului

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:1. interesul2. idealul3. aspiratia4. trebuinta

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:a) criteriul geneticb) criteriul prioritatii satisfaceriic) criteriul complexitatiid) criteriul specificitatii umane

70. Optimumul motivational exprima:1. intensitatea absoluta a motivului2. caracterul homeostatic al motivului3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea

sarcinii

71. Rolul social exprima:A. conceptia despre viataB. imaginea de sineC. standarde comportamentaleD. norme sociale

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:A. locul Eului in structura personalitatiiB. structura psihologica a EuluiC. rolul Eului in structura personalitatii

D. particularitatile eului73. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenicB. schizotim


8/39

C. ciclotimD. atletic

74. Legatura dintre biotip si psihotip este:A. o legatura geneticaB. o legatura cauzalaC. o corelatie statisticaD. o corelatie cantitativa

E. o corelatie calitativa

75. Inteligenta de tip A este:A. inteligenta innascutaB. inteligenta cristalizataC. rezultatul invatariiD. inteligenta fluidaE. deficitara in situatii structurateF. eficienta in situatii nestructurate

76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosocialeB. valori moraleC. valori functionaleD. valori socioculturale

77. Persoanele inalt creative:A. aleg situatii problematice noiB. aleg situatii problematice ambigueC. folosesc nivelul constientD. folosesc nivelul inconstient

78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:A. intodeauna exista o corelatie pozitivaB. nu intotdeauna exista o corelatie pozitivaC. intotdeauna exista o corelatie negativaD. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:A. constiinta de sineB. constiinta de lumeC. constiinta reflexiva

D. constiinta morala80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:

A. sistemului nervosB. inteligenteiC. temperamentuluiE. activitatii

81. Inteligenta emotioanala contine elemente:A. cognitiveB. afective

C. motivationaleD. sociale

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, laaltii, la sine, la activitate desemneaza:


9/39

A. gandireaB. atitudineaC. opiniaD. inteligentaE. creativitatea

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:A. conformism

B. nonconformismC. convergentaD. divergenta

84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:A. statutul economicB. statutul profesionalC. statutul familial

85. Eul este:A. gandire

B. simtireC. reflexieD. emotie

86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:A. tempoul trairilor psihiceB. ritmul trairilor psihiceC. intensitatea trairilor psihice

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:A. caracteruluiB. inteligenteiC. aptitudiniiD. atitudiniiE. deprinderii

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:A. inteligentaB. vointaC. temperamentulD. caracterul

E. gandirea89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde

abordarii:A. asociationisteB. gestaltisteC. genetisteD. ineisteE. behavioriste

90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:

A. inteligentaB. asimilareaC. acomodareaD. echilibrul dintre asimilare si acomodare


10/39

91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:A. de apreciereB. de selectieC. de compatibilizareD. de valorizareE. de feedback

92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:

A. fie rar intalnite in activitatea respectivaB. fie frecvent intalnite in activitatea respectivaC. aiba un grad ridicat de neobisnuitD. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuitE. fie adecvate realitatiiF. fie adecvate imaginatiei creatoare

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:A. este posibila prin ierarhizareB. este posibila prin compensareC. este posibila prin cooperare

D. nu este posibila94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanareaB. contrastulC. serendipitateaD. medierea prin simboluriE. medierea prin imaginatie

95. Componentele statutului social sunt:A. subiectiveB. obiectiveC. atitudinaleD. comportamentale

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:A. este o premisa fundamentala a constiinteiB. creator de constiintaC. depasete constiintaD. este directionat de constiinta

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primaraB. rezonanta afectiva secundaraC. activismD. nonactivismE. anxietate

98. Succesul unei activitati depinde de:A. prezenta mai multor aptitudiniB. relatiile de compensare dintre aptitudiniC. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilorD. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

99. Factorul general al inteligentei este:A. comun tuturor activitatilorB. specific unei activitatiC. o combinatie a factorilor de grup


11/39

100. Temperamentul:A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilorB. inhiba dezvoltarea aptitudinilorC. predetermina dezvoltarea aptitudinilorD. determina dezvoltarea aptitudinilor

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. geneticaB. factorialaC. cognitivaD. psihometricaE. eclecticaF. sistemica

102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:A. creativitateB. temperamentC. atitudini

D. aptitudiniE. caracter

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:A. trasaturi comuneB. trasaturi individualeC. durabileD. spontaneE. in numar foarte mareF. in numar foarte mic

104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:A. factorii socialiB. factorii culturaliC. factorii psihologici

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:A. ne apropiem de polul pozitivB. ne apropiem de polul negativC. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativD. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:A. operatiiB. produseC. structuriD. continuturi

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:A. ganditorB. artisticC. motor-general

D. echilibratE. excitabil

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei,conflicte:


12/39

A. intrastatusB. interstatusC. intraindividualeD. interindividuale

109. Spre deosebire de personalitate, Eul:A. este un fapt de constiinta socialaB. este un fapt de constiinta individuala

C. exprima personalitateaD. este nucleu al personalitatii

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:A. echilibratB. puternicC. mobilD. vioiE. schizotimF. ciclotim

111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza lanivelul:A. inteligenteiB. geniuluiC. creativitatiiD. talentului

112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:A. sistemul atitudinal-valoricB. sistemul atitudinal-socialC. sistemul atitudinal-moral

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilornemodulate in constient, se numeste:A. sublimareB. identificareC. regresie adaptativaD. regresie multipla

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:A. convingeri

B. obiectul atitudiniiC. tendinta spre actiuneD. informatiiE. trebuinteF. orientare constienta

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata decatre:A. AllportB. LowlerC. Lowenfeld

D. GuilfordE. Gardner

116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:A. perceptia rolului


13/39

B. conceptia roluluiC. expectatia rolului

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:A. absenta atitudinii creatoareB. prezenta atitudinii creatoareC. absenta aptitudinilor creatoareD. prezenta aptitudinilor creatoare

118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstratade:A. PiagetB. JacksonC. GuilfordD. VernonE. GetzelsF. Janet

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplinaB. motivatia intrinsecaC. independentaD. sociabilitatea

120. In conceptia lui Constantin Radulescu-Motru, Eul:A. se identifica cu starile de constiintaB. se identifica cu constiinta globalaC. creeaza unitatea constiinteiD. nu precede constiinta

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:A. hipertimicB. obsesivC. agresivD. senzitiv-introvertit

122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:A. genotipuluiB. fenotipuluiC. arhetipului

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:A. motivatie intrinsecaB. cunoastereC. creatieD. sociabilitateE. afectivitate

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupraaspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiuniiinteriorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. T

125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei

de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresteriisomatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cucateva decenii in urma.T

126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poateraspunde penal. F


14/39


15/39

c) fonetica

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:a) decentrare socio-afectivab) decentrare intelectuala

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:a) conduita suportului

b) coduita revolteic) conduita inchiderii in sined) conduita exaltariie) conduita afirmarii

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:a) etapa dependenteib) etapa conflictuluic) etapa relativei independented) etapa maturizarii afectiv emotionale

140. Imaginea de sine este structurata de:a) imaginea eului fizicb) intarirea pozitiva a comportamentuluic) imaginea eului psihic si psihosocial

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata deurmatoarele directii de dezvoltare:a) stabilirea identitatii euluib) independenta relatiilor personalec) cresterea intereselor/preocuparilord) umanizarea valorilor

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:a) gandirea pozitivab) gandirea relativistac) gandirea dualistad) gandirea sistematica

143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:a) extensiunea simtului eului

b) raportarea calda a eului la ceilaltic) securitatea emotionalad) perceptia realistae) obiectivarea euluif) filosofia unificatoare a vietii

144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillantsunt:a) altruismulb) sublimareac) umorul

d) reprimareae) rationalizarea

145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului


16/39

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catreparinti, in special de catre mama

146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piagetparcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:a) Conduita sforiib) Conduita suportuluic) Reactiile circulare tertiare

d) Conduita bastonului

147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiecta) este innascutab) se formeaza

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii .Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :a) centripetab) egocentricac) centriufuga

149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarelecaracteristici ale gandirii:a) animismulb) artificialismc) realismul

150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotiila sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale(rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutiesi devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.a) prescolaritateb) anteprescolaritatec) scolaritate mare

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care aprimit diferite denumiri:a) postformalb) multiliniarc) pragmaticd) metacognitiv

e) stadiul dialecticf) empatic

152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:a) a fi mai reflexiv si mai criticb) a fi mai deschis la perspectiva celorlaltic) a fi mai putin defensivd) a fi mai deschis la ideile noi

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirmaBogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate socialab) mijloc de invingere a alienariic) mijloc de comunicare


17/39

154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:a) suplete,b) echilibruc) calitatea miscarilor

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fosturmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H.Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:

a) stadiul mazgaleliib) stadiul realismului fortuit,c) stadiului realismului nereusitd) stadiul realismului intelectuale) stadiul realismului vizualf) stadiul realismului izbutit

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :a) stadiul operatiilor concreteb) stadiul preoperatorc) stadiul operatiilor formale

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:a) preabecedarab) abecedarac) postabecedara

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva,negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se perceptinerii in raport cu:a) societateab) mediul familialc) grupul de prieteni

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit momentb) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca estec) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primulan de scoala pot fi clasificate astfel:a) dificultati afective

b) dificultati cognitivec) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiunid) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespundestadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :a) perioada de opozitie

b) perioada de tranzitie

c) perioada de gratied) perioada de imitatie

162. Gandirea egocentrica este o gandire :a) prelogicab) intuitivac) preconceptualad) euristica


18/39

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata decelelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?a) dezvoltare psihosociala

b) psihomotricitate

164. Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei,imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n contient i se asociaz ntre ele. F

165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezintperspectiva economic n psihanaliz. F166. Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea

neplcerii i obinerea plcerii. T167. Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n funcie de

cerinele realitii T168. Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune

cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic F169. Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic T170. Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea

aferent F

171. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voinapacientului F

172. Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece F173. Simptomele nevrotice au la baz perturbri n viaa sexual a individului F174. Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei

tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc. F175. n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia

atotputerniciei T

176. Punctul de vedere economic se refer la:a. cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihicb. deplasarea i condensarea energiei psihicec. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

177. Simptomul apare ca rezultat al:a. imposibilitii descrcrii tensiunii psihice datorit interdiciei impuse de eu i supraeub. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de capacitile

adaptative ale euluic. energiei psihice libere care caut s se descarce sub form de angoas

178. Incontientul este caracterizat de :

a. procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizriii de principiul economiei psihiceb. tendine interzise care caut continuu s devin contientec. evenimente din trecut

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:a. nrcareb. clivajul obiectuluic. tendinele agresive ale copilului

180. Principala funcie psihic n stadiul anal este:a. educarea toaleteib. dobndirea controlului asupra propriilor tendinec. inhibarea agresivitii


19/39

181. Mecanismul psihozelor are la baz:a. conflictul dintre Eu i realitateb. proiectarea conflictului n exterior i nu refularea luic. absena tatlui

182. Schizofrenia este rezultatul:a. unei fixaii la stadiul schizoparanoidb. introiectrii aspectelor rele ale obiectului

c. clivajului

183. Perspectiva dinamic se refer la:a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre forele ce

tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcrib. principiul plcerii i principiul realitiic. studiul pulsiunilor individului i al evoluiei lor n timp

184. Energia psihic aparine:a. sinelui ca sediu al pulsiunilorb. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului

c. fiecrei instane psihice, fiind repartizat ntre cele trei instana i putnd circula ntre ele

185. Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic:a. transform energia liber n energie ataat unei reprezentri sau idei astfel nct

descrcarea s fie ntrziat i controlatb. tinde s descarce ct mai repede tensiunea prin satisfacie pulsional directc. recurge la mecanismul refulrii

186. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii:a. sinele este incontient, eul i supraeul aparin contientuluib. sinele este incontient, eul este n parte incontient n parte contient, supraeul este sediul

unor fore inhibitorii care acioneaz incontientc. sinele ca sediu al pulsiunilor este incontient, eul ca sediu al mecanismelor de aprare este

incontient, supraeul ca instan moral este contient

187. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din :a. reprezentare pulsional i afectul care o nsoeteb. scopul i obiectul pulsiuniic. for i surs pulsional

188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:

a. un singur tip de pulsiune, libidoulb. dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul euluic. dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo

189. Principala activitate psihic n stadiul oral este:a. plcerea obinut prin stimularea zonei oraleb. asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanatec. identificarea cu obiectele din exterior

190. Funcionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de:a. nediferenierea dintre fantasm i realitate

b. angoasa de a nu fi nghiit sau devoratc. satisfacerea halucinatorie a dorinei

191. Caracteristica afectiv n stadiul anal este:a. agresivitatea


20/39

b. masochismulc. ambivalena

192. Principala achiziie psihoafectiv n stadiul anal este:a. identitatea sexualb. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jurc. controlul sfincterian

193. Declanarea unei nevroze are loc cnd:a. exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate n acest conflict, iapare alegerea incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se vaexprima

b. exist o traum psihic, o fixaie i apare senzaia c ceva straniu i se ntmpl subiectuluic. apare un conflict ntre Sine, Eu i Supraeu

194. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin:a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresivb. fixaia la poziia paranoid-schizoidc. ruptura dintre Eu i realitate

195. Refularea reprezint:a. o barier energetic care se opune trecerii coninuturilor incontiente n contientb. mpingerea n incontient a unor coninuturi contientec. trecerea n contiin a unor coninuturi incontiente

196. Pulsiunea reprezint:a. un rspuns automat la stimulrile din mediub. reprezentantul psihic al instinctuluic. o imagine

197. Conflictul psihic se manifest:a. n nevrozb. n nevroz i psihozc. n nevroz, psihoz i normalitate

198. Tulburrile psihice apar cnd:a. forele ce intr n conflict sunt egale ca intensitateb. forele de refulare sunt mai puternice dect cele ce tind spre descrcarec. nu exist refulare

199. ntre normal i patologic exist o deosebire:a. cantitativb. calitativc. dinamic

200. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic:a. de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociativeb. de la un neuron la altulc. ntre structurile psihice i cele somatice

201. Procesul refulrii const n:

a. mpingerea unei reprezentri n incontient i separarea ei de afectul ataat eib. descrcarea afectului acumulat n psihism n urma unei traumec. eliberarea afectului sub form de angoas


21/39

202. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre:a. psihic i somaticb. afect i reprezentarec. Eu i Sine

203. Complexul Oedip presupune dou conflicte:a. un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama fa

de printele respins

b. un conflict pozitiv dat de atracia fa de printele de sex opus i un conflict negativ dat deatracia fa de printele de acelai sexc. un conflict moral ntre Eu i Supraeu i un conflict

204. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:a. subiectului i a corpului sub. Eului prin intermediul identificrilorc. obiectului asemntor cu sine

205. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de:a. a nghii sau a fi nghiit

b. narcisismul secundarc. ambivalen

206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:a. obiectul parial ce trebuie controlat n scopul afirmrii autonomieib. obiectul clivat n obiect bun i obiect ruc. obiectul parial incorporat n scopul identificrii

207. Nevroza fobic are drept simptome:a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte mpins s le nfptuiasc dintr-o

necesitate internb. teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaiic. elaborarea psihic a angoasei

208. Psihozele au ca specific:a. nediferenierea dintre realitatea psihic i cea externb. diferenierea dintre obiectul bun i cel ruc. regresia la narcisismul secundar

209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?1. cocaina

2. amfetaminele3. morfina4. marihuana

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:1. Crampe abdominale si diaree2. Piele si mucoase uscate3. Tahicardie si hipertensiune4. Constrictie pupilar

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv

2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul


22/39

212. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:1. scaderea controlului asupra bautului2. interesul pentru alcool3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse4. distorsiuni n gndire negarea

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:1. Ulcerul

2. Scaderea numarului de tentative suicidare3. Cresterea criminalitatii globale4. Risc crescut de cancer cerebral

214. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:1. Sevrajul complicat cu convulsii2. Delirium tremens3. Tulburare psihotica indusa de alcool4. Tulburare amnezica persistenta

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:

1. ergoterapia2. psihodrama3. terapii comportamentale4. terapii sistemice familiale

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:1. AUDIT2. CAGE3. ADS4. CIWA-r

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:1. psilocibina2. mescalina3. LSD4. marihuana

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intrecare se afla si:1. dementa si delirium2. tulburari de dispozitie si anxioase

3. disfunctii sexuale4. tulburari psihotice

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane2. Rezistenta la tratament3. Independenta excesiva4. Dependenta excesiva

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoareletulburari de personalitate:

1. tulburarea de personalitate paranoida2. tulburarea de personalitate borderline3. tulburarea de personalitate schizotipala4. tulburarea de personalitate histrionica


23/39

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parteurmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia:1. tulburarea de personalitate histrionica2. tulburarea de personalitate schizotipala3. tulburarea de personalitate antisociala4. tulburarea de personalitate dependenta

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva2. Tulburarea de personalitate schizotipala3. Tulburarea de personalitate paranoida4. Tulburarea de personalitate borderline

223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:1. tulburarea de personalitate paranoida2. tulburarea de personalitate histrionica3. tulburarea de personalitate schizotipal4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:1. intoxicatiilor2. relatiilor afective negative intrafamiliale3. afectiunilor lobilor frontal si temporal4. abandonului matern

226. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:1. Tulburarea somatoform2. Alcoolismul3. Episoadele psihotice tranzitorii4. Tulburarea distimic

227. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:1. factori perinatali2. factori psihodinamici

3. factori de mediu4. ereditatea

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tipborderline?1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cunormele subculturale.2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale4. impulsivitate

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:1. Comportament frecvent lamentativ2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare4. Stima de sine scazuta


24/39

230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:1. Comportamentele bizare2. Gandirea ilogica3. Prezenta ideatiei delirante4. Lipsa criticii fata de propria boala

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva2. Schizofrenia3. Tulburarea deliranta4. Tulburarea bipolara

232. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirantecronice neschizofrenice:1. Paranoia2. Psihoza paranoida3. Parafrenia4. Delirul senzitiv de relatie

233. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prinurmatoarele trasaturi:1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

234. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care auaprofundat aceasta boala sunt:1. Saracire emotionala2. Expansivitate si euforie3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa4. Logoree cu presiunea vorbirii

235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:1. scaderea expresivitatii emotionale2. alogie3. diminuarea capacitatii hedonice4. idei delirante de tip paranoid

236. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:1. Tulburari fobice2. Expresivitate panto-mimica caracteristica3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite lementionam pe cele:1. mistice2. de persecutie3. de grandoare

4. kinestezice238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.2. Nu este controlat de vointa bolnavului.


25/39

3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici unmijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate.4. Este un fenomen incomprehensibil

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:1. Dezinhibitie sexuala2. Fuga de idei3. Necesitate scazuta de somn

4. Idei delirante de ruina

240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:1. dispozitie expansiva2. iritabilitate3. labilitate emotionala4. distractibilitate

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:1. consumul de alcool si de medicamente2. perioada postpartum

3. comorbiditate medicala4. vrsta de debut peste 40 de ani

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:1. abulia2. agnozia3. anhedonia4. tulburarile de memorie

243. Dintre etapele investigrii dementei fac parte:1. Istoricul familial2. Istoricul psihiatric3. Istoricul medical general4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

244. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori siprieteni.2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:1. Scala Hamilton2. Scala Zung3. Scala Montgomery - Asberg4. Inventarul Beck

246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare suntadevarate urmatoarele afirmatii:1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii

3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

247. ntre etapele de investigare a dementei se afla:1. Examinarea medicala


26/39

2. Anamneza3. Antecedente heredo-colaterale4. Antecedentele patologice

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:1. gravitatea tulburarii2. critica individului asupra bolii sale3. etiologia tulburarii

4. prezenta anxietatii

249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate facparte:1. nevroza anxioasa2. nevroza depresiva3. neurastenia4. nevroza isterica

250. Dintre tulburarile disociative fac parte:1. tulburarea de somatizare

2. personalitatea multipla3. dismorfofobia4. amnezia psihogena

251. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu:1. atacurile de panica2. tulburarea obsesiv-compulsiva3. reactia acuta la stres4. tulburarea somatoforma

252. ntre etapele de investigare a dementei se afla:1. Examinarea medicala2. Anamneza3. Antecedente heredo-colaterale4. Antecedentele penale

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:1. palpitatii2. derealizare si depersonalizare3. nervozitatea4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

254. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare

255. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diversesituatii sociale, cum ar fi:

1. Vorbitul n public,2. Urinatul n toaletele publice,3. Vorbitul la telefon,4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate


27/39

256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:1. Terapia prin autoinstructie2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei3. Terapia rational-emotiva4. Desensibilizarea sistematica

257. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma

2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent4. Desensibilizarea sistematica

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

Psihologia Muncii259. Continuumul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea

unor performane nalte. F260. Optimul motivaional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiii de

munc, relaii cu eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie, ct iinsatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm. F

261. Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angajai cu condiiilespecifice ale activitii instituiei i locului de munc. F

262. Selecia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolulde a cauta i de a identifica acei candidai care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate deposturile vacante ale instituiei, i de atragere a acestora n cadrul instituiei. F

263. Recrutarea intern se refer la recrutarea candidailor din interiorul instituiei fie prinafiarea postului liber urmat susinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sautransfer n cadrul instituiei. T

264. Prin metodele informale de recrutare intern instituia angajeaza foti salariai sau fotistudeni care au lucrat n regim de colaborare n instituia respectiv. F

265. Surse de recrutare extern pot fi: ageniile de fora de munca (oficiile de fora demunca), centrele teritoriale de nregistrare a omerilor, trgurile de locuri de munca, asociaiileprofesionale, instituiile de nvaamnt. T

266. Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare extern sunt: competena, vechimean munc, i potenialul de dezvoltare al angajailor. T

267. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow arata ca:1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unortrebuine de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a satisface trebuinele de la un nivelinferior T

268. Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumitainechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitai: modificarea efortului propriu; modificarearezultatelor; distorsiunea percepiei faa de sine; parasirea domeniului. F

269. Satisfacia muncii este influenat de:a. facilitile economice i socio-profesionale

b. caracterul rutinier/ variat al munciic. relaiile la locul de munc munciid. cadrul organizaional n care se desfoar muncae. caracteristicile fizice ale locului de munc

270. Tipurile de trebuine din teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.Maslow sunt:


28/39

a. trebuinele de cooperare i afiliereb. trebuinele de stim i statutc. trebuinele de hran, locuin, mbrcminted. trebuinele de autorealizaree. trebuinele de securitate

271. Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condiiile de munc, relaiileinterpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali (realizrile personale, recunoaterea,

munca nsi, posibilitile de avansare, etc) determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc;Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:1) Managementului tiinific2) Teoriei X3) Teoriei Y4) Teoriei ierarhizrii nevoilor5) Teoriei bifactoriale6)Teoriei echitii7) Teoriei ateptrii8) Teoriei rentririi i consolidrii

272. Interviul de selecie este eficient n urmtoarele situaii:a. relevarea unor caliti ale candidailor ca de exemplu: inut, limbaj, conduit nonverbal,

motivaii, interese i aspiraii de viitor, pregtire i calificare profesional, experienb. relevarea cunotinele profesionale ale candidatuluic. evidenierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abiliti, trsturi de

temperament i personalitate, etc.)

273. Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre urmtoareleelemente:a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali;b. poate constitui un bun factor de motivare a angajailor n vederea viitoarei promovari;c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiilor;d. punctele forte i punctele slabe ale candidailor sunt cunoscute mult mai bine.Precizai care din combinaiile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrutriiinterne:

274. Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrutrii interne:a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicat;b. mpiedic infuzia de suflu proaspt i nu favorizeaz promovarea unor idei noi;c. la un ritm rapid de extindere a instituiei, posibilitaile de completare a posturilor din personalul

existent, pot fi depaite;d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc;e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate meninndu-i legaturile cu fotii colegii demunca;Precizai care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje alerecrutarii interne:

275. Conform ..................... munca este o parte important a vieii oamenilor, pot folosiautocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei, accept bucuroi responsabiliti n funcie derecompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate n munc.1) Managementului tiinific

2) Teoriei X3) Teoriei Y4) Teoriei ierarhizrii nevoilor5) Teoriei bifactoriale6)Teoriei echitii


29/39

7) Teoriei ateptrii8) Teoriei rentririi i consolidrii

276. se bazeaz pe urmtoarele postulate:a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca i vor ncerca s o evite;b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angajai pentru realizareaobiectivelor organizaiei;

c. angajaii trebuie condui pentru ca evita responsabilitaile;d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal.Alegei dintre variantele urmtoare pe cea corect:1. teoria X2 managementul tiinific3. teoria ERG4. teoria Y5. teoria echitii6. teoria consolidrii

277. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre elementele de

mai jos:a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai mici;b. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali;c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiei;d. crete motivarea personalului;e. se realizeaz economii n costurile de pregtire pentru c se angajeaz profesioniti competeni, binepregtii, din exterior

278. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrutrii externe:a. favorizeaz promovarea ideilor noi;b. timpul necesar acomodrii, adaptrii i integrrii pe posturi a noilor angajai este mult mai mare,ceea ce atrage costuri suplimentare;c. identificarea, atragerea i evaluarea candidailor se realizeaz mult mai dificil;d. nu implic elaborarea unor programe de pregtire profesional ntruct se angajeaz profesionitidin exterior;e. poate aprea respingerea noilor venii de ctre vechii angajai ceea ce creeaz dificulti deintegrare, duce la scderea motivaiei afectnd productivitatea muncii

279. Care dintre urmtoarele metode sunt utilizate n recrutarea extern?a. observaiab. anunurile publicitare

c. analiza produselor activitiid. fiierul cu poteniali angajaie. instituii specializate n recrutarea/selecia de personal/ consultan n domeniul resurselor umanef.metoda timpilor i a micrilorg.reeaua de cunotineh.internetuli. studiul de caz

j.analiza postuluik. head-huntingul

280. Etapele planului de recrutare sunt:

a. analiza prognozei cererii de resurse umaneb. organizarea posturilor i a oamenilorc. testarea psihologicd. prognoza ofertei de resurse umanee. organizarea interviului de selecie


30/39

f. analiza evidenei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor,deceselorg. acomodarea cu locul de munch. studiul posturilori. calculul nevoilor directe de recrutareAlegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus:

281. Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul

pe care acetia l primesc1. Managementului tiinific2. Teoriei X3. Teoriei Y4. Teoriei ierarhizrii nevoilor5. Teoriei bifactoriale6.Teoriei echitii7. Teoriei ateptrii8. Teoriei rentririi i consolidriiANS: C

282. Conform ..................... indivizii sunt preocupai nu numai de nivelul recompenselor pecare le primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre recompensele pe care le primesc eii cele pe care le primesc ceilali.1. Managementului tiinific2. Teoriei X3. Teoriei Y4. Teoriei ierarhizrii nevoilor5. Teoriei bifactoriale6.Teoriei echitii7. Teoriei ateptrii8. Teoriei rentririi i consolidrii

283. Etapele seleciei de personal sunt urmtoarele:a. analiza scrisorii de intenie i a curriculumului vitaeb. adaptarea n muncc. interviul de selecied. identificarea cu muncae. testarea psihologicf. recrutarea interng. probele de cunotine profesionaleh. probele de lucru

i. integrarea la locul de muncj. examinrile medicalek. asimilarea informaiilor i comportamentelor specifice munciil. verificarea referinelorm. decizia finalAlegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus:

284. Factorii care influeneaz procesul de integrare sunt:a. scopurile instituiei la care angajatul trebuie s adere;b. coeziunea i coerena grupului n care angajatul i desfoar activitatea;c. contractul dintre angajat i instituie i care stabilete un echilibru ntre contribuiile i realizrile

cerute i recompensele financiare i nonfinanciare din partea instituiei;d. normele care definesc rolurile angajatului n instituie;e.raporturile de putere i de dependen cu colegii i cu superiorii ierarhici

285. Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt:


31/39

a. facilitileb. mutrile disciplinarec. meninerea unei echiti efort-compensaied. premieri pentru merite deosebitee. concedierilef. stingerileg. consolidrile negativeh. creterile salariale

i. sancionrile286. Tipurile de erori care pot aprea n timpul interviului de selecie sunt:a. eroarea de similaritateb. discriminarea n funcie de vrstc. eroarea de contrastd. sublinierea elementelor negativee. eroarea de tip halouf. eroarea datorat primei impresiig. discriminarea n funcie de sex

287. Stadiile procesului de integrare profesional n viziunea lui O. Hoffman sunt:

a. adaptarea n muncb. vizite n instituie, conduse de eful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia,structura sa i mai ales departamentele cu care va colaborac. asimilaread. identificarea cu instituia i colectivule. oferirea noului angajat a unei mape de ntmpinare care s conin informaii referitoare lastructura organizatoric a instituiei, facilitile existente, programul de lucru, modalitile deevaluare, regulamentele instituiei, date despre protecia muncii, prevenirea accidentelor, etc.

288. Teoria celor trei necesiti a lui David McClelland are n vedere urmtoarele necesiti:a. necesitile de existenb. necesitile de securitatec. necesitile de putered. necesitile de afilieree. necesitile de realizaref. necesitile de stim i statut

289. ...............................const n compararea fiecrui candidat cu predecesorul su/predecesorii si, neglijnd comparaia cu standardul prestabilit al interviului.Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:a. eroarea de similaritate

b. eroarea de contrastc. eroarea de tip haloud. eroarea datorat primei impresii

290. Conform ..................... oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie,calificare, abilitai, experiena, timpul lucrat n organizaie, etc) i compensaia pe care o primesc(salariu, beneficii, recunoateri, promovari).Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corecta. teoriei performanelor ateptateb. teoriei echitiic. teoriei bifactoriale motivaie igien

d. teoriei consolidriie. teoriei Y

291. .......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesulintelectual faa de o anumita profesiune


32/39

a. motivaia intrinsecb. motivaia cognitivc. motivaia pozitivd. motivaia extrinsece. motivaia afectiv

292. Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuinele personale ale individului i estesolidara cu activitaile lui, individul exercitnd o munca n conformitate cu propriile aptitudini i

abilitai.a. motivaiei intrinsecib. motivaiei cognitivec. motivaiei negatived. motivaiei extrinsecie. motivaiei afective

293. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c unanumit comportament va disprea daca va fi ignorat.a. Sanciuneab. Consolidarea pozitiv

c. Extinciad. Consolidarea negativ

294. .............................este determinat de interaciunea membrilor grupului de munca i serefera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor decooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestoraa. Motivaia economicb. Motivaia profesionalc. Motivaia psihosocial

295. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecie dar care nrealitate demonstreaz c sunt muncitori bunia. Indivizii fali negativib. Indivizii fali pozitivi

296. n cadrul interviului de selecie. se produce atunci cnd o anumitcaracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, punndu-i amprenta asupra evaluriigenerale a candidatului.a. Eroarea de contrastb. Eroarea de tip halouc. Eroarea de similaritate

297. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidatpentru ocuparea unui post n cadrul unei instituii prin analiza obiectiv a concordanei dintrecaracteristicile profesionale ale unui post i caracetristicile fizice, psihice i informaionale pe care leprezint solicitanii postului.a. selecia de personalb. recrutarea internc. recrutarea extern

298. .........................................explic motivarea n munc ca pe un proces complex n careindivizii analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n care aceste

rezultate sunt atrgtoare pentru ei.a. Teoria Yb. Teoria echitiic. Managementul tiinificd. Teoria asteptrii


33/39

e. Teoria bifactorial motivaie-igienf. Teoria ERG

299. n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus detrebuine i anume trebuine legate de existena, trebuine legate de relaiile cu semenii i trebuine decretere.a. Teoria Xb. Teoria echitii

c. Teoria ERGd. Teoria asteptriie. Teoria bifactorial motivaie-igienf. Teoria celor trei necesiti

300. ..........................are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului faa deconsecine neplacute care pot aprea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama deeec sau pierdere a prestigiului, etc.)a. motivaia extrinsec pozitivb. motivaia extrinsec negativ

301. Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante:1. grupul este structura de baz n instituie;2. angajarea pe via, polivalent, cariera lent, contureaz motivaia individual;3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriului lor respect.Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:a. teorie ERGb. teoria celor trei necesitic. teoria Zd. teoria Ye. teoria performanelor ateptate

302. Una dintre teoriiile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentrumunc este determinat de patru tipuri de comparaii:1. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai organizaii;2. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n afara organizaiei;3. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaiei;4. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaiei.Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect:a. teorie echitiib. teoria celor trei necesiti

c. teoria Zd. teoria bifactorial motivaie-igiene. teoria performanelor ateptate

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o maresemnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilordintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizareaunor predictii diferentiate valide. T

304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura,

taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte,fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. T305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului C prezinta anxietatea ca

un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului,propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica. F


34/39

306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapapremergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. F

307. H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectoriprincipali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. T

308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind ceacare trebuie cunoscuta si investigata in psihologie. T 309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori,urmatoarea afirmatie: personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea

sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice apartinandu-i lui:a. Daniel Davidb. Mielu Zlatec. Septimiu Chelcea

310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopulintelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare cecaracterizeaza organismul psihofiziologic este:a. personalitateab. persoanac. personajul

311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificaturmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:a. globalitatea si coerentab. coerenta, flexibilitatea, fluiditateac. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectiveleteoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele:a. descriereab. explicareac. predictia

313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au osemnificatie in:a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factorisau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul;b. realizarea unor predictii diferentiate validec. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.

314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand

identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea uneistructuri ipotetice a personalitatii umane este:a. perspectiva interactionistab. perspectiva nomoteticac. perspectiva idiografica

315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand inconsiderare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este:a. perspectiva asociationistab. perspetiva nomoteticac. perspectiva idiografica

316. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:a. orientarii idiograficeb. orientarii nomoteticec. orientarii cognitiviste


35/39

317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentalapornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ceeste denumita:a. functieb. trasaturac. stare

318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoaneleasimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictoricomportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este:a. orientarea nomoteticab. orientarea idiograficac. orientarea situationista

319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic sibiologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintrecaracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt:a. modelele trasaturilor

b. modelele interactionistec. modelele situationiste

320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contractneexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin carepersoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiiloracestui demers se refera la:a. inselarea subiectilorb. intimitatec. consimtamantul informat

321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment importanteste reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de:a. scopul testariib. timpul de aplicarec. domeniul in care va fi folosit testul

322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplificasau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele:a. etalonareab. comprehensibilitateac. gradul de referinta personala

d. ambiguitateae. nivelul de abstractizaref. experimentareag. evaluarea

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unuiprim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori carepot afecta:a. performanta individuluib. fidelitatea testuluic. timpul de aplicare

324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizataprin urmatoarele strategii:a. elaborarea unor exemple introductiveb. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns


36/39

c. elaborarea unor scale de validare a testului.

325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune sivalidarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu ausemnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati:a. stabilirea gradului de dificultate al itemilorb. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferiteposibilitati

c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe bazarelatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi siun criteriu exterior este:a. metoda empirica (strategia criteriului exterior)b. metoda criteriului internc. metoda intuitiva

327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunta. inteligenta

b. sentimentelec. ergii

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care suntidentificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care suntconstruite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:a. criteriul externb. criteriul internc. situatiile concrete

329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John auvorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere:a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitateb. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionalec. termeni care se refera doar la o parte din persoanad. termeni clari, precisie. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa

330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice estenecesara o permanenta raportare a itemului la:

a. etalonb. validitatea sa discriminativac. grila de corectie

331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:a. afirmatiab. lungimeac. complexitatead. negatiae. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea,pentru Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:a. sexb. profesiec. varsta


37/39

333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizatcaracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii:a. mediab. variantac. numaruld. stabilitateae. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test

334. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiinteide sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine,definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:a. Cb. Q4c. Q3

335. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:a. trasaturile de suprafata care coreleaza intre eleb. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii

c. trasaturile semantice

336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii caredinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:a. ergiib. emotiilec. caracterul

337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care suntconsiderate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt:a. ergiib. emotiilec. sentimentele

338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pesferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:a. inferiorb. mediuc. superior

339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului,

care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa,controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell:a. sentiment secundarb. sentiment principalc. sentiment-master

340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectivb. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oamenic. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni saualternative privind judecati de valoare

d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B)341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a

stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari:a. unele trasaturi apar in adolescenta


38/39

b. altele disparc. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

342. Chestionarul C Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizatidupa:a. 5 factori primarib. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii)c. 2 factori primari

343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare apersonalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli,industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de:a. E.P.I.b. F.P.I.c. C.P.I.

344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele carese regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele deinterrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough:

a. conceptele populareb. conceptele necunoscutec. conceptele consacrate

345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care seadauga celorlalte, si anume:a. independentab. conformismulc. empatia

346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucruposibil mai ales prin:a. considerarea doar a primelor 3 scaleb. evaluarea unei singure scale reprezentativec. intercorelarea scalelor

347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare aprotocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretamsau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele:a. Wb, Cm si Gib. Fe, Fxc. Py, Sc

348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unoripoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune:a. evaluarea unei singure scaleb. analiza configuratiei profiluluic. evaluarea conditiei eului

349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetarepornind de la:a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectuluib. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala

c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din

profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate dinstudiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de:


39/39

a. analiza unei singure scaleb. analiza de patternc. analiza conceptelor-populare

351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale acomportamentului, care este valabila pentru:a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)b. scoruri medii

c. scoruri unice

352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor,o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:a. modelul tridimensional al intelectuluib. piramida trebuintelorc. modelul cuboid

Licenta Psihologie orientativ

Documents

Transcript of Licenta Psihologie orientativ